contractul_de_vanzare-cumparare.docx

7/25/2019 CONTRACTUL_DE_VANZARE-CUMPARARE.docx

1/47

CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE

NOTIUNEA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE VANZARE-

CUMPARARE

1. Notiunea contractuui !e "an#are-cu$%arare

Contractul de vanzare-cumparare este reglementat de Codul civil* (art. 1.650-1.762), precum si de alteacte normative cu caracter special.

rt. 1.650 C. civ. de!ineste vanzarea ca !iind "contractul prin care vanzatorul transmite sau,

dupa caz, se o#liga sa transmita cumparatorului proprietatea unui #un in sc$im#ul unui pret pe care

cumparatorul se o#liga sa-l plateasca%.

&otrivit alin. 2 al articolului mai sus citat prin vanzare se poate, de asemenea, transmite si un

dezmem#ramant al dreptului de proprietate, precum si orice alt drept real.Contractul de vanzare-cumparare nu poate avea ca o#iect drepturi personale nepatrimoniale si

nici drepturi patrimoniale care au caracter strict personal (de e'emplu, dreptul temporar de a#itatie al

sotului supravietuitor), nici alte drepturi prevazute de lege (pensii, autoare ori indemnizatii materiale)

ori rezultate din acte unilaterale sau convenite prin contracte intuitu personae (de e'emplu, dreptul de

intretinere).

&. Caracteree 'uri!ice ae contractuui !e "an#are-cu$%arare

a. Contractul de vanzare-cumparare este un contract consensual, deoarece se inc$eie vala#il prin

simplul consimtamant al partilor (art. 1.27 alin. 1 C. civ. coro#orat cu art. 1.67 C. civ.).

+e la principiul consensualismului este prevazuta si o exceptie in materie de imo#ile. st!el

potrivit art. 1.676 C. civ. in materie de imo#ile, stramutarea proprietatii de la vanzator la cumparator

este supusa dispozitiilor de carte !unciara prevazute in itlul din Cartea a -a intitulat "Cartea

!unciara%. st!el, in con!ormitate cu art. //5 alin. 1 C. civ., su# rezerva unor dispozitii legale contrare,drepturile reale asupra imo#ilelor cuprinse in cartea !unciara se do#andesc, atat intre parti, cat si !ata de

terti, numai prin inscrierea lor in cartea !unciara, pe #aza actului sau !aptului care a usti!icat inscrierea.

&otrivit noului Cod civil, inscrierea in cartea !unciara se e!ectueaza in #aza unui inscris autenticnotarial.

ezulta, asadar, ca, in materie de imo#ile, contractul de vanzare-cumparare devine unul !ormal,

tre#uind sa im#race !orma autentica. +e asemenea, o modi!icare adusa de Codul civil este cea potrivitcareia inscrierea in cartea !unciara are rol constitutiv de drepturi, dreptul de proprietate sau celelalte

drepturi reale instrainate prin contractul de vanzare-cumparare do#andindu-se in patrimoniul

cumparatorului de la data inscrierii in cartea !unciara.

plicarea art. //5 C. civ. a !ost, insa, amanata pana !inalizarea lucrarilor de cadastru pentru

!iecare unitate administrativ-teritoriala si desc$iderea, la cerere sau din o!iciu, a cartilor !unciare pentru

imo#ilele respective. &ana la aceasta data, inscrierea in cartea !unciara va avea e!ecte de opoza#ilitate

!ata de terti a contractului de vanzare-cumparare. ot ast!el, contractul este vala#il numai curespectarea !ormelor cerute de lege in cazul vanzarii silite, cand aceasta tre#uie sa !ie !acuta ad

validitatemprin licitatie pu#lica.

(. Contractul de vanzare-cumparare este un contractsinalagmatic (bilateral), deoarece prin inc$eierea

sa da nastere la o#ligatii reciproce intre partile contractante.

c. Contractul de vanzare-cumparare este un contract cu titlu oneros, deoarece am#ele parti urmarescrealizarea unor interese patrimoniale.

!. Contractul de vanzare-cumparare este un contract comutativ, e'istenta si intinderea drepturilor si

o#ligatiilor reciproce !iind cunoscute de catre parti inca de la data inc$eierii contractului.

e. Contractul de vanzare-cumparare este un contract translativ de proprietate (art. 1.67 alin. 1 C. civ.).


2/47

&otrivit noului Cod civil, trans!erul dreptului de proprietate constituie o o#ligatie speciala si

distincta a vanzatorului, aceasta o#ligatie !iind mentionata e'pres in art. 1.672 C. civ. alaturi de

celelalte doua o#ligatii de predare a #unului si de garantie contra evictiunii si viciilor #unului.

n ceea ce priveste riscul pieirii !ortuite a #unului vandut, in lipsa de stipulatie contrara si atata vreme

cat #unul nu este predat, riscul ramane in sarcina vanzatorului, c$iar daca proprietatea a !ost trans!erata

cumparatorului anterior. &rin urmare, suportarea riscului pieirii !ortuite a #unului nu mai insoteste

trans!erul dreptului de proprietate, ci predarea e!ectiva a #unului. n cazul in care #unul vandut piere

!ortuit intre momentul inc$eierii contractului de vanzare-cumparare si momentul predarii #unului,vanzatorul pierde dreptul de a mai incasa pretul, iar daca l-a incasat este o#ligat sa-l restituie, cue'ceptia cazului in care cumparatorul a !ost pus in intarziere cu privire la o#ligatia de preluare a

#unului. n aceasta situatie cumparatorul se poate li#era, !acand dovada ca #unul ar !i pierit si daca l-ar

!i preluat la termen (art. 1.27 C.civ.).

n cazul #unurilor mo#ile nu tre#uie indeplinite !ormalitatile de pu#licitate, iar dreptul de proprietate se

trans!era la data inc$eierii contractului.

CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE VANZARE-CUMPARARE

1. Ca%acitatea %artior contractante

A.Regula si exceptia

&otrivit art. 1.652 C. civ. "pot cumpara sau vinde toti cei carora nu le este interzis prin lege%. +e

asemenea, art. 1.1/0 C. civ. prevede ca "poate contracta orice persoana care nu este declarataincapa#ila de lege si nici oprita sa inc$eie anumite contracte%. +e unde rezulta ca orice persoana poate

inc$eia un contract de vanzare-cumparare, !ie in calitate de cumparator, !ie in calitate de vanzator, daca

legea nu ii interzice e'pres acest lucru. &rin urmare, regula o constituie capacitatea, incapacitatea !iind

e'ceptia.

anzarea-cumpararea constituie pentru am#ele parti un act de dispozitie, ceea ce impune ca

acestea sa ai#a capacitatea de e'ercitiu deplina. &otrivit art. 1 alin. 2 C. civ. minorul care a implinitvarsta de 1 ani poate sa inc$eie singur acte uridice cu incuviintarea parintilor sau, dupa caz, a

tutorelui, iar in cazurile prevazute de lege, si cu autorizarea instantei de tutela. ncuviintarea sauautorizarea poate !i data, cel mai tarziu, in momentul inc$eierii actului. &entru minorul care nu a

implinit varsta de 1 ani, precum si pentru interzisul udecatoresc acte uridice se inc$eie, in numele

acestora, de catre reprezentantul legal (art. alin. 2 C. civ.). actele uridice inc$eiate cu incalcarea

acestor dispozitii legale sunt anula#ile, !ara a !i necesar sa se dovedeasca e'istenta vreunui preudiciu.Con!orm arrt. 206 C. civ. persoana uridica poate avea orice drepturi si o#ligatii civile, a!ara de acelea

care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei !izice. &ersoanele uridice !ara

scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si o#ligatii civile care sunt necesare pentru realizarea

scopului sta#ilit prin lege, actul de constituire sau statut. ctul uridic inc$eiat cu incalcarea acestor

reguli este lovit de nulitate a#soluta.

).Incapacitati specialea. incapacitati speciale de a cumpara

1. &otrivit art. 1.65 alin. 1 C. civ. vor !i incapa#ili de a cumpara drepturi cu privire la care

e'ista un litigiu pe rolul unei instante udecatoresti udecatorii, procurorii, gre!ierii, e'ecutorii, avocatii

notarii pu#lici consilierii uridici si practicienii in insolventa. ceste persoane nu vor putea cumpara

nici direct si nici prin persoane interpuse. ncapacitatea nu este generala, ci vizeaza aceste persoane

numai cu privire la drepturile litigioase de competenta instantei udecatoresti in care isi des!asoaraactivitatea. n cazul acelor persoane care detin calitatea mentionata mai sus si care isi des!asoara

activitatea pe langa instanta suprema, incapacitatea va deveni una generala.


3/47

anctiunea nerespectarii acestei incapacitati este nulitatea a#soluta, Codul civil urmarind sa

proteeze atat prestigiul acestor pro!esii, cat si sa inlature suspiciunile care s-ar putea isca intr-o

asemenea situatie cu privire la presupusa in!luenta pe care persoanele declarate incapa#ile de lege ar

putea sa o ai#a pe langa magistratul care instrumenteaza cauza.

lin. 2 al aceluiasi articol prevede si trei situatii e'ceptionale cand aceste persoane pot totusi sa

inc$eie in mod vala#il contractul de vanzare-cumparare. st!el, este permisa

a) cumpararea drepturilor succesorale ori a cotelor-parti din dreptul de proprietate de la comostenitori

sau coproprietari3#) cumpararea unui drept litigios in vederea indestularii unei creante care s-a nascut inainte ca dreptulsa !i devenit litigios3

c) cumpararea care s-a !acut pentru apararea drepturilor celui care stapaneste #unul in legatura cu care

e'ista dreptul litigios.

4#servam ca aceste e'ceptii au ca scop !ie comasarea proprietatii succesorale sau a

coproprietatii in general, !ie reglarea unor raporturi uridice o#ligationale, !ie protearea intereselor

persoanei care stapaneste #unul litigios respectiv.ncapacitatea speciala prevazuta de art. 1.65 C. civ. are in vedere atat calitatea pe care o detine

cumparatorul, cat si natura #unului care !ormeaza o#iectul contractului de vanzare-cumparare, si

anume, un #un litigios. &utem a!irma ca incapacitatea la care !acem re!erire este specializata su# du#lu

aspect si ne a!lam in cazul interdictiei prevazute de art. 1.65 C. civ. daca se retin cumulativ am#ele

aspecte, atat calitatea speciala a cumparatorului, cat si natura speciala a #unului care !ormeaza o#iectul

contractului. ezulta ca aceste persoane pot cumpara orice alte #unuri cu e'ceptia #unurilor litigioase,in a!ara cazurilor prevazute de alin. 2, precum si ca orice alte persoane care nu detin calitatea la care se

re!era art. 1.65 pot sa cumpere #unuri cu privire la care e'ista un litigiu cu privire la e'istenta si

intinderea sa desc$is la o instanta udecatoreasca si nestins, cu e'ceptia cazurilor prevazute prin legi

speciale.

2. &otrivit art. 1.65 din noul Cod civil sunt, de asemenea, incapa#ili de a cumpara atat direct,

cat si prin persoane interpuse, iar, de aceasta data, nici prin vanzare silita la licitatie pu#licaa) mandatarii, pentru #unurile pe care sunt insarcinati sa le vanda, cu e'ceptia situatiilor reglementate

de art. 1.0 (mandatul cu sine insusi si du#la reprezentare)3#) parintii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, cu privire la #unurile persoanelor pe care le

reprezinta3

c) !unctionarii pu#lici, udecatorii sindici, practicienii in insolventa, e'ecutorii, precum si alte asemenea

persoane care ar putea in!luenta conditiile vanzarii !acute prin intermediul lor sau care are ca o#iect#unurile pe care le administreaza ori a caror administrare o supraveg$eaza.

anctiunea aplica#ila in cazul nerespectarii prevederilor art. 1.65 alin. 1 pct. a si # din noul Cod civil

este nulitatea relativa, iar pentru cea de la pct. c nulitatea a#soluta, de aceasta data interesul ocrotit !iind

unul pu#lic, general.

