monitorul cultural - ccja.ro fileradul, ca orice mare oraş, este şi un amalgam de conştiinţe,...

MONITORUL CULTURALLunar arădean de informaţie culturală Noiembrie 2018

Lunar arădean de informație culturalăSupliment al revistei de cultură „ARCA”

Anul XII, nr. 9 (97) – noiembrie 2018

Redactor-șef: Ioan Ma uț

Colaborează: Rodica Colta, Adelina Stoenescu, Adriana Sasu, Sorin Sabău, Lucia Bibarț,

Corina Huţan, Ovidiu Pecican, Mihai Barna.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Ghizela ŞerbanCorectură: Adriana Sasu

DTP: Filip Cenade

Tipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Județean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modifi cările

survenite în programul ins tuțiilor.

ISSN 2559 - 1126ISSN-L 2559 - 1126 uralculturalcultcultural

noiembrie 2018 3

EDITO

RIAL

Elevă la

Colegiul de

Arte „Sabin

Drăgoi” Arad,

secţia

sculptură,

pictură.

A absolvit

Şcoala

Populară de

Artă Arad.

Face parte din

organizația non-guvernamentală Şcoala

de Valori, la burselestART.

Participă la tabere şi expoziţii de artă.

E-mail: [email protected]

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic

Mara Ungurean

Drumul lung al culturii

Aradul, ca orice mare oraş, este şi un amalgam de

conştiinţe, interese şi opinii. Armonizarea acestora

este difi cilă, mai ales în perioadele de austeritate, în care

deciziile nu sunt întotdeauna populare. Cea mai sensibilă

şi vulnerabilă zonă a unei comunităţi este cultura şi e nevoie

de mult discernământ şi înţelepciune pentru a nu leza grav

tocmai ceea ce dă identitate şi consistenţă.

Aradul profund, cu splendoarea monumentelor arhitectonice

şi artistice, nu este legat neapărat de personalităţile publice care

i-au gestionat interesele de-a lungul timpului, cât mai degrabă

de investiţii private sau donaţii. Oameni cu potenţial material

şi dare de mână au înţeles că înnobilând spaţiul din jurul lor cu

valori, îşi asigură un loc de seamă în memoria colectivă. Nume

ca Bohuş, Hirschl, Suciu, Neumann, Szabó, Hermann, Szántai,

Tabacovici sunt câteva din cele pe care ni le amintim şi datorită

zestrei edilitare pe care ne-au lăsat-o.

Vremelnicia actului de administrare a intereselor obştei

îi determină pe cei implicaţi să facă, la rândul lor, gesturi care

să-i proiecteze în memoria istoriei. Atragerea cât mai mul-

tor investiţii care să aducă bunăstare, construirea de drumuri,

locuinţe, edifi cii, restaurarea centrului istoric al oraşului sunt

câteva din dezideratele pe care şi le propune orice edil respon-

sabil.

Cultura, datorită cheltuielilor bugetare fără un profi t ime-

diat, este „cenuşăreasa” oricărei administraţii. Ea este cea mai

expusă şi sacrifi cată atunci când vine vorba de austeritate. Însă,

oricâte investiţii materiale s-ar face într-un oraş, oricâtă pros-

peritate materială ar exista, fără o viaţă culturală autentică, fără

instituţii de cultură performante, el ar arăta ca o casă frumoasă,

dar nemobilată.

Oferta Aradului în ceea ce priveşte artele creative este

impresionantă şi invidiată de importante centre culturale ale

ţării. Artişti plastici, muzicieni, scriitori, actori de primă mână

trăiesc şi se exprimă aici oferind consistenţă şi valoare. Firi sen-

sibile, personalităţi uneori difi cile, ei au nevoie de înţelegere şi

protecţie. De încrederea, respectul şi aprecierea justă a celor

cărora li se dăruiesc necondiţionat.

Ioan Matiuţ

Mara Ungurean, Waiter

Marcel IureşAbsolvent al Institutului de Arta Teatrală și Cinematografi că

din Bucuresti, promoția 1978, Marcel Iureș a debutat pe scena Teatrului Bulandra în piesa „Ferma”. Cariera internațională şi-a început-o după turneul din 1994, susținut în Marea Britanie cu spectacolul „Richard al III-lea”, în regia lui Mihai Măniuțiu. După un mic rol în „Interviu cu un vampir” (r. Neil Jordan), alături de Tom Cruise și Brad Pitt, a urmat un rol episodic dar crucial pentru plotul fi lmului în „Misiune imposibilă” (r. Brian De Palma), tot cu Tom Cruise și trei roluri principale, în „Pa-cifi catorul” (r. Mimi Leder), cu George Clooney și Nicole Kid-man, „Războiul lui Tom Hart” (r. Gregory Hoblit), cu Colin Farrell și Bruce Willis și „Layer Cake” (r. Matthew Vaughn), cu Daniel Craig. Dintre fi lmele sale cele mai recente amintim: „Pirații din Caraibe: La capătul lumii” (r. Gore Verbinski), „Tinerețe fără tinerețe” (r. Francis Ford Coppola) sau „Călătoria lui Gruber”.

În stagiunea 1992-1993, Iureș a fost nominalizat la premiul UNITER pentru rolul principal din spectacolul „Richard III”; în 1998 și 2001 a primit premiul UNITER pentru cel mai bun actor pentru rolurile din „Richard al II-lea” și, respectiv, „Creatorul de teatru”; în 2003 a primit premiul UNITER de excelență pentru fondarea Teatrului Act - catalizator al mișcării teatrale indepen-dente; în 2009 a primit premiul Festivalului de Dramaturgie Contemporană pentru cel mai bun rol masculin din spectacolul „Acasă la tata” de Mimi Brănescu. Din 2004 este președintele Festivalului Internațional de Film Independent Anonimul.

