Controlul daunatorilor Dupa rasarire, plantele vor fi pudrate cu cenusa, sistematic, pentru prevenirea atacului bolilor provocate de diferite ciuperci dar si impotriva daunatorilor. La fel de utila este si stropirea cu "apa de cenusa" (1kg cenusa, oparita cu 8 l de apa, se tine 2 zile, apoi se strecoara, se adauga apa pana la 10 l, si o lingura de sapun lichid sau 40 gr. sapun de casa ras si dizolvat in prealabil). Mai sunt variantele de stropire cu infuzii din foi de brusture/lipan (foi de brusture/lipan tocate, 1/3 de galeata, se adauga apa, si se tin la caldura trei zile), foi de ceapa ( doua maini bune de foi de ceapa, oparite cu 3 literi de apa, fierte 15 minute, racite, strecurate si diluate 1:2), sau pudrarea cu pulbere din ace de conifere (ace de conifere uscate, rasnite cu mixerul, sau date prin masina de tocat) impotriva mustii verzei (Chortophila brassicae) dar si a putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea) Acest site StraturiRidicatem-a ajutat foarte mult in sanatatea si frumusetea gradinii,sunt informatii practice,usor de inteles.Am pus in practica multe din informatiile gasite aici,iar rezultatele au fost peste asteptari.Nu am avut probleme cu tot felul de insecte daunatoare,am avut numai din cele benefice gradinii,culturile au fost bune,la unele extraordinare,vecinii cu asa zisa experienta,la sfarsitul lui august nu mai aveau mai nimic in gradina,iar la noi era in toi.Am plantat din plin prin gradina:galbenele,craite,carciumarese,busuioc,cimbru,cimbrisor,isop,menta,levantica,crizanteme/tufanici.Am avut grija la compatibilitatile plantelor.Am facut doar tratamente/hrana organica.Am sa postez o pagina ,restul bananaiti voi si vedeti ce va intereseaza. Plantele companion I de M.Arjoca, vegetalshapes.com Conceptul de plante companion se intalneste in special in gradinile mici si in cele organice (ecologice) si se bazeaza pe ideea ca plantele pot beneficia unele de compania altora. El presupune functionarea unui intreg sistem interconectat care are scopul de a asigura cresterea si dezvoltarea corespunzatoare a plantelor si de a inlocui folosirea insecticidelor si ierbicidelor chimice prin metode ecologice de preventie si control al daunatorilor atragerea de insecte benefice, pasari si alte animale folositoare. Beneficiile utilizarii acestui sistem sunt urmatoarele: Fixarea azotului in sol. Anumite plante, cum sunt fasolea sau mazarea de exemplu, au capacitatea de a fixa azotul atmosferic in sol cu ajutorul unor bacterii care traiesc pe radacinile lor si in astfel se reduce nevoia aplicarii acestui fertilizator. Secretarea unor substante chimice cu rol insecticid sau de respingere a anumitor daunatori. Tagetele de exemplu, secreta din diverse parti (radacina, frunze, flori), substante care ucid nematodele, substante care au efect insecticid si fungicid sau substante neplacute ca miros pentru anumite insecte. Secretarea unor substante chimice care inhiba germinarea, cresterea si dezvoltarea altor plante. Nucul inhiba cresterea multor plante in jurul sau. Deasemenea paiele de secara secreta o substanta care inhiba germinarea unor buruieni (Epilobium hirstum si Conyza canadensis). Feniculul inhiba aproape orice planta vecina cu exceptia mararului. Cunoscand acest lucru poti sa protejezi anumite plante necultivandu-le impreuna sau poti folosi anumite plante pe post de ierbicide ecologice. Folosirea anumitor plante pe post de capcane pentru daunatori si distragerea lor de la culturile principale. Diverse insecte daunatoare sunt atrase mai degraba de anumite plante. Afidele negre de exemplu, sunt atrase de condurasi. Cultivand condurasi langa rosii afidele vor prefera condurasii. In acest fel poti proteja rosiile. Atragerea insectelor benefice pentru polenizare. Atragerea insectelor ce se hranesc cu insecte daunatoare. Buburuzele se hranesc cu afide si sunt atrase de obicei de plante cu florile dispuse in umbele (marar, morcovi) sau de papadii, cosmos, galbenele, tagete etc. Insectele parazite (anumite viespi) care isi depun ouale in interiorul altor insecte (daunatoare plantelor) pot fi atrase de menta, patrunjel, tagete, carciumarese, lavanda etc. Reducerea sau lipsa concurentei pentru resurse intre plante. Fasolea si mazarea asezate una langa alta vor concura pentru obtinerea acelorasi substante din sol. Anumite plante au radacina foarte lunga si nu vor concura pe cele care au radacina scurta si care cauta la suprafata hrana. Oferirea de umbra sau de adapost contra vantului din partea plantelor inalte sau dense celor pitice. De exemplu, regina noptii poate sa-i ofere umbra salatei. Oferirea de suport de catarat din partea plantelor inalte celor cataratoare. Fasolea se poate catara pe tulpina porumbului. Reducerea riscului de a pierde intreaga cultura prin diversitatea plantelor. Insectele daunatoare sau o anumita boala pot distruge un lot intreg migrand rapid de la o planta la vecina sa, iar acest lucru poate fi impiedicat prin asezarea unor plante diferite unele langa altele. Daunatorii au si ei preferintele lor. Reducerea riscului de a fi atacate de daunatori, prin camuflarea anumitor plante de catre altele. De exemplu, anasonul poate camufla mirosul verzei, al conopidei si al celorlalte plante din familia Brassicaceae. Mirosul tagetelor deasemenea poate deruta daunatorii care vor cauta plantele lor preferate. Crearea unei diversitati mari de plante in gradina. Imbinarea esteticului cu utilul.... Mai multe :

Sursa: http://gradina-de-vis.shopmania.biz/info/plante-companion-controlul-daunatorilor