coordonatele nivelului de trai a pensionarilor din...

CCCOOONNNSSSIIILLLIIIUUULLL NNNAAAŢŢŢIIIOOONNNAAALLL AAALLL PPPEEERRRSSSOOOAAANNNEEELLLOOORRR VVVÂÂÂRRRSSSTTTNNNIIICCCEEE

Iulie 2 0 0 9

Coordonatele nivelului de trai al pensionarilor din România

2

Cuprins

1. Caracteristici ale gospodăriilor de pensionari.............................................................

3 2. .

Veniturile gospodăriilor de pensionari.......................................................................... 5

3. Consumul alimentar exprimat în calorii şi factori nutritivi.......................................... 7

4. Cheltuielile gospodăriilor de pensionari....................................................................... 8

5.

Evoluţia coşului mediu efectiv de consum lunar şi a nivelului minim de subzistenţă şi de trai decent, respectiv a numărului pensionarilor aflaţi sub aceste praguri..................................................................................................................

12

6. Veniturile pensionarilor faţă de pragurile de sărăcie................................................. 16

7. Evoluţia puterii de cumpărare a pensiilor..................................................................... 18

8. Concluzii........................................................................................................................... 21

9. Propuneri......................................................................................................................... 29

10. Bibliografie............................................................................ .......................................... 34

ANEXE

1. Numărul de pensionari de asigurări sociale de stat, pe judeţe la nivelul lunii mai 2009..................................................................................................

35

2. Valoarea coşului mediu efectiv de consum al gospodăriilor de pensionari.............

• Pensionarul singur...............................................................................................

• Familia formată din 2 pensionari........................................................................

36 36 38

3. Gruparea pensionarilor de asigurări sociale de stat şi agricultori pe niveluri de pensii, la nivelul preţurilor lunii mai 2009.....................................................................

3.1.Gruparea pensionarilor de asigurări sociale de stat............................................. 3.2.Gruparea pensionarilor de agricultori....................................................................

40 4244

4. Propunere privind coşul minim de consum lunar pentru pensionarul singur din mediul urban, la nivelul preţurilor lunii mai 2009.........................................................

46

5. Majorările de preţuri la principalele produse alimentare, nealimentare şi servicii care au condus la scăderea puterii de cumpărare a pensionarilor în perioada octombrie 2008 - mai 2009..............................................................................................

49


3

Capitolul I CARACTERISTICI ALE GOSPODĂRIILOR DE PENSIONARI

Din datele comunicate de Institutul Naţional de Statistică, rezultă că în anul

2008 gospodăriile populaţiei României au fost distribuite în proporţie de 56,5% în mediul

urban şi 43,5% în mediul rural, iar mărimea medie a unei gospodării a fost de 2,914 persoane (urban 2,834 persoane şi rural 3,018 persoane).

În ceea ce priveşte vârsta capului gospodăriei, se constată un grad mai mare de

concentrare la grupele de vârstă de 50-64 ani (30,1%) şi la cele în vârstă de 65 de ani şi peste (28,8%). În mediul rural, o pondere importantă o au gospodăriile conduse de

persoanele în vârstă de 65 ani şi peste (38,1%), două treimi din totalul gospodăriilor din

mediul rural (65,8%) fiind conduse de persoane în vârstă de 50 de ani şi peste.

Statutul ocupaţional al capului gospodăriei are un impact important asupra mărimii şi

structurii veniturilor şi a cheltuielilor pentru consumul gospodăriei, precum şi asupra

comportamentului membrilor gospodăriei în ceea ce priveşte economisirea şi investiţiile.

Un procent de 43,0% din total sunt gospodării conduse de pensionari. Din totalul

gospodăriilor din mediul urban, 38,2% sunt conduse de pensionari. Aproape jumătate din

gospodăriile din mediul rural (49,3%) sunt gospodării conduse de pensionari. În mediul rural locuiesc 49,9% din totalul gospodăriilor de pensionari, iar în mediul urban restul de 50,1%.

Pe regiuni, structura gospodăriilor de pensionari, prezintă următoarele ponderi:

Sud-Muntenia 47,6%

Sud-Vest Oltenia 47,1%

Centru 43,3%

Vest 41,9%

Nord-Vest 41,6%

Nord-Est 41,1%

Sud-Est 40,8%

Bucureşti-Ilfov 40,4%


4

Din totalul gospodăriilor de pensionari, 63,2% au drept cap de gospodărie o

persoană în vârstă 65 de ani şi peste, iar 33,8% o persoană din grupa de vârstă 50-64 ani.

Distribuţia persoanelor din gospodării în anul 2008, după mărimea acestora şi vârstă a

fost următoarea: Tabelul nr.1

-procente - Vârsta persoanelor

din gospodării Total

gospodării din care formate din:

1 persoană 2 persoane 1-49 ani 66,8 19,9 31,2

50-64 ani 18,3 22,9 33,4 65 ani şi peste 14,9 57,2 35,4

Total 100,0 100,0 100,0

Din totalul gospodăriilor formate dintr-o persoană, 80,1% sunt conduse de persoane

cu vârsta de 50 ani şi peste, iar 57,2% din gospodării sunt conduse de persoane în vârstă

de 65 ani şi peste. Pensionarii au reprezentat 23,2% din numărul total de persoane care au alcătuit

gospodăriile. Situaţia pe judeţe a ponderii pensionarilor în total populaţie este prezentată în

anexa nr. 1. Judeţele care depăşesc media pe ţară de 21,89% sunt: Giurgiu(21,91%),

Brăila(22,09%), Buzău(22,11%), Alba(22,13%), Harghita(22,13%), Maramureş(22,20%),

Arad(22,32%), Braşov(22,45%), Dâmboviţa(22,49%), Dolj(22,91%), Cluj(22,95%),

Ilfov(22,99%), Sibiu(23,09%), Argeş(23,53%), Sălaj(23,79%), Teleorman(23,83%),

Prahova(23,92%), Mureş(23,98%), Caraş - Severin (24,51%), Vâlcea(25,40%),

Bucureşti(25,65%), Hunedoara(26,38%), Bihor(26,88%).


5

Capitolul II VENITURILE GOSPODĂRIILOR DE PENSIONARI

Veniturile gospodăriilor de pensionari se compun din pensii şi alte venituri, precum

şi din contravaloarea produselor alimentare şi nealimentare de provenienţă agricolă din

producţia proprie, din stoc, precum şi din cele primite pentru munca prestată în alte

gospodării sau primite în dar de la copii, rude, prieteni sau alte persoane.

Veniturile acestor gospodării au fost, în anul 2008 următoarele:

• venituri totale:

o medii lunare pe o gospodărie 1.704,4 lei

o medii lunare pe o persoană 693,0 lei

Venitul mediu lunar, provenit din prestaţii sociale pentru gospodăria al cărui cap este

un pensionar a avut valoarea de 843,5 lei şi a prezentat în anul 2008 următoarea structură:

• pensii 94,7%

• indemnizaţii asimilate pensiilor 1,0%

• indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă 0,7%

• prestaţii din fondul de şomaj 0,2%

• prestaţii familiale 1,6%

• prestaţii de asistenţă socială 1,8%

Pensiile au asigurat numai 46,9% din veniturile totale lunare ale gospodăriilor de

pensionari. Din veniturile totale lunare ale gospodăriilor de pensionari, veniturile din prestaţii

sociale (843,5 lei) reprezintă 49,5% (94,7% din acestea sunt pensii), restul veniturilor au

provenit din salarii şi alte drepturi salariale (22,2%), din venituri în natură (21,2%) şi din

venituri din agricultură, venituri din activităţi neagricole independente şi alte venituri (7,1%).

Prestaţiile sociale reprezintă 53,7% şi respectiv 42,8% din veniturile băneşti ale

gospodăriilor alcătuite din una sau două persoane, cea mai mare parte a lor fiind formată din

pensii.

Determinate prin scăderea din veniturile totale ale gospodăriilor, a impozitelor asupra

veniturilor şi a contribuţiilor reglementate prin lege aflate în sarcina membrilor acestora,


6

precum şi a unor cheltuieli legate de producţia gospodăriei (băneşti şi în natură), veniturile

nete reprezintă acea parte a veniturilor care rămâne la dispoziţia gospodăriilor pentru

acoperirea cheltuielilor de consum şi pentru economisire.