(. incapacitati speciale de a vinde

Con!orm art. 1.655 C. civ. persoanele mentionate la art. 1.65 C.civ. nu pot sa vanda #unuriproprii pentru un pret care consta intr-o suma de #ani provenita din vanzarea ori e'ploatarea #unului

sau patrimoniului pe care il administreaza ori a carui administrare o supraveg$eaza.

ceasta incapacitate vizeaza acea situatie in care persoanele mentionate la art. 1.65, o data in

calitatea speciala pe care o au vand #unuri ale persoanelor pe care le reprezinta sau vand #unuri pe care

le administreaza sau a caror administrare o supraveg$eaza sau care se vand prin intermediul lor si a

doua oara, in sc$im#ul sumelor de #ani ast!el o#tinute, vand #unuri proprii incasand in !inal pretulinitial.


4/47

egiuitorul noului Cod civil a dorit sa !ie e'trem de prevazator si sa inlature orice contrarietate

de interese si orice suspiciune de in!luentare a pretului vanzarii nu in interesul persoanelor pe care le

reprezinta sau a caror #unuri le administreaza sau administrare o supraveg$eaza, ci in !avoarea, in !inal,

a propriilor interese.

C. n ceea ce priveste posi#ilitatea cetatenilor straini si a apatrizilor de a do#andi terenuri situate

in omania, Constitutia revizuita prevede in art. alin. 2 "cetatenii straini si apatrizii pot do#andi

dreptul de proprietate asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea omaniei la niunea

uropeana si din alte tratate internationale la care omania este parte, pe #aza de reciprocitate, inconditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala%. n acest sens a !ost adoptataegea nr. 1282005 privind do#andirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre

cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele uridice straine. &. Con*i$ta$antu %artior

A. Consideratii generale

&entru a !i e!icient, consimtamantul tre#uie sa !ie serios, li#er si e'primat in cunostinta de cauza,

respectiv sa nu !ie viciat prin eroare, dol, violenta sau leziune.n cadrul contractului de vanzare-cumparare, in legatura cu consimtamantul, se pune

pro#lemapactului de optiune privind contractul de vanzare-cumparare, apromisiunii bilaterale de

vanzareori apromisiunii unilaterale de vanzare sau de cumparare,promisiuni care pot precede

inc$eierea valida a contractului de vanzare-cumparare, precum si a dreptului de preemtiune.

).Pactul de optiune privind contractul de vanzare-cumparare

&actul de optiune este de!init de art. 1.27/ alin. 1 C. civ. ca !iind acea conventie prin care partileconvin ca "una dintre ele sa ramana legata de propria declaratie de vointa, iar cealalta sa o poata

accepta sau re!uza%. 9atura uridica a acestui pact de optiune va !i aceea a unei o!erte irevoca#ile.

n acest caz contractul de vanzare-cumparare se considera inc$eiat prin e'ercitarea optiunii in

sensul acceptarii de catre #ene!iciar a declaratiei de vointa a celeilalte parti in cadrul termenului sta#ilit

pentru acceptare. Cand partile nu au sta#ilit un termen de acceptare, termenul poate !i sta#ilit de catre

instanta de udecata pe calea ordonantei presedintiale (art. 1.27/ alin. 2).&otrivit art. 1.66/ C. civ. in cazul pactului de optiune privind un contract de vanzare-cumparare

asupra unui #un individual determinat, intre data inc$eierii pactului si data e'ercitarii optiunii sau ae'pirarii termenului de optiune, nu se poate dispune de #unul care constituie o#iectul pactului. +esi

Codul civil nu prevede, consideram ca, in situatia in care se incalca aceasta prevedere si se dispune de

#un, partea care si-a nesocotit o#ligatiile asumate datoreaza daune-interese.

C.Promisiunea bilaterala de vanzarePromisiunea bilaterala de vanzare-cumparare este un acord prin care am#ele parti se o#liga sa

inc$eie in viitor contractul de vanzare-cumparare, avand !iecare atat calitatea de promitent, cat si pe

aceea de #ene!iciar.

&romisiunea #ilaterala de vanzare-cumparare tre#uie sa contina toate clauzele contractului

promis in lipsa carora partile nu ar putea e'ecuta promisiunea.

Ca natura uridica, promisiunea de vanzare-cumparare este un antecontract care o#liga partilesemnatare, dar care nu trans!era dreptul de proprietate sau alt drept real.

&otrivit art. 1.66: C. civ. daca una dintre partile promisiunii re!uza din motive care ii sunt imputa#ile sa

inc$eie contractul promis, cealalta parte poate cere instantei de udecata pronuntarea unei $otariri care

sa tina loc de contract, su# conditia de a !i indeplinite toate conditiile de vala#ilitate ale contractului

pre!igurat. +reptul la actiune in instanta se prescrie intr-un termen de 6 luni de la data la care contractul

tre#uia inc$eiat.n situatia in care partile prevad in cuprinsul promisiunii plata unui pret, acesta se considera

avans din pretul contractului pre!igurat.


5/47

D. Promisiunea unilaterala de vanzare sau de cumparare

Promisiunea unilaterala constituie un acord de vointa prin care o anumita persoana, prevazand

un eventual interes pentru ea de a do#andi proprietatea unui #un, primeste promisiunea proprietarului

de a vinde acel #un, rezervandu-si dreptul de a-si mani!esta ulterior, la o anumita data, consimtamantul

de a-l cumpara.

Ca natura uridica, promisiunea de vanzare este un antecontract care nu trans!era dreptul de

proprietate, ci da nastere la un drept de creanta in persoana #ene!iciarului, acesta avand posi#ilitatea de

a opta intre a cumpara sau nu.&otrivit art. 1.66: alin. C. civ., in cazul promisiunii unilaterale de cumparare a unui #un

individual determinat, daca, mai inainte ca promosiunea sa !i !ost e'ecutata, creditorul sau instraineaza

#unul ori constituie un drept real asupra acestuia, o#ligatia promitentului se considera stinsa.

+e asemenea, in situatia in care cealalta parte re!uza neusti!icat inc$eierea contractului, partea

indreptatita se poate adresa instantei de udecata pentru ca aceasta sa pronunte o $otarare care sa tina

loc de contract de vanzare-cumparare.

E.Dreptul de preemtiune+reptul de preeptiune este acel drept sta#ilit !ie prin lege, !ie prin contract in temeiul caruia

titularul dreptului, denumit preemptor, poate sa cumpere cu prioritate un anumit #un (art. 1.70).

&otrivit alin. al acestui articol preemptorul care a respins o o!erta de vanzare nu isi mai poate e'ercita

acest drept cu privire la contractul care i-a !ost propus. 4!erta se considera respinsa daca nu a !ost

acceptata in termen de cel mult 10 zile, atunci cand are ca o#iect #unuri mo#ile, si de cel mult 0 de

zile, cand o#iectul il constituie #unuri imo#ile, am#ele termene curgand de la data cand o!erta i-a !ostcomunicata preemptorului.

;unul cu privire la care preemptorul are stipulat in !avoarea sa dreptul de preemtiune poate !i

instrainat de catre vanzator unei terte persoane, insa aceasta vanzare va !i a!ectata de conditia

suspensiva a nee'ercitarii de catre preemptor a dreptului sau.

anzatorul tre#uie sa noti!ice de indata preemptorului cuprinsul contractului inc$eiat cu tertul.

9oti!icarea va cuprinde o#ligatoriu numele si prenumele vanzatorului, descrierea #unului, sarcinilecare il greveaza, termenii si conditiile vanzarii, locul unde este situat #unul.

&reemptorul isi e'ercita dreptul sau de preemptiune prin comunicarea catre vanzator in cadrultermenului mentionat mai sus a acordului sau de a inc$eia contractul de vanzare-cumparare, precum si

prin consemnarea pretului la dispozitia vanzatorului.

+esi alin. 2 al art. 1.72 C. civ. nu precizeaza printre mentiunile o#ligatorii ale noti!icarii

adresate cumparatorului si pe cea privitoare la pret, consideram ca acest element ar tre#ui sa seregaseasca in cuprinsul noti!icarii, pentru ca, in caz contrar, preemptorul nu-si poate indeplini o#ligatia

de consemnare a pretului, iar consemnarea sumei si a acceptului de inc$eiere a contractului tre#uie sa

!ie cumulative si simultane pentru a putea aprecia indeplinite prevederile art. 1.72 alin. cu privire la

e'ercitarea acestui drept.

Ca urmare a e'ercitarii dreptului de preemptiune contractul de vanzare-cumparare se considera

inc$eiat intre preemptor si vanzator in aceleasi conditii ca cel inc$eiat cu tertul care se des!iinteazaretroactiv cu o#ligatia pentru vanzator de a-l despagu#i pe tertul de #una-credinta.

Codul civil prevede, de asemenea, ordinea de pre!erinta in cazul in care e'ista o pluralitate de

preemptori, atat legali, cat si conventionali, ori numai legali sau numai conventionali. Codul civil nu

!ace nicio re!erire cu privire la persoanele care sunt titulari legali ai dreptului de preemptiune (cu

e'ceptia terenurilor !orestiere din proprietatea privata, caz in care in art. 1.76 vor#este despre

coproprietari si vecini ca titulari ai dreptului de preemptiune), ceea ce inseamna ca acestia vor ceimentionati prin legi speciale care, cu privire la anumite #unuri, reglementeaza un drept de preemptiune,

Codul civil avand menirea de a crea cadrul general de reglementare.


6/47

+reptul conventional de preemptiune se va stinge prin moartea titularului sau, e'ceptie !acand

cazul cand a !ost prevazut pentru un anume termen. +aca acest termen este mai lung de 5 ani, el se

reduce la 5 ani de la data la care a !ost constituit.

+reptul de preemptiune reglementat de Codul civil este indivizi#il si nu poate !orma o#iectul unei

cesiuni (art. 1.7:). +. O(iectu contractuui

&otrivit art. 1.225 C. civ. o#iectul contractului de vanzare-cumparare il constituie operatiunea uridica

in sine convenita de catre parti, respectiv vanzarea, iar o#iectul o#ligatiei il constituie prestatia la carese angaeaza de#itorul (art. 1.226 C. civ.). tat o#iectul contractului, cat si o#iectul o#ligatiei tre#uie sa!ie determinat si licit, su# sanctiunea nulitatii a#solute. 4#iectul o#ligatiei poate sa !ie si determina#il.

O(iectu Van#arii i con*tituie ucru "an!ut *i %retu.

A.Lucrul vandut

&entru ca un #un sa poata constitui o#iectul material al prestatiei vanzatorului, el tre#uie sa

indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii

a.Lucrul trebuie sa ie in comert (in circuitul civil)&otrivit regulei generale instituite prin art. 1.22: C. civ. pot !orma o#iectul unei prestati

contractuale numai #unurile care se gasesc in circuitul civil. n acelasi sens dispune si art. 1.657 C. civ

con!orm caruia orice #un poate !i vandut in mod li#er, daca vanzarea nu este interzisa ori limitata prin

lege sau prin conventie ori testament.