George MihăiţăConsiderat „om orchestră” de prieteni și publicul larg, un

om deosebit de activ, George Mihăiţă este actor de teatru și fi lm, director al Teatrului de Comedie din București (din 2003), pa-tron și gazdă de cafenea în centrul orașului, asociat în proiectul - pilot de reintegrare socio - profesională prin artă a categoriilor defavorizate din București - „Opera Prima” -citește alături de studenți și actori, în licee, texte din programa școlară. De ase-menea, a promovat instituirea „Zilei Adolescentului” în a doua duminică a lunii mai, a fost director al revistei pentru adolescenţi „Salut” şi președintele UNESCO „Adolescenții”)

Deținător a numeroase premii pentru activitatea teatrală și cinematografi că, este nominalizat pentru ediția UNITER (a XVIII-a/19 aprilie 2010) pentru rolul Alexandr Tarasovici Ame-tistov din piesa „Casa Zoikai”, de la Teatrul de Comedie, ca fi ind cel mai bun interpret de teatru al anului 2009.

De-a lungul anilor, a jucat în peste 70 de fi lme.

Corina Huțan

noiembrie 2018 5uralcultural

4 noiembrie 2018

cultcultural

Marcel Iureş şi George Mihăiţă vin la Arad

Marcel Iureș și George Mihăiță vin miercuri, 28 noi-embrie, de la ora 19.00, la Teatrul Clasic „Ioan

Slavici” cu spectacolul „Păi… despre ce vorbim noi aici, domnule?”, în regia lui Alexandru Dabija. Evenimentul este

organizat de Consiliul Judeţean Arad, prin Centrul Cultural Judeţean Arad. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

Teatrul ACT aduce la Arad spectacolul „Păi… despre ce vor-bim noi aici, domnule?”, care este realizat pe un text ce porneşte de la romanul iconic al literaturii române postbelice – „Moromeţii”,

de Marin Preda. Doi mari actori, Marcel Iureș și George Mihăiţă devin două per-sonaje care respun, într-un mod cu totul nou, poves-tea din romanul care a marcat atâ-tea generații de cititori. Două per-sonaje care refac,

în mod miraculos, prin povești, întrega imagine a unui roman dedicat universului uman dintr-un sat românesc, cu puțină vreme înainte de începerea Celui De-al Doilea Război Mondial. Povestea unui spaţiu afl at între lumi şi a personajelor care popu-lau universul celebrului roman al literaturii române revine la viață în viziunea lui Alexandru Dabija, regizorul care și-a pus amprenta creativă pe cele mai importante spectacole ale Teatrului ACT. Spectacolul lui Dabija este conceput ca un dialog între două per-sonaje exponențiale – Ilie Moromete și Cocoșilă, montarea prezintă întâlnirea cu doi actori magistrali, Marcel Iureș (Morom-ete), un artist al nuanțelor hâtre și George Mihăiță (Cocoșilă). Spectacolul are multe momente de ilaritate, dar și refl ecții asupra universului românesc realist și mitic. „Păi…despre ce vorbim noi aici, domnule?”, una dintre cele mai apreciate piese de teatru ale momentului, s-a dovedit a fi o punere în scenă emoționantă și profundă, ce stârnește hohote de râs, dar și sentimente tulburătoare.

PRO

IEC

TE

CU

LTU

RAL

E

noiembrie 2018 76 noiembrie 2018

TRAD

IŢII Câteva credințe și superstiții despre

păsări, animale și plante

Universul țăranului român este populat cu toate vietățile pământului, păsări, animale și plante.

Experiențele cotidiene, observațiile i-au făcut pe oameni să le valorizeze, în funcție de comportamentele și de caracteristicile lor, pozitiv sau negativ.

Nevoia de a ocoli răul, dorința de a le merge bine, a sfârșit prin a creiona un inventar țărănesc a ceea ce trebuie să folosești sau de care trebuie să te ferești. Așa cum vom vedea, odinioară,

se credea că păsările, animale și plantele pot infl uența prin prezența lor viața oamenilor.

Referitor la bufniță, țăranii spuneau că, dacă cântă în luna februarie e semn de primăvară timpurie.

Despre ciorile care îi ies noaptea omului în cale se spunea că prevestesc moartea. Legat de vreme, când ciorile umblau cârâind se știa că se strică vremea.

Chiar dacă și corbul aducea vești rele și anunța moartea, nu trebuia împușcat fi indcă era considerat sfânt. Se mai zicea odinioară și că penele de corb sunt bune la descântat.

Despre barză se credea că, acea casă pe care își face cuib, e curată.Țăranii spuneau că, dacă îi strici cuibul, ea dă foc la casă. Se mai credea că, cel, care vede prima dată în an barză pe sus, nu îl va durea mijlocul la secere.

Coțofana dacă cânta aproape de ușă anunța oaspeții. Cel care auzea prima oară în an cucul și avea bani la el, ar fi avut tot anul.

Referitor la cocoș se credea că acolo unde există, pe lângă casă, un cocoș negru nu se prind vrăjile fi indcă el luptă cu duhurile necurate.

Dacă cântau cocoșii în cotarcă se spunea că se schimbă vremea. Când umblau cocoșii ziua cu coada lăsată era semn de ploaie. Dacă cânta cocoșul în prag urmau să vină oaspeți.

Trecând la animale, ariciul era considerat bun în medicina populară. Se credea că dacă te afumi cu arici scapi de friguri iar grăsimea de arici e bună la reumatism. Totuși țăranii considerau că „e păcat să omori ariciul, fi indcă el a urzit lumea”.