În cazul familiilor de pensionari, acestea au înregistrat următoarele medii în anul

2008:

o venituri nete: o medii lunare pe o gospodărie 1.367,7 lei o medii lunare pe o persoană 556,1 lei

o ponderea veniturilor nete în veniturile totale 80,2%

Capitolul III CONSUMUL ALIMENTAR EXPRIMAT ÎN CALORII ŞI FACTORI NUTRITIVI


7

Mărimea şi structura consumului alimentar al gospodăriilor reprezintă rezultatul

cumulat al cumpărăturilor de pe piaţă şi al utilizării produselor alimentare din resurse propii.

Din această cauză consumul alimentar se exprimă în calorii şi factori nutritivi.

Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2008, consumul mediu zilnic pe o persoană a fost

de 2.484 calorii şi 82,8 grame protide. Consumul cel mai mare s-a înregistrat în gospodăriile de pensionari (2.617 calorii şi 87,0 grame protide).

La nivelul întregii ţări, pe medii de rezidenţă, consumul este mai mare cu 94 calorii şi

1,5 grame protide în mediul rural faţă de cel urban.

Structura consumului alimentar pentru o persoană din familiile de pensionari a fost

următoarea: Tabelul nr.2

Calorii

din care: Protide

(gr)

din care:

de origine vegetală

de origine animală

de origine vegetală

(gr)

de origine animală

(gr) 2.617 1.969 648 87,0 45,7 41,3 % 75,2 24,8 % 52,5 47,5

Pentru pensionari repartizarea aportului caloric pe principalele produse a fost:

• cereale şi produse din cereale 41,4%

• grăsimi 15,1%

• lapte, produse lactate şi ouă 11,3%

• carne şi preparate din carne 10,1%

• legume, conserve din legume, cartofi şi fasole boabe,etc 8,2%

• zahăr, dulceţuri, ciocolată şi alte produse zaharoase 7,3%

• fructe şi pepeni 2,8%

• alte produse 3,8%

Capitolul IV


8

CHELTUIELILE GOSPODĂRIILOR DE PENSIONARI

Analizând dinamica cheltuielilor totale de consum reale, în gospodăriile de pensionari,

în anul 2008 faţă de 2007, se poate observa că au crescut cu 15,3% cheltuielile pentru consumul alimentar, cu 27,7% cheltuielile pentru mărfurile nealimentare şi cu 18,2% cheltuielile destinate plăţii serviciilor.

Tabelul nr.3 - anul precedent =100 -

Cheltuieli totale de consum reale 119,5

Consumul alimentar 115,3

Mărfuri nealimentare 127,7

Plata serviciilor 118,2

Îngrijorător este faptul că numai 55,3% dintre gospodăriile de pensionari au putut face

faţă cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat în anul 2008, restul de 44,7% neputându-şi

acoperi cheltuielile alimentare, nealimentare şi plata serviciilor în fiecare lună. Astfel, 0,6% nu au putut plăti la timp chiria, 33,5% întreţinerea locuinţei, 15,9% energia electrică, 4,3%

telefonul, 6,8% abonamentul radio-TV şi 82,2% au fost în imposibilitatea de a cumpăra produse alimentare suficiente pentru asigurarea minimului de hrană.

În tabelul nr.4, gospodăriile de pensionari s-au diferenţiat în două categori: cele care

au putut face faţă cu venitul total net lunar realizat cheltuielilor (55,3%) şi cele care nu au

putut face faţă (44,7%), situaţie ce demonstrează că pensionarii au întâmpinat mari dificultăţi în acoperirea cheltuielilor strict necesare din venitul total net lunar realizat.

Tabelul nr.4 -procente-


9

Total Urban Rural

Gospodării care pot face faţă cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat

55,3

57,4

53,2

Gospodării care îşi pot permite:

o săptămână de concediu

în afara casei 11,8 16,6 6,6

înlocuirea mobilei uzate 5,1 6,0 4,1 cumpărarea de produse

electrocasnice 13,2 14,4 12,0

cumpărarea de haine noi 28,6 31,7 25,2 vizionarea unui spectacol

de teatru, cinema 7,0 11,0 2,8

cumpărarea de cărţi, reviste, ziare 21,3 29,7 12,2

nici una din cauza economiilor prea mici 54,7 47,2 63,0

Gospodării care nu pot face faţă cheltuielilor cu venitul total net realizat

44,7

42,6

46,8

Gospodării care, datorită lipsei

resurselor financiare, s-au

aflat în imposibilitatea:

de a plăti la timp chiria 0,6 0,8 0,4 de a plăti la timp

întreţinerea locuinţei 33,5 39,0 28,5

de a plăti la timp energia electrică 15,9 14,9 16,8

de a plăti la timp telefonul 4,3 4,9 3,8 de a plăti la timp

abonamentul radio-TV 6,8 6,5 7,0

de a cumpăra produse alimentare suficiente

pentru asigurarea hranei 82,2 83,0 81,4

Gospodării care, pentru a putea

face faţă cheltuielilor

curente, au apelat la alte surse, cum

ar fi:

economii 17,0 15,0 18,9 împrumuturi la rude,

prieteni, alte persoane 21,1 23,0 19,3

muncă suplimentară 9,7 4,7 14,3 ajutoare financiare, fără obligaţia de restituire, de

la rude, prieteni 16,6 18,7 14,6

nu au apelat 46,6 48,0 45,3


10

Concluzionând, cheltuiala totală medie lunară pe o gospodărie de pensionari a fost în

anul 2008 de 1.504,5 lei, respectiv 88,3% din venitul total. Pe categorii de cheltuieli, structura

este următoarea:

• cheltuieli totale medii lunare în gospodăria de pensionari 1.504,5 lei

• cheltuieli totale de consum, din care: 1.135,5 lei

o cheltuieli băneşti de consum 958,5 lei

o contravaloarea consumului din resurse proprii 177,0 lei

• produse alimentare şi băuturi neconsumate 39,0 lei

• cheltuieli pentru investiţii 30,7 lei

• cheltuieli totale de producţie 165,3 lei

• impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe 114,2 lei

• alte cheltuieli 19,8 lei

Sub formă de ponderi în cheltuielile totale de consum, situaţia a fost pentru

gospodăriile de pensionari, următoarea :

o consum alimentar 36,9%

o consum nealimentar 36,3%

o plata serviciilor 26,8%

Faţă de statisticile anului 2007, cheltuielile totale de consum reale în anul 2008 au

crescut, pe fiecare grupă în parte cu :

o consumul alimentar + 15,3%

o mărfuri nealimentare + 27,7%

o plata serviciilor + 18,2%

Cheltuielile totale de consum medii lunare înregistrate în anul 20081 în gospodăriile al

cărui cap este un pensionar şi explicitate pe grupe de produse şi servicii au fost următoarele:

1 Cheltuielile totale de consum medii lunare au fost înregistrate pe gospodărie pentru produsele nealimentare şi servicii, iar pentru produsele alimentare, pe persoană.


11

Tabelul nr.5

A. Produse alimentare/persoană2 Total, din care: % lei

100,00 155,55 -cereale şi produse din cereale 22,15 34,45 -carne proaspătă 15,03 23,39 -preparate din carne 7,55 11,75 -legume şi conserve din legume 7,51 11,68 -lapte 6,87 10,68 -brânzeturi şi smântână 6,54 10,18 -fructe 5,74 8,93 -grăsimi 5,57 8,66 -apă minerală şi alte băuturi nealcoolice 3,26 5,07 -băuturi alcoolice 3,22 5,01 -cafea, ceai, cacao 2,43 3,78 -cartofi 1,95 3,03 -zahăr 1,88 2,92 -ciocolată, bomboane, rahat şi alte produse zaharoase 1,59 2,47 -ouă 1,57 2,45 -alte produse 7,14 11,10 B. Produse nealimentare/gospodărie

Total, din care: % lei 100,00 348,55

-medicamente 19,71 68,70 -îmbrăcăminte şi încălţăminte 16,81 58,59 -combustibili lichizi şi solizi 16,66 58,08 -ţigări. articole şi accesorii pt. fumat 10,58 36,88 -carburanţi şi lubrifianţi 7,12 24,81 -produse pentru întreţinerea curentă a locuinţei 5,71 19,90 -articole şi produse pentru îngrijire personală 5,37 18,70 -alte articole şi bunuri de folosinţă îndelungată pentru recreere şi cultură 3,74 13,03 -aparate de uz casnic 2,77 9,67 -produse pentru repararea curentă a locuinţei 2,23 7,79 -alte produse 9,30 32,40 C. Servicii/gospodărie

Total, din care: % lei 100,00 256,63

-energie electrică 20,28 52,03 -servicii de telefonie 17,74 45,52 -gaze naturale 13,14 33,72 -apă, canal, salubritate şi servicii comunale 10,16 26,08 -servicii transport 7,75 19,89 -abonamente radio+TV 7,33 18,80 -energie termică 5,01 12,86 -servicii sănătate 4,69 12,04 -alte servicii pentru întreţinerea locuinţei 3,49 8,96 -servicii turistice şi de cazare 2,75 7,07 -educaţie 1,98 5,07 -îngrijire personală 1,34 3,45 -asigurări 0,91 2,34 -alte servicii 3,43 8,80

2 Contravaloarea consumului din resurse proprii (autoconsumul) nu a fost inclusă în cheltuielile pentru produsele alimentare, acestea referindu-se exclusiv la cumpărături.


