ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE VALORI

Efectele modificării TVA asupra veniturilor publice în

perioada 2008-2013

Studenți:

Popovici Cristina

Preda Marinela Simona

Răduță Mihaela Camelia

FABBV,Seria C, Grupa 1555

An 3

București

2013

Cuprins Introducere .............................................................................................................................................. 1

1. Modificări ale sistemului TVA și efectele acestora .......................................................................... 2

1.1 Modificări ale sistemului TVA în perioada 2008-2013 .................................................................. 2

1.2 Efectele modificării TVA ................................................................................................................ 4

2. Cadrul legislativ actual privind TVA ................................................................................................. 5

2.1 Sistemul TVA în 2013 ..................................................................................................................... 5

2.2 Sistemul TVA la încasare ................................................................................................................ 7

3. Proiecții privind sistemul de TVA ..................................................................................................... 7

Anexe ....................................................................................................................................................... 9

Concluzii ................................................................................................................................................ 13

Bibliografie ............................................................................................................................................ 15

1

Introducere

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă una dintre cele mai importante surse de venituri

la bugetul statului în România și nu numai, cea de a doua sursă importantă fiind reprezentată

de contribuțiile de asigurări.

Impozitele indirecte în general sunt folosite cu precădere deoarece acestea implică

costuri mai reduse pentru stat față de impozitele directe, dar și datorită faptului că ele sunt

incluse în prețul de vânzare al produselor și serviciilor, astfel că în cazul majorării acestora

nemulțumirea consumatorilor se îndreaptă către agentul economic și nu către stat.

În contextul crizei economice ce a survenit la sfârșitul anului 2008, statul a fost nevoit

să aplice o serie de măsuri de austeritate pentru a atenua dezechilibrele produse și pentru a nu

înregistra deficite mari la buget.Printre aceste măsuri adoptate s-a numărat și majorarea cotei

standard de TVA de la 19% la 24%, în încercarea de a crește veniturile bugetare.

Modificările privind regimul de impozitare al taxei pe valoarea adăugată au mari

influențe asupra populației, agenților economici, nivelului prețurilor, consumului, acestea

necesitând o analiză în detaliu înainte de aplicarea lor.De-a lungul timpului sistemul privind

taxa pe valoarea adăugată a suferit numeroase ajustări atât în ceea ce privește cotele, cât și

referitor la baza de impozitare, persoanele impozabile, operațiunile impozabile, modalitățile

de deducere, documentele declarative, operațiunile scutite cu sau fără drept de deducere,

exigibilitatea taxei.

În lucrarea de față am început prin a urmări principalele modificări intervenite în

sistemul privind taxa pe valoarea adăugată din 2008 și până în prezent, în principal asupra

cotelor, dreptului de deducere, regimurilor de scutire, persoanelor impozabile și bazei de

impozitare.

În partea a doua a primului capitol am analizat principalele efecte ale modificărilor

respective asupra veniturilor din TVA, asupra consumului, produsului intern brut, nivelului

prețurilor.

În capitolul doi am prezentat pe scurt cadrul actual de aplicare a taxei pe valoarea

adăugată în ceea ce privește operațiunile principale cărora li se aplică acest regim, precum și

persoanele impozabile, faptul generator și exigibilitatea, baza de impozitare, cele trei cote și

operațiunile asupra cărora se aplică și operațiunile scutite.În partea a doua a acestui capitol am

prezentat sistemul TVA la încasare, fiind introdus recent și reprezentând o parte importantă a

sistemului de TVA.

Capitolul trei cuprinde proiecții pe care le prevede strategia fiscal-bugetară, respectiv

legea bugetului de stat din 2013, atât pentru acest an cât și pentru orizontul de timp 2014-

2015.

Ultima parte a lucrării cuprinde graficele pe baza cărora am analizat efectele produse

de modificările sistemului privind taxa pe valoarea adăugată.

În urma analizei făcute am observat ce modificări au fost realizate în domeniul taxei

pe valoarea adăugată și efectele acestora ajungând la concluzia că acestea au fost benefice

pentru nivelul veniturilor bugetare, deși uneori au avut efecte negative asupra populației,

deoarece le-a fost afectată puterea de cumpărare prin creșterea prețurilor indusă de creșterea

cotei de TVA.Efectele negative au fost resimțite și de agenții economici prin faptul că le-au

fost afectate vânzările, producătorii au înregistrat costuri mai mari, marjele de profit li s-au

diminuat.

Proiecțiile privind economia României și veniturile bugetare sunt promițătoare, fiind

prognozate creșteri ale produsului intern brut, consumului, veniturilor bugetare.A fost estimat

că deficitul bugetar va scădea în 2013 atât ca pondere în PIB cât și ca valoare

absolută.Introducerea sistemului TVA la încasare are ca scop încasarea veniturilor din TVA

2

atunci când se realizează plata contravalorii livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii, în

încercarea de a nu mai exista dezechilibre mari ale bugetului pe parcursul anului bugetar.

