LISTA FIGURILOR

Fig. 1. Biologia celulari gi conexiuneafeedback mAntuire/ deoenden{d sau

Fig. 2. Re(eaua neuronali care declangeazdpag.32

Fig. 3. Observatorul care colapse az6 energia intru reaiitate caparticuld _ pag. 33

Fig. A. Cele gapte sigilii: qapte niveluri de congtiin{i _ pag. 93Fig. B. gapte niveluri de conqtiin(d 9i energie _ pag. 94Fig. C. gapte corpuri infdgurate unul in altul _ pag. 94Fig. D. Congtiinla 5i energia in spectrul luminii _ pag. 95Fig. E. Creierul - pag. 96

Fig. F. Mintea binard - trdind imaginea _ pag.97Fig. G. Mintea analogici - trdind in acum _ pag. 99Fig.H. Efectul observatorului 9i celula nervoasd _ pag. 99Fig. I. Biologia celulard gi conexiunile pentru formarea gdndului

- pag. 100

MESAJ IMPORTANT

CUPRINS

CU PRIVIRE LA TRADUCERI ........

CUVANT INAINTE

VOI SUNTETI DUMNEZEII CEI UITATI

STUDENTUL SERIOS AL MARII LUCRARI

Numai Observatorul gtie calea

STRUCTURA BIOLOGI CA A PERSONALITATI I.

RECAPITULARE.............. ......................

Adevdrata naturd a vocilor din capul nostru.................

invdldturile lui Yeshua ben Joseph

Pdrintele nostru div.in, Punctul Zero

Trezirea Observatoru/ui gi noua viald .............

PUNCTUL CULMINANTAL MARII LUCRARI ESTEATUNCI CAND OTRAIE$TI 39

A TRAI CA PERSONALITATE SAU CA OBSERVATOR ....... 45

TNTTTATUL iN npRrCn BATALTE 5s

Pdtrunderea in Jocul fdrd de cuvinte .... 63

EPILOG DE JZ KNIGHTCUM AU INCEPUT TOATE ACESTEA

gAndului: bucia deevolu{ie - pag. 31

gi produce gdnduri -

11

13

Fig. J. Structura de schelet,

- pag. 101

Fig. K. CorpuJ Albastru _ pag

sub formd de pd,nz-a, a masei

.702

15

27

25

27

32

34

35

37

6s

77l

'I

i

I

I

I

,]

Eu sunt Ramtha cel lluminat, Domn al Vdntului,Maeshu inilfat, slujitor intru Hristos, ceea ce se numegte

Dumnezeu/om realizat, Domn al epocii mele. Vd vorbesc

acum gi vd salut pe voi, care sunteli Dumnezei.

Iar vou6, celor care vi trezifi si fifi Dumnezei, v6 spun

aceasta:

Ceea ce veli auzi va fi ceea ce numim cuvinte de adevir,

care deschid inchisoarea uitirii voastre gi vi trezesc. Vd spun

ci aceste cuvinte gi aceste invdldturi, eu le manifest de indatS,

cici am ajuns la cercul in care eu nu pot si intru. Pitrundemin impulsul care nu are cuvinte, iar pentru ceea ce vi invdf,

v6 trimit imediat mesageri, ca sb gtifi acest adevdr, c6ci acesta

este anul marii heziri. Ca urmare, vi spun ci toate cuvintele

mele se vor manifesta imediat gi c6, in manifestarea lor, ele

vor fi adevir, ca voi si gtili ci Dumnezeu triiegte inliuntrulvostru gi ci ceea ce vi s-a predat este ceea ce se numeqte

adevirul qi imp6r6fia cerurilor. Aqa grdiesc eu, din Domnul

Dumnezeul fiintei mele, Ramtha cel Iluminat. Aga si fie.

Acum, da$-mi'uoie sb incep prin a v6 spune c6, intr-adanir,

suntefi ceea ce invifiturile au numit Dumnezeii cei uitali gi

ci vi trezi$.

17

in fala gemineului

Dupi cum afi fost inv6!a$, intotdeauna existd potenlialemultiple - qi ele existi in fiecare clip6. Daci plasdm in viitormodul in care wem si ne credm viata, atunci, cdnd egti

maestru, poli si vezi toate potenfialele qi poli sd-l alegi pe

cel pe care wei sEJ experim entezi. Multe zile s-au intdmplatdeja in legdtur6 cu aceast6 zi, iar cea pe care am ales-o, carese leagi cu multe alte potentiale, este cea care se va intAmplaastizi - gi eu gtiu exact cum s6 o dirijez.

Atitudinea e totul. Nu suntem aici ca si fim nigte corpurimai bune. Nu suntem aici ca s6 fim muguri cu un gust maibun. Nu suntem aici ca sd purtdm nigte vegminte albe gi

solide, care n-o sd fie pdtate niciodatd. Nu suntem aici pentruniciunul dintre aceste lucruri. Toate astea sunt argumenteale personalitifii.

Vorbesc in aceastd clip6 ca cel care se numegte Ramthacel lluminat. Eu sunt ceea ce se numegte DomnulVdntului.Sunt ceea ce se numegte fiinfa mea indlfati. Sunt ceea ce

se numegte mai mdref decAt starea mea de om. Cu adevirat,sunt Dumnezeul wemurilor mele. in aceastd clipd, vd vorbescdespre ceea ce sunt. Sunt un slujitor al DumnezeuluidinlSuntrulfiinleivoastre. Sunt un iubitor al lui Hristos, careinseamnS Dumnezeu/om realizat. in acest scop, spun inaceastd clipd ,si comand ca lege, ca ceea ce este predat s6

fie invafat qi absorbit de voi de indat6, ca vorbele mele sd

se manifeste imediat in viafa voastri gi ca aceastimanifesitare, mai apoi, si vi adr:ci manifestarea adevdrului,ca sd puteli sd vede$ cd ceea ce sunteti invdfap- este cd sunte$adugi mai aproape de Dumnezeu, de desfigurarea stdrii deHristos, care este Dumnezeu/bdrbat, Dumnezeu/femeie

Dumnezei uitafi, trezindu-se

realizat, Dumnezeu in formi omeneasci. $i vi spun inaceast6 zi ci tot ceea ce vi se pred6 va fi realizat, iar ceea

ce va fi realizat v6 va elibera de boala voastri, cici eu aqa

ordon; va distruge boala voastri, cici eu aga comand - gi

v6 va elibera de trecutul vostru, c6ci eu aga comand, pentru

ca voi si puteli si cunoagtefi bucuria adevirati gi extazul

adevdrat al Dumnezeului care sunt gi al Dumnezeului care

suntefi, iar noi suntem domnitorii noii imp6rdfii, mai degrabd

decdt pistritorii celei vechi. Aqa spun eu, Ramtha cel

Iluminat. $i fie si triifi neinherupt weme de doui sute de

ani, fie sd ne strdngem din nou intr-o mare adunare, ca sa

celebrdm amintirea acestei minunate zile.

Dacd sunte$ sinceri, weau si spuneti:

Eu, Observatorul,

accept aceastd cunoagtere

gi imi deschid viafa

intru reformarea,

intru schimbirilepe care aceastd cunoagtere le va aduce

de indat6.

Aga si fie.

Pentru o viali de dou6 sute de ani.

19

STUDENTUL SERIOS AL MARIILUCRARI

Weau s6 vd spun c6, in acest an din timpul vostru gi

in continuare, ne apropiem de ceea ce se numegte sfdrgitul

misiunii mele. Ca urmare, despre toate momentele din viafa

voastrd cind nu afi fost impecabili in afara acesiei gcoli,

despre toate momentele in care v-afi tr6it imaginea, nu

Dumnezeul, despre toate momentele in care lSsali deoparte

ceea ce v-am inv6!at, pentru a sprijini o fafi a corpului,mugchii unui corp, tinerefea unui corp - ci in acele

momente lSsafi deoparte bundtatea gi pe Dumnezeu gi

puterea, de dragul a cum ardtali in oglind6, cdci toate miile

qi miile de cuvinte care au emanat din acest corp, toate

acestea dau roade. Cdci toate adevdrurile care au fost

demonstrate neindoielnic in fafa a ceea ce se numegte

personalitatea voastrd, toate miracolele pe care le-afi fdcut,

toate coincidenfele, toate momentele de serendipitate, toate

momentele in care afi avut vise profetice, toate momentele

in care, ca o magie, ceea ce ali gAndit s-a manifestat - toate

acestea dau roade.

$i refineli c6, din aceste ramuri de cunoagtere gi din

aceastd mare gcoali, alegerea sufletului in aceastd viald este

si fac6 din ea viala care spune: ,,Le-am vizut gi le-am fdcutpe toate. Ceea ce nu am fdcut niciodati este cd nu am vdzut

23

in fala gemineului

cel de-al douizeci gi treilea univers. Nu am inviat niciodatimo(ii. Nu i-am vindecat niciodatd pe cei schilozi. Nu m_amvindecat niciodatd pe mine insumi gi nu m_am eliberat. $ichiar ag putea s6 spun aceste concepte la nivel lntelectual.Ei bine, am fost chiar renumit ca orator care vorbeg te ceeace se numegte cuvAntul unui Dumnezeu, dar nu pot s6 facnimic nici daci imi dafi foc.,,

Aceasta este viata care spune cd la toate acesteconcepte s-a f6cut referireintotdeauna. Despre toate acesteas-a scris mereu. Ele au fost profefite. Agenlii iritanfi in fiecaregeneratie sunt profe$i, sunt geniile gi vindecdtorii. Agenfiiiritanp- in fiecare generatie sunt cei care shigd din deqert qispun: ,,Nu-mi pasd cdt de minunat crezi c6 eqti, o sd mori;nu-mi pasi cAt egti de bogat, nu pofi s6 iei nimic in impdrdgacerurilor; nu-mi pasd c6t de frumos crezi cd e corpul tEu ginu-mi pasd cdt de mult crezi tu cd ip. lipsegie viafa.., Orbulcade intotdeauna in ganf, iar ganful reprezinf| iadul, intermenii strlvechiului text ebraic. $anful reprezinti mor_mdntul deschis care s-a numit intotdeauna iad. Nu_mi pasdcdt de multe crezi cd ifi merg, cdci nu ifi merge nimic dacain viafa asta nu ai ceea ce ifi indica o sursi de congtiinfdcare te implori sd te trezegti _ iar asta e oportunitatea casd te trezegti.

Atunci cAnd ne apropiem de sfdrqitul misiunii mele, potsi vd spun ceea ce nu v-am spus gi ceea cenu v_am predat.$i ce a stat in calea acestor invdfituri despre ceea ce estemiraculos? Personalitatea voastr6. Importanfa voastri auto_proclamati. Voi credefi ci suntefi aga de importanti, dartoatd aceastd importanfi v-a impiedicat si vedefi importanta

Dumnezei uitati, trezindu-se

mai mare, care este ceea ce se numegte sinele spiritual, sinele

cel adevirat.

Nu gisili sinele cel adevirat atunci c6nd continuafi sisirbitorifi imaginea qi viafa acesteia, penhu ci v6 pot spune

c6 nu e nimic ce n-afi ficut, nu e nimic ce n-afi vizut gi nimic

ce n-afi triit. Ziua in care vd dafi seama ce anume n-ati

experimentat - s6 inviafi mo$i, sd-i vindecafi pe cei bolnavi,

si inviali qi si faceli ca noi oasele celor schilozi, sd puteli

s5 piqifi cu maeghii, sd putefi s6 vi aliniali cu al doudzeci

gi treilea univers - este ziua in care ceea ce este cu adevirat

important in voi se va ardta. Iar acest adevir se numegte

Observatorul, care croieqte calea noii viefi. Personalitatea nu

face niciodat6 calea vie$i celei noi, pentru cd ea nu gtie decitcum sd creeze din nou calea celei vechi.

Numai Observatorul gtie calea

E nevoie de Observator ca s5 agtearnd noua viaf6, ca

in acest fel tuupul qi personalitatea si fie definlte in egaloanele

explordrii qi sd evalueze acea experienld prin evolufie. E

nevoie de Observator, ca s6 gtie despre cel de-al doudzeci

gi treilea unives, sdl vindece pe cel schilod, si facd o viald

perfectS, si dea inapoi timpul in corp gi si manifeste

imp6ritia cerurilor, c6ci spunefi-mi, ce gtie personalitatea gi

nu gtie Observatorul? Personalitatea igi qtie doar sentimentele

mdrunte gi neinsemnate ale simfurilor ei, care ii asigurb viafa

fizica in fiecare zi - qi gtie c6 triiegte viafa din plin. Dar eu

IIII)

24

fn fala gemineului

vi spun, cdte zile gi cite secole gi cAte viefi trebuie si avefisimfurile in primele trei sigilii?

Daci aceasta este personalitatea, atunci v6 spun ciObservatorul este ceea ce e exbaordinar, dincolo de asta.

$coala aceasta este despre a vi aduce pe voi mai aproapede Observator, inainte de sfdrgitulinvifiturilor mele, cdci eu

sunt Hierofanful care vd va ini$a intru Dumnezeu gi eu suntivcel care v6 va invifa cum sd vi abandonafi lui. Propriul

vosbu Dumnezeu va fi acela care vi va purta in aceste locuriindepirtate gi vd va da posibilitatea si facefi remarcabilulpecare personalitatea, cu toati gloria voastri intelectuali, nuar putea si-l indeplineasci nici in zece milioane de viefi.

Deci ce vi spun eu? Vd spun c6 gcoala asta nu ezadarnici gi cd tot'i cei din public au ficut tot ce v-am predateu. Afi vindecat boala. Afi avut vise profetice. V-afi gisitcartonagul in c6mp.1

Acum, desigur, infelegefi ci nu am venit niciodati ia

voi, de cdnd fineli voi minte, niciodati n-am venit gi s6 nufiu pasionat de viafd gi si nu vd aduc Ai si vd preaslivescpe Dumnezeul care suntefi. Cici atdta timp cdt m-afi auzitvorbind, pe cine am preamdrit de fiecare datd? Pe

Dumnezeul care sunte$. Vreme de douizeci de ani gi maibine, in timpul vostru, mesajul cel mai miref este ci voisuntefi Dumnezeu, iar misiunea a fost sd vi hansmit acest

mesaj. De douizeci de ani vi spun adev6rul.

I Disciplina Cimpul [Fieldworksl. A se vedea glosarul.

STRUCTURA BIOLOGICA

PERSONALITATII. RECAPITULAREA

26

Existd un grup care a studiat aici, pentru a infelege

Observatorulin opozifie directi cu personalitatea gi pentru

a infelege c6 o<istenfa uman6 este ficut6 din doui niveluri

de congtiinfi: Punctul Zero gi congtiin(a oglind6. Grupul

acesta a studiat structura biologici a personalitifii. CAnd

spun shuctura biologicd, mi refer cd au studiat emofiile in

legiturd cu procesele chimice efective din corp gi chiar au

studiat ci personalitatea nu inseamni nimic altceva decit

o refea neuronali conectati la corp sub formi de substanfe

chimice. Aceste substanfe chimice se numesc neuropeptidele

din corp, dishibuite prin sistemul limbic al creierului.