- 9u pot !orma o#iectul unui contract de vanzare-cumparare lucrurile care, prin natura lor, nu sunt

suscepti#ile de a !orma o#iectul dreptului de proprietate, ele ne!iind produse ale activitatii oamenilor(de e'emplu, aerul, lumina soarelui, apa raurilor s.a.)3

- +e asemenea, nu pot !orma o#iectul contractului de vanzare-cumparare #unurile care !ac parte din

domeniul pu#lic al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, intrucat sunt inaliena#ile

insesiza#ile si imprescripti#ile, putand !i date in administrare regiilor autonome sau institutiilor pu#lice

ori c$iar concesionate ori imprumutate, sau date in !olosinta gratuita institutiilor de utilitate pu#lica

(art. 16 alin. si din Constitutie si art. /61 C. civ.)3- n alt caz de inaliena#ilitate este reglementat de art. 2 alin. 1 din egea nr. 1/81::1 repu#licata,

potrivit caruia terenurile cu privire la care s-a constituit dreptul de proprietate nu pot !i "instrainate prinacte intre vii timp de 10 ani socotiti de la inceputul anului urmator celui in care s-a !acut inscrierea

proprietatii, su# sanctiunea nulitatii a#solute a actului de instrainare%3

- 4 alta categorie de #unuri, desi se gasesc in circuitul civil, din motive de ordine pu#lica sau

economico-sociala, vor putea !orma o#iectul contractului de vanzare-cumparare numai in conditiileegii nr. 181::6 privind regimul monopolului de stat, modi!icata si completata prin egea nr

17182001. st!el, potrivit art. 2 din legea citata, constituie monopol de stat armamentul, munitiile si

e'plozi#ilii, su#stantele si medicamentele care contin stupe!iante etc. - ;unurile din patrimoniu

cultural-national, precum si documentele care !ac parte din !ondul ar$ivistic national, desi sunt in

circuitul civil, instrainarea lor se poate realiza in conditiile si limitele prescrise special prin lege.

anctiunea inc$eierii unui contr. de v-c al carui #un nu este destinat comertului este nulitatea a#soluta.(.Lucrul trebuie sa existe in momentul inc!eierii contractului sau sa poata exista in viitor

&otrivit art. 1.65: C. civ., daca lucrul individual determinat asupra caruia partile s-au invoit era

pierit in intregime in momentul vanzarii, contractul nu produce nici un e!ect, intrucat o#ligatia

vanzatorului este !ara o#iect, iar o#ligatia cumparatorului !ara cauza. olutia este similara si in cazul in

care se inc$eie un contract de vanzare-cumparare al carui #un nu a e'istat in realitate. n ipoteza in

care, in momentul inc$eierii contractului de vanzare-cumparare, #unul pierise numei in parte, iarcumparatorul nu cunostea aceasta impreurare in momentul vanzarii, el poate cere !ie anularea vazarii,

!ie reducerea corespunzatoare a pretului (art. 1.65: C. civ., teza a--a).


7/47

4ptiunea !acuta de cumparator nu tre#uie sa !ie a#uziva, el putand sa renunte la contract numai

daca partea care a mai ramas din #un nu mai poate servi scopului pentru care s-a decis sa-l cumpere.

;unurile viitoare pot !orma o#iectul contractului de vanzare-cumparare, in conditiile art. 1.65/ .

civ. n aceasta situatie proprietatea asupra lucrului este do#andita de catre cumparator in momentul

realizarii #unului. +aca #unurile viitoare vandute sunt #unuri dintr-un gen limitat, cumparatorul

do#andeste proprietatea in momentul individualizarii acestor #unuri de catre vanzator. tunci cand

#unul sau genul limitat nu se realizeaza, contractul nu produce nici un e!ect, vanzatorul !iind tinut sa

plateasca daune-interese atunci nerealizarea se datoreaza culpei sale.+aca #unul viitor sau genul limitat se realizeaza numai partial, cumparatorul poate sa ceara !ie

des!iintarea contractului, !ie reducerea corespunzatoare a pretului.

&otrivit alin. al art. 1.65/ C. civ. cumparatorul este o#ligat la plata pretului in situatia in care

si-a asumat riscul nerealizarii #unului sau genului limitat.

+intre #unurile viitoare, nu pot !i instrainate succesiunile nedesc$ise (art. 1.77 alin. C. civ.).

c.Lucrul trebuie sa ie determinat sau determinabil, licit si posibil

&entru vala#ilitatea contractului de vanzare-cumparare este necesar ca #unul sa !ie determinat ladata inc$eierii contractului sausa poata i determinat in viitor pe #aza anumitor elemente sta#ilite de

parti.

;unurile certe se determina prin trasaturi proprii (de e'emplu, o constructie este determinata

prin indicarea localitatii in care este situata, a strazii, numarului, dimensiunilor, vecinatatilor

materialului din care este construita, cu ce este acoperita s.a.,). +aca #unul vandut este un #un de gen,

determinarea se va !ace prin aratarea speciei (grau, porum#), cantitatii, calitatii s.a.;unul vandut tre#uie sa !ie siposibil din punct de vedere !izic (material) si uridic3 nimeni nu se

poate o#liga la imposi#il (imposi#ilitatea se apreciaza in abstracto, tre#uind sa !ie a#soluta si de

neinvins pentru oricine).

+e asemenea, #unul tre#uie sa !ie licit si corespunzator regulilor de morala.

!.Lucrul vandut trebuie sa ie proprietatea vanzatorului

vand in vedere ca vanzarea-cumpararea este un contract translativ de proprietate, pentruvaliditatea sa, tre#uie ca vanzatorul sa !ie proprietarul lucrului individual determinat care !ormeaza

o#iectul contractului.9oul Cod civil cuprinde reguli e'prese in ceea ce priveste vanzarea lucrului altuia, !acand-o

posi#ila si statornicind vala#ilitatea acesteia. st!el, con!orm art. 1.6/ C. civ. vazarea #unului

individul determinat care la momentul inc$eierii contractului apartinea in proprietate unui tert este

vala#ila, vanzatorul avand o#ligatia de a asigura transmiterea dreptului de proprietate de la titularul saucatre cumparator.

&otrivit alin. 2 al aceluiasi articol, o#ligatia vanzatorului de a trans!era dreptul de proprietate se

considera a !i e'ecutata !ie prin do#andirea de catre el in proprietate a #unului transmis, !ie prin

rati!icarea vanzarii de catre adevaratul proprietar, !ie prin orice alt miloc, direct sau indirect, care poate

procura cumparatorului proprietate #unului.

+aca legea sau partile nu prevad altceva, proprietatea se stramuta de drept la cumparator dinmomentul do#andirii dreptului de catre vanzator sau al rati!icarii contractului de vanzare-cumparare de

catre proprietarul #unului (alin. ).

&entru situatia in care vanzatorul nu asigura trans!erul dreptului de proprietate catre cumparator

Codul civil a pre!erat solutia rezolutiunii contractului de vanzare-cumparare, cumparatorul avand

posi#ilitatea de a cere rezolutiunea vanzarii, restituirea pretului si daune-interese.

4rice act uridic su#secvent inc$eiat de catre cumparator cu privire la #unul care a !acut o#iectulvanzarii lucrului altuia va avea aceeasi soarta uridica ca si vanzarea, putand sa se consolideze

retroactiv sau sa se des!iinteze ca urmare a rezolutiunii vanzarii.


8/47

&otrivit alin. 5 al art. 1.6/ din noul Cod civil in situatia, des intalnita actualmente in practica,

un coproprietar vinde #unul proprietate comuna si nu asigura trans!erul dreptului de proprietate asupra

intregului #un in patrimoniul cumparatorului, acesta din urma are alegerea intre a cere reducerea

proportionala a pretului si a cere rezolutiunea intregului contract de vanzare-cumparare daca nu ar mai

!i cumparat daca ar !i stiut ca nu va do#andi proprietatea intregului #un, in am#ele situatii putand sa

ceara si daune-interese.

Cumparatorul care la data inc$eierii contractului cunostea ca #unul nu apartine in intregime

vanzatorului nu poate solicita ram#ursarea c$eltuielilor suportate cu lucrarile autonome sau voluptuare.).Pretul

Pretul este o#iectul prestatiei cumparatorului, constand intr-o suma de #ani care corespunde

valorii lucrului vandut.n lipsa unui pret, vanzarea este nula a#solut, deoarece o#ligatia cumparatorului

nu are o#iect, iar o#ligatia vanzatorului este lipsita de cauza.

&entru validitatea contractului de vanzare-cumparare, pretul tre#uie sa indeplineasca

urmatoarele conditii

a.Pretul trebuie sa ie ixat intr-o suma de banita#ilirea pretului in #ani este de esenta vanzarii, in caz contrar sc$im#andu-se natura uridica a

contractului in contract de sc$im#, de intretinere sau de renta viagera.(.Pretul trebuie sa ie determinat sau determinabil

&otrivit art. 1.661 C. civ. "vanzarea !acuta pe un pret care nu a !ost determinat in contract este

vala#ila daca partile au convenit asupra unei modalitati prin care pretul poate !i determinat ulterior, dar

nu mai tarziu de data platii, si care nu necesita un nou acord de vointa al partilor%. otusi, con!orm art.1.66 alin. 1 "pretul vanzarii este su!icient determinat daca poate !i sta#ilit potrivit impreurarilor%.

lin. 2 si al art. 1.66 sta#ilesc doua prezumtii pe #aza carora se poate !ace determinarea

pretului neprecizat e'pres de catre parti prin contract. 4 prima situatie are in vedere pe vanzatorul care

vinde in mod o#isnuit anumite #unuri, deci ca o activitate permanenta de comert, caz in care "se

prezuma ca partile au avut in vedere pretul practicat in mod o#isnuit de catre vanzator%. doua situatie

se re!era la #unurile care au un pret !i'at pe piete organizate, caz in care se prezuma ca vanzarea s-a!acut "pentru pretul mediu aplicat in ziua inc$eierii contractului pe piata cea mai apropiata de locul

inc$eierii contractului%. +aca ziua inc$eierii contractului este o zi nelucratoare, se ia in calcul ultima zilucratoare.

Conc$idem ca in situatia in care nu ne vom a!la in vreuna dintre aceste situatii e'ceptionale la

care !ace re!erire art. 1.66 alin. 2 si cand este posi#ila sta#ilirea pretului prin aplicarea celor doua

prezumtii, iar partile au omis sa !aca determinarea pretului sau a modalitatii lui de determinare si nici n-au desemnat o alta persoana sa !aca determinarea pretului, contractul va !i lovit de nulitate pentru lipsa

cauzei o#ligatiei vanzatorului.

&retul vanzarii poate !i determinat si de catre una sau mai multe persoane desemnate prin

acordul partilor contractante. Con!orm art. 1.662 alin. 2 in cazul in care persoanele desemnate cu

determinarea pretului nu !ac aceasta operatiune in termenul sta#ilit de catre parti, iar, atunci cand

partile nu au !i'at un termen, intr-un interval de 6 luni de la data inc$eierii contratului, partea interesatase poate adresa instantei de udecata (presedintelui udecatoriei de la locul inc$eierii contractului)

pentru a se desemna de urgenta, prin inc$eiere de!initiva data in camera de consiliu, un e'pert care sa

!aca determinarea pretului, urmand ca remuneratia e'pertului sa !ie platita egal de catre parti.

n cazul in care, si dupa desemnarea e'pertului, pretul nu s-a determinat in termen de un an de la data

inc$eierii contractului, vanzarea este nula, daca partile nu au indicat o alta modalitate de determinare a

pretului.c.Pretul trebuie sa ie sincer si serios

&retul estesincer atunci cand cuantumul lui, mentionat in contract, este acela convenit in

realitate de parti3 este un pret real si nu !ictiv sau simulat.


