o

Nr. 95 ír'VV X Braşov, Joi in 2 (15) Mai Anul LX X VI

I ABONAMENTUL^Pe un an . . . 24 Cor. Pe o jnm. de an 12 „ Pe trei Ioni. . . 6 „

Pentru România şl străinătate:

Pe un an . . . 40 lei. Pe o jnm. de an 20 „

TELEFON 3K 226.

13

R E D A C Ţ I A Şl ADMINISTRAŢIA

Târgul inului Nr. 30.

INSERATELE ee primesc la adminis­traţie. Preţul după tarif

şi Învoială.

Manuscrisele nu se ta* napoiază.

Din importantul răspuns rostit de dl M a io rescu , în care a trecut în re» vistă evenimentele din vieaţa internă a partidelor conservatoare până la înjghebarea guvernului de colaborare şi dela această dată încoace, reţinem ur­mătoarele:

Reprezentanţa legală a ţărei o formează guvernul şi m ajorităţile par­lamentare. Nu poate o moţiune de club sau un congres să se substitue acestei reprezentanţe legale. (Aplauze). înaintea ţărei e regele, care dă încrederea gu­vernului, e Camera şi Senatul ca re­prezentante ale ţărei, cari dau încre­derea guvernului şi au dreptul să i ceară socoteală. A încerca ca odată ce din sânul unui partid un guvern s ’a format şi are de partea sa majorităţile parti­dului, a încerca ca alături de această reprezentanţă legală a partidului, să im p u i voinţa u n u i club sa u a u n ei mo- ţîu n i, asta în se a m n ă că voeşti a n im ici constituţionalism ul acestei ţă ri. (Aplauze plelungite).

...Eu sânt legat de considerări de onestitate internaţională de a nu vă spune cuprinsul protocolului dela Pe­tersburg, d e a nu-1 dezvălui nici măcar aci în faţa d-voastră, representanţi le­gali ai ţărei şi era să mă duc la club, ca să mă tălmăcesc ?

Avea cineva în acel club mandat dela guvern ca să ceară desfacerea guvernului de colaborare sau aţi dat d-v. parlamentul, cuiva mandat ca să mi ceară mie neprimirea soluţiei în chestia conflictului româno-bulgar? Căci regele şi parlamentul sunt singurii fac­tori cari îmi pot cere socoteală în această chestie. Dacă trebue să urmez ordinile dela club, ce mai aveţi d v. de făcut aci şi de ce stă regele acolo unde stă. Dacă aşi fi urmat îndemnurile dela club, asta ar fi însemnat negarea vie- ţei parlamentare şi constituţionale a ţărei.

După terminarea cnvântărei primului ministru, dep. Greceanu a propus o moţiune de încredere, core a fost votată cu 85 voturi contra 15 (voturile liberalilor) 16 deputaţi s’ao abţinut del* vot, în­tre cari 6 miniştrii iar restul de­putaţi conservatori, cari n’au fost satisfăcuţi de răspunsa! d-nulu Maiorescu.

Din Bucureşti se anunţă, că prim-ministrul Maiorescu a cerut reuniunei din Petersburg permi­

siunea de-a putea comunica came-

retor române într’o şedinţă secretă hotărârile acestei reuniuni pentru a linişti spiritele deputaţilor agi­taţi şi nerăbdători.

România şi Italia.Frumoasă şi înălţătoare a fost

primirea prinţului Carol al Româ­niei la Roma din partea publicu­lui şi din partea regelui si a în­treg ei curţi regale. O însufleţire mai mare şi mai sinceră în şiru­rile publicului şi în presă, mai rar s-a văzut, iar primirea ce i a fâ- cut-o prinţului familia regală a a- vut timbrul intimităţii şi al iubirii. Publicul şi presa, dar în special regele a dat o viie expresiune senti­mentelor de prietinie şi iubire, ce le au Italienii faţă de România şi laţa de poporul românesc.

La dineul, ce s-a dat alaltă- seară, regele a relevat originea poporului românesc şi comunitatea de interese cu poporul italian, cari fac ca 1< gâturile între aceste două popoare să fie strinse şi trainice.

Iată informaţiile ce le avem pentru azi despre vizita prinţului Carol la Roma:

Vizite la cazarme.Principele Carol, însoţit de suve­

ranul Italiei, s-au dus Luni dimineaţa la erele 7 şi jum ătate, cu automobilul, să viziteze cazarma grenadirilor. A fost primit de comandanţii de corp de ar­mată, de locotenentul colonel coman­dant al regimentului şi de numeroşi ofiţeri. Principele a trecut în revistă două batalioane de grenadiri, cari au defilat înaintea sa. Regele şi principele României s-au dus apoi £să inspecteze cazarma geniului.

Regele despre poporul român.

Luni seara s-a dat la Curte in o- noarea prinţului un dineu de gală, la care au luat parte şi primministrul Q iolitti şi ministrul de externe S a n Q iu lia n o , apoi personalul legaţiunii ro­mâne.

Regele Victor E m a n u e l a salutat pe prinţul Carol cu următorul to a st:

Alteţa regală! Salut ca bu­curie pe Alteţa Voastră, ca oaspe

văd glycinee pretotindenea. . . . dacă îmi închid ochii îmi apar prinse în dans petale de flori roşii, v io le te .... O vi­ziune infernală! Colina ceea singuratică de colo mă atrage cu o putere mag c*. La bazele ei cresc glicinee cu flori albe, se acaţărâ pe cruce, asemenea şerpilor. Ah ce revocare crudelă a trecutului.. Rup în fiecare zi câte o creangă. înflo­rită, dar în locul ei cresc repede alte lo . . . asemenea ranelor arzătoare ale patimei m e le ... Sufer grozav . . .

fix şi cu fata serioasă. Atunci îşi aduse aminte şi esclamă:

— Ah, îu adevăr, pictorul meu . . . Sermanul băiat! Am auzit, că e total nebun. . . .

Apoi ca omul, căruia nu-i convine să se ocupe mult cu o amintire neplă­cută, adause:

— Ei vezi, au trecut de atunci trei anii Îmbătrâneam, dacă mai s tă ­team atâta vr< me cu e l !

Conştiinţe păcătoase...Săptămâna trecută a răsunat

în parlamentul pompos al ţării, ri­dicat din sudoarea milioanelor ce­tăţenilor oprimaţi, desconsideraţi şi ameninţaţi cu foamete şi boli cum­plite, glasul onui deputat român, care ar fl trebuit să oprească pen­tru câteva clipe mersul incon-

f ştient al maşinei statal ai şi să facă pe acei, cari s’au cocoţat în fruntea afacerilor tării, să-şi revină în fire şi să mediteze asupra ra­nelor grozave din cari sângerează statul şi prin cari populaţiunea ţării este adusă la marginea desperării.

Trupul neamului românesc s’a înfiorat din nou la auzul cuvintelor lapidare ale deputatului Dr. ŞtefanC. Pop, în cari s’a descris pentru nu ştim a câtaoară calvarul popo­rului împedecat cu forţa în exer­ciţiul drepturilor sale constituţio­nale — pe hârtie — iar unul din organele străinătăţii, înregistrând rechizitorul deputatului român la a- dresa stăpânirei oligarhice a esclamat îngrozit: faptele denunţate de depu­tatul român nici nu pot fi înţelese de un europeanl

Nu tot aşa au simţit şi au făcut însă acei, pe cari îi priveşte în primul rând alarma dată de de-; putatul român. Ceata pieilor groasa din tabăra mamelucilor a rămas parte impasibilă, ca şi când s’ar vorbi de lucruri şi fapta din cine ştie ce colţ întunecos al Aziei, parte au însoţit expunerile ustu­rătoare ale deputatului român, cu tragere de inimă pentru soartea ne­norocită a ţării— cu râsete, zâmbete compătimitoare şi întreruperi sar- bede şi fără rost. Nici chiar acei din tabăra mamelucilor, cari Ro­mâni fiind din părinţi se aciuesc sub poalele atotputernicei stăpâ­niri, n’au manifestat altfel I Dar cum să şl cuteze să crâcnească, când majoritatea lor a ajuns după aceiaşi recetă patentată electorală îu foto­liile de „legislatori“ ai ţării!

Şi ia momentele aceste de a- patie, de totală nepricepere a du­rerilor ţării, văzând desigur rânjetul obicinuit desfigurând faţa slăni- noasă a cutărui mamei nc renega* român, deputatul român aţinut să

9 .

D e Fernand Sarnette.

Mergeam împreună printre şiru­rile de columne mari, eu boltiturâ, ale mănăstirii. El păşea alăturea de mine cu capul plecat, asemenea unui moş­neag. Glasul îi era s t in s ; se părea că vorbeşte din mormânt. Şi pe când vor bea astfel, aproape să m ă bage in spai­mă, mi-1 înfăţişam în închipuire aşa cum îl văzusem cu trei ani înainte, în Paris, In atelierul său de pictură din strada Abbesse, când nu era slab şi ti­căloşit, ca acum. Ah, acum era ca o fantomă, îmbrăcat în rassă călugăreas­că şi purtând numele de călugărul An­drei. Şi oare această fantomă să fie în adevăr băiatul vioiu din Montmatre, ti- nărul de-o vesehe excesivă, vecinie cu cântecul pe buze, în atelierul căruia, în toate unghiurile, kse găseau aruncate mucuri de ţigarete şi butelii de şam-

. panie ?.... Şi să mai amintesc de mo­delele lui, de fetele tinere, cari vecinie râdeau Şi şezând în jilţuri sau lungite pe divanuri, se întreceau în orgii şi nebunii excesive, sburdalnioe, cu tova­răşul lor, cu pictorul din strada Abbesse ?

Ce roman, Doamne I Ce roman cu sfârşit tragic! ... Când îi aud vorbind acum, îl văd iarăş în ghiarele flustura- ticai Lea, care i-a zdrobit inima şi l-a icos din minţi şi căreia el îi zicea în glumă »modelul meu cel fin«. I am vă­

arunce în faţa aoesfor oi rătăcite apostrofarea: de o sută de ori mai bine mă pot înţelege cu un ungur decât ca Românul, care a in­trat în partidul guvernului, dar care n’are curajul sâ desvălue du­rerile şi suferinţele poporului său!

