Contribuţia fondurilor structurale la dezvoltarea durabilă a României - obstacole în implementarea eficientă -

Păun Mihaela-Valentina

Rezumat: Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi1.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană conceptul de dezvoltarea durabilă a devenit prioritar indiferent de domeniul în care se realizează investiţiile, acesta fiind un criteriu de selecţie a proiectelor pentru a fi finanţate din fonduri europene.

România se află printre ţările în care rata de absorbţie a fondurilor europene este una scăzută. La acest lucru contribuie mai mulţi factori, unul dintre aceştia fiind reticenţa posibililor beneficiari în a scrie proiecte, reticenţă cauzată de obstacolele pe care le întâmpină în implementarea proiectelor.

Pentru a remedia această situaţie şi pentru a depăşi cu brio obstacolele ivite pe parcursul implementării unui proiect, în paralel cu factorii de succes (respectarea principiului parteneriatului, asigurarea informării şi transparenţei, stabilitatea preţurilor, balanţe bugetare solide, etc.), existenţa acestora fiind condiţia sine qua non a reuşitei implementării unui proiect, se pot lua o serie de măsuri, o parte dintre acestea fiind propuse chiar de beneficiarii proiectelor cu finanţare din fonduri europene.

Abstract: Lasting development is the one witch correspons with present needs, without compromising future generation’s posibilities to satisfy theyr own needs.

With Romanias line up to the European Union the concept of lasting development became a priority no mather the domain in wich investments are made, this is the main selection criterion for projects to be financed with European funds.

Romania is the country in witch the rate of absorption of European funds is very low. Various factors contribute to this low rate, one of them is the possible beneficiary’s reticence to write projects, reticence cased by the impediments they face carrying out the projects.

For this situation to be mended and to surpass with success the obstacles faced by carrying out the projects, parallel the factors of success (respecting the principle of partnership, guaranteeing information and transparency, price stability, solid budgetary balances, etc.), the existence of these factors being the sine qua non condition of successfully carrying out projects, we can take several measures, some of them being proposed by the beneficiaries of the European funds financed projects.

Cuvinte cheie: fonduri structurale, implementare eficientă, obstacole, măsuri.

Introducere

Relaţiile Comunităţii Europene cu România datează din 1967 când au fost încheiate primele acorduri tehnico-sectoriale. Cererea oficială de aderare a României la Uniunea Europeană este înaintată la 22 iunie 1995 iar negocierile de aderare au fost începute în 1998. Acestea sunt închise oficial la Consiliul European de la Bruxelles din decembrie 2004, iar

1 ***, Report of the World Commission on Environment and Development: Our Common Future (Raportul Brundtland,1987), http://habitat.igc.org/open-gates/wced-ocf.htm, 20.03.2010.

1

România a semnat Tratatul de Aderare în aprilie 2005. După încheierea procesului de ratificare a acestui tratat, România a devenit alături de Bulgaria, membrul al Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 20072.

O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, politicile prioritare la nivel comunitar devin în consecinţă, priorităţi la nivel naţional. România se vede pusă astfel, în faţa unor noi provocări ce derivă, pe de o parte, din decalajele în relaţia cu celelalte state membre, iar pe de altă parte din problematici existente la nivel naţional, cum ar fi competitivitatea şi capacitatea administrativă scăzută, capital fizic şi uman insuficient şi o capacitate de inovare scăzută.

Una din modalităţile de a face faţă acestor provocări, constă în accesarea finanţărilor alocate de Comisia Europeană prin instrumentele structurale, România având însă responsabilitatea de a asigura un cadru integru în administrarea acestor fonduri.

Instrumentele de tip structural sunt o formă de finanţare nerambursabilă, dar funcţionează pe principiul cofinanţării. Proiectele sunt finanţate în special din fonduri publice ale statului membru, dar pot atrase şi fonduri private3.

Pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune a Uniunii Europene va avea la dispoziţie trei instrumente: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune şi Fondul Social European. Cele trei instrumente vor fi folosite ca şi până acum, pentru a ajuta la reducerea disparităţilor de dezvoltare economică între diversele regiuni ale Uniunii Europene, punându-se accentul pe cunoaştere şi inovare, pe crearea de locuri de muncă mai multe şi mai bune, cooperare între regiuni şi pe transformarea regiunilor în locuri atractive pentru a investi şi pentru a munci.