12

Capitolul V

EVOLUŢIA COŞULUI MEDIU EFECTIV DE CONSUM LUNAR ŞI A NIVELULUI MINIM DE SUBZISTENŢĂ ŞI DE TRAI DECENT, RESPECTIV A NUMĂRULUI PENSIONARILOR AFLAŢI SUB ACESTE PRAGURI

În preţurile lunii mai 2009, valoarea coşului mediu efectiv de consum lunar al

gospodăriilor de pensionari formate din 1 persoană şi 2 persoane, pe total şi pe medii de

rezidenţă, calculată de Institutul Naţional de Statistică, se prezintă sintetic, pe grupe de

produse, după cum urmează: Tabelul nr.6

I. pensionarul singur –lei /persoană –

ianuarie 2009

mai 2009

urban

rural total urban

rural total Produse alimentare 194,1 198,1 196,3 193,3 196,2 194,9 Produse nealimentare 51,0 58,5 54,9 53,2 60,7 57,3

Servicii 195,0 38,9 111,0 196,3 38,8 111,5

TOTAL 440,1 295,5 362,2 442,8 295,7 363,7 Tabelul nr.7

II. familia formată din 2 pensionari – lei /persoană –

ianuarie 2009

mai 2009

urban

rural total urban

rural total Produse alimentare 168,9 163,9 165,4 169,6 162,4 164,3 Produse nealimentare 56,3 52,7 54,6 58,7 54,9 56,9

Servicii 164,5 41,0 93,4 165,4 40,9 93,7

TOTAL 389,7 257,6 313,4 393,7 258,2 314,9 Detalii privind coşul mediu efectiv de consum lunar al gospodăriilor de pensionari,

calculat de Institul Naţional de Statistică, sunt prezentate în Anexa nr.2.


13

Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii a stabilit, pentru perioada ianuarie – mai 2008, nivelul minim de trai decent şi de subzistenţă pentru un pensionar singur şi pentru

familia de doi pensionari, cu domiciliul în mediul urban şi rural, după cum urmează: Tabelul nr.8

lei/persoană Luna Mediul de rezidenţă

Ian. 2009

Mai 2009

Urban Minim decent 455 465

Minim de subzistenţă 339 346

Rural Minim decent 361 369

Minim de subzistenţă 275 282

Tabelul nr.9 lei/familie

Luna Mediul de rezidenţă

Ian. 2009

Mai 2009

Urban

Minim decent 864 884

Minim de subzistenţă

642 657

Rural

Minim decent 686 701

Minim de subzistenţă

523 535

Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, prezintă următoarea repartizare a cheltuielilor minime de consum pentru un pensionar singur în preţurile lunii mai 2009, cu precizarea că locuinţa s-a limitat la o singură cameră, iar pensionarul nu necesită tratament pentru boli cronice (Tabelul nr.10).


14

Tabelul nr.10 Structura cheltuielilor minime de consum estimate pentru un pensionar singur

în preţurile lunii mai 20093

-lei-

Nr.crt Grupa de cheltuieli Urban Rural

Subzistenţa Decent Subzistenţa Decent 1 (1a+1b) Alimente, din care: 235,0 236,1 332,0 175,6 1a Necesar de cheltuit 162,2 120,1 1b Autoconsum4 169,8 55,5 2 Imbrăcăminte 11,8 24,9 28,7 42,3 3 Mobilier 2,1 3,7 4 Aparatură electrocasnică 8,5 15,8 5 Articole electrice de uz gospodăresc 0,3 0,4 0,8 1,0 6 Articole tehnico-sanitare şi de igienă 5,1 7,7 7 Articole textile 0,3 2,1 1,1 3,7 8 Vesela, tacâmuri şi articole de menaj 2,1 3,7 9 Produse de uz gospodaresc 2,5 2,5 5,9 4,6 10 Transport 1,7 3,0 11 Servicii culturale 5,5 11,8 1,1 1,0 12 Servicii de igiena personală 0,7 1,7 1,9 3,4 13 Poşta, telecomunicaţii 5,5 33,8 13,5 62,4 14 Articole de papetarie 1,0 1,7 2,4 3,0

15 Servicii de reparaţii şi intreţinere îmbrăcăminte/încălţăminte 0,7 3,4 4,2 3,4

16 Cheltuieli cu locuinţa5 68,8 71,5 25,6 31,5 17 Cheltuieli cu medicamentele6 13,6 13,6 34,2 25,2 Total consum (1:17) 345,7 423,0 281,6 335,5 18 42,3 33,5 TOTAL 345,7 465,3 281,6 369,0

Pe baza acestor date, rezultă că, în luna mai 2009, 1.121.990 pensionari de asigurări

sociale de stat şi agricultori, respectiv 20,36% din totalul pensionarilor, au avut venituri sub pragul de subzistenţă calculat pentru un pensionar singur în urban, respectiv 346 lei, iar 2.096.387 pensionari (38,03% din totalul pensionarilor) au avut venituri sub pragul minim decent calculat pentru un pensionar singur în urban, respectiv 465 lei.

3 Datele sunt furnizate de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, iar actualizarea sumelor pe grupe de cheltuieli s-a realizat folosind indicii de creştere a preţurilor calculaţi de Institutul Naţional de Statistică 4 Autoconsumul reprezintă contravaloarea produselor vegetale şi animale pe care persoanele din mediul rural (agricultori şi vârstnici) le produc şi le consumă în propria gospodărie. Acest autoconsum nu se adaugă la banii pe care gospodăria îi are efectiv de cheltuit. 5 Locuinţa pensionarului se limitează la o sigură cameră 6 Pensionarul nu necesită tratament pentru boli cronice


15

În perioada octombrie 2008 – mai 2009, măsurile aplicate de Guvern privind

majorarea valorii punctului de pensie (Og nr.26/2008 prin care punctul de pensie s-a majorat

cu 20,0% începând cu data de 1 octombrie 2008 şi Legea nr.19/2009 prin care valoarea

punctului de pensie s-a majorat cu 3,0% începând cu data de 1 aprilie 2009), au determinat

în principiu, reducerea numărului total de pensionari aflaţi sub coşul mediu efectiv de consum lunar şi sub nivelurile minime de subzistenţă şi de trai decent (Tabel nr.11).

Tabelul nr.11

Indicator

Luna

Anul Nivel

minim de subzistenţă

Cos mediu efectiv de consum

lunar

Nivel minim de trai decent

Ianuarie 2008 308 382 414

Valoarea pragului Mai 323 417 477

(lei/persoană şi lună) Octombrie 330 417 444

Ianuarie 2009 339 440 455

Mai 346 443 465

Ianuarie 2008 1.556.819 2.270.470 2.524.382

Mai 1.679.048 2.499.876 2.940.592

Numar pensionari cu Octombrie 1.117.628 1.913.383 2.126.830

cuantumul pensiei sub prag Ianuarie 2009

1.137.131 2.066.212 2.135.100

Mai 1.121.990 1.950.411 2.096.387

Procentul pensionarilor cu Ianuarie 2008 28,04 40,89 45,46

cuantumul pensiei sub prag, Mai 30,38 45,23 53,21

în total Octombrie 20,22 34,62 38,49

(%) Ianuarie 2009 20,57 37,38 38,63

Mai 20,36 35,38 38,03

Chiar şi în această situaţie, este evident că un număr important de pensionari, din veniturile pe care le au, nu sunt în măsură să beneficieze de un trai decent, deziderat important care este necesar să fie soluţionat favorabil de către Guvern în perioada imediat următoare.