Pentru perioada 2013-2015 au fost stabilite obiective privind scăderea evaziunii

fiscale, creșterea gradului de colectare și a eficienței colectării.Îndeplinirea acestor obiective

se va realiza prin creșterea numărului de controale la agenții economici, prin introducerea de

reglementări mai clare aliniate la prevederile europene.

1. Modificări ale sistemului TVA și efectele acestora

1.1 Modificări ale sistemului TVA în perioada 2008-2013

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect care se aplică asupra

livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii efectuate cu plată, care rezultă dintr-o activitate

economică, realizate de o persoană impozabilă și al căror loc de livrare respectiv prestare este

România, precum și asupra importurilor.1

În 2008 exista cota standard de 19% și cota redusă de 9% care se aplica pentru accesul

la castele, muzee, case memoriale, monumente, expoziții, livrări de manuale școlare, cărți,

ziare, reviste, livrarea de proteze și accesorii ale acestora, de produse ortopedice, de

medicamente și pentru cazarea în sectorul hotelier.2

În 2009 s-au păstrat aceste cote, dar s-a mai introdus încă o cotă redusă de 5% utilizată

pentru livrarea de clădiri destinate căminelor de bătrâni și de pensionari, caselor de copii,

centrelor de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap, dar și pentru livrarea de

locuințe pentru persoane necăsătorite sau familii cu anumite condiții legate de suprafață și

valoare.

Tot în anul 2009 au fost introduse noi prevederi privind limitări speciale ale dreptului

de deducere.Astfel pentru vehiculele cu o greutate maximă de 3500 kg și cu maxim 9 locuri

nu se deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziției acestora și nici taxa pentru achiziția

de combustibil necesar acestor vehicule.Există și câteva excepții cum ar fi vehiculele utilizate

pentru scopuri comerciale, intervenții, reparații, pază și protecție, curierat, transport de

personal, transport de persoane cu plată, prestarea de servicii cu plată. 3

În 2010 legislația a fost actualizată, introducându-se noi reglementări privind

persoanele fizice.Astfel persoanele fizice care construiesc sau achiziționează bunuri imobile

în vederea vânzării se consideră că desfășoară o activitate economică și devin persoane

impozabile.S-a modificat și cota standard de la 19% la 24%.Începând cu 1 august 2010 a fost

înființat Registrul operatorilor intracomunitari ce funcționează în cadrul Agenției Naționale de

Administrare Fiscală, în care se înscriu toate persoanele impozabile și neimpozabile care

efectuează operațiuni intracomunitare.O altă modificare adusă este și adăugarea printre

operațiunile pentru care se aplică taxarea inversă a livrării de cereale, plante tehnice, legume,

fructe, carne, zahăr, făină, pâine și produse de panificație.4

Legislația din 2011 redefinește operațiunile cărora li se aplică taxarea inversă astfel:

livrarea de deșeuri feroase și neferoase, deșeuri de materiale reciclabile, livrarea de cereale și

plante tehnice, însă numai anumite categorii specificate (grâu dur, alac, secară, orz, porumb,

1 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare

actualizată conform cu HG 84 din 6 martie 2013 2 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare

actualizată conform cu OUG 127/2008 3 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare

actualizată conform cu OUG 46 din 13 mai 2009 și HG 616 din 20 mai 2009 4 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare

actualizată conform cu Legea 188 din 14 octombrie 2010

3

boabe de soia, semințe de rapiță, de floarea-soarelui, sfeclă de zahăr), eliminându-se astfel

legumele, fuctele, carnea și celelalte elemente adăugate în 2010.Tot în categoria operațiunilor

cu taxare inversă au fost adăugate și transferurile de emisii de gaze cu efect de seră.5

În 2012 dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă cumpărării,

achiziției intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule se limitează la

50%, însă nu se aplică și pentru vehiculele cu masa maximă mai mare de 3500 kg sau cu mai

mult de 9 locuri.S-a adăugat o prevedere conform căreia nu se mai ajustează deducerea

inițială a taxei pentru bunurile distruse în calamități naturale, stocurile degrdate, perisabilități,

pierderi tehnologice.Plafonul de cifră de afaceri până la care întreprinderile mici sunt scutite

de taxă a fost ridicat de la 35000 de euro la 65000, respectiv 220000 de lei.6

Codul fiscal din 2013 nu mai recunoaște bunurile constatate lipsă de gestiune ca fiind

asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată, litera respectivă fiind abrogată.Nu mai

constituie livrare de bunuri nici bunurile distruse de calamități naturale, bunurile furate sau

pierdute, stocurile degradate calitativ, activele corporale casate și perisabilitățile.

În ceea ce privește stabilirea locului operațiunilor impozabile privind întreținerea sau

repararea podului de frontieră peste fluviul Dunărea între Calafat și Vidin se prevede că

frontiera teritorială este reprezentată de mijlocul podului.