9/47

&retul esteictiv (simulat) atunci cand partile nu intentioneaza sa-l ceara, respectiv sa-l

plateasca3 cand din actul secret rezulta ca el nu este datorat.

+aca pretul este !ictiv, contractul va !i nul ca vanzare-cumparare, putand ec$ivala cu o

li#eralitate (o donatie deg$izata), daca sunt intrunite conditiile cerute de lege pentru validitatea acestui

act.

n cazul in care partile s-au inteles sa treaca in contract un pret in!erior celui convenit, dar !ara

ca pretul sa devina derizoriu, ne a!lam in prezenta unei deg$izari partiale a pretului, contractul de

vanzare-cumparare !iind vala#il. +eg$izarea partiala urmareste, de regula, !raudarea !iscului.&retul esteserios daca nu este derizoriu, disproportionat cu valoarea lucrului vandut.&retul este neserios (derizoriu), in cazul in care nu re!lecta valoarea reala a #unului, adica este

atat de disproportionat in raport cu valoarea lucrului vandut, incat apare ca ridicol, in sens uridic, ca

ine'istent.

a aprecierea seriozitatii pretului, se poate tine seama si de gradul de rudenie dintre parti, care

poate usti!ica un pret in!erior valorii de circulatie a unui #un, si c$iar de relatiile de concu#ina dintre

partile contractante, care pot usti!ica un pret redus.+aca pretul este derizoriu, contractul va !i nul ca vanzare-cumparare, dar ar putea !i vala#il ca donatie,

daca intentia partilor a !ost de a !ace o li#eralitate si, evident, daca sunt intrunite conditiile de !ond si de

!orma cerute de lege pentru contractul de donatie.

!.Pretul trebuie sa nu contravina dispozitiilor legale imperative privitoare la regimul preturilor

+aca e'ista preturi sta#ilite de lege, acestea sunt o#ligatorii pentru parti. n cazul in care partile au

convenit asupra altui pret, acesta se inlocuieste de drept cu pretul prevazut de lege. &lata unui pret maimare are caracter ilicit, dand dreptul cumparatorului la actiunea in repetitiune, c$iar daca plata a !ost

!acuta cu stiinta. ,. Cau#a contractuui

Cauza contractului de vanzare-cumparare este un element constitutiv in structura sa si o conditie

de validitate a acestuia si se compune din doua elementescopul direct (imediat) siscopul

indirect (mediat).copul direct al vanzatorului este primirea pretului in sc$im#ul instrainarii #unului, iar a

cumparatorului do#andirea #unului in sc$im#ul platii pretului. copul direct este un element a#stract,invaria#il si o#iectiv (cauza uridica a o#ligatiei).

copul indirect il constituie motivul determinant care a antrenat mani!estarea consimtamantului

de a inc$eia contractul. lt!el spus, scopul indirect vizeaza nevoile pe care vanzatorul si le va satis!ace

din pretul o#tinut, iar cumparatorul cu #unul do#andit. copul indirect apare ca un element concret,varia#il si su#iectiv in !iecare contract de vanzare-cumparare.

&entru validitatea contractului de vanzare-cumparare cauza trebuie sa existe, c$iar daca nu este

stipulata e'pres in contract3 de alt!el (art. 1.26 C. civ.). &artea care pretinde ca vanzarea-cumpararea

este lipsita de cauza, este tinuta sa !aca dovada.

#senta cauzei atrage sanctiunea nulitatii relative a vanzarii, cu e'ceptia cazului in care

contractul a !ost gresit cali!icat si poate produce alte e!ecte uridice (art. 1.2/ C. civ.).Cauza tre#uie sa !ie reala si nu !alsa3 in caz contrar, atrage nulitatea relativa a contractului de

vanzare-cumparare.

Cauza tre#uie sa !ie licita, deoarece, in caz contrar, contractul este sanctionat cu nulitatea

a#soluta.

Cauza tre#uie sa !ie si morala, adica scopul actului uridic sa corespunda regulilor

de convietuire sociala. +e e'emplu, pentru imoralitatea cauzei s-a declarat nul a#solut contractul devanzare-cumparare inc$eiat in scopul mentinerii unei relatii de concu#ina.


10/47

. Ate con!itii !e "ai!itate

A."orma contractului de vanzare-cumparare

"orma contractului de vanzare-cumparare reprezinta, in sens restrans, modul in care se

e'teriorizeaza vointa vanzatorului si a cumparatorului.

Contractul de vanzare-cumparare este, ca regula generala, un contract consensual care se inc$eie

prin simpla mani!estare de vointa a partilor, !ara sa !ie necesara respectarea anumitor !ormalitati. &rin

e'ceptie, contractul de vanzare-cumparare care are ca o#iect #unuri imo#ile tre#uie sa im#race !orma

autentica. st!el, con!orm art. 1.676 C. civ. in materie de imo#ile, stramutarea proprietatii este supusadispozitiilor de carte !unciara, iar potrivit art. /// C. civ. inscrierea in cartea !unciara se e!ectueaza in#aza inscrisului autentic notarial. 9erespectarea !ormei autentice atrage nulitatea a#soluta a

contractului con!orm art. 1.2 C. civ.

n sensul dispozitiilor de carte !unciara, prin imo#il se intelege una sau mai multe parcele de

teren alaturate, indi!erent de categoria de !olosinta, cu sau !ara constructii, apartinand aceluias

proprietar, situate pe teritoriul unei unitati administrativ-teritoriale si care sunt identi!icate printr-un

numir cadastral unic (art. /76 alin. C. civ.).&rin urmare, numai atunci cand vanzarea are ca o#iect #unuri imo#ile in sensul de!init mai sus,

contractul tre#uie sa im#race !orma inscrisului autentic notarial, in restul situatiilor !iind su!icient sa se

realizeze acordul de vointa al partilor pentru nasterea contractului.

EECTELE CONTRACTULUI DE VANZARE-CUMPARARE

1. Con*i!eratii /enerae

&rin eectele unui contract se inteleg o#ligatiile pe care acesta le creeaza in sarcina partilor

contractante.

n cazul in care contractul cuprinde clauze indoielnice, interpretarea acestora se !ace potrivit

regulii generale inscrise in art. 1.266 s. urm. C. civ. +aca dupa aplicarea regulilor de interpretare,

contractul ramane neclar, ca regula, acesta se interpreteaza in !avoarea de#itorului.

n materie de vanzare-cumparare, clauzele indoielnice se interpreteaza in !avoareacumparatorului (art. 1.671 C. civ.).

&. O(i/atiie "an#atoruui&otrivit art. 1.672 C. civ., vanzatorului ii revin trei o#ligatii principale, si anume

a. o#ligatia de a transmite proprietatea #unului sau, dupa caz, dreptul vandut3

#. o#ligatia de a preda #unul vandut3

c. o#ligatia de a-l garanta pe cumparator contra evictiunii si viciilor #unului.&artile pot sa modi!ice o#ligatiile prevazute de lege sau pot sa stipuleze si alte o#ligatii accesorii

(de e'emplu, in!ormatii asupra utilizarii si pastrarii #unului).A. #ransmiterea proprietatii bunului sau, dupa caz, dreptului vandut

&otrivit art. 1.67 C. civ. vanzatorul este o#ligat sa transmita cumparatorului proprietatea

#unului vandut. 4data cu proprietatea, cumparatorul do#andeste toate drepturile si actiunile accesorii

care au apartinut vanzatorului.Codul civil nu precizeaza insa modalitatea in care s-ar putea realiza concret o asemenea

o#ligatie de catre vanzator. +reptul de proprietate este o notiune a#stracta, imateriala, nesuscepti#ila de

traditiune in vreun !el.

rticolul urmator (art. 1.67) prevede ca, cu e'ceptia cazurilor prevazute de lege ori daca din

vointa partilor nu rezulta contrariul, proprietatea se stramuta de drept cumparatorului din momentul

inc$eierii contractului, c$iar daca #unul nu a !ost predat ori pretul nu a !ost platit inca.n materie de imo#ile, stramutarea proprietatii este supusa dispozitiilor de carte !unciara care prevad ca

dreptul de proprietate, precum si celelalte drepturi reale se constituie din momentul inscrierii

contractului de vanzare-cumparare in cartea !unciara.


11/47

&e de alta parte, arrt. 1./ C. civ. prevede ca o#ligatia de a stramuta proprietatea o cuprinde si

pe aceea de a preda lucrul si de a-l conserva pana la predare, iar in materie de imo#ile inscrise in cartea

!unciara, o#ligatia de a stramuta proprietatea o cuprinde si pe aceea de a preda inscrisurile necesare

pentru e!ectuarea inscrierii.

n cazul #unurilor generic determinate, proprietatea se stramuta numai prin individualizarea

acestora prin predare, numarare, cantarire, masurare ori prin orice alt mod convenit sau impus de natura

#unului.


12/47

C!eltuielile de predare (cantarire, masurare, numarare, transport) sunt in sarcina cumparatorului

anzatorul tre#uie sa se ocupe de e'pedierea #unului pe c$eltuiala cumparatorului, !iind li#erat de

raspundere din momentul in care preda #unul transportatorului sau e'peditorului.

anzatorul poate suspenda e'ecutarea o#ligatiei de predare in cazul in care o#ligatia de plata a

pretului este a!ectata de un termen si, dupa vanzare, cumparatorul a devenit insolva#il sau garantiile

acordate vanzatorului s-au diminuat.

). &bligatia de garantie

4#ligatia de garantie a vanzatorului decurge din principiul ca acesta tre#uie sa !aca tot ceea ce iista in putinta pentru a-i asigura cumparatorului o posesiune linistita si utila.

4#ligatia de garantie a vanzatorului prezinta un du#lu aspect

- vanzatorul tre#uie sa-l garanteze pe cumparator de linistita posesiune a lucrului vandut (art. 1.6:5 C.

civ.), deci contra evictiunii3

- vanzatorul tre#uie sa-l garanteze pe cumparator de utila !olosinta a lucrului, prin urmare contra

viciilor acestuia, care il !ac impropriu intre#uintarii dupa destinatia sa (art. 1.707 C. civ.).

a. 'arantia contra evictiunii (art. 1.6:5-1.706 C. civ.)

1.otiunea de evictiune. &rin evictiune se intelege pierderea in tot sau in parte a proprietatii

#unului cumparat sau tul#urarea cumparatorului in e'ercitarea prerogativelor de proprietar ca urmare a

valori!icarii de catre vanzator sau de catre o terta persoana a unui drept care e'clude, in tot sau in parte,

dreptul cumparatorului asupra acelui #un.

victiunea isi are sorgintea, de regula, in !apta unei terte persoane, iar, uneori, si in !aptapersonala a vanzatorului.

&otrivit art. 1.6:5 C. civ., vanzatorul este, de drept, o#ligat sa-l garanteze pe cumparator

impotriva evictiunii care l-ar impiedica total sau partial in stapanirea netul#urata a #unului vandut.