Apostrofa usturătoare a prins, căci dupl lihodul răspuns ai pre­mierului Lukács pe tema „nu vede na aude“ s’a ridicat deodată ipo­chimenul Szegeszku şi ca tupeul caracteristic oamenilor inconştienţi a esclamat bătând a se în piept: că nu din interes personal a intrat io partidul muncei ci ca să apere şi să reprezinte interesele poporului români

Dacă sub „apărarea şi repre­zentarea intereselor poporului ro­mân“ Szegbeszku a înţeles obţine­rea de favoruri pentru Bine şi ade- lenţii săi, atunci mai înţelegem aplauzele pe cari le-a încasat din partea mamelucilor partidului mun­cii, dacă însă a cutezat să se pre­teze ca apărător al adevăratelor interese — trebuie să protestăm în contra acestei încercări teme­rare. Mamelucii. de ori ce catego­rie ar fi ei, n-au fost şi nu pot fi nici-odată reprezentanţii unui po­por,' cu atât mai puţin acei má­méin ci patentaţi, cari bruscând sentimentele publice au ajuns cu ajutorul baionetelor în camera ţă­rii. Szegeszku, Mangra şi toţi cei de teapa acestora ne au dovedit aceasta cu vârf „Activitatea lor parlamentară* esto doar „o carte deschisă“ , care bâjbâie de fa* ie şi acţiuni diametral opuse intereselor adevărate ale poporului român. Şi ca să nu mergem mai departe, na vem decât să ilustrăm d. e. „intere sul“ lui Szegeszku faţă de recenta lovitură dată poporului român prin nenorocita episcopie de Hajdudo- rogh şi contra căreia trebaia să protesteze cu toată energia chiar însuşi Szegbeszku, în calitatea sa de român gr. cat., de doctor în teologia confesiunei sale trebuind să fie mai mult ca ori-care alt preot gr. cat., convins de lovitura dată drepturilor biserice sale, căl­cate în picioare şi batjocorite. Ba mai mult, trebuia să intervină, în urma legăturilor sale cu stăpâni­rea, ca preoţii şi ţăranii nevino­

zut năebutiile lui zgomotoase pe la ba­luri şi în teatre, de unde trebuia să fie depărtat uneori do mânile poliţiei... Avea o viaţă in fernală! Şi-a prădat to­tul la masa verde, averea, numele şi genialitatea. Şi toate aceste nebunii dispărute mi-au revenit sub columnele mănăstirii, auzind glasul lui serios.

Vorbea despre artă... sărmanul... şi-şi amesteca ingeniozitatea cu dure­rea.... se părea că doreşte să mai tre a ­că odată prin toate chinurile ce le-a suferit, să mai poată deosebi încă o- dată, ca odinioară, culorile.... şi se sim ­tă din nou inspiraţia artistică. Măcar că odinioară, disgustat şi cuprins jle disperare el însuşi şi-a zdrobit penelu­rile. Acum era mulţumit cu viziuni mistice, istericul fericit al frumosului, nebun fericit.... căci aşa era, nebun...

— Priveşte — zise tl — priveşte tabloul iui Dori, palatul acela alcătuit din rubine şi flăcări, balaurii de sma- ragd şi ametist, plantele acele de pur­pură şi aur... p riveşte .. acela e palatul fericirii

Şi sermanul smintit arăta cu mâ­na la soarele, ce apunea, perzându-se ca un puternic glob de aur în valurile purpurii ale mării.

Sau zărind pe un eălugăr, care trecea cu paşi grăbiţi z ice a :

— Uite o s ta tu ie ... a fugit din unghiul unde era aşezată şi se aruncă în haos, în nimicire....

După ce trecurăm prin promenada mărginită cu chiparoşi întunecaţi, ne

vaţi persecutaţi şi târî ţi prin tem­niţele Sătmaruîui să fie scăpaţi de calvarul îngrozitor ce-1 supoartă pentru apărarea drepturilor lor con­sfinţite şi garantate prin atâtea legi şi băile papale.

Fâcut-a ceva marele „apără­tor al intereselor poporului român“ , chiar şi numai în cazul acesta de-o extremă importanţă, care a adus la marginea degenerării po­poral românesc gr. cat. dela Vlă­dică până la opincă şi în genere întreaga suflare românească?! Ni* mic!! Şi cu toate aceste Szegeszku are tupeul să se gireze de „apără- to i“ al „intereselor“ poporului ro­mânesc !...

Dar să trecem la o altă cate­gorie de manifestări ale acestor mamela ci pentru apărarea „intere­selor“ poporului românesc. S’a în­tâmplat zilele trecute în sinodul arâdao. Iatr-unadin şedinţele aces­tui sinod deputaţii sinodali Mangra şi soţi, cuooscuţii guvernamentali şi aderenţi ai lui Tisza, au revol­tat pe sinodalii cinstiţi cu cele mai sentimentale declaraţii de naţiona­lism românesc., de sigur pentru a-şi peteci autoritatea hârbnită. In ra­portul lor despre starea şcolilor ro­mâneşti din Bihor ei vorbesc de „halul sfâşietor al şcoalelor româ neşti, datorit machinaţiunilor or­ganelor politice, a administraţiei şi a mandatarilor politicei guver­nului“ etc-

Iată dar în toată golătatea lor pe mamelucii noştri: în sus cu şi­ra spinării plecată, în jos gura­livi şi cnragioşi. In ambele caruri însă deo perfidie rară. Aşa au fost şi aşa vor fi în totdeauna acei, cari pentru un os de ros s’au lăpâdat de neamul lor: inconştienţi, păcătoşişi perfizi!!

D in c a m e r a ro m â n ă . In şe­dinţa de alalraeri a camerei române deputatul P. G recea nu a întrebat pe prim-ministrul Maiorescu asupra situa­ţiei în care se află guvernul conser vator în urma cunoscutelor declaraţii făcute de dl P. P.Carp şeful partidului conservator, la congresul partidului conservator din săptămâna trecută, cu care prilej d l < d rp a ocrul ia r con­gresul a h o tă r â ts ă se resp ing ă rezultatul m ediaţiunei dela Petersburg ş i s ă se dermn{e colaborarea cu p a rtid u l d -lu iT. lonescu.

veni în z rea ochilor pe o mică înăl­ţime o cruce mare de piatră încunju- rată de tufe verzi, bogate şi de crengi de glycinee înflorite.

— Nu strigă el speriat — să nu mergem pe acolo ...

Simţeam cum m ina lui îmi strin- gea convulsiv braţul. Şi z ise :

— Tu ai văzut adeseori pe Lea lângă mine, dar nu ştii cu cât farmec m’a înstreinat de artă, ca să mă ţină încătuşată în lanţurile dragostii ei. E adevărat că oebii-i fermecători, părul auriu strălucitor, corpul ei svelt m’au vrăjit, dar când am con- dus-o întâiaş dată în atelierul meu, avea înfiptă la brâu o creangă cu flori albe de glycinee Mi s ’a părut, că am în faţa mea reînviat un tablou Greuze. Florile şi tinereţa ei palpitantă mi-au uluit simţurile. Celelalte le ştii, nebuniile, nimicirea m e a ... Au urmat apoi celelalte! ., amantele, minciunile, falşităţile.... in fine m-am mai revoltat odată contra suferinţei şi am crezut, că dacă voiu goli păharul amar de as- chet, voiu gusta şi leacul vindecător al uitâr«i. Am sacrificat arta şi amorul şi am venit aici în Corzica, să mă îngrop de viu....

M’am în şe la t!Liniştea aceasta îngrozitoare a mâ-

năstirei îmi m ăreşte agitaţia şi îmi desface ranem sufletului nevindecate încă. Florile aceste, vraja lor mă ur­m ăreşte până aci. In v'surile meie îmi pare că împletesc coroane de flori. Şi

Vorbea încet despre dorinţele şi deliriul lui şi despre ecoul dureros al deliciului senzual, csre îl leagă pentru totdeauna de femeia aceea, întocmai oa suvenirul acestor fiori.

Era noapte de-a binele, când m’am rent ,rs în sat, cu gândul ia amicul meu îngropat în mănăstire şi Ia sufe­rinţele lui grele, nesfârşite. Apoi mai târziu întorcându mă 1 \ Pariz, unde u i­tăm toate aşa de uşor, .mi s ’a şters în câtva amintirea lui.

Presto un an, la un bizar de bi­nefacere ara întâlnit pe Lea, îrscunju- rată de adoratori, radioasă, serbâtorită. M’a cunoscut şi de bucurie mi-a întins râzând coşul cu flori, din care ş* cea mai mică floare se lua ,cu câte două zeci de franci. Nu era între flori decât o singură creangă de glycinee. Am luat-o şi dând preţul Leei, am zis:

— O iau în numele lu il

In primul moment Lea nu pricep i despre cine e vorba, dar eu o priveam

*La patru luni m’am dus la Cor-

sica. In o zi caldă de primăvară mi’am îndreptat paşii spre eremitagiul am i­cului meu.

— Călugărul Andrei? — întreb eu adresându-mă cătră călugărul, ce-mi deschise poarta.

— Călugărul Andrei a m urit! S ’a găsit mort la poalele crucii de piatră, întins pe o grămadă de crengi do g ly ­cinee. E sigur — îucheiă călugărul a ră ­tând cu degetul la frunte — e sigur, că a ci n’a fost ceva în regulă.

Şi pe când mă întorceam în sat, prin umbra cenuşie a olivdor, mă g â n ­deam cu întristare la genialităţile mari, extraordinare, pe cari le zdrobesc fe­meile cochete, femei stricate şi fără inimă, asemenea vermilor ticăloşi, cari rod şi nimicesc rădăcinile stejarilor pu­ternici şi cu coroană bogată, doborân- du-i la p ă m â n t ... .

Trad. S i Ir. Moldoveni.