Baza de impozitare a suferit o modificare, astfel că pentru livrările de bunuri sau

prestarea de servicii al căror beneficiar este o persoană afiliată furnizorului baza de impozitare

este reprezentată de valoarea de piață atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea

de piață și beneficiarul sau furnizorul nu are drept complet de deducere, sau când

contrapartida este mai mare decât valoarea de piață, iar furnizorul nu are drept complet de

deducere.

Au fost introduse noi reglementări privind aplicarea sistemului TVA la încasare ce va

duce la îmbunătățirea încasării veniturilor din TVA la buget.Dreptul de deducere al

persoanelor care aplică acest sistem se amână până când taxa pe valoarea adăugată aferentă

operațiunii a fost plătită furnizorului.

Taxa deductibilă pentru bunurile de capital va putea fi ajustată în situația în care acel

bun își încetează existența, însă cu anumite excepții și anume: atunci când bunul de capital a

făcut obiectul unei livrări pentru care taxa este deductibilă sau dacă bunul a fost pierdut sau

distrus în urma unor calamități naturale.În cazul bunurilor furate ajustarea poate fi anulată de

către persoana impozabilă.

Operațiunea de facturare este mai bine definită, astfel că se specifică situațiile în care

este obligatoriu să se emită factură: livrările de bunuri și prestările de servicii pentru care

locul livrării, respectiv prestării este România, dar nu se aplică în cazul în care persoana

obligată la plata TVA este stabilită într-un stat membru.Atunci când o operațiune are mai

mulți beneficiari persoana impozabilă trebuie să emită câte o factură pentru fiecare dintre

aceștia în cazul livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii, vânzărilor la distanță, livrărilor

intracomunitare, avansurilor încasate.Emiterea de factură nu este necesară pentru livrările de

bunuri prin magazinele de comerț cu amănuntul, prestările de servicii către populație sau

atunci când nu este posibilă identificarea beneficiarului.Este permisă emiterea de facturi

simplificate pentru valori de până la 100 de euro.7

5 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare

actualizată conform cu OG 30 din 31 august 2011 6 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare

actualizată conform cu HG 1071/2012 7 Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare

actualizată conform cu HG 84 din 6 martie 2013

4

1.2 Efectele modificării TVA

Modificarea cotelor de TVA și a bazei de impozitare au influențe deosebite atât asupra

veniturilor de la buget cât și asupra economiei în ceea ce privește nivelul prețurilor, producția,

investițiile, vânzările, consumul.Aceste modificări pot avea un efect benefic dacă sunt reduse

cotele, conducând astfel la o reducere a prețurilor, stimulând investițiile, producția,

vânzările.Suma cu care ar putea scădea veniturile bugetare datorită reducerii cotelor ar putea

fi recuperată din creșterea vânzărilor, pe total veniturile putând înregistra un nivel egal sau

mai mare decât în cazul în care s-ar fi păstrat constante.

Acțiunea inversă și anume creșterea cotelor și a bazei de impozitare poate duce la

creșterea veniturilor bugetare, însă poate afecta în sens negativ economia.Prin cote mai

ridicate companiile care nu au drept de deducere și firmele producătoare vor înregistra costuri

mai mari, astfel că vor fi nevoite să își crească prețurile și să își reducă marja de

profit.Reducerea marjei de profit influențează și veniturile bugetare prin scăderea veniturilor

din impozit pe profit.Creșterea prețurilor va conduce la o scădere a vânzărilor, deoarece va fi

afectată atât populația cât și firmele consumatoare de bunuri și de materii prime, acestea din

urmă fiind nevoite să își reducă producția.

Orice modificare conduce astfel la un efect în lanț ce poate afecta în final nivelul

produsului intern brut și implicit creșterea economică.

Se poate observa în graficul nr.1 faptul că veniturile din TVA aferente bugetului

general consolidat au urmat o evoluție oscilantă.În anul 2008 veniturile din TVA au

înregistrat o creștere bruscă de aproximativ 30% față de 2007 datorită creșterii consumului

(graficul nr.5) și a producției de bunuri și servicii (graficul nr.6) care au generat în final o

creștere de aproximativ 31% a PIB în termeni nominali (graficul nr.7).Această creștere

impresionantă a fost urmată în 2009 de o scădere de circa 16%, nivelul din acest an al

veniturilor din TVA reprezentând minimul din perioada 2008-2012.Acest declin poate fi

explicat prin criza economică ce s-a instalat la noi în țară la sfârșitul anului 2008 și care a

cauzat numeroase dezechilibre financiare.Consecințele acestei crize au fost scăderea PIB în

termeni nominali prin prisma scăderii consumului și a producției.

În încercarea de a lupta cu efectele crizei s-a luat decizia de mărire a cotei standard de

TVA cu cinci puncte procentuale, de la 19% la 24% în anul 2010.Acest lucru a favorizat

înregistrarea unui nivel mai ridicat al veniturilor din TVA cu 14%.Această creștere a fost

ajutată și de faptul că producția și consumul au înregistrat o ușoară creștere față de anul

anterior, dar și datorită creșterii prețurilor.

