cosmar in balcani - anna m. wittmann in balcani... · 2019-10-21 · 1948, cdnd am devenit rezident...
TRANSCRIPT
irt
il1ttAnna M. WITTMANN gi-a luat doctorattrl in lilerlltrlri (()r)rl)arati
(cu specializare in literaturile englezi, francezl gi gcrrrrirnri) la tlrrivcrsi-tatea din Alberta (Edmonton, Canada) in anul 1984, trrnrat tlc tttt stagiu
postdoctoral de doi ani in calitate de cadru asociat specializirt itr ccrcctare
la Universitatea din Stanford, California. Din i991 predl ilr cittlrtrl (]ate-
drei de limba englezi qi studii cinematografice a Universiti{ii din Alber-ta, precum qi la Universitatea Concordia din Alberta, cursurile acoperind
teme diverse, de la Shakespeare pAnd la istoria secolului al XX-lea.
Primele sale lucriri publicate au fost rodul preocupdrilor in clor.neniul
literaturii, in special al literaturii secolului al XVIiI-lea gi al XIX-lea. inultimii cincisprezece ani Anna M. Wittmann s-a axat mai mult pe stu-
diul istoriei, in mod particular al istoriei Europei deEst. Co;mar in llal-cani (prblicati in anul 2000 la Columbia University Press/East European
Monographs) a fost prima lucrare important[ scoasi de autoare in acest
domeniu. De atunci i-au aplrut gi alte lucriri, in special din domeniul is
toriei militare. De asemenea, a participat in calitate de expert in dome-
niul cinematografiei qi al literaturii la elaborarea unei serii de enciclopedii
publicate de CLIO/Oxford, care acoperi diverse perioade, incepAnd de la
Rizboiul de Independenfn gi pAnd la conflicte actuale.
Interesul autoarei falI de RomAnia s-a manifestat in mod constant gi dupiapari{ia volumului Co;mar tn Balcani. De exemplu, dr. Anna M. Wittmanna scris majoritatea articolelor cu privire la diferite personalitdli originare
din Rominia gi Ia evenimentele ce au avut loc intre cel de-al Doilea RizboiMondial gi anul 1989, publicate in Encyclopedia of the ColdWar (ed. Spencer
Tucker, CLIO,2007), o lucrare premiatl, in cinci volume. in anul 2003 dr.
Anna M. Wittmann a tipdrit un articol intitulat ,,Gheorghiu's Twenty-fifth
Hour and Shifting Swabian ldentities" (,,Romanul Ora 25 aI lui Gheorghiugi identitilile in schimbare ale gvabilor") \n Refractions of Germany in Ca-
nada (ed. j. Considine et al., De Gruyter), in care analizeaz| romanul Ora
25 al iui Constantin Virgil Gheorghiu, sco{ind in evidenld in mod special,
prin intermediul unor materiale de arhivi, diferitele ,,identit[!i" atribuiteetnicilor germani din Europa de Est. De asemenea, in manieri postmoder-
nisti, depigind cadrul strict al romanului lui Constantin Virgil Gheorghiu,
autoarea se intreabI care ar fi astizi ,,identitatea" personajului fictiv JohannMoritz daci acesta ar fi emigrat in Canada.
Anna M. WITTMANN
'l
t
II
{
T
,t
Cosmar in BalcaniUn sas transilvlnean in cel
de-al Doilea Rizboi Mondial
Dupd relatdrile lui
Friedrich (Fred) UMBRICH
Prefa{d de Emil HUREZEANU
Traducere din englezd de Tatiana DRAGOMIR
CARTIE Ristoric
F €.:,ials:
CARNER
Editura Cartier, SRL, str. Bucure$i, nr. 68, ChiSiniu, MD201 2.
Tet./fax:.02220 34 91, tel.: 022 24 0'l 95. E-mail: cartier@cartier'md
Editura Codex 2000, sRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, Bucure;ti.
Tel/fax: 210 80 51. E-mait [email protected]
cartier.md
Caqite Ciftiet potfi ptocurcte online pe shop'cartdt'md
tiln toote libfiriile bune din RomAnilti Republico Moldovo.
Caftiet e&ooks pot fr ptocurate pe iBooks, Banes & Noble ti cartiet'md
LIBRARIILE CARTlER
Lifudtiodin Centru,bd. $tefan cel Mare, nr. 126, Chi'iniu.
f el. lfaxt o22 21 42 03. E-mail: [email protected]
Libfitio dinHol,stt.Bucuretti, nr.68, Chi;indu. ,
Tel.:022 24 1000. E-mail: librariadinhol@cartier'md i
Lib tili o online, shop.cartier.md.
Tel.: 068 555 579. E-mail: [email protected]
Comenzi CARTEA PRIN POSTA
CODEX 2000, Str.Toarnnei, nr.24, sectorul 2,020712 BucureSti, Rornania.
Tel./far (021) 2l 0.80.51. E-mail: [email protected]
Taxele pottale sunt suportate de edituri.
Plata se face prin ramburs, la pdmirea coletului.