B*. 95.—1018.Paginii 2

al Italiei şi ca oaspe al meu în Roma, pe acel pământ, de unde nobilul popor românesc îş i deduce originea sa glorioasă, individuali- tatea şi înalta sa misiune pusă în serviciul civilizaţiunii. Maiesta­tea Sa regele Carol, care dirigează cu atâta înţelepciune soarta Ro­mâniei, mi-a făcut o foarte mare şi plăcută bucurie prin trimiterea aici a Alteţei Voastre. Vizita a- ceaeta corâspunde legăturii intime a celor două popoare şi comuni­tăţii de interese, de care e condu­să m litica celor două guverne. Stăpânit de acest sentiment îmi ridic paharul pentru sănatatea M. Sale regelui Carol, M. Sale regi­nei E.iz^beta şi a întregei familii regale şi pentru prosperarea Ro­mâniei.

La frumoasele cuvinte ale regelui prinţul a răspuns rostind un toast în­sufleţit, în care mulţumeşte pentru primirea afabilă, ce ii s-a făcut. Z;ce, că va comunica regelui Carol cuvintele măgulitoare, ce ii le-a adresat regele în toastul său, cum ş i sentimentele cele m a i prietinoase, ce le are f ţă de R o ­

m â n ia . Aminteşte apoi, că îi va fi în totdeauna neuitată aceasta primă vi­zită în Italia, în aceasta ţară a minu­nilor. In fine ridică păharul în sănăta­tea regelui, reginei şi % întregei fami­lii regale italiano.

*

Ca întregire la raportul nostru de eri, mai dăm azi urm ătoarele:

In Florenţa.Sâm bătă a fost ultima zi pe care

prinţul Carol a petrecut o în Florenţa, în aceasta metropolă a artelor. Toată dimineaţa zilei o întrebuinţa spre a-şi sintetiza treptata evoluţie a artei ita Jiene dela Cimabue până la Michelan- gelo, făcând un lung popas în sa 'a ce adăposteşte comorile isvorâte din dalta lui Cellini. Mai făcu apoi o nouă vizită la »Palazzo Vecchio«.

După amîazi plecând cu autom o­bilul, merse să vadă frescurile lui Pe- rugino din biserica »Santa Maria Mad- dalena« şi frescurile lui Andrea del Cas- tagno din biserica »Santa Apollonia«. Vizită apoi interesantul »Ohiostro dello Scalzo«, cum şi muzeul istorico-topo- graflc florentin. In urmă, Jăsându-şi au­tomobilul, prinţul dimpreună cu gene­ralul Perticari o luară pe jo s prin »Via Calzaioli« şi prin »Piaţa Vittorio Em manuelle«, ce erau ticsite de lumea care eşise la plimbare, şi fie oprindu-se pe la câte o vitrină de prăvălie mai a- trăgătoare, fie privind la defilarea ne­sfârşitului lanţ de echipaje, se recreară până la oare.e 6 când reîntrară la hotel

In drum spre Roma.Prinţul Carol a plecat din Florenţa

spre Roma, Duminecă la oarele 11 din zi. Regele Victor Emanuel i a pus la dispoziţie un vagon special, compus din un splendid salon şi alte apartamente.

Călătoria de la Florenţa până la Roma se făcu în condiţii escelente. Prin­ţul, bine dispus, foarte vesel, conversă într’una cu {generalul Perticari, admi­rând priveliştea zâmbitoarelor câmpii toscane. Din când în când i se auzea răsunând deschis şi argintiu râsul său plin de mulţumire. La oarele 12 şi ju mătate, trecând în vagonul-restaurant, luă dejunul convorbind foarte animat cu generalu l; iar ia staţia Cortona se înapoiară în vagonul special. Dinaintea

'lacului Trasimene, generalul îi revocă amintirea aprigelor lupte pe cari odi­nioară Ie susţinuseră acolo Romanii. Peia staţia Arezzo cerul se înnora. So a­rele luptă îndelung cu norii, până ce în fine, cam pe lângă staţia Orte, isbuti să-i Învingă. Trenul ajungând să se a- propie de Roma, Înverzită ei câmpie în­cepu să apară constelată de o mulţime de steguleţe italiene, pe ;cari le înflp- seră în pământ grupurile de şcolari ce se aflau în escursiune, ca şi muncitorii cari eşiră să petreacă Dumineca la câmp.

Dela g a ră spre Quirinal.

Am publicat eri descrierea fru­moasei primiri a prinţului la gara din Roma.

Când prinţul Carol şi regele Ita­liei eşiră din gară, subt un cer dintre cele mai azurii, R sma le oferi un spec­tacol impunător, co nu se mai poate şterge din minte Peste cincizeci de mii ae persoane se îagrăinădiseră pe în­tinsa piaţă a gărei centrale, pe piaţa Termini şi pe piaţa Esedra. In mijlocul unui adevărat şuvoi a de lume ale cărei valuri se înghesuiau unele peste altele pe toată lunga şi larga »Via Nazionale«, regele şi principele în trăsura regală, escortată de cuirasieri, d’abia ajunseră Ia Quirinal, salutaţi cu aplauze pe tot parcursul de marea mulţime ce plină de respect îşi descoperea capul. Pe pia­ţa Quirinaluiui, ticsită de lume, o altă poare de capete aclamând cu cea mai

6 A Z B Î A T R A N S I L V A R I E I .

vie însufleţire şi cerând cu stăruinţă, prin repeţite aplauze, ca regele şi cu prinţul să iasă în balcon.

O aşa de călduroasă demonstraţie de dragoste aminteşte numai pe aceea care se făcu altă dată împăratului Ger­maniei. Salutul pe care Roma îl aduse augustului sol al naţiunii surori a fost cu adevărat mişcător în toată puterea cuvântului.

Figura prinţului Carol a tât de dis­tinsă, marţială şi plină de prestanţă, relieful elegant pe care i-1 dă uniforma Vânătorilor şi cordonul ordmului »Ca­rol«, surâsul lui at£t de luminos cuce­riră deodată toată simpatia populaţiei din Roma.

Regele Victor Emanuel, radios de bucuria ce-i pricinuia întâlnirea aceasta şi de mulţumirea ce simţea pentru en­tuziasta primire ce se făcea oaspelui său, voios convorbi pe tot parcursul cu principele Carol, indieându-i ici şi co­lea câte una din cele mai caracteristice scene ale însufleţirii de care se vedea pătrunsă populaţia.

P r o c e s u l D é sy -L u k á c s . Am a- mintît eri, că să încearcă iei de fel de mijloace, pentru a se face muşama pi o cesul cu Désy. Martorul principal E h k F ă l se plimbă acum »greu bolnav« în Baden, iar după cum scriu ziarele din Budapesta, un alt martor cardinal P a - d uch Jó zsef ajutor de director de can­celarie la prezidiul ministerial, a ple­cat înainte cu trei zile din Budapesta, fără a se şti unde.

Dar, o minune! Acum s’a bolnă­vit. şi substitutul de la bancă a lui Elek, anume S z i lá i B é la , care asemenea nu se va putea prezenta la pertractare...

Suntem în Ungaria, sub jugul des potic al oligarhilor.

C o n c o d ia r sa r e z e r v iş t i lo r . Zia­rele apărute azi dimineaţă în Budapesta publică următorul comunicat semificios:

Mâne înainte de prânz se va ţinea la ministerul de războiu un consiliu ministerial comun la care pe lângă m niştrii comuni vor lua parte şi cei doi prim -m iniştrii împreună cu m iniştrii de finanţe. In scopul acesta ministrul preşe­dinte Lukács a plecat la Viena.

După cum se anunţă oficios, ohecbul acestui consiliu ministerial comun va fi reducerea la starea corespunzătoare situaţiei a contin­gentului actual urcat şi discutarea diferitelor măsuri ce trébuesc luate în legătură cu aceasta.

T ă m b ă la n . Deputatul Târzii, Vertán Endre îşi va ţinea darea de seamă Înaintea alegătorilor săi Duminecă, tn 18 ). e. în Turda. Vor fi de faţă şi câţiva deputaţi, Intre car i şi contele Apponyiy tn onoarea căruia se ra face mare tămbălău patriotic.

A d u n a r e o p r ită . Le merge rău republicanilor maghiari. Partidul republi­can regnicolar a voit să ţină la Budapesta în ziua primă de Rusaliile catolice o a- dunare, dar poliţia a interzis’o. Unul din convocătorii adunării a cerut des­luşiri de la poliţie asupra cauzei inter­zicerii. Ii s ’a spus, că autorităţile nu au nici o îngrijire faţă de inteligenţă, dar m ussele p o p o ru lu i neînţeU gă nd scopul id eal, a r p r im • n ’şle h)fim n[e -entim en- ta !e, ca ri pot avea u r m ă r i p e ticid o a se

Va să zică să tem de massele po­porului 1

A p r o p ie r e fra n c o germană. Du­minecă în 11. 1. c. s ’a ţinut la Berna în Elveţia prima conferenţă de înţele­

gere interperlam entard fra n co -g trm a n ă . Conferinţa a adoptat o hotărâre res­pingând în mod energic şicanele şovi­

n ism u lu i, de blam at d in p u n c t de ve­

dere a l b u n u lu i sim ţ ş i a l fpatriotism u- lu i adevărat.

Conferinţa s ’a an gajat să lucreze tpre a face ca neînţelegerile şi conflic­tele să fie înlăturate între francezi şi germani, marea m ajoritatea acestor două popoare dorind pace.

Conferinţa cere ca conflictele care se pot ivi între Germania şi Franţa, şi care nu se vor putea aranja de către diplomaţi s ă fie sup u se trib u n a lu lu i a r ­

bitrai d in B a g a . Conferinţa e convinsă că o apropiere între Germania şi Fran­ţa ar uşura o înţelegere între celelalte puteri şi ar crea o bază pentru o pace statornică.

Conferinţa a hotărât ca ’preşiden- ţia să se constituie ca un comitet per manent care va avea să convoace alte conferinţe după împrejurări.

Apoi conferinţa a fcst declarată închisă. Erau de faţă 218 congresîşti, dintre cari 38 deputaţi ai Reichstagului german, 164 deputaţi şi 21 senatori francezi.

