CONTEXTUL GLOBAL

In ultimii 200 de ani, nivelurile de gaze cu efect desera au crescut constant la nivel global, mai ales dela Revolutia Industriala incoace. Temperaturaglobala a crescut la randul ei in mod sustinutincepand din secolul XX si mai ales din anii 1970 sicontinua sa creasca.

din CO2-ul emis deoameni din 1750incoace a ajuns inatmosfera inultimii 40 de ani

din efectul de seraobservat in prezenteste generat deactivitatea oamenilor

a fost un an cu noi recorduriclimatice:- o temperatura medie

globala cu 1,1°C mai maredecat cea din perioadapre-industriala

- cea mai mica suprafataacoperita cu ghetari inzona arctica (4,14 mil km2)

2 ° C - 5 ° Csunt limitele cresteriipreconizate pentrutemperatura medie globala, indiferite scenarii, pana in 2100,fata de nivelurile pre-industriale.

2 ° Ce pragul maxim fixat prin Acordul de laParis, din decembrie 2015, pentrucresterea temperaturii medii globalefata de perioada pre-industriala. Dupaacest nivel, efectele schimbarilorclimatice ar deveni severe siimprevizibile.

1,5 ° Ceste limita optima fixata prin Acordul de laParis pentru cresterea temperaturii globale,prin reducerea emisiilor si adaptarea laefectele existente si cele viitoare aleschimbarilor climatice. Mentinerea in aceastalimita ar reduce semnificativ riscurile siimpacturile schimbarilor climatice.

Efectul de sera este un proces natural ce incalzeste suprafataPamantului. In spatele lui se afla gaze (vaporii de apa, dioxidulde carbon, metanul, oxidul de azot si compusii pe baza declor si fluor) fara de care planeta ar avea o temperaturamedie de -18°C, iar viata nu ar fi posibila. Gazele cu efect desera sunt emise si prin activitati umane. Impreuna, efectul desera si cel produs de om fac ca temperaturile sa creasca laniveluri periculoase pentru viata pe Terra. Schimbarileclimatice din prezent se datoreaza modificarii echilibruluiplanetar prin plusul de efect de sera produs de om.

Incalzirea globala

inseamna incalzirea pe termenlung a planetei. Cea pe care oresimtim se datoreaza cantitatiimari de gaze de sera emise inultimii 200 de ani. Acesteapersista in atmosfera de la catevaluni, la cateva sute sau mii de anisi afecteaza, deci, planeta timpindelungat.

Schimbarile climatice

includ fenomenul de incalzireglobala, dar si alte schimbari aleplanetei: cresterea niveluluimarilor si oceanelor, topireaghetarilor montani, modificari aleperioadelor de inflorire la plante siflori, fenomene meteo extremeetc.

Efectul negativ al schimbarilor climatice s-a facut simtit pana acum si urmeazasa se intensifice pe viitor, prin sporirea unor fenomene meteo extreme precuminundatiile, secetele si valurile de caldura. Fenomenul afecteaza si va afectanumeroase domenii, cum ar fi biodiversitatea, agricultura, resursele de apa,silvicultura, infrastructura, energia, turismul si sanatatea populatiei.

de decese sunt estimate la nivelglobal in 2030 din cauza efectelorschimbarilor climatice asuprapoluarii aerului, arata un studiurecent al Universitatii din Carolinade Nord. Pentru 2100, numarul lorar urma sa creasca la 260.000.

de decese au fost inregistrate inEuropa in 2003, in cadrul celei maitoride veri de pe continent dinistoria recenta. Franta a fostcel mai afectata (circa 15.000 dedecese).

