Contribuţia României la dezvoltarea instalaţiilor

laserEleva: Ţăpor Laura-GabrielaClasa:a XII-a ALiceu:”Korosi

Csoma Sandor”An şcolar:2014-

2015Semestrul: I

Laserul:o rază fină de lumină pentru sarcini dificile

Albert Einstein a descris principiul ”emisiei stimulate” în anul 1917,când a luat în consideraţie stimularea energetică a materiei pentru a o determina să elibereze particule dinamice în mediul înconjurător în timpul întoarcerii sale la starea originală. Acestea puteau stimula alti atomi,ioni şi molecule pentru a elibera alte particule care le semănau în ceea ce priveşte energia,faza şi orientarea.

Teoria lui Einstein formează

baza unei dintre cele mai

importante invenţii din secolul

al XX-lea:laserul.

Ion I. Agârbiceanu şi primul laser cu gaz din ţara noastră

Câteva date biografice

Ion I. Agârbiceanu s-a născut pe 6 ianuarie 1907 în localitatea Bucium-Şasa. Tatăl său, Ion Agârbiceanu, era preot în sat, iar mama sa, Maria, era casnică.Mai târziu, în 1919, tatăl său a făcut parte din Primul Parlament al României Mari, iar în perioada 1922-1926 a fost vicepreşedinte al Senatului. A fost membru al Academiei Române, redactor al revistei Transilvania, protopop în Cluj, scriitor.

Aşadar, Ion I. Agârbiceanu a crescut într-o familie de intelectuali preocupaţi de literatură, dar şi de evoluţia fizicii şi a astronomiei. Avea 17 ani când a absolvit Liceul „Gheorghe Bariţiu“ din Cluj. S-a înscris la Institutul Electrotehnic înfiinţat de Dragomir Hurmuzescu în cadrul Universităţii din Bucureşti, pe care l-a absolvit în 1930, obţinând titlul de inginer. A plecat în acelaşi an la Paris pentru aprofundarea studiilor în fizică.În 1934, şi-a susţinut teza de doctorat în domeniul spectroscopiei.

Liceul „Gheorghe Bariţiu“

Ion I. Agârbiceanu :Cercetător de avangardă

Cercetarea ştiinţifică pe care a desfăşurat-o a fost de avangardă, iar numele său este legat de una dintre realizările fizicii contemporane: laserul. Primul laser funcţional a fost construit în 1960 şi avea ca mediu activ un cristal sintetic de rubin. Primul laser cu gaz a fost construit tot în 1960 de fizicianul iranian Ali Javan, folosind un amestec de heliu şi neon care producea un fascicul cu lungimea de undă apropiată de infraroşu.

William Bennett si Ali Javan Primul laser cu gaz

Cercetările desfăşurate de Ion I. Agârbiceanu în fizică şi spectroscopie au cunoscut o amplificare substanţială din 1956, prin înfiinţarea Institutului de Fizică din Bucureşti şi a Laboratorului de metode optice şi fizică nucleară.

În 1963, a fost construit în acest laborator, sub îndrumarea lui Ion I. Agârbiceanu, primul laser românesc cu gaz, după o concepţie originală.Pentru meritele sale ştiinţifice a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1963, a lucrat în Grupul European de Spectroscopie Atomică, a fost reprezentantul României la Uniunea Internaţională de Fizică Pură şi Aplicată. S-a stins din viaţă la Cluj-Napoca, pe 9 martie 1971.

Ion I. AgârbiceanuPrimul laser din lume

România a fost a patra ţară din lume în care s-au realizat laseri, în urma unor cercetări întreprinse de un colectiv condus de Ion I. Agârbiceanu (fiul scriitorului Ion Agârbiceanu). Rezultatul lor a fost raportat în 1961.

Primul laser românesc cu gaz

România are cel mai puternic laser din Europa, la Magurele

România va avea începând cu anul 2015 cel mai puternic laser din lume, cu ajutorul căruia cercetătorii vor face experimente atomice, folosind energii atât de înalte, încât este de aşteptat ca rezultatele să depăşească legile relativităţii. Proiectul european ELI va reprezenta cea mai mare infrastructură de cercetare din spaţiul ex-comunist, punând România pe harta lumii ştiinţifice.

Partea proastă este că pe platforma de la Măgurele,se va încerca, în premieră, neutralizarea deşeurilor nucleare.Astfel, la o distanţă de trei kilometri de Bucureşti ar putea fi adus combustibilul nuclear uzat de atomocentrala de la Cernavodă şi de la instalaţiile est-europene.

O revoluţie a preţurilor - accelerator vs. laser

O aplicaţie imediată ar fi în medicină.

În prezent, spitalele cu mulţi bani cumpără acceleratoare pentru protonoterapie. Pe scurt, aceste maşini trimit un fascicul de protoni acceleraţi într-un ţesut, cu scopul de a distruge cu precizie o celulă bolnavă, fără a le afecat şi pe cele din jur. Astfel de acceleratoare au migrat de pe hârtie în practică, iar Siemens a construit astfel de aparate. Spitalul Universitar din Heidelberg are un astfel de aparat, pentru simplul motiv că această unitate medicală din Germania şi-l permite.

Costul aparatului este de 100 de milioane de dolari.

Laserul de la Măgurele