Politica de coeziune are trei obiective: convergenţă, competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă şi cooperare teritorială europeană.

Pentru România suma totală a Fondurilor Structurale şi de Coeziune care sunt alocate este de 19.668 miliarde Euro, din care 12.661 miliarde vor fi alocate prin Fondurile Structurale în cadrul obiectivului „Convergenţă”, 6.552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde vor fi alocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”4.

Aceste fonduri sunt desemnate pentru a îmbunătăţi, direct sau indirect, diverse domenii, cum ar fi: cercetarea şi dezvoltare tehnologică, transport, energie, protecţia mediului, turism, cultură, regenerare urbană şi rurală, sprijin pentru companii şi antreprenori, acces la locuri de muncă stabile, incluziune socială pentru persoane defavorizate, dezvoltarea capitalului uman şi investiţii în infrastructura socială, îmbunătăţire care trebuie să se afle sub emblema dezvoltării durabile.

Indiferent de domeniul în care se va realiza investiţia aceasta trebuie să ţină seama de dezvoltarea durabilă a acelui domeniu deoarece acest lucru este un criteriu în selecţia proiectelor care vor primi finanţare din fondurile europene.

Dezvoltarea durabilă este un concept foarte complex, care a pornit de la preocuparea faţă de mediu, ideea fiind îmbogăţită în timp cu o dimensiune economică şi una socială. Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, nu numai pe termen scurt sau mediu, ci şi pe termen lung, al căror fundament

2 Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae, Caterina Radu, Ioana Vintilă Rădulescu, Luciana Ghica, Valentin Burada, Adrian Chiroiu, Alina Vrânceanu, Statele Uniunii Europene mică enciclopedie, Editura Meronia, Bucureşti, 2007.3 Vasile Ciocan, Liviu Tăut, Nuna Emil, Drept European. Instituţii Europene. Politici Europene. Fonduri structurale, Editura Grafnet, Oradea, 2007, p. 282. 4 ***, Fonduri europene în România, http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/romania_eu/funds_roman ia/index_ro.htm, 20.03.2010.

2

îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural5.

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007 România avea posibilitatea să acceseze fonduri europene însă primul proiect implementat a fost abia în toamna anului 2008 deoarece lipsa legislaţiei în România a făcut imposibilă accesarea fondurilor mai repede.

În ceea ce priveşte ponderea fondurilor europene pe care România le-a absorbit situaţia se prezintă astfel: din februarie 2009 până în februarie 2010, România a absorbit aproximativ 480 milioane de euro din proiecte cu finanţare europeană, din care în jur de 10,8 milioane de euro au provenit de la bugetul de stat. Acesta este totalul sumelor care au ajuns efectiv la beneficiari, faţă de 6,1 miliarde de euro, valoarea unui număr de 2.900 de proiecte aprobate în acest interval, potrivit statisticilor Ministerului Finanţelor Publice.

În total, România a absorbit până acum aproximativ 670 milioane de euro, adică 2,2% din totalul fondurilor europene pe care le are la dispoziţie în perioada 2007-2013, cu precizarea ca banii pot fi cheltuiţi până în 20156.

România este printre ţările cu cele mai reduse rate de succes în accesarea fondurilor europene. La aceasta situaţie contribuie şi inerţia autoritarilor şi corupţia din administraţia locală, însă, poate fi vorba şi despre necunoaşterea unor reguli de baza, simple, care blochează accesul la banii comunitari.

Factori de succes în implementarea fondurilor structurale

Rolul politicii de coeziune este ca prin instrumentele sale financiare să stimuleze dezvoltarea economică şi socială a statelor membre, iar pentru a atinge acest obiectiv, există un număr de piloni (condiţii) esenţiali în susţinerea acestor demersuri:

- capacitatea şi calitatea administraţiei publice responsabile pentru managementul şi implementarea fondurilor structurale;

- respectarea principiului parteneriatului;

- asigurarea informării şi transparenţei pe durata întregului proces;

- capacitatea de a identifica nevoile reale ale societăţii.