16

Capitolul VI VENITURILE PENSIONARILOR FAŢĂ DE PRAGURILE DE SĂRĂCIE

În luna noiembrie 2007, Banca Mondială în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei

şi Protecţiei Sociale şi Institutul Naţional de Statistică a publicat ”Raportul de evaluare a

sărăciei în România”. Acest document prezintă măsurarea sărăciei prin două metode:

metoda absolută şi metoda relativă. Fiecare metodă are la bază o metodologie distinctă de

calcul.

Prin metoda absolută se determină numărul persoanelor care nu-şi pot permite

consumul unui coş minim de consum lunar. Indicatorul în funcţie de care se face

departajarea persoanelor sărace de cele non-sărace se numeşte indicator de bunăstare, iar

în această metodă, se folosesc cheltuielile de consum ale gospodăriei (inclusiv autoconsumul). Determinarea pragului de sărăcie absolută presupune estimarea

cheltuielilor necesare pentru asigurarea unui coş de bunuri şi servicii necesare unui trai

minim, pentru un adult echivalent7.

Prin metoda relativă, determinarea persoanelor sărace se face utilizând ca indicator

de bunăstare venitul disponibil pe adult echivalent, iar pragul de sărăcie este stabilit la

valoarea de 60,0% din mediana distribuţiei gospodăriilor după venitul disponibil pe adult

echivalent.

Toate persoanele cu un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decât indicatorul de bunăstare sunt considerate sărace.

În fiecare an, pentru calculul indicatorilor de sărăcie se folosesc date colectate prin

Ancheta Bugetelor de Familie, organizată ca o cercetare continuă de către Institutul Naţional

de Statistică, al cărei eşantion este format din 3120 gospodări lunar.Pentru asigurarea

comparabilităţii puterii de cumpărare a veniturilor gospodăriilor cercetate în luni diferite ale

anului, veniturile sunt reevaluate la preţurile din luna ianuarie a fiecărui an. Reevaluarea se

efectuează prin raportarea nivelului veniturilor fiecărei gospodării la indicele preţurilor de

consum aferent lunii în care aceasta a fost cercetată.

7 Numărul de ”unităţi adult echivalent” din fiecare gospodărie este calculat pe baza unei scale de echivalenţă, care are în vedere faptul că nevoile copiilor diferă de cele ale adulţilor şi că nevoile de consum ale unei gospodării nu cresc proporţional cu numărul persoanelor ce o compun.


17

Atât metoda absolută, cât şi cea relativă pentru determinarea sărăciei nu se aplică în mod distinct pentru gospodăriile de pensionari.

Raportând însă situaţia actuală a pensionarilor la pragurile de sărăcie, rezultă că în

luna mai 2009:

o sub pragul sărăciei relative8, (în preţurile lunii ianuarie 2007), în valoare de 359 lei/pers./lună, s-au situat 1.224.473 pensionari de asigurări sociale de stat şi

agricultori (22,21% din totalul pensionarilor).

Rezultă că un procent semnificativ9 al pensionarilor nu beneficiază de un nivel

minim de trai, iar cei mai vulnerabili să devină săraci se regăsesc în categorile: pensionari

urmaşi (11,9% în total pensionari), pensionari de invaliditate (16,7% în total pensionari) şi

pensionari pentru limită de vârstă cu stagiu incomplet de cotizare (29,0% în total pensionari).

8 Pragul sărăciei relative este stabilit la valoarea de 60,0% din mediana distribuţiei gospodăriilor, după venitul disponibil pe adult echivalent. Valoarea pragului sărăciei relative, comunicată de Institutul Naţional de Statistică este calculată în preţurile lunii ianuarie 2007; 9 Procentele se referă la pensionarii de asigurări sociale de stat şi agricultori la nivelul lunii mai 2009.


18

Capitolul VII EVOLUŢIA PUTERII DE CUMPĂRARE A PENSIILOR

Creşterea preţurilor, în perioada octombrie 2008 – mai 2009, la servicii (metrou –

13,6%, întreţinere locuinţă – 11,7%, telefon - 11,1%, apă, canal, salubritate – 8,8%, servicii

de transport – 5,2%, servicii poştale – 2,0%) şi la mărfuri alimentare (cartofi – 14,8%, carne

– 10,0%, bânzeturi – 5,5%, lactate – 3,4%), precum şi la mărfuri nealimentare (cărţi, ziare,

reviste – 7,9%) (Anexa nr.5), a erodat substanţial majorarea valorii punctului de pensie din

perioada octombrie 2008 – mai 2009, determinând diminuarea puterii de cumpărare a

pensiilor începând cu luna noiembrie 2008 (Tabelul nr.12), cel puţin până în luna aprilie

2009, când valoarea punctului de pensie a fost majorată cu 3,0%. Astfel mulţi pensionari au

fost obligaţi să renunţe la achiziţionarea unor bunuri alimentare şi nealimentare,

medicamente, etc pentru a-şi putea achita cheltuielile cu întreţinerea locuinţei şi plata

diverselor servicii. Tabelul nr.12

Evoluţia puterii de cumpărare a pensiei medii de bază, a pensiei pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare şi a salariului mediu net, faţă de octombrie 1990

-procente- Oct -08 Nov-08 Dec-08 Jan-09 Feb-09 Mar-09 Apr-09 Mai-09 Pensia medie de baza 121,02 120,63 120,49 119,06 118,88 118,33 121,57 121,73

Pensia de baza lvvc 125,79 125,52 125,31 123,83 123,93 123,44 126,86 126,85

Salariul mediu net 124,93 127,72 139,40 125,31 124,50 127,89

128,09 123,34

121.73

126.85

123.34

121.02 120.63 120.49119.06 118.88 118.33

121.57

125.31

123.83 123.93

123.44 126.86

125.52125.79

124.93

127.72

139.40

125.31124.50

128.09127.89

105.00

110.00

115.00

120.00

125.00

130.00

135.00

140.00

145.00

Oct-08 Nov-08 Dec-08 Ian-09 Feb-09 Mar-09 Apr-09 Mai-09

Pensia medie debazaPensia de bazalvvcSalariu mediu net

procente


19

Din datele prezentate mai sus se evidenţiază faptul că puterea de cumpărare a

pensiilor înregistrează creşteri numai în lunile de majorare a valorii punctului de pensie, după

care urmează scăderi continue datorită creşterii preţurilor la produsele alimentare de bază, la

produsele nealimentare şi la principalele servicii.

În luna mai 2009, puterea de cumpărare a pensiei medii de bază în sistemul

asigurărilor sociale de stat faţă de luna octombrie 1990, a fost de 121,73%, potrivit raportului :

4.065,4 (creşterea pensiei medii de asigurări sociale de stat în perioada 1.X.1990-31.V.2009)x 100 3.339,6 (creşterea preţurilor în perioada 1.X.1990-31.V.2009)

De menţionat că puterea de cumpărare a pensiei medii de bază în luna mai 2009, a

reprezentat 98,70% din puterea de cumpărare a salariului mediu net (comparativ cu luna

octombrie 1990, când aceasta a fost de 123,34%). Raportul între pensia medie de bază şi salariul mediu net a fost în mai 2009 de

52,29%, iar raportul între pensia pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare şi salariul mediu net a fost de 72,20%.

Salariul mediu net a fost în luna mai 2009 de 1.356 lei, respectiv de 1,91 ori mai

mare decât pensia medie de bază (709 lei) şi de 1,39 ori mai mare decât pensia

medie de limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (979 lei).

123.3%128.1%

127.9%124.5%125.3%

139.4%

127.7%124.9%

100.0%121.7%121.6%118.3%118.9%119.1%120.5%120.6%121.0%

100.0%

Oct. 1990 Oct-08 Nov-08 Dec-08 Ian-09 Feb-09 Mar-09 Apr-09 Mai-09

Pensia medie de bază

Salariul mediu net

Evoluţia puterii de cumpărare a pensiei medii de bază şi a salariului mediu netfaţă de luna octombrie 1990 în perioada octombrie 2008-mai 2009

Pensia medie de bază Salariul mediu net


20

Deci şi în semestrul I 2009, veniturile provenite din pensie sunt insuficiente pentru ca vârstnicii să poată beneficia de un trai decent.