Sistemul limbic al creierului este reprezentat in corp prin

ganglionii nervogi de pe gira spinirii, exact acolo unde sunt

localizate cele gapte sigilii in corp.2

Grupul acesta. a studiat structura biologici a

personalitifii, structura biologici efectivi a shesului, a

g6ndirii limitate, a imaginii, a ser<ualitifii, a victimizirii gi a

tiraniei. Ei au ajuns si defineasci in mod clar rogul din

2 A se vedea Fig. A din glosar: Cele gapte sigilii: Sapte niveluri de congtiinldin corpul omenesc,

29

in faya gemineu/ui

curcubeu3, ca si vorbim din punct de vedere analogic, cafiind ceea ce sunt ei. Analogic inseamnd a fi ceea ce este,

iar voi afi fost cu tofii personalitatea. Deja am invilatfiziologia gi chiar neurologia gi biochimia personalitifii.despre care voi credeli cd este adevdrul.a

Cei din acest grup au invdfat deja despre hormonii,neuropeptidele gi proteinele chimice care, practic, poartbsemnitura stresului - qi apoi, despre dependenfa prinreceptorii opiacei ai mdntuirii de acel shes. Au descoperitcd dependenfa nu se limiteazd la narcotice gi la alcool, ci

cd adevdrata dependenf6 este dependenla de stres gi chiarde m6ntuirea de acesta. Au invitat ci toatb viafa lor gi totcorpul lor emotional au fost despre incorporarea gi men-

finerea stresului, apoi despre a fi mAntuigi de acel stres, subforma neuropeptidelor din creier care dau nagtere nora-drenalinei sau beliei din corp, care este opiaceul natural al

corpului. Au invdfat ci dependenfii nu sunt cei care iaudroguri sau care beau alcool, deqi gi acegtia sunt dependenli,ci cd cei mai mari dependenfi sunt victimele.

Ei au invdfat sd faci un pas in lituri de la a fi culoarearogie din curcubeu - gi sb iqi vadi viata controlati ca opersonalitate qi o imagine prin reteaua neuronald, prin

3 ,,Dacd egti culoarea roqie din curcubeu, care este singura culoare pe carenu o vei vedea? Asta inseamni ci eqti roEu in mod analogic. Atunci cinddevii ceva in mod analogic. nu poli sd descrii acel ceva. p6ni ce nu egtiseparat de el. Pur gi simplu. e5ti acel lucru.'' Ramtha, {Jnfolding DimensionalAspecls o/ Sel/ fDesf;surarea aspectelor djmensjona]e a]e sinelui, n.l.J...Caseta 308 ed. (Yelm: Dialogurile lui Ramtha, 1991).a A se vedea Cine sunlem noi, de fapt?, Seria in fala qemineului. Vol. 2.Nr. 5 (Yelm: JZK Publishing. o diviziune a JZK. lnc..2OO2).

D u m n ezei u itati, trezi n du-se

SFI\$itAL

*---- tr)E 1.A CEFSft +r

l{cl.s$?rersrrit*tsri\-,- { ahc rnolurrrl*

"5€MNALIHnn*t

LA EftHfiR

tfbolcinq

+i atta molwillc

I

CEuiGnd c*tg corNoEla& Ja

trlqteqd$ldr d*'n rury Ar&l* oblrrqrtll

Fig. 1' Biologia celulard 9i conexiunea gindului:

bucladefeedbackmdntuire/dependen!6sauevolulie

conexiunea neurologica chimicd/electrici a creierului la

structura biologic6 a fiecdrei cetule' Au invdtat despre ADN

gi ARN gi despre modul de a-gi crea propriile peptide' care'

sub formi de catene de aminoacizi, permit comunicarea prin

care se produce replicarea celulelor qi se oglindeqte exact

ceea ce este personalitatea' Deci' existd o dovadd c6 v6

purtati proPriile atitudini ca Pe un vesmant' sub forma unui

corp fizic.

ti

It.

1",t-ftI

s1

in fala gemineului

Adevdrata naturd a vocilor din capul nosbu

vocile pe care Ie aud vorbindule gi despre care cred cE suntcine qtie ce fiinle celeste, nu sunt nimic altceva decdt vocilepersonalitSlii lor, care produce reactii chimice in creier.

r\11?{

Declanqarea la diferite niveluri de poten[ial cuantic9i producerea de gdnduri

Fig. 2. Releaua neuronald care declangeazd gi produce g6nduri

Au invifat sd asculte vocile a ceea ce se numescsenatorii carereprezintd cele gapte cadrane ale corpului, carereprezintd celulele ceformeazd cu adevirat intregul complexminte/corp, identificdnd astfel emolia in mod chimic. Auinvdfat ci vocile care le vorbesc in cap sunt vocile emotiiror

D um n ezei u itati, trezi n du-se

lor. Au invdfat s6 asculte - gi cel mai miref lucru pe care

l-au aflat a fost cine ascult6 aceste vocl. Cine ascultS? Acum

incepem si ne apropiem de conceptul de Dumnezeu

dinldunhu, penhu ci cine ascultd personalitatea biochimicS,

genetici? Cine asculti vocile din creier? Astfel, l-am

identificat pe Dumnezeu gi am reugit si izoldm divinitatea

pe care am numit-o Observatorul.

;4

,f

Particul6

Fis

Und6 de energie Observatorul

3. Observatorul care colapseazi energiaintru realitate ca particul6

Oamenii aceqtia au lucrat cu Observatorul, care poate

si ocoleasci total corpul gi si colapseze energia-undi a

realit6fii din fizica cuantici subatomic6 in manifestare sub

formi de particuli. $i-au dat seama ci Dumnezeu nu are

nevoie de ceea ce se numegte corp; ci Dumnezeu trebuie

doar si devind Observatorul. Creierul ii prezinte Ob-

servatorului holograma gindului gi, firi si o simti weodatd

la nivel emolional, Observatorul, observdnd imaginea

holograficd picturald a unui gind din creier, poate si o

manifeste imediat, fir6 ca ea si fie simfit6 weodati la nivel

emofional. Ei incep sd izoleze Observatorul gi chiar sd

+-ffk

fn lala gemineului

pitrundi in ceea ce se numegte un tirAm care este oinvdfSturi firi cuvinte. Este cea mai sfAnti dintre cere sfinte.Cdnd cineva trece gi devine Observatorulin mod analogic,nu el<ist6 nicio cale gi niciun cuvAnt care sd ne invefe - decitc6, atunci, aceasta este impdrdfia cerurilor. $i oameniiacegtia au invifat si discearnd invifiturile strivechi.

fnvdldturite lui Yeshua ben Joseph

CAnd Yeshua ben Joseph le-a spus celor care il urmau:,,Eu sunt fiul lui Dumnezeu cel viu", c6nd vorbea el ca fiullui Dumnezeu gi cdnd vorbea ca fiul omului? $i de ce, inliteratura striveche, Yeshua, Iisus din Nazareth, spuneauneori: ,,Vorbesc acum ca fiul omului?" pentru cd yeshua

ben Joseph recunogtea in viafa lui - evidentul mogtenitoral regatului Iudeei, al poporului eweu gi al tuturor triburilorsale - c5, atunci c6nd vorbegte ca om, el spune: ,,Eu vorbescca fiul omului", iar c6nd vorbea din divinitatea sa, dinObEervatorul siu, spunea: ,,lati, vorbesc in numele Tatiluidinlduntrul meu, cdci Tatal dinleuntrul meu mi-a dat sivorbesc aceasta gi Tatil dinldunhulmeu este cel care a ficutaceasta si fie cu putinfd. Nu eu."

CAnd spune aceasta, el spune: ,,Nu personalitatea meaeste cea care a ficut minunea, c6ci penku ea e imposibilsd fac6 o minune. Singurul ei domeniu sunt emotia gi

sentimentul. Acesta este domeniul ei total. Astfel, cdnd v6spun cd vi vorbesc ca fiul casei Tatilui meu, vi vorbesc capersonalitate, ca fiinfi omeneasci. Dar cind vi vorbesc ca

D um n ezei u itati, trezin d u-se

fiul lui Dumnezeu, vi vorbesc ca Observatorul, care spune

cd tot ce spun in numele Observatorului, aga se face, nu

numai in ceruri, ci gi pe PimAnt."

$i le-a spus celor care-l urmau: ,,Noi suntem copiii a

doi p6rinli. Suntem copiii umanitifii, copii din coasta tat6lui

nostru qi din pintecele mamei noastre - qi suntem gi copiii

a ceea ce ne-a adus in form6 omeneasc6. Suntem qi copiii

lui Dumnezeu. Vorbim de pe douS tronuri. Suntem dom-

nitori duali. $i ce spunefi voi? Din cine domnifi voi? Viconduceli viafa din emo$ile voastre sau o conducefi din ceea

ce este lipsit de emolie gi se numegte Observatorul?"

$i oamenii acegtia au invdfat cum sd diferenlieze intre

a-gi crea viafa din corpul lor emofional gi a o face din ceea

ce se numegte corpul lor de Dumnezeu - iar in ceea ce

creeazd, din corpul lor de Dumnezeu, ei nu sunt in tulburare

emolionald, ci sunt fdrd emolie. Si astfel, comandd

manifestirile imediat.

Pdrintele nostu diuin, PunctuJ Zero

Deci ce v-am spus? Cea mai mare invildturd care aputut sd fie datA weodatd popoarelor acestui Pdmint, numit

Terra, este ci in voi sunt doi pdrinfi. Sunt pirinfii biologiei

voastre, p6rinlii vogtri genetici - gi ei vd dau viafi, iar voi

avefi inclinalia si v6 angajafi mediul conform calitSlilor

inerente ale ADN-ului vostru, ale genelor voashe. Acesta este

un pirinte. Acesta este pdrintele omenesc. Acesta este

pirintele corpului. Dar aveli gi un p6rinte mai mdre!, iar

34

in fa\a gemineului

acesta este pirintele PunctuluiZero, pirintele a ceea ce senumegte Dumnezeu, creat din Vid. $i dacd prin asta sespune c6 sunteti aici ca sd facefi cunoscut necunoscutul, iarcorpul este doar un vegmAnt gi creierul este un computer,care sd creeze din Vid, colaps6nd energia in realitate subformi de particule, atunci treaba voasbd e si facefi cunoscutnecunoscutul. At'i fost fiin1e omenegti weme de zece milioanede ani gi jumdtate, iar capcana voastrd este corpul emop-onal,

corpul simfurilor voastre. Astfel, prin asta se adeveregte ciaveli doi parinfi - unul care e Dumnezeu gi unul care egeneticS. Genetica vi de corpul qi inclinatiile uneipersonalitdli. Dumnezeu vd di Spiritul Sf6nt qi un suflet -acela care a fost dintotdeauna.

Deci cine devenifi voi, intr-o viafi? Atunci cind suntefiIipsifi de emofie, sunteli ceea ce se numegte extazul. prinaceasta, sunte$ mogtenitorul evident al lui Dumn ezeu realizatin viafi, care se numegte Hristos. Mdiestria acestei cdldtoriieste si devenili aceastd poveste. Atunci cdnd infelege$ c6emoliile trebuie experimentate doar atunci c6nd Dumnezeuse manifestd in viald qi c5, apoi, hupul angajeazi viafa aceeapentru o experienfd a simfurilor, numai atunci vom aveaemofii care corespund paradigmei minfii. Cdnd inlelegemasta, atunci suntem maeghi hezifi, iar pdni la cilitoria intrua fi Flristos nu mai e decAt o respiratie.

Dumnezei uitafi, trezindu-se

Trezirea Observatorului gi noua uiald

Cea mai mdreafi inv6!6turi care s-a dat weodatd este

,,lat6-l pe Dumnezeu". Nu iatiJ pe Hristos, ca singurul fiual lui Dumnezeu. Asta ar fi o prostie. Orice entitate cu un

intelect mediocru ar fi in stare sd discearnd cd e clar ci existd

un defect in textul religios, ci Dumnezeu nu a avut un singur

copil, ci c6 fiecare copil e Dumnezeu qi cd nu a existat un

singur fiu al lui Dumnezeu, ci c6 fiecare este aceasta. Hristos

este doar o paradigmd, care spune c5, atunci cdnd actiondm

gi trbim in conformitate cu Dumnezeul dinlduntru, mai

degrabd decdt cu personalitatea dinliuntru, atunci putem sd

sus$nem cd suntem fii qi fiice ale Dumnezeului celviu. Acesta

este Dumnezeul care face minunile, acesta este Dumnezeul

in care ali venit sd invSlafi cum sd vi transformati, aici, la

aceasti gcoalS. Vestea bund este c6 toli suntefi mlddilele

Punctului Zero.

Vocile din capul vostrus - trecAnd de la a fi rogul din

curcubeu la a asculta sporovdiala congtiinlei sociale, a

congtiinfei corp/minte - o sd v6 intreb, cine este cel care

ascultd? Cu acest ,,cine" am venit aici sd vd reunesc, nu siil dau la o parte - acela care, in gtiinld Ei in mecanica

cuantic6, se numeqte Observatorul, dar care in mitologia

religioasd se numegte Dumnezeul dinlSuntru, puterea celui

uns.

s Disciplinele Marii Lucriri introduse de Ramtha sunt exercilii practice, care

permit studentului si aibi experienfa inviliturilor la prima mini. in acest

caz. disciplina se numegte ,,ascultarea vocilor" gi este. pur gi simplu. actul

de a liniqti corpul, pentru a trece intr-o stare de congtien!5 acuti qi a observafluxul continuu de ginduri aleatoare pe care le intre{inem in capul nostru.

36 37

trfr

!--

E,E;d323 E'63<i'i^zz5te

l!6UJ

CAnd voi termina cu aceasti lucrare, mulfi dintre voi

o s6 scriefi multe scenarii minunate despre Marea Lucrare.

Cei care vor fi punctul culminant alMarii Lucriri vor fi aceia

dinte r.roi care nu doar lea$ intelectualizatint-o fafeti a perso

nalitifii',roasbe biologice, ci leali aplicat gi leafi triit efectiv.

Dupi numiritoarea timpului vostru - in funcfie de

ceea ce crede$, fie calendarul gregorian, fie cel iulian - este

anul 1998 gi am timpul la indemini. Astfel c6, in fiecare

moment pe care il pehecem impreuni, din toate celelalte

zile din anulvoshu calendaristic, haidefi si facem ca fiecare

clipi sd fie imaculati gi prefioasi. Facem acest lucrurimdndnd in timpul prezent, triind in clipa prezentd, firisi sirim inainte sau si ne amintim ce a fost sau ce o si face{i

c6nd o si se termine asta - ci pur gi simplu lSsdnd toate

la o parte gi devenind ceea ce se numegte cuvAntul inh-unprincipiu funcfional. Atunci cind evenimenful acesta se

termin6, o si putefi si spunefi: ,Doamne, a$ wea s6 nu se

fi terminat niciodati, penbu ci, literalmente, mi-am dat voie

si mi transform, lucru pe care nu am indriznit sl-l fac piniacum - gi am hiit in ptezent."