Broasca în general a fost asociată cu răul, cu farmecele, oamenii se fereau de ea. Se credea că, dacă broasca intră în casă, va muri ci-neva sau că a trimis-o cineva cu farmece. Pentru a întoarce vraja, broasca era aruncată afară cu un băț în timp ce se spunea „Du-te la cine te-a trimis, că la noi nu ești primită. Cu ce te-a trimis dă lui-și de capul lui să fi e”. Totuși era interzis să omori broasca fi indcă ar fi murit cineva din familie sau ar fi stârpit vaca sau pâinea frământată nu ar mai fi dospit .

Alături de această malefi ciență s-a considerat că broasca are și unele calități. De pildă, se spunea că unde nu-i broască în fântână apa nu-i bună.

De asemenea, comportamentul ei a fost folosit la unele lecturi me-teorologice. În general, se credea că dacă cântă broaștele va ploua.

O serie de credințe și superstiții au existat și în legătură cu calul. Se credea că cine vede, pe nemâncare, prima oară în acel an, cal împiedicat va fi împiedicat toată vara. Despre fetele care mergeau călare se spunea că fac păcat ca și cum ar fi omorât pe cineva.

Dacă calul trăgea cu copita și nu trecea peste un mormânt era semn că mortul este strigoi sau că nu-i lucru curat acolo. Se mai cre-dea că el simte nenorocirile și apro-pierea duhurilor necurate. În sfârșit, când sfornăiau caii, se știa că vine ploaia.

Despre câine se spunea că aduce norocul în casă. Câinele care era negru în cerul gurii era rău, adică un bun păzitor al casei. Când se gudura câinele se spunea că vin oaspeți. Dacă urla în pustiu se credea că va muri cineva. Când se arunca apă descântată pe un câine și el se scutura era semn că bolnavul descântat se va însănătoși. Dacă mușca câinele pe cineva și punea un ban pe mușcătură, se vindeca. Referitor la vreme, dacă câinele se culca pe zăpadă se știa că o să fi e cald.

Trecând la lumea vegetală, numeroase prescripții găsim în legătură cu bradul. De pildă se credea că cel care a răsădit un brad, când acesta îi va crește până la înălțimea capului, va muri. De ase-menea, era interzis să se întâlnească mire și mireasă la brad , fi indcă unul din ei ar fi murit.

Referitor la grâu, se spunea că e dat de Dumnezeu, că în bobul de grâu se vede chipul lui Hristos. Dacă visai grâu verde în postul Crăciunului, anul ar fi fost mănos.

Despre dovleac se credea că trebuie să-l dai copiilor să-l mănânce în Ajunul Crăciunului, ca să fi e grași peste an. De asemenea, se spu-nea că, dacă arunci în foc coadă de dovleac faci buboaie.

Salcia culeasă și sfi nțită la Florii trebuia ținută la icoane, fi indcă apăra casa de trăznete.

În noaptea de Sf.Andrei, usturoiul apăra grajdurile și casa de stri-goi. La fel, de Rusalii oamenii purtau la brâu și la pălărie usturoi, ca apărător de rele. În sfârșit, se credea că cine seamănă usturoiul după Sf.Dumitru moare, usturoiul fi ind „cap pentru cap”.

Toate aceste prescripții și credințe, ce ne par astăzi scoase din basme, au fost în trecut adânc înrădăcinate în viața satului, reprezentând modul țărănesc de a înțelege lumea. Se trăia cu aceste credințe și mai ales ținând seama de ele.

Câteva „semne” au supraviețuit până azi. Și noi știm că va ploua când orăcăie broaștele și, încă ne temem de urletul în pustiu al câinelui sau de cântecul cucuvelei, care concurează buletinele me-teorologice și medicina modernă.

Rodica Coltauralculturalcultcultural


uralculturalcultcultural

Din istoricul agriculturii în Ţara Zărandului

Confi gurația geografi că a Țării Zărandului formată din

munți, dealuri, piemonturi și depresiuni a făcut ca în

această zonă creșterea animalelor să se împletească cu agri-

cultura, ponderea mai mare a uneia sau alteia, fi ind în funcție

de caracteristicile terenului.

Și conscripția urbarială din 1771 ține cont de realitatea de

aici, atunci când stabilește suprafața sesiei pe care să o lucreze

iobagul: 26 iugăre teren arabil și 8 cosituri de fânețe pentru

pământul cel mai bun, 28 iugăre și 10 cosituri pentru pământul

puțin mai slab, 30 și 32 iugăre pentru pământurile cele mai slabe,

respectiv 12 cosituri de fânațe (iugărul era considerat la 1100 metri

pătrați)1. Pe lângă aceste loturi însă mai trebuie ținut seama de

faptul că până la îneputul secolului al XIX-lea suprafața sesiilor a

putut fi sporită prin desțeleniri și despăduriri2.

Împletind munca câmpului cu creșterea vitelor, iobagul a

trebuit să-și asigure atât hrana familiei cât și obligațiile pe care le

avea față de erariu sau față de domnul de pământ. În condițiile în

care sesia se împărțea, datorită creșterii numărului membrilor

familiei, în jumătate sau sfert, terenul se reducea la 10-15 jugăre.

Astfel că, prin practicarea sistemului bienal în agricultură, se ajun-

gea să se lucreze efectiv, acolo unde sesia nu se mărea prin

desțeleniri sau despăduriri, doar 5-7 iugăre de pământ3.