+e regula, evictiunea rezulta dintr-o $otarare udecatoreasca ramasa de!initiva, prin care se

consacra dreptul tertului asupra #unului care a !ormat o#iectul contractului de vanzare-cumparare si de

care cumparatorul a !ost deposedat. victiunea poate proveni si dintr-o !apta imputa#ila vanzatorului.&. Conditiile de existenta a obligatiei de garantie contra evictiunii izvorata din apta unui tert

a. a ie vorba de o tulburare de drept. anzatorul nu poate !i tinut raspunzator pentru simpla tul#urarede !apt a cumparatorului care nu are un temei uridic. +e alt!el, contra tul#urarilor de !apt cumparatorul

se poate apara singur prin miloacele puse la indemana de lege, cum ar !i, de e'emplu, prin actiunile

posesorii.

&rin urmare, pentru ca vanzatorul sa !ie tinut de aceasta o#ligatie tre#uie ca dreptul invocat detertul evingator sa !ie un drept real sau un drept de creanta.

(. *anzatorul este tinut de aceasta garantie atunci cand cauza tulburarii provocata de tert

cumparatorului este anterioara sau concomitenta vanzarii, stiut !iind ca vanzatorul nu raspunde de

impreurari ulterioare inc$eierii contractului si predarii lucrului, e'ceptie !acand situatia in care

evictiunea provine dintr-un !apt personal al instrainatorului.

>ai mult, vanzatorul nu raspunde nici pentru uzucapiunea inceputa anterior inc$eieriicontractului, dar desavarsita ulterior, deoarece cumparatorul devenit proprietar avea posi#ilitatea sa

intrerupa cursul prescriptiei ac$izitive.c. 4 a treia conditie pentru antrenarea o#ligatiei de garantie contra evictiunii este necunoasterea cauzei

evictiunii de catre cumparator. n cazul in care cumparatorul a cunoscut pericolul evictiunii, se

prezuma ca a acceptat sa suporte consecintele acesteia.

arcina pro#ei cunoasterii evictiunii de catre cumparator revine celui care pretinde aceasta(vanzatorului).

+eose#it de garantia contra evictiunii rezultand din !apta unei terte persoane, vanzatorul este

tinut garant contra evictiunii rezultand si dintr-un !apt personal.


13/47

st!el, potrivit art. 1.6:5 alin. C. civ. garantia este datorata impotriva evictiunii care provine

din !apte imputa#ile vanzatorului, c$iar daca acestea s-au ivit ulterior vanzarii. n acest caz este

irelevant daca tul#urarea este de !apt sau de drept.

ntr-o asemenea situatie, cumparatorul se va apara prin invocarea unei e'ceptii personale

numita exceptie de garantie, intrucat "cine tre#uie sa garanteze pentru evictiune nu poate sa evinga%

(art. 1.6:6 C. civ.).

&otrivit art. 1.6:: C. civ., aceasta o#ligatie a vanzatorului de a nu il tul#ura pe cumparator este

de esenta vanzarii si deci nu poate !i inlaturata sau modi!icata de parti, caci "orice atipulatie contrara!iind considerata nescrisa%.

+.%odul de unctionare a obligatiei de garantie contra evictiunii. n cazul in care cumparatorul

este pe cale de a !i evins, el este dator sa-l c$eme in garantie pe vanzator in procesul intentat de tertul

reclamant.

&e langa c$emarea in garantie a vanzatorului in procesul intentat de tert, cumparatorul are si o

alta posi#ilitate, si anume, are desc$isa calea unei actiuni directe (in dezdaunare) impotriva

vanzatorului. n aceasta situatie, insa, cumparatorul se e'pune la pierderea pretului, a daunelor-interesesi a c$eltuielilor de udecata, daca vanzatorul !ace dovada ca ar !i avut miloace potrivnice, necunoscute

de cumparator, pentru a respinge pretentiile tertului - e'ceptia procesului rau condus (art. 1.705 C. civ.)

Cumparatorul care, !ara sa e'iste o $otarare udecatoreasca prin care sa se recunoasca dreptul tertului,

recunoaste el insusi dreptul acestuia din urma pierde dreptul de garantie, cu e'ceptia cazului in care

dovedeste ca nu e'istau motive su!iciente pentru a impiedica evictiunea.

n concluzie, atata vreme cat evictiunea nu s-a produs, vanzatorul nu tre#uie sa comita nici un !apt sauact uridic care ar putea sa-l tul#ur pe cumparator (o#ligatie de a nu !ace).

n ipoteza in care evictiunea este iminenta, vanzatorul este de drept o#ligat sa-l apere pe cumparator

su# conditia, insa, ca paratul-cumparator sa-l c$eme in garantie (o#ligatie de a !ace).

n !ine, daca evictiunea s-a produs, vanzatorul este raspunzator de daune (o#ligatie de a da).

4#ligatia de garantie contra evictiunii este indivizi#ila intre de#itori.

,.+ectele obligatiei de garantie contra evictiunii.,.1.+victiunea totala. victiunea este totala in situatia in care cumparatorul pierde in intregime

proprietatea asupra lucrului care a !ormat o#iectul vanzarii-cumpararii. n aceasta situatie vanzatorulpoate sa ceara rezolutiunea vanzarii, restituirea pretului si repararea preudiciului produs.

st!el, in caz de evictiune totala se produc urmatoarele e!ecte

a. *anzatorul trebuie sa restituie integral pretul, caci, de vreme ce cumparatorul a !ost evins, detinerea

pretului de catre vanzator este lipsita de cauza (art. 1.701 C. civ.)3 &retul tre#uie restituit integral c$iardaca, la data evictiunii, valoarea #unului vandut a scazut sau daca #unul a su!erit deteriorari insemnate

!ie din neglienta cumparatorului, !ie prin !orta maora. +aca cumparatorul a o#tinut un avanta din

deteriorarea #unului, vanzatorul are dreptul sa scada din pret o suma corespunzatoare acestui avanta.

n situatia in care valoarea #unului a crescut, vanzatorul datoreaza, pe langa, pret si sporul de valoare al

#unului.

(. Cumparatorul are dreptul si la valoarea ructelor naturale si civile pe care a ost obligat sa leinapoieze celui care l-a evins (art. 1.702 pct. 1 C. civ.)3

c. Cumparatorul este indreptatit si la restituirea c!eltuielilor de udecata, precum si a c!eltuielilor

contractului (autenti!icare, ta'e de tim#ru etc. - art. 1.702 pct. 2 si C. civ.)3

!. +e asemenea, vanzatorul datoreaza cu titlu de daune-interese pierderile su!erite si castigurile

nerealizate de catre cumparator datorita evictiunii.

e. vanzatorul datoreaza cumparatorului toate c$eltuielile pentru lucrarile e!ectuate in legatura cu #unulvandut, !ie ele autonome sau adaugate (dar, in acest din urma caz numai dca sunt c$eltuieli necesare si

utile). anzatorul poate, de asemenea, sa determine pe tertul evingator sa restituie aceste c$eltuieli.


14/47

anzatorul de rea-credinta datoreaza si c$eltuielile voluptuorii !acute de catre cumparator.

,.&.+victiunea partiala. n caz de evictiune partiala, cumparatorul pierde doar o parte a proprietatii sau

su!era o restrangere a dreptului de proprietate asupra #unului care !ormeaza o#iectul vanzarii-

cumpararii. victiunea partiala da dreptul cumparatorului de a alege intre a cere rezolutionarea vanzarii

si mentinerea ei cu despagu#iri pentru pierderea incercata.

&otrivit art. 1.70 C. civ., in situatia in care evictiunea partiala nu atrage rezolutiunea contractului,

vanzatorul tre#uie sa restituie cumparatorului o parte din pret proportionala cu valoarea partii de care a

!ost evins si, daca este cazul, sa plateasca daune-interese..%odiicarea obligatiei de garantie contra evictiunii. ?arantia contra evictiunii este de esenta

vanzarii, ast!el ca vanzatorul este de drept o#ligat sa-l garanteze pe cumparator. ceasta garantie poarta

denumirea degarantie de drept.

&otrivit art. 1.6:/ C. civ., "partile pot conveni sa e'tinda sau sa restranga o#ligatia de garansie

contra evictiunii%. +ea semenea, partile pot conveni e'onerarea vanzatorului de garantie contra

evictiunii. n nici unul din cazuri, vanzatorul nu poate !i e'onerat de o#ligatia de a restitui pretul, cu

e'ceptia cazului in care cumparatorul si-a asumat riscul producerii evictiunii.?arantia maorata, micsorata sau inlaturata se numestegarantie de apt (conventionala).

&otrivit art. 1.6:: C. civ. in situatia in care partile au convenit e'onerarea totala a vanzatorului

p@entru o#ligatia de garantie contra evictiunii, el datoreaza totusi garantie contra evictiunii cauzate

ulterior vanzarii prin !aptul sau personal, precum si pentru evictiuneaprovenita din cauze pe care,

cunoscandu-le in momentul vanzarii, nu le-a adus la cunostinta cumparatorului. 4rice stipulatie

contrara se considera nescrisa.&bligatia vanzatorului de garantie contra viciilor

1.otiunea de vicii ascunse. anzatorul este dator sa asigure cumparatorului !olosinta linistita a

lucrului. sa !iind, el este tinut raspunzator in cazul in care lucrul vandut are unele deecte (vicii) care il

!ac impropriu intre#uintarii in scopul pentru care a !ost cumparat sau care sunt de natura sa-i micsoreze

intr-atat de mult intre#uiniarea sau valoarea, incat, daca cumparatorul le-ar !i cunoscut, n-ar mai !i

cumparat lucrul sau nu ar !i platit acelasi pret (art. 1.707 C. civ.).n cazul in care viciile pot !i inlaturate prin repararea #unului, cumparatorul va putea cere acest lucru.

&. Conditiile obligatiei de garantie contra viciilor. &entru a !i antrenata raspundereavanzatorului, viciile tre#uie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii

a. *iciile sa ie ascunse. &otrivit art. 1.707 alin. 2 C. civ., este ascuns viciul care, la data contractarii, nu

poate !i descoperit de catre un cumparator prudent si diligent !ara sa !ie nevoie de asistenta de

specialitate.&rin urmare, viciul are caracter ascuns daca el nu poate !i o#servat la o atenta veri!icare a

lucrului si, evident, cumparatorul nu l-a cunoscut si nici nu putea sa-l cunoasca, iar vanzatorul nu l-a

incunostintat despre e'istenta acestuia. arcina pro#ei cunoasterii viciului de catre cumparator incum#a

vanzatorului.

aspunderea pentru viciile ascunse ale lucrului va reveni vanzatorului, c$iar daca a !ost de

#una-credinta, adica nu a cunoscut viciile (art. 1.70/ alin. 1 C. civ.).(. *iciile sa existe in momentul inc!eierii contractului, adica viciul ascuns al lucrului sau cauza

acestuia sa !i e'istat anterior sau sa !ie concomitent vanzarii (art. 1.707 alin. C. civ.).c.*iciile sa ie grave. e considera ca viciile suntgrave daca din cauza lor lucrul este impropriu

intre#uintarii potrivit destinatiei sau naturii sale sau atunci cand acestea ii micsoreaza intr-atat valoarea

de intre#uintare incat, in cazul in care cumparatorul le-ar !i cunoscut, nu ar !i cumparat #unul sau ar !i

platit un pret mai mic.anzatorul nu datoreaza garantie contra viciilor daca acestea erau cunoscute de catre cumparator

la data inc$eierii contractului.


15/47

aspunderea vanzatorului pentru viciile ascunse ale lucrului se antreneaza indi!erent daca acesta

le cunostea sau nu, respectiv daca a !ost de #una sau de rea-credinta.

+ovada intrunirii cumulative a cerintelor legale care conditioneaza raspunderea vanzatorului

pentru viciile lucrului cade in sarcina cumparatorului.