Situaţia internaţională.Evacuarea Scutarilor

este fixa tă pe astăzi, M e rsu ri. Conform înţelegerilor stabilite între amiralul escadrei engleze Burns şi între minis terul de externe muntenegrean trupele internaţionale vor lua în primire azi după amiazi oraşul Scutari. Astăzi di­mineaţa trupele internaţionale în nu­măr de 800 soldaţi şi ofiţeri s au adu­nat la gura râului Boiana, de unde vor pleca la Scutari. Conform înţele­gerii avute un grup de 1200 soldaţi muntenegreni vor rămânea încă timp de trei săptămâni în Scutari pentru paza şi transportarea tunurilor şi a muniţiunei cucerite.

încheierea păciieste considerată de definitiv sta­bilită în urma răspunsului recent al aliaţilor prin care aderează la în­cheierea păcii, cu toate rezervele formulate privitoare la unele ches­tiuni de litigiu între ele şi Turcia. Reuniunea din Londra lucră cu mare zor pentru delăturarea ultimelor p8deai.

Lupte între aliaţi.Din Salonic se semnalează ciocniri

sângeroase între trupe bulgare şi sârbe în ţinutul lavlan. Grecii, deţinând po­ziţii puternice, au ucis la 800 bulgari. Comandanţii trupelor bulgare şi gre­ceşti au început ancheta şi au stabilit o zonă neutrală pentru a evita pe vii­tor ciocniri, cari au produs mare agi­taţie în sînul poporaţiunii şi a armatei bulgare.

Statistica războiului.»Daily Mail« află din So fia :

Fer cler ii e Bulgarilor în răz­boiul balcanic au fost următoarele: 300 ofiţeri morţi ş i 900 răn iţi. 26.000 soldaţi morţi şi 60.000 răniţi. 95 000 Turci au căxut în prinsoare bulgară.

Lugubră statistică!I» ■

Din comitatul Făgăraşului— Cerem respectarea llmbel

române. —

Adunarea generală a comisiunei municipale a comitatului Făgăraş e convocată pe 20 Maiu a. c. Ar fi de dorit, ca în comitatul acesta curat ro­mânesc interesele comitatenze româ­neşti să-şi afle respectarea cuvenită şi dispoziţiile legei şi uzul observat în deceniile anterioare să nu fie desconsi­derate, ci în prima linie în afacerile administrative să se validiteze limba română şi folosirea ei conform le­gei pozitive, art. de lege 44/1868.

Sub fişpanii Horvath, Bausnern şi ceilalţi anteriori, în administraţia comi­tatului Făgăraşului la inzistinţa vechi­lor conducători ai intereselor româneşti să respecta legea, căci atunci toate obieetele adunărilor generale şi a co- misiunilor administrative se referau paralel cu limba m aghiară şi în limba română, protocoalele se purtau şi se verificau şi în limba română, petiţiu- nile, apelurile înaintate la preturi şi comitat erau româneşti, tutorii generali prezentau rapoartele In limba română.

Fostul comite suprem Bausnern, care la începutul carierei sale şovin iste primise epitetul de »nem engadem« fără de a fi fost Interpelat, cu provo­care la lege a dispus în una din eon- gregaţiuniie comitatenze, ca obiectele să se predea şi în limba română şi pro­tocoalele să se poarte şi în această limbă, şi fiindcă în postul de profcono- tar şi vicenotari nu era funcţionar ro­mân, au esoperat ca pe lângă plată, agendele acelea să le împlinească un alt funcţionar român.

Sub conducerea actualului comite suprem, care la început fiind sprijinit şi din partea unor membrii români din congregaţiune îşi da aparenţa, că a d ­mite pretenziunile legale ale Români­lor, cenducătorii noştri din adunările generale comitatenze au negligiat exer­citarea dreptului de limbă, a şa încât azi obiectele adunărilor generale nu se mai predau ş i în limba română, nu se mai poartă protocolul şi in limba ro ­mână, petiţiile, apelurile, scrise in limba română şi înaintate la vicecomite şi la pretori, se resping, iar tutorii gene­

rali sunt constrânşi a-şi face rapoar tele orfanale în limba maghiară.

Toate ordinaţiunile acestea con­trare legii le-au introdus acelea or­gane, acei funcţionari importaţi, cari nu cunosc limba poporului şi nici nu voesc a o învăţa şi pre cari, durere, cu consensul acelor români, cari au pactat Ia ultima restaurare cu flşpanul, jertfind pe cei puţini funcţionari ro­mâni, i-au aşezat în posturile lor.

Până ce aveam şi câte un func­ţionar român şl limba era respectată, dar de când s’au ameliorat salariile funcţionarilor administrativi în postu­rile vacante şi create din nou, se aplică tot persoane şoviniste.

Se atrage atenţiunea celor com­petenţi asupra acestor împrejurări anor­male din comitatul Făgăraşului, iar aceia pe cari i-a trim is poporul în adunările generale, ca să-i apere interesele lă­sând la oparte ani moşi tăţile şi persona­lităţile şi cu puteri unite să pretindă, ca dreptul e x ercită rii ş i fo lo dnţei li tu­

bei t ornăm să se respecteze î n toate a fa cerile adm inistrative, după cum se respectează in comitatele vecine Braşov- Sibiiu, limba germână. Să nu mai per­mită ca acest drept să fie desconside­rat şi să se creeze pentru cei impor­taţi peste noapte posturi nouă după cum se vede din raportul vicecomite- lui, că Făgăraşul are deja post de al IMea protonotar.

X y .

Ia Făgăraş merg treburile a n a p o d a . Ni se comunică, că notarul Pompeiu Turcu din fruntaşa comună românească de sub Vaida-recea păsto­rirea părintelui Max Receanu a fost trecut la penzie, iar fişpanul l-a substi­tuit cu un ungur adus din Ciuc, pe care după toate presemnele vrea să-l plaseze definitiv în această comună cu­rat românească. Şi Oltenii şi fruntaşii noştrii din V^ida-recea tac şi dorm, în ioc ca să protesteze ca un om contra acestei lovituri ce le-o pregăteşte flş­panul.

D orim c a rân d u rile ace ste să tre z e a sc ă la cap pe fru n taşii n oştri o lten i, căci a r fi p rea d in c a ie a ta ră tr ist , d a c ă a r îngh iţi f ă r ă o- punere a c e s t nou hap a m a r şi dureros.

Bibliotecile săteşti..de Gavr. Todica.

Bine face d l Corbu, când începe să discute public chestia bibliotecilor săteşti. Mai întâiu, voiu adauge şi eu câteva cărţi, completând lista d-sale, apoi voiu semnala o lacună nu numai în seria broşurilor poporale, ce Ie avem, ci şi tn direcţia, cum se face publica­rea lor.

Iată scrierile ce le recom and:D r . D . M o ld o v a nu, Advocatul po­

poral.P . R o ta riu , Advocatul poporal.Amândouă publicaţiile cuprind sfa­

turi, cri traducerea unor legi de impor­tanţă pentru săteni.

Biblioteca dela Cluj şi Biblioteca *Tribun ii< (Sibliu).

A l. L u p e a n u , De vorbă cu sătenii.E m il A . C h iffa , Sfaturi şi îndem­

nuri.Biblioteca »Bunului Econom« O-

răştie.F o a ia Interesantă (adaos la »L i­

bertatea« din Orăştie), toţi anii apăruţi. Peporul o sloveneşte cu mare plăcere, îndeosebi pentru multele ilustraţii.

Cele m ai fru m oa se (poezii popo­rale).

E r o ii noştri, broşurile apărute.In fine s& nu uităm multe volume

şi broşuri tipărite la * N ea m u l R o m â ­nesc*, apoi în Biblioteca p e n tr u toţi, B i ­blioteca * M in e r v a * .

•Acum lacuna în direcţia publ'cării

bibliotecilor populare.— M a întâmpinat nu de mult un

gornic (păzitor de pădure) zicându mi : »Unde aş putea eu căpăta o cărticică,

jdin care să învăţ cubatura, adecă mă­surarea lemnelor şi alte lucruri folosi­toare pădurarilor? Mi a spus şufarul (gornicul Erariului), că sunt cărţi de aceste, dar ce folos, că s ungureşti şi mie mi-ar trebui una românească, să o pricep«.

—El, d-lor silvicultori români, ce carte ce Vade-mecum, ce »ghid« aţi fi reco­mandat bietului gornic? Eu i-am dat câteva esplicaţii cum se determină dia metrul mijlociu al trunchiurilor, cu li­nealul ce-1 au pădurarii, şi măsurând lungimea trunchiului, cum i-se soco­teşte volumul în metri cubi (cubatura).

Cărticică românească nu i-am putut re­comanda, căci nu cunosc şi cred că nici d-voastră nu cunoaşteţi, domnilor silvi­cultori români. Probabil însă, că se,vor afla »Îndreptare« de aceste tn Romă- | nia, dar la noi nu ştiu să se fi tipărit undeva vre-unul.

— Altă* dată am avut pricini cu alcoolom etria, după-cum am relevat şi în ale mele R o stu ri E co n o m ice , pag. 59—66. — In toamna anului 1910 pu­nând la cale câteva tovărăşii pentru distilarea şi vânzarea vinarsului de prune, a trebuit să procur alcoelome- tri şi să introduc practic pe nenea Du­mitru, pe badea Avram, losiv, La zar şi cum îi mai chiam.1, cum să întrebuin­ţeze instrumentul şi tablele la m ăsura­rea tăriei vinarsului, Ia controlul desti- lărei, la predarea la en groşişti.

Şi nu mai de demult, decât acuma, a doua zi de Paşti, mă cercetează un învăţăcel dela mecanică. îmi spune, că la stăpânul său din Sebeş, învaţă d ti­neri, dintro cari 7 români şi numai 2 străini, li place să eetească, dar nu prea are cărţi potrivite. (Stăpânului său îi vin multe cărţi şi cataloage techuice, dar tot nemţeşti şi ungureşti). I-ar plă­cea ceva româneşte, despre lucrări tech- nice, despre motoare etc., să se lumi­neze în zilele de sărbătoare, când nu dă cu ciocanul...

— Ei, domnilor editori de biblio­teci poporale ce aţi fi recomandat bie­tului învăţăcel ? Poezii poporale? Dar a douazi el trebue să lucreze )a un bici- clu stricat! Sfaturi despre lucrarea pă­mântului ? In practică, trebue să dreagă un revolver ruginit! Legende şi po­veşti? Dar ca mâne, va trebui să des­facă şi să repareze un automobil, să monteze un motor !