Rezultă, de asemenea, că în prezent puterea de cumpărare a pensiilor se află într-o

dinamică descrescătoare, ceea ce necesită aplicarea unor măsuri excepţionale în scopul

redresării imediate a nivelului de trai al marii majorităţi a pensionarilor.


21

Capitolul VIII

CONCLUZII

Majoritatea populaţiei vâstnice din România nu dispune de resurse financiare suficiente pentru o viaţă decentă şi deci calitatea vieţii acestei categorii de populaţie este compromisă. Cheltuielile pentru intreţinerea locuinţei, plata alimentelor şi a serviciilor

de sănătate sunt covârşitoare, încât preocupările pentru participarea la viaţa socială şi

culturală rămân reziduale, iar un sprijin real şi consistent din partea statului nu există.

Astfel, nivelul minim de trai decent, stabilit de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii

pentru un pesionar din mediul urban in luna mai 2009 a fost de 465 lei, ceea ce evidenţiază

că un număr de 1.310.394 pensionari de asigurări sociale de stat (27,84% din total) au avut

venituri sub acest nivel şi deci nu au avut posibilitatea să cheltuiască mai mult pentru

nevoile proprii (anexa nr.3.1).

Pensia medie de asigurări sociale în luna mai 2009 a fost de 709 lei, însă din totalul

de 5.512.040 pensionari, 3.490.773 (63,33%) nu au realizat acest cuantum.

Situaţia grea în care se găseşte astăzi marea majoritate a vârstnicilor din România,

considerăm că se datorează următoarelor aspecte principale:

• creşterea progresivă şi necontrolată a costurilor întreţinerii locuinţei, serviciilor şi

alimentelor de bază, ridică gradul de incidenţă a sărăciei în rândul vârstnicilor , care

datorită vârstei înaintate sunt expuşi suplimentar şi unor riscuri specifice bătrâneţii;

• deşi combaterea sărăciei şi promovarea incluziunii sociale în rândul persoanelor

vârstnice continuă să reprezinte un deziderat major, acestea nu sunt reglementate

printr-un act normativ, mai mult se intenţionează eliminarea cumulului pensiei cu

salariul în unităţile publice;

• protecţia socială a vârstnicilor nu se asigură pa baza unui Program Naţional aprobat

de Parlament, ceea ce face să se situeze cu mult sub nivelul european;

• serviciile comunitare de îngrijire socio-medicală continuă să se situeze într-un stadiu

incipient şi se manifestă timid faţă de nevoile reale individuale ale vârstnicilor aflaţi în

dificultate;

• sistemul de servicii sociale este reglementat şi dezvoltat fragmentat, asistenţa

bătrânilor singuri, care nu se mai pot autogospodări şi a celor cu dizabilităţi, ca

grupuri principale de risc, nu se realizează coordonat într-un sistem articulat de


22

servicii şi instituţii care prin cooperare permanentă să garanteze

eficientizarea serviciilor acordate;

• capacitatea de asistare a persoanelor vârstnice în instituţii specializate este foarte

redusă şi nu acoperă nici pe departe solicitările;

• persoanele vârstnice fără afecţiuni de sănătate majore sunt obligate să participe la

acţiuni aducătoare de venit pentru asigurarea traiului zilnic; totodată, trebuie

evidenţiată creşterea numărului cerşetorilor în rândul vârstnicilor;

• starea de sănătate a persoanelor vârstnice în general, a devenit îngrijorătoare

datorată accesibilităţii greoaie a acestora la serviciile medicale de urgenţă, în spitale,

precum şi în ceea ce priveşte procurarea medicamentelor;

• veniturile insuficiente ale pensionarilor fac ca aceştia să nu mai poată acoperi

cheltuielile strict necesare pentru procurarea medicamentelor de intreţinere a

sănătăţii şi pentru plata unor servicii medicale în ambulatoriu sau în spitale;de

asemenea introducerea coplăţii la asistenţa medicală va dezavantaja în primul rând

persoanele vârstnice;

• fondurile alocate pentru asistenţa medicală stomatologică sunt subevaluate în raport

cu necesităţile reale, vârstnicii constituind categoria de populaţie cea mai afectată de

implicaţii dintre cele mai nefavorabile în acest domeniu.

Multe din nevoile de sprijin, în special cele de asistenţă socială comunitară la

domiciliu, sunt acoperite numai formal prin măsuri legislative care nu se aplică sau

nu se pot practic aplica fără acţiuni reale şi concertate, la nivel local, în special în mediul

rural. Aşadar, accesul limitat al vârstnicilor la serviciile sociale sporeşte ”şansele” acestora de a rămâne în rândul săracilor.

Oferta actuală de servicii de asistenţă medicală este, în general, afectată de lipsa de

organizare, insuficienţa resurselor materiale şi umane ale sistemului de sănătate, de absenţa

unei pieţe rurale a serviciilor de sănătate şi de inegalităţii în accesul la serviciile medicale.

Sărăcia instalată în rândul persoanelor vârstnice s-a dezvoltat pe fondul procesului de

sărăcie a majorităţii populaţiei României. Aşa cum se cunoaşte, vârstnicii nu sunt beneficiari

ai creşterilor economice, iar cheltuielile curente, precum şi cele viitoare, pentru plata

serviciilor, a produselor alimentare de bază şi a celor nealimentare, majorate de scumpiri10

periodice, tind să determine alunecarea spre sărăcie a tot mai multor persoane vârstnice;

De asemenea, în România nu au fost incă dezvoltate şi aplicate programe care să

vizeze pregătirea pentru pensionare şi identificarea posibilităţilor de menţinere a unei vieţi

10 Scumpirea alimentelor importate (legume, fructe, carne şi lactate) în medie cu 10,0% determinată de deprecierea cursului leu/euro de la începutul anului 2009, urmată de scumpirea de la 1 aprilie 2009 a medicamentelor româneşti cu 6,0%, a ţigărilor cu 15,0%, şi a băuturilor alcoolice cu 10,0%.


23

active şi a unei participări sociale semnificative pentru persoanele vârstnice. În ceea ce

priveşte inserţia socială a vârstnicilor, acesta rămâne în continuare un deziderat.

Participarea vârstnicilor pe piaţa forţei de muncă nu este determinată doar de o

disponibilitate a acestora pentru o activitate aducătoare de venit ilustrând astfel „principiul

activizării” al protecţiei sociale, ci mai degrabă de nevoia de a munci pentru câştigarea

traiului zilnic, în condiţiile absenţei sau insuficienţei surselor de venit (mai ales în mediul

rural).Astfel, pe tranşe de vârstă, pe medii şi sexe, procentul vârstnicilor care desfăşoară o

activitate economico - socială cu program complet, se prezintă astfel11 : Tabelul nr.13

Tranşa de vârstă % Total 65-74 ani 6,5 75 ani plus 1,8 Masculin 65-74 ani 8,0 75 ani plus 2,1 Feminin 65-74 ani 5,4 75 ani plus 1,6 Urban 65-74 ani 0,8 75 ani plus 0,0 Rural 65-74 ani 11,2 75 ani plus 3,0

Pe domenii de interes pentru persoanele vârstnice se evidenţiază în mod expres,

următoarele probleme:

⇒ Pensii şi asigurări sociale

Creşterea raportului de dependenţă ca urmare a creşterii numărului de beneficiari şi a

diminuării numărului de contributori. Astfel, de la 321,3 pensionari12 la 1000 salariaţi în 1990, s-a ajuns la 557,9 pensionari la 1000 salariaţi în 1996, 768,7 pensionari la 1000 salariaţi în

2001, la 1.011,4 pensionari la 1000 salariaţi în 2005, la 992,7 pensionari la 1000 salariaţi în

2006, la 950,5 pensionari la 1000 salariaţi în 2007 şi la 970,6 pensionari la 1000 salariaţi în

2008;

• Modelul restrictiv promovat de Banca Mondială în domeniul pensiilor a găsit mediul

prielnic şi a influenţat considerabil tratamentul aplicat acestora ca pârghie de control a

cheltuielilor de consum, începând cu menţinerea unui nivel extrem de scăzut al

cheltuielilor publice cu pensiile (circa 6,0% din PIB, faţă de media Uniunii Europene

11 Date culese din lucrarea “Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România în anul 2008” 12 Au fost consideraţi doar pensionarii de asigurări sociale de stat, iar în anii 2006 - 2008 oscilaţia raportului de dependenţă economică s-a datorat oscilaţiei uşoare a numărului de salariaţi.


