COPIII T]ITATI AI LTJI

HITLT,RINGRID VON OELHAFEN Si TIM TATE

Povestea adevf,rati a programului Lebensbornsi a unei femei aflate in cS.utarea identititii sale

**BUCUREETT,2OlT

Cupnrus

Prefagi ...............9

Capitolul 1

August 1947.......... ........... 11

Capitolul 21945 -Anul Zero. .........'. 16

Capitolul3Fuga.......... .....31

Capitolul4Acas[........ .......38

Capitolul5ldentitate.. .......49

Capitolul6Ziduri........ .......62

Capitolul 7lzvorul vieqii......... ...........73

Capitolul SBad Arolsen............... ...... 84

Capitolul9Ordinul..... .....98

Capitolul 10SperanE[... .... 106

Capitolul 11

Urme ............112

Capitolul L2Ntimberg.. ..................... 130

CnproLUL 1

Aucusr ag42

Bdrbagii. . , trebuie tmpu;ca1i, femeil.e - tnchise Si transportate

hlagdre de concentrare, iar copiii uebuie smul;i din ginuturile

Ior natale Si, tn schimb, instalagi pe teritoriile qtechiului Reicht .

Reichsfilhrer SS2 Heinrich Himmler, 25 iunie l94Z

Cilli, in Iugoslavia ocupati de trupele germane,3-7 augustl942

Curtea gcolii era plini-ochi. Sute de femei - tinere gi bitrAne -igi lineau cu infrigurare copiii de mAini gi ciutau, pe cit posi-

bil, un locgor unde sd stea, in curtea aceea inlesati de lume. inapropiere, soldali dinWehrmacht3, cu puEtile pe umir, urmi-reau iscoditor, pe misuri ce alte familii soseau treptat din tir-gurile gi satele din zond.

Aceste femei fuseseri convocate de citre stipAnii lor ger-

mani, primind ordin si-gi aducd odraslele la gcoale pentru

.examene medicale". La sosire, fuseseri arestate gi li se spusese

si agtepte. Otto Lurker, comandant de polilie gi al serviciilor

: Imperiu (in lb. germ., in orig.). Titulatura oficiali a statului nazistgennan era Deutsches Reich (lmperiul German), intre anii 1933 9i 1943, 9iGrofid.eutsches Reich (Marele Imperiu German), intre 1943 9i 1945 - gene-

ric, Dritres Reich (al treilea Reich). Primele doui Reichuri au fost SfintulIaperiu Roman (962-1806) qi Deutsches Kaiserreich (Imperiul German -:671-1918)

: Comandant-gef, la nivelul intregului Reich, al trupelor SS': -Forga de apirare", denumire dati forlelor armate germane unificate,

-:- :erioada 1935-1946.

L1_

Ir.rcRro vol OBrnaroN gr Tnr Tare

de securitate din regiune, privea relaxat, impasibil - finAndu-gimAinile comod in buzunare -, in timp ce curtea se umplea defamilii. CAndva, Lurker fusese temnicerul lui Hitler; acum, eraprincipalul om de incredere al Ftihrerului in stiria Inferioari.Avea gradul de ss-standartenfilhrer - echivarentul paramilitaral unui colonel plin din armati -, dar, in acea dimineagi devari, era imbricat lejer, intr-un costum civil, din doui piese.

^ Iugoslavia era sub ocupafie nazisti de un an gi patru luni.in martie Lg4L, prin aliturarea recenti a liriloi vecine -ungaria, Rominia si Bulgaria - la alianga nafiunilor balcanicea Reichului, Hitler a pus presiune pe conducitorul regaturui,prinful-regent Pavel, si i se aliture. Acesta gi cabinetul siu aucedat in fala inevitabilului, legAnd oficial Iugoslavia de pute-rile Axei, insi armata dominati de sirbi a lansat o lovituri destat, inlocuindu{ pe Pavel cu virul siu de-al doilea, printulPetru, in virsti de gaptesprezece ani.