6 crieri p e n tru m e se ria ş i! Iată ce ne lipsesc. Scrieri întocmite pe specia­lităţi. In acest punct stau mai bine fraţii din România. Profesorii Şcoalei de arte şi meserii din Bucureşti publi­cau pe vremuri un escelent B u letin in ­d u stria l. (Nu ştiu dacă mai apare şi acuma). Publicau volume, broşuri d e s­pre diferite lucruri technice (locomotive şi căi ferate, motoare etc.) Asociaţia să nu scape din vedere publicaţiile aceste, procurându-le din darul Stroescu, pe seama tuturor reuniunilor de meseriaşi. Iar în » Biblioteca p o p o ra lă« ar fi bine să publice, la răstimpuri, şi câte-o broşură specială trebuinţelor clasei noastre de mijloc, care în lipsa scrierilor potrivite româneşti, prea des îşi ia refugiul la scrieri străine, ori nu ceteşte nimic de specialitate şi astfel nu progresează cum ar fi de dorit să progreseze.

Un început vrednic de remarcat ni l-a dat neobositul muncitor, d-1 Nic. Petra-Jceb'e$Cii(prin broşura » D in putere proprie“, care m a şi scăpat din per­plexitatea, în care m a adus cererea precedentă a învăţăcelului de m eca­nică). De asemenea, d l profesor T. L. B laga, scrie cu multă pricepere, în F o a ia Interesantă a d nului Moţa, arti­cole de popularizare a fizicei, cari adu­nate în broşuri, vor putea forma lec­tură folositoare, luminătoare de minţi, pentru mulţi din meseriaşii noştri.

Să se continue, pe specialităţi ; să se dea cât de multe ilustraţii în bro- şurele respective şi yom ajunge la fru­moase resultate, împlinind lipsurile sim ­ţitoare din creşterea şi luminarea clasei noastre de mijloc.

80 April 1913.

Din cercurilemeseriaşilor noştri.

iAm primit la redacţie. Raportul

general al comitetului »Asociaţiunii pentru sprijinirea învăţăceilor si soda- lilor români din Braşov» şi Raportul »Societăţii meseriaşilor români dia Blaj», ambele pe anul 1912, din cari facem următoarele spicuiri :

Asocia'junea din Braşov.Din raportul cetit de dl. preşedin­

te al Asociaţiuni, Petru l o p , In faţa adunării generale rezultă, că averea totală a asociaţi unei a fost la finea a- nuiui 1912 de 97493'22 cor. prezentând un spor de 1687-92 cor. faţă de starea averii la finea anului 1911.

Despre p ^ stre a şi îngrijirea uce­nicilor îa anul 1912, dl. preşedinte a spus în raportul său următoarele :

»In urma experienţelor din anii trecuţi şi după «um s ’a amintit în toate rapoartele generale anuale, ale Asoria- ţiunei noastre, plasarea şi îngrijirea u- cenicilor a format şi formează un resort de muncă, care s ’a căutat să fie îndepli­nită cu toată rigoarea şi acurateţa. S’a dat şi în acest an atenţia cuvenită aces­tui report de muncă şi s ’a lucrat după putinţă, ca ucenicii să fie recrutaţi din^ băeţii cei mai harnici şi de omenie/ plasaţi apoi la m ăeştrii pricepuţi şi conştienţioşi. Nu putem trece fără a aminti şi la acest loc. că organul de plasare şi informaţiuni, instituit de Co­mitet şi aprobat de Onorata adunare generală, pentru mai bună rânduială şi pentru ca să putem îngriji şi supra- veghia pe ucenidi noştri şi mai bine ca până acum atât în viaţa de a*

Nr. 96-1918. Pagina 3G A Z E T A T B A N 8 I L ¥ A N I S L

telier cât şi în afară; acest organ s ’a dovedit In urma experienţelor de abia un an ca foarte folositor şi cel mai ducător la scop, ceeace ne dovedeşte şi numărul înseninat de ucenici plasaţi in cursul anului 1912.

«In anul 1912 s ’au plasat în Bra­şov, In cea mai mare parte prin mijlocirea Asociaţiunii noastre, 209 ucenici români şi anume la următoarele meserii; 29 măsari, 10 cismari, 3 cioplitori de pia trâ, 32 pantofari, 3 pitari, 2 perie» i, 12 croitori, 29 croitori de dame, 2 tini­chigii, 1 tinichigiu şi instalator de apa- ducte, 2 măcelari, 1 pardositor de pia* tră, 12 lăcătuşi, 2 lăcătuşi şi instalatori de apaducte, 6 lăcătuşi de maşini, 1 be- tODar, 3 împletitori de coşuri, 3 legători de cărţi. 2 cofetari, 29 zidari, 8 arhitectu­ră, 17 lemnari, 1 croitor de ghete. 1 dogar, 14 văpsitori, 3 zugravi, 1 prac­ticant de automobile şi biciclete, 1 băr­bier, 1 ceasornicar, 1 strungar, 1 faur.

»Aceştia socotiţi la cei dela Unea anului 191*1, avem cu totul la finea a- nului 1912 ucenici 610, Din aceştia s’au eliberat calfe în decursul an. 1912 în to­tal 11.

»Cu finea anului 1912, conzultând în amănunţime şi datele dela Corpora- ţiunea industrială generală unde din o

V-ficiu trebuesc a se anunţa toţi ucenicii fără deosebire de limbă, lege sau m e­serie, — avem la finea a n u lu i total 600 de u cen ici r o m â n i».

Ajutoarele împărţite de cătră aso- ciaţiune în decursul anului 1912 s u n t : 380 cor. în bani la 19 ucenici. 388 cor. taxe de şcoală plătite pentru 99 ucenici, 23 cor. ca bani de spălat pen tru 7 ucenici, 50 cor. taxe de drum pentru calfe şi ucenici, lipsiţi de m ij­loace, tot pentru ucenici s-aU împărţit haine în preţ de 915 60 cor. Cu totul, pentru ajutorarea ucenicilor s-a chel* luit în anul 1912 sum a de 1756’60 cor.

In ce priveşte partea socială şi culturală amintim, că pentru ucenicii din Braşov au fost susţinute două pos­turi de cateheţi; pentru gr.-or. şi gr.-cat Asociaţiunea dispune de o bibliotecă,, din care se împart cărţi gratuit; con­form unui uz introdus în anii trecuţi Asociaţiunea a aran jat în ziua de 1 Martie o convenire socială cu un fru­mos program, căreia.reuşit foarte bine.

Numărul membrilor a crescut în arul trecut cu mult mai mult, decât în ceilalţi ani, iar în ce priveşte achi­tarea taxelor de membrii, dl preşedin­te constată că taxele incurg regulat

* Ş T I R I .m - 1 Maiu 1913.

Oi A b o n a m e n t e p e n t r u R o m â n * aţjS o p r im e s c l a » B a n c a C a r p a ţ fl o r t

B u c u r e ş t i ,C

Pefftru fondul Ziariştilor. D l Con­stantin de Coibaei din Cunţa a bine­voit a dărui prin administraţia ziarului nostru pentru fondul ziariştilor 2 cor. P rim ea scă m ulţum ite.

Turnaul MărtnKrlşan-B21tt. sim­paticii artişti au concertat Duminecă în Lugoj în faţa unui numeros public, care a răm as încântat de prestaţiunile cântăreţilor, in ziua următoare, Luni, cei trei artişti au fost oaspeţii d-lui Anton Mecsonyi de Foen la Bulei, unde au concertat în faţa ilustrei familii.

Azi primim invitarea la concer­tul ce 1 vor aranja i n A l b a - l u t iu , fi­x a t pe zm a de 2 o M a i u n . cu pro­gramul pe care l-am anunţat la timp. lnteliginţa din Aiba-lulia a pornit o viie propagandă cu seopul, ca să participe un public cât mai numeros la concert unde din gura artiştilor mult apreciaţi de străinătatea cultă din apus, va pu­tea auzi, spre toată desfătarea sufle­tească, răsunând în mod măiestru fru­moasa noastră doină, iar iubiţilor a r ­tişti să le arate, că până când ei, pe­trecând mai mult printre streini, nu-şi vor uita de neamul din care au ră să ­rit, acel neam tot numai cu braţele deschise îi va primi, ori de câtecri vor reveni în mijlocul lui.

Jubileul unei reuniuni de femeiReuniunea femeilor române din Lugoj şi-a ţinut Duminecă adunarea generală, sub presidiul d-nei octogenare Paulina Rădulescu. Această adunare a fost de o deosebiră importanţă prin faptul, că Reuniunea şi-a serbat tot odată şi ju ­bileul de 50 ani dela existenţa ei. Reu­niunea jubilantă a serbat acest însem­nat moment fără sgomot şi în tăcere, ilustrând astfel şi mai mult vorba ro­m ânească: »tace şi face«, de care a fost condusă în întreagă activitatea ei de până acum.! Ii dorim încă mulţi ani de activi­tate reuniunei ju b ilan te !

Populaţia Scuturilor In timpul ase­diului. Alaltaerl a sosit în Viena soţia ambasadorului austro ungar din Scutari, Zaumbauer, care a făcut declaraţii in­teresante ziariştilor, cari i-au luat in- ţervievurl asupra celor petrecute la Scutari.

Populaţia Scutariler — a declarat dânsa — n-a ştiut nimic despre eveni­mentele din Balcani. Ofiţerii turci ve­deau cu ochianele dela Bordanjoler, că se apropie mai multe vase europene, dar nu-şi puteau esplica apariţia aces­tora. Am fost cu totul izolaţi de lumea din afară. Intr-o zi sosi în oraş un par­lamentar mutenegrean, cave-i aducea lui Essad-paşa propunerea regelui Ni- chita, care cerea să permită popula­ţiei părăsirea oraşului. Deşi conzuiul francez şi rus erau pentru primirea a- cestei propuneri, Essad-paşa a respins-o. N-am ştiut şi nici nu puteam crede, că Turcii au fost bătuţi peste tot de cătră aliaţi, ale căror învingeri nici chiar Muntenegrenii nu proa voiau să le facă cunoscute. Am plătit, cu bani scumpi, oameni cari să ne ducă telegramele din cetate, dar o parte mare din aceştia au fost prinşi şi împuşcaţi do munte­negreni. După căderea cetăţii, Munte­negrenii au pătruns în oraş, în trupe mai mici, dar în ordine. Populaţia a primit pe muntenegreni în cea mai mare linişte fără, să se nască Yre-un incident. Imediat apoi muntenegrenii au început să împartă alimente.