Coleclia Cd6,ertstoriceste coordonate de Vkgil Peslariuc
Editor: Gheorghe Erizanu
Lector: Em. Galaicu-Pdun
Coperta seriei: Vitalie Coroban
Coperta: Vitalie Coroban
Designltehnoredactare: Marina Darii
Prepress: Edilura Cartier
Tipiriti la Bons offices
Anna M. Wittmann
BALKAN NIGHTMARE
East European Monographs, Boulder, 2000
Anna M. Wittmann
CO'MARIN BALCANI
Edilia a ll-a, septembrie 2019
Copyright O 2000, by Anna M. Wittmann
@ 2019, 2015, Editura Cartier pentru prezenta edilie. Toate drepturile rezervate.
cirlile Cartier sunt disponibile in limita stocului 9i a bunului de difuzare.
Descrierea clP a Cametei Nalionale a Cdrlii
Wittman, Anna M.
Cotmarin Balcani: Un sas transilvinean in cel de-al Doilea R;zboi Mondial,/Wittman Anna M.;
dupS relatdrile lui Friedrich (Fred) umbrich; trad. din engl. de Tatiana Dragomir; prel de Emil Hufezeanu;
cop.: Vitalle Coroban. - Ed. a 2-a. - Chitin;u: Cartier, 2019 (Tipogr. "Bons
Offices'). - 448 p. : il. -(Coleclia ,Cartiel istoric"/coord. de Virgil PAslariuc, ISBN 978-9975-79-gO2-7).
500 ex.
tSBN 978-9975-86-370-4.
94(4{1)
w78
Cuprins
Umbrich pereseqte umbra (prefa;d de Emil Hurezeanu) ...'.........-.-......7
Friedrich Umbrich - Cuvint-inainte pentru editia in limba
romane a cdrliiCo;mar tn Balcani ...'..... 11
Cuvtnt-inainte .........,................'......."\:'..." ........-........-"..'. 13
Cuvdntul-inainte al naratorului ......'....,.............'...i...........".....-............' l7
Introducere .................;...... ......'....-......-...... 19
Parteaint6i: coPILARte uNUt SAS .............. ..............27
1. ,,Oaspefii" maghiarilor ..'.......'-.-...-'.'.29
2. Sagi, maghiari, romAni, figani, evrei ....-..-................47
3. Noi eram sagi -."...........60
4. ,,Patria-mami ve vreal" - ,,Vrea carne de tun?" ...'...........'.'..'........82
Partea a doua: SOLDAT iX SrU;en LUI,,PRINZ EUGEN" ..........103
5. lnrolarea,,voluntare" .............-....-..... 105
6. Din igtia vreli voi sA scoateli soldali?
Pregitirea militari la Biserica Albi "'..............."... 120
7. Bineali venit pe butoiul de pulbere al Balcanilor!
Botezul focului ..........134
8. Prima bitilie. Sveti facob ............. ...............--....-..'..144
f. in patrulare. Cine este inamicul? .."......."......... ...'". 160
10. ,,990". Noaptea pe care n-am s-o uit niciodatd '...'..'....'.".........'.. 182
11. Operaliun ea,,Riisselsprung".Tlto scapi din incercuire ........-....' 196
tZ. OinZenicainMuntenegru ......-"'-..'205
13. Ni5, Stalingradul diviziei ,,Prinz Eugen -"'.--..........216
14. Cinci siptimdni sub pimint. Capul de pod ......"..'...........-'-........235
15. Crucea de Fier gi crucea de lemn. Prelul pettru Ehre qi Treue .....245
16. Decemb rie 1944 - primdvara lui 1945. Retragerea continud .-.'-.250
,ltl
, l,r
17. Mai 1945. ,,Pentru tine rd,zboiul s-a sfArqit" """"'26218. Austria,8 mai 1945 """""""""""""'269
Partea o treia: LAGARUL FOAMEI """'273
19. Dupi rizboi soidalii merg acas6? """""""""""""'27520. Klagenfurt. ,,Te afli iutr-un lagir de concentrare" """"""""""" 281
21. De Ia Klagenfurt la Rimini """""""29122. DelaRimini la Grottaglie """""""' 303
23. inapoi la Rimini """" 309
24. C) evadareciudatl' Sectorui ofilerilor """""""""'31225. O zidin viala in lagir """""""""""' 315
Partea a patra: UN SAS TRANSILVANEAN iN AuCfte .."""""'327
26. Din Italia in Anglia """""""""""""'32927. EIy. S-a terminat cu foamea """""" 333
28. ,,Reeducarea" gi Criciunul la catedrala din Ely """""""""""""'34229. Titnir din nou ............347
30. Un ,,R" mare, roqu......".'..... """"""" 355
31. Ferma comisionarului ......'.......'.... """""""""""""' 358
32. Mica mea Cenuqereasi engiezoaicd . " "........'.... " " " " " " " " "" " " " "' 370
Partea a cincea: BINE ATI VENIT iN petRfe-MAMA! ....'.....""'379
33. ,,Repatrierea" ..........'.... """"""""""" 381
34' Din nou foame """""' 389
35. Pe dealul schweinsberg. Un intreprinzdtor postbelic transfug ....394
36. Noua mea Cenuqdreasl ..'.....'.......' """""""""""""' 401
37. Ultima cilitorie: Canada """"""""'408Epilog: Dupdr sosirea in Canada """""" 411
Anexi: Divizia de Vdnitori de Munte ,,Prinz Eugen" """""""""""' 414
Lista ilustratiilor ........ 419
424Note ..........