Dumnezeu este domnitorul prezentului, al eternului

Acum. Personalitatea este domnitorul timpului in ceea ce se

41

fn fata gemineului

numeste timpulin cadran linear. Daci e si ne placi timpullinear, atunci, cu siguranfE, tot ce avefi de ficut este si v6

ducefi la cimitir gi si citifi ce sti scris pe pietrele de cdpitdi:

,,Vai, acegtia sunt oamenii care gi-au hiit viafa in timpullinear." $i mai hebuie s5 vi uitafi Ia cruce gi si spunefi:

,,Oare gi ei au avut aceleagi vise ca gi mine? $i ei au wutsi meargi in aceleagi locuri? $i ei au wut sd fie vegnic tineri?

$i ei au incercat sd facd ceea ce hebuie?" Da, dar uite unde

sunt acum.

Maeghii nu sunt la cimitir; ei sunt cei eterni. Istoric, nu

e nicio dovad6, in afara celor m6refe, ci ei au triit weodatd,

pentru cd nu existi nicio dovad6 cE au murit weodat6. Dupd

cum gtim, arheologia este consftuitd pe pripastia datirii cu

carbon a oaselor gi a fragmentelor de mediu care determiniun popor in timp gi obiceiurile sale anume. Atunci, dacidupb o mie de ani o sd se descopere un cimitir - gi sisperim ci atunci or si fie mult mai evolua$ decii astizi inceea ce privegte arheologia - Si o si se determine cine afi

fost, ce afi mAncat gi ce afi fdcut, atunci o si putem sd ne

uitdm gi si spunem, ei bine, e clar cd gtiau ceva, dar nu au

reugit si incadreze cQ'?a ce qtiau intr-un mediu care sd lepermiti si aib6 o viafi mai lungd.

Ceea ce spun eu este ci nu exist6 nicio dovadi a

existenfei noaste aici, in afari de ceea ce transmitem verbal,

ceea ce scriem in piatri gi pe papirusuri. Iar descoperirea

de situri shdvechi - odati cu hansformarea lumii - din ceea

ce se numegte galeria dovezilor din laba Sfinxului (care deja

a fost gisiti qi va fi adusi Ia cunogiinfa publicului in urmitoriidoi ani) va inregisba fabuloasele civilizafii de acum 455.000

de ani, iar din ele o si afl6m cine a fost diruit cu cunoaqtere

care transcende truPul'

Dupi cum gti$ deja, conEtiinfa Ei energia creeaz6 natura

realitifii. Asta nu inseamni - 9i nici nu putem si susfinem

asta - cd trupul 5i energia ueeaz6' natura realitifii' penhu

ci, daci o punem in acest context' o si rimdnem fari

tiparele biologice care dicteazi viafa' Cu alte cuvinte' exist6

un hormon al mo(ii, care e transmii'in corp de la glanda

pituitard. Dacd pream6rim corpul' atunci preamirim o

experienld limitati in timp' Daci ins6 conqtiinla noastr6 este

inclinati cdtre ceea ce se numeqte cadranul supranatural al

fiinlei noas Ee - ceea ce qtiinfa spune c6 este Observatorul'

ceea ce poate s6 faci plantele si reacfioneze la simpla

noastrS prezenl|- atunci noi' conform qtiinfei' prin modul

in care observ6m lumea de energie din jurul nostru' ne

colapsdm intenlia intr-o colaborare de particule' Aceasti

colapsare a colabor6rii de energie in particule nu e nimic

altceva dec6t realitate' Corpul nu poate s6 facd asta' pentru

c6, in sine, el este supus legii Observatorului'

Ne uitdm la cimitir Ei vedem oameni care au fost mai

frumoEi decAt a{i visa voi si fifi weodatd - qi vedem c6 ei

sunt ingropa,ti acolo' Sunt oameni care au avut acelea5i vise

ca gi voi - 9i sunt ingropali acolo' la fel ca qi generafiile lor'

Crede$ cd in cimitirul acela e ingropat cineva care n-a avut

aceleaqi vise ca 9i voi? Singurul lucru prin care visele lor

diferi de ale voastre este progresul tehnologic care s-a ficut

de la moartea lor qi in timpulvie$i voastre; altfel' principiile

sunt la fel.

Atunci,undesuntdoveziledespreceimirefi?Dovezilesunt c6 ei nu sunt aici, ei nu sunt ingropa$' Daci gtiinfa se

Dumnezei uitati, trezindu-se

43

fn lap gemineului

reletA la identificarea dovezilor istorice ale omuh.il, atunci una

dinhe cele mai mari dovezi ar fi shuctura scheleticl a

corpului, plsfati in timp. $i maagkii? Oare, daci nu sunt

ingropafi aici, asta inseamni ci ei nu au odstat gi c6 putem

si spunem ci au aparfinut doar mifurilor? Vl spun ci asta

este incorect gi neconsecvent, penhu ci mecanica cuanticisugereazi c5, daci am infelege legile fizicii gi ideea simplia Observatorului, atunci cei care o infeleg nu au muritniciodati, penhu ci, in lumea cuantici, toate potenfialele

a<isti simultan.

Daci este cu ade'uirat posibilpenbu creierul omenesc

si conceapi ideea de viafi longwivi - viafi fir5 moarte,

viafi in nemurire, viafi in finerefe vegnici -, dac6 aceast6

idee poate fi conceputi in creierul omenesc, atunci, cu

siguranfi, ea nu poate si existe in afara teoremei ciObservatorul din cdmpul cuantic colapseazl realitatea,

pentru ci, daci aga stau lucrurile, atunci mecanicii cuantice

;1 ii lipsegte o paradigmi mai mireafi, care Far reconstrui

complet toate principiile matematice gi de orientare a

materiei. Asta ar insemna si spunem ci mecanica cuanticisusfine ci Observatorul determini realitatea gi, desigur,

atunci realitatea va fi numai in raport cu capacitatea

Observatorului de a o visa. $i daci Observatorul are

capacitatea si transceandi ceasulbiologic? Nu e de mirare

ci Dumnezeu era considerat miref prinfe profefii sii gi

printre cet care vorbeau despre impirifia cerurilor, penhuc6 acegfia infelegeau mecanismulgtiinfific. $i dac6 poate fi

visat, atunci poate fi gi hiit, iar daci este biit, inseamni c6

Observatorul colapseazS o viafi nemuritoare.

A TRAI CA PERSONALITATE SAU

OBSERVATOR

CA

fua ci marea invifituri din acest an este sisurprindem din nou ceea ce gtiau gi gtiu cei mirefi - cibirbatul gi femeia sunt ficu$ din dou6 puteri distincte: una

este congtiinfa corp/minte, numiti personalitate, care este

produsi genetic Ai cu ajutorul mediului, la fel cum am crea

un program pe calculator. Ea se bazeazl pe creier. Cealaltieste SpiritulSfdnt, cilitorulin timp care n-a murit niciodati,cel pe care nu l-afi cunoscut niciodat6, cel care vede

recapitularea viefii dupi moarte gi o vede nu numai cu

sentimente de rugine gi de durere, ci cu o noui forfi de a

face viafa urmitoare gi mai mireafi. NiciodatS, niciodati nu

avansim dincolo de aceasti viafd, pini ce nu stdpdnim sub

formi de infelepciune ceea ce am creat aici la nivel

emofional. Iar ziua in care am terminat cu aceasti viafi este

ziua in care putem si vedem viafa cu un sentiment de

detagare, firi emofie.

Atunci, cine si spun6 gi ce personalitate poate sisusfini ce ar fi viafa firi emoge? Iar eu vi spun - dar afi

h6it weodati viafa din punctul Observatorului? $i cine

suntefi voi, ca si sugerafi, din corpul vosfuu emofional, ciDumnezeu nu are niciun sentiment pentru toati creafia

c6reia ii este Dumnezeu? $i cine suntefi voi, si spunefi cd

ln faya gemineului

asta nu e nimic, atunci cAnd eu spun c6 aceia dintre noi caream trdit aga putem si spunem ci punctul de adevirat extazgi eliberare este murt mai puternic qi murt mai rear dec6treacfiile chimice dinh-un corp biofizic _ durerea, suferinfa,vinovifia, fericirea, nefericirea, siguranfa qi nesiguranfa?Toate astea sunt peptide biologice, care fac corpul s6reactioneze - nimic mai mult. Conform legii fizicii, atuncic6nd trdim din punctul de vedere al Observatorului, alegemsi triim dintr-un egalon superior de gdndire _ gi atunci,gdndul acela devine legea vie$i noasfue, iar nu emo$ile noaste.

Provocarea penhu voi este s6 crea$ o lume, o viaf6, nubazat6 pe emotii, care nu sunt nimic altceva dec6t hecutulvisului - ci sd creafi paradigme noi, modele noi penhu viaf6,care nu vor fi create in emofie gi nu vor avea nicio legdturdcu congtiinfa corp/minte, civor avea legituri doar cu minteaextraordinard care incepe si nu cunoascd nicio barierd.Ultima mare invdfituri pe care o sd v_o predau weodatd osi fie despre observator - iar acesta este anur observatorului.

Vreau sd re$nefi cd tot ce invdfafi nu e menit sd vi fac6mai triqti, ci sd vd dea libertate. Fiecare f6r6m6 de cunoagterepe care o aflafi de la mine pare cd este desfacerea perso_nalitifii. Aga gi trebuie sd fie. Asta nu inseamnd sd spunemcd cine sunteli voi, in afard de personalitate, nu estefrumusefea chintesen$ald a ceea ce esteDumnezeu _ pentruci asta suntef,. Nu vi invif si fi! divinul din voi spun6ndu_vdcd trebuie si renun(afi la o viaf6 de frivolitate a simturilorgi si alegeli s6 trdig o viafi de abstinenfd gi de austeritate.Daci Dumnezeu e abstinenf5 gi austeritate, e al naibii deplictisitor.

Du m n ezei u itati, trezin d u-s e

Dumnezeu nu este numai ddtitorul de via!6 - este

natura insdgi. Dumnezeu nu este conlinut intr-o entitate

singulard. Forfa sa vitali este frumusefea florilor care vin din

pdmintul celfecund. Verdele, lavanda qi trandafirul care vin

dintr-o sbmdnli maronie, de culoarea pbmAntului, qi care,

in cildura unei diminefi de primdvari, poate s6 produc6 o

floare de o frumusefe gi de o subtilitate atdt de extraordinare,

care se deschide sd ii rdspindeascd mireasma in vdnt - asta

este Dumnezeu.

Dumnezeu este briza de la miezul nopfii. Dumnezeu

este cregterea qi descregterea lunii. Este norii fantomatici de

la miezul nopfii, trecdnd peste lun5. Este stelele - copiii lunii.

Este fundalul vegniciei. Este miresmele. Este lumina. Este

temperatura. Este frumusetea a tot ce este via!6. Sd v6 spun

ci aceste lucruri sunt cenugii gi plictisitoare inseamnd sd

vorbesc cu o persoanS care este de acord cd, intr-adevir,

nu v-afi intdlnit niciodat6 cu natura gi nici nu i-a!i infeles

misterele, mdreliile gi frumusefile.

O sd vi invS! cd personalitatea se luptd pentru limitdrile

ei, pentru locul ei de alter-ego, pentru individualismul ei

durabil, dar in acelagi timp, tdnjind si fie acceptatd. Se lupta

pentru ceea ce este limitat - ordinea naturalS a corpului,

fafa, intelectul, ceea ce are permisiunea unei existente

limitate - gi, cu toate acestea, Observatorul care ii d6 viald

are qi puterea existenlei nelimitate.

Daci nu vi invali nimeni niciodati sd visali visul

nelimitat, dac6 nu vi invafd nimeni niciodatd si inhalali

respiralia nirilor lui Dumnezeu, primdvara, qi daci nimeni

nu vd invald sd vd uitafi la cerul de la miezul nopfii gi sd

48 49

in faya gemineului

strdlucit6, de magia gi incdntarea lui imbdtdtoare. N_o sdlcunoagteti niciodat6. Tiebuie si invdfafi cd asta este natura

td a fiinlei voaske - gi c6nd invdfafi asta, veli gti ciI Dumnezeu al fiinfei voastre nu incearcd sd v6

indepirteze de la viafi, ci sd vd trezeasci in miezul ei. Nuse luptd pentru limitarea sa, ci stripunge prin perefii carevd impiedicd exprimarea.

Ceea ce veli invdfa despre Observator nu este modulacela intunecat, rece gi monastic de viafd. Niciodati n_o sddevenifi Hristos atunci cAnd v6 ablinefi de Ia viaf6. Nu_mipasd cine vd spune asta - nimeni nu se inalfd dat6 pebaza abstinenfei. Abstinenla este o evolutie n ld nu aviefii insegi, ci a personaliiifii care dicteazi legile vie$i. Afuncicdnd, in sfdrgit, il cunoaqtem pe Dumnezeu, nu suntemdiferifi de vdntul ce ne adie prin pir, iar rAsul nostru nudiferd de vocile dintr-un pArdiag de argint viu, bolborosindla umbra unei sdlcii. Suntem unul qi acelaqi lucru.

Mesajul meu nu este s6 vd spun sd renunfafi lapersonalitatea voastri - da, acesta este mesajul _, ci mesajul

ioc biologic/chirnic. Dumnezeu - dacd suntem asta - nuh'ebuie sd caute niciun alt loc ca sb simt6, pur qi simplu,minunafia fiinlei noastre. Doar imaginea noastrd face asta.Ce afi wea sd figi mat degrabd - limitafi de spafiu gi timp

Dumnezei uitali, trezindu-se

gi temperaturi, sau nelimitafi, pentru a fi iniregul, fdr6 nicionevoie?

Iar invdlitura este sd vi spun tuturor: Aveli incredereci, atunci cind veli afla diferenla dintre imaginea voastrdqi Observatorul voshu, atunci il vefi fi gisit pe Dumnezeu,

pentru ci cel care ascultd vocile din capul vosku este cel

care vrem sd fim. Nu wem s6 fim weodatd vocile. intot-deauna wem si fim ceea ce ascultS, pentru cd acesta este

capul lui Dumnezeu insugi. invdfdtura aceasta este despre

ce anume dorim si fim. Ne afldm intr-o $coal6 de

inlelepciune Strdveche. Daci nu vreli sd auzili asta, nukebuia s6 venili niciodaiS la aceast6 gcoald.

Considerim ca pe o certitudine faptul ci afi venit aici

gi afi invilat s6 dezvoltali o bazi gi chiar un canon de

cunoaqtere, la care nu ati fi putut s6 avefi acces - cd afi venitcu speranfele, visele gi, desigur, cu alegerile prin care afiputea si luafi aceastd cunoagtere qi sd o aplicali, ca sd trdifio viald care e mai deplind, mai bogatd, mai nelimitatd qi mai

plini de bucurie. $i atunci, este personalitatea recipientulcare confine toatd bucuria, tot ce simfili cu simlurile? Alter-

ego-ul nostru este chiar gloria supremd a intelectului? Este

ceea ce am preamdri in galeriile cunoagterii intelectuale? Nu,

nu este, pentru ci totulpdleEte in fafa celui care este nelimitatgi care, in acea nelimitare, nu creeaz6. o filozofie intelectuali,ci creeazd o realitate intelectual6.

