CrahulDefinitie

Crahul reprezinta o scadere majora intr-o piata financiara. Dupa o perioada de crestere, de cele mai multe ori exagerata, are loc o corectare majora a preturilor, ceea ce se traduce printr-o scadere substantiala a preturilor pietei, care persista o perioada indelungata.

Premize

Crahurile bursiere pot fi anticipate de catre cei care stiu ce indicatori sa urmareasca. Pentru a se produce un crah, trebuie sa existe o anumita conditie in piata, care se dezvolta pe parcursul a mai multi ani.

In primul rand, in piata trebuie sa existe speculatori, care de cele mai multe ori exagereaza in ridicarea preturilor, iar activele devin supraevaluate, cu mult peste valoarea lor "normala". Aceste cresteri exagerate de preturi poarta denumirea de bubble sau baloane de sapun.

O a doua premiza care conduce la un crah este legata de ciclurile bursiere. Teoria ciclicitatii pietei sustine ca exista o alternanta intre perioadele de crestere si perioadele de scadere ale preturilor, ceea ce este oarecum natural. Insa un aspect important al acestei teorii sustine ca, cu cat cresterile sunt mai abrupte si mai rapide, cu atat scaderile vor fi mai substantiale.

Aceste aspecte sunt logice daca ne gandim la substratul lor: un trend ascendent cu cresteri masive pe o perioada scurta de timp conduce la euforie in piata, si la o incredere exagerata a investitorilor in activele in care acestia isi plaseaza banii. Euforia tine de gandirea emotionala, de centrul placerii din creier, care este alimentat mult mai mult decat rationalul. Acest fapt conduce la investirea in active deja supraevaluate, fara a tine seama de pericolele care depasesc cu mult potentialul castig, din punct de vedere rational. Se cumpara deci tot mai mult, cu tot mai putine fundamente logice, stirile sunt pozitive, iar analistii foarte optimisti.

Efecte

La un moment dat, majoritatea are activele respective in portofoliile lor si banii plasati. Cine mai cumpara pentru a duce preturile mai sus? Nu mai sunt bani pentru un nou val de cumparare; s-a ajuns la saturatie. Aici intervin investitorii informati (smart money) care incep lichidarea pozitiilor, de multe ori agresiv.

O vanzare de o asemenea amploare duce la o scadere a preturilor destul de brusca. Investitorii sunt inca in euforie, iar primul val de scaderi nu are un efect foarte mare asupra gandirii lor.

Insa urmeaza si un al doilea val, iar investitorii incep deja sa isi puna intrebari. Mediul foarte optimist insa ii determina sa mentina pozitiile, iar cei care nu deschisesera inca pozitii cumpara ceea ce vand investitorii mari, gandind ca au cumparat la un pret mai bun.

Dupa cateva astfel de lichidari masive, pe piata intervine nelinistea, ca apoi sa se ajunga la panica, ceea ce dezlantuie un val masiv de vanzari. Dupa declansarea panicii, nimeni nu mai vrea sa cumpere, deci investitorii raman cu banii blocati in active care se depreciaza tot mai mult, iar panica prinde amploare. Este de remarcat faptul ca gandirea logica este inca suprimata de emotivitatea negativa. Acest val de panica genereaza scaderile mari care definesc importanta crahului. Crahul reprezinta deci, din punct de vedere al teoriei ciclurilor, valul descendent al unui ciclu, si in special partea de inceput a acestuia.

Pentru a considera o scadere a preturilor drept un crah, aceasta trebuie sa depaseaca 20% din cea mai mare valoare pe care a avut-o activul. In practica insa, crahul continua de multe ori pana la niveluri exorbitante, de 50 sau chiar 80%.

Bursa este strans legata de economie, iar efectele negative se propaga si la nivel economic.In primul rand, investitorii care si-au plasat sume importante pe piata de capital si care acum sunt in pierdere isi diminueaza consumul. Ca urmare, micile firme dezvoltate in perioada de crestere incep sa intre in insolventa si dispar de pe piata. Acest fapt are efecte si la nivelul celorlalte firme, pozitiv sau negativ. De exemplu, firmele de contabilitate isi pierd clientii, in timp de firmele care activeaza in acelasi domeniu isi extind cota de piata, prin diminuarea concurentei.

Debitorii incep sa aibe probleme cu plata la timp a datoriilor, din lipsa de lichiditati, ceea ce are efecte importante si asupra creditorilor, care nu isi pot onora la randul lor obligatiile.

Disparitia unor firme precum si situatia inrautatita asupra altora duc la pierderea de locuri de munca, ceea ce va genera un alt val de scadere a consumului, iar procesul continua in spirala.Exista insa statul, care intervine pentru protectia sociala prin micsorarea dobanzilor si ajutorarea companiilor cu norme care sa le favorizeze dezvoltarea. Procesul de revenire este insa de lunga durata, iar efectele se resimt la nivelul economiei prin contractia produsului intern brut, falimente, somaj si inflatie.