vegtile privind revolta au ajuns la Berlin pe2T martie. Hitlera considerat lovitura de stat o insulti personali gi a emis Direc-tiva 25, desemnind oficial gara balcanici drept un inamic alReichului. Fiihrerul a ordonat armatelor sale ,,si distrugi Iugos-lavia militar si ca stat". O siptimAni mai tArziu, Lultwilyetincepea o campanie devastatoare de bombardamente, in vremece divizii ale infanteriei wehrmachtului si tancurile CorpuluiPanzer treceau prin foc si sabie orageie gi satele. Armata regaliiugoslavi nu putea tine piept trupelor germane, care porniseriBlitzkrieg2-ul: pe t7 aprilie,fara a capituiat.

Trupele de ocupalie s-au apucat imediat de indeplinireainstructiunilor lui Hitler de a distruge toate urmele statului.Aproximativ 65 000 de oameni - in principal, intelectuali sinationaligti - au fost exilati, bdgali la inchisoare sau omorati,

1 Literal: ,,Arma aerului" (in lb. germ., in orig.), denumire dati forfeloraeriene militare germane, din 1935 pani dupi sfargitul celui de-al DoileaRizboi Mondial

2,,Rezboi-fulger" (in lb. germ., in orig.)

L2

CopIIr UITATI er lut Ht.rlBn

casele gi proprietdgile lor fiind date noilor proprietari ger-mani. A fost interzisi limba sloveni.

insi, cit mai rimisese din 1941 gi in prima jumitate din1942, grupuri de partizani, condugi de comunistul Iosip BrozTito, au dus o campanie hotirAti de rezistenli. Germania a

ripostat cu o contraofensivi brutali: Gestapol acliona deopo-trivi. asupra luptitorilor qi civililor, deportAnd mii de oameniin lagire de concentrare pe teritoriul Reichului german. Alliiau fost executali, pentru a le da un avertisment celor din Rezis-

tenfi. in cele noud luni care au urmat lui septembtie 7941,374de birbali gi de femei au fost aliniali la zidurile curlii inchiso-rii de la Cilli 9i executafi sumar. Fotografii au inregistrat omo-rurile atit pentru posteritate, cAt gi pentru propagandd.

Pe 25 iunie 1942, Heinrich Himmler - al doilea cel maiputernic gi temut om din Germania nazisti - a emis ordinecitre polilia sa secreti gi ofilerii SS, pentru eliminarearezis-ten!ei partizanilor:

Aceastd campanie poseda fiecare element necesar pentrua face inofensiva populalia care i-a susfinut pe bandili ;i le-a

oferit resurse umane, arme gi addpost. Birbafii din astfel de

familii gi, adesea, chiar Ei rudele 1or, trebuie impugcafi, femei-

Ie - inchise Ei transportate in lagire de concentrare, iar copiiitrebuie smulgi din linuturile lor natale gi, in schimb, instalalipe teritoriile vechiului Reich. Md agtept sd-mi dali un raportspecial privind numirul copiilor gi valorile 1or rasiale.

Pe fondul acestei riposte sAngeroase,1,262 de persoane -majoritatea rude supravieluitoare ale celor executali pentru a

servi drept exemplu pentru restul populaliei - s-au adunat incurtea gcolii, in acea dimineali de august, agteptindu-gi soarta.

Printre ei, se afla o familie dintr-un sat din apropiere, Sau-

erbrunn. Johann Matko provenea dintr-o familie de partizani

: Abreviere de la cuvintele germane Geheime Staatspolizei (poliqia secrete a

statului), denumire dati securiti!ii statului in Germania nazisti

INcrun vou Ocr,unroN qr Tnra Ta'm

cunoscufi: fratele siu, Ignaz, fusese unul dintre cei aliniagigi impugcati in dreptul zidurilor inchisorii din Cilli, in iulie.Johann fusese dus cu forla in lagirul de concentrare Mautha-usen. Dupi qapte luni de stat in lagir, i s-a ingiduit si revindacasi, Ia sofia Elena gi cei trei copii ai lor: Tania, in vArstd deopt ani, fratele ei, Ludvig - pe atunci de gase ani -, 9i bebelugulde noui luni, Erika.