Glosar de toqonime romdn-german
Umbrich pir[segte umbra
Ar fi fost un roman de aventuri, ca Monte Cristo (Contele de Monte
Cristo, de Alexandre Dumas Tatil, 1844, ecranizal ultima oari in2002) sau Papillon (Papillon, de Henri Charridre, 7969, ecranizal in1973), dacdn-ar fi fost adevlrat 9i supravie{uitorul insugi n-ar fi mlr-turisit in realitate.
Ar fi fost documentul triit gi povestit, oarecum revizuit 9i adiu-git, peste timp, al romanului Ora 25 de Virgil Gheorghiu (1949)' incare Johann Moritz, un personaj ficlional gi chintesenlial, multiplultragic al tuturor supravieluitorilor neverosimili, dupi traversarea
celui de-al Doilea Rlzboi Mondial qi a urmdrilor sale, igi demasci
identitatea reali.Dar iati, miracolul mai este posibil, in incrucigarea dintre reali-
tate, destin, document, literaturi, microistorie, istorie 9i postistorie.
in cazul nostru, el se numegt e Co;mar tn Balcani. [in sas transil-
vdnean in cel de-al Doilea Rdzboi Mondial. Fred Umbrich s-a destii-
nuit doamnei dr. Anna M. Wittmann, o distins[ autoare canadiani,
cercetitoare a fenomenului coloniilor penitenciare, de la Auschwitz
la Gulag, inclusiv in extensiile lor din istoria recentl.
Miracolul acesta este in primul rAnd realitate, spuneam. Un tA-
nlr sas din Belleschdorf, Idiciu in limba romdni, de lAngl Mediaq,
este recrutat in 1943 in Wffin SS, Divizia de VAnltori de Munte
,,PrinzEugen". in acest corp de armatl de sumbri rezonan
ry*f,
0 rdd*l*-.rqr.-*lqtd
*cM
t"It
Peregrinirile lui Fred Umbrich prin Balcani: septembrie 1943 - mai 1945
iur*&5r \br!
\$t&b""&da;
rF
Capitolul 1
,,Oaspelii" maghiarilor
Cdnd s-a niscut bunicul meu, in 1870, sagii tocmai deveniserimaghiari. Pe cAnd m-am niscut eu, in 24 aprllie 1925, tocmai deve-
niserim rominil. in 1943, cAnd am fost inrolat in armata germanl,mi s-a spus ci de fapt tot timpul pAni atunci fuseserim nemli. in1948, cdnd am devenit rezident al Germaniei, mi s-a spus ci eram
romin. iar in 1958, la nasterea celui de-al doilea fiu al meu, tocmaidevenisem canadian.
in povestea mea ,,cAnd", ,,cine" si ,,unde" sunt noliuni insepara-
bile. Este povestea unui sas transilvinean de dinainte, din timpul gi
de dupd cel de-al Doilea Razboi Mondial. Este de asemenea qi o parte
din povestea sfArgitului comunitllii din care ficeam parte aga cum ogtiam noi de veacuri. Rizboiul a venit asupra noastri, dar, in chipuridiferite, am contribuit gi noi la desflgurarea lui. Apoi rizboiul s-a
incheiat, dar noi am mai avut mult de tras de pe urma lui. Rizboiulne a intors viefile pe dos fird pic de mili, astfel incAt, iegind din el,
ne-am dat seama ci istoria noastri de opt sute de ani se incheiase.
Identitatea noastr[ nu se mai confunda cu spaf iul in care locuiserlm.Trecutul a creat condiliile necesare pentru declanqarea cataclis-
mului care a fost cel de-al Doilea Rdzboi Mondial. Cind privesc hir-lile care infiligeazd ceea ce odat[ a fost Sieberbilrgen in Transilvania,
ceeacevld seamdni cu niqte insuleinconjurate de ape (veziharta, p.8).
Sus, in nord, intre rAul Someg 9i partea din amonte a Muregului, se
afli Jinutul Nisdudului, reprezentat ca un pilc de localitili cu nume
nemlegti grupate in jurul oras,ului Bistri{a; mai departe, inspre apus,
solitar, de o demnitate impunitoare, st[ agezat Clujul. Ochiul alune-
a
ci apoi spre sud, in partea de jos a MureEului, de unde o succesiune
de afluenli se avAnti deodati spre risarit. Aici aceste linuturi-insuleformeazf, r-rn arhipelag de agezari slsegti: Jinutul Tirnavelor, inghe-
suit intre Tirnava Mare gi TArnava Mici; regiunea Sebeg-Or5gtie, incapdtul cel mai sud-vestic, in unghiul in care rAul Sebeq se desparte
de Mureg; in sud, inspre Carpalii Meridionali Ei sistemul hidrografic
al Dunlrii, zona central[ din jurul Sibiului; ceva mai spre nord-est,
regiunea Rupea, inghesuita intre Tirnava Mare 9i Olt; 9i, in s{lrgit,
mirginiti de cotul rAului Olt, pe de-o parte, 9i locul in care Carpalii
Orientali se intAlnesc cu cei Meridionali, pe de aita, se afl5, in partea
cea mai sud-esticl, Jara Birsei (cunoscuti 9i sub denumirea Geis-
terwald - Pidurea Fantomelor), cu Braqovui in mijloc.