În plus, alţi factori cu un caracter mult mai general, identificaţi de Comisia Europeană, însă fundamentali pentru stimularea dezvoltării regionale şi convergenţei sunt strâns legaţi în primul rând de o economie stabilă (stabilitatea preţurilor, balanţe bugetare solide) ceea ce stimulează investiţiile şi acumularea de capital, în al doilea rând de eficienţa şi eficacitatea administraţiei publice la nivel regional şi local, iar în al treilea rând de infrastructura fizică şi know-how-ul7.

Un rol important în implementarea cu succes a fondurilor structurale şi în sprijinirea integrităţii şi combaterea corupţiei îl are societatea civilă, deoarece aceasta are posibilitatea de a

5 ***, Document de informare privind egalitatea de şanse, dezvoltarea durabilă şi achiziţiile publice, http://modernizare.mai.gov.ro/documente/Egalitatea%20de%20sanse,%20dezvoltarea%20durabila%20si%20achizitiile%20publice.pdf, 20.03.2010, p. 13. 6 ***, După trei ani am absorbit doar 2,2% din fondurile Uniunii, http://www.finantare.ro/stire-14272-Dupa-trei-ani-am-absorbit-doar-2,2-la-suta-din-fondurile-Uniunii.html, 20.03.2010.7 Transparency International Romania, Propunere de politici publice şi strategii în vederea creşterii integrităţii folosirii fondurilor structurale în România, http://www.fonduricomunitare.ro/Propunere.pdf, 20.03.2010, p. 5.

3

promova schimbări pozitive în societate şi de a influenţa nivelul de implicare civică al cetăţenilor şi al instituţiilor publice.

Fondurilor europene acordate ţării noastre prezintă o importanţă ridicată şi, de asemenea, un rol foarte important este reprezentat de necesitatea îndeplinirii obiectivelor asumate o dată cu aderarea la Uniunea Europeană, de aici rezultând că procesul de management al Fondurilor Comunitare trebuie să fie unul public, transparent şi supus totodată monitorizării, nu numai de către autorităţile cu competenţe în acest sector, ci şi de principalii beneficiari direcţi sau indirecţi ai acestor fonduri. Astfel că, se face simţită nevoia implicării societăţii civile deoarece aceasta funcţionează ca un liant între administraţia publică şi cetăţeni, în observarea modului în care fondurile publice, respectiv instrumentele structurale sunt gestionate.

În România se poate observă că rolul societăţii civile continuă sa rămână, în special la nivel regional şi local, unul destul de nesemnificativ în ceea ce priveşte influenţarea deciziilor politice, economice şi de interes public. Totuşi anumite rezultate fragile au fost atinse în încercarea de a determina schimbări pozitive în comunitate, însă capacitatea organizaţiilor neguvernamentale de a adresa anumite probleme ale societăţii, datorată poziţiei pe spectrul social, este una mare şi se doreşte a fi fructificată8.

Rolul esenţial pe care societatea civilă îl are în procesul gestionării fondurilor structurale este subliniat în Regulamentele Uniunii Europene9 cu privire la gestionarea fondurilor comunitare. În cazul asistenţei financiare unul dintre principiile de bază trebuie să fie promovarea parteneriatului, acesta referindu-se la cooperarea strânsă între autorităţi şi entităţi la nivel regional, local, cu implicarea partenerilor sociali şi economici şi a reprezentanţilor societăţii civile, organizaţii non-guvernamentale. Parteneriatul trebuie să stea astfel la baza elaborării, implementării, monitorizării şi evaluării programelor operaţionale.

Este foarte importantă implicarea societăţii civile în monitorizarea modului în care fondurile structurale sunt gestionate deoarece aceasta are rolul de a responsabiliza instituţiile cu competenţe în managementul fondurilor Uniunii Europene, beneficiarii ţintă ai finanţării dar în cea mai mare măsură a publicului larg faţă de o politică eficientă şi corespunzătoare criteriilor de integritate în gestionarea proiectelor finanţate prin instrumente structurale.

Succesului implementării fondurilor europene este strâns legat de capacitatea instituţională solidă a administraţiei publice. Putem constata că există două faţete ale fluxului fondurilor europene. În primul rând este vorba despre contribuţia laturii de ofertă adică a furnizorilor de fonduri la gestionarea cu succes a acestora care este determină de calitatea administraţiei publice, iar în al doilea rând în ceea ce priveşte latura cererii, beneficiile publice depind de modul de implementare al fondurilor10.