În anul 2011 s-a păstrat acest trend ascendent, veniturile din TVA înregistrând o

creștere de 22%.Produsul intern brut nominal a crescut de asemenea, însă cu numai 7%, în

timp ce producția a crescut cu aproape 10%, iar consumul cu 4%.

În 2012 creșterea a fost de numai 5% pentru venituri din TVA, în timp ce produsul

intern brut nominal a crescut cu aproape 7%, iar producția de bunuri și servicii și consumul

final cu 5%.

Deși în valori nominale produsul intern brut, producția și consumul au înregistrat

creșteri, în valori reale acestea au suferit o scădere în 2009.Consumul final s-a redus datorită

măsurilor de austeritate aplicate care au afectat veniturile populației.Începând cu 2011 s-a

revenit pe creștere economică.

Pe parcursul acestei perioade 2008-2012 ponderea veniturilor din TVA în totalul

veniturilor de la buget (graficul nr.3) s-a menținut în intervalul 21,9%-26,4%, acestea

reprezentând cele mai importante surse de venituri la bugetul general consolidat alături de

veniturile din contribuții de asigurări.

În ceea ce privește influența cotelor de TVA asupra nivelului prețurilor (graficul nr.4)

se poate observa că în anii 2008-2009 inflația a avut un trend descendent, urmând ca în 2010

când s-a introdus cota majorată de TVA inflația să crească brusc de la valori de aproape 4% la

5

maxime de peste 8%.Treptat situația s-a stabilizat prin intervenții ale Băncii Naționale a

României prin itermediul politicii monetare, în 2011 rata inflației revenind pe o traiectorie

desdendentă, în 2012 înregistrând în unele luni chiar valori în jurul nivelului de 2%, spre

sfârșitul anului atingând din nou valori ridicate datorită creșterii neașteptate a prețurilor la

anumite categorii de produse.

Ponderea veniturilor din TVA în produsul intern brut (graficul nr.2) s-a menținut la

nivelul de 8% în 2007 și 2008, urmând ca în 2009 odată cu resimțirea efectelor crizei aceasta

să scadă la 6,8%.În 2010 datorită creșterii cotei de TVA ponderea a ajuns la un nivel de 7,7%

din PIB, păstrând trendul ascendent și în 2011 până la 8,7%.În 2012 ponderea veniturilor din

TVA în PIB a înregistrat o ușoară scădere până la nivelul de 8,6%.

O problemă pe care o întâmpină România este gradul de eficiență redus al

taxării,calculat ca raport între rata implicită de impozitare și cea legală, nivelul atins în 2009

fiind de numai 58%.Rata implicită de impozitare a crescut datorită majorării cotei de TVA de

la 11% cât era în 2009 la 12,2% în 2010.Gradul de colectare înregistrează valori mici, în 2008

fiind de 67%, iar în 2009 de 65%.Evaziunea fiscală în ceea ce privește taxa pe valoarea

adăugată a înregistrat în 2008 și 2009 un nivel de 3,8% ca pondere în produsul intern brut.8

În 2011 gradul de eficiență al taxării a înregistrat un nivel de 54%,existând un

potențial al creșterii veniturilor bugetare dacă se reușește reducerea evaziunii fiscale.Acest

nivel mic al gradului de eficiență se datorează și faptului că în România o mare parte din

populație se află în mediul rural, autoconsumul având o importanță deosebită în economie,

acesta nefiind supus unei taxe.9

Măsurile constând în înființarea registrului operatorilor intracomunitare, respectiv

aplicarea sistemului de taxare inversă pentru livrările de bunuri în interiorul țării din

următoarele categorii: cereale și plante tehnice, legume, fructe, carne, zahăr, făină, pâine și

produse de panificație, au avut scopul de a diminua frauda fiscală, încercându-se astfel

creșterea gradului de colectare în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată.10

În 2010 au fost întreprinse acțiuni pentru îmbunătățirea procedurii de rambursare a

TVA și anume: încadrarea deconturilor de sume cuprinse între 5000 și 10000 de lei la risc

mic, fiind controlate ulterior; introducerea unui regim special de rambursare pentru

exportatori; continuarea aplicării sistemului de selecție a deconturilor de TVA din baza de

date națională prin utilizarea principiului stingerii cu prioritate a deconturilor mai vechi.11

2. Cadrul legislativ actual privind TVA

2.1 Sistemul TVA în 2013

Taxa pe valoarea adăugată se aplică asupra livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii

efectuate în România de către o persoană impozabilă, precum și asupra importurilor și

achizițiilor intracomunitare.Operațiunile impozabile sunt de cinci tipuri: operațiuni taxabile,

operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere, operațiuni scutite de taxă fără drept de

deducere, importuri și achiziții intracomunitare scutite de taxă și operațiuni taxabile, scutite de

taxă cu sau fără drept de deducere care sunt efectuate de întreprinderi mici și sunt scutite fără

drept de deducere.