Dacd fiecare filozof care a trdit weodatd gi-ar putea

experimenta propriile teoreme, dacd fiecare filozof care a

trdit weodat6 ar putea s6 aibd experienla propriului sdu mit,

a propriei sale legende, a filozofiei sale, niciunul nu ar fir6mas in amintire ca filozof, pentru ci atunci ar fi putut sd

51

-l

f, f"P gemineului

a<perimentee cu ads.rirat lucrul dupi care e clar ci tinjeaula nivel intelectual.

Si fie infeles, de azi inainte, ci Dumnezeu nu este

plictisitor, ci personalitatea este plictisitoare. Si se infeleagiin aceasti seari ci Observatorul nu este limitat, ci

personalitatea care se lupti este limitati. Dacd trebuie si ne

batem penhu loculnostru, deja suntem pierdu$, cici pentru

ceea ce suntem nu trebuie si ne luptim. Daci libertatea

noastri este certitudinea de a fi, atunci nu trebuie si ne

luptim pentru asta. Niciodati nu trebuie si omori pe

altcineva ca sd fii liber. Asta ar fi calea victimei. Libertatea

este meniti de la sine. Daci avem libertate de gAndire, atunci

avem libertatea viefii. Daci trebuie si ne luptim cu altul

pentru libertate, atunci spunem, pur gi simplu, ci purtimun rizboi al libertifii timpului in raport cu corpul gi cu

personalitatea noask6. Dar nimeni, in ocistenfa sa kupeasci,nu vi poate lua libertatea de a visa. $i dacd nu stipinifiaceasta ca pe culmea cea mai m6reaf6 a ceea ce suntefi,

atunci deja sunteg inrobili. Rdzboiulse referi la hupuri, nu

la vise. Refinefi asta. A,ga si fie.

Adevdrul nu e caJa ce am de spus. Adevirul nu e ceva

ce are cineva de spus. Astea sunt doar zuonuri. Asta efilozofie. Paradigme teoretice. Adevirul este atunci cAnd

lu6m cunoagterea gi avem noi ingine a<perienfa, penhu cinumai atunci putem si spunem ci este adevir, pentru cieste o stare relativ6 de fiinfare.

TNTTTATUL itq RprucA BATALIE

52

Eu sunt un luptdtor bitrAn gi pot si vi spun c6, dupd

o weme, in margul nostru, nu mai erau tofi aga de

neribditori si dea fuga gi si scoati palogul din teac6, pentru

cd, dupd cdta,ra betalii, ceea ce devine o limitare cronic6 este

apatia. $ti$ ce este apatia? Sunt acei solda$ bitrAni care stau

Ei spun ci au ficut totul, ci gtiu cum o sd fie bStilia. Ei pot

si prevadi o bitilie, dar cAnd ii indemnafi si meargi gi siurce pe cal gi si porneasci la marg, ei sunt cei care nu se

simt prea bine gi nu sunt prea neribditori s6 porneasc6 pe

front. Ei spun: ,Am mai ficut asta. Mi-am fdcut buciticamea, in propria mea libertate.De ce s6 mi duc Ai si lupt?"

Iar ceea ce spun ei, de fapt, este cd ,,Am fdcut cdteva cuceriri

gi am mai hiit asta." Am vizut asta weme de gaizeci gi cinci

de ani.

$tim c6 pini gi luptdtorii din vechime, care chiar au

luptat unul la unul - care au luptat in biiilii aprige, asta au

ficut - ci pentru ei, faptul cE au f6cut-o o datb gi ci acum

se rebag gi spun: ,$tiu ce este, am luptat in bdtilia asta, pot

si ii prev6d rezultatul" e chiar o prostie. Natura ar spune:

"Egti un prost, pentru ci noi evoluim gi ne schimbim."Vreau si gti$ ci voi suntefi mai mire$ decit bihAnii luptitoridin vechime, care pot si stea acolo gi si spund: "Le gtiu pe

55

in fala gemineului

toate." Sigur c6 putem si prevedem deja punctul de vedereal scepticului, care o sE spun6: ,,Ag fi putut si o fac, dar gtiamdeja despre ce e vorba." gtiti, aceqtia sunt oamenii care,atunci cdnd margulinainteazd, pe genele lor se agaz6 praful.Noi deja am trecut de culme, iar ei stau acolo gi spun: ,,Oh,gtiu ce ii agteapti dincolo.,,

Unii o sd spun6 ci aici nu e vorba de o bitilie aprigd,dar intr-un fel aga este - gi poate, mai mult ca niciodatd,penhu c5, de fapt, eu v6 cer sE vi luptafi gi si v6 cucerificorpul, corpul emotionalqi viafa voastri. $i care e diferenfa,fald de a intdlni un dugman in b;telie?

CAnd mdreafa Bel Shanai mi_a dat sabia pe munte, pec6nd aveam paisprezece ani - mi_a dat o sabie ca sdl infrdngpe Dumnezeul Necunoscut - mesajul s6u a fost un mister.Mesajul spunea: ,,Mergi gi cuceregte_te pe tine insufi,,. $i cesd fac, sd intorc sabia gi s6-mi tai capul? La paisprezece ani,viziunea ta despre realitate e distorsionati. Indiferent cumgdndesc adolescenlii din public acum _ viziunea estedistorsionat6. Da, suntem mai b6tr6ni gi mai infelepp-. putemsd spunem asta.

Eu am wut si md bat cu Dumnezeu. Dumnezeu mi_abimis o fernere care mi-a dat o sabie gi mi_a spus: ,,Cuceregtetepe tine." Sabia era foarte tangibild. Aga frumoasd cum era,sabia era o sabie sfdnti, dar era clar ci lama ei era aga deascufiti, cd putea sd taie picioarele unui cal de luptd. Vorbimaici despre a m6 cuceri pe mine insumi cu o sabie care, inmod evident, era menitd pentru altceva. Acum incepem s6infelegem cd acest "altceva.. era cd, in realitatea noastri,existi oglinzile propriului nosbu sine, pentru ci dacd nu ar

fi oglinzile propriului n6stru sine, ele nu ar fi acum inrealitatea noastr6, nu-i aga?

Deci, cine avea si supraviefuiasci in creator gi inrealitatea sa, gtiind mereu ci toti oamenii din viafa mea erau

gi ei creatori ai realitifii gi ci gi ei aveau si se ridice impotriva

creatorului? Cine avea si invingi? Acela care nu era corpul

lor, iar Dumnezeu avea si se aliture acelei forle gi s6 taie

capul insugi corpului in care locuia. Astfel, afi putea s6 spunep-

ci nu e aga, dar aga e, penhu ci e mai uqor si mergi la

lupt6 Ei sd ucizi pe altul, decAt si te ucizi pe tine insu$. Putem

si distrugem o persoani inchistatd gi egoisti qi si ne

bucurdm de asta. in wemurile noasbe puteam si o facem -gi puteam si o facem altuia, pentru ci inci ne mai incurc6

acest concept ci ceea ce e in afara noastri nu suntem noi,

dar de fapt, suntem noi.

$i acum, ce facem, de la bitilia aprigi la calea

maestrului? E acelagi lucru, numai ci e un pic mai curat.

Asta nu inseamni c6 e mai pufin periculos gi nu inseamnd

c6 e mai pu(in stresant. FAlfdi o datd sabia intr-o loviturianalogici - gi grijile tale cu acea persoani s-au incheiat gi

treci la urmdtoarea.

Dar in cazul alter-ego'ului, in cazul corpului emofional

nu e chiar aqa de clar, nu? ins6, de fapt, corpul emolional

are in vecindtatea sa, pe orbita sa, oameni care corespund

exact cu ceea ce este el - altfel, nu ar mai fi prin corpul

acesta. Existi o leg6turi magnetici. De aceea spunem cinoi suntem cei care credm realitatea, iar oamenii, locurile,

lucrurile, wemurile gi intimplirile din viafa noashireprezinti corpul noshu emofional.

57

\

ln {ata gemineului

$i atunci, cum luim sabia gi cum ne infrAngem gi necucerim pe noi inqine, in acest nou mesaj? Asta v_am spusintotdeauna. Mai intAi trebuie sE vi ocupafi de asta in voiingivS. Acela este dugmanul. ,,Emofia aceea este dugmanulmeu", fle ci e vorba de ipocrizie, de furt, de minciund, deingelitorie, de nesiguranfi, de diploma$e, de vini, de nevoiade a fi dorit - care, toate, pot s6 cad6 gi si se ageze informatul nesiguranfei. $i punem in viafa noastri un grupinbeg de oameni care si sprijine cumva acest lucru. Mai intaibebuie si scdpim de ei, pentru cd, atunci cdnd o facem,abordim partea emop-onali a corpului nostru.

Retinefi ci noi nu suntem corpur nostru. Acesta e unvegmdnt. Corpul acesta, ca vegm6nt, a fost creat anume casd faci treaba unui Dumn ezeu care locuiegte in el, prinrealitate - iar pe noi se adun6 parazitii propriului noshumediu. Mai intAi, trebuie s6 indepdrtdm parazitul. Ce o sEse intAmple dupi aceea? O sd avem o rand in corp, oumflituri - gi o sd o spargem, iar din ea o s6 curgi puroiul,scursura mizeriei insegi a rinii aceleia. E ugor sd punem laloc parazitul, care o s6 minAnce mizeria gi o si sugi dinnoi obava. Dar ce inseamnd si dai ta o parte parazitul gisE lagi mizeria sd fdgneasci gi si curgi _ pentru cd, imediatdupi aceea, apare vindecarea.- De fapt, scurgerea mizerieieste vindecarea ins6gi.

$i atunci, corpul incepe: ,,Vai de mine. Cum ai pututsi faci asta? Md simt aga de riu.,, $i atunci avem vinovifiegi rugine, gi ,,cum indriznegti*, gi ,,m_am pripit,,. Uitafl_vi laconsecinfe. corpul e o furtuni emofionali, iar voi trebuiesd stap- acolo gi s6 vi ocupafi de ea - de v6duva sau de

Dumn ezei uitati, trezindu-se

viduvul care bocegte. $i cine sunt viduva gi viduvul cuceririi

noaske? Corpul nosku emofional. $i atunci, hebuie si stSm

acolo, si fim cuceritorulgi si spunem: ,,Suferd. Hai, suferi."Asta trebuie si faceli. ,,Pofi si suferi, dar n-o si capeti niciougurare." Pot si vE spun ci cel mai mare remediu care ne

scoate din partea lumeasci a viefii noasbe e plictiseala. $ivi spun eu, corpul acesta emofional e foarte degtept. Dacinu are niciun stimul, o s6 se plictiseasci qi o si se vindece,

iar rana aceea de pe braf o si se vindece. $tiu asta.

Deci greutatea in margul unui maestru este ci kebuiesi ne extirpdm trecutul din noi - $i e vorba de oameni,

locuri, lucruri, wemuri qi intdmpliri. Margul urmdtor e mai

greu ca niciodatd, pentru cd trebuie s6 ne ocupim de

cucerirea emo$onali. Numai atunci cAnd Dumnezeul acesta

gi-a pus braful sub control, numai atunci o si putem sE

mergem in Shambala. Nu inainte de asta.

Lucrarea asta e mai grea decAt orice marq, pentru cie foarte apropiati 5i personalS. Dugmanul era impersonalgi, pe atunci, a trebuit sd ne luptdm doar cu simful curajului

gi al increderii noastre. Cind e vorba de personalitate, de

insugi corpul pe care il purta$, de inseqi peptidele, hormonii,

fluidele biologice ale creierului vostru, de alchimia corpului,

cAnd e atdt de aproape de noi, atunci suntem orbi, pentru

ci nu gtim cum sd diferenfiem sinele de corp. Cdnd ne uitdm

la peretele acela, nu suntem chiar siguri de teritoriul nostrugi nu suntem siguri care este dugmanul, pentru c6, in orice

clip6, dugmanul poate si fie insigi personalitatea pe care o

criticim. $i ea e degteapti. Un lucru pe care n-o si vi-l

permiti niciodatd este si o dishugefi. O si negocieze. De

59

in fala gemineului

aceea imaginea e un diplomat _ gi un diplomat degtept. $iiecum sd rezolve un confrict firi s6 cedezenimic. Dacd vorbimde un diplomat, atunci nu vorbim de un diplomat care vinede la Dumnezeu, ci de la insugi corpul emofional. intot_deauna o si rezolve conflictul in favoarea lui. intotdeauna.

A,ga ci, astfel, nu suntefi siguri: ,,Oare cum abordez euasta? O abordez din corpul meu emotional sau o abordezdin Dumnezeul meu?,, $i atunci asta e problema gi de astae bdtilia aga de incinsi gi victimele aga de multe. Cei caresunt victoriogi in ea pot sd fie numifi legende qi pot si fieonora$ ca legende de cdtre cei care au participat la b6tilie.Ei pot si spuni: ,,Doamne, ag fi putut sd nu devin niciodatimaeshu, pentru ci ag fi putut sd nu renunf niciodati lacorpulmeu emo$onal. N-ag fi pufut si renunf la corpulmeu.N-ag fi putut si renun! la imaginea mea. N-ag fi putut sdrenunf Ia trecutul meu. N-ag fi putut sE renunf la strAnsoareaegoisti in care imi fineam suferinfa, care mi-a fdcut rost de

pot nici mdcar si funcfionez in viafi cu asta, pentru ci astainseamnd ci, dintr-o dati, am amnezie.,, Chiar aga.

in toate $colile Strivechi de lnfelepciune o si fie

D um n ezei u itafi, trezi n du-s e

buni pentru cine - pentru justificarea corpului voshu

emotional, a imaginii voastre, a corpului vosku insugi? O sd

vi dea o viafi mai confortabili. Chiar aga.

Poate ci o s6 mai heac6 mii de viefi pdn6 si revinb gi

si spun6: ,,Am fost cea mai frumoas6 femeie din lume de

cdteva ori. Am fost celmai chipeg birbat din lume de cdteva

ori. Am fost cel mai bogat om. Am fost cea mai bogati

femeie. Am avut libertate. Am fost cel mai liber dintre tofi."

Foarte bine, gi nu wei sd faci pasul urm6tor? $i, vedefi voi,

poate si mai fie nevoie de o mie de viefi pAni s6 vini inapoi

gi sd infeleagi asta, pentru c6 nu au rezolvat-o. E prea bine.

Vedefi voi, se simt prea bine aga.