Comisia Europeană în cel de al patrulea raport privind politica de coeziune din mai 2007 precizează că „un cadru instituţional sănătos în statele membre şi în regiuni sunt precondiţii pentru succesul politicii de coeziune”11.

8 Victor Alistar (coord.), Ghid de integritate în execuţia contractelor derulate cu fonduri europene, Editura Afir, Bucureşti, 2008, p.17.9 Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 Al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, articolul 11 Parteneriat, http://www.fonduri-ue.ro/upload/regGL%201083%20ro.pdf, 20.03.2010.10 Adelina Băleanu, Impactul fondurilor structurale – aspecte calitative, Colecţia de studii IER, No. 20, Working Papers Series, Institutul European din România, http://www.ier.ro/documente/working_p apers/wp_20.pdf, 20.03.2010, p. 12.11 European Commission, Growing regioans, growing Europe. Fourth report on economic and social cohesion, mai 2007, http://www.fonduri-ue.ro/upload/4th%20cohesion%20report_CE.pdf, 20.03.2010.

4

Obstacole în implementarea eficientă a proiectelor

Una dintre provocările cu care se confruntă România în calitate de stat membru, rezidă în gestionarea corectă şi eficientă a fondurilor europene – atât din perspectiva autorităţilor publice care vor coordona administrarea acestor resurse financiare, cât şi din perspectiva beneficiarilor propriu-zişi ai acestor fonduri.

O serie de obstacole întâmpinate în implementarea proiectelor derulate cu fonduri europene de către managerii de proiect care au în derulare astfel de proiecte sunt:

1. Întârzierea rambursării cheltuielilor pe proiect cu până la 90-130 de zile faţă de maxim 45 de zile cum e specificat în contract. Aceste întârzieri cauzează o serie de noi cheltuieli care nu sunt achitate din fonduri europene. În astfel de situaţii beneficiarii sunt puşi în situaţia de a face acte adiţionale de modificare a activităţilor care nu au fost efectuate la timp sau care sunt în întârziere.

2. Imposibilitatea ONG-urilor de a beneficia de un credit bancar, doar în situaţia în care acestea deţine proprietăţi cu care să garanteze. Băncile nu au norme de evaluare a gradului de risc pentru ONG-uri şi astfel nu se acordă credite. În situaţia în care nu se ştie pe ce cash flow o organizaţie se poate baza este foarte riscant să lucreze cu o bancă.

3. Imposibilitatea de a recupera TVA-ul pe proiect. Există câteva aspecte reglementate în acest sens în manualul beneficiarului şi în ghidul de aplicare pentru TVA, fiind prezente doar anumite lucruri schiţate nefiind încă emise instrucţiuni de recuperare a TVA-lui. În schimb este menţionat în manualul beneficiarului că Autoritatea de Management va efectua rambursarea cheltuielilor reprezentând contravaloarea TVA în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care Autoritatea de Management/Organismul Intermediar responsabil autorizează plata. În schimb nu este precizat în cât timp va fi procesată cererea de rambursare TVA de către Autoritatea de Management/Organismul Intermediar de la data primirii de la beneficiar. În această situaţie există posibilitatea ca recuperarea TVA-ul să se facă la finalul proiectului.

4. Lipsa unei notificări oficiale cu privire la cheltuielile aprobate în urma verificării raportului trimis de către beneficiar. În momentul în care o astfel de notificare lipseşte beneficiarul nu poate face contestaţie dacă consideră ca a fost nedreptăţit în momentul în care în contul bancar intră mai puţini bani faţă de solicitare.

5. Modificarea formularelor de raportare pe parcursul implementării proiectului. Existenţa situaţiilor în care se modifică formularele de raportare după ce rapoartele au fost trimise fără a anunţa în prealabil în scris de aceste modificări, aşa cum prevede punctul B, articolul 1 din contractul de finanţare.

6. Lipsa unei persoane care să monitorizeze partea tehnică şi financiară. Beneficiarii proiectelor cu finanţare din fonduri europene resimt lipsa unei persoane desemnată pe proiect care să supervizeze partea tehnică şi financiară pe parcursul implementării proiectului.