Cutremur de pământ, taifun. Un

Din i i » $ Tara-Bârssi.Examenul în scris de maturitate

la gimnaziul român gr. or. din Braşov se va ţinea în zilele dela 13/26 Mai până la 16/29 Mai a. c. Aviz celor interesaţi!

lir baroul advocaţial din Braşovau fost primiţi zilele acestea următorii advocaţi români: Dr. loachim Ciurea (Braşov), Victor Ola (Sângeorgiu), şi Victor Pralea (fereala).-D l advocat Dr. Dănilă Vas şi-a transpus cancelaria din Voila la Făgăraş.

Răsboiul Independenţei, celebrul film chinematografic, va fi reprezentat în zilele de Mercuri şi Jo i 21, 22 Mai în chinematograful »Urania« din B ra­şov. Aviz publicului românesc!

Perceptoratul orăşenesc provoacă, prin aceasta pe toţi contribuabilii, cari până la 15 a lunei c. nu şi-au plătit dările de stat şi arunciirile comunale, contate în protocoalele d9 dare comu­nale şi ajunse la scadenţă să-şi plătească datoria restantă dimpreună cu compe­tentele laterale la cassa perceptoratu- lui orăşenesc îu termin de 8 zile, so­cotite dela ziua îh care se dă publici­tăţii aceasta publicaţiune, până la 23 a lunei c. In caz contrar vom fi siliţi să ordonăm execuţie contra celor ce n ar urma acestei provocări. — Bra­şov, în 15. Mai 1913. Perceptoratul oră­şenesc.

puternic cutremur de pământ a avut loc alaltaeri în Sicilia, care a cauzat pagube enorme. Locuitorii mai multor comune şi-au părăsit locuinţele şi de două zile nu mai îndrăznesc să se re­întoarcă acasă. O parte a oraşului Ra- guza a fost d istru să ; autorităţile au ordonat evacuarea mai multor locuinţe.

— Iu'Mantila a bântuit un taifun turbat, care a cauzat mari pagube în sămânături, mai multe sate au fost ni­micite, prăbuşind clădirile. In oraşul Mantila au fost ucise 58 persoane.

Cartea costase! Larisch. După cum am anunţat, la începutul acestei luni a apărut în Londra cartea contesei Maria Larisch, sub titlul »My paste. încă îna­intea apariţiei acestor memoare, s au luat măsuri ca această carte să fie o- prită a se răspândi pe teritorui A us­triei. Zilele trecute poliţia din Pesta a confiscat cartea la toate librăriile din capitală. Ministrul de interne a adre­sat acum un ordin confidenţial tuturor oraşelor şi comitatelor din ţară, prin care atrage atenţia autorităţilor asupra memoarelor contesei Larisch referitoare la tragedia din Mayerlicg şi le îndrumă totodată ca, întru cât cartea s-ar pune în vânzare la vre o librărie, să fio con­fiscată fără amânare.

Cal pierdut. Proprietarului George Perşenar din Braşovul vechm (str. Bălţii nr. 3) i s ’a pierdut o mânză murgă de 2 ani. Cine o va afla, e rugat din par­tea păgubaşului să se adreseze la sus numitul.

Appolo-Bloskop. Jo i şi Vineri în 15 şi 16 Mai. Programul Slager ameri­can. Marele Journal »Pathe« (actuali­tăţi;. Flori an ca soldat (umor.). Omul periculos (um or). Cel mai nou Slager »american« (umor.). »Diamantul noro­cos«. Bogăţiile bandiţilor pe mare. Cea mai frumoasă şi cea mai interesantă dramă ,»americană« ca Slager. »Puterea de a tăcea« în 2 acte. Afară din pro­gram : Un product senzaţional în arta chinematografie». »Minele de aur«, dra­mă socială senzaţională în 3 acte.

Sâmbătă şi Duminecă programnou.

h iştiin ţa re l Luni în 19 Mai seara la 6 şi 8 oare se vor da două repre­zentaţii în favorul Ligei pentru îngri­jirea copiilor. Bilete de favoare (libere) şi biletele cu preţjul redus pentru, aceste 2 reprezentaţii n’au valoare.

Scrisoare din Bran.Miliţie Ifl Sighişoara. In urma ce­

rerii sale, oraşul Sighişoara va primi miliţie şi anume: artilerişti, conform dorinţei orăşenilor. O comisie mixtă a cercetat deja locul pe care se va ridica nouă cazarmă.

In chioşcul dd ziare din Sibiiu Hermina Frank, strada Clsnădiei se a fl* de vânzare zilnic dimineaţa cel mai nou număr din »G azeta Tran sil­vaniei«.

Expoziţia jubilară a Norrejlei. in anul viitor Norvegia îşi va serba jubi­leul de 100 ani ai independenţei naţio­nale adecă dela despărţirea ei de Da­nemarca. Din acest prilej se va aranja în Cristiania o mare expoziţie, care va arăta progresul cultural ce l-a făcut ţara în cursul celor 100 de ani. Cea mai atrăgătoare senzaţie a acestei ex­poziţii va fi o corabie a Vîking-ilor cu tot conţinutul ei, care după 1000 de ani a fost desgropată, la anul 1867 la Oseberg, din nisipul mării. Pentru con­servarea acestei corăbii şi pentru ca ea să poată fi expusă o obiect de muzeu — va fi aşezată într-un fel de acvariu, în apa mării — profesorul universitar Guştavson lucrează de ani de zile. Cu ocazia expoziţiei amintite, corabia va fi expusă pentru prima dată vederii ma­relui public. In corabie este îngropată o feinee, — pare a fi o conducătoare a tribului — împreună cu toate obiec­tele ei de casă, trăsură, sanie etc. Ex­poziţia va fi deschisă din 15 Maiu până în 15 Octomvrie, anul viitor.

— L u c r u r i triste ş i adevărate. — C o n ­s t a t ă r i .— R eflexia —

Mai 1913.(Fina).

Faţă de străini, de porodiţele iui Árpád, parte veritabile, parte fabricate, »ai noştri« să "poartă cu totul altfel. Şi aici e locul să servesc cu câteva p ilde!D. e. să punem cazul că un învăţător ungur, sau ori care altul n u m a i stră in să fie, s ’ar prezenta în vizită la vre­unul dintre »fraţii noştri«, sunt sigur că ar fi în stare să aranjeze serbări în onoarea iui, să-l slăvească, să-l înalţe, ceea-ce cu un amărât de dascăl român, fiind de legea lui, n’ar putea nici când să se întâmple.

Sa-u: Ia o convenire sau petre­cere, a cărei dată am perdut-o din memorie, fâcându-şi apariţia un topor de învăţător ungur şi cu un »freităr« dola jandarmi, unii dintre »ai noştri« se întreceau ca să le strângă mâna şi să se căciulească, câicându-şi în pi­cioare chiar şi demnitatea lor, iar un altul, ştie el cine, care a mai făcut cunoştinţă cu «Gazeta«, s’a pus în frun­tea ţiganilor le-a tras la despărţire un »Rákoczy induló«, de s ’a dus vestea.

Sau: cum se întâmplă în fiecare zi, că se fac complimente cutărui vete­rinar jidan, care *în dragostea sa ne­mărginită pentru poporul nostru ro­mânesc, de va mai ş ţa mult în Bran, ne va da gata de tăiat şi de vândut sub diferite pretexte toate vitele bră- nenilor.

In laboratorul de analiste che- mice, microscopice şi bactereolo- gice al D -ru lu i Aurel Dobrescu, medic de spital, specialist în boa- lele interne, se efeptuiesc: analise de urină , sânge, sucuri gastrice, scuipat, secreţiuni etc.

Consultaţmm: silnic dela — 4 oare.

Braşov, Piaţa mare ( Tdrgu- Cailor Nr. 4). Numărvl telefonu­lui 271.

Ba în căciuleala peste măsură faţă de toate lichelele până acolo au ajuns fraţii noştrii, că şi au bătut joc de munca şi bonii strămoşilor noştri stricând şi deşuchind frumoasele săli dela casele comunale pentru pofta unui solgăbirău, cari săli, cum erau înainte, puteau fi întrebuinţate spre diferite scopuri naţi onale d. e. ca sală de petreceri, conve­niri, sau tot aici se putea tace • casină sau casă naţională după cu>n sulevase ideia unul într’un număr din »Gazetă«.

Am adus aceste exemple, ca să vadă lumea, că cele scrise nu sunt nu­

mai vorbe, şi să arăt până unde poate merge căciuleala, să arăt că înaintea multora dintre fraţii noştri e mai mult un jandar sau alt străin, care dă cioi, la cari au luat parte şî români, cari de sigur la un român nu s ’ar dimite să m eargă.

Tare ne-am mai cultivat, departe am a ju n s! O tem poral O m ores!•

Te doare inima când vezi aceste lucruri triste, cari nu se prea îndreaptă spre bine, cu toate că se mai găsesc şi pe la noi bărbaţi, cari cu trup cu "su­flet s ’au dedicat cauzei noastre naţio­nale, cum d, e. este unul, care la tim­pul său sulevase ideea unei casini sau a unei case naţionale de cetire, prin care mai uşor s’ar putea face asociaţia şi înfrăţirea diferitelor clase sociale, cum d. e. e în alt loc.

Şi cu toată dragostea tincrimei noastre de-a vedea tot ce e românesc strâns la olaltă prin aranjori de petre­ceri sau alte conveniri sociale, al * că­ror scop este ca să dea cât mai des întâlnire preotului! cu învăţătorul, cu notarul, cu comerciantul, cu negusto­rul, cu fruntaşul şi cu meseriaşul, ca să dispară, într’u cât e f posibil acea nenorocită deosebire de clasă, care s-a încuibat între noi ca şi sărăcia.