Multă vreme însă, agricultura a cunoscut sistemul defrișărilor

permanente. În primul rând erau folosite poienile din trupul

pădurilor, care se puteau mări prin defrișare. Altă tehnică de

îndepărtare a pădurii era aceea de a tăia coaja copacilor de jur îm-

prejur, ceea ce ducea la secarea lor, la căderea frunzelor și

pătrunderea soarelui care făcea să crească o iarbă bogată. Copacii

erau îndepărtați după uscare și se trecea la „curățirea” locului. O

altă practică era cea a incendierii, cenușa ajutând la îngrășarea

pământului4. Există, în Țara Zărandului, o mulțime de toponime

care arată vechile practici de defrișare a pădurii cu scopul de a

obține teren arabil sau pășune: arsură (Arsura, Arsurile Arsuri),

butuc (Butuca, Butucari, La Butuci Butuciul Mic), ciot (Ciotură,

Ciutărie, Dealul Ciotului), ciung (Ciungani, Ciungi, Dâmbu de

Ciungi), curătură (Curătura), groși (Groșani, Groșeni, Groșii Noi,

Dealul Groșului), laz (Laz, Lazuri, Lăzăuț, Lazu Mare), pârlit (Pâr-

lita, Pârjol), runc (Runc, Runcu, Culmea Runcului), hulituri (Huli-

turi – copaci căzuți), răriște (Răriște), sec, seci (Seci, Secătura,

Secaș, Secină), târsa (Târsa, Târselile, Târsitura, Târșet) etc.5

Asolamentul bienal a fost practicat în comi-tatele Arad și Zărand până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în unele localități mai izolate din Munții Zărandului chiar până la începutul secolu-lui al XIX-lea. În cadrul acestui sistem, terenul agricol era împărțit „în două sectoare, sole sau tarlale, care se cultivau alternativ6”.

Asolamentul trienal a fost impus ofi cial de administrația habsburgică, pe vremea împărătesei Maria Tereza, la 1766. A fost introdus pe domeniile feudale și pe cele alodiale fi ind în strânsă legătură cu pătrunderea unor culturi noi: porumb, cartofi , tutun, fl oarea soarelui și mai târziu a sfeclei de zahăr7.

Sistemul trienal împărțea pământul în trei părți: un lot era cul-tivat cu grâu, unul cu porumb, iar al treilea era folosit ca pășune, pentru ca anul viitor aceste culturi să se rotească. În unele sate se făcea și o împărțire în patru părți a suprafeței agricole: una cultivată cu grâu și orz, alta cu porumb, a treia nesemănată pe care pășteau oile și o îngrășau, iar a patra (în anul în care nu intra în rotație) era destinată pășunării vitelor mari8.

Dar și acest sistem prezenta unele dezavantaje. Parcele de pământ care aparțineau aceluiași proprietar au ajuns să fi e situate foarte departe unele de altele, iar progresele din cadrul economiei rurale care a introdus furajul artifi cial permițând hrănirea vitelor în grajd, fără a mai fi nevoie să se deplaseze pe pășuni, au dus la abandonarea modelului trienal. Drept urmare, administrația habsburgică va trece la comasarea tuturor parcelelor din hotarele satelor și la reîmpărțirea lor, fi ecare proprietar primind un teren într-un singur loc9. Acest lucru se va face în cadrul acțiunii de sistematizare a satelor care în comitatele Arad și Zărand are loc la începutul secolului al XIX-lea.

Sorin Sabău

ETN

OG

RAF

IE

1 Kovach Geza, „Țărănimea arădeană în perioada reglementării urbariale din 1771 – 1786”

în Ziridava, Arad nr. VIII, 1977, p. 1272 Ibidem, p. 1623 Idem, „Sisteme medievale pentru măsurarea suprafeţelor, în Ziridava, nr.IX, Arad, 1978,

p. 57 4 Romulus Vuia, Studii de etnografi e şi folclor, Volumul II, Bucureşti, Editura Minerva,

1980., p. 133

5 Aurel Ardelean, Octavian Mândruț, Mediul natural al regiunii Arad – Zarand şi toponimia

geografi că, Arad, „Vasile Goldiş” University Press, 2009, p. 45-466 Valer Butură, Străvechi mărturii de civilizaţie românească (Transilvania – studiu et-

nografic), Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989, p. 1887 Ibidem, p. 189-1908 Romulus Vuia, op. cit., p. 1369 Ibidem



FOLC

LOR Jocul satului în

Câmpia Crişului Alb (II)

U na din funcţiile socio-culturale ale jocului satului era şi aceea de a transmite din generaţie în

generaţie această tradiţie, această comoară a creaţiei spiri-tuale a poporului nostru. Şi că, această preocupare a mani-festat-o ţăranul nostru încă de la vârsta copilăriei.

Pornind de la ideea că, organizarea jocului de duminică, privită sub aspect general, este comună tuturor localităţilor

din zonă, putem afi rma cu certitudine, că, şi din punct de vedere al formei prezintă caractere generale unitare.

În primul rând, în fi ecare din localităţile cuprinse în zona aceasta, jocul se desfăşoară sub forma ciclică şi fi ecare ciclu este compus din trei melodii de joc (trei zâcăli), cu ritmuri diferite. O melodie de dans are un ritm mai rar, a doua un ritm mai mişcat, iar a treia, ritm apropiat celei dintâi. În cadrul ciclului, nu se cântă numai o singură melodie de joc la primul ritm, ci 2-3. Se face o mică pauză, se începe a doua melodie din ciclu, unde se cântă, de asemenea, 2-3 melodii, după care intervine din nou o mică pauză şi începe cea de-a treia melodie din ciclu. Analizând lucrurile din punct de vedere muzical, în cazul acesta avem de-a face cu o suită de jocuri cu structură de sonată, alcătuită după structura for-mulei: Lent-Repede-Lent. Suprapuse aceste formule şi aduse la scara jocurilor locale, putem spune că avem următoarea relaţie: Lui, Lent-Repede-Lent îi corespunde formula de Rar-Des-Rărişor, ceea ce înseamnă Raru-Mănunţălu-Țigănescu, deci suită de jocuri populare locale, care formează în toate ocaziile repertoriu de bază, indiferent de cauzele care le generează: familiale, calen-daristice sau generale.