7. Imposibilitatea de a contacta telefonic personalul de la Autoritatea de Management. Existenţa situaţiilor în care beneficiarul are nevoie de anumite informaţii dar se află în imposibilitatea de a le afla deoarece personalul de la Autoritatea de Management nu poate fi contactată telefonic.

8. Lipsa datelor de contact din email-urile primite de beneficiari. Existenţa situaţiilor în care beneficiarii primesc anumite email-uri în legătură cu buna implementarea a proiectului de la personalul Autorităţii de Management/Organismului Intermediar fără ca acestea să fie semnate şi să aibă date de contact.

5

9. Lipsa de răspunsuri la adrese oficiale. Existenţa situaţiilor în care nu se primesc sau întârzie răspunsurile la adrese oficiale trimise de către beneficiari, situaţie în care este încălcat punctul B, articolul 9 din contractul de finanţare prin care Autoritatea de Management are obligaţia de a răspunde la o solicitare în termen de 15 zile de la primirea acesteia.

10. La întâlnirile/sesiunile de informare organizate cu Autoritatea de Management formatorii sunt nepregătiţi să răspundă la întrebări concrete de implementare. Sunt prezente situaţi în care formatorii din partea Autorităţii de Management prezenţi la întâlnirile/sesiunile de informare nu deţin informaţii pentru a răspunde beneficiarilor la întrebările legate de buna implementare a proiectelor sau cei care ar fi în măsură sau ar avea informaţiile necesare să răspundă la întrebări pleacă înainte de a începe sesiunea de întrebări şi răspunsuri. Beneficiarii resimt lipsa unor întâlniri cu monitorii pe proiecte (achiziţii, vizibilitate, s.a.) pentru a avea un rezultat şi o reflectare directă în implementarea proiectelor.

11. Pe site-ul Fondului Social European România la secţiunea „implementare proiecte”, http://www.fseromania.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=71&Itemid=99, nu este postată data ultimei actualizări. Beneficiarii nu pot sesiza dacă pe site-ul www.fseromania.ro manualul beneficiarului împreună cu anexele au fost modificate sau nu de la ultima vizualizare deoarece nu apare postată data ultimei actualizări/revizuiri. Acest lucru conduce la omisiuni sau greşeli în implementare pentru că nu există posibilitatea observării modificări apărute, aceste modificări nefiind anunţate beneficiarilor nici prin email.

12. Pe site-ul Fondului Social European România manualul operaţional al beneficiarilor apare cu menţiunea „revizuit”, http://www.fseromania.ro/images/downdocs/manual_operationa l_beneficiari_revizuit291009.pdf, fără menţiunea că este final şi aprobat. Beneficiarii proiectelor cu finanţare din fonduri europene nu au garanţia ca manualul beneficiarului afişat pe site-ul www.fseromania.ro este final şi aprobat deoarece acest lucru nu este precizat. Confuzia apare şi din cauza faptului că au existat mai multe schiţe a acestui document înainte de a se aplica pentru proiecte în 2008 şi după această perioadă.

13. Existenţa clauzelor abuzive în contractul de finanţare. În contractul de finanţare la articolul 17, punctul 3 se prevede că „Autoritatea de Management îşi rezervă dreptul de a reduce parţial sau total finanţarea dacă această diminuare este cauzată de dificultăţi în cadrul bugetului de stat.” Beneficiarii consideră că ar putea fi posibil ca oricând să fie invocată această clauză mai ales în această perioadă de criză economică şi să nu mai beneficieze de fonduri. Întârzierea decontării tranşelor de finanţare şi nerecuperarea de TVA creşte gradul de îndatorare a beneficiarului el avansând fonduri proporţional cu zilele de întârziere pentru a nu bloca de tot implementarea proiectului acesta riscând să nu mai recupereze aceste fonduri.