+. #ermenul de denuntare a viciilor. Cumparatorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului

cumparat este o#ligat sa le aduca la cunostinta vanzatorului in termenul sta#ilit prin contract, iar atunci

cand nu s-a prevazut un termen in termen de luni, pentru constructii, sau in termen de 2 luni de la

data la care le-a descoperit, pentru celelalte #unuri. n situatia in care cumparatorul nu respecta acestetermene, la sta#ilirea despagu#irii pe care vanzatorul o datoreaza cumparatorului pentru viciile ascunsese va tine seama si de pagu#a pe care vanzatorul a su!erit-o din cauza nedenuntarii sau denuntarii cu

intarziere a viciilor.

+aca viciul apare gradual, termenele mentionate mai sus incep sa curga de la data cand

cumparatorul isi da seama de gravitatea si intinderea viciului.

,.+ectele raspunderii pentru vicii ascunse.

n cazul in care descopera ca #unul cumparat este a!ectat de vicii, cumparatorul poate cere, dupa caz- inlaturarea viciilor de catre vanzator sau pe c$eltuiala acestuia3

- inlocuirea #unului vandut cu un #un de acelasi !el, insa lipsit de vicii3

- reducerea corespunzatoare a pretului3

+aca cumparatorul nu cere rezolutiunea contractului, el va pastra #unul, putand solicita reducerea

corespunzatoare a pretului, proportional cu pagu#a provocata de viciile ascunse si restituirea partii

respective din pretul ac$itat (art. 1.710 C. civ.). ctiunea de reducere a pretului este numita actiuneestimatorie sau uanti minoris, caci aprecierea valorii lucrului se apreciaza prin e'pertiza.

- rezolutiunea vanzarii3

ctiunea prin care cumparatorul cere rezolutiunea vanzarii este numita actiune

red!ibitorie. ceasta actiune este admisa in cazul in care, datorita viciului, #unul este impropriu

intre#uintarii potrivit destinatiei sau naturii sale ori valoarea de intre#uintare este intr-atat de micsorata

incat, in cunostinta de cauza, cumparatorul nu ar !i inc$eiat contractul. 9u se cere, insa, ca #unul sa !iea#solut impropriu utilizarii potrivit destinatiei sale normale.

+aca actiunea red$i#itorie a !ost admisa, cumparatorul va tre#ui sa restituie lucrul in starea incare se a!la, iar vanzatorul sa restituie pretul incasat si sa-l despagu#easca pe cumparator pentru

c$eltuielile ocazionate de inc$eierea contractului (art. 1.712 alin. 2 C. civ.). ceste despagu#iri sunt

datorate de catre vanzator c$iar si atunci cand cumparatorul nu mai poate restitui #unul datorita viciilor

ascunse.ctiunea red$i#itorie si cea estimatorie nu se pot e'ercita concomitent, cumparatorul !iind

o#ligat sa opteze pentru una dintre ele.

a cererea vanzatorului, tinand seama de gravitatea viciilor si de scopul pentru care contractul a

!ost inc$eiat, instanta de udecata poate dispune o alta masura dintre cele prevazute mai sus decat cea

solicitata de catre cumparator.

+aca vanzatorul a !ost de rea-credinta, cunoscand e'istenta viciilor la data inc$eieriicontractului, pe langa una dintre aceste masuri, el va !i tinut si la plata de daune-interese pentru

preudiciul cauzat..%odiicarea conventionala a garantiei pentru vicii.9e!iind reglementata prin norme

imperative, partile pot conveni asupra agravarii raspunderii vanzatorului pentru vicii, instituind si

raspunderea pentru viciile aparente sau pentru cele aparute ulterior vanzarii s.a.

+aca vanzatorul a !ost de #una-credinta, partile pot conveni limitarea ori inlaturareagarantiei pentru vicii. n cazul in care vanzatorul a cunoscut viciile sau tre#uia sa le cunoasca la data

inc$eierii contractului, clauza de limitare sau de inlaturare a raspunderii vanzatorului este lovita de

nulitate.


16/47

C. 'arantia pentru buna unctionare

Con!orm art. 1.716 C. civ., in a!ara de garantia contra viciilor ascunse, vanzatorul care a garantat

pentru un timp determinat #una !unctionare a #unului vandut este o#ligat, in cazul oricarei de!ectiuni

ivite inauntrul termenului de garantie, sa repare #unul pe c$eltuiala sa. +aca reparatia este imposi#ila

sau daca durata acesteia depaseste timpul sta#ilit prin contract sau prin legea speciala, vanzatorul este

o#ligat sa inlocuiasca #unul vandut. n lipsa unui termen prevazut in contract sau in legea speciala,

durata ma'ima a reparatiei este de 15 zile de la data cand cumparatorul a solicitat repararea #unului.

+aca vanzatorul nu inlocuieste #unul intr-un termen rezona#il, potrivit cu impreurarile, el esteo#ligat, la cererea cumparatorului, sa ii restituie preiul primit in sc$im#ul inapoierii #unului.

?arantia nu va !i datorata daca vanzatorul dovedeste ca de!ectiunea s-a produs din pricina

modului nepotrivit in care cumparatorul a !olosit sau a pastrat #unul. Comportamentul cumparatorului

se apreciaza si luandu-se in considerare instructiunile scrise care i-au !ost comunicate de catre vanzator

(art. 1.717 C. civ.).

u# sanctiunea decaderii din dreptul de garantie, cumparatorul tre#uie sa comunice de!ectiunea

inainte de implinirea termenului de garantie. +aca aceasta comunicare nu a putut !i !acuta in termenulde garantie, din motive o#iective, cumparatorul are o#ligatia sa comunice de!ectiunea intr-un termen

rezona#il de la data e'pirarii termenului de garantie. +. O(i/atiie cu$%aratoruui

&otrivit art. 1.71: C. civ. , cumparatorul are doua o#ligatii principale

- sa preia #unul vandut3

- sa plateasca pretul vanzarii.A.Plata pretului

&otrivit art. 1.720 C. civ. in lipsa unei stipulatii contrare, cumparatorul tre#uie sa plateasca pretul

la locul in care se a!la #unul in momentul inc$eierii contractului.

n privinta momentului in care tre#uie !acuta plata, pretul tre#uie ac$itat de indata ce a !ost transmisa

proprietatea.

n ceea ce priveste modalitatea de plata a pretului, aceasta se poate realiza- !ie su# !orma unei sume glo#ale care sa !aca o#iectul unei prestatii unice3

- !ie in mod !ractionat, esalonat in timp, in rate la anumite termene, de regula lunar.&otrivit art. 1.721 C. civ., cumparatorul este o#ligat sa plateasca do#anzi asupra pretului din ziua

do#andirii proprietatii daca #unul produce !ructe naturale sau civile sau din ziua predarii, daca #unul nu

produce !ructe, dar ai procura alte !oloase.

Cumparatorul are dreptul sa suspende plata pretului in situatia in care a!la despre e'istensa uneicauze de evictiune. uspendarea platii pretului se poate !ace pana la incetarea tul#urarii sau pana cand

vanzatorul o!era o garantie corespunzatoare. uspendarea platii pretului nu se poate !ace in situatia in

care cumparatorul a cunoscut pericolul evictiunii in momentul inc$eierii contractului sau daca in

contract s-a prevazut ca plata se va !ace c$iar in caz de tul#urare.

n caz de neplata a pretului de catre cumparator, vanzatorul poate sa-si e'ercite dreptul de

retentie asupra #unului pana in momentul platii. &entru e'ercitarea dreptului de retentie de catrevanzator, tre#uie intrunite doua conditii

- creanta privind pretul sa !ie e'igi#ila3

- cumparatorul sa nu !i do#andit detentiunea #unului care !ormeaza o#iectul vanzarii.

n situatia in care #unul a !ost predat cumparatorului, vanzatorul va putea cere e'ecutarea silita a

o#ligatiei de plata a pretului, avand un privilegiu special care-i con!era dreptul de a !i satis!acut cu

pre!erinta !ata de alti creditori, din pretul #unului vandut (art. 1.72 C. civ.). ctiunea in plata pretuluiare caracter personal si se prescrie in termenul general de ani.

anzatorul poate opta si pentru a cere rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare pentru

neplata integrala sau partiala a pretului, inclusiv a do#anzilor.


17/47

ezolutiunea are drept consecinta des!iintarea cu e!ect retroactiv a vanzarii- cumpararii, cu

consecinta repunerii partilor in situatia anterioara, ducand, in principiu, si la des!iintarea tuturor

drepturilor constituite in !avoarea tertelor persoane de catre cumparator asupra #unului vandut.

n am#ele situatii, cumparatorul poate cere si daune-interese.

).Luarea in primire a lucrului

Cumparatorul este o#ligat sa ia in primire lucrul vandut la locul si la termenul la care vanzatorul

este o#ligat sa-l predea. &rin urmare, aceasta operatie tre#uie e'ecutata la termenul sta#ilit in contract,

iar, in lipsa unei asemenea stipulatii, potrivit o#iceiului locului3 daca nu e'ista un o#icei, indata dupainc$eierea contractului.

n cazul in care cumparatorul re!uza preluarea si plata #unului mo#il, el este de drept in

intarziere, iar daca cumparatorul persista in re!uzul sau, vanzatorul are un drept de optiune intre

consemnarea #unului in depozit, la dispozitia si pe c$eltuiala cumparatorului si vanzarea #unului.

+aca vanzarea-cumpararea a avut ca o#iect #unuri (mo#ile) altera#ile sau supuse !luctuatiei de

valoare, cumparatorul este de drept in intarziere in privinta preluarii lor, atunci cand nu le-a preluat in

termenul convenit, c$iar daca pretul a !ost platit, sau atunci cans a solicitat predarea, !ara sa !i platitpretul.

C. uportarea c!eltuielilor vanzarii-cumpararii

&otrivit art. 1.666 C. civ., cumparatorul este o#ligat sa suporte c$eltuielile vanzarii, daca partile

nu au stipulat alt!el.

ceste c$eltuieli care incum#a cumparatorului ca un accesoriu al pretului constau in c$eltuieli

propriu-zise ale actului, ta'ele de tim#ru, de autenti!icare a actelor in cazul #unurilor imo#ile. ot insarcina cumparatorului sunt si c$eltuielile a!erente operatiunilor de plata a pretului.

&artile pot prevedea, insa, ca aceste c$eltuieli sa !ie suporte in comun sau c$iarnumai de catre

vanzator.>asurarea, cantarirea si c$eltuielilende predare a #unului sunt in sarcina vanzatorului, iar cele

de preluare si transport de la locul e'ecutarii sunt in sarcina cumparatorului.

VARIETATI ALE CONTRACTULUI DE VANZARE-CUMPARARE

1. Van#area !u%a /reutate0 nu$ar *au $a*ura

ceasta varietate de vanzare are ca o#iect numai lucruri de gen, dintr-un lot determinat. &entruindividualizarea cantitatii vandute va tre#ui sa se e!ectueze numararea sau masurarea acesteia.

Caracteristic acestei varietati de vanzare-cumparare este !aptul ca trans!erul dreptului de

proprietate asupra #unului si a riscurilor de la vanzator la cumparator are loc ulterior inc$eierii

contractului, si anume, in momentul individualizarii #unurilor prin cantarire, numarare sau masurare. &. Van#area in (oc a (unurior

&otrivit art. 1.67/ C. civ. in situatia in care mai multe #unuri sunt vandute in #loc si pentru un

pres unic si glo#al, proprietatea se stramuta cumparatorului indata ce contractul s-a inc$eiat, c$iar daca

#unurile nu au !ost individualizate.