Persoanele impozabile sunt cele care desfășoară activități economice precum:

producție, comercializare, prestare de servicii, activități extractive, agricole, activitățile

8 Raport Anual al Consiliului Fiscal-martie 2011: http://www.consiliulfiscal.ro/raportanual2011.pdf

9 Raport Anual al Consiliului Fiscal pe anul 2011: http://www.consiliulfiscal.ro/Raport2011.pdf

10 Strategia fiscal-bugetară pe perioada 2011-2013:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/STRATEGIA_FB_27sept.pdf 11

Strategia fiscal-bugetară pe perioada 2012-2014: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/SFB2012-2014.pdf

6

profesiilor libere sau asimilate acestora, exploatarea bunurilor corporale și necorporale în

scopul obținerii de venituri cu carcter de continuitate.

Locul livrării de bunuri este reprezentat de locul unde se găsesc bunurile în momentul

începerii expedierii sau transportului, locul efectuării montajului sau a instalării, locul în care

se află bunurile când sunt puse la dispoziția cumpărătorului, locul de plecare a transportului

de pasageri, locul în care comerciantul își are sediul în cazul livrării de gaz, energie electrică,

termică.Locul achiziției intracomunitare de bunuri este cel în care se află bunurile în

momentul încheierii expedierii sau transportul acestora.Locul importului de bunuri se

consideră pe teritoriul statului membru în care se află acestea când intră pe teritoriul

comunitar.Locul prestării de servicii este considerat locul unde beneficiarul serviciilor își are

sediul, sau în cazul în care beneficiarul este o persoană neimpozabilă, locul este considerat cel

în care își are stabilit sediul prestatorul de servicii.

Faptul generator pentru livrări de bunuri și prestări de servicii intervine la data

realizării acestor operațiuni, iar exigibilitatea intervine la data la care are loc faptul generator

cu anumite excepții și anume când exigibilitatea intervine la data emiterii unei facturi, la data

la care se încasează un avans, la data extragerii numerarului pentru operațiunile realizate prin

mașini automate de vânzare sau de jocuri.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este reprezentată de contrapartida

obținută de furnizor sau prestator de la cumpărător, prețul de cumpărare sau prețul de cost

pentru achizițiile intracomunitare, suma cheltuielilor efectuate pentru prestarea de

servicii.Baza de impozitare cuprinde de asemenea impozitele și taxele cu excepția taxei pe

valoarea adăugată și cheltuielile accesorii: comisioane, cheltuieli de ambalare, transport și

asigurare.Nu sunt cuprinse în baza de impozitare reducerile de preț acordate, sumele

reprezentând daune-interese, penalizări pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale,

dobânzi pentru întârzierea la plată, valoarea ambalajelor schimbate între furnizori și clienți

fără facturare, sumele achitate în numele altei persoane și care apoi se decontează

acesteia.Pentru operațiunile de import baza de impozitare este reprezentată de valoarea în

vamă a bunurilor la care se adaugă taxe, impozite, comisioane și alte taxe datorate în afara sau

în interiorul României pentru operațiunea respectivă, cu excepția taxei pe valoarea adăugată.

Există trei cote de TVA: cota standard de 24%, cota redusă de 9% și cota redusă de

5%.Cota redusă de 9% se aplică pentru accesul la monumente istorice, castele, grădini

zoologice și botanice, târguri, expoziții, livrarea de manuale școlare, cărți, ziare, reviste,

livrarea de proteze, produse ortopedice, medicante, cazarea în cadrul sectorului hotelier.Cota

redusă de 5% se aplică pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, care sunt

utilizate pentru cămine de bătrâni și de pensionari, case de copii, centre de recuperare pentru

minori cu handicap sau care sunt achiziționate de persoane necăsătorite sau familii, dar care să

nu depășească 120 mp de suprafață utilă și să nu valoreze mai mult de 380000 lei.

Operațiunile scutite de taxa pe valoarea adăugată se referă în principal la spitalizare,

îngrijiri medicale, livrarea de proteze dentare, prestarea de servicii de către personalul

medical, transportul bolnavilor, activitatea de învățământ, livrări legate de asistența și

protecția socială, activități sportive, activități culturale efectuate de instituții publice, activități

legate de posturi de radio, televiziune, servicii poștale.Sunt de asemenea scutite și anumite

servicii financiar-bancare, operațiunile de asigurare și reasigurare, jocuri de noroc, arendarea,

concesionarea, închirierea, leasingul de bunuri imobile, livrarea de construcții ce au mai fost

utilizate.12

12

Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare actualizată conform cu HG 84 din 6 martie 2013

7

2.2 Sistemul TVA la încasare

Începând cu anul 2013 se va trece la aplicarea sistemului TVA la încasare.Acesta

presupune că exigibilitatea taxei intervine la momentul încasării contavalorii livrărilor de

bunuri și a prestărilor de servicii.Sistemul TVA la încasare se aplică persoanelor impozabile

care au sediul activității economice în România și care au o cifră de afaceri de maxim

2250000 de lei.Regimul de impozitare și baza de impozitare nu se modifică.