În continuare vom prezenta afirmaţiile unui beneficiar al unui proiect pe Fondul Social European: „până în prezent organizaţia pe care o conduc, se declară «investitor strategic» pe proiectul implementat pe FSE şi «sponsor oficial al statului» în condiţiile în care am intrat într-un cerc vicios în care nu mai putem implementa toate activităţile pe proiect, nu am plătit taxele şi impozitele pe salarii, dar cel mai grav e că în acest proiect am creat şi angajat 15 tineri infectaţi cu HIV în cadrul unităţilor protejate dezvoltate, locuri de muncă pentru care nu ştim dacă vom putea asigura continuitate. Vorbim de FSE ca fonduri destinate dezvoltării resurselor umane şi incluziunii sociale, dar din păcate numai incluziune socială nu facem când nu avem continuitate şi ne luptam pentru supravieţuire fiind la limita de incapacitate de plată, respectiv faliment. Este trist că ne plângem că nu avem absorbţie de fonduri şi că nu se depun proiecte… problema de fapt e că nu avem un sistem eficient de monitorizare a proiectelor aprobate, iar exemplul negativ cu dificultăţi în implementare este cea mai buna reclama cum să nu accesezi fonduri structurale”.

Un alt exemplu al obstacolelor întâmpinate în implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene poate reieşi din afirmaţiile unui alt beneficiar: „am avut un proiect aprobat pentru 500.000 Euro, dar am primit numai 400.000, nu ştiu unde au dispărut 100.000. Am

6

înţeles că e numai o mică diferenţă de curs, dar care lucrează întotdeauna în defavoarea noastră. Dacă ceri să se reducă şi activităţile şi indicatorii conform acestei reduceri, cred că ştii răspunsul - nu se poate şi nu pune întrebări stupide. Lucrăm 7 zile din 7, pierdem mai mult timp cu controalele, notificări, adrese, decât ar trebui să alocam proiectului, ne plătim singuri salariile acelea mari care nu ajung nici să plătim TVA-ul promis dar suportat de noi, mai plătim şi contribuţia personală care este de fapt mai mare de 2% sau 5%, pentru că dacă ai cheltuit mai mult în cererile de rambursare oricum ei nu-ţi iau în considerare. Mai mult conform modelului, practic, în afară de perioada de prefinanţare, trebuie să-ţi plăteşti proiectul, să suporţi somaţiile de execuţie de la administraţia financiară pentru contribuţiile sociale la salariile care nu le-ai plătit pentru că un control durează de regulă, de la sfârşitul fiecărei perioade până la venirea banilor în cont, mai mult de 3 luni, nu 45 de zile şi pe urma te ia la întrebări de ce nu respecţi graficele de activităţi şi la sfârşit să te milogeşti de ei să-ţi dea banii pe care tu îi pui în proiect dar ei consideră ca ţi-i dau. Ei vor dosare de achiziţii şi pe benzină deşi foloseşti automobilul personal fără să-ţi plătească amortizarea”.

Propuneri de măsuri

Pentru a diminua obstacolele care sunt întâmpinate în implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene beneficiarii au prezentat anumite măsuri care consideră ei că ar trebui puse în aplicare:

1. Diminuarea termenelor de aprobare a proiectelor la maxim 3 luni, nu până la un 1 an cum este acum.

2. Controlul financiar conform minutei Ministerului Finanţelor Publice ar trebui efectuat numai de auditul financiar şi expertiza contabilă, formă agreată de Uniunea Europeană. Acesta să nu dureze mai mult de 10 zile calendaristice de la data fiecărei cereri de rambursare, peste aceasta perioadă plăţile urmând a se face automat, existând oricum un control continuu prin expertiza contabilă. Să nu mai fie nevoie de 5 controale: expertiza contabilă, audit financiar, monitorizare financiară, monitorizare tehnică şi control fizic.

3. TVA-ul să fie plătit şi inclus în cererile de rambursare.

4. Cheltuielile generale de administraţie trebuie să fie calculate ca procent, aşa cum este prevăzut în contract şi instrucţiuni, iar dacă ai cheltuit mai puţin de procentul acordat să nu ţi se aloce.

5. Simplificarea tuturor rapoartelor şi diminuarea la minimum a birocraţiei extrem de excesive.

6. Raportarea electronică a documentelor fiind suficientă exceptând cazurile de fraudă, documentele originale fiind supuse controlului expertizei contabile şi auditului financiar.

În vederea creşterii integrităţii folosirii fondurilor structurale în România trebuie luate în considerare următoarele propuneri de măsuri:

1. Asigurarea unui cadru de consultare permanentă între organismele responsabile cu gestionarea şi coordonarea programelor operaţionale, organismele intermediare şi beneficiarii direcţi ai finanţării.