24

de peste 10,0% în 2004 şi faţă de: 14,2% în Italia, 13,9% în Polonia şi 13,4% în

Austria);

• Nivelul pensiilor în sistemul public se menţine mic faţă de cel al salariilor (pensia

medie asigurări sociale (fără agricultori) a reprezentat în luna mai 2009 numai 52,3% din salariul mediu net), deşi şi salariile sunt departe de ceea ce ar fi necesar, nu

doar pentru un trai decent, ci şi pentru a constitui un mijloc de atragere a forţei de

muncă;

• Erodarea puterii de cumpărare a pensiilor datorită creşterii inflaţiei reale;

• Practicarea de pensii de serviciu exagerat de mari pentru unele categorii socio-

profesionale (parlamentari, funcţionari ai Parlamentului, magistraţi, diplomaţi, personal

aeronautic etc).

Sistemul public de pensii din România se găseşte, în prezent, într-o situaţie critică,

cu deficite financiare curente şi oferă pensii în cuantum insuficient unui trai decent marii

majorităţi a pensionarilor.

⇒ Sănătate • Datele statistice demonstrează că starea de sănătate a pensionarilor, a vârstnicilor în

general, a devenit îngrijorătoare datorată accesibilităţii greoaie a acestora la

serviciile medicale de urgenţă, precum şi în procurarea medicamentelor;

• Din perspectiva furnizorilor de servicii socio-medicale la domiciliu principalele greutăţi

identificate sunt: lipsa spaţiilor în care să îşi desfăşoare activitatea şi lipsa fondurilor

pentru susţinerea programelor şi asigurarea continuităţii lor;

• În cazul unităţilor de asistenţă medico-socială se constată, de asemenea, că în

componenţa colectivului de angajaţi nu sunt incluşi medici cu specialitatea geriatrie şi

din acest motiv în aceste unităţi nu se pot efectua terapii specifice persoanelor

vârstnice şi nici terapii recuperatorii pentru bolile cronice ale acestora;

• Vârstnicii din mediul rural sunt în continuare dezavantajaţi de disfuncţiile rămase în

sistemul actual, deoarece în multe localităţi nu există cabinete ale medicilor de familie

sau acestea funcţionează în spaţii improprii. De asemenea, numărul farmaciilor şi al

punctelor farmaceutice în mediul rural este foarte mic comparativ cu cel din oraşe.

Situaţia este aceeaşi şi pentru centrele de recoltare şi laboratoarele pentru analize. O

problemă care vine în completarea acestora şi reduce considerabil accesibilitatea la

serviciile medicale şi la produsele farmaceutice, constă în lipsa infrastructurii, inclusiv

a mijloacelor de transport către localităţile urbane, situaţie care izolează unele


25

comunităţi, cunoscut fiind faptul că în localităţile mici populaţia este preponderent

vârstnică;

• Platforma gerontologică preconizată a se implementa se regăseşte numai parţial în

practica instituţiilor publice de sănătate şi a organizaţiilor societăţii civile.

⇒ Asistenţa socială • Se constată o slabă dezvoltare a serviciilor pentru vârstnicii aflaţi în dificultate

comparativ cu alte categorii defavorizate de populaţie (copii, persoane cu dizabilităţi)

şi o insuficientă dezvoltare a structurilor la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale

care să monitorizeze cazurile sociale din cadrul acestora;

• Nu sunt dezvoltate programe de reinserţie şi de menţinere a unei vieţi active şi a unei

participări semnificative a persoanelor vârstnice în societate;

• Legislaţia în domeniul financiar nu încurajează suficient transferurile între sectorul

public şi cel privat, astfel încât resursele sunt insuficiente şi inegal repartizate la

nivelul comunităţilor, cu diferenţe majore între localităţi;

• Nu există o autoritate la nivel naţional care să monitorizeze aplicarea măsurilor pe

plan local şi pentru gestionarea bazei de date cu privire la protecţia persoanelor;

• Nu există servicii/departamente destinate persoanelor vârstnice în cadrul direcţiilor de

asistenţă socială judeţene, persoanele vârstnice intrând în categoria persoanelor

adulte sau cu dizabilităţi;

• Legea nr.17/2000 reprezintă un act normativ depăşit faţă de situaţia actuală ceea ce

face ca administraţia publică centrală cu atribuţii în domeniu să nu fie în măsură să

elimine situaţiile de abuz şi neglijenţă la care sunt expuse persoanele vârstnice;

• Structura de personal a unităţilor publice şi private de asistare şi îngrijire a vârstnicilor

(cămine, centre de zi, unităţi medico/sociale, centre de ingrijire şi asistenţă, adăposturi

de noapte, cluburi ale pensionarilor) este incompletă, lipsind cel mai adesea specialişti

precum: ergoterapeuţi, kinetoterapeuţi, medici stomatologi;

• Numărul căminelor pentru persoanele vârstnice, comparativ cu solicitările, este mic şi

se justifică înfiinţarea de noi cămine cu îmbunătăţirea substanţială a confortului.


26

d)Îngrijirea la domiciliu13

o Echipa multidisciplinară nu funcţionează, astfel încât de cele mai multe ori

evaluarea persoanei şi decizia în vederea îngrijirii sunt fracţionate fără ca

specialiştii să poată comunica în stabilirea recomandărilor; o Nu există unităţi cu program permanent şi foarte puţini dintre furnizori asigură

asistenţă medicală de urgenţă, deşi problematica specifică vârstnicilor ar

impune înfiinţarea unui asemenea tip de intervenţie; o Lipsa fondurilor şi a personalului acreditat pentru derularea programelor de

îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice; o Serviciile sociale, socio-medicale şi medicale oferite în prezent persoanelor

vârstnice cuprind un pachet de bază care este necesar să fie revizuit şi

completat în funcţie de nevoile individuale identificate în rândul populaţiei

vârstnice; o Repartizarea furnizorilor de servicii de îngrijire în teritoriu este inegală - în

detrimentul beneficiarilor din mediul rural - oferta de servicii fiind mult mai

redusă pentru localităţile mici şi pentru cele rurale. Această discrepanţă trebuie

avută în vedere la elaborarea strategiilor de politică socială şi la distribuirea

fondurilor de la bugetul de stat şi local pentru a se acorda servicii la domiciliu şi

vârstnicilor din mediul rural care au rămas singuri prin migraţia generaţiei tinere

către mediul urban.

⇒ reglementări legislative:

• Legislaţia în domeniul sanitar nu încurajează furnizorii de servicii medicale pentru a

încheia contracte cu casele judeţene de asigurări de sănătate, iar sumele decontate

de către acestea sunt considerate insuficiente pentru acoperirea costurilor

programelor derulate;

• Legea nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice nu acoperă

întreaga problematică a acestei categorii de populaţie, iar prevederile sale sunt

depăşite şi nu se aplică corespunzător;

• Lipseşte o lege cadru pentru protecţia drepturilor persoanelor vârstnice, precum şi a

unor reglementări specifice şi punctuale prin aplicarea cărora să se asigure:

13 Avantajele pe care îngrijirea la domiciliu le prezintă în raport cu asistarea în centre rezidenţiale sunt cunoscute ca fiind: creşterea confortului psihic, conservarea autonomiei şi funcţiilor sociale ale persoanei, prevenirea izolării şi menţinerea unei vieţi active, descongestionarea unităţilor sanitare şi de asistenţă socială, cât şi creşterea calităţii îngrijirii prin implicarea specialiştilor.