Acest repertoriu se întregeşte cu alte jocuri ce se întâlnesc mai cu seamă în anumite evenimente familiale, nunţi, botezuri, şi acestea sunt: Ardeleana, Sârba, Bogăreaua, Izvoru, Tepşu, Ciocăniţa, Piperiu, Alunelul, Căluşeriul şi Hora mare.

În cadrul acestor ocazii, participarea fi ind mai variată şi în general, dată fi ind prezenţa în majoritate a bătrânilor, aceştia nu scapă prilejul de a le solicita şi juca, gustând cu satisfacţie frumuseţea şi farmecul lor. Numărul jocurilor enumerate mai sus nefi ind cerut în fi ecare duminică la hora satului, acestea formează repertoriul completiv-suplimentar de jocuri populare.

Cu toate că, suita de jocuri populare reprezintă o unitate structurală, pe tot cuprinsul zonei, se poate spune că exista şi o mare diversitate în ce priveşte caracterul local. Şi chiar această culoare locală dă suitei o notă mai pregnantă de unitate în diver-sitate. Acelaşi ciclu de trei melodii de joc, deci suita, îl găsim în toate localităţile, însă în fi ecare, elementele componente capătă alte denumiri, alte ritmuri şi interpretări, alte desfăşurări coreice.

Structura ciclică a suitei este unitară ca tipologie ritmică, în-cadrându-se în formula Lent-Repede-Lent, dar dacă privim problema din punct de vedere local, acest specifi c se diferenţiază de la o localitate la alta, analiza obţinută din punct de vedere coreic, prin variaţia paşilor de dans, prin accentele care cad pe timpii tari sau mai slabi. De asemenea, se diferenţiază şi tempoul. Aceeaşi suită se cântă şi se joacă la Nădab mai repede ca la Comlăuş, Caporal-Alexa, Zărand, unde tempoul este mai rar, iar accentele paşilor de joc, altele.

Fiind jocuri de perechi, cele trei jocuri ale suitei îşi au fi ecare paşii săi de bază, pe fundamentul cărora se clădesc numeroase fi guri executate de băieţi, fi e singuri, fi e cu partenera de joc. Figurile executate cu partenera de joc le formează învârtiturile, care se întâlnesc la toate cele trei melodii din suită. Acestea fi ind combinate cu bătăi pe podea, bătăi în palme, bătăi cu palma pe cizme şi mai ales cu strigăturile care se suprapun concordant melodiei şi paşilor de dans, creează unicitatea jocului popular românesc de prin această parte a ţării.

Mihai Barna

Mara Ungurean, Tokkie

noiembrie 2018 13noiembrie 2018

cultural12

ISTO

RIE Un sticlar neamţ în trecere

prin Arad

S ticlarul german din Boemia, Georg Franz Kreybach (1662-circa 1736) a străbătut Europa în lung și în

lat, mânat de dorința de a-și plasa cu succes mărfurile și gata să cunoască lumea vremii lui. Începând cu anul 1691, Kreybich a făcut mai multe călătorii în Ungaria, în Transil-vania și în Țara Românească. Ultimul lui drum în Transilva-nia a avut loc în 1719-1721. Spre capătul vieții, maestrul

sticlar, ajuns judecător și învățător în satul Steinschönau din Boemia – locul unde se și născuse –, își însemna călătoriile pe fi lele unui catastif. Descoperit târziu, abia în 1870, manuscrisul lui a fost editat în cursul aceluiași an la Praga.

Georg Franz Kreybich este destul de laconic în notațiile lui și de aceea și știrea care privește Aradul pare aproape nesemnifi cativă. Totuși, ea nu poate rămâne înafara interesului celor dornici să știe cine și ce a scris în trecut despre părțile Aradului.

Trecându-și în revistă penultima călătorie, Kreybich scria: „1718.// În anul 1718 am călătorit din nou în Transilvania și din Transilvania iarăși în Ungaria prin Arad, Timișoara și Belgrad, unde am poposit în ziua când s-a retras armata turcească de acolo...” (textul și principalele date despre autor provin din Călători străini despre țările române, ed. de Maria Holban, VIII, București, pp. 125-130).

După cum se știe, războiul austro-turc din 176-1718 s-a încheiat prin pacea de la Passarowitz (Pojarevac), prin care Ba-natul și Oltenia treceau în stăpânirea Imperiului Habsburgic. Tra-tatul a fost fi nalizat în ziua de 21 iulie 1718. Abia după această dată s-au retras trupele otomane din Belgrad. Se poate deci situa cu o anume probabilitate trecerea lui Kreybich prin Transilvania în primăvara lui 1718, iar drumul lui prin Arad la începutul verii aceluiași an.

De astă dată este vorba însă despre Aradul modern, cel care a „crescut” în preajma nou construitei fortărețe imperiale în stil Vauban acolo unde Mureșul făcea meandre și se desfăcea, pe lângă cursul lui principal, în mai multe brațe. Aceste capricii ale

râului ofereau avantaje strategice care nu puteau fi neglijate și de care inginerii militari și arhitecții au profi tat din plin.

Notându-și călătoria efectuată cu un an înainte în Transilva-nia, sticlarul boemian rememorează că „... Timișoara a trecut la ai noștri și încă alte câteva localități...”. Cât privește Aradul, el fusese eliberat de sub stăpânirea turcească încă din anii 1688 – 1691 de forțele austriece conduse de generalii Veterani, Stahremberg și Picolomini. Îl va fi vizitat oare Freybich și înainte de 1718 sau nu? Locul era excelent pentru înălțarea unui nou oraș: pământ bun, fertil, scăldat de numeroasele brațe ale Mureșului meandrat. Avantajele strategice erau dublate de cele economice și de locul afl at la o răscruce a căilor de acces: către și dinspre Transilvania, către și dinspre Europa Centrală, către și dinspre Balcani...

Nici nu se născuse încă Aradul modern de-a binelea și deja devenise un punct aproape obligatoriu de tranzit comercial...