Nu vi uitafi niciodati la o femeie bitrini gi si vi ginditi

ci n-a fost frumoas6, pentru cd a fost. Nu vi uitali la un

bitrAn cu pirul ca zipada de pe muntele celinalt, cu barba

de aceeagi culoare gi incovoibt un pic de vdrstS, cu fafa

cdzut6 de uzura gi de seriozitatea viefii lui gi si vi gdndifi

cd el nu a fost un birbat tdnir gi viril, care a crezut cd poate

si cucereasci lumea. Ei au ajuns la sfArgitulvielii lor. Cindspun: ,Ioate cele penhu care am fost frumos gi chipeg, toate

penhu care am fost bogat, toate pentru care am fost viril,

am avut atAtea femei, am avut birbali dupi plac, pentru cd

eram tindri gi frumoas6', credefi ci asta le aduce vreo

consolare la bitrdnefe? Fiecare o si spun6: ,,in viafa mea,

am fost gata pentru altceva." Asta inseamni cd au trecut

dincolo de tinerele gi ci se intorc, se uitd la ea Ei sPun:

,Pentru ce au fost toate astea?" $i niciunul n-o si vi spunS

weodati: ,A,g wea si fiu la fel cum eram pe atunci." O sd

in fala gemineului

vi spund: "A9 wea si gtiu acum ceea ce gtiam pe cdnd

aveam douizeci de ani..,

$i ce susfin ei in suflet? infelepciune. Ei sunt cei

,P*?SAn*o ..$i dac6 gtiu asta, n-ag mai imbdtrAnicu nicio zi, n-ag fi niciodate bolnav gi ag fi stipdnit totul _gi ag fi fost prospep-mea primdverii.', Acesta e idearur.

Nu existi niciun om in cjmitir care si nu fi gdndit cumgdndifi voi, in aroganfa voashi. Niciunul, nici mdcar unul.Aga c6, in bdtilia aceasta, e greu, pentru cd vd batefi cutinerefea, cu hormonii, cu peptidele, cu congtiinfa minte/corp, iar timpul vosbu zboard in fiecare zi. in fiecar e zi maivedefi cdte un rid, daci v6 uitafi indeaproape vedeli cdte unrid undeva, pe corp. zboar6. Nu mai e timp. Acestea suntsemnele wemurilor.

Dumnezei uitali, trezindu-se

Pdbunderea in ,locul

fdrd de cuuinte

J

Acesta e a 'l-am vestit acum douizeci de ani.

Acesta e anul in care Marea Lucrare ajunge la o propo(iemagneticd, ceea ce inseamni ci am acumulat cunoagtere,

disciplini, experienf5. Acesta e anul in care, daci putefi s6

definili ceea ce nu poate niciodatd si fie predat in cuvinte,

ci poate sd fie predat numai in raport cu acel cerc, acesta

e anul in care o si incepefi s6 treceti in cercul firi cuvinte,

dar cu foarte multd cunoagtere gi intenfie. Dacd putefi sd

pitrundeli in cerc Ai sd gdsi$ misterul sinelui adevdrat, pe

acest sine adevdrat l-am incorporat noi, ca maegtri, in viafa

noastrd, ca si dim nagtere noii impdrdtii in viafa noastrS.

Atunci cind pute$ si trii$ ca Observator, vefi manifesta

aur in palmi imediat gi vefi manifesta cele mai fantastice vise,

fard sa treceli niciodat6 prin corpul emofional al edit6rii.

Atunci, experienfa acelor vise o sd fie frivolitatea gi bucuria,iar acum infelege$ de ce Dumnezeu are un corp. Atunci o

sd experimentafi aceasta la nivelul simfurilor. Daci faceli

asta, ali gisit ce-i mai sfint inhe cele sfinte, ali gisit cheia

sacrd citre m6ieshie gi c6he a fi Hrisios.

Vd jur, nu vi pierdefi avAntul, pentru ci va veni o zi

c6nd bitdlia va fi gata, iar voi o si incepeti s6 rddefi cu a$a

bucurie, penhu ci afi g6sit loculfiri de cuvinte. Adaosurile

vor fi c6zut cu toatele, rana se gterge gi acum are pe ea ceea

ce se numegte o cicahice gi se vindeci, iar voi sunteli curafi.

$ti!i cA afi lucrat gi c6 afi stipdnit oamenii, locurile, lucrurile,

wemurile gi intAmplirile. Tiii$ cea mai mare aventuri pe

care at'i putut si v-o imagina$ weodati - gi din aceastd cauzi

Deci ce wefi sd fifi? Vrefi sd fifi asta? Corpul vd d6 unmare argument. Oamenii, Iocurile, Iucrurile, vremurile giintamplirire o s5 se rupte intotdeauna pentru rimit'rire ,or,penhu ceea ce ei percep ca pe sine. Iar la sfdrqit, o si apariin viafa voastrd o fiinta noud, care n-o sd fie niciunul dintreaceste lucruri. Atunci, descoperim cel mai mare miste r carea fost weodatd - Observatorut _ gi incepem sd diferenliemobservatorul de corp gi incepem sE definim in observatorun nou sentiment gi o nou6 putere.

62

fn fata gemineului

viafa voaski nu se poate incheia Ia gaizeci sau la gaptezecisau la opheci de ani. Pentru o astfel de aventuri va fi nevoiede cel pufin doui sute de ani, la inceput. Aqa si fie. Acceptsabia gi accept aventura. Aqa si fie.

Acum, v-am spus ci v6 iubesc? Vreau s6 gtifi ci v6iubesc foarte mult gi ci v-am iubit intotdeauna gi ci o si viiubesc intotdeauna. Sunteli oameni remarcabili, oameniremarcabili in a aprecia moralitatea fiinfelor drepte gi

minunali ci indriznig si hiifi dincolo de granifele gindiriiobignuite. Vi iubesc, minunatii mei oameni.

Ramtha

EPILOG DE JZ KNIGHTCUM AU INCEPUT TOATE ACESTEA

,,Cu alte cuuinte, scopul lui este sd uind aici gi

sd vd invele sd fili es<traordinari."

Mi numesc JZ Knight qi sunt proprietara de drept aacestui corp. Ramtha gi cu mine suntem doi oameni diferifi,doui fiinle diferite. Avem un punct de realitate comun - gi,

de obicei, acest punct este corpul meu. Degi, intr-un sens,

aritim la fel, de fapt nu ardtbm la fel.

Toatd viafa mea, inci de pe cdnd eram micuti, am auzit

voci in cap gi am vizut lucruri minunate, care, pentru mine,

in viafa mea, erau normale. Am fost destul de norocoasi siam o mamd care eta o fiinli umani cu capacitifi medium-nice foarte mari gi care nu a condamnat niciodatl ceea ce

vedeam eu. Toati viafa am avut experienfe minunate, dar

experienfa cea mai importanti este ci aveam aceasti iubire

64 55

in laTa gemineului

adAnci, atotcuprinzitoare pentru Dumnezeu gi ci o partedin mine inlelegea ce este aceea Dumnezeu. Mai tdrziu invia!6, m-am dus la biserici qi am incercat s6 il infeleg pe

Dumnezeu din punctul de vedere al doctrinei religioase;mi-a fost foarte greu, pentru ci acea infelegere era oarecumin conflict cu ceea ce simleam gi gtiam eu.

Ramtha face parte dln viaga mea inci de cAnd m-amn6scut, dar nu qtiam cine este gi nici nu gtiam ce este el;

gtiam doar ci existi o forfi minunati, care pigegte alituride mine, iar cdnd aveam probleme - gi crescind, am avutparte de multi durere in viafi - am avut intotdeaunaexperiente extraordinare cu aceastd fiintd care vorbea cu

mine. Puteam sd il aud la fel de clar cum vd aud pe voi,dac6 ar fi si purtim o conversa$e. El m-a ajutat si infelego multime de lucruri in viafa mea, care depigeau ceea ce

ai fi primit ca sfaturi in mod normal.Dar el mi-a apirut in bucitdrie abia in 1977, intr-o

dupd-amiazi de duminicS, pe cAnd f6ceam piramide cu soful

meu. Deshidratam nigte alimente, pentru cd ne pldceau multdrumeliile f6cute cu rucsacul in spate. Cind mi-am pus pecap una din piramidele alea ridicole, in capitul celilalt al

bucitdriei mi s-a infifiqat aceastd aritare minunat6, inaltide trei mehi, schnteietoare gi semeafd. Nu prea te agtepfi

s5-fi apar6 aga ceva in bucdtdrie la doui gi jum6tate dupi-amiaza. Nimeni nu e pregdtit vreodatd penhu a$a ceva.

Astfel, aceea a fost clipa in care Ramtha gi-a ficut efectivcunoscutd prezenfa.

Primul lucru pe care i l-am spus - gi nu qtiu de undemi-a venit asta - a fost: ,,Egti aga de frumos. Cine eEti?" El

Epilog de JZ Knight

are un zdmbet ca un soare gi e a<taordinar de chipeg. Mi-a

spus: ,,Numele meu este Ramtha Cel Iluminat 9i am venit

si te ajut s6 treci peste qan!." Ca o persoani naivi ce miaflam, reacfia mea imediatd a fost s6 m6 uit la podea, penhu

ci m-am gandit c6 poate se iniAmplase ceva cu podeaua

sau poate fusese aruncati o bombi. Nu gtiam. Iar din acea

zi, el a devenit o constanti in viala mea. in decursul anului

7977 s-au intAmplat o mulfime de lucruri interesante - ca

si nu spun mai mult. Atunci a fost perioada cdnd cei doi

copii mai mici ai mei au ajuns sd il cunoasc6 pe Ramtha

qi s6 aibi experienla unor fenomene incredibile; la fel gi

solul meu.

Mai t6rziu, in acel an, dupd ce m-a invifat gi cum avea

ceva greutSfi si imi explice ce anume era el, astfel inc3t eu

si pot si infeleg, mi-a spus intr-o zi: ,,O s5-!i trimit un

mesager, care o sd ili aducd nigte cdrli; s6 le citegti, pentru

ci atunci ai sd gtii ce sunt eu." Cir,tile acelea se numeau

The Life and Teaching of the Masters of the Far East *,

(edltura DeVorss&Co., 1964). Le-am citit gi am inceput s6

infeleg ci Ramtha, inh-un fel, era o astfel de fllnla, iar asta

m-a scos din categorizarea de genul ,,tu egti diavolul sau

Dumnezeu" cate md n6p6stuia la wemea aceea.

Dupd ce am ajuns sd il infeleg, el a petrecut clipe lungi

qi multe plimbdndu-se prin sufrageria mea, cu to$ cei trei

metri ai fiinlei sale minunate, agezdndu-se comod pe

canapea, vorbind cu mine gi invSf6ndu-m6. Dar lucrul de

care nu miam dat seama la wemea aceea a fost c6 el gtia

* Wala gi invdldturile maegtrilor din Orientul indepartat, (n.t.).

67

I

fn faTa gemineului

deja tot ce aveam s6 il intreb gi gtia deja cum sd imi rispundi,dar eu habar nu aveam ci el gtia toate astea.

Din L977 incoace, el s-a ocupat de mine cu r6bdare,inh-un fel care mi-a permis si pun un semn de inhebarenu asupra autenticitifii sale, ci asupra unor lucruri despremine ca Dumnezeu; m-a inv6glt, m-a prins atunci cdnd m6l6sam prinsi in dogme sau in limitiri - m6 prindea exactla momentulpotrivit gi mi invdfa gi le parcurgeam impreunipe toate. $i eu spuneam intotdeauna: ,,$tii, tu egti aga deribditor. Cred cd e minunat c6 egti aga de rdbditor.,, El nuf6cea decAt sE z6mbeascd, apoi imi spunea ci are 35.000de ani - ce altceva ai putea s6 faci, intr-o perioadd atdt delungS? Abia acum weo zece ani mi-am dat seama cd el gtiadeja ceea ce aveam si il inheb qi ci de aceea era aga deribditor. Dar ca un mare invifdtor ce este, mi-a dat mieocazia sd abordez aceste chestiuni, inliunhul meu. A avutgrafia sd-mivorbeasci intr-un fel care nu era deloc ingAmfatgi - ca un invifdtor adevdrat - m-a lisat pe mine s6 imidau seama de toate, de una singur6.

Si fac channeling cu Ramtha, de la sfdrgitul anului1979 incoace, chiar ci a fost o experienfi. Ram are treimehi indlfime qi poartd dou6 robe, in care l_am vizutintotdeauna. Degi sunt mereu aceleagi, sunt chiar minunate,aga cd niciodatd nu te plictisegti sd le vezi. Roba interioarieste albi ca zipada gi merge pAnd jos, unde presupun cisunt picioarele lui; apoi, pe deasupra, are o alti rob6, deun purpuriu minunat. Tiebuie si infelegefi c6 eu chiar amanalizat materialul acestor robe - qi nu e tocmai un material;e ca un fel de lumin6. $i degi lumina le d6 un soi de hans_

Epilog de JZ Knight

paren[6, eu infeleg ci ceea ce poart6 el are o anumit6

realitate.

Fafa lui Ramtha are pielea de culoarea scorfigoarei; 6sta

e cel mai bun mod in care o pot descrie. Nu e tocmai maro

gi nici tocmai albi sau rogie. E un fel de amestec intre

acestea. Are ochi negri, foarte profunzi, care pot sd se uite

inldunhul t6u, iar tu s6 gtii ci egti privit inliunhul tiu. Are

nigte sprAncene care arat6 ca aripile unei pisdri qi care se

inal|6 deasupra ochilor. Are maxilarul foarte drept gi o guriminunati, iar cind zdmbegte, gtii ci eqti in rai. Are mdini

lungi, lungi, cu degete lungi, pe care le folosegte intr-un mod

foarte elocvent, pentru a-gi demonsha gdndirea.

Astfelci tuebuie si vd inchipuifi c5, dupi ce m-a invdfat

si ies din corp, trigdndu-mi efectiv afari, aruncindu-miin tunel, si mi lovesc de zidul de lumind gi apoi si ricogez -d6ndu-mi seama ci pugtii mei se intorseserd de la gcoal6,

iar eu abia daci reugisem s6 spdlvasele dupi micul dejun -mi-a fost foarte greu si mi obignuiesc s6 pierd din timpul

meu in acest plan. Nu infelegeam ce f6ceam gi unde md

duceam, aqa ci am avut foarte multe gedinle de exersare.

Trebuie si infelegefi ci el imi f6cea asta la ora zece

dimineafa, iar cind reveneam ricog6nd din zidul alb, era ora

4 gi jumitate. Am avut o mare problemi si mi ajustez cu

timpulin care nu eram aici. Aga ci am petecut multi weme

in care Ramtha m-a invdlat cum si fac asta; a fost amuzant

gi vesel, dar gi absolut inspSimAntitor uneori. Vd puteli

inchipui cum e si vini la voi, sd vi smulgS din corp, si viarunce in tavan qi si spun6: ,,Ei bine, cum arati perspectiva

asta?", apoi s6 vi arunce intr-un tunel - poate ci cel mai

68 69

fn fa\a gemineului

bun mod de al descrie este ca pe o gauri neagri citrenivelul urmitor - iar voi si fifi aa.r6rlifi prin tunel gi si vilovifi de zidul acesta alb qi s6 intrali in amnezie.

Astfel, elm6 ajuta s6 mi pregitesc, ca si mi invefe unlucru cu care fusesem deja de acord, inainte de aceastiincarnare. Destinul meu in aceasti viaf6 nu era doar sd micisitoresc Ai si am copii gi s6 o duc bine in viafi, ci si trecpeste adversitifi gi s6 las s6 se intAmple ceea ce fuseseplanificat dinainte si se intAmpre - iar aceasti intdmprarecuprindea gi o congtiinti extraordinari, care este el.