Şi cu toate că şi »Reuniunea F e­meilor Române«, această frumoasă ins- tituţiune înfiinţată din iniţiativa unul suflet nobil şi cu dragoste pentru tot ce e românesc—d-nei Letiţia Dr. Stoica-- care cam de mult a părăsit plaiurile noastre, lăsând-o în cea mai perfectă ordine, avea devisa înfrăţirii fiilor ace­luiaşi neam,—astăzi cu durere trebue să constatăm, că este pusă în rândul celor fără activitate, iar din cauza se­paratismului şi a deosebirei de clasă, deabia mai vegetează şi ca mâue i se va face şi ei praznicul, cum i se făcuse când-va şcolii centrale şi cu aceasta va peri cea^din urmă instituţiune naţio­nală'a^noastră din Bran.

Deci cu toată munca desinteresată a tinerimii, sprijinită de unii bărbaţi de iniţiativă, de a face o apropiere în ­tre diferitele straturi, sociale, la un rezultat pozitiv n-am ajuns.

Dragostea, frăţietatea, iubirea, spi­ritul de asociaţie ne lipseşte aproape total. Ce să facem, aşa e firea rom â­nului: »Doi români fac trei partide « E trist lucru, dar adevărat!

Iar după toate acestea ce speranţă ne mai răm âne? Intâ', acest organ de publicitate, care până acuma ne-a adus mari servicii şi cred că şi de aici îna­inte ne va ajuta la îndreptarea stărilor noastre, prin descoperirea şi scărmâ- narea tuturor relelor,;tăind in carne vie în dreapta şi în stânga, nimicind ce e rău şi lăsând ce e bun chiar cu ri- zicul de a rămânea p u ţin i, d a r lb u n i.

Al doilea munca desinteresată spre înfiinţarea unei casini sau a unei case naţionale de cetire, care numai singură e în stare să contopiască toate clasele sociale.

Şi reuşindu-ne aceasta, vom putea ajunge poate ziua, când toţi fără deo­sebire de clasă cu drag ne vom întâlni să ne spunem cel mic la cel mare nă­cazurile, ajutându-ne unul pe altul.

Să dea D-zeu să ajungem şi ziuaaceea

U n B ră n ea n .

Teatra, concerte şi petreceri.» R eu n iu n ea so d a lilo r ro m â n i d in

S ib iiu t , invită la convenirea socială îm­preunată cu cântări, declamaţiuue, postă umoristică şi joc ce se va aranja Sâm ­bătă, la 4/17 Maiu 1913, în »Unicum«. Dirigent Ioan lgnaton, absolvent în te­ologie, O parte a eventualului venit cu­rat este destinat pentru acoperirea chetiueliior cu procurarea instrumente­lor fanfarei (orchestrei) Reuniunii.

*Tinerim ea rom â n ă d in D icio sâ n -

m ărtin şi ju r invită la petrecerea de vară, ce se va ţinea a doua zi de Ru sale la 16 Iunie st. n. în sala »Hotelului Naţional«. Venitul curat este destinat pentru fondul »Reuniunii femeilor ro ­mâne din comitatul Târnavei mici«.

C ă r ţi şi m i i l e .A apărut nrul 1 de pe anul V.

din »Revista politică şi literară«, cu următorul sumar bogat şi variat: A- Ciato: Intrând în noul an, George Coş- buc: Odyssea (Cântul XXIII fragment), D. Nanu: Portret (poesie), M Străjanu: Goethe ca filosof şi ca om de ştiinţă, G. Moldovanu: Floare de iăm âiţă (nu velă), I. P. Floranţiu: Decebal (roman original istoric), D. Nanu: Phedra (tra- gedie-fragment), P. Papazissu: Cântece orientale (poesie), A. Ciato: Cronica politică (Răsb. balcanic), C. Moldevan:

Pentru d-nul poet (Nuvelă), In a- murg (poesie), T. M. Trandafir veşted, (poesie), Dr. Victor Macavei: Bigamie sau ceP (Răspuns d-lui Dr. I. Urban- Iarnik), D. Nanu: Pevara crucei (poesie), 1. Corbu: Forma a Ii-a participială a verbului »a fi«, *% Cântece (poesie), D. Nanu: " Glasul cascadelor (poesie), Virgioia Crivas: Vii toamnă, *% Inform literare ; Cărţi şi reviste. — Această revistă se "poate procura din B laj, (Ba- lăzsfal va)" pentru preţul de 12 cor. pe un a n ; în România şi străinătate pen­tru preţul de 20 cor.

ULTIME ŞTIRI.Viena, 14 Mai. Iată textul de-

ciziuoei reuniunei ambsadorilor de la Pefcersburg :

Oraşul Silistra împreună cu toate fortificaţiile, până la o de­părtare de trei chilometri de ele, va reveni României, formând astfel un teritoriu pe o rasă de 13 chi­lometri dela graniţa oraşului.

Noua frontieră va începe de la Fopina, care va fi a României.

Considerând că frontierele naturale sunt cele mai sigure în ­tre ţări şi că tratatul din Berlin de la 1878 cedeasă României o parte a Dobrogei, dar fără a i a- sigura posibilitatea de a o apăra, e necesar ca această nedreptate să fie reparată şi să i se cedeze frontiera naturală, care va urma vârfurile munţilor Babak, Afatar şi Beibunar până la punctul Ko- kardia.

Pe de altă parte considerând opoziţia guvernului bulgar, care în interesul avărărei Varnei nu poate ceda tot teritoriul ce se în ­tinde până la promotoriut Kalia- kra, frontiera Dobrogei spre ma­rea Neagră va urma de la Ko- kardia, vârful munţilor Karales şi Gaugaluék, până la capul Sa­bla, care va râmâne Bulgariei.

B u lg a ria n u v a construi fortific ca ţiu n i d ea lu ng ul fro n tierei, dela S i - listra p â n ă la M a re a N e a g ră .

G u v e r n u l ro m â n v a avea d rep tu l s ă controleze ş i să subvenţioneze şcolile ş i bisericile cuţovalache d in p ro v in ciile macedonene anexate de b u lg a r ia . Crea ­

rea u n u i episcopat rom hn in aceste re­

g iu n i este deasem enea concedată.

Bucureşti, 14 Maiu. Erl s’a fă­cut aici o mare manifestaţie de simpatie pentru Italia la o întru­nire ţinută In sala Dacia. D-l Iorga a prezentat o moţiune, primită ca vii ovaţii, care va fi prezentată mi­nistrului Italiei. După întrunire ce­tăţenii an maaifestat ia legaţiunea italiană.

Cattaro 14 Mai. Aici sunt te­meri, că trapele muntenegrene se vor opune evacuării oraşului Scu- tari. Mai mulţi comitagii şi agenţi sârbi aţâţa soldaţii muntenegreni din oraş, cari sunt în număr de peste 7000, în contra regelui Niehita. Comandantul oraşului încă n-ar fi cutezat până eri să facâ soldaţilor cunoscnt ordinal pentru evacuarea oraşului. Se mai svoneşte, că ma- lisorii din împrejurimi sunt în drum spre Scutari pentru a împedeca predarea oraşului.

Proprietar :Tip . A . M u reşia n u : B ra n is ce & Co m p .

Redactor responsabil : lo a n ßrotea.

Cursul la bursa din Viena-Din 1» Maia 1013.

Renta ung. de aur 4% . . . . 102.35 Renta de coroane ung. 4 % . . . 82.75 Rnpr. căii. fer. ung. în aur 3V«% 73.65 Impr. căii. fer. ung. In argint 4% 84.50 Bonuri rurale croate-slavone . . 86.60 Impr. ung. cu premii . . . . 450.— Losuri ptr. reg. Tisei şi Seghedin. 296.50 Renta de hârtie austr. 4*/ia . . 8415Renta de argint austr. 4*/la . . 84.05Renta de aur austr. 4 % . . . . 106.25Renta de coroane austr. 4% . . 84.45Bonuri rurale ungare 3 l/t % . . 74.25Lozuri din 1 8 6 0 ............................... 157.—

ÎNCHIDEŢI

YJSCBT 0 T Ţ 0 , invenţator şi

dacă ai dinţi urâţi cumpără-ţi un tub de pasta de dinţi din cărbuni de tei „R E F 0 R M “ cu 70 bani. — Folosind-o 3 zile vei avea dinţi albi ca zăpada.AURA... 77

A 4 “ 11 v a a « v r A r K A A ^ spune-i ori şi cui, că acest minunat preparat l-ai cumpărat în prăvălia l u n i i V U I U v y l v lui E. A . O r e n d i şi drogueria L a n g şi T h e i l în Târgu Grâului.

esriuâv singurul fobricant, farmada „Őrangyal* ki Tatrang, comitatul Braşov. — Laborator ehemie. — Singurul preparat care m aţa$* dinţii*

G A Z E T A T R A N S I L V A N I 4SI. Nr. 94 — 191*PagiM 4.

a x w x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x o x x w x

n Maestru de zidar diplomat! iAm onoarea a aduce la cunoştinţa O*. public, că am dat cu ^

K su cces exam enul de m aestru ziua XX naintea comisiei de stat din Budvpesta şi azn obţinut astfel X

§ diploma de măestru zidar, §g d u p ă o p r d x ă d e d o i - s p r e - z e c e a n i c a m ă e s t r u . jj

SPri* urmare rog. On. public şi cu deosebire forurile noastr- X bisericeşti şi şcolare a mi acorda tot spr|inut posibil, X

X onorându-mă cu cât mai numeroase comande. X

§ G E O R G E M O L B O Y Â N , maestru zidar diplomat Sy 7—1®. B R A Ş O V , Strada Sf. Hioolae B. Nr. 6. ţ ţ

X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X M X X X X X &

| R e p r e z e n ta n ţa p r in c ip a lă a

Fabricei de Maşini a Căilor ferate reg. nng. de statpentru maşini de treerat, motoare — benzin — gaz şi locomebăe, instaiaţinmi de meri, tot felul de maşidi şt unelte agricole. — STovltate ! P a t e n t „ R e c o rd 1IU m a - f i p i de « ă m ân a t , şir pe şir, care sana&uă în rânduri şi gnnoeş'e : Smaşiuik tr’uaa

Repraentant al fabricei de maşini iasscy-Harris S. A, â ;neraft pentru legat .snopi, maşini de secerat. Aparate de cosit, greblat. IVou itate ! Uf a u e e r -H a r r ls G re b la d e t r a s b . a zd a , c o m b in a t deftt to rc ă to r do fâ n , 2 maşini itfer'una construate din oţel.