27

luarea în considerare a particularităţilor, definiţiilor şi procedurilor stabilite în

legislaţia Comunităţii Europene, pentru corespondenţa organizatorică, funcţională

şi administrativă cu practicile din ţările Uniunii Europene în domeniul protecţiei

sociale a persoanelor vârstnice;

adoptarea unei noi definiţii a persoanei vârstnice şi precizarea în mod clar a

situaţiilor în care aceasta intră în procesul de evaluare socio-medicală şi de

participare la un program de servicii;

detalierea în mod clar a tuturor drepturilor persoanelor vârstnice şi a modului de

acces la acestea;

înlocuirea termenului de „nevoie” a persoanei vârstnice cu un termen care să

exprime un minim de cerinţe fireşti pentru ca persoana respectivă să poată

beneficia de un trai decent;

extinderea problematicii vârstnicilor prin introducerea de prestaţii, facilităţi şi

accesibilităţi acordate acestora, reglementarea condiţiilor de acordare a acestor

drepturi şi stabilirea instituţilor implicate şi obligate să le soluţioneze solicitările;

reglementarea principiilor, criteriilor şi modului de calcul al contribuţiei individuale a

persoanelor vârstnice asistate în unităţi de stat şi private, precum şi situaţiile în

care asistatul nu are venituri suficiente şi susţinători legali. În acest domeniu,

trebuie să se stabilească in mod clar aportul consiliilor locale şi judeţene, precum

şi ale persoanelor juridice private care derulează programe de servicii pentru

persoanele vârstnice (acreditare, costuri, standarde);

stabilirea pachetelor minimale de servicii ce se justifică a fi acordate pentru

principalele situaţii socio-medicale ce se întâlnesc în mod curent la persoanele

vârstnice aflate în dificultate, cât şi cele oferite în regim de urgenţă;

reglementarea procedurilor de contractare şi finanţare a serviciilor, precum şi

modul de furnizare a acestora, astfel încât ele să fie de calitate şi să răspundă

obiectivelor programelor stabilite de către comisiile de evaluare a situaţiei socio-

medicale a persoanelor vârstnice;

stabilirea procedurilor care privesc acordarea îngrijirilor pentru persoanele

vârstnice, realizarea activităţilor pe baza unui plan individualizat întocmit în urma

aplicării grilei de evaluare a nevoilor şi a fişei socio-medicale, în care fiecare

specialist să propună măsuri, termene şi modalităţi de evaluare a activităţii;

reglementarea procedurilor de lucru pentru înstrăinarea bunurilor proprietate

personală în scopul de a proteja dreptul de proprietate şi de a conserva bunurile

mobile şi imobile ale persoanelor vârstnice aflate în situaţii vulnerabile şi de risc;


28

reglementarea îndatoririlor, obligaţiilor şi a răspunderii civile şi după caz penale a

persoanelor fizice desemnate să acorde servicii de îngrijire persoanelor vârstnice;

instituirea obligaţiei ca fiecare primărie să cunoască vârstnicii din cadrul

comunităţii care se găsesc în situaţie de risc socio-medical şi în colaborare cu

instituţiile de specialitate şi reprezentanţii societăţii civile să acţioneze operativ

pentru ameliolarea condiţiilor de trai a acestor persoane ;

• Lipseşte un Program Naţional pentru Protecţia Socială a Persoanelor Vârstnice care

să fie însuşit şi aprobat de Parlament, astfel încât guvernul actual şi cele viitoare să

aibă obligaţia să-l aplice în condiţii de responsabilitate.


29

Capitolul IX

PROPUNERI

Aprecind că pentru pensionarul singur din mediul urban, valorea coşului mediu efectiv

de consum lunar stabilit de Institutul Naţional de Statistică, precum şi nivelul minim de trai

decent, respectiv nivelul minim de subzistenţă, furnizate de Institutul de Cercetare a Calităţii

Vieţii, sunt insuficiente pentru a-i asigura acestuia un trai decent, Consiliul Naţional al

Persoanelor Vârstnice propune instituirea unui coş minim de consum lunar pentru

pensionarul singur din mediul urban, păstrând pentru produsele alimentare, cantităţile

stabilite de Institutul Naţional de Statistică pentru asigurarea necesarului minim de calorii.

Utilizând preţurile lunii mai 2009, a rezultat nivelul acestui coş minim de consum lunar de 880,25 lei/persoană, nivel considerat acceptabil, care ar trebui să fie atins de nivelul pensiei medii de bază. (anexa nr.4).Circa 31,0% din gospodăriile de pensionari14 consideră necesar un venit net lunar cuprins între 901-1500 lei.

În perioada actuală este necesar ca în România să se promoveze măsuri concrete destinate persoanelor vârstnice prevăzute într-un Program Naţional pentru Protecţia

Socială a Persoanelor Vârstnice,pentru a permite acestora să dispună de resurse suficiente

pentru o existenţă decentă, să poată participa activ la piaţa publică, socială şi culturală şi să

decidă asupra propriei vieţi, să ducă o existenţă independentă, cât mai mult timp posibil.

În ceea ce priveşte principalele contribuţii ale administraţiei publice centrale şi locale,

responsabilizate pentru îmbunătăţirea condiţiilor socio-economice ale persoanelor vârstnice,

apreciem că acestea pot fi sintetizate după cum urmează:

1. în domeniul asigurărilor sociale Reconsiderarea prevederilor Legii nr.19/2000, în sensul promovării în regim de

urgenţă a unui sistem unitar naţional public de pensii care să reglementeze, într-o concepţie

îmbunătăţită, următoarele probleme:

- stabilirea unui algoritm unic de calcul al pensiei pentru toate categoriile

socio-profesionale indiferent de sectorul în care şi-au desfăşurat activitatea şi

abrogarea tuturor actelor normative prin care s-au stabilit pensii de serviciu;

- stabilirea anuală a valorii punctului de pensie la cel puţin 45,0% din nivelul câştigului mediu brut pe economie corect prognozat;

14 Date culese din lucrarea “Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România în anul 2008”


30

- indexarea periodică a pensiilor pentru acoperirea integrală a ratei reale a inflaţiei ca urmare creşterii preţului la alimentele de bază, medicamente şi

servicii;

- majorarea vârstei de pensionare la 65 ani atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei, precum şi un stagiu minim de cotizare de 35 de ani în cazul pensiei cu

vechime completă, pentru eliminarea discriminării existente în prezent ;

- renunţarea la pensia anticipată; - stabilirea de noi criterii, mult mai riguroase, în cazul pensionării de invaliditate

şi monitorizarea severă a beneficiarilor acestor pensii;

- subvenţionarea anuală de la bugetul de stat, până la nivelul necesarului, a fondului public de pensii, având în vedere că guvernul este girantul şi

administratorul acestui fond;

- acoperirea integrală a solicitărilor pentru biletele de tratament balnear ;

- eliminarea impozitării pensiilor ;

- acordarea celei de a treisprezecea pensie pentru pensionarii de limită de vârstă

şi stagiu complet de cotizare, în două tranşe (de sărbătorile de Paşte şi

Crăciun) ;

- acordarea pentru soţul supravieţuitor a cel puţin 25% din pensie celui decedat,

indiferent de cuantumul pensiei acestuia ;

- aplicarea de practici flexibile de lucru care să încurajeze persoanele vârstnice să

reintre pe piaţa muncii ; instituirea de norme şi convenţii care să permită

prelungirea vieţii active, la cererea angajaţilor, dincolo de 65 de ani, cu beneficii

fiscale şi sociale atât pentru vârstnici, cât şi pentru angajatori.

În vederea îmbunătăţirii sustenabilităţii sistemului public de pensii este necesar să

se acţioneze prin aplicarea de măsuri coercitive pentru creşterea numărului de contribuabili

(persoanele care lucrează « la negru », femeile casnice, sezonierii din agricultură,

persoanele care lucrează în alte ţări, pensionarii etc). Atragerea de noi asiguraţi în rândul

populaţiei active le-ar putea garanta acestora o formă de venit şi, în plus, prin contribuţia lor

ar participa la întregirea fondului de asigurări sociale.