+. Van#area %e /u*tate

&otrivit art. 1.6/2 C. civ. vanzarea su# rezerva ca #unul sa corespunda gusturilor cumparatoruluise inc$eie numai daca acesta a !acut cunoscut acordul sau in termenul convenit ori statornicit prin

uzante.anzarea pe gustate este intalnita !recvent in piete, targuri, unde se des!ac #unuri alimentare.

&entru inc$eierea valida a unei asemenea vanzari este necesar ca, in preala#il, cumparatorul sa !i gustat

aceste #unuri si sa !i declarat ca ii convin. &roprietatea #unului se transmite dupa ce acesta este

individualizat.

,. Van#area %e incercate


18/47

&otrivit art. 1.6/1 C. civ., vanzarea este pe incercate atunci cand se inc$eie su# conditia

suspensiva ca, in urma incercarii, #unul sa corespunda criteriilor sta#ilite la inc$eierea contractului ori,

in lipsa acestora, destinatiei #unului, potrivit naturii sale.

+aca durata incercarii nu a !ost convenita si din uzante nu rezulta alt!el, conditia se considera

indeplinita in cazul in care cumparatorul nu a declarat ca #unul este nesatis!acator in termen de 0 de

zile de la predarea #unului.

n cazul in care prin contractul de vanzare partile au prevazut ca #unul vandut urmeaza sa !ie

incercat, se prezuma ca s-a inc$eiat o vanzare pe incercate. . Van#area !u%a $o*tra *au $o!e

n acest caz, dreptul de proprietate se trans!era la momentul predarii #unului.

. Van#area unei $o*teniri

anzarea unei succesiuni (mosteniri) este un contract prin care titularul unui drept succesoral

instraineaza cu titlu oneros acest drept altei persoane, !ie comostenitor, !ie o persoana straina de

mostenire. 4 asemenea vanzare este posi#ila numai dupa momentul desc$iderii succesiunii.

anzarea unei mosteniri tre#uie sa !ie realizata in !orma autentica su# sanctiunea nulitatiia#solute a contractului.

+aca nu speci!ica #unurile asupra carora se intind drepturile sale, vanzatorul unei mosteniri

garanteaza numai calitatea sa de mostenitor, a!ara de cazul cand partile au inlaturat e'pres si aceasta

garantie.

anzatorul este o#ligat sa predea cumparatorului toate !ructele pe care le-a cules si toate platile

primite pentru creantele mostenitrii, !iind indreptatit sa i se plateasca de catre cumparator toate sumelede #ani ac$itate in contul pasivului succesoral. anzatorul ramane raspunzator pentru toate datoriile

mostenirii. 2. Van#area cu %ata %retuui in rate *i re#er"a %ro%rietatii

tunci cand, intr-o vanzare cu plata pretului in rate, o#ligatia de plata este garantata cu rezerva

dreptului de proprietate, cumparatorul do#andeste dreptul de proprietate la data ac$itarii ultimei rate

din pret3 riscul #unului este insa trans!erat cumparatorului de la momentul predarii acestuia.n lipsa unei intelegeri contrare, neplata unei singure rate, care nu este mai mare de o optime din pret,

nu da dreptul la rezolutiunea contractului, iar cumparatorul pastreaza #ene!iciul termenului pentruratele succesive.

Cand a o#tinut rezolutiunea contractului pentru neplata pretului, vanzatorul este tinut sa restituie

toate sumele primite, dar este indreptatit sa retina, pe langa alte daune-interese, o compensatie

ec$ita#ila pentru !olosirea #unului de catre cumparator. 3. Van#area cu o%tiune !e ra*cu$%arare

Con!orm art. 1.75/ C. civ. vanzarea cu optiune de rascumparare este o vanzare a!ectata de

conditie rezolutorie prin care vanzatorul isi rezerva dreptul de a rascumpara #unul sau dreptul transmis

cumparatorului. 4ptiunea de rascumparare nu poate !i stipulata pentru un termen mai mare de 5 ani.

+aca s-a sta#ilit un termen mai mare, acesta se reduce de drept la 5 ani.

'ercitarea optiunii de rascumparare de catre vanzator se poate !ace numai daca acesta restituiecumparatorului pretul primit si c$eltuielile pentru inc$eierea contractului de vanzare si realizarea

!ormalitatilor de pu#licitate (art. 1.75: alin. 1 C. Civ.).

'ercitarea optiunii il o#liga pe vanzator la restituirea catre cumparator a c$eltuielilor pentru

ridicarea si transportul #unului, a c$eltuielilor necesare, precum si a celor utile, insa, in acest din urma

caz, numai in limita sporului de valoare. n cazul in care vanzatorul nu e'ercita optiunea in termenul

sta#ilit, conditia rezolutorie care a!ecta vanzarea este considerata a nu se !i indeplinit, iar dreptulcumparatorului se consolideaza.

anzatorul care intentioneaza sa e'ercite optiunea de rascumparare tre#uie sa ii noti!ice pe

cumparator, precum si pe orice su#do#anditor caruia dreptul de optiune ii este opoza#il si !ata de care


19/47

doreste sa isi e'ercite acest drept. n termen de o luna de la data noti!icarii, vanzatorul tre#uie sa

consemneze sumele mentionate la art. 1.75: alin. (1), la dispozitia cumparatorului sau, dupa caz, a

tertului su#do#anditor, su# sanctiunea decaderii din dreptul de a e'ercita optiunea de rascumparare.

n cazul in care di!erenta dintre pretul rascumpararii si pretul platit pentru vanzare depaseste nivelul

ma'im sta#ilit de lege pentru do#anzi, pretul rascumpararii va !i redus la pretul platit pentru vanzare.

CONTRACTUL DE DONATIE

NOTIUNEA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE DONATIE

1. Notiunea contractuui !e !onatie

Contractul de donatie este reglementat de Codul civil, in Cartea a -a, intitulataDespre

mostenire si liberalitati, in itlul al -lea, impreuna cu testamentele, deoarece, atat donatia, cat si

testamentul au la #aza intentia de a grati!ica, !iind li#eralitati.

n #aza art. :/5 C. civ., vom de!ini contractul de donatie ca !iind un contractul prin care, cu intentia de

a grati!ica, o parte numita, donator, dispune in mod irevoca#il de un #un in !avoarea celeilalte partinumitadonatar .

&. Caracteree 'uri!ice ae contractuui !e !onatie

a. +onatia este un contract unilateral, deoarece da nastere la o#ligatii numai in sarcina

donatorului. +onatarul are numai o indatorire de recunostinta !ata de donator, care rezulta din lege si nu

din contract.

(. +onatia este un contract esentialmente gratuit (o liberalitate). n cazul donatiei cu sarcina,contractul este oneros in limitele valorii sarcinii sigratuit numai pentru ceea ce depaseste valoarea

sarcinii.c. Contractul de donatie este un contract translativ de proprietate.

!. Contractul de donatie este un contractsolemn (art. 1.011 C. civ.), cu e'ceptia donatiilor

indirecte, donatiilor deg$izate si a darurilor manuale.

CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE DONATIE

1. Con!itiie !e 4or$a ae contractuui !e !onatie- &otrivit art. 1.011 C. civ. "+onatia seinc$eie prin inscris autentic, su# sanctiunea nulitatii a#solute%.

n cazul in care partile inc$eie contractul prin reprezentant, mandatul (procura) tre#uie sa

im#race, la randul ei, !orma autentica (principiul simetriei de !orma, potrivit caruia toate actele care

sunt in legatura cu un act autentic tre#uie sa se inc$eie in !orma autentica). &entru donator, procuratre#uie sa !ie sispeciala, deoarece suntem in prezenta unui act de dispozitie.


20/47

4!erta de donatie !acuta unei persoane lipsite de capacitate de e'ercitiu se accepta de catre

reprezentantul sau legal, iar cea !acuta unei persoane cu capacitate de e'ercitiu restransa se accepta de

catre acesta, cu incuviintarea reprezentantului legal(art. 101 alin. si C. civ.).

n cazul in care donatia are ca o#iect #unuri mo#ile, potrivit art. 1011 alin. C. civ. acestea

tre#uie enumerate si evaluate printr-un inscris, !ie el si su# semnatura privata, su# sanctiunea nulitatii

a#solute a donatiei.

9ulitatea donatiei pentru viciile de !orma poate !i inlaturata prin con!irmarea ei !acuta de catre

mostenitorii universali ori cu titlu universal ai dispunatorului, !ara insa a se preudicia drepturiletertilor.

&. Con!itiie !e 4on! ae contractuui !e !onatie

A. Capacitatea partilora.Regula. &otrivit art. :/7 C. civ. "4rice persoana poate !ace si primi li#eralitati, cu respectarea

regulilor privind capacitatea%. &rin urmare, capacitatea este regula, iar incapacitatea este e'ceptia.

Conditia capacitatii de a dispune prin li#eralitati tre#uie indeplinita la data la care dispunatorul

isi e'prima consimtamantul, iar conditia capacitatii de a primi o donatie tre#uie indeplinita la data lacare donatarul accepta donatia.

+onatia !iind un act de dispozitie si cu titlu gratuit, tre#uie ca partile sa ai#a capacitate deplina

de e'ercitiu.

n ceea ce priveste persoanele uridice, daca prin lege nu se dispune alt!el, orice persoana

uridica poate primi li#eralitati in conditiile dreptului comun, de la data actului de in!iintare, c$iar daca

li#eralitatile nu sunt necesare pentru ca persoana uridica sa nastere in mod vala#il (art. 20/ C. civ.).(.Incapacitati de a dispune prin donatie

1. &otrivit art. :// alin. 1 C. civ. cel lipsit de capacitate de e'ercitiu sau capacitate de e'ercitiu

restransa nu poate dispune de #unurile sale prin li#eralitati, cu e'ceptia cazurilor prevazute de lege.

9erespectarea acestei incapacitati se sanstioneaza cu nulitatea uridica a donatiei, c$iar !ara dovedirea

unui preudiciu (art. C. civ.).

c.Incapacitati de a primi prin donatie1.Persoanele neconcepute. &otrivit art. 6 C. civ. "drepturile copilului sunt recunoscute de la

conceptiune, insa numai daca el se naste viu%, de unde rezulta ca nu poate primi o donatie o persoanacare nu are e'istenta !izica la data !acerii donatiei.

&.%edicii, armacistii si preotii. rt. ::0 C. civ. dispune ca medicii si !armacistii, precum si alte

persoane, care au acordat, direct sau indirect, ingriiri de specialitate dispunatorului pentru #oala care

este cauza a decesului nu pot primi donatii de la acesta din urma.ceasta interdictie se intemeiaza pe o prezumtie a#soluta de sugestie si captatie, iar

nerespectarea ei atrage sanctiunea nulitatii relative.

&revederile art. ::0 C. civ. sunt aplica#ile sipreotilor sau altor persoane care au asistat pe

donator din punct de vedere religios in cursul #olii de care acesta a murit.

or !i vala#ile donatiile !acute medicilor, !armacistilor sau altor persoane care au acordat

ingriiri de specialitate medicale sau religioase cand acestia au calitatea de sot, ruda in linie dreapta saucolaterali privilegiati. i#eralitatile !acute altor rude pana la gradul patru inclusiv vor !i vala#ile, daca,

la data li#eralitatii, dispunatorul nu are sot si nici rude in linie dreapta sau colaterali privilegiati.

n cazul in care dispunatorul a decedat din cauza #olii, termenul de prescriptie a actiunii in

anulare curge de la data la care mostenitorii au luat cunostinta de e'istenta li#eralitatii (art. ::0 alin.

