UNIVERSITATEA DIN BUCURESTIFACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

POLUAREA OCEANULUI PLANETAR

ENE VALENTINA-ANDREEAGRUPA 107

CUVANTUL POLUARE VINE DIN LATINA SI VREA SA DESEMNEZE O ACTIUNE PRIN CARE OMUL ISI DEGRADEAZA

PROPRIUL SAU MEDIU DE VIATA . MAREA MAJORITATE A DEFINITIILOR CE I S-AU ATRIBUIT NOTIUNII DE POLUARE ,

SUBLINIAZA RAPORTUL DINTRE DREPTUL MEDIULUI SI COMPORTAMENTUL UMAN

APA , SUB MULTIPLELE EI FORME , REPREZINTA UNUL DINTRE CELE MAI IMPORTANTE ELEMENTE ALE PEISAJULUI GEOGRAFIC ATAT PENTRU UTILIZAREA

DIRECTA PENTRU OM , CAT SI PENTRU ACTIVITATEA NORMALA A BIOSFEREI , FIIND EVIDENT , INDISPENSABILA SUPRAVIETUIRII SI BUNASTARII OAMENILOR . PANA LA

INCEPUTUL SEC. XX , CEREREA DE APA , CALITATEA ACESTEIA SI EFICIENTA UTILIZARII EI , PAREAU PROBLEME DE IMPORTANTA SECUNDARA .

INFLUENTA UMANA ASUPRA OCEANELOR , VARIAZA DRAMATIC DE LA UN ECOSISTEM LA ALTUL . CELE MAI AFECTATE ZONE SUNT RECIFELE DE

CORALI , IARBA MARINA , CRANGURILE DE MANGROVE , RECIFELE SI PLATFORMELE STANCOASE . CELE MAI PUTINE AFECTATE ECOSISTEME , SUNT ZONELE CU FUND MALOS SI ZONELE DE SUPRAFATA DIN LARG .

POLUAREA AFECTEAZA TOATE OCEANELE GLOBULUI , DAR APELE DE COASTA SUNT MAI AFECTATE DECAT CELE DIN LARGUL MARILOR , DEOARECE ACOLO EXISTA , IN PREZENT , MULT MAI MULTE SURSE

DE POLUARE , DE LA INSTALATIILE INDUSTRIALE DE COASTA PANA LA TRANSPORTUL MARITIM MAI INTENS . DE MAI BINE DE DOUA DECENII , DEGRADAREA MEDIULUI MARIN CAPATA UN ASPECT

GLOBAL , IAR IN UNELE ZONE , SE INTENSIFICA IN MOD PERICULOS .

AMENINTAREA MAJORA PENTRU SANATATEA , PRODUCTIVITATEA SI BIODIVERSITATEA MEDIULUI MARIN , PROVINE DIN ACTIVITATEA UMANA

DESFASURATA IN ZONELE DE COASTA SI INSULARE . MAI MULT DE 80 % DIN INCARCATURA POLUANTA PROVINE DIN SCURGERI , DIN EVACUARI ALE ACTIVITATILOR ECONOMICE : INDUSTRIALE , AGRICOLE , TURISTICE ,

ORASENESTI . POLUAREA MEDIULUI MARIN , DISTRUGEREA HABITATELOR SUBMINEAZA FOLOSIREA DURABILA A MARILOR , OCEANELOR SI ZONELOR DE COASTA , AFECTEAZA SANATATEA UMANA PRIN CONTACTUL DIRECT AL

POPULATIILOR CU APELE POLUATE SAU PRIN CONSUMUL SURSELOR NUTRITIVE MARINE CONTAMINATE .

RECUNOASTEREA AMENINTARILOR CREATE DE AMPLIFICAREA POLUARII MARINE , A CONDUS

LA INITIEREA IN 1995 LA WASHINGTON A PROGRAMULUI GLOBAL DE ACTIUNE ( GPA ) PENTRU PROTECTIA MEDIULUI MARIN .