Reprezentant al fabricei de maşini Feher Miklos S. A. b" Î o?S"*zu(şlep.) Beufcinlocamobile pentru scopuri de tracţiuni ce p lu g u r i ş l fm blătftt, miei departe pentru mori, san Hexelmaşini, Ba*mn-motoare şi artitole pentru ma­şini de hnbb&kit, aparate peutrn mori, tăiat balne lastaiaţiuni complecte pentru camei* de f*r<ş.

Repreaentant al S. A. Alfa Separator. iSSKft ZJtf?eioare, instalaţii complecte pentru lăptarii eeiemai bune abxritoac« de nutreţ cu maşini de recit aerul.

Automobile, t titobase dir.r*e .u guraaţie.

Maşini de transport pev r& pentru vapoare.21—100

cel mai bun coperişi.I dP QPhimh (trttmPăă cu maşini de tceeiat de tet seini, motoare, maşin 1 uu ovili 111U agricole şi unelte de agoicultar', cu condiţii arantagioaset

P ă r ţ i ( • u i t i iu t k e de m aş in i.de n r.şini şi tnelte «gui exexe cu preţuri ieftine prin maşini? ti au ga

jaţi spre acest scop.

deposit Josef Lányi BPA$°TL s J S ä 20L J

Novitate de apă minerală.Ad uc la. cunoştinţa on. publicului, că am pus în circulaţie

apa de jod a, izvorului „B E L A " din Zajzon, care se află la toate farmaciile, drogerii, şi prăvălii de coloniale.

Despre puterea de vindecare a apei Hanko Vilmos şi Dr- M. Hantz medic suprem coraifcateas a declarat că apa isvoru. lui „B^LA*1 din Zajzon se pot recomanda la tnrburarea schim­bului de materie la anemie, boaîe de sînge, oftica, Ia catar a organelor de inspiraţie şi nutremânt, la reumatism şi po- d agrăş i'la boale de rănichiu. i

Conţinând jod e foarte benă Ja copii şi tineri.Amestecată cu vin este o beui nră răcoritoare.Fiind Zizinul aproape de Braşov sunt în stare a vinde

sticla cu 10 fileri cu adusul acasă.Comandete se esecuta încă î ua aceaMagazinul central şi manipua fântânei

Piaţa boilor Nr. 3. Telefon 469.

Cu toată stima: Ladislau Schuster,manipulamtul apei minerale. 20—60

^b.'bsuaa.ente la,

„Gazeta Transilvaniei”,se pot face ori şi când pe mai îndelungat sau lunare.

Admiiiistr. .O aze‘ei Transilvaniei*

V ăp sito riaarfistică de lu x şi curăţire hem ică

G. SOLINGER Succesori.Str. SpiUluliT 64, via-â-vi* oh Hotel Coroană,

se recomandă pentru toate lucrările ce cade în branşa aceasta. Curăţire hemioă de garderobe de dame şi domni, tn mătase, lână, bumb&t, întindere modernă de perdele pe cadre patent eto. Gcstume de bărbaţi se curăţă hernie şi repareaeă în ate-

i r o Y i T A T E ! h « propriu oa nouă. i v o t i t a t E !

- = P E N E D E S T R U Ţ = -se curăţă sau vopseşte în colori moderne şi leagă ou preţ ieftin bt P leureu ie. Rochi de dame, haine bărbăteşti se văpseste în colori moderne, asemenea stofe de mobile, perdele de lână, draperi etc. Negru pentru jelit la dorinţă se execută în 48 ore.

Mai departe se primesc pentru sesonul de earnă, mantale de pluş de dame, precum şi baltoane de

domni spre curăţire cu abur.Onor Mwştfai se llferă lucrări ireproşabil«. Rog de sprijin40-60

M OBELEAm depuse în Hala da măr-

R if in F R N F * sec etăţii industrialei n u i i u i i i L dta Braşov, precum şf în

f a b r ic a m e a d in S t r a d a L u n g ă N r . 151s e a f lă d i f e r i t e m o b i le » (23-sa)

T â m p i â r i e p e n t r u z i d i r i y

m e b i l e ş i In c r ă r i d e a r t â aI Hubbes,z--=------ ----------- ^

Banca iNationalâ a României.

1 3 1 221 Aprilie

S i t u a ţ i u s i e l u m a r ă-A 'V V v --— I

218 394,468

£09.815184.943,519

15.607.011

13,278,740 11.941,791 17 523 077 4.192,821 6X97,867

801,62 788,992

104.610,555 58.885,591 59 398,750 7.136,348 2 710,572

707.151,542

12 090,000 32.881,958 4.766,612

467.462,620 1.824,285 9.171,364

103.496,146 16.048,657

707.151,542

- Â u c t l T r :

I56366468lst0c.|anr • .14

131313 Aprilie 20 Aprilie

d iv e is sRumân

m

V

•nedestrăn

,6ooiMpr.ieef.pnl ,4ii( , , înctert

Argint ş Portofoliu 6.988 8 618In.*,------ , ------------- v_____________Efectele Capital Social . .Efectele fondului de rezervă Efect. fond. de amort. im b. şi raaşImobile ..................................Mobilier şi Maşini de Imrinierie Gheltueli de Admini traţiune . Efecte şi alte valori de păstrare Efecte în gaj şi în păstrare provizori« Conturi curente . . . , .Gonturi de v a l o r i ................... ....Contiri diverse ...................

G P & s x t t :

Capital . . . . . . .Fond de rezervă . . . .Fond. amort. imob, n ob. şi maşini Bilete de Bancă în cireulaţiune Dobânzi şi beneficii diverse . .Conturi curente şi reeep. la vedere Efecte şi alte valori de restituit . Conturi diverse

Taxa: Scont 67. «Dobânda» 6%

205.035,346 204.766,028

1.467,611 1.402,308146.008,814 140 629,432

28.086,270 29.754,067

12.895,740 12.895,74011.999,891 11.999,89117270,977 17 270,97741^4,781 4124,7816.420,801 6.420,904

884*789 885,9831.133,607 1.142,455

112.874,812 112.620,862110.978,436 113.185,76140.187,552 40.113,7017.099,446 7.651,0493 526,060 8.795,778

710 529.529 708.725,020

12.000,000 12.000,00034.321,430 34417,7305.047,656 5.069,130

397.108,180 393.096.7202.891,713 3.087 548

14 321.672 14679,7232 < 3 853,248 •225.806,62320.985,636 20.567,546

710529,629 708.725,020

I M Maşini de casat

UNDERWOOD, maşini de scris, ROATE ARMATE „KOSMOS“ roate pentru popor din fabrica de arme Steyr.

O T T O W E T Z E L ,B r a s o v i S t r a d a fft ih a e l W e is s H r ! 3 0 .

Atelier de reparaturi pentru maşini de cusut de toate sistemele, — maşini de scris şi biciclete. 82 -02 —

C A S Adin strada Prundului Nr. 19 In oarea să află şi

un cuptor do copt pâine,

est« de închirrat de astăzi sau dela Sf. Mihai a. e.

Ofertele în scris sunt a se înainta până la 20 Mai nou a. c. la tatăl de vecin George Navrea, Str. Prundului Nr. 4, de unde doritorii îşi pot lua infor- maţiunile necesare. *-*

Nr Mag. 8642/913.

Publicarea' unei licitaţioni cn oferte!

Spre a asigura caii şi vizitii ce lipsa diopreună cu toate cele necessarii pentru în hamaiea cai­lor pentrâ aranjamentul de cură­ţire oraşului Brassó— pe timpul dela 1 Octemvrie 1913 până Ja 30 Septemvrie 1918.—

Se va ţinea licitaţie cu oferte în 31 Mai 1913 la 10 oare a, m. în localul Magistratului despărţă­mântul al Y/a— lea pentru afaceri economice.—

Condiţiunile de oferte şi cele contractuale sunt [ depuse în des­părţământul suscitat, unde pot fii şi cetite de cei Interesaţi până la ziua de licitaţie totdeauna în oarele de oficiu antemirezane dela 8— 12, se pot şi cumpăra de acolo cu preţul de 5 coroane de exemplar* mtrucat vor ajunge —

Brassó, în 5 Mai 1913.

î - s Magistrata! orăşănesc.

tiTârnăveanainstitut de credit şi economii, socleiaP

pe acţii S igh işo ara-Segesvár. ^

Concurs .pentru ocuparea unui pcs\

de practicant pe lângă următoa­rele condiţiuci:

Concurenţii au'să dovedească cu atentate că

1., au absolvat vre-o** şcoală comercială, — eventual

2 , serviciul-făcut până acum şi3., cunoştinţele de limbile

străine (maghiare şi germane), — indicându-se în rugare şi relaţiu- nea cu miliţia.

Remuneraţia practicantului este de K 100'— lunar.

Dnpă serviciu cortspunzâto* riu de 1 an va urma definitivarea.

6-8 Direcţiunea

H. ApfelbachBRAŞOV, Straia Porţii 18.

(La regele gulerilon)V i recemssi mamasiiBul r*«u M*r« 1« ^ «n şă 1« kftrbaţg, I m « şt copii şî di«rqpi i « faxdsfe diaiişi alb« şi e*l«rai« i « taciţi f«aien« luagiţ şi «evtt« şâaft Îs geaomcM. H«4«r«

ni«»jet« şl crftTflte M«âerjte. Uaft>r«a«, T«il«t şi FarfUntcilc.Vă servesc solid şl sigur.

42—§2.

M O B I L E B U N Elucrate d « măieştri din Braşo , -

Hala de mărfuri a societăţii industriale din Braşov,Pentru lucru solid ş i bun se dă garanţie pe cinci ani.

. 1.1 I I- . . . II I ............................ — r ţ |

se capătă ăi asortiment bogat înC 2 » 0 2 D " C r B A T ' U ’ Ş I L O

TirAm #L T iPU iR AF ffil â . & COMP B R A fflT .