Pe scurt, efectele crahului se reduc la:

- scaderea masiva a preturilor

- instalarea panicii ca sentiment general in piata

- instabilitatea economica sau recesiunea

Crahuri istorice

De-a lungul istoriei au existat mai multe crahuri, dintre care cele mai importante:

1. Criza lalelelor, 1634 1637, Olanda Dupa ce lalelele au fost aduce din Turcia in Olanda, in 1593, au captat un virus care provoca modificarea culorilor petalelor. Acestea au inceput sa fie cautate pentru raritatea combinatiilor de culori, si s-a ajuns la investirea in bulbi de lalele pentru a putea profita de pe urma cererii. Preturile au crescut insa atat de repede, inca cererea nu a putut face fata ofertei in crestere, si s-a produs o scadere masiva a preturilor. Pentru a putea realiza cat de mult au scazut preturile, la inceputul crizei oamenii vindeau cladiri pentru a achizitiona bulbi, iar dupa criza, pretul unei lalele nu se deosebea de cel al unui cartof.2. Balonul companiei Marile de Sud, 1711, Marea Britanie In perioada de dezvoltare a imperiului britanic, compania a cumparat monopolul pentru comertul in Marile de Sud. Oamenii aveau bani pentru investitii si, in urma unor evenimente importante, au inceput sa investeasca masiv in aceasta firma. Actiunile s-au supraapreciat, insa situatia companiei nu reflecta aceste aprecieri masive. Cei mai importanti investitori si-au dat seama de greseala facuta, asa ca au lichidat detinerile, ducand la un val de scaderi ce a generat panica si scaderi masive ale preturilor.

3. Criza imobiliara din 1926, Florida Intr-o perioada de prosperitate, oamenii au considerat Florida drept cea mai buna locatie din America, iar oferta nu a putut face fata cererii din ce in ce mai mari de locuinte. Curand toata lumea era actionar intr-o companie imobiliara din Florida sau detinea o locuinta acolo, iar preturile s-au apreciat exagerat datorita prezentei speculatorilor. Ajunsa la saturatie si neexistand alti investitori care sa mai cumpere, a inceput ajustarea preturilor, intr-un mod destul de abrupt.4. Marea depresiune, 1929, SUA In ciuda faptului ca criza imobiliara din Florida lovise cu doar 3 ani inainte, americanii incepusera sa creada ca piata de capital poate imbogati pe oricine si ca este foarte stabila. S-a ajuns la o situatie in care toata lumea detinea actiuni, chiar daca nu aveau nici o idee despre piata. Cererea foarte mare a generat o crestere a preturilor importanta, oprita insa de lichidarea investitorilor inteligenti, care au realizat ca investeau intr-o piata supracumparata. Crahul bursier s-a incheiat cu declaratia de razboi.

5. Crahul din 1987, SUA A fost anticipat de multi, insa nu au putut sa il justifice cu baze reale. S-au dezvoltat conglomeratele si multe oferte publice initiale ale companiilor pentru a se lista. Speculatiile pe aceste companii au dus la un balon de sapun in ceea ce priveste preturile bursiere, si in final la crah.

6. Criza asiatica, incepand din 1989, Asia de S-E, Japonia A implicat in special Japonia, care si-a pus bazele unui plan de revigorare economica dupa razboi si a inceput sa se dezvolte. Celelalte state au inceput sa fie interesate de aceasta dezvoltare si de metodele japoneze de afaceri, asa ca au inceput sa investeasca masiv in imobiliare si actiuni. Aprecierea speculativa a acestora a culminat cu lichidari si apoi cu scaderi masive.

7. Criza dotcom, 2000-2002 Crearea Internetului si interesul pe care l-a manifestat multimea de a folosi aceasta resursa noua a dus si la investitii masive in companiile cu activitati in acest domeniu. Supraaprecierea actiunilor acestora, pe baze speculative, a condus intr-un final la o scadere masiva a preturilor, dupa ce a inceput lichidarea.8. Actuala criza economica, inceputa in 2007 Criza imobiliara actuala a fost declansata de SUA, prin creditele subprime acordate populatiei pentru achizitionare de locuinte cu mult pentre posibilitatile lor reale. Pierderea slujbelor datorita automatizarii si mutarii productiei in China a condus la imposibilitatea platii datoriilor catre creditori, ceea ce a determinat preluarea caselor de catre banci si instituriile financiare creditoare. Aceastea s-au confruntat insa cu o lipsa de lichiditate, iar valoarea caselor a scazut considerabil pentru a determina populatia sa le cumpere. Situatia instabila din piata bancara a culminat cu falimentul Lehman Brothers, si ulterior cu insolvabilitatea multor firme importante, generand panica in randul actionarilor si al populatiei. Ajutorul primit de bancile americane din partea celor europene sau asiatice a determinat extinderea efectelor negative la nivelul intregului glob, cu exceptia unor economii energente ca India sau China.

Istoria arata ca atitudinea si mentalitatea omului nu se schimba major de-a lungul timpului, iar oamenii au tendinta de a actiona la fel in situatii asemanatoare, chiar daca sunt constienti de ceea ce s-a intamplat in trecut. Acest fenomen este explicat de gandirea emotionala, care ia locul logicii in analiza situatiilor, ajungandu-se la concluzia: de data aceasta va fi altfel.