În cazul în care încasarea contravalorii operațiunilor respective nu se încasează în

termen de 90 de zile de la emiterea facturii, exigibilitatea taxei intervine la sfârșitul celor 90

de zile.Modalitățile de plată luate în considerare în prevederile legale sunt: plata prin bancă,

compensarea, cesiunea de creanțe, cambie, cec, bilet la ordin.

Persoanele excluse de la aplicarea sistemului TVA la încasare sunt: persoanele care au

sediul activității economice în afara României, persoanele care fac parte dintr-un grup fiscal și

persoanele care au sediul activității economice în România dar nu sunt înregistrate în scopuri

de TVA.

Baza de impozitare poate fi redusă în situația în care s-a emis factura dar a avut loc

anularea operațiunilor înaintea livrării bunurilor, în cazul refuzurilor privind calitatea,

cantitatea sau prețurile bunurilor sau a anulării contractului ca urmare a unei hotărâri

judecătorești, când reducerile de preț au fost acordate după livrarea bunurilor, sumele aferente

operațiunilor desfășurate nu mai pot fi încasate datorită falimentului beneficiarului, în situația

în care cumpărătorii returnează ambalajele în care a fost expediată marfa, această operațiune

desfășurându-se cu facturare.Dacă intervin aceste situații contribuabilii sunt nevoiți să emită

facturi cu semnul minus pentru baza impozabilă și taxa pe valoarea adăugată aferentă.

Cursul de schimb utilizat pentru operațiunile în valută este cel comunicat de Banca

Națională a României sau de Bnca Centrală Europeană la data la care ar fi intervenit

exigibilitatea taxei pentru operațiunea respectivă dacă nu ar fi fost supusă sistemului TVA la

încasare.

Deducerea taxei potrivit acestui sistem se amână până la momentul plății contravalorii

bunurilor sau serviciilor către furnizor.Pentru deducerea taxei persoana impozabilă este

obligată să prezinte un document care să ateste realizarea plății împreună cu factura.13

3. Proiecții privind sistemul de TVA

Pentru veniturile bugetului de stat s-a previzionat pentru anul 2013 un nivel în creștere

cu aproximativ 12,6% față de nivelul înregistrat în 2012, în timp ce pentru anii următori s-au

prevăzut valori cu creșteri mai mici față de anul precedent: 8,8% pentru 2014, 5,8% pentru

2015, respectiv 6,1% pentru 2016.

În ceea ce privește veniturile din taxa pe valoarea adăugată ale bugetului de stat

valoarea prognozată pentru anul 2013 presupune o creștere de aproximativ 48,8% față de

2012.Pentru perioada 2014-2016 valorile proiectate înregistrează creșteri mai mici față de

anul precedent: 5,5% pentru 2014, 5,8% pentru 2015, respectiv 5,7% pentru 2016.14

Printre obiectivele strategiei fiscal bugetare propuse pentru 2013-2015 se numără

creșterea cheltuielilor bugetului general consolidat și creșterea veniturilor într-un ritm mai

rapid decât al cheltuielilor prin lărgirea bazei de impozitare și aplicarea principiului

solidarității.Se dorește de asemenea creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare,

simplificarea sistemului de taxe precum și reducerea evaziunii fiscale.

13

Ghid privind aplicarea sistemului TVA la încasare: http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/TVA_incasare/Ghid_TVA_laincasare2012.pdf 14

Calcule proprii bazate pe datele din Legea bugetului de stat pe anul 2013: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2013/Lege_buget_de_stat2013.pdf

8

Referitor la taxa pe valoarea adăugată pentru perioada 2013-2015 se urmărește ca

nivelul cotei standard de TVA să revină la 19%, în timp ce cota de TVA pentru producătorii

de produse agricole se dorește a fi redusă de la 24% la 9%, diferența de 15 puncte procentuale

putând fi folosită de aceștia pentru dezvoltare.

Pentru anul 2013 în materie de TVA obiectivele vizează urmărirea modului de aplicare

a sistemului de TVA la încasare și în eventualitatea în care este necesar să se aplice anumite

măsuri de corecție pentru a perfecționa acest sistem și pentru a-l face să funcționeze în

parametrii normali.Un alt obiectiv este reducerea evaziunii fiscale.În acest sens se dorește în

special reducerea fraudei intracomunitare prin dezvoltarea activității grupului de lucru

antifraudă fiscală.Pentru veniturile din TVA s-a previzionat creșterea acestora pentru 2013 în

condițiile unui PIB de 623314 milioane lei, cu 6,5% mai mare decât în 2012 și a unei inflații

de 4,3%.Nivelul prognozat al creșterii economice este de 1,6%,iar pentru veniturile la bugetul

general consolidat este prevăzut un nivel de 209285 milioane lei, cu aproximativ 8,35% mai

mare decât în 2012.Veniturile prognozate astfel ar urma să aibă o pondere de aproximativ

33,6% din PIB.