Pe hirlile moderne denumirile acestea nu mai apar in limba ger-
man5., gi de fapt nici in versiunea lor maghiarl de altidatd. Aceste
denumiri au devenit nigte curiozitali aparlinAnd trecutului. Regiu-
nea in care am triit eu in prima parte a vielii a devenit o serie de
puncte intr-un atlas istoric.
Viala noastr[, a sagilor transilvineni, reflecta geografia locului"
Satul nostru semina cu o insula printre alte insule. Chiar Ei trecAnd
doar dintr-o parte a satului nostru in cealaiti, de fapt treceam de
pe un ![rm, cel sisesc, pe altul, cel rominesc. Iar atunci cind ci-latoream pAni in satul vecin, era ca gi cAnd am fi trecut grani{a inUngaria. Pentru a interacliona cu alli sagi din alte localitili, trebuia
si navigim printre localiti{i ungureqti gi romAnegti, trec6,nd de la un
grr-rp de insule la altul.Ce era Transih,ania? Era un loc pe care nu-l stlpAnea nicio nalie
arlume, dar era revendicat de mai multe nalii. A fost pe rAnd, in peri-
oade istorice diferite, ,,proprietatea" Turciei, Ar-rstriei, Ungariei, Ro-
miniei, Germaniei gi a Uniunii Sovietice. Dar na{ionalitatea noastri
care era? Povestea cu na{ionalitatea noastri era aproape o glum5,
cici aceasta s-a schimbat de la o perioad[ istoricl Ia alta. Am fost
rnai intAi ,,oaspe!ii" stapAnilor maghiari ai Transilvaniei; am fost
apoi supugii imperitilui Otoman; am ficut parte pe urmi din uriaga
familie de nalii care alcituiau hnperiul Habsburgic; o vreme am fost
rnaghiari; apoi am fost romAni; in sfArgit am fost etnici germani. intimp ne-arn declarat de diferite naiionalitali, in funclie de antil in
care se desfigura recensimAntul respectiv. Era 1867 sar-r 1868? 1918
sau 1919? inainte sau dupl august 1940? 1944 sau 1945?'z
in absenla continuitilii nalionale, noi ne-am identificat numaicu propriul nostru grup etnic. Identitatea noastrd etnici era insepa-
rabila de locul in care triiam. Noi eram sagi; familiiie noastre faceau
parte din comunitilile sdsegti; ne cisatoream intre noi gi flceamparte din Biserica Luterani din Transilvania. Ceea ce ne conferea
continuitate era identitatea noastri ca saqi. Dar tot de aici porneau
qi vulnerabilitatea gi limitarile noastre, ca gi capacitatea noastr[ de a
supravielui. Poate ca o insuld prezinti avantajul de a fi autosuficien-ti, dar insularitatea genereazd. gi izolare. Aga stau lucrurile: atuncicdnd pe o parte a monedei este inscris cuvAntul ,,putere", pe revers
scrie ,,slabiciune".Odati cu cel de-al Doilea Rizboi Mondial cercul istoriei noastre
s-a inchis. Iati de ce istoria mea personali repeti in mic ceea ce s-a in-tAmplat cu milioane de alli oameni. Pentru mine, ca Ei pentru ceilallisagi, sfArqitul rizboiului a marcat revocarea unei invitatii. Este vorba
de invitalia in baza cireia stramogii nogtri, primii coloniqti sosili dinSaxonia, s-au agezat in Transilvania, devenind ,,oaspelii" regelui ma-
ghiar G6za II (7141-1162). Motivul pentru care regele Geza a invitatun numir mare de imigranti vorbitori de limbi germani din regiunea
Moselle gi din partea de jos a bazinului Rinului sa se aEeze in Tran-silvania a fost probabil mai degrabi de naturd pragmatici decit legat
strict de ideea de ospitalitate. Gezaavea nevoie de coloniEti in primulrdnd ca paznici ai hotarelor regatului si,u, pentru a apara Transilvaniaimpotriva nivilirii triburilor barbare". in plus, regele G6za a intuitci aqezarea in aceste locuri a colonigtilor vorbitori de limbd germa-
ni venifi din vestul Europei putea prezenta gi alte avantaje, si anume
faptul ca acegtia erau agricultori qi meqtegugari pricepu{i, iar de aga
ceva poporul lui avea nevoie ca de aer. $i intr-adevir, fiind plititori de
ddri, sagii puteau deveni o sursa suplimentari de venituri la vistieriaregatului. in acelagi timp, prezenla acestor colonigti in Transilvaniacontribuia 1a intS.rirea legiturilor dintre popoarele cregtine din Vestul
Europei Ei maghiari, recent converti{i la cregtinisma.