Dupi identificarea tuturor familiilor, s-a dat ordin deseparare a tuturor acelor oameni in trei grupuri - de copii, defemei si, respectiv, de berbafi. Sub comanda lui Lurker, solda-

lii au intervenit si au luat copiii din strAnsoarea mamelor lor;un fotograf local, Iosip Pelikan, a inregistrat scena cumplitipentru arhivigtii obseda;i ai Reichului. Rolele sale de film auretinut spaima si ingrijorarea femeilor gi a copiilor deopotrivi:instantaneele sale inciud zeci de copilagi [inu!i in !arcuri joasedin nuiele, in incinta gcolii.

in timp ce mamele agteptau afard,, funclionarii nazisti auinceput o inspectie superficiald a copiilor. Lucrind cu graficesi mape, acegtia igi notau aminunlit fiecare caracteristicifaciali qi fizic6, a copiilor.

insi nu era vorba de vreo ,,examinare medicali", asa cumar fi stiut si faci orice doctor obisnuit, ci erau evaluiri frusteale ,,valorii rasiale", care atribuia fiecare individ tAnir uneiadin patru categorii. Cei care indeplineau criteriile stricteale lui Himmler de a arita asa cum ar fi trebuit si arate uncopil de sAnge autentic german erau treculi in Categoriile 1sau 2, ceea ce-i inregistra formal drept potenliale adaosurifolositoare la popula(ia Reichului. in schimb, orice sugestiesau urmi. de trisituri slave - gi orice semn al ,,descendenleiebraice", desigur - consemna copilul la statutele rasiale infe-rioare ale Categoriilor 3 gi 4. Agadar, fiind marcafi cu etichetaUntermenschl, valoarea lor nu depigea stadiul de viitori sclavide munci pentru statul nazist.

1,,Sub-om, mai prejos de om" (in lb. germ., in orig.)

1,4

CopItt UITATI Rt luI HITLcR

Pini a doua zi, aceasti triere rudimentari s-a incheiat.Copiii considerali nedemni din punct de vedere rasial le-aufost redali familiilor. Dar alli 430 de indivizi tineri, de laprunci pini la baieli gi fete de 12 ani, au fost luafi de prddd-tori. Condugi de asistente ale Crucii Rogii germane, au fostinghesuifi in trenuri gi transportali peste granila iugoslavd, laun[Jmsiedlungslager - o tabiri de tranzit - de la Frohnleiten,lingi oragul austriac Graz. N-au rimas mult in acest centru de

cazare. PAni in septembrie 1942, a mai avut loc o seleclie - de

asti-datd, ficuti de ,,evaluatori de rasi" instruili, din parteauneia dintre nenumiratele organiza!ii infiin!ate de Himmler,pentru a conserva qi a consolidatezerva de,,singe bun".

Li s-au misurat nasurile gi au fost comparate cu lungimeagi forma ideale oficial; buzele, dinfii, goldurile 9i organelegenitale au fost, de asemenea, apisate, palpate gi fotografi-ate, pentru a sorta griul uman, prelios din punct de vederegenetic, de neghina mai pulin valoroasd. Aceasti triere maifini gi mai riguroasi i-a redistribuit pe captivi in cadrul celorpatru categorii. Copiii de vArsti mai mare nou incadrafi inCategoriile 3 sau 4 au fost expediali spre lagire de reeducaredin Bavaria, in inima teritoriului Germaniei naziste. Cei maibuni dintre cei mai mici, afla;i in cele doui categorii de vArf,urmau - in timp - si fie predafi unui proiect secret condusde insugi Reichsftihrerul SS Himmler. Denumirea proiectuluiera Lebensborn, gi printre sugarii dafi in grija sa era qi ErikaMatko, in vArstd de noui luni.