2. Asigurarea respectării principiului parteneriatului. Fiecare stat membru organizează, după caz şi în conformitate cu normele şi practicile naţionale în vigoare, un parteneriat cu autorităţile şi organismele cum sunt: autorităţile regionale, locale, urbane şi alte autorităţi publice competente; partenerii economici şi sociali; orice alt organism adecvat care reprezintă societatea civilă, partenerii de mediu, organizaţiile neguvernamentale şi organismele însărcinate cu promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei.

7

3. Stabilirea unui cadru unic care să asigure participarea partenerilor din sectoarele economic, social, la întâlnirile comitetelor de evaluare şi selecţie, elaborarea unor minute ale acestor şedinţe şi publicarea acestora pe website-urile organismelor respective.

4. Un sistem de informare şi publicitate la nivel naţional, care să permită o interpretare unitară a conceptului de informaţie publică referitoare la programele operaţionale şi proiectele eligibile din cadrul acestora. Asigurarea unei informări corecte asupra Programelor Operaţionale, poate determina reducerea situaţiilor care favorizează corupţia. Este astfel extrem de important ca informaţia să fie diseminată şi să ajungă la grupurile ţintă, mai mult decât atât informaţia trebuie să facă referire la procedurile de achiziţii publice, proiectele selectate şi justificarea deciziei de a selecta proiectele respective.

5. Un cadru de co-finanţare coerent la îndemâna tuturor categoriilor de beneficiari.

6. Asigurarea unui proces de evaluare şi selecţie a proiectelor transparent şi deschis pe toată perioada derulării procedurilor de evaluare, care să permită comunicarea cu beneficiarii.

7. Clarificarea modalităţilor de selecţie a membrilor în Comitetele de Monitorizare şi Comitetele Regionale de Evaluare Strategică şi Corelare şi asigurarea publicităţii de către aceste organisme a declaraţiilor de avere şi de interes membrilor lor.

8. Asigurarea publicităţii în cadrul instituţiilor şi autorităţilor responsabile pentru coordonarea, gestionarea şi implementarea propriu-zisă a proiectelor finanţate din fonduri structurale, legislaţiei cu privire la avertizarea de integritate12.

Pe lângă aceste măsuri de diminuare a obstacolelor care sunt întâmpinate în implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene ar mai trebui luate în considerare şi o serie de măsuri pentru a realiza o absorbţie cât mai mare a fondurilor europene.

Cristian Socol, vicepreşedintele Asociaţiei Generale a Economiştilor din România consideră că România are nevoie mai mult ca oricând de soluţii fezabile pentru a absorbi cât mai mult fonduri europene din cele puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, ca pilon al redistribuirii bogăţiei dinspre centru spre periferie. În continuare, vom prezenta 13 soluţii propuse de acesta pentru a accesa cât mai mult din fondurile europene:

1. Un Pact Strategic la nivel politic, în care să se prevadă ca obiectiv fundamental al României în perioada 2010-2013 creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene.

2. Informarea egală şi continuă a tuturor beneficiarilor despre posibilitatea accesării fondurilor europene, pentru a se înlătura riscul asimetriei informaţionale şi al concentrării efectelor pozitive spre centru.

3. Rambursarea TVA-ului pentru proiectele finanţate din fondurile europene după fiecare cerere de rambursare şi nu la finalizarea proiectului.

4. Eligibilitate pentru cheltuielile cauzate de diferenţele nefavorabile de curs valutar.

5. Finalizarea de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în regim de urgenţă, a evaluării proiectelor depuse cu valoare cuprinsă între 200.000 – 1.500.000 euro.

6. Externalizarea activităţii de evaluare a proiectelor finanţate din fonduri europene în cazul proiectelor referitoare la IMM-uri.

7. Înfiinţarea unei linii speciale de garantare şi contragarantare pentru proiectele de investiţii care vizează accesarea fondurilor europene.

8. Posibilitatea de garantare cu bunurile achiziţionate pentru a facilita cofinanţarea bancară a proiectelor finanţate prin fondurilor structurale.