Legenda spune ca la chemarea regelui G6za au raspuns vreo
300.000 de colonigti, care s-au statornicit intr-un linut salbatic, in
31
]n -'.*.=...-.,
lF-I,ttl,
mijlocul padurilor, unde au avut de luptat nu doar cu titarii gi cuturcii, dar qi cu lupii, urqii gi rAsii. Cercetdtorii moderni au ajuns insila concluzia ci in realitate lucrurile au fost probabil mult mai pulinspectaculoase. Astdzi se consideri ci in zonele nelocuite pe care re-gele le rezervase pentru ei s-au stabilit, intemeind agezl,ri, doar 500
de familii - doud sau trei mii de oameni in total. Se crede ci primeleagez|ri au apirut in zona orasului Hermannstadf (in romAnegte Si-
biu), de unde sagii au inceput si se intindi mai apoi inspre nords.Aga au ap[rut saqii in Transilvania (denumire a cirei traducere
literali este ,,tara de dincolo de pidure"). Acest ,,!inut vast gi rodnic",dupi cum este descrisa Transilvania de c5.tre Teutsch6, a ajuns sd
fie cunoscut printre colonigtii germani sub denumireaSiebenbilrgen,adicd ,,linutul celor sapte cetali", aluzie la cele gapte cetdti construitede cltre primii ,,oaspe{i" sagi care au venit in Transilvania la invita-
lia regelui G6zaII.Multe dintre conflictele stArnite in legituri cu Transilvania ar fi
putut fi evitate daci generaliile urmatoare ar fi linut seama de vor-bele primilor ei stapAni. Regele Istviin ($tefan) a manifestat o atitu-dine toleranti, primitoare fali de ,,oaspelii" strlini ai Ungariei incicu mult inainte de sosirea primilor sagi. Aga cum subliniazd eI in1036 intr-o scrisoare adresatd fiului siu Emeric (cunoscut drept Sf.
Emeric), ,,oaspe{ii" care vorbesc alte limbi si au alte traditii igi puncunostintele gi forla bralelor in folosul lirii lor de adop{ie, ajutAnd lainfrumuselarea gi progresul atit al intregului regat, cAt gi al Cur{ii.Mai departe el afirmi ci,,regatul in care se vorbegte o singuri limbisi in care predominl un singur set de tradilii este un regat slab gi
trecitor"T. CuvAntul ,,oaspete" se foloseste si in Bula de Aur emislin 1222, prin care regele Andr6s II reconfirmi ci: ,,Hospites cuius-cumque nationis secundum libertatem ab initio eis concessam tene-antur" (,,Oaspe{ilor de toate naliile trebuie si li se asigure libertateacu care au fost obiEnuili de la inceput"8).
Timpul a dovedit, in mod ironic, ci sagii au venit qi au rimas aiciintr-adevir numai ca ,,oaspefi". in timpul celui de-al Doilea RizboiMondial acest cuvAnt a inceput si reflecte un adevir crud. Inilialceea ce ii determinase pe regii maghiari sa invite colonigti striini a
fost teama de invaziile striine. Ceea ce, la sfdrsitul celui de-al Doilea
32
Rizboi Mondial, a pus caplt ,,invita{iei" de altidati a fost tocmai o
,,invazie",iar aceasta invazie a avut loc prin trecltoarea ingusti care
duce spre stepele Rusiei. in ultimul an al rlzboiului, pe misurd ce
uniunea Sovietica inainta spre vest, invitalia lansatl de regele G6za
in urmi cu peste opt sute de ani era revocata' A urmat un adevf,rat
coEmar: deportarea sagilor in Uniunea Sovietici, in laglre de munci
for[atd, gi, in virtutea prevederilor Acordului de la Potsdam, str[-
mutarea lor inapoi in patria strlmogilor lor. Dupi opt sute de ani ne
vedeam nevoili sI pleclm in alte p[r!i.Totugi, povestindu-mi istoria personald, vreau s[ spun limpede
de la inceput ci nu am de gind sd incep s[ m[ lamentez cu gAndul la
trecut. Nu mi consider o victimi gi nici pe ceilalli saqi nu-i vid drept
victime. Nu privesc in urmi la trecutul nostru ca la o perioadi de
aur, nu il consider o ridicind la care trebuie si ne intoarcem cu orice
pre!. Viefile noastre s-au schimbat. Acum nu mai triim in Transil-
vania. $i nu am fost noi singurii vitregili de soartl. De la inceputul
istoriei scrise incoace nenumirate popoare au fost for{ate s[-qi piri-seascl locurile de bagtind. A fost o soartd pe care am fost nevoili sf,
o acceptim. Daci este si tragem ni;te invi{dminte din intdmplirile
acestea, atunci trebuie si invilim ce suntem cu tolii doar niqte ',oas-pe!i" in lumea aceasta. Nu delinem nimic pentru totdeauna decAt
propria noastre capacitate de a supravielui' Eu, ca sas' am fost neYoit
s[ invi! acest adevlr in cel mai dur mod, infruntdnd nenum[rate
primejdii, cutreierAnd de voie, de nevoie prin mai multe teri qi treind
intr-o stare continu[ de nesiguranld.