Sursa - MERRA2 (Modern-Era Retrospective Analysis for Research and Applications)

Cum a crescut temperatura lunara fata de media globala

Anomaliile de temperatura medii pe suprafata pamantului si anomaliile temperaturii la suprafataoceanelor

CONTEXTUL LOCALDezindustrializareade dupa 1990 a dus la scaderea semnificativaa emisiilor in Romania. In 2015, nivelulacestora era cu 56% mai redus decat in 1989.A ramas insa poluarea istorica mostenita dela vechiul regim, care consta in peste 1.300de situri contaminate sau posibilcontaminate in toata tara.

Temperaturamedie anuala a aerului a crescut la nivelulRomaniei cu 0,8°C din 1901 pana astazi si cupeste 1°C in S si SE tarii, ca urmare aefectului global. Tendinta de crestere s-aobservat mai ales din anii '60, de cand s-auinmultit statile meteorologice din tara si decand a inceput sa se faca simtit si trendulglobal.

lunie 2017a inregistrat o crestere de 1,4°C la nivelulRomaniei fata de media lunilor iunie din 1981-2010. In cazul lunii iulie, cresterea a fost de 0,4°C.

2012

a fost anul cu cea mai calduroasa vara decand se fac masuratori in Romania, prinnumarul si mai ales persistenta zilelorcaniculare, cu temperaturi de peste 35 degrade, si a noptilor tropicale, cu peste 20 degrade.

Scenariileindica cresteri ale temperaturii medii anuale cevariaza de la ~1,5°C la ~2,5°C pentru perioada2021-2050 vs. 1961- 1990 si de la ~2,5°C la ~5°Cpentru perioada 2061-2090 vs. 1961-1990. Ceamai afectata regiune va fi Sudul tarii, cu cresteriprefigurate pana la 5°C vara pentru finalulsecolului. Temperatura medie in lunile de vara arputea urca cu pana aproape 6°C, in cel mai rauscenariu al cresterii concentratiilor gazelor cuefect de sera.

Tendintacare reiese din toate scenariile de viitor propusede Agentia Nationala de Meteorologie (ANM)este de crestere a temperaturii medii la nivelultarii, pana la sfarsitul secolului. Cea mai marecrestere va fi inregistrata vara si, apoi, iarna, eaurmand sa fie semnificativ mai mica in lunileoctombrie si noiembrie.

Cresterea frecventei valurilor de caldura

Valurile de caldura (cel putin 2 zile cu temperaturamaxima mai mare sau egala cu 37°C) vor fi tot maidese in deceniile urmatoare, mai ales in regiunilesud-estice, sudice si vestice ce inconjoara lantulcarpatic.Ele au impact negativ asupra sanatatii publice(afecteaza in primul rand copiii, varstnicii sipersoanele cu bob cardiovasculare si respiratorii),asupra agriculturii, silviculturii, producerii deenergie, transportului, turismului si productivitatiimuncii.

Intensificarea precipitatiilor sidiminuarea lor vara

Scenariile arata o descrestere a cantitatii medii deprecipitatii in lunile de vara, cand cererea de apa e ceamai mare. In S si SE tarii se observa o crestereaccentuata a deficitului de precipitatii. Specialistiiestimeaza insa ca ele vor fi tot mai intense pentruperioade scurte de timp si pe suprafete reduse, mai alesin zonele de munte. Asta poate insemna: viituri siinundatii mai dese, perioade secetoase mai mari,imputinarea resurselor de apa, scaderea productieihidroenergetice, pericol de incendii forestiere,pierderea biodiversitatii, degradarea solului si aecosistemelor si desertificare

Intensificarea secetelor

Se anunta secete tot mai severe pana la sfarsitulsecolului, mai ales in S si SE tarii, care vor duce lareorientarea culturilor agricole in zonele puternicafectate. Sectorul economic cel mai lovit de seceta side ploile excesive e agricultura, in special productiavegetala. O alta consecinta e scaderea debitelorraurilor si a productiei hidroenergetice, intr-un contextin care cererea de energie va creste tot mai mult petimp de vara din cauza temperaturilor ridicate.