C6nd am incercat sE mi imbrac ca si fiu Ramtha, afost amuzant. Nu gtiam ce sE fac. prima dati cdnd am avuto qedinfd de channeling, am puriat tocuri gi fusti. Eu mig6ndeam cd e ca gi cum m-ag duce la biserici. Aqa cd, viinchipuifi - daci avefi pufin timp ca si il studiali _ cum arar6ta el imbrdcat intr-un costum oficial, cu tocuri (ceva cenu a purtat niciodati in viafa lui).

E foarte greu si vorbesc cu oamenii gi s6 ii fac siinfeleagd ci eu nu sunt el, ci suntem dou6 fiinfe separate,iar afunci cdnd vorbip- cu mine, in acest corp, vorbi$ cu mine,nu cu el. Uneori, in ultimii zece ani gi ceva, asta era o mareprovocare pentru mine in mijloacele de comunicare in masi,pentru cd oamenji nu infeleg cum se poate ca o fiinliomeneasci sd fie inzesbati cu o minte divini gi totugi s6 fieseparati de aceasta.

Eu weau si gtiti ci, degi it vedefi pe Ramtha aici, incorpul meu, acesta este corpul meu, dar Ramtha nu aratideloc aga. Aparitia lui in acest corp nu diminueazi mdrefiaa cine qi ce este el. De asemenea, ar trebui sd mai gtifi ci,

Epilo7 de JZ Knight

atunci cAnd vorbesc cu voi gi cAnd incepeli si mi intrebati

despre lucruri pe care l+a spus el, se poate ca eu sd nu am

nicio idee despre ce vorbili, pentru ci, atunci cAnd imi

pdrisesc corpul, sunt plecat6 gi mi aflu intr-un cu totul alt

loc gi timp, despre care nu imi amintesc in mod congtient.

$i oric6t de mult timp ar petrece el cu voi, pentru mine

timpul acela poate si insemne cinci minute sau hei minute.

Iar cind revin in corp, toat6 ziua respectivi s-a scurs, firica eu s6 fi luat parte la ea. N-am auzit ce v-a spus qi nu gtiu

ce a ficut el aici. Cdnd revin, corpul meu este epuizat.

Uneori mi-e greu si urc scirile qi si imi schimb hainele, sim6 fac mai prezentabild pentru ceea ce imi aduce ziua -sau ce a mai rimas din ea.

Ramtha mi-a aritat o mullime de lucruri minunate, pe

care bdnuiesc ci oamenii care n-au apucat sd le vadd

niciodati nu pot nici mdcar sd gi le inchipuie, in cele mai

mirefe vise ale lor. Am vdzut cel de-al doudzeci gi treilea

univers gi am intAlnit fiinte extraordinare, am vizut viafa cum

vine gi pleacS. Am urmirit nagterea, viafa gi moartea a

generafii intregi, in cdteva clipe. Am asistat la evenimente

istorice, ca si mi ajute s6 infeleg mai bine ceea ce hebuia

si gtiu. Mi s-a permis sd p6gesc pe lAngb corpul meu din

alte vieli gi si urmiresc cum eram gi cine eram - gi mi s-a

dat voie si vid cealalti parte a morfii. Acestea sunt ocazii

prefioase gi privilegiate, la care mi-am dobdndit dreptul

undeva, in viafa mea. intr-un fel, si vorbesc altora despre

ele este ca gi cum le-ag lua din farmec, pentru ci e greu s6

kansmifi oamenilor care nu au fost in acele locuri cum este

70

fn fata gemineului

acolo. Fac ce pot mai bine si le spun, ca povestitor, dar totnu imi reugegte.

De asemenea, mai gtiu gi c6 motivul pentru care ellucreazi cu studenfii rui in modurin care o face este penhuci Ramtha nu wea niciodati si vi umbreasci, pe niciunuldintre voi. Cu alte cuvinte, scopul lui este s6 vini aici gi sdvi invefe si fifi exhaordinari. EI deja este exbaordinar. $iideea nu e ca el s6 genereze fenomene minunate. Daci v_aspus ci o si vi trimiti mesageri, o sd_i primi$ din plin. Ideeanu e ca el si faci trucuri in fafa voastri. Nu asta e er. Acereasunt instrumentele unui avatar care inci mai este un guru,care mai are nevoie s6 fie venerat, gi nu aga stau lucrurilecu el.

Aga ci, iati ce se va intimpla: el vd va invifa gi vd vaed

, iar voi vefi puteasd

du tare s6 manifestafipirdsifi corpul gi

suntefi in stare sd iubiti atunci cdnd interesului omenesc iieste imposibil s6 o fac6, el o sd pitrund5 chiar in viafavoastri, pentru ci atunci vefi fi gata si impirtigifi din ceeace este el. Iar ceea ce este el, pur gi simplu, este ceea ce vefideveni voi. PAnE atunci, el este silitor, r6bd6tor, atoategtiutorgi atoatein{elegitor in tot ce ne trebuie noud sd gtim, ca sdputem sd invdfdm sE fim aceasta.

Singurul lucru pe care pot si vi_l spun este ci dacdsunteg interesati de prezentarea lui gi daci incepefi s6J iubifi,chiar daci nu putefi s6J vedefi, e un semn bun, penhu ciasta inseamni ci in voi era important sufletul, indemndn,du-vi sd vi desfdgura{i in aceastd viafi. Iar asta s_ar putea

Epilog de JZ Knight

si fie impotriva refelei voastre neuronale. Se poate ca

personalitatea voastrb si se cerle gi si discute incontradictoriu cu voi, dar genul acesta de logici devinetransparent atunci cind sufletul vi indeamnd la o anumitiexperien!6.

Daci asta wefi sd facefi, atunci va kebui si vi exercitafi

rdbdarea gi concentrarea gi va trebui si facefi lucrarea. Lainceput, lucrarea este foarte grea, dar dacd avefi tenacitatea

si vi linefi de ea, pot si vd spun c6, intr-o zi, acest invilitoro si vi scoati la lumini. intr-o zi, veli putea si facep- toate

lucrurile remarcabile, pe care afi auzit ci le puteau face

maegtrii din mituri gi legende. Vefi putea sd le facefi, pentru

ci aceasta este cilitoria. $i, in cele din urmd, acea capacitate

este doar realitatea unui Dumn ezeu care se trezegte in formiomeneascS.

Ei bine, asta e c6l6toria mea - gi a fost cdlStoria mea,

toati viafa. Dacd nu ar fi fost important gi daci nu ar fi fost

aga cum este, cu siguranfi cd nu ag tr6i in uitare in cea mai

mare parte a anului, doar de dragul vizitei cAtorva persoane

care vor sd aib6 o experienf6 New Age. Asta e mult maimiret decit orice experienfi New Age. De asemenea, vivoi spune gi ci este mult mai important decdt capacitatea

de a medita sau capacitatea de a face yoga. Este vorbadespre schimbarea conqtiinfei in toatd viafa noashi, in ceea

ce priveqte fiecare idee - gi despre putinfa noastri si ne

descitugdm mintea gi s-o l6sim nemdrginiti, ca si putem

s6 fim tot ce putem. si fim.

Ar mai hebui si gtifi gi ci am invdfat ci noi putem sidemonstrim doar ceea ce suntert'r in stare si demonstrdm.

73

fn fala gemineului

Daci a$ spune, ei bine, ce mi impiedici s6 fac asta, singurapiedic6 pe care o avem este incapacitatea noastri de a nepreda, de a ne da voie gi de a ne sprijini, chiar gi in fafapropriei noasbe refele neuronale a indoielii. Daci putefi sivi sprijinifi pe voi ingivi pini kecefi de indoieli, atunci vefireuqi, pentru ci acesta este singurul obstacol care vi sti incale. $i, inh-o zi, vefi face toate aceste lucruri gi ve$ ajungesi vede$ toate lucrurile pe care le.am vizut eu gi pe caremi s-a permis si le vid.

Aga ci eu am wut doar si vin gi si vi ar6t ci exist,ci imi place ceea ce fac Ai ci sper c6 invdfafi de Ia acestinvifitor. $i - lucru gi mai important - ci sper cd o si vifineg de aceasti invifdturi.

JZ Knight

GLOSARUL LUI RAMTHA

74

A face cunoscut necunoscutul. Aceasti frazE exprimi mandatul

divin original, care a fost atribuit congtiintei Sursi, de amanifesta 9i de a aduce la nivel congtient toate potenlialele

infinite ale Mdului. Aceasti afirmatie reprezint6 intenlia de bazicare inspiri procesul dinamic de crealie 9i evolutie.

Al doilea plan. Acesta este planul odstenlei congtiinlei sociale gi al

benzii de frewenld infrarogie. El este asociat cu durerea gi cu

suferinla. Acest plan este polaritatea negativi a celui de-al treilea

plan, al frecventei luminii vizibile.

Al doilea sigiliu. Acest sigiliu este centrul energetic al congtiinlei

sociale gi al benzii de Ireanenl6 infrarogie. El este asociat cu

experienta durerii 9i a suferintei 9i este localizat in partea

inferioari a abdomenului.

Al treilea flan. Acesta este planul stdrii de congtiinlS congtienti gi

al benzii de frecven{i a luminii vizibile. Mai este cunoscut gi ca

planul luminii gi planul mental. Atunci cind energia Planului

Albastru este coboritd la aceastd bandd de frecven!6, ea se

imparte in polaritate negativi 9i pozitivS. Acesta este punctul

la care sufletul se imparte in dou6, gener8nd astfel fenomenul

de suflete pereche.

Al treilea sigiliu. Acest sigiliu este centrul energetic al stdrii de

congtiint6 congtienti gi al benzii de frewen{5 a luminii vizibile.

El este asociat cu controlul, tirania, victimizarea gi puterea. Este

localizat in regiunea plarului solar.

77

fn faya gemineului GJosaruJ Jui Ramtha

de Punctul Zero, atunci cdnd a imitat actul de contemplare al

Vidului gi cAnd a fost creat6 congtiinla oglindS sau congtiinla

secundari. Un plan de existenld sau o dimensiune de spatiu

gi timp existi intre dou6 puncte de congtiinli. Toate celelalte

planuri au fost create prin incetinirea benzii de timp gi de

frecvenfi a celui de-al gaptelea plan.

Al gaptelea sigiliu. Acest sigiliu este asociat cu cregtetul capului,

cu glanda pituitari gi cu atingerea iluminirii.

Analogic. A fi analogic inseamni a trdi in Acum. ..Acum" este

momentul creator 9i el se afli in afara timpului, a trecutului 5i

a emotiilor.

Benzile. Benzile sunt doui grupe de c6te gapte frecvenJe, care

inconjoard corpul omenesc qi il lin laolaltd. Fiecare dintre cele

gapte straturi de frecventi ale fiecSrei benzi corespunde celor

gapte sigilii ale celor gapte niveluri de congtienld din corpul

omenesc. Benzile sunt cAmpul auric, care face posibil procesul

mintii binare gi al mintii analogice.

C&E. Abreviere a conceptului de Congtiinfi-gi-Energie. Aceasta este

marca de serviciu a disciplinei fundamentale a manifestdrii gi

a indl!5rii congtiinfei, care se predd la $coala de Iluminare a

lui Ramtha. Prin aceast5 disciplinS, studen{ii invali sE creeze

o stare analogici a minfii, si igi deschidi sigiliile superioare gi

sd creeze realitate din Md. ..Seminarul introductiv C&E" este

numele Seminarului introductiv pentru studen[ii incep6tori, in

care acegtia inva{i despre conceptele gi disciplinele fundamen-

tale ale invSldturilor lui Ramtha. invi{Sturile Seminarului

introductiv C&E se pot gisi in Ramtha, Ghidul incepdtoruluipentru crearea realitdlii $ in Ramtha, Creating Personal

Reality ] Caseta 380, (Yelm: Dialogurile lui Ramtha, 1998).

' Ramlha. Crearea realitdlii personale (n.t.)

Al patrulea plan- Cel de_al patruiea plan al existen{ei estet6r6mul congtiinfei, punte gi al freo;enfei ultraviold. Acest planeste descris ca planul lui Shiva, distrugdtorul vechiului 9icreatorul noului. ln acest plan, energia nu este inc5 impirfitiin polaritate pozitivi gi negativ6. orice modificeri sauvindecdri de duratd in corpul fizic trebuie sd fie efectuate maiintdi la nivelul celui de.al patrulea plan gi al Corpului Albastru.Acest plan mai este numit gi planul Albastru sau planul luiShiva.

Al patrulea sigiriu- cer de-ar patrulea sigiriu este asociat cu iubireanecondi[ionatd gi cu g.landa timus. Atunci c6nd este activat acestsigiliu, se secret6 un hormon care menfine corpul intr_o starede s6n6tate perfecti 9i care opre$te procesur de imbdtr6nire.

Al cincilea plan. Cel de-al cincilea plan al existen{ei este planulsupercongtiinlei gi al frewenlei razelorX. El mai este cunoscutgi sub numele de planul Auriu sau paradisul.

Al cincilea sigiriu' Acest sigiriu este centrul corpurui nostru spirituar,care ne conecteaz5 cu cel de_al cincilea plan. Este asociat cuglanda tiroidE gi cu a vorbi gi a trdi adev6rul fir6 dualitate.

AI gaselea plan. Al gaselea plan este tdr6mul hipercongtiin{ei gi bandade frecvenl5 a razelor gama. in acest plan este a<perimentat5starea de congtienfi in care suntem una cu tot ce este via!6.

Al gasea sigiliu. Acest sigiliu este asociat cu glanda pineali 9i cubanda de frecvenli a razelor gama. La

"",,uur"u _"*,", ,il,i"

se deschide forma(iunea reticulari care filtreazd gi inval'uiecunoagterea minfii subcongtiente. Deschiderea creierului sereferd la deschiderea acestui sigiliu 9i la activarea congtiinfei gia energiei sale.

Al gaptelea plan. ptanul al gaptelea este planul ultracongtiin{ei gibanda de frecvenli a lnfinitului Necunoscut. Acest plan estelocul unde a inceput cdldtoria involufiei. Acest plan a fost creat

79

fn fala gemineului

C&E = R- Congtiin{a-gi-Energia creeazl natura realitilii.

Cartea Vietii. Ramtha vorbegte despre suflet ca fiind Cartea Vietii,in care este inregistratS toat6 cdldtoria de involulie gi evoluliea fiecirui individ, sub formd de in{elepciune.

C6mpul de nume. C6mpul de nume este denumirea cimpului vastin care se practicd disciplina Lucrului pe CAmp.

Cdmpul labirintului. Este denumirea cimpului vast cu labirintul,folosit pentru disciplina labirintului.

Cele patru sigilii superioare. Cele patru sigilii superioare suntsigiliul al patrulea, al cincilea, al gaselea gi al gaptelea.

Cele gapte sigilii. Cele gapte sigilii sunt centri energetici puternici,care constituie gapte niveluri de congtiintd in corpul omenesc.Benzile sunt modul in care corpul fizic este linut laolaltd,conform acestor sigilii. La fiecare fiin16 uman6, energia iese inspiralS din primele trei sigilii sau din primii trei centri. Energiacare pulseaz6 din primele trei sigilii se manifesti ca sexualitate,durere sau putere. Atunci c6nd sunt descuiate sigiliile superi-oare, se activeazi un nivel superior de conqtiin{i.