Nesiguranla flcea parte din viala noastrd qi in Transiivania. cindm-am niscut eu, la 24 aprilie 1925, sagii erau deja obignuili de multi
vreme cu nesiguran{a vielii, cici in timp flcuseri fali unor continue
prefaceri. Supravieluiser[ invaziilor, molimelor, regimurilor dictato-
riale qi unor eforturi concertate de suprimare a limbii 9i identit[1ii
lor culturale. Trecuseri din componenla Austriei in cea a Ungariei 9i
apoi in cea a RomAniei. Astfel invi{aseri sd supravieluiasc['
CAnd mi gindesc la perioada copillriei mele petrecute in zona
saseascl a Transilvaniei in primele decade ale secolului XX, constat
c[ supravieluirea noastri ca sagi a imbrlcat mai multe forme: su-
pravieluiserlm intai ca familie, dar Ei comunitatea din care fi'ceam
33
parte supravieluise, gi asta datorita efortului nostru de a ne adapta
mereu de-a lungul secolelor. Una dintre povegtile pe care le-am au-
zit dela bunicii mei din partea mamei ilustreazi aceast[ neinfrintidorinli de a supravielui qi capacitatea noastri de a ne adapta unorsitua!ii dificile.
Locuiam in satul Idiciu, un sat destul de nou in comparalie cu
alte aqezS,ri sisegti, cel pulin daci luim in considerare ci' primul valde sagi a sosit in Transilvania in secolul al XII-lea. Prima menliunedocumentarl a unei ,,terra Belus" apare in 1301, insa expresia se refe-
rea probabil nu la o aqezare, ci la o regiune aflatl in proprietatea unuianume Conte Belus. Aceeaqi denumire apare din nou in scrisoarea
Contesei Elena citre Episcopui de Weissenburg, in care aceasta men-
lioneazi faptul ci fratele rdposatului slu sot Michael von Teremi,
Contele Belus, i-a l5sat prin testament a treia parte din casele gi tere-
nurile din,,Belleschdorf"e.Agadar sagii traiau deja in Idiciu de circa gase sute de ani atunci
cdnd intr-o zi, prin anii 1890, bunica mea Theil aproape ci a fost de-
capitatS. Ea era pe atunci o tAniri nevasti, abia trecut[ de douizecide ani. Husarii unguri tocmai desfSgurau in zilele acelea in idiciunigte manevre de cavalerie. in timp ce cavalerigtii aceia neinfricali,cu imbricimintea lor eleganti, treceau la galop prin sat, femeile gi
copiii st5:teau grimadi la ferestre ca sa-i priveasci. Daci ar fi avutghinionul sa apari pe uli1i in calea solda{iior, fie ar fi fost strivili sub
copitele cailor, fie ar fi fost alunga{i cu lovituri de cravagi, fie ar fi fost
taiali cu sabia. Bunica mea urmarea gi ea exerciliile militare de la fe-
reastrl, unde pirea ci este in siguran{[. La un moment dat un ofi{er,
probabil incercind s[ braveze gi si o intimideze, a trecut in galop pe
lingl fereastra ei, 9i deodati gi-a indreptat sabia spre ea. Dupi cumii plScea bunicului Theil si spuni mai lirziu, solia lui mai-mai cifusese decapitat5. Daci nu se trdgea inapoi destul de iute, pina sd se
sfArgeasci manevrele militare ale husarilot bunica ar fi fost moarta.Din fericire sabia husarului a trecut pe lAngi ea, dar s-a infipt in per-
vazul de lemn de care se sprijinise ea mai inainte. Bunicul a hotirAtca acea crestlturl din pervaz sd nu fie reparati gi si rimdn[ acolo ca
amintire a brutalitilii ofilerului, dar gi a bunelor reflexe ale bunicii.Poate se gAndise, asa cum gAndesc eu acum, ci semnul acela care
34
amintea de violenla unui soldat era un simbol al numerogilor ani de
rizboi, treculi gi viitori, care aproape ci ne-au distrus.
Alte amintiri imi revin in minte privind o fotografie ingilbenit[ce infdligeazi un stil de via
!rI
't,
l-
in anumite privinle cea de-a treia amintire despre care vreau sivorbesc este o prelungire a scenei inflligate in aceste fotografii, dar
ea dezv5luie gi un aspect negativ in legituri cu comunitatea foto-
grafiatil in biserici, gi anume faptul ci for{a acesteia se putea ugor
transforma in sli,biciune. Privind chipurile din fotografiile ficute inbiserici, incruntarea de pe chipul batrAnilor Ei sfiala tinerelor fete,
imi vine in minte bunica mea dinspre tati, Sara, pe care eu n-am cu-
noscut-o. De altfel nici povestea vie{ii ei nu am aflat-o decAt la mulliani dupi ce am pdr[sit RomAnia, de la fralii gi surorile mele care deja
emigraserl in Germania. Era evident un episod ruginos, unul dintrelucrurile acelea care se treceau sub ticere. O poveste trist[, fiindciSara a fost o victimi a convenliilor qi a regulilor stricte in virtuteaclrorafiecare persoani era obligatl si dea seama de gregelile sale infa{a comunitilii, in biserici. Pe vremea cind avea gaptesprezece ani
Sara s-a indrlgostit de un flicdu din sat care era cu cdliva ani mai invdrsti decdt ea. Dar familia ei nu a ingiduit unirea dintre ei, fiindcibaiatul era sirac. Atunci bunica mea a comis o gregeali care, con-
form principiilor morale inflexibile ale comunitilii, era de neiertat,
gi anume a rimas inslrcinati. Dupi cum am aflat mai tArziu, Sara a
mai trdLit doar trei ani dupi nagterea tatllui meu gi a murit nefericit[,izolatd de propria ei familie, precum 9i de intreaga comunitate, intimp ce ibovnicul ei s-a insurat cu o altd fati:, mai potriviti pentru el.