12 Transparency International Romania, op. cit., pp. 7-8.

8

9. Atragerea de fonduri de la Banca Europeană de Investiţii pentru cofinanţarea proiectelor europene interregionale.

10. Stabilirea unui raport de corelare a finanţării bugetare a instituţiilor publice implicate în atragerea fondurilor structurale cu performanţele acestora.

11. Declararea procedurii de expropriere ca fiind irevocabilă, pentru a urgenta desfăşurarea proiectelor de infrastructură.

12. Crearea de parteneriate public privat.

13. Utilizarea expertizei băncilor comerciale pentru accesarea fondurilor europene13.

În concluzie putem afirma faptul că România are nevoie de soluţii cât mai urgente şi mai fezabile pentru a putea atrage, pe cât posibil, cât mai mult din fondurile europene puse la dispoziţie de Uniunea Europeană şi în acelaşi timp are nevoie să adopte o serie de măsuri care să înlăture toate obstacolele din calea unei implementări eficiente a proiectelor pentru a putea atrage cât mai multe firme, organizaţii şi instituţii în a accesa astfel de proiecte.

Bibliografie

1. A l i s t a r , V i c t o r (coord.), Ghid de integritate în execuţia contractelor derulate cu fonduri europene, Editura Afir, Bucureşti, 2008.

2. B â r g ă o a n u , A l i n a , Fonduri europene, strategii de promovare şi utilizare, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009.

3. B ă l e a n u , A d e l i n a , Impactul fondurilor structurale – aspecte calitative, Colecţia de studii IER, No. 20, Working Papers Series, Institutul European din România, http://www.ier.ro/documente/working_p apers/wp_20.pdf, 20.03.2010.

4. C i o c a n , V a s i l e ; T ă u t , L i v i u , N u n a , E m i l , Drept European. Instituţii Europene. Politici Europene. Fonduri structurale, Editura Grafnet, Oradea, 2007.

5. M a t e i , C . H o r i a ; N e g u ţ , S i l v i u ; N i c o l a e , I o n ; R a d u , C a t e r i n a ; R ă d u l e s c u , V i n t i l ă , I o a n a ; G h i c a , L u c i a n a ; B u r a d a , V a l e n t i n ; C h i r o i u , A d r i a n ; V r â n c e a n u , A l i n a , Statele Uniunii Europene mică enciclopedie, Editura Meronia, Bucureşti, 2007.

6. S o c o l , C r i s t i a n , 13 soluţii pentru absorbţia fondurilor europene, http://standard.money.ro/macro/13-solutii-pentru-absorbtia-fondurilor-europene-1684.html, 20.03.2010.

7. European Commission, Growing regioans, growing Europe. Fourth report on economic and social cohesion, mai 2007, http://www.fonduri-ue.ro/upload/4th%20cohesion%20report_CE.pdf, 20.03.2010.

8. Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 Al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, http://www.fonduri-ue.ro/upload/regGL% 201083%20ro.pdf, 20.03.2010.

9. Transparency International Romania, Propunere de politici publice şi strategii în vederea creşterii

integrităţii folosirii fondurilor structurale în România http://www.fonduricomunitare.ro/Propunere.pdf, 20.03.2010.

10. ***, Document de informare privind egalitatea de şanse, dezvoltarea durabilă şi achiziţiile publice, http://modernizare.mai.gov.ro/documente/Egalitatea%20de%20sanse,%20dezvoltarea%20durabila%20si%20achizitiile%20publice.pdf, 20.03.2010.

13 Cristian Socol, 13 soluţii pentru absorbţia fondurilor europene, http://standard.money.ro/macro/13-solutii-pentru-absorbtia-fondurilor-europene-1684.html, 20.03.2010.

9

11. ***, După trei ani am absorbit doar 2,2% din fondurile Uniunii, http://www.finantare.ro/stire-14272-Dupa-trei-ani-am-absorbit-doar-2,2-la-suta-din-fondurile-Uniunii.html, 20.03.2010.

12. ***, Fonduri europene în România, http://ec.europa.eu/romania/eu_romania/romania_eu/funds_rom ania /index_ro.htm, 20.03.2010.

13. ***, Report of the World Commission on Environment and Development: Our Common Future (Raportul Brundtland,1987), http://habitat.igc.org/open-gates/wced-ocf.htm, 20.03.2010.

10