15

Cnprorut 2

a945 - ANur Zrpo

Este voinga noastrd ca statul acesta sd rexiste o mie de ani.N e bucurdm sd ;tim cd uiitorul ua fi al nostru, tn tntregime!

Adolf Hitler, Triumful u oingei, 1935

La ora 2.40 dimineata, in ziua de luni, 7 mai 1945, intr-o gcoalemici, din cirimidi rosie, situatd in orasul francez Reims,generalul-colonel Alfred Jodl, geful inaltului Comandamental Fortelor Armate germane, a semnat capitularea necondilio-nati a Reichului de o mie de ani. Cele cinci paragrafe succintedin acest act de capitulare predau Germania in mAinile si-ilisau pe toti locuitorii acesteia ia mila celor patru puteri aliatevictorioase - Marea Britanie, Statele Unite, Franla gi Rusia -incepind cu ora 23.0L, a doua zi,marti 8 mai 1945.

Cu o siptimAni mai inainte, Hitler 9i cea mai mare parte agrupului siu restrAns de apropiati se sinuciseseri in mirunta-iele buncirului acestuia din Berlin. Heinrich Himmler - mAnadreapti a lui Hitler si comandantul intregului aparat nazist deteroare - fugise, deghizat in uniforma cenusie aspri, de serj, asoldatilor inrolafi, avAnd asupra lui acte false, care-1 recoman-dau ca fiind un biet sergent.

Se incheiase totul: fuseseri gase ani de ,,rizboitotal", in caretara mea igi croise drum prin toati Europa, omorAnd gi pri-dAnd. Acum, trebuia si ne obignuim si triim pe timp de pace.

Cine eram noi, agadar, in acea dimineati de mai? Ce eraGermania - care-i diduse cAndva pe Bach gi pe Beethoven, peGoethe gi pe Schiller - in siajul Blitzkrieg-ului german atAt de

16

Copru UITATLq.I lur Hnr-e,R

brutal, ca si nu mai vorbim de Soluqia Finald? Cum avea siarate pacea pentru invingitori gi pentru invingi?

S-a impus o sintagmi noui, care si descrie situalia noastredin 1945: Die Stunde NulI. Tradusi literal, aceasta inseamni.OraZero", dar, pentru rimigilele fumegAnde ale Germaniei -o lari in ruini, rusine gi foamete -, sintagma desemna maidegraba ,,Anu1 Zero": atAt un sfArgit, cdt gi un inceput.

Ce insemna si fii german, de la ora 23.07, din ziua demarfi, B mai 1945? Pentru Aliali - noii stipAni ai fieciruimetru de teren gi ai fiecirei existenle individuale, de la Mass,din vest, pAni la Memel, in est -, insemna subjugare, suspi-ciune gi suprimare. Cele patru puteri de ocupalie afirmau ciniciodati nu li s-ar mai fi permis celor doui fluvii gemeneotrivitoare ale nafionalismului gi militarismului german si se

umfle gi si inunde continentul. in decursul a citeva ore, aveausi fie stabilite mecanisme gi proceduri de punere in aplicare a

acestui ideal - sisteme care, degi eram prea mici si le cunoscatunci, aveau si-mi direclioneze ulterior cursul vielii.

Pentru germani, aceasti dilemi a identitiqii insemna cevadiferit. Ceva mult mai pulin filosofic, ceva ce probabil ci puteafi categorisit dupi trei criterii: fizic, politic gi psihologic. Din-tre acestea, cel mai important - cel mai presant - eta, fi.liindoiaii, celfizic.

in mai 7945, Germania era un tdrAm pustiit, de poduribombardate, drumuri distruse 9i tancuri carbonizate. in sipti-minile gi lunile de agonie ale Reichului sdu, micinat de nebuniegi de o furie neputincioasi, Hitler diduse ordine si fie create

.orase-fortireafi". Patria urma si fie apiratd pini la ultimapicituri de sAnge pur german si ultima cirimidi din construc-f-tile germane. Nu avea si fie nici o capitulare, ci, in schimb, o

Gotterdtimmerungt de flaciri gi sacrificiu, pentru a marca zileled.in urmi ale Rasei lui Superioare, autoproclamate.