Totugi, in multe alte privinle atit satul, cit qi familia mea au dat
dovadi de multi generozitate. Tatll meu a avut parte de o educa{ie
buni intr-o familie tradilionald. Crescut de doi dintre cei trei unchiai lui, s-a insurat cu Sara Theil, a mogtenit casa veche de secole a
familiei Umbrich, cea in care ne-am nlscut eu, fralii mei gi surorile
mele, gi a devenit un om de vaza in sat.
Istoria ficea parte integranti din viefile noastre. in anul 1885
casa in care am crescut era deja veche de secole (cdt de veche exact,
nu gtia nimeni cu siguranll). Atunci cdnd a renovat-o, strlbuniculmeu a marcat evenimentul montAnd pe peretele din fald o placi. Ca
o ironie a sorlii, dup[ mai pulin de patruzeci de ani partea pe care a
cl5dit-o stribunicul meu a trebuit s[ fie demolati pentru a micgora
din nou casa. Aceasti modificare a dovedit inci o dati capacitatea
noastri de a impirli tot ce aveam cu ai nogtri gi de a ne adapta la
4,
orice schimbare. Pe de alti parte, motivul acestei demoldri a fost gi
un semn al schimbirilor care veneau asupra noastrd, amenin{And
sd ne oblige pe mulli dintre noi si, ne pirisim pimAnturile. StrS-
bunicul meu Umbrich avusese patru beieli gi o fata. Conform tra-
diliei locului, fiecare dintre copiii lui urma s[ moqteneasci o parte
din pimintul pe care familia il avea in proprietate. Firegte, dupd ce
secole de-a rAndul tot fusese imp[rlit intre copii, terenul de{inut de
familia noastr[ se micsorase. Iste! cum era, dAndu-qi seama ci pi-mAntul nu mai oferea un mijloc de trai atAt de sigur ca in trecut,
strabunicul Umbrich i-a inzestrat pe doi dintre feciorii lui cu alte
mijloace de subzistenli. Cel mai in vArsti dintre ei, Georg, a devenit
intAi invilltor in Idiciu, apoi pastor in Sibiu 9i mai tirziu in Pdu-
cea, in timp ce Johann, cel mai tAnir dintre biie{i, a fost indrumatspre o carier[ militarl. A devenit ofiler in armata austro-ungara' A
murit in timpul Primului Rlzboi Mondial, la vArsta de doudzeci 9i
trei de ani, pe data de 20 iulie 1915, pe frontul de vest. Ceilalli doi
biieli, Martin 9i Michael, s-au f[cut agricultori. Asupra lui Martinrizboiul a lisat insl o urma de negters. Fiind recrutat gi luptAnd inPrimul Rizboi Mondial, a rimas schilod din cauza unui glonte care
i-a pitruns Iabaza coloanei vertebrale, de unde nu a mai fost extras
niciodatd. Pinl la capitul vielii a triit cu dureri neincetate, care iiingreunau orice migcare.
Toli acegti b[ieli au mogtenit cAte o bucatl din paminturile fa-
miliei Umbrich. Bucata bunicii Sara i-a revenit tatilui meu. Si dinpovestea aceasta se vldegte inclina{ia tradilionali a sagilor spre com-
promis. Atunci cAnd striunchiul meu Michael a inillat o casi pe ju-
mitatea lui din parcela dubld de pimAnt pe care se inilla gi casa cea
veche, pirinlii mei au fost nevoili s[ dirdme o parte din construclia
original5, iar in locul ei au montat o poarti de acces inspre curtea
invecinat5, cea a straunchiului. Ca urmare, dupi aceea toli gapte *Christine, Paul, Helmine, Christian, pirinlii noEtri gi cu mine - am
locuit intr-o casl formati doar din doui inclperi.implrlirea aceasta a terenurilor in cadrul unei familii nu putea
totugi continua la nesfirgit. CrescAnd, am cunoscut o serie de familiiclin Idiciu care, pentru a-qi putea cAgtiga traiul, au fost nevoite si se
mute in cel mai apropiat orag, Mediag. De pildi, cu pu{in timp ina-
3/
=::i-i=-::::.:::=::::
b
t?
*
inte de a pleca in armat[, in anul 1943'imicam fugeau ochii dupi o
fati de quirpr"r"." ani al cd'rei tati iqi gdsise de lucru intr-o fabrici de
piel[rie din uedlaq. Mutarea aceasta ins[ nu adusese iinigte familiei
ietei, cici, la scurtl vreme, tatil cdzuse intr-u n cazan cu apl clocotitl
pentru t[bicit Pieile 9i murise.
Degi inainte de cel de-al Doilea Rizboi Mondial populalia Ro-
maniei era in mare parte rurali, iar diferenlele dintre bogali qi siraci
erau enorme, cu tolii incepeam s[ observam semnele industrializdrii
care ameninla s[ puni capit vechiului nostru stil de viali. Printre
obiectivele care ii atrisesera atenlia lui Hitler asupra Rominiei in
timpul rlzboiului se aflau desigur cdmpurile petrolifere de langl
Ploiegti, dar gi zicimintele de gaz metan care se exploatau nu mai
departe de Mediag, la numai vreo doulzeci de kilometri de Idiciu.