Reducerea stratului de zapada

Grosimea medie a stratului de zapada se va diminuaconstant, Centrul, Vestul si Estul tarii fiind cel maivulnerabile. Fenomenul afecteaza la randul sauproductia de hidroenergie, precum si rezervele deapa pentru populatie si agricultura, zapada fiind osursa importanta de apa.

Bucuresti

este cea mai mare “insula de caldura urbana” dinRomania si orasul care ar urma sa fie cel mai afectatde efectele climatice.

1,7 mm pe an

este tendinta de crestere a nivelului Marii Negre inprezent, ea urmand sa fie mai mare. Pe langa asta,Marea Neagra se confrunta cu scaderea salinitatii instratul de suprafata si a nivelului de oxigen in apele deadancime si tinde sa inghete mai des la coasta. Acestefenomene afecteaza viata marina si zonele dinprejur.

Insula de caldura urbana

un fenomen produs de mediul construit din orase siaparut odata cu disparitia spatiilor verzi si a luciurilorde apa in favoarea betonului si al asfaltului, care retincaldura. Acest efect, prezent si in Romania,intensificand temperatura in orase, comparativ cuimprejurimile, si accentueaza canicula si valurile decaldura produse natural. El se adauga efectelorschimbarilor climatice si, impreuna, pot afectasanatatea locuitorilor, productivitatea angajatilor,resursele naturale sau PIB-ul oraselor.

dintre emisiile globale de C02generate de arderea combustibililorfosili provin din orase. Schimbarileclimatice produse de gazele cu efectde sera afecteaza orasele in principalprin cresterea temperaturii siintensificarea si diminuareaprecipitatiilor.

ar putea fi cresterea de temperaturaintr-un sfert din cele mai populateorase ale lumii pana in 2100, potrivitunui studiu publicat recent injurnalul Nature Climate Change. Devina ar fi efectul combinat alincalzirii globale si al efectului deinsula de caldura. In unele dintre ele,5°C din cele 7 ar urma sa stea peumerii incalzirii globale, restul, pecei ai insulei de caldura urbana.

Diminuarea precipitatiilor, fenomen carese va intensifica si in orasele din Romania,inseamna resurse mai pufine de apa lanivelul lor pe viitor (in ultima vreme, inRomania, apar in fiecare vara situatii incare alimentarea cu apa este sistata inorase din cauza deficitului). Dacafenomenul se amplifica alarmant, el aratrage cu sine si cresterea pretului apei. InSUA exista deja asa-numite pockets ofwater poverty, zone in care oamenii nu-simai permit sa acopere si costurile apei incheltuielile pentru utilitati.

Atat populatia oraselor, cat mai alesautoritatile, trebuie sa caute solutii deadaptare la conditiile existente aleefectelor climatice, de atenuare sievitare a lor.

Schimbarile medii multianuale (2011-2040 fata de 1916-1990): temperatura aerului (in °C in stanga) si precipitatii (in % in dreapta).

In ultimii 100 de ani, Romania a resimtit o crestere a temperaturii, insotita de o scadere a precipitatiilor. Romania are oclima temperat-continentala de tranzitie, iar temperatura medie in regiunea Deltei Dunarii, de exemplu, este de 10-12 °C.Temperatura medie anuala a aerului a crescut cu 0,8 °C in perioada 1901-2012. in ceea ce priveste precipitatiile, analizadatelor inregistrate in acelasi interval de timp a dezvaluit o scadere a cantitatii anuale de precipitatii (23,6 mm).

iarna primavara

vara toamna

O incalzire semnificativa de aproximativ 2 ° C in toata tara in timpul verii, in regiunile extracarpatice,iarna si primavara, cu valori mai mari in partea estica, care depasesc 2 ° C (iarna) si 1 ° C (primavara)

Strategia Nationala privind Schimbarile Climatice

Cele doua componente cheie ale efortului climatic:

- cel de prevenire si combatere a efectelor schimbarilor climatice (prin actiuni destinate reducerii emisiilor de gazecu efect de sera)

- cel de adaptare adecvata si cu daune minime in contextul creat de schimbarile climatice deja in curs;

Propune tipuri de masuri cheie ce trebuie implementate in fiecare sector pentru reducerea emisiilor GES si pentruadaptarea la efectele schimbarilor climatice;

Trece in revista principalele programe de actiune la nivel national cu impact in domeniul schimbarilor climatice indiferite sectoare: industrie, transporturi, silvicultura, agricultura, urban etc.