: -Amurgul zellor" (in lb. germ., in orig.), titlul unei opere muzicale din- i-6, de Richard Wagner, din ciclul Inelul Nibelungilor. Este vorba despre o:=r:rnoire a lumii prin foc gi api, motiv preluat din mitologia nordici.

L7

INcRIo voN Oor-nennu gr Tura Taro

Rezultatul a fost mai putin un rug nobil funerar si maidegrabi un foc scipat de sub control, al vanitetii sale, lung deo mie cinci sute de kilometri. Forlati si se lupte pentru fiecarecentimetru de teritoriu - gi nimiciti de bombardamentele-per-dea cu care o tocau Alialii - Germania s-a transformat intr-undegert postapocaliptic. Mormane de moloz umpleau locurileunde cAndva se inillaseri edificii: numai in Berlin erau 75 demilioane de tone, adunate aproape de-a lungul qi de-a latulfiecirei strd.zi. $i alte orage germane sufereau Ia fel, qterse depe fafa Pimintului de bombardamente si de confruntirile dincasi in casi, care au distrus ori au lisat in paragini saptezecila suti dintre clidiri. Si peste tot, acum jalnic Ei nipistuit,era un popor cAndva mAndru, care-i subjugase pe cei pe care-iconsiderase inferiori.

Jurnalele de gtiri si fotografiile (cele ale Fortelor Ali-ate, deoarece presa germani isi incetase existenta chiar dinmomentul capitulerii) surprindeau pe peliculi scene altidatiinimaginabile. StrAnse Ia un loc in jurul clidirilor pe jumitatedistruse, care se rupseseri in doui, astfel incit rimigilele unorexistente cAndva normale stdteau expuse vederii tuturor - ungemineu, fragmente de tapet, resturile unei toalete -, erau fan-tomele in viali ale unor femei gi copii. Orfani, refugiati, virst-nici gi rinili: peste tot, un tablou distopic de cadavre anonime,care zdceau pe stri.zi, privite - sau, mai degrabi, ocolite - defiguri scheletice, care, in orice moment, riscau si li se aliture.

in toati Germania, cel pulin in orase, oamenii ciutau prinmoloz, isi creau adiposturi improvizate, scormoneau dupimincare gi fie se ascundeau de armatele de ocupalie victori-oase, fie fraternizau temdtori cu acestea. Nu fiindcd ar fi vrut,ci din necesitate. Pentru ci lipsea un lucru mai importantdecit adipostul: hrana.

in ultimele siptimAni de r6.zboi, economia !5rii - atit demult timp dirijati de qi in beneficiul Partidului Nazist - se

prdbugise la fel de riu ca edificiile ei. Ironia ficea si existeo mullime de bani, dar monedele gi bancnotele deveniserd

18

Copur urrATr ar lur Hrrr,oR

-:-:riie: pentru ci orice resursi disponibili fusese redirecfio-:-i:i dinspre popor spre nevoile armatei gi pentru ci explozi-:-: sfirtecaserd intreaga refea feroviari, ficAnd imposibil ca

recoltele, atAtea cAte erau, si fie distribuite, nu prea aveai ce

cumpira in schimbul mircilor devenite inutile.Dar nici noii stipAni ai Germaniei nu pireau si aibi o idee

coerentd despre ce aveau de fdcut cu ea. De pe 1-7 iulie pAnd pe

2 august t945,liderii Aliagilor - Churchill (gi, mai tArziu, Attlee),Truman Ei Stalin - s-au intAlnit la Potsdam, ca si pianifice viito-rul. Spre deosebire de sfirgitul Primului Rizboi Mondial, cAnd

Germania fusese invinsi gi supusi unor grave sancfiuni gi plAgi

reparatorii, dar nu gtearsi de pe harta geograficd gi politici,acrrm s-a hotirit ca lara si inceteze a mai exista, dupi incheie-r.ea rizboiului. in locul ei, aveau si existe patru ,,zone de ocupa-

$e'separate, fiecare delinuti gi condusi de una dintre natiunileyictorioase, potrivit propriilor principii gi planuri.