Taiel meo spunea in glumi c[ intr-o zipoate o sA avem 9i noi o sondi
de gazpe pimAntul nostru. in 1964, cind am vizitat RomAnia pen-
tru prima datl dupl doulzeci qi unu de ani, am constatat ci vorba
lui aruncat[ in glumi se implinise, clci' ajungAnd in Idiciu, am vizut
o sondl care extrige a gaz de zot de pe terenul care fusese cAndva al
nostru gi pe care acum se afla o fermi.chiar gi inainte de inceperea rlzboiului aparilia sondelor de gaz
prevestea deja sfhrgitul stilului nostru de viali tradilional. Pe cand
urr.u- doisprezece sau treisprezece ani, o sond[ in apropiere de Me-
diaq s-a aprins gi a ars continuu, dar controlat, timp de aproape trei
ani. impreuni cu alli biieli din vecini urcam pAni in virful dea-
lurilor p" .ut" se aflau viile satului, ca si vedem fllclrile arzdnd in
depirtare. Timp de tr€i ani n-a mai fost nevoie s[ umbldm cu lim-paqele dupd noi daci iegeam din casl noaptea, deqi ulilele din Idiciu
l-r.jt .rur iluminate. Fllcirile din depirtare erau atat de mari, incat in
noplile senine sltenii gi-ar fi putut chiar citi revistele de agricultura
la lumina lor, gezdnd pe b[ncile din fa{a caselor lor'
Chiar dacd n-ar fi venit al Doilea Rizboi Mondial, imi dau seama
c[ mulli locuitori din Idiciu ar fi fost nevoili sa-qi pdLrlseasci locu-
rile natale gi si plece, daci nu la oraq, atunci in strlinltate. cdliva
deja igi ciutaser[ norocul in Lumea Noui in primele decade ale se-
coiului al douizecilea, dar rnul1i dintre ei se intorseserl acasl foarte
dezamlgi{i. Unii reveniserl in Idiciu gi mai slraci decat la plecare,
fiind nevoili chiar si imprumute bani de la familiile lor pentru dru-
mul inapoi. De pildn, fohann Schuster, vecinul bunicului meu Theil,
dupl ciliva ani de lucru intr-o min[, venise inapoi slracJipit qi inplus grav bolnav de reumatism gi artritl. Cei din familia Knall inschimb reveniserl acasi cu destul de mulli bani gi iqi construiser[
una dintre cele mai frumoase case din ldiciu. A\ii f[cuseri avere
in Lumea Noul, dupi care o pierduseri, cum era Simon Umbrich'
bunicul unui tAnir prieten care m-a vizitat recent in Canadaro.
Simon Umbrich, primar in Idiciu cu pulin inainte de cel de-al
Doilea Rlzboi Mondial, a fost un personaj plin de culoare. Ca mullialli bitrdni din sat, era foarte autoritar, ceea ce te intimida intru-cdtva, dar in particular avea o pasiune pentru cai, jocuri de noroc qi
qnaps. Nepotul lui i9i amintegte ci bitrdnul a murit exact aga cum
a gi triit: cu demnitate gi cu o sticli alaturi. Sim{ind ci i se apropie
ceasul, gi-a chemat toatl familia gi i-a anunlat pe toli ci el va muri incur6,nd. Apoi le-a impirlit averea pe care o avea gi gi-a luat rdmas-
bun de la to!i. Termindnd trebqoara asta, i-a mai rimas doar o singu-
ri misiune de indeplinit, 9i anume si meargd la birtul din sat gi si se
cinsteascl oleaci, aga, ca de rimas-bun. $tiindu-l cAt era de aprig la
mAnie, nepotul nici micar nu a incercat si-l llmureasci s[ nu mear-
gi, ci l-a agteptat cuminte in fala birtului. La scurtd vreme dupi ce
nepotul l-a adus acasi, bitrdnul s-a prdbugit la pamAnt qi a murit.
Mai in tinerele insi Simon Umbrich emigrase gi el in America, in
Illinois, unde cdgtigase frumugel din cregterea giiniloa dar 9i dintr-o afacere gi mai profitabili, 9i anume vdnzarca de biuturl la negru.
$i, mai mare rusinea, se spunea c[ in Lumea Noud avusese chiar qi
o nevasti 9i copii, in vreme ce prima lui so{ie Ei copiii il aqteptau
s[ se intoarci acasi, in Idiciu. Ferma lui de pislri din America era
gdnditi in aga fel, incdt (era perioada in care in America se instaura-
se prohibilia) s[ indeplineasci doui funcliuni. Dedesubtul cote{ului
giinilor, intr-o pivnili, funcliona o distilerie. Atunci cAnd Umbrich
flcea cAte un transPort citre Chicago, coqurile cu oui aqezate dea-
supra mascau un compartiment secret al camionului in care erau
agezate sticlele de whiskey. in ciliva ani Umbrich s-a imbogdlit de pe
urma discretei lui afaceri cu oud gi alcool. Apoi, intr-o bunl zi, 9i-a
vdndut ferma din America qi s-a intors la via{a decenti care il aqtepta