Congtiin{a. Congtiinla este copilul care s-a ndscut din contemplareade sine a Mdului. Ea este esen{a gi lesdtura a tot. Tot ce existiigi are originea in congtiinld gi s-a manifestat in exterior prinasistenta acesteia, energia. Un flux de congtiinld se referi lacontinuumul minlii lui Dumnezeu.

Congtiin{a corp/minle. Congtiinla corp/minle este congtiinla careapar{ine planului fizic Ai corpului uman.

Congtiinla-oglind5. Atunci c6nd Punctul Zero a imitat actul decontemplare a Mdului, el a creat o reflexie a sa in oglindi, unpunct de referin!5,'care a ficut posibili orplorarea Vidului. Acestpunct se numegte congtiin{a-oglindd sau conqtiinla secundari.A se vedea Sinele.

Glosarul lui Ramtha

Congtiinta primar6. Aceasta este Observatorul, marele sine'

Dumnezeul dinlSuntrul persoanei omeneqti.

Congtiinla secundari. Atunci c6nd Punctul Zero a imitat actul de

contemplare a Vidului, el a creat o reflexie a sa in oglind6, urr

punct de referint6, care a ficut posibild explorarea Vidului'

Aceasta se numegte conqtiinla-oglindd sau conqtiinla secundari'

A se vedea Sinele.

Congtiinla sociald. Este congtiinla planului al doilea 9i a benzii de

frecven!6 infrarogie. Mai este numitd 9i imaginea personalitdlii

omenegti qi mintea Primelor trei sigilii' Conqtiinla socialS se

referS la conqtiinla colectivi a societilii omenegti' Este coleclia

de g6nduri, de presupuneri, de judecili, de prejudecSli, de legi,

moralitate, valori, atitudini, idealuri 5i emolii care apa(in

fraternitdlii rasei omenegti.

Congtiin!5-gi-energie. Con5tiinta-5i-energia sunt fo(a dinamici a

crealiei; ele sunt combinate in mod inextricabil. Tot ce existi

igi are originea in conStiinli gi s-a manifestat prin modularea

propriului imPact energelic.

Corpul Albastru. Este corpul care apa(ine celui de-al patrulea plan

al existenlei - congtiinla punte - 9i benzii de frecven!5

ultraviolet6. Corpul Albastru domne5te peste corpul de lulmind

qi peste planul fizic.

Corpul Auriu. Este corpul care apa(ine celui de-al cincilea plan,

supercongtiin{ei qi frecvenlei razelor X.

Corpul de luminS. Este acelagi lucru ca gi corpul radios' Este corpul

care apartine celui de-al treilea plan' al stdrii de congtiinl6

congtientd gi al benzii de frecventE a luminii vizibile'

Corpul emolional. Corpul emotional este coleclia de emo{ii,

atitudini gi tipare electrochimice trecute, care formeazE releaua

neuronali a creierului gi definesc personalitatea omeneascd a

80 81

in fala gemineului

unui individ. Ramtha il descrie ca fiind seducjia celor neiluminaligi este motivul reincarn6rii cichce.

Creeazd-li ziua. Aceasta este marca de serviciu care denumegte otehnicd creatd de Ramtha, pentru indltarea congtiinfei 9i aenergiei, 9i crearea intenJionat6 dimineala devreme, inainte deinceperea ziIei, a unui plan constructiv de experienfe gi deint6mplSri pentru o zi. Aceasti tehnic6 este predatd inexclusivitate la $coala de lluminare a lui Ramtha.

creierul galben. creierul galben este denumir ea pe care o foloseqteRamtha pentru a desemna neocortexul, sediul gindirii analiticegi emolionale. Motivul pentru care este numit creierul galbeneste acela ci in desenul caricatural, bidimensional, folosit deRamtha pentru a preda funcliile gi procesele creierului,neocortexul a fost colorat in galben. El a explicat cd diferiteleaspecte ale creierului din acest desen sunt exagerate 9i subliniateprin culori, pentru a sprijini studiul gi inlelegerea. Acest desena devenit instrumentul standard, folosit in toate lecliile ulterioaredespre creier.

Dansul in Corpul Albastru. Aceasta este o disciplinE predatd deRamtha, in care studenlii igi inallE nivelul de congtienld p6nila congtiinla celui de-al patrulea plan. Aceastd disciplini permiteaccesarea Corpului Albastru gi deschiderea celui deal patruleasigiliu.

Disciplinele Marii Lucriri. $coala de inlelepciune Strdveche a lu!Ramtha este dedicati Marii Lucr6ri. Disciplinele Marii Lucrdricare se practici la $coala de lluminare a lui Ramtha sunt createin intregime de Ramtha. Aceste practici sunt inilieri puternice,in care studenlii au ocazia sE aplice gi sE o<perimenteze la primamdni invE{iturile lui Ramtha.

Dumnezei. Dumnezeii sunt fiinte avansate din punct de vederetehnologic, din alte sisteme solare, care au venit pe pdmdntacum 455.000 de ani. Acegti Drimnezei au manipulat genetic

Glosarul lui Ramtha

rasa omeneasci, amestecind gi modificind ADN-ul nostru cu

al lor. Ei sunt cei cirora li se datoreazd evolulia neocortexului

gi au folosit rasa umani ca pe o fo(5 de muncd supusS. Dovezi

ale acestor evenimente sunt inregistrate pe tdblitele gi inartefactele sumeriene. Termenul mai este folosit qi pentru a

descrie adevdrata identitate a omenirii, ca Dumnezei uitati.

Dumnezeu. invifiturile lui Ramtha sunt o expunere a afirmaliei ci,Tu egti Dumnezeu". Omenirea este descrisd ca fiind Dumnezeii

uitali, fiinle divine ca naturd, care gi-au uitat mogtenirea 9i

adevirata identitate. Aceastd afirmalie este cea carereprezinldmesajul provocator al lui Ramtha pentru epoca noastr6

modernd - o epoci brdzdati de superstilii religioase gi de

conceplii eronate cu privire la divinitate 9i la adeviratacunoagtere a inlelepciunii.

Dumnezeu/birbat. Realizarea deplind a unei fiinle omene5ti.

Dumnezeu/Iemeie. Realizarea deplind a unei fiin{e omenegti.

Dumnezeul l6untric. Acesta este Observatorul, marele sine,

conqtiinla primard, Spiritul, Dumnezeul dinlduntrul persoanei

omenegti.

Dumnezeul Necunoscut. Dumnezeul Necunoscut era Dumnezeul

unic al strdmogilor lui Ramtha, lemurienii. Dumnezeul

Necunoscut reprezinll divinitatea uitatd qi originea divin5 a

persoanel umane.

Emolii. Emo{ia este efectul fizic, biochimic al unei experienle.

Emoliile apa(in trecutului, pentru cd ele sunt expresia

experienlelor care sunt deja cunoscute gi cartografiate in ciileneuronale ale creierului.

Energia. Energia este perechea con5tiinlei. Tot ce este congtiin[ipoartd cu sine un impact energetic dinamic, o radialie sau o

expresie naturali a sa- La fel, toate formele de energie poartd

cu ele o congtiinld care le defineqte.

I

l

8283

fn faya gemineului

Evolulie- Evolulia este c5litoria inapoi, acasd, de la nivelurile celemai joase de frecvenlE gi mas6 p6nd la cele mai inalte niveluride congtiinli gi p6ni la Punctul Zero.

Fo(a vitald. Forla vitald este Tatil/Mama, este Spiritul, respiraliavie{ii in interiorul persoanei. care este platforma de pe carepersoana igi creeazd iluziile, imaginalia gi visele.

GAndul. G6ndul este diferit de congtiin{5. Creierul prelucreaz6 unflux de congtiin{d gi. il modificb pe segmente - imaginiholografice - de amprente neuronale, electrice gi chimicenumite gdnduri. G6ndurile sunt cir6mizile din care esteconstruitd mintea.

Grila. Aceasta este marca de serviciu care denumegte o tehnicd creatdde Ramtha pentru indllarea congtiin{ei gi a energiei 5i accesareaintenlionatd a c6mpului de energie al punctului Zero gi a

lesdturii real itelii, pri ntr-o vizualizar e mentali. Aceasti tehn ic6se predS in exclusivitate la $coala de Iluminare a lui Ramtha.

Hierofant. Hierofantul este un maestru invdt6tor capabil sE manifesteceea ce predd gi care igi ini{iazi studen{ii intr_o astfel de cu_

noagtere.

Hipercongtiinla. Hipercongtiin{a este congtiinla celui de-al gaseleaplan 9i a frewenlei razelor gama.

legit din comun. Ramtha folosegte acest cuvant cu o conotatiepozitivi, pentru a exprima ceva sau pe cineva care estea<traordinar qi neobiqnuit, care aclioneazd nerestrictionat gi careeste excesiv de curajos sau de viteaz.

lluminare. Iiuminarea este realizarea deplini a persoanei umane,atingerea nemuririi 5i a minlii nelimitate. Ea este rezultatulridicdrii energiei kundalini, care se afl6 la baza girei spindrii,p6nd la cel de-al gaptelea sigiliu, care deschide pdr{ile latenteale creierului. Atunci cdnd energia pdtrunde in creierul mic gi

Glosarul Jui Ramtha

in creierul mijlociu, qi se deschide mintea subcon5tienti,individul are experienta unui fulger orbitor de iumin6, care se

numegte iluminare.

Infinitul necunoscut. Aceasta este banda de frecvenld a celui de-al

gaptelea plan de existen!5 gi a ultracon5tiin{ei.

Involulia. Involulia este cdlitoria de la Punctul Zero, din cel de-al

gaptelea plan, pdn6 la nivelurile cele mai lente qi mai dense de

frewen!6 gi masd.

JZ Knight. JZ Knight este singura persoani pe care Ramtha a numit-o

ca s6 il canalizeze. Ramtha o numegte peJZfiica sa preaiubit6.

Ea a fost Ramaya, cea mai in virstd dintre copiii care i-au fost

dati lui Ramtha in timpul vielii sale.

Kundalini. Energia Kundalini este forla vitald a unei persoane, care

coboard din sigiliile superioare la baza girei spindrii, in timpulpubertSlii. Este un pachet mare de energie, rezervat pentru

evolulia umani, care este reprezental de obicei ca un Sarpe

incolicit, aflat la baza 5irei spin6rii. Aceastd energie este diferitd

de energia care iese din primele trei sigilii gi care rispunde de

sexualitate, de durere gi de suferinld, de putere gi de victimizare.

in mod obiqnuit, ea este descrisd ca fiind garpele care doarme

sau dragonul care doarme. Deplasarea energiei kundalini cdtre

cregtetul capului este denumitd c6ldtoria iluminirii. Aceasticilitorie are loc atunci cind acest garpe se lrezegte gi incepe

sd danseze in jurul girei spinirii. ionizdnd lichidul spinal gi

modificdndu-i structura moleculard. Aceastd acliune provoacd

deschiderea creierului mijlociu gi a porlii c6tre mintea

subcongtientS.

Labirintul. Este numele dat labirintului folosit ca parte a disclplinelor

de la $coala de Iluminare a lui Ramtha. Studentii sunt invi{alisi g6seasci intrarea in acest labirint legati la ochi gi sd se

deplaseze prin el, concentrAndu-se pe Md, fdr6 a atinge pere(ii

8485

in laya gemineului

gi fdri a-gi folosi ochii sau simfurile. obiectiwl acestei disciplineeste ca studenlii, lega{i la ochi, sE gdseasci centrul labirintuluisau o camerd desemnati ca reprezentAnd Vidul.

Lista' Lista este disciplina predatd de Ramtha in care studentul scrieo listi a lucrurilor pe care doregte s6 le cunoasc5 gi si leexperimenteze, apoi invali si se concentreze pe ea intr_o starede congtiin{5 analogicd. Lista este harta folositd pentru aproiecta, a modifica gi a reprograma refeaua neuronald a uneipersoane. Este instrumentul care ajuti la realizarea unormodificari semnificative gi durabile Ia niverul persoanei gi alrealitdlii sale.

Lucrul pe Cimp. Lucrul pe cAmp este una dintre disciplinelefundamentale ale $colii de lluminare a rui Ramtha. Studentiisunt inv6lafi s6 creeze un simbol a ceva ce doresc sd gtie gi s6experimenteze, pe care si il deseneze pe un cartonag.Cartonagele sunt expuse cu partea nedesenatd in interior, pebalustradele gardurilor ce inconjoard un cdmp vast. Studenliiigi acoperi ochii cu miEti gi se concentreazd pe simbolul lor,ldsAndu-qi corpul s6 meargd Jiber, pentru a gdsi cartonagul, prinaplicarea legii congtiinlei gi energiei gi a minlii analogice.

Lumina. Lumina se relerd Ia cel de-al treilea pJan al existenlei.

Marea Lucrare. Marea Lucrare este aplicarea practici a c erii$colilor de in{elepciune Str5veche. Termenul se ladisciplinele prin care persoana uman6 se ilumineazi gi estetransmutati la starea de fiinl; nemuritoare, divind.

Mersul Christic. Mersul christic este o disciplin5 creatd de Ramtha,in care studentul invatd sd meargd foarte incet. fiind intr-o starede congtien!6 acutd. in aceastd disciplind, studentul invali sEmanifeste mintea Christicd, cu fiecare pas pe care il face.

Mesager. in timpul vie{ii lui Ramtha, mesagerul era persoana carerdspundea de transmiterea unor anumite mesaje sau informatii.

GlosaruJ lui Ramtha

Un maestru invititor are capacitatea sE trimiti mesageri altor

oameni, care manifesti cuvintele sau inten(ia maestrului, sub

forma unei experienle sau a unui eveniment.

Mintea. Mintea este produsul unor fluxuri de conqtiinti-qi-energie care

actioneazE asupra creierului, cre6nd forme-g6nd, segmente

holografice sau tipare neurosinaptice denumite memorie.

Fluxurile de congtiinfi-5i-energie lin creierul in via!5. Ele sunt

sursa de alimentare a creierului. Capacitatea de a gdndi a unei

persoane este ceea ce di persoanei o minte.

Mintea analogici. Mintea analogici inseamnd o singurd minte. Ea

este rezultatul alinierii congtiin{ei primare gi a con5tiinlei

secundare, a Observatorului gi a personalitdtii. in aceasti stare

a minlii sunt deschise cel de-al patrulea, al cincilea, al qaselea

qi al gapielea sigiliu al corpului. Benzile se rotesc in direclii

opuse, ca o roatd in interiorul unei alte ro!i, crednd un vdrtej

puternic, care permite gdndurilor susfinute in lobul frontal sise coaguleze 5i sd se manifeste.