Fundamenteaza principiile ce vor sta la baza elaborarii planurilor si programelor de actiune la nivel sectorial, stabilesteobiectivele generale si specifice care vor trebui atinse prin masuri si actiuni viitoare, stabilite in functie de specificulconcret al fiecarui sector in parte.

Aceasta este un reper pentru „cresterea verde” a Romaniei, adica a dezvoltarii economice bazate pe emisii reduse degaze cu efect de sera.

Tipuri de masuri

Eficienta energetica:- Schimbarea comportamentului consumatorilor casnici, ceea ce poate determina economii de 1-15% prin utilizarea corecta a aparatelor electrocasnice, a sistemelor de iluminat si a regulatoarelor termostatice pentru energie termica;- Atragerea investitiei private in proiecte municipale, prin utilizarea contractului de performanta, cu economii estimate de 15%pentru cladiri publice si de 25-30% pentru proiecte de iluminat public;- Reducerea consumului de energie in industrie cu minimum 10%, prin imbunatătirea managementului energetic si aplicarea unor masuri de tip „low-cost/no-cost”.- Promovarea managementului energetic in industrie prin:- informarea si formarea profesionala pentru managerii energetici autorizati;- dezvoltarea unui nou model de curs de pregatire pentru universitătile agreate, in vederea pregatirii pentru autorizare a managerilor si auditorilor energetici.

Transportincurajarea utilizarii transportului feroviar ca alternativa la transportul Rutier si orientarea transporturilor rutiere de marfuri catre transportul Feroviar.

Auto- Autovehicule echipate cu motoare conventionale (cu ardere interna), dar cu emisii poluante foarte reduse;- Autovehicule echipate cu motoare conventionale (cu ardere interna), care utilizeaza partial sau integral combustibili alternativi (in general biocarburanti lichizi, biogaz, GPL, GNC etc);- Autovehicule cu alta sursa de energie (hibride, electrice, cu hidrogen etc).

Tipuri de masuri

Urban- Imbunatătirea performantei termice a cladirilor. Va fi continuata, de pilda, reabilitarea termica a cladirilor existente, pentru care sunt avute in vedere doua mecanisme de finantare;- incurajarea dezvoltarii de proiecte care vizeaza casele ecologice, casele pasive si/sau active. Programul demarat in anul 2010, vizand instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire, denumit “Programul Casa Verde” va fi imbunatătit si implementarea lui va continua in anii urmatori;- Implementarea unui program de sprijin pentru imbunatătirea eficientei energetice in cladirile ocupate de persoanele cu venituri reduse;- Modernizarea infrastructurii de transport si distributie a energiei termice in sisteme centralizate;- Implementarea proiectului vizand perdelele forestiere pentru protejarea oraselor mari din zonele de campie.

Agricultura- Introducerea tehnologiilor agricole moderne de utilizare a soiurilor de plante rezistente la seceta, boli si daunatori, pentru care sunt necesare mai putine lucrari agrotehnice;- Protejarea materiei organice in sol, in mod special in solurile bogate in carbon (mlastini, turbarii etc);- Implementarea tehnologiilor de colectare si valorificare a reziduurilor agricole;- Realizarea de microinstalatii de obtinere a biogazului in ferma sau in grupuri de ferme;- Cresterea suprafetei forestiere, prin stoparea taierilor ilegale, reconstructia ecologica forestiera.