Pe partea de cheltuieli ale bugetului general consolidat în anul 2013 s-a prevăzut un

nivel de 222679 milioane lei, în creștere cu circa 7,1% față de nivelul înregistrat în anul 2012,

avțnd o pondere în PIB de 35,7%.Deficitul bugetar în 2013 este estimat la 13394 milioane lei,

reprezentând 2,1% din PIB și având un nivel cu aproximativ 10% mai mic decât în 2012.

Veniturile din taxa pe valoarea adăugată sunt estimate să crească pe parcursul întregii

perioade cuprinse între 2013-2015.Încasările din TVA sunt previzionate să ajungă la un nivel

de 8,5% din produsul intern brut în anul 2015 pe baza creșterii nominale a PIB și a

îmbunătățirii consumului. 15

15

Strategia fiscal-bugetare pentru perioada 2013-2015 revizuită: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/STRATEGIA_2013_2015revizuita.pdf

9

Anexe

Graficul nr.1:Evoluția veniturilor din TVA la bugetul general consolidat

Sursa datelor:Execuțiile bugetare din perioada 2007-2012 de pe www.mfinante.ro

Graficul nr.2:Evoluția ponderii în PIB a veniturilor din TVA

Sursa datelor:Execuțiile bugetare din perioada 2007-2012 de pe www.mfinante.ro

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția veniturilor din TVA la bugetul general consolidat

0,0%

1,0%

2,0%

3,0%

4,0%

5,0%

6,0%

7,0%

8,0%

9,0%

10,0%

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii în PIB a veniturilor din TVA

10

Graficul nr.3:Evoluția ponderii TVA în venituri totale

Sursa datelor:Execuțiile bugetare din perioada 2007-2012 de pe www.mfinante.ro

Graficul nr.4:Evoluția inflației

Sursa datelor: Banca Națională a României

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția ponderii TVA în venituri totale

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

no

v. 0

7

feb

. 08

mai

. 08

aug.

08

no

v. 0

8

feb

. 09

mai

. 09

aug.

09

no

v. 0

9

feb

. 10

mai

. 10

aug.

10

no

v. 1

0

feb

. 11

mai

. 11

aug.

11

no

v. 1

1

feb

.12

mai

.12

aug.

12

no

v.1

2

P

r

o

c

e

n

t

e

Evoluția inflației

11

Graficul nr.5:Evoluția consumului final

Sursa datelor:Institutul Național de Statistică

Graficul nr.6:Evoluția producției de bunuri și servicii

Sursa datelor:Institutul Național de Statistică

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

500000

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția consumului final

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția producției de bunuri și servicii

12

Graficul nr.7:Evoluția produsului intern brut

Sursa datelor:Execuțiile bugetare din perioada 2007-2012 de pe www.mfinante.ro

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția PIB

13

Concluzii

De-a lungul timpului sistemul privind taxa pe valoarea adăugată a suferit numeroase

ajustări atât în ceea ce privește cotele, cât și referitor la baza de impozitare, persoanele

impozabile, operațiunile impozabile, modalitățile de deducere, documentele declarative,

operațiunile scutite cu sau fără drept de deducere, exigibilitatea taxei.Acestea s-au produs atât

în încercarea de a alinia legislația românească la prevederile europene, cât și pentru a

corespunde cu noile situații apărute în economie, pentru a lupta împotriva evaziunii fiscale și

pentru creșterea eficienței colectării.

În contextul crizei economice ce a survenit la sfârșitul anului 2008, statul a fost nevoit

să aplice o serie de măsuri de austeritate pentru a atenua dezechilibrele produse și pentru a nu

înregistra deficite mari la buget.Printre aceste măsuri adoptate s-a numărat și majorarea cotei

standard de TVA de la 19% la 24% în anul 2010, în încercarea de a crește veniturile

bugetare.Prin aceasta s-a reușit creșterea veniturilor, însă afost afectată populația deoarece a

dus la o creștere a prețurilor.Printr-un efect în lanț agenții economici au avut și ei de suferit de

pe urma acestei modificări, deoarece le-au fost afectate vânzările.Producătorii au înregistrat

costuri mai mari fiind nevoiți să își reducă producția, respectiv marjele de profit.

După cum se poate observa modificările privind regimul de impozitare al taxei pe

valoarea adăugată au mari influențe asupra populației, agenților economici, nivelului

prețurilor, consumului, acestea necesitând o analiză în detaliu înainte de aplicarea lor.

Pe parcursul perioadei analizate Banca Națională a României a intervenit prin

intermediul politicii monetare pentru a stabiliza nivelul inflației.Această acțiune a avut o

influență benefică pentru populație și pentru consum.