ISTORIA CERCETARII IN DOMENIUL POLUARII MARILOR SI OCEANELOR , ESTE LEGATA DE CERCETAREA IN GENERAL A OCEANULUI PLANETAR , ASTFEL , MAJORITATEA TARILOR DIN ZONELE COSTIERE SI-AU INFIINTAT DE-A LUNGUL TIMPULUI

DIVERSE FORME INSTITUTIONALE ADECVATE , LA DIVERSE NIVELE DE ORGANIZARE – INSTITUTE , CENTRE , STATIUNI SI

LABORATOARE DE CERCETARI MARINE SI OCEANOGRAFICE . INITIAL PROFILUL ACTIVITATII ACESTORA CUPRINDEA CERCETAREA

IN DOMENIILE BIOLOGIEI , HIDROLOGIEI FIZICE SI CHIMICE , RESURSE MARINE SI VALORIFICAREA ACESTORA .

POLUAREA MARINA APARE DE-ODATA CU PREZENTA UMANA IN ZONELE COSTIERE , DAR MANIFESTARILE PREGNANTE APAR IN A DOUA JUMATATE A SEC.

XX . DIVERSITATEA SURSELOR DE POLUARE , A EFECTELOR ACESTORA CA INTINDERE SI INTENSITATE , AU DECLANSAT SEMNALUL DE ALARMA CARE A

CONDUS , PE DE-O PARTE LA MODIFICAREA SI ADAPTAREA PREOCUPARILOR DE CERCETARE LA NOILE CERINTE , IAR PE DE ALTA PARTE LA INTARIREA COLABORARII

DINTRE FORMATIUNILE DE CERCETARE CARE CAPATA CARACTER INSTITUTIONALIZAT IN CADRUL UNOR PROGRAME DE CERCETARE REGIONAL ,

ZONAL , NATIONALE SI INTERNATIONALE .

MARILE OCEANULUI ARCTIC, AFLATE IN VECINATATEA CERCULUI POLAR, CUPRIND O SUPRAFATA DE 20 MILIOANE KM2 SI LE PUTEM

GRUPA IN DOUA CATEGORII. PRIMA CATEGORIE CONSTA IN APE SPECIFICE RECIFELOR DE CORALI , IAR A DOUA CONSTA IN APE

OCEANICE ADANCI. MARILE ARCTICE SUNT MARI DESCHISE, SCHIMBUL DE APA E MINIM PRIN STRAMPTOAREA BERING SI EXTINS

IN MAREA BARENT

S-A DETERMINAT CA PRINCIPALELE SURSE DE POLUARE SUNT COMPUSII ORGANICI, METELELE GRELE SI

DEGRADAREA FIZICA, ACESTEA AVAND UN RISC MARE; CU RISC MEDIU DE POLUARE SUNT HIDROCARBURILE SI

DEVERSARILE RADIOACTIVE , IAR CU RISC SCAZUT SUNT : APA MENAJERA, NUTRIENTII, SEDIMENTELE SI DESEURILE.

COMPUSII ORGANICI DATORITA SCADERII TEMPERATURILOR, COMPUSII VOLATILI CARE

CONDENSEAZA IN ATMOSFERA SUNT ABSORBITI DE PARTICULE SI SUNT DIZOLVATI PARTIAL IN APA SI RETINUTI IN GHEATA PENTRU O PERIOADA

INDELUNGATA. SUNT AFECTATE DE COMPUSII ORGANICI IN SPECIAL ANIMALELE DIN NIVELURILE SUPERIOARE ALE LANTULUI TROFIC .

METALE GRELEOCEANUL ARCTIC PRIMESTE METALE GRELE DIN ATMOSFERA , DIN RAURI, DIN SCHIMBUL INTEROCEANIC SI DIN POLUARE LOCALA. PARTICULELE TRANSPORTATE PRIN ATMOSFERA SUNT PRINCIPALA SURSA DE POLUARE. IN RUSIA DIN CAUZA CA

MINELE SI TOPITORIILE SUNT SITUATE PE COASTA, SEDIