https://www.libris.ro/cei-uitati-david-baldacci-RAO978-606-006-308-7--p13203692.html

::T::l:'I

Avea infigigarea unui b6rbat care se ternea ci era ul-

tiina lui sear6 pe pimAnt" Avea motive solide si g6ndeasc[

aga. $ansele s[ aibi dreptate erau de cincizecila sutd, iar

procentajul putea sd creasci, in funclie de cum ar fi trecut

irrmitoarea ori.AtAt de mici era rnarja de eroare.

Vuietul bircii cu doud motoare, care se deplasa cu o

vitezl aproape de maxin'I, anula liniEtea nop{ii de pe

'rpele calrne ale oceanului. De obicei, Golful Mexic nu era

al"lt de liniqtit in acea perioadi a anului; in mod obignuit,

{ra cea mai activi perioadi din sezonul uraganelor" Deqi

citeva furtuni se apropiau din largul Atlanticului, totuqi,

rriciuna nu-Ei forinase un centru stabil gi nici nu intrase

in golf. loatd lurnea de pe coast6, spera gi se ruga ca si-

Irrirtia si nu se schimbe.

Carena din fibrd de sticid aluneca ugor pe apa densi 9i

sriratl. Barca putea line confortabil douizeci de oarneni,

.lar la Lrord erau atunci treizeci de oameni, care se apucau

e u disperare de orice puteau ca si nu fie impinqi in ap[.( lliiar daci apa era calrni, barca aceea, ce transporta muit

;,rea mu\i oatneni ;i se deplasa cuvitez| mare, nu era inrricirin mornent foarte stabilS.

8 DAVID BALDACCI

Cipitanului care se afla la cdrma bdrcii nu ii pisa deconfortul pasagerilor sii. Prima lui prioritate era sirimAni in viafi. Jinea o mAni pe timoni, iar cealalti pecele doui regulatoare. Privi vitezometrul cu o expresieingrijorati.

,,Haide! Haide! Pofi s-o faci. Poli gi vei reugi."Barca inainta cu gaizeci gi cinci de kilometri pe o16.

Impinse regulatoarele gi muti incet acul vitezometruluispre saptezeci gi doi de kilometri pe o16. Era aproape demaxim. Cu cele doui motoare de la pupi, nu avea cumsi reugeascd si atingi o itezd mai mare fbri si consumecarburant in exces, iar pe acolo nu era niciun port in caresd alimenteze cu mai multi benzini.

in ciuda brizei create de migcarea bircii, tot era foartecald. Bine ci nu trebuia si-gi facd griji in privin{a fdnfa-rilor - la acea vitezi gi la distanla pe care o aveau faqn de

firm, nu erau periculogi. Birbatul privi pasagerii, unul cAte

unul. Nu era o observafie inutili. Numira capetele, cutoate ci qtia deja rispunsul. Avea patru membri ai echi-pajului cu el. Tofi erau inarmafi gi tofi supravegheau,,pasa-gerii". intr-o revolti, ar fi fost cinci impotriva unuia. Darpasagerii nu aveau mitraliere. Un incircitor putea si-iucidi pe tofi, gi ar mai fi rimas gi gloanfe. Majoritatea eraufemei gi copii, deoarece acele categorii de oameni se cereau.

Nu. Nu revolta il ingrijora, ci sincronizarea.Cipitanul se uit6la ceasul siu cu lumini. Trebuia si

fie aproape. Plecaserd ftrziude la ultimul avanpost. Apoi,aparatul de navigafie o luase razna timp de treizeci deminute chinuitoare, trimifdndu-i in direc{ia gregiti.Oceanul era vast. Fiecare pirticici pirea la fel. Nu existanicio fAgie de uscat care si fie de ajutor navigafiei. Nu se

aflau intr-un canal de navigafie bine marcat. Firi ghidajul

Cei uita{i 9

electronic, ar fi fost terminafi; ca qi cAnd ar fi zburat cu unavion printr-o ceafi densi, frri ajutorul instrumentelortehnice. Singurul rezultat arfi fost un dezastru.

Dar ei reugiseri sl repare aparatul de navigafie, in-dreptaserl cursul, iar el impinsese la maximum regula-toarele motoarelor de la pupi. Apoi, le apisase mai mult.Privirea ii zbura in continuare ciltre bord, pentru a veri-fica uleiul, carburantul gi temperatura motorului. Acolo,o defecfiune insemna o catastrofb, pentru ci nu puteau sd

cheme in ajutor Garda de Coasti.Se uiti inutil spre largul apei, ciutAnd o privire care

i-ar fi supravegheat de acolo. Ochi teleghidafi, care tri-miteau inapoi giga de date digitale despre ce vedeau. Nuar fiauzitechipa de intervenfie decit prea tirziu. $alupeleGdrziide Coasti i-ar fi ajuns inainte si poati face el ceva.

Probabil cL ei ar fi gtiut imediat ce se intAmpld, i-ar fiimbarcat gi el ar fi ajuns la inchisoare pentru foarte multtimp. Poate ci pentru tot restul vielii lui.

Dar nu se temea de Garda de Coasti pe cAt se temea

de anumili oameni.Forfi viteza bircii pdni la gaptezeci gi cinci de kilo-

metri pe ori gi spuse ticut o rugiciune, pentru ca o parteimportantl a motorului si nu explodeze. Se uiti din noula ceas. Numiri minutele in minte, in timp ce privi apa

din fala lor.

- Mi vor da la rechini, mormii el.

Nu pentru prima dati, regreti ci fusese de acord cuacea afacere. in ciuda riscurilor, nu putuse sd refuze osumi de bani atdt de mare. Ficuse deja cincisprezece curse

de acel gen gi se gindea ci, dup6 alte cincisprezece, ar frputut si se retragi intr-un loc frumos gi linigtit din FloridaKeys gi si triiasci precum un rege. Ar fi fost mult mai

10 DAVID BALDACCI

bine decit sd igi conduci barca, zi de zi, cu turigti palizicare veneau din nord in ciutarea finutului tonului sau almarlinului, dar, mai adesea, care vomau prin toatl barcalui cAnd oceanul era agitat.

,,Mai intdi, trebuie si duc barca gi pe oamenii igtiaacolo unde trebuie si ajungi."

Privi luminile de navigalie rogii gi verzi de la prori, care

striluceau solemn intr-o noapte fhrd lun6. Mai numiri inminte cAteva minute, in timp ce verifici cu privirea apa-

ratele de mdsuri ale bircii.I-a stat inima.Rimdnea fhri carburant. Indicatorul se apropia peri-

culos de rogu. Simfea cum i se str6.ngea stomacul. Era preamulti greutate in barci, iar problema cu sistemul de navi-gafie ii luase mai mult de o ori:, mul$ kilometri de parcursgi carburant prefios. intotdeauna adiuga zece procente de

carburant pentru a fi in siguranli, dar nici micar acel sur-plus nu era suficient. Se uitd din nou la pasageri. Majo-ritatea erau femei gi adolescenli, dar erau gi birbali solizi,unii cAntirind mai mult de o suti de kilograme. Unul era

cu adevdrat uriag. Solufia aruncirii citorva pasageri peste

bord, pentru a rezolva problema carburantului, era maimult decAt problematic[. Ar fi putut la fel de bine si-giduci un pistol la cap gi si apese pe trlgaci.

Reftcu repede calculele in minte, precum pilolii de

avioane ce primesc centralizatorul complet al pasagerilorqi al incirciturii. Era aceeagi problemi, indiferent dacimergeai pe apd sau daci zbtrai la noui kilometri dea-

supra ei.

,,Am suficient carburant incdt s6 ajung acolo?"Surprinse privirea unuia dintre oamenii lui si ii fbcu

semn si se apropie.

Cei uitafi 11

Birbatul ascultd problema gefului siu gi ftrcu pro-priile calcule.

- Suntem pe muchie de culit, spuse el lngrijorat.

- $i nu putem si aruncim oamenii peste bord, zise

c[pitanul.

- Corect! Au centralizatorul. $tiu cdfi ducem. Daciincepem si ii arunciLm peste bord, putem si sirim gi noi.

* Spune-mi ceva ce nu qtiu! izbucni cipitanul.Lud decizia de a trage manetele regulatoarelor, redu-

cAnd din nou viteza la gaptezeci gi doi de kilometri pe ori.Cele doul elice incepuri s6 se roteascl mai lent, dar barca

era in continuare aproape complet iegiti din api. Pe api,de la qaizeci qi cinci la gaptezeci gi doi de kilometri pe orinu era o diferenli care si se vadi cu ochiul liber, darputea fi o diferenli intre a rimAne ftri carburant sau a

ajunge la destinalie, in funcfie de reducerea carburan-tului folosit. Aveau si faci plinul, iar drumul de intoar-

cere, doar cu ei cinci, nu putea si fie o problemi.* Este mai bine si ajungem un pic mai tirziu decdt

deloc, spuse cipitanul.Declaralia lui piru ciudati, iar celilalt birbat iqi dndu

rieama. igi strAnse mai tare arma cu mdna. Cipitanul igi

lud privirea de la el. Gatd i se strAngea in timp ce il cu-

prinse gtoaza.

Sincronizarea era importanti pentru oamenii care ilrrngajaseri. Si intdrzie, chiar gi cdteva minute, nu era

niciodatd un lucru bun.

In clipa aceea, profitul imens nu pirea si merite cu

adevirat, pentru ci n-ar fi putut si cheltuie banii dacicra mort.

Insi, dupi treizeci de minute, chiar in momentul incare motoarele incepuseri si absoarbi aer in loc de

12 DAVID BALDACCI

carburant, cipitanul vizu chiar in fali destina{ia lui. Pireasi iasi din ocean Scaunul lui Neptun.

Ajunseri. lntdrziaseri foarte mult, dar micar reugiserisi ajungi.

El se uiti la pasageri. $i ei priveau cu ochii iegi{i dinorbite structura. Nu ii putea condamna. Chiar daci nuera prima dati cAnd vedea o asemenea structuri, rimd-nea, mai ales noaptea, o priveliqte misterioasi. Din pdcate,

incd il speria, chiar gi dupi toate cilitoriile de acel fel pe

care le fbcuse. Voia doar sd igi descarce incircitura, si faciplinul gi si se intoarcl de unde venise. Imediat ce aveausi coboare din barca lui, cei douizeci qi cinci de pasagerideveneau problema altcuiva.

Micgori viteza qi nu se gribi si ancoreze de-a lungulplatformei plutitoare din metal, ce era legati de structuramai mare. Dupi legarea funiilor, citeva mAini se intinseripeste balustradd gi incepuri si tragd pasagerii pe plat-forma care se legina in sus gi in jos din cauza micilorvaluri create de apropierea bircii.

Nu vdzu nava mai mare care, in mod normal, afteptasi ii ia pe pasageri mai departe. Probabil ci plecase dejacu o alti incdrcituri.

Dupi ce cipitanul predi nigte documente gi igi primiplata in pachete invelite cu folie de plastic gi lipite cubandi adezivl, se uiti la pasagerii care erau urcafi pe oscari lungi de metal. Toli pireau ingrozifi.

,,Ar trebui si fie", gandi el. Necunoscutul nu era nicipe departe la fel de ingrozitor precum lucrurile cunos-cute. Birbatul inlelegea destul de clar ci acei oameni erauperfect congtienli de ce urma si li se intdmple. Mai qtiauqi ci nu ii pisa niminui.

Ei nu erau bogafi.

Cei uirali 13

Nu erau puternici.llrau cu adevirat uitafi.lar numirul lor cregtea exponenlial. Lumea devenea

run cAmp neschimbat al celor bogali - prin urmare, puter-nici - gi al celorlal$. De obicei, doar cei bogafi gi puterniciobfineau ce-qi doreau.

Desficu unul dintre pachetele invelite cu folie de

plastic. Mintea lui nu inregistri imediat ce vedea. Cdnd

tlcveni evident ci mdna lui linea buc61i de ziare qi nubirni, iqi ridici privirea.

lbava unei arme MP5, aflati la mai pulin de trei rnetritlistanli, era indreptati spre el. Era linuti de birbatul care

se afla pe Scaunul lui Neptun. Pistolul-mitralierd MP5crir o armi perfecti pentru ucis de aproape. Avea s[ otlovedeasci in seara aceea.

Cipitanul al'u timp si ridice mAinile, ca gi cAnd carnea

qi oasele ar fi putut bloca gloanqele ascu{ite ce se indrep-tau spre el cu o vitez| mai mare decit a unui avion inztror. Il loviri cu o energie cinetici de cAteva mii de kilo-

iouli. Douizeci de asemenea gloanfe il atinseri cam lnacclaEi timp, sfdrtecindu-i corpul.

Impactul gloanfelor il dobori din picioare, apoi ilirrunce peste bord. lnainte si se scufunde sub valuri, cei-

lllli patru bnrba$ i se aliturari. Toli furi sfirtecafi, omo-rrifi gi dispirufi in adincuri. Rechinii urmau si aibi parte

tlc o gustare in seara aceea.

Punctualitatea nu era doar o virtute, ci pirea a fi gi

o necesitate.

Capttol.ul,

2

Vasul fu golit imediat de carburant, ulei gi alte lichide,iar apoi scufundat. Uleiul qi carburantul creari pe supra-

fa(a apei o pati ce putea fivitzuttr din aer de citre avi-oanele de patruld ale Girzii de Coastd gi ale Diviziei de

Narcotice.

in timpul zilei, platforma petrolierd pirea abandonati.Nu se vedea niciun prizonier. Erau to{i ascungi vederii, inclidirea principali. Transporturile navale cu marfb proas-piti veneau gi plecau doar noaptea. Ziua, opera{iunea se

intrerupea. Riscul si fie vizuli era prea mare.

in golf erau mii de platforme petroliere inchise, ce

agteptau si fie demolate sau transformate in recife artifi-ciale. Degi legea cerea ca demolarea sau transformarealor si aibi loc dupi un an de la abandon, in realitate,

putea si dureze mult mai mult. in tot acel timp, mbrileplatforme ce puteau si gizduiasci sute de oameni plu-teau in larg. Erau goale gi pregitite pentru exploatare de

citre anumi{i oameni ambilioqi, ce aveau nevoie de locuripentru a debarca pre{ioasa incirciturl pe care o dirijauin largul apelor.

ln timp ce vasul se scufunda incet in addncimile gol-fului, pasagerii erau mAnafi pe treptele de o1el. Fuse-seri legafi unul de celilalt, la o distanli de treizeci de

Cei uita{i

centimetri intre ei. Celor mai tineri le era greu si fin[ ritmulcu adul$i. CAnd cideau, erau imediat ridicali 9i bitulipeste umeri qi peste brafe. Totugi, felele nu le erau atinse.

Un birbat, mult mai masiv decdt restul, privi in jos

cAnd urci treptele de metal. Misura peste doi metri inil-{irne. Era solid. Avea umerii lafi, goldurile inguste, iar

coapsele 9i gambele pireau ale unui sportiv. Musculatura

cra tare qi osoas6, cu trisituri destul de trase; erau sem-

nele unui birbat care crescuse fbri si minAnce suficient.

LJrma si valoreze o sumi frumoasi, dar nu la fel de mare

cc aceea oblinuti de pe urma fetelor - motivele erau evi-

dcnte. Totul se baza pe profit, iar fetele, in special cele

tinere, aveau cele mai mari prefuri, pentru ci era o inves-

lif ie ce putea se dureze cel pulin zece ani.ln tot acel timp,

tofi vor fi generat milioane de dolari pentru stipdnii lor.

Pe de alti parte, probabil ci viafa lui avea si fie relativ

scurti, deoarece aceia care il luaseri in captivitate il vor

li muncit pdni la moarte. Urma si i se spuni ,,PMM" sau

,,produs cu marji mici". Pe de alti parte, fetele erau nu-

rrrite, pur gi simplu,,aur".

Pirea si mormiie in sinea lui, dar intr'o limbd pe care

o in{elegeau gi cei din jurul siu. Rati o treaptl gi se im-picdici; primi numeroase lovituri de bastoane pe umeriqi pe partea dorsali a picioarelor. Una il lovi in fafd, iar

rrasul incepu si-i sAngereze.Dar ei pireau si nu-gi facigriji in prMnla aspectului sria.