În urma graficelor întocmite se poate observa că veniturile din TVA aferente bugetului

general consolidat au urmat o evoluție oscilantă.În anul 2008 veniturile din TVA au

înregistrat o creștere bruscă de aproximativ 30% față de 2007 datorită creșterii consumuluiși a

producției de bunuri și servicii care au generat în final o creștere de aproximativ 31% a PIB în

termeni nominali.Această creștere impresionantă a fost urmată în 2009 de o scădere de circa

16%, nivelul din acest an al veniturilor din TVA reprezentând minimul din perioada 2008-

2012.Acest declin poate fi explicat prin criza economică ce s-a instalat la noi în țară la

sfârșitul anului 2008 și care a cauzat numeroase dezechilibre financiare.Consecințele acestei

crize au fost scăderea PIB în termeni nominali prin prisma scăderii consumului și a producției.

În anul 2011 s-a păstrat acest trend ascendent, veniturile din TVA înregistrând o creștere de

22%.Produsul intern brut nominal a crescut de asemenea, însă cu numai 7%, în timp ce

producția a crescut cu aproape 10%, iar consumul cu 4%.În 2012 creșterea a fost de numai

5% pentru venituri din TVA, în timp ce produsul intern brut nominal a crescut cu aproape 7%,

iar producția de bunuri și servicii și consumul final cu 5%.

Veniturile din TVA și-au menținut ponderea în PIB la niveluri apropiate pe perioada

2008-2012, fiind o sursă importantă de venituri pentru bugetul general consolidat.Ponderea în

PIB a veniturilor din TVA s-a situat în jurul nivelului de 8% pe perioada analizată, cu

excepția anului 2009 când a suferit o scădere până la 6,8%, dar în 2010 datorită măsurilor

adoptate nivelul acestora a crescut până la 7,7%.

Prin introducerea sistemului TVA la încasare în 2013 se încearcă obținerea veniturilor

din TVA mai devreme pentru a nu se produce dezechilibre la nivelul bugetului în cursul

anului.Astfel prin acest sistem exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii

livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii, iar în cazul în care încasarea nu se realizează în

termen de 90 de zile de la emiterea facturii, exigibilitatea taxei intervine în cea de-a 90-a zi de

la emiterea facturii.Pentru a facilita implementarea acestui sistem pe pagina de internet a

Agenției Naționale de Administrare Fiscală există documentele ce trebuie întocmite de

persoanele impozabile care aplică acest sistem, precum și informații despre completarea

14

acestora.Pentru a avea o evidență cât mai precisă există și un registru al persoanelor

impozabile care aplică acest sistem.

Proiecțiile privind veniturile din TVA sunt promițătoare în condițiile înregistrării de

creștere economică și a consumului.Aceste îmbunătățiri ale situației bugetare se bazează și pe

obiectivele prevăzute în strategia fiscal-bugetară privind reducerea evaziunii fiscale, creșterea

gradului de colectare, creșterea eficienței colectării.

În concluzie, măsurile adoptate în perioada de criză în ceea ce privește schimbarea

unor elemente ale sistemului de impozitare, în special modificarea cotei de TVA, au fost

benefice pentru bugetul de stat deoarece au dus la venituri mai mari și la ținerea sub control a

deficitului, însă a avut efecte negative asupra populației și agenților economici, aducându-le

prejudicii legate de puterea de cumpărare, vânzările înregistrate, nivelul prețurilor, marja de

profit.

15

Bibliografie

Ghid privind aplicarea sistemului TVA la încasare:

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/TVA_incasare/Ghid_TVA_laincasare2012.pdf

Legea bugetului de stat pe anul 2013:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2013/Lege_buget_de_stat2013.pdf

Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele

metodologice de aplicare actualizată conform cu OUG 127/2008

Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele

metodologice de aplicare actualizată conform cu OUG 46 din 13 mai 2009 și HG 616

din 20 mai 2009

Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele

metodologice de aplicare actualizată conform cu Legea 188 din 14 octombrie 2010

Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele

metodologice de aplicare actualizată conform cu OG 30 din 31 august 2011

Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele

metodologice de aplicare actualizată conform cu HG 1071/2012

Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal cu normele

metodologice de aplicare actualizată conform cu HG 84 din 6 martie 2013

Raport Anual al Consiliului Fiscal-martie 2011:

http://www.consiliulfiscal.ro/raportanual2011.pdf

Raport Anual al Consiliului Fiscal-anul 2011:

http://www.consiliulfiscal.ro/Raport2011.pdf

Strategia fiscal-bugetară pe perioada 2011-2013:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/STRATEGIA_FB_27sept.pdf

Strategia fiscal-bugetară pe perioada 2012-2014:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/SFB2012-2014.pdf

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2013-2015 revizuită:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/strategbug/STRATEGIA_2013_2015revizuita

.pdf