Mintea binari. Termenul acesta inseamnd doud minli. Este mintea

produsd atunci cdnd accesim cunoagterea personalitd!ii

omenegti gi a corpului fizic, fare s6 accesdm mintea noastrd

profundd, subcongtientd. Mintea binard sebazeazl numai pe

cunoagterea, perceplia gi procesele de gindire ale neocortexului

gl ale primelor trei sigilii. in aceastd stare a minlii, cel de-al

patrulea, al cincelea, al gaselea gi al gaptelea sigiliu r6mAn

inchise.

Mintea lui Dumnezeu. Mintea lui Dumnezeu cuprinde mintea qi

inlelepciunea fiecirei forme de viald care a trdit vreodatd in

orice dimensiune, in orice timp, sau care va trdi vreodati pe

orice planet6, pe orice stea sau in orice regiune a spaliului.

Mintea-maimuli. Mintea-maimu!6 se referi la mintea licSritoare gi

nestatornic6 a personalitSlii.

85 87

in fata gemineului

Mintea subcongtientS. Sediul minlii subcongtiente este creierul mic

sau creierul reptilian. Aceastd parte a creierului igi are propriileconexiuni independente cu lobul frontal 9i cu intreg corpul, qi

are puterea de a accesa mintea lui Dumnezeu, inlelepciunea

veacurilor.

Oameni, locuri, lucruri, momente 9i int6mpl6ri. Acestea sunt

principalele domenii ale experienlei omene5ti, de care

personalitatea este atagatd emolional. Aceste domenii reprezintd

trecutul persoanei omenegti qi formeazi conlinutul corpului

emotional.

Observatorul. Se referd la Observatorul rdspunzdtor de colapsarea

undS/particuli din mecanica cuantici. Acesta reprezinf| marele

sine, Spiritul, congtiin!a primari, Dumnezeul dinlSuntrul

persoanei omenegti.

Pdnzele albastre. Pdnzele albastre reprezinti structura de bazd a

corpului fizic la un nivel subtil. Este structura invizibild de schelet

a tir6mului fizic, care vibreazd la nivelul frecventei ultraviolet.

Personalitatea. A se vedea Corpul emolional.

Planul Extazului. Se refer6 la pianul de odihnd, unde sufletele igi

planificE urmEtoarele incarndri, dup5 recapitu)area vie!iianterioare. El mai este cunoscut Si ca fiind cerul 5i paradisul,

unde nu existi suferinld, nu existi durere, nevole sau lipsd qi

unde orice dorintd se manifesti imediat.

Planul demonstraliei. Planul fizic este numit gi planul demonstraliei.

Este planul ln care persoana are ocazia sd iqi demonstreze

potentialitatea creatoare la nivelul masei gi sE asiste la forma

material6 pe cate o ia conqtiinla, toate acestea pentru a-gi l6rgi

nivelul de inlelegere emolional6.

Plimbarea. Aceasta este marca de serviciu a unei tehnici create de

JZ Knight, pentru indllarea congtiintei gi a energiei, modificarea

intenlionatd a retelelor noastre neuronale gi a tiparelor de

gdndire prestabilite pe carenu le mai dorim 9i inlocuirea lor cu

altele noi, la alegerea noastrd' Aceastd tehnici este predati in

exclusivitate la $coala de Iluminare a lui Ramtha'

Primele trei sigilii- Primele trei sigilii sunt sigiliile sexualitilii' ale

durerii 9i ale suferinlei' ale puterii care controleazi' Acestea sunt

sigiliile care sunt implicate in mod obiqnuit in toate

comPlexitilile dramei omeneqti'

Primul plan- Se referd la planul material sau fizic' Este planul

congtiintei imagine 9i al frecvenle\herlziene' Este forma cea mai

lentd 9i mai densd de congtiinli-gi-energie coagulati'

Primul sigiliu. Primul sigiliu este asociat cu organele reproductive'

cu sexualitatea 5i cu supravtetuirea'

Principiul Mam6/Tatd' Acest principiu este sursa a tot ce este viatS'

Tatil, Mama eternS' Vidul' in invdtiturile lui Ramtha' Sursa qi

Dumnezeu creatorul nu sunt acelaqi lucru' Dumnezeu creatorul

este vizut ca fiind Punctul zero Qi con5tiinta primarS' dar nu

ca {iind Sursa sau Vidul insugt'

Procesul de torsiune' Aceasta este marca de serviciu care

denumeqte o tehnicS creat6 de Ramtha pentru indllarea

congtiintei 5i energiei 9i crearea intenlionatd a unui cdmp de

torsiune. prin folosirea mintii' Prin aceastd tehnicS' studentul

inva!6 sd construiascd o gaur6 de vierme in spatiu/timp' si

modiJice realitatea 1i s-a creezefenomene dimensionale cum ar

fi starea de a fi invizibil, Ievitalia, bilocatia, teleportarea 5i altele'

Aceasti tehnici este predatd exclusiv la $coala de lluminare a

Iui Ramtha.

Procesul de vizualizare in Twilight@' Ett" procesul folosit pentru

a practica disciplina Listei sau alte forme de vizualizare'

PunctulZero-sereferdlapunctulinilialdecon5tient6'creatdeVidprin actul contemplirii de sine' Punctul Zero este copilul inilial

al Vidului, naqterea conqtiintei'

Glosarul lui Ramtha

88 89

in laya gemineului Glosarul lui Ramtha

singulard din hinduism. Mai degrabS, este reprezentarea unei

st5ri de congtiinti care apa(ine celui de-al patrulea plan, benzii

de frecvenli ultraviolet 5i deschiderii celui de-al patrulea sigiliu.

Shiva nu este nici birbat, nici femeie. Este o fiinli androgin6,pentru ci energia celui deal patrulea plan inc6 nu a fost separati

in polaritSti pozitive qi negative. Aceasta este o distinctieimportantd fald de reprezenlarea hindusd tradi{ionald a lui Shiva

ca fiind o zeilale masculin6, care are o solie. Pielea de tigru de

la picioarele sale, tridentul gi soarele qi luna de Ia nivelul capului

reprezinf"a gradul de stdpdn al acestui corp asupra primelor trei

sigilii de congtiin!5. Enerqia kundalini este reprezentatd ca oenergie puternicd, ce pornegte de la baza girei spindrii gi iese prin

cap. Aceasta este o alti distinclie fa{d de anumite reprezentdri

hinduse ale Iui Shiva, in care energia sub formi de garpe iese

la nivelul celui de-al cincilea sigiliu, prin gAt. O alt6 imagine

simbolicd a lui Shiva reprezinld guvite lungi de pEr intunecat 5i

o mullime de giraguri de perle, care reprezintE bogdlia experienlei

sale, stipdnitd ca inlelepciune. Tolba, arcul qi sigelile sunt

agentul prin care Shiva iqi declangeazd voin{a puternicS, distruge

imperfecliunea gi creeazd noul.

Sinele. Sinele este adevdrata identitate a persoanei omene5ti. diferitd

de personalitate. Este aspectul transcendental al persoanei. El

se refer'a la congtiin{a secundarS, la cdlStorul in cilitoria de

involutie gi de evolulie, care f.ace cunoscut necunoscutul.

Sufletul. Ramtha se referd la suflet ca fiind Cartea Vietii, in care este

inregistratd sub form5 de inlelepciune intreaga cilStorie de

involu{ie gi evolutie a individului.

Supercongtiinta. Aceasta este congtiinla celui de-al cincilea plan

gi frecvenlei razelor X.

Tahumo@. Tahumo este disciplina preda't6 de Ramtha, in care

studentul inva!5 capacitatea de a stdpdni efectele mediului

inconjuritor natural - frigul gi cdldura - asupra corpului omenesc.

Ram. Ram este o versiune prescurtatd a numelui Ramtha. Ramthainseamnd Tatdl.

Ramaya. Ramtha o nume5te pe JZ Knight fiica lui preaiubitE. Ea afost Ramaya, prima care a devenit copilul adoptat al lui Ramtha

un numdr mare de copii, 133, degi niciodati nu a avut urmagide sAnge.

in vechiul Egipt existd un burevard dedicat rui Ram, marerecuceritor- $i ei au fost destul de in(elepfi, inc6t sE inleleag5 cEoricine putea si mearg5 pe bulevardul luj Ram putea sdcucereascd vdntur.'' cuvdntui Aram, numere nepotului rui Noe,este format din substantivul Araa, care in Iimba aramaiciinseamnd pdm6nt. sol, gi din cuvdntul Ramtha, care inseamndinalt. Acest nume semitic aduce aminte de descinderea luiRamtha de pe muntele cel ina.lt, cu care a inceput marele marg.

Recapitularea viefii. Aceasta este ea terioare,care are loc atunci cdnd pers e i lea plan,dup5 moarte. persoana are ie , actorulgi receptorul propriiror sale actiuni. probremele nerezorvate dinacea viald, care apar in lumina recapituldrii, stabilesc programulpentru incarnarea urmEtoare.

Re{eaua neuronali. Este o relea de neuroni care efectueazdimpreuni o funclie.

Shiva' Domnul Dumnezeu Shiva reprezint, Domnur pranului Arbastrugi al Corpului AJbastru. Shiva nu este forosit careferirera zeitatea

90 91

in faYa gemineuluiGlosarul lui Ramtha

Transmitere 5i receplie. Transmitere gi receplie este denumirea

disciplinei predate de Ramtha, in care studentul invaf5 siacceseze informalii cu ajutorul atributelor creierului mijlociu,excluz6ndu-qi perceplia senzorialS. Aceasti disciplind dezvoltE

capacitatea mediumnicd a studentului pentru telepatie gi

divinalie.

Twilight@. Termenul este folosit pentru a descrie disciplina predat6

de Ramtha, in care studenlii inva!5 si igi aducd corpul intr-o

stare catatonicS, similard cu somnul profund, dar pistr6ndu-gi

in acelagi timp starea de congtienld

Ultracongtiinla. Este congtiinta celui de-al qaptelea plan gi a benzii

de frecvenli a Infinitului Necunoscut. Este congtiinla unuimaestru indllat.

Vidul. Vidul esie definit ca un vast nimic la nivel material. ins6 toatelucrurile la nivel poten{ial. A se vedea Principiul Mam6[ati.

Vindecarea cu ajutorul Corpului Albastru. Este o disciplini predatide Ramtha, in care studenlii i5i inalld nivelul de congtienlS pAnd

la congtii{a celui de-al patrulea plan gi la Corpul Albastru, inscopul vindecdrii sau modificdrii corpului fizic.

Yeshua ben Joseph. Ramtha il numegte pe Iisus Hristos cu numele

de Yeshua ben Joseph, urmdnd traditiile evreiegti ale acelei

perioade.

Fisura A. CELE $APTE SIGILII: $APTE NIVELURI

DE CONETIINTA iN CORPUL OMENESC

Al qaptelea slgiliu

Al gaselea sigiliu

Al cincilea sigiliu

Al patrulea sigiliu

Al treilea sigiliu

Al doilea sigiliu

Primul sigiliu

Energia kundalini

92 93

CopynghtO2OO0 JZ Knight

in fala gemineului

Fisura B. $APTE NIVELURT DE CONSTilNTA gr

ENERGIE

Punctul Zero

Ultracongtiin!a Infinitul NecunoscuiHipercon5tiin!a Razele gama

Supercongtiin!a Razele XCongtiinla punte Albastrul ultraviolet

Congtiin!a conqtientd Lumina vizibileCongtiinla sociald

Subcongtientullnfrarogu

Hertzian

Glosarul lui Ramtha

Fisura D. CONSTIINTA $l ENERGIA

iN spectRul LUMINII

SPECTRUL LUMINII

CON9TIINTA ENERGIE

CopyrightO2000 JZ Knight

AcumCopyrishtO2O0O JZ Knisht

Fisura C. sAprE."-.^:iliFA$uMrE UNUL iN

Punctul Zero

Nivelul 7 - Infinitul Necunoscut

Nivelul 6-Corpul Roz

Nivelul 5-Corpui Auriu

Nivelul 4 - Corpul Albastru

Nivelul 3 - Corpul de luminiNivelul 2 - Corpul infrarogu

Nivelul 1-Corpul fizic

Superior

Centru

Inferior

Infinttul

NecunoscutUltraconqtiinfa

Hipercongtiinfa

Lumina vizibili

94

CopyrighKg2OOO JZ Knight

95

Copyright@2ooo JZ Knight

Acesta este desenul caricatural original, bidimen-

sional, pe care Ramtha l-a folosit ca sd predea funcliile

gi procesele creierului. El a explicat c5, in acest desen,

diferitele aspecte ale creierului sunt exagerate gi subliniate

prin culori, pentru a ugura studiul gi inlelegerea. Acest

desen a devenit instrumentul standard, folosit in toate

lectiile ulterioare despre creier.

GJosarul lui Ramtha

Figura F. MINTEA BINARA - TRAIND IMAGINEA

fn fata gemineului

Figura E. CREIERUL

Talamus

Hipotalamus

Lobul frontal

Glanda pituitard

Formaliuneareticulard

Corpuscallosum

Creierulmijlociu

Glandapineald

Neocortex(creierulgalben)

Creierul mic

Miduva spinbrii

Energia

Puntea(lat. pons)

96

CopyrightLg2O0O JZ Knight

in fa\a gemineului

Fisura c. MTNTEA ANALOGTCA _ TRAIND iN Rcuu

GlosaruJ Jui Ramtha

Figura H. EFECTUL OBSERVATOIIUL.UI

SI CELULA NERVOASA

Observatorul este cel care produce

colapsarea undei de probabilitate, sub forrnd de

particuli de realitate.

J"qL

Undi de energie Observatorul

IJJ

I

Actr-rl observdrii face ca

celulele nervoase si transmitd gi sd producd gindul.

&FH..

I

lr

98 99

Copyrighttg2O0O JZ Knight

in fata gemineului

Figura I. BIOLOGIA CELULARA

$I CONEXIUNILE PENTRU FORMAREA GANDULUI

*tffiMt'{ALL}T.1A C.ftEtrft

+

frf-l.IHf'.3-b |,,3{,{*tr-tu,

Yn Cnfl{tn,

+I

dstMx*tw-al,"eM8fuule

N *:unt-."126 q 6 16tr; 1"t 1

.d sl{s mql$r-arle

1

i;it;

;l1t1

i{.1.,i

I,t

I

rt$e\qtqnl *itt? tq qtt{z l&,

rftist* {"*lailrrl* rtin rrrtp

ti

II

t1,.

I

J

lr t

l*, jI i-'t

IJ

CopyrightO2OO0 JZ Knight

100 101

Copyrightrg2000 JZ Knight

Figur CTUMDESCHELET'SUA DE PANZA, A MASEI

Glosarul lui Ramtha

,4*rrr xnr* di'+l;rit$d;dl

-]F'{

i;

"*rl.-,:.;

('."1lltill*,

ntirr4,b:k{rli Pa hara de *nrbon

Trrnrin.atzi|tP.tiliL$|i

Fll+irlr*f ri I'i,+ da P lru*+"'&

lrr tl Frtril {.tlsc*r.*rtilk Ftrddstrr

in fala gemineului

Figura K. CORPUL ALBASTRU

Pdnze albastre

Energia kundalinise ridici in

cregtetul capuluiprin toate cele

gapte sigilii.

102

Copyrighto2ooo JZ Knight