Se ridici gi continui si mearg6. $i si mormiie. Lovi-

turile nu pireau si-l fi afectat.

ln fala lui era o tiniri,care ii arunci o privire, dar el

rru se uiti la ea. O femeie mai in vArsti din spatele lui

15

16 DAVID BALDACCI

scuture din cap gi spuse o rugiciune in spaniola ei ma-

terni, apoi fhcu semnul crucii.Birbatul se lmpiedici iar, qi fu din nou b6tut. Gardienii

il loviri qi il pilmuiri cu mdinile lor aspre. Dupi ce igi

primi pedeapsa, el se ridicl gi continui si meargd. $i sd

mormiie.Un fulger dinspre est lumini cerul pentru o secund6.

Chiar daci nu era clar ci birbatul interpreta sau nu acel

eveniment ca pe un semn divin, ac{iunile lui erau limpeziprecum cristalul.

impinse un gardian; il izbi atirt de puternic, incit in-dividul cizu peste balustradi, plonji de la mai mult de

zece metri, lovi platforma de ofel gi ricogi din ea. Gatul ise rupse la impact. Zdceanemiqcat.

Nimeni nu observi cufitul pe care birbatul care mor-miia il luase de la centura gardianului. Era singurul luimotiv si il atace. Cand ceilalli traficanti igi indreptariarmele spre el, birbatul iEi tiie legiturile, lul o vesti de

salvare care atirna de un c6rlig pe balustradi, o imbrlciqi plonji in partea opusi celei in care cizuse gardianul.

La aterizare, nu lovi ofelul, ci atinse apele calde ale

golfului.Intri zgomotos in.api qi se scufundd.

Cdteva secunde mai tdrziu, o ploaie de gloanfe trase

de un pistol-mitralierd MP5 strlpunseri suprafala apei,

creAnd sute de mici valuri inspumate. Dupi alte citevaminute, o barci fu trimisi in ciutarea lui, insi nu reuEi sii se dea de urmi. in lntunericul de atunci, putea si plece

in orice direcfie, iar suprafafa apei era imensi. in cele dinurmi, barca se intoarse. Apele golfului se calmari dinnou. il crezuri mort.

Cei uitali 17

Daci nu era mort, avea si fie in curAnd.

Cei douizeci gi patru de prizonieri rimagi igi conti-nuari urcugul lent spre celulele in care urmau si fie linulipdnl la sosirea navei care si ii duci mai departe. De

obicei, erau pugi cAte cinci intr-o cugci. Acolo, se aliturarialtor prizonieri care agteptau gi ei transportul spre uscat.

lirau de toate vArstele, insi to[i erau striini gi siraci * inafara societi{ii. Unii fusese urmirili gi pringi. Al$i, erau

doar ghinioniqti.lnsi, indiferent de cit de pu[in noroc avuseseri, si-

tualia nu avea decdt sl se inriutileasci dupi plecarea dinkrcul acela.

Gardienii, in majoritate striini gi ei, nu se uitau nicio-datl ln ochii lor qi nici micar nu ii vedeau ca fiinfe pe pri-z,onierii lor din cupti, cu excepfia momentului in care le

dideau mAncare gi ap6.

Prizonierii erau doar niqte fire de nisip anonime gi

neinsemnate, care locuiau temporar in Golful Mexic.Sllteau pe vine. Unii se uitau printre gratiile cugtii; cei

rnai mulfi igi pistrau privirea indreptati spre podea. Erau

infrdnfi, resemnali 9i nu doreau si incerce o lupti sau sigiseasci o cale spre libertate. Pi'reau s6-Ei fi acceptat cu

stoicism soarta.

Femeia mai in vArst6, care se aflase in spatele birba-tului masiv, se uita din cAnd in cind la suprafala oceanului

dcgi, din spaliul inchis, i-ar fi fost imposibil si vadi ceva inirpi. Dar, o dati sau de doui ori, i se plru cd vede ceva.( lAnd ii furi aduse mincarea gi apa, ea consuml micarafie, gAndindu-se la birbatul care incercase si evadeze.

li admiri in tlcere curajul, chiar daci il costase viaga. Era

liber, chiar daci era mort. El se afla intr-o situa[ie multrnai buni decit ce o agtepta pe ea.