$i, totugi, dincolo de acest aspect, nu a existat o gAndireconcertati despre ce urma si se intAmple cu fostul stat ger-man, din punct de vedere practic, dupi ce fusese invins Hitler.Franla inclina in favoarea impirlirii fostului Reich intr-oserie de state mici, independente, in vreme ce Statele Uniteluau in calcul revenirea Germaniei la statutul de naliunepreindustrializat5, concentrati pe gi dependenti de agricul-turi. Washingtonul avea si se resemneze gi si accepte c5. era

nepractic gi, totodati, de nedorit si li se ceari zecllor de mili-oane de germani sd triiasci asemenea unor lirani medievali.in plus, Alialii nu au analizat cum avea si funclioneze ocupa-

fia lor separati, nici nu au luat in disculie problema cu adevi-rat monumentali de a hrini atAt poporul cucerit * o populaliemiriti cu mai bine de zece milioane de refugiali din Est -, cAt

si numeroasele armate care impuneau pacea.

Pur gi simplu, mAncarea nu era de ajuns gi, firi un sistemfuncfional de transport, atata cAti exista nu putea fi dusi inIocurile unde era cea mai mare nevoie de ea. Mai riu chiar, existaun sentiment larg rispAndit, in rindurile armatelor de ocupafie,

19

INcnro vou Onr,ueruu pr Trv Tarr

ci germanii meritau de mult si simtd pe propria piele metodeleaplicate de ei: oare ocupalia nazisti a Europei nu epuizase cubuni-gtiinti sate, orage, natiuni intregi, pAni la inanifie?

Iati, deci, care era mostenirea lui Hitier: o nagiune fli-mAnziti, o populalie redusi la stadiul de a lupta cu disperarepentru supraviefuire, subzistAnd, in cel mai bun caz, cu jumi-tate din caloriile necesare unei vieli normale. O lari nu numaiinvinsi gi distrusi pe jumitate, ci, pur si simplu, desfiinlati.

Aveam trei ani gi jumitate cAnd s-a instaurat pacea. Uncopil german mic, linigtit gi blond. Locuiam in Bandekow,un citun in inima rurali a regiunii Mecklenburg, cu mama,bunica gi un frate putin mai mare, Dietmar. Casa noastrdera un conac mare de tar5., acoperit pe jumitate cu lemn gipe modelul specific al regiunii, situati intr-o zoni de acriintregi de pidure. Cred ci eram tipici atAt pentru o anumiti.clasi sociald de germani dinaintea rizboiului, cit si in mare,prin contrast, pentru lara de dupi rdzboi. Familia noastri eraveche din ambele pirfi, cu un bun renume si, in pofida econo-miei distruse, cu o situafie materiali buni.

Mama mea, Gisela, era fiica unui magnat armator din Ham-burg. Familia Andersen apartinea vechii clase hanseatice -elita conducitoare, patriciani si prestigioasi, care-si cAgtigasebanii si reputalia din comer! inci de cAnd Hamburgul fusesedeclarat orag liber de Congresul de la Viena, din 1815.

Casa noastri din Bandekow era in posesia familiei mameimele de generalii intregi: ii apartinuse striunchiului meu, darmai mult ca sigur fusese folositi ca loc de retragere la lard inanii dinainte de 1945. Desigur, familia Andersen igi pistraseregedinla principali in Hamburg, iar bunicul meu rimiseseacolo, in timp ce bunica igi impirlea timpul intre cele doui case.

Gisela era unul dintre cei patru copii ai familiei Andersen.Fratele ei cS.zuse Ia datorie, in Wehrmacht, in ultimele zile derd,zboi; sora ei mai mare fusese indepirtati din familie - caurmare a vreunei fapte oarecare dezonorante, nerostite, carepitase numele familiei, altfel respectabil -, dar sora ei care

20