2. în domeniul sănătăţii publice Revizuirea şi îmbunătăţirea pachetului de legi care reglementează sănătatea

populaţiei, asigurarea acestuia a unei concepţii moderne prin :

- creşterea accesului la serviciile de protecţie a sănătăţii şi îndeosebi la

serviciile medicale de bază. Derularea de programe speciale pentru persoanele

vârstnice;


31

- înfiinţarea de către direcţiile sanitare a secţiilor de geriatrie în toate spitalele şi

a cabinetelor de geriatrie în toate municipiile şi oraşele mari;

- acordarea de asistenţă medicală gratuită persoanelor vârstnice, precum şi

de gratuităţi la medicamentele pentru întreţinerea sănătăţii şi mod deosebit pentru

bolile cronice;

- stabilirea unui sistem raţional de aprovizionare a farmaciilor cu medicamente compensate şi gratuite şi în mod special cu cele destinate

întreţinerii stării de sănătate a persoanelor vârstnice;

- asigurarea gratuităţii analizelor de laborator şi a investigaţiilor în regim de urgenţă pentru persoanele vârstnice, pe toată perioada lunii, indiferent de

decadă;

- îmbunătăţirea colaborării între casele de asigurări de sănătate judeţene şi direcţiile sanitare judeţene prin stabilirea de atribuţii şi responsabilităţi clare şi

precise în regulamente cadru aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice;

- înfiinţarea de unităţi medico-sociale şi alocarea resurselor financiare necesare

de la consiliile judeţene pentru funcţionarea acestora, precum şi încheierea de

contracte de furnizare de servicii cu casele judeţene de asigurări sociale de

sănătate;

- înfiinţarea de centre medicale în toate unităţile administrativ - teritoriale care

să asigure serviciile medicale de urgenţă şi să supravegheze tratamentul

ambulatoriu al persoanelor vârstnice;

- acordarea de competenţe mai largi medicului de familie pentru recomandarea

efectuării de investigaţii de laborator şi radiologice;

- dotarea cabinetelor de medicină de familie cu micro-aparatură de investigaţie (electrocardiograf portabil, oscilometru, glucometru, etc.);

- aplicarea de măsuri organizatorice care să conducă la scăderea duratei de prezentare a echipei de salvare, la locul şi la ora solicitării;

- urgentarea completării cu personal medico-farmaceutic a tuturor localităţilor rurale;

- implementarea în toate zonele ţării a programelor de îngrijiri la domiciliu; - dezvoltarea serviciilor de recuperare primară şi secundară în mediul urban

şi rural (în marele comune), identificarea de resurse financiare şi suplimentarea

fondurilor pentru compensarea medicamentelor pentru a nu se mai creea blocaje

în farmacii la eliberarea reţetelor compensate şi gratuite;

- încurajarea marilor producători de medicamente din România să fabrice

echivalente ale produselor străine pentru care nu există corespondent printre


32

produsele româneşti, prin acordarea unor facilităţi la comercializarea

medicamentelor, scutiri de taxe şi impozite etc ;

- reducerea preţurilor de vânzare a medicamentelor care, în prezent, cuprind în

procente ridicate o serie de costuri şi adaosuri nejustificate;

- respectarea drepturilor pentru anumite categorii de persoane, prevăzute în

legi speciale, cum ar fi: veteranii de război şi văduvele de război, persoanele

persecutate din motive politice, etnice, persoanele cu handicap etc, în ceea ce

priveşte gratuitatea integrală a serviciilor medicale şi a medicamentelor.

3. în domeniul asistenţei sociale Adoptarea unei legi pentru protecţia socială a persoanelor vârstnice în acord cu

drepturile persoanelor vârstnice adoptate la nivel european, care să reglementeze în

principal :

- îmbunătăţirea şi extinderea tipurilor de servicii ce le sunt asigurate vârstnicilor

în instituţiile de asistenţă socială în regim rezidenţial, respectiv programe de

terapie ocupaţională, recuperare etc;

- organizarea de campanii de popularizare (materiale publicitare audio-vizuale) a

instituţiilor care au atribuţii de protecţie socială a persoanelor vârstnice, pentru ca

aceştia să poată fi informaţi permanent cu privire la căile de acces la drepturile şi

facilităţile acordate prin legi speciale şi diverse alte reglementări;

- dezvoltarea sistemului rezidenţial de asistenţă socială pentru vârstnici prin

reabilitarea căminelor existente pentru persoane vârstnice şi construcţia de noi

cămine, îmbunătăţirea confortului în cămine prin dotarea cu echipamente, aparatura medicală, electrocasnică, electronică şi mobilier;

- completarea instituţiilor de asistenţă socială cu personal şi cu respectarea

obligatorie a structurii minimale de personal de specialitate reglementată în HG nr.

1007/2005;

- extinderea la nivel naţional a serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru a

răspunde nevoilor individuale ale cât mai multor vârstnici, pentru prevenirea

instituţionalizării, a marginalizării sociale şi a izolării;

- dezvoltarea sistemului de îngrijiri la domiciliu de lungă durată, pentru a nu fi

compromisă existenţa persoanelor vârstnice, deoarece odată cu înaintarea în

vârstă, creşte riscul de a prezenta boli, invalidate şi implicit dependenţă;

- perfecţionarea personalului care activează în programe de sprijin pentru

persoanele vârstnice prin participarea la schimburi de experienţă şi cursuri de

formare, atragerea de specialişti cu experienţă, angajarea unui număr tot mai mare


33

de specialişti şi organizarea unei reţele comunitare de medici geriatrii prin dubla

specializare a medicilor de medicină internă;

- îmbunătăţirea, extinderea şi diversificarea serviciilor ce se acordă vârstnicilor

asistaţi la domiciliu, respectiv prin programe de terapie ocupaţională, recuperare,

activităţi cultural - artistice etc;

- organizarea evidenţei şi monitorizării cazurilor sociale, ce privesc persoanele

vârstnice, pentru o evaluare a cererii şi ofertei de servicii, utilă la elaborarea

strategiei de dezvoltare a reţelei de servicii sociale în funcţie de nevoile

identificate;

- dezvoltarea şi împlinirea personală a vârstnicilor cu sprijinul societăţii civile,

responsabilizarea specialiştilor în domeniul geriatric şi cetăţenii din cadrul

comunităţilor, organizarea de seminarii la nivelul centrelor de zi pentru persoane

vârstnice pe teme privind consecinţele îmbătrânirii, impactul pensionării şi a

efectelor ce decurg din aceasta, organizarea de evenimente dedicate vârstei a

treia, dezvoltarea de proiecte de susţinere intra şi intergeneraţională, acordarea de

suport pentru îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a persoanelor vârstnice

aflate în dificultate, dezvoltarea programelor ocupaţionale în centrele de zi/cluburi

în vederea combaterii izolării şi încurajarea integrării sociale a acestora ;

- susţinerea implicării active a persoanelor vârstnice în viaţa socială prin

informare, sprijin şi consiliere, nominalizarea în organismele consultative la nivel

de comunitate în vederea participării lor active la soluţionarea problemelor pe plan

local şi valorificarea competenţelor dobândite în viaţa activă ;

- crearea unor punţi între generaţiile tinere şi vârstnici prin organizarea de reţele

de voluntari tineri care să se implice pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor

vârstnice instituţionalizate şi a celor care locuiesc singuri, iar pe de altă parte

pentru susţinerea unor programe în vederea dezvoltării relaţiilor interumane între

copiii instituţionalizaţi, elevi etc. şi persoanele vârstnice, respectiv oricare alte

iniţiative menite să realizeze un schimb reciproc de informaţii pentru familiarizarea

cu problematica celor două generaţii.

Director general Şef birou „Analize şi studii” Realizator Florin Paşa Alina Matei Olguţa Ersilia Mihart


34

BIBLIOGRAFIE 1. *** Coordonate ale nivelului de trai din România. Veniturile şi consumul populaţiei

în anul 2008, Institutul Naţional de Statistică, 2009; 2. *** Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România în anul 2008, Institutul Naţional de

Statistică, 2009;

3.*** Valoarea pragului de sărăcie relativă, calculată în preţurile lunii ianuarie 2007, Institutul Naţional de Statistică;

4. *** Situaţia statistică a numărului de pensionari de asigurări sociale de stat şi agricultori, pentru luna mai 2009, Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale;

5. *** Nivelul minim de trai decent şi nivelul minim de subzistenţă, pentru lunile ianuarie şi mai 2009 şi structura cheltuielilor minime de consum estimate pentru un pensionar singur în preţurile lunii mai 2009, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii;

6. *** Coşul mediu efectiv de consum lunar pentru un pensionar singur şi pentru pensionarul din familia de 2 pensionari, pentru lunile ianuarie şi mai 2009, Institutul Naţional de Statistică.

coordonatele nivelului de trai a pensionarilor din...

Documents