C. civ.). +aca dispunatorul si-a revenit, actiunea in anularea donatiei poate !i promovata in termen de

trei ani de la data la care dispunatorul s-a resta#ilit (art. ::0 alin. 5 C. civ.).n conditiile acestui articol, donatia nu va !i vala#ila nici in situatia in care este !acuta in

!avoarea unei persoane interpuse. unt prezumate a !i persoane interpuse, con!orm art. ::2 alin. 2,


21/47

ascendentii, descendentii si sotul persoanei incapa#ile de a primi donatii, precum si ascendentii so

descendentii sotului acestei persoane.

+. Cetatenii staini si apatrizii nu pot primi prin donatii terenuri situate in tara noastra (art.

alin. 2 din Constitutia revizuita).

). Consimtamantul partilor

&entru validitatea donatiei, consimtamantul tre#uie sa !ie e'primat in !orma autentica (art. 1.011

C. civ.) si sa !ie neviciatprin eroare, dol sau violenta.

+roareapoate privi identitatea donatarului, #unul donat sau cauza donatiei.n practica, mai !recvent, este intalnit dolul, care se mani!esta aici su# !ormasugestiei si captatiei.

*iolenta, !ie ea !izica sau morala, poate proveni atat de la donatar, cat si de la un tert.

anctiunea vicierii consimtamantului este nulitatea relativa a donatiei.C. &biectul contractului de donatie

;unul care !ormeaza o#iectul contractului de donatie tre#uie sa !ie in circuitul civil, sa

!ie determinat saudeterminabil,posibil, licit sisa existe sausa poata exista in viitor. +intre #unurile

viitoare, numai succesiunile nedesc$ise nu pot !orma o#iectul donatiei. +e asemenea, #unurile viitoarenu pot constitui o#iectul darului manual.

+aca #unul donat este individual determinat, donatorul tre#uie sa ai#a calitatea de proprietar.

Contractul de donatie care are ca o#iect lucrul altuia este lovit de nulitate a#soluta.

D. Cauza contractului de donatie

Cauza donatiei tre#uie sa !ie reala, licita si morala.

Cauza cuprinde doua elemente intentia de a gratiica si motivul determinant.Intentia de a gratiica consta in transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate asupra

unui #un ori a altui drept real sau de creanta. ntentia de a grati!ica este comuna tuturor contractelor de

donatie, ea in!atisandu-se ca un element a#stract, o#iectiv si invaria#il al cauzei donatiei.

%otivul determinant este scopul e!ectiv urmarit de catre donator - element su#iectiv, varia#il si

concret in !iecare contract de donatie.

PRINCIPIUL IREVOCA)ILITATII DONATIILOR. E5CEPTII

1. Princi%iu ire"oca(iitatii !onatiiorA. Consideratii generale

Con!orm dispozitiilor art. :/5 si 1.015 C. civ. contractul de donatie este irevoca#il, ast!el incat,

cel care a !acut li#eralitatea, nu mai poate lua inapoi ceea ce a daruit. revoca#ilitatea donatiilor este

menita sa asigure siguranta circuitului civil.n cazul contractului de donatie irevoca#ilitatea are un caracter special, mai accentuat decat !orta

o#ligatorie a oricarui alt contract, intrucat ea priveste nu numai e!ectele, ci insasi esenta contractului,

!iind o conditie de vala#ilitate pentru !ormarea lui.

sa !iind, orice clauza sau conditie, a carei indeplinire ar depinde doar de vointa donatorului,

care ar putea in acest !el sa inlature sau sa micsoreze li#eralitatea !acuta donatarului, este incompati#ila

cu esenta donatiilor si sanctionata cu nulitatea a#soluta.). Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor

- Donatia aectata de o conditie a carei realizare depinde exclusiv de vointa donatorului (art. 1.015

alin. 2 pct. 1 C. civ.). sadar, donatia nu poate sa !ie !acuta su# o conditie pur potestativa - a carei

realizare ar atarna e'clusiv de vointa donatorului (de e'emplu, iti voi dona #unul, daca voi crede eu ca

meriti) si nici su# o conditie simpla potestativa - a carei realizare sa depinda atat de vointa donatorului,

cat si de circumstante e'terioare (de e'emplu, iti voi dona casa, daca ma voi trans!era in alta localitate).anctiunea nerespectarii acestei interdictii este nulitatea a#soluta a contractului.

-Donatia acuta cu sarcina pentru donatar de a plati datoriile viitoare nedeterminate. &otrivit art

1.015 alin. 2 pct. 2 C. civ. sunt nule donatiile care impun donatarului plata unor datorii pe care


22/47

donatorul le-ar contracta in viitor si a caror valoare ma'ima nu a !ost speci!icata prin actul de donatie,

intrucat donatorul ar putea contracta in viitor datorii care ar putea depasi valoarea o#iectului donat,

ceea ce ar constitui o revocare indirecta a donatiei. anctiunea inserarii unei asemenea clauze este

nulitatea a#soluta.

- Donatia care conera dreptul dispunatorului de denunta unilateral contractul

anctiunea inserarii unei asemenea clauze este nulitatea a#soluta.

-Donatia acuta cu clauza in avoarea dispunatorului de a dispune in viitor de bunul donat. +aca

donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de un #un sau de o parte determinata din #unurile daruite,donatia este nula cu privire la acel #un sau acea parte, c$iar daca donatorul moare !ara a !i dispus deele3 #unul sau partea de #un se transmite catre mostenitorii legali ai donatorului. atiunea acestei

interdictii rezida in !aptul ca donatarul s-ar a!la la discretia donatorului, care ar putea oricand sa

instraineze #unurile sau suma de #ani din #unurile daruite.

anctiunea inserarii unei asemenea clauze este nulitatea a#soluta.

C. Clauze compatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor- cele prin care contractul de donatie este aectat de un termen , deoarece termenul nu a!ecteaza

do#andirea dreptului transmis, ci numai e'ercitiul acestuia3

- cele prin care contractul de donatie este aectat de o conditie cazuala (care depinde de $azard)sau

mixta (depinzand de $azard si vointa unei alte persoane decat donatorul)3

- cele prin care in contractul de donatie se stipuleaza plata datoriilor prezente ale donatorului, datorii

cu data certa, anterioara donatiei si c!iar cele viitoare, daca acestea sunt speci!icate in contract3- cele care prevad expres posibilitatea reintoarcerii bunurilor donate in cazul in

care donatarul ar predeceda donatorului, c$iar daca ar lasa descendenti,sau pentru cazul de predeces

al donatarului si al descendentilor lui (art. 1.016 C. civ.). semenea clauze de reintoarcere vor putea !i

convenite numai in !avoarea donatorului, nu si a mostenitorilor acestuia3

- cele prin care donatia are ca obiect nuda proprietate, donatorul rezervandu-si uzu!ructul sau dreptul

de a#itatie. ot ast!el, este permisa si clauza prin care se doneaza doar uzuructul, donatorul pastrandnuda proprietate.

&. E6ce%tie !e a %rinci%iu ire"oca(iitatii !onatiior

n principiu, donatiile sunt irevoca#ile. &rin e'ceptie de la principiul irevoca#ilitatii donatiilor,

sunt revocabileprin ele insele donatiile intre soti.&otrivit art. 1.01 C. civ., orice donatie inc$eiata intre soti in timpul casatoriei este revoca#ila

numai in timpul casatoriei. otul donator are dreptul de a revoca contractul de donatie oricand in timpul

casatoriei si !ara a usti!ica in vreun !el revocarea !acuta. ointa sotului donator de a revoca donatia

!acuta celuilalt sot poate !i e'primata e'pres (prin solicitarea restituirii #unului) si c$iar tacit (de

e'emplu, in cazul in care donatorul dispune de #unul donat prin testament in !avoarea altcuiva).

+onatia intre soti devine irevoca#ila in clipa mortii donatorului, precum si in momentul incetariisau des!acerii casatoriei. Cu toate acestea, dupa acest moment, donatia se va putea revoca pentru

nee'ecutarea sarcinilor sau pentru ingratitudine din partea donatarului.

9ulitatea casatoriei atrage nulitatea relativa a donatiei !acute sotului de rea-credinta.

CAUZELE LE7ALE DE REVOCARE A DONATIILOR


23/47

&otrivit art. 1.020 C. civ. donatia poate !i revocata pentru ingratitudine si pentru nee'ecutarea

culpa#ila a sarcinilor la care s-a o#ligat donatarul. evocarea pe aceste temeiuri nu opereaza de drept,

ci ea tre#uie solicitata de catre partea interesata.

1. Re"ocarea !onatiior %entru in/ratitu!ine

A.otiunea de ingratitudine

Ingratitudinea este antonimul recunostintei pe care donatarul ar tre#ui sa o ai#a !ata de donator.

). Cazurile de revocare a donatiilor pentru ingratitudine

rt. 1.02 C. civ. enumera urmatoarele cazuri de revocare pentru ingratitudinea.Donatarul a atentat la viata donatorului, a unei presoane apropiate lui sau, stiind ca altii

intentioneaza sa atenteze, nu l-a instiintat pe donator.. &entru ca donatia sa !ie revocata in temeiul art.

1.02 pct. 1 C. civ., nu se cere o condamnare penala a donatarului, ci este su!icient sa se sta#ileasca de

catre instanta de udecata intentia de a curma viata donatorului sau a peroanelor mentionate in acest

articol, c$iar daca aceasta intentie nu a !ost concretizata sau sa !aca dovada !aptului ca donatarul a avut

cunostinta despre impreurarea ca o alta persoana intentiona sa !aca acest lucru.

(.Donatarul se ace vinovat de apte penale, cruzimi sau inurii grave ata de donator (potrivitart. 1.02 pct. 2 C. civ.).

/ctele de cruzime vizeaza integritatea corporala si sanatatea donatorului si ele vor tre#ui sa !ie

savarsite de donatar sau de o alta persoana, din ordinul acestuia, iar in ceea cepriveste inuriile, acestea

ating onoarea, demnitatea sau reputatia donatorului.


24/47

/dmiterea actiunii nu produce eecte retroactive ata de tertii de buna-credinta care au

dobandit bunul prin acte cu titlu oneros si nici asupra garantiilor constituite in avoarea acestora.

!. #ermenul in care poate !i promovata actiunea in revocare pentru ingratitudine este de un an din ziua

in care donatorul a stiut ca donatarul a savarsit !apta de ingratitudine. +aca donatorul decedeaza !ara sa

!i cunoscut cauza de revocar, actiunea poate !i introdusa de mostenitorii donatorului in termen de un an

de la data mortii donatorului.

&. Re"ocarea !onatiior %entru nein!e%inirea *arcinior

arcina este o o#ligatie impusa donatarului, care, daca a acceptat donatia, este tinut sa o aduca laindeplinire, in caz de nee'ecutare, donatorul avand dreptul !ie la actiunea in e'ecutare, !ie la a cere inustitie revocarea donatiei pentru nee'ecutarea sarcinii. arcina tre#uie sa !ie e'ecutata numai in limita

valorii #unului donat actualizata la data la care sarcina tre#uia e'ecutata.

arcina tre#uie sa !ieposibila, licita si morala. a poate !i stipulata in avoarea oricareia dintre

parti(donator ori donatar) sau in avoarea unui tert.

+aca sarcina s-a stipulat in !avoarea donatarului, donatia este pur gratuita insa, in caz de

n

contractul_de_vanzare-cumparare.docx

Documents