Ovidiu Pecican

Mara Ungurean, Rebirth

de simț pe baza ma-chetelor construite după modelul anatomic. Apoi explicăm modul în care sunt corectate simțurile și analizăm cum se vede lumea prin ochii persoanelor cu probleme de vedere: miopie, hipermetro-pie, strabism, daltonism. Continuăm sa afl ăm curiozități despre cum văd animalele lumea înconjurătoare cu ajutorul unei aplicații digitale interactive.

Zona de experimentare și testare a simțurilor Nu putem vorbi despre simțuri fără să le testăm. De aseme-

nea, este important să vorbim despre sinestezie și modul în care simțurile lucrează împreună pentru a percepe lumea înconjurătoare.

Vom testa modul în care ne orientăm în mediul înconjurător prin intermediul simțurilor tactil, auditiv, ofl activ sau gustativ.

Cea mai mare parte din zona de fi zică va fi dedicată opticii. Tot în zona de fi zică vom vorbi despre acustică și le vom explica copiilor cimatica și funcționarea thereminului.

Pentru a ilustra copiilor interactiv și practic diferite fenomene, ne vom folosi de 15 exponate interactive : curbele lui Lissajous; dispersia luminii – formarea curcubeului; dispersia luminii – um-bra colorată; puzzle cu lasere și lumini – refl exia luminii; efectul Schlieren – cum ceva invizibil devine vizibil; fi bră optică; cimatică – dinamica undelor și vibrațiilor; theremin – instrument muzical electronic acționat prin aer; oglindă plană; oglindă infi nită – iluz-ie optică; oglindă convexă; oglindă concavă; zoetrope; stroboscop – iluzie optică de mișcare; iluzie optică 3D.

Mai multe informații despre expoziție puteți gasi pe pagina de facebook: https://www.facebook.com/expolabarad

Adelina Stoenescu


14 noiembrie 2018

cultcultural

MU

ZEU

COMPLEXUL MUZEAL ARADExpoziția de știință interactivă LABORATOR 2.0Noiembrie 2018

Expoziția Științele Naturii/Complexul Muzeal Arad - Piața George Enescu nr. 1

(intrarea dinspre Parcul Copiilor)6-29 noiembrie 2018 / Luni-vineri – orele 08.00-13.00Un tur ghidat interactiv durează aproximativ 50 de minute,

acestea se desfășoară din oră în oră în intervalul 08:00-13:00 (sau alte ore daca este cazul), de luni până vineri.

În cadrul Expoziției Științele Naturii/Complexul Muzeal Arad este deschisă expoziția de știință interactivă „Laborator 2.0”, adresată copiilor cu vârste între 6 și 14 ani. Expoziția vine în întâmpinarea cadrelor didactice cu o propunere pentru ac-tivitate didactică sau pentru implicarea în activități de educație nonformală, extrașcolară.

Ce este Laborator?

Laborator este expoziția de știință interactivă special gândită pentru copiii cu vârste între 6 și 14 ani, un loc

în care să îi atragem către știință, să îi motivăm să rămână în permanență curioși să descopere cât mai multe lucruri noi despre lumea înconjurătoare.

„Laborator 2.0” este construit în jurul lumii pline de curiozi-tate, mister și fascinație a simțurilor. Se va concentra pe princi-palele 5 simțuri „clasice”, identifi cate de Aristotel, de acum peste două milenii: văz, auz, miros, gust, pipăit. După descrierea, expli-carea și ilustrarea interactivă a celor cinci simțuri, pornim în explicarea fenomenelor care se întâmplă în mediul înconjurător, în această etapă vom prezenta exponate din domeniile fi zicii, optică și acustică.

Conduși de ghizi special pregătiți copiii vor trece prin fi ecare dintre cele trei zone ale expoziției.

În zona de biologie vizitatorii vor afl a cu-riozități despre corpul uman, printr-o analiză interactivă a organelor

Brumar cultural bibliotecăresc

Î n Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol”,

Brumarul așează chiciura toamnei peste evenimen-

tele trecute și ne apropie, încet -încet, de cele ce duc înspre fi na-

lul anului Centenar 2018.

Începutul lunii va veni cu trei inaugurări de săli reutilate,

modernizate și înfrumusețate puse la dispoziția utilizatorilor.

Antecamera sălii de lectură a căpătat o cu totul altă față,

spațiul a devenit mult mai generos și aerisit, mult mai favorabil

primirii cititorilor.

Sala de lectură capătă, pentru prima oară, un nume. Ea va fi

botezată Sala „Kolcsey”, după denumirea Societății Culturale

arădene inițiatoare a ridicării Palatului Cultural - un edifi ciu

cultural de mare anvergură - în care strămoașa bibliotecii noastre

își găsea primul sediu.

Palatul Cultural adăpostea, pe la începuturile lui, în anul

1911, trei instituţii: cu denumirile de atunci, Filarmonica,

Muzeul şi Biblioteca orăşenească, ultima înfi inţată abia în 1913.

Ridicarea Palatului s-a făcut prin colectă publică, cu un aju-

tor de la stat şi din fondurile Societăţii Culturale „Kölcsey”, iar

demersurile pentru construirea lui încep încă din anul 1901.

Sala „Lucian Blaga”, o sală afl ată în apropierea Sălii de lectură,

a fost amenajată special pentru cercetători, istorici sau cititorii

obișnuiți ai publicațiilor și a documentelor istorice.

Sala „Astra” este vechea sală „Concordia”, dotată acum cu

mobilier elegant, o sală de conferințe, răspunde unei mari

diversități de evenimente. Aceasta, ca și celelalte două săli

omagiază personalități și asociații cu impact în viața culturală

arădeană.

La Secția Împrumut Carte Copii vor continua întâmplări

minunate cu copii: vizite, lecturi, prezentări de instituții și cărți,

proiecții de fi lme.

Sala „Astra” va găzdui lansări de carte, cea mai importantă

pentru bibliotecă fi ind lansarea „Catalogului colecției de carte

„Vasile Goldiș” de la Arad”, un catalog omagial ce adună între

fi lele lui 250 de titluri de cărți donate Bibliotecii Județene de

omul politic și de cultură arădean.

Liga Scriitorilor Români - fi liala Arad se va întruni pe la fi -

nalul lunii într-o nouă ședință de lucru în sala „Centenar” a

Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol”.

Cenaclul literar maghiar „Toth Árpad” are și el programată o

ședință în luna lui Brumar.

„Biblioteca de literatură arădeană contemporană” se încheie

în această lună, dar rămân în funcțiune platformele de autopubli-

care, precum și a modalităților de accesare a aplicației web de

ebook-uri de către membrii grupului literar și de către cititori.

Încheiem buletinul informativ al Bibliotecii Județene reamintind

că instituția prin Directorul ei, Ionel Doru SINACI și alți colegi,

e implicată în ample acțiuni ca: lansări de carte, concursuri, întâl-

niri cu personalități române și străine, reconstituiri istorice, târguri,

expoziții, conferințe și festivități de premiere susținute de Consiliul

Județean Arad și dedicate Centenarului Marii Uniri.

Revenind la carte, lectură cu folos vă dorim!

Lucia Bibarț


noiembrie 2018

cultcultural16

BIBL

IOTE

CA

Mara Ungurean, Cat



TEAT

RU

Festivalul Internațional de Teatru Clasic a ajuns la ediția a XXIV-a

În luna noiembrie Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici’’ în co-laborare cu Consiliul Local al Municipiului Arad

organizează Festivalul Internațional de Teatru Clasic. Ediția din acest an se desfășoară în perioada 15-25 noiembrie. Și în acest an selecționerul festivalului este criticul de teatru Maria Zărnescu.

„Tablouri vii dintr-o expoziţie” s-ar putea intitula cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Clasic Arad. Parafrazând titlul celebrei suite pentru pian a lui Musorgski, orchestrată mai târziu de Ravel, selecţia de anul acesta readuce clasicitatea naturii umane pe scenă, ca într-o expoziţie de stranii vietăţi. Spectacole ce refl ectă, precum în cioburile unei oglinzi, crâmpeie de viaţă, sentimente şi prejudecăţi, aspiraţii şi vicii. La fel de noi şi azi, ca ieri, ca-ntotdeauna. Ni se vor oglindi imorali-tatea, dar şi hazul amar al politicii în Titanic Vals, vom zâmbi de acida analiză a sufl etului uman în D’ale carnavalului sau vom râde în hohote de păcălitorii păcăliţi în La Pulce. Vom sonda frământările tenebroase ale lui Rosencrantz şi Guildenstern, vom demonta prejudecăţile celor 12 oameni furioşi sau vom încerca să dezlegăm misterul Cursei de şoareci. Şi, de ce nu, ne vom îmbăta cu Apa vie a basmului. Când şi când, de-a lungul celor 11 zile de Festival, vom pătrunde în ceaţa tristeţii slave a lui Cehov, alături de Fugarii săi, cele Trei surori şi câţiva Pescăruşi.

La fi nal de Festival, cioburile de oglindă ale spectacolelor se vor aduna ca într-un puzzle, pe care numai spectatorii îl pot re-zolva. Clasica oglindă a Teatrului se va întregi şi ne va arăta viaţa, tragicomedia noastră umană, cu dragoste şi minciună, politică şi trădare, dar şi multă, multă credinţă. Ne vom vedea cum alergăm încolo şi încoace, cum ne risipim, cum fugim de noi înşine, încer-când a ne regăsi prin Teatru.

La fi nal de Festival, suita „Tablourilor vii din expoziție” ne va lăsa şi imaginile poveştilor rostite pe scenă, dar şi muzica Teatru-lui - vals, tango sau sunete de carnaval. Un model care sintetizează viaţa aşa cum este. Clasic, nu?!

(Maria Zărnescu, critic de teatru, selecționerul Festivalului Internațional de Teatru Clasic, Arad, 2018)

Biletele pentru festival vor fi puse în vânzare pe http://www.biletmaster.ro și la Agenția de bilete a teatrului.

Vă așteptăm cu drag la festival!

PROGRAMULFestivalului Internațional de Teatru Clasic

Arad, 15-25 noiembrie 2018, ediția a XXIV-a

Joi, 15 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare - PREMIERĂ[ză] Pes©ăruș, după A.P.CehovTraducerea și adaptarea: Raluca RădulescuRegia: Catinca DrăgănescuScenografi a: Andreea Simona NegrilăProducător: Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad

Vineri, 16 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare12 oameni furioși de Reginald RoseRegia: László MéhesDecorul: István RózsaCostumele: Kata HorváthProducător: Teatrul Național din Pécs, UngariaDurata: 1 h 20 minSpectacol în limba maghiară cu traducere în limba română

Sâmbătă, 17 noiembrie, ora 17.00, Sala StudioPescărușul de A.P.CehovAdaptare liberă după o traducere de Mașa Dinescu și Andrei ȘerbanRegia: Andrei ȘerbanScenograf consultant: Valentin VârlanCostume Arkadina: Doina LevintzaProducător: unteatru, BucureștiDurata: 2 h 30 min fără pauzăSpectacolul conține zgomote puternice și lumină de stroboscop

Sâmbătă, 17 noiembrie, ora 20.00, Sala MareFugarii, după A.P.CehovTraducerea: Ana BoldurRegia: Alexandru DabijaScenografi a: Helmut StürmerCostumele: Cezarina Iulia PopescuProducător: Teatrul Odeon BucureștiDurata: 2 h fără pauzăSpectacol nerecomandat copiilor sub 10 ani

Duminică, 18 noiembrie, ora 17.00, Sala StudioPescărușul de A.P.CehovAdaptare liberă după o traducere de Mașa Dinescu și Andrei ȘerbanRegia: Andrei ȘerbanScenograf consultant: Valentin VârlanCostume Arkadina: Doina LevintzaProducător: unteatru, București

Durata: 2 h 30 min fără pauză

Spectacolul conține zgomote puternice și lumină de stroboscop

Joi, 22 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare

Apă vie, după Frații Grimm

Scenariul original: Daniel Chirilă

Regia și coregrafi a: Ștefan Lupu

Producător: Teatrul Mic București


Spectacol de teatru-dans contemporan

Sâmbătă, 24 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare

Th e Tango Orchestra & Giacomo Medici / Concert

Durata:1 h 30 min

Duminică, 25 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare / Spectacol

cu publicul pe scenă

Rosencrantz și Guildenstern sunt morţi de Tom Stoppard

Regia: Tapasztó Ernő

Decorul: Albert Alpár

Costumele: Papp Janó

Coproducție: Teatrul Cetății „Gyula” (Ungaria), Compania

Aradi Kamaraszínház și Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad

Durata:1 h 55 min fără pauză

Spectacol în limba maghiară cu traducere în limba română

Spectacol nerecomandat tinerilor sub 16 ani

Duminică, 25 noiembrie, ora 21.30, Sala Studio

Trei surori de A.P. Cehov

Traducerea: Raluca Rădulescu

Regia: Semion Serzin

Producători: Teatrul „Nottara” București și Teatrul Clasic

„Ioan Slavici” Arad

Spectacol rezultat în urma workshop-ului din cadrul ediției a treia

a Laboratorului de Teatru DENS, septembrie 2018

Pagini realizate de Adriana Sasu


20 noiembrie 2018

cultcultural

Rosencrantz şi Guildenstern

Duminică, 18 noiembrie, ora 20.00, Sala Mare

Titanic vals de Tudor Mușatescu

Dramaturgia: Adrian Nicolae

Direcția de scenă: Victor Ioan Frunză

Decorul și costumele: Adriana Grand

Producător: Teatrul Metropolis București

Durata: 2 h 45 min cu pauză


Luni, 19 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare

Cursa de șoareci de Agatha Christie

Traducerea: Irina Margareta Nistor

Regia: Erwin Șimșensohn

Scenografi a: Liliana Cenean

Producător: Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București


Marţi, 20 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare

La Pulce, după „Puricele în ureche” de Georges Feydeau

Adaptarea scenică și regia: Horaţiu Mălăele

Decorul: Lia Manțoc

Costumele: Anca Răduță

Producător: Teatrul de Comedie București


Miercuri, 21 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare

D-ale carnavalului de I.L. Caragiale

Regia: Claudiu Goga

Costumele: Liliana Cenean

Decorul: Ștefan Caragiu

Producător: Teatrul „Nottara” București



Titanic Vals



Programul cultural al lunii noiembrie

Festivalul Vinului

2 noiembrie 2018 - 4 noiembrie 2018

O nouă ediție e Festivalului Vinului a fost programată să se

desfășoare în primul sfârșit de săptămână din luna noiembrie, la

eveniment organizatorii invitând producători de vin din județul

Arad și din alte județe din vestul țării și artiști apreciați la nivel

național. Festivalul Vinului, ediția 2018, va avea loc în perioada

2-4 noiembrie, în Parcul Mihai Eminescu, din spatele Palatului

Administrativ.

Târgul de Iarnă

21 noiembrie 2018 - 7 ianuarie 2019

Târgul de Iarnă, ediția 2018, va avea loc în perioada 21 noiem-

brie 2018 – 7 ianuarie 2019 și va fi organizat în centrul orașului și

în Parcul Mihai Eminescu, unde vor fi pregătite, ca și în anii

trecuți, căsuțe cu produse specifi ce sărbătorilor de iarnă, brazi de

Crăciun și programe artistice diverse.

Spectacol Centenar – Marea Unire

29 noiembrie 2018 - 30 noiembrie 2018

Marea Unire din 1918 a fost procesul în urma căruia toate

provinciile istorice locuite de români s-au unit în cuprinsul

aceluiași stat național, România.

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ARA DCENTRUL MUNICIPAL DE CULTURĂ ARA D310130 Arad, Bulevardul Revoluției nr.97, ap.4 Tel/Fax:+407371501072; Email: [email protected]

Mara Ungurean, Grace

Evenimentele Centrului Cultural

Judeţean Arad, noiembrie 2018

reUNIRE și LiterART, 1 noiembrie, ora 11.00 – Sala

Festivă a Colegiului „Vasile Goldiș”, Arad, CJA / CCJA

reUNIRE și LiterART, 2 noiembrie, ora 11.00 – Sala

Festivă a Colegiului „Elena Ghiba Birta”, Arad, CJA / CCJA

Proiect Centenar – Reconstituirea Proclamaţiei din

1918, 13 noiembrie, sala „Iuliu Maniu”, Arad, CJA / CCJA

/ Complexul Muzeal Arad / Biblioteca Judeţeană „A.D.

Xenopol” Arad

Spectacol vizual și de mișcare CentenAR, 28 noiembrie,

Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad – prezentare costume

de teatru și spectacol „păi... despre ce vorbim noi aici,

domnule?” (Distribuţie: Marcel Iureș și George Mihăiţă),

CJA / CCJA

Parada portului popular, 30 noiembrie, Arad, CJA / CCJA

Mara Ungurean, Deal

monitorul cultural - ccja.ro fileradul, ca orice mare oraş, este şi un amalgam de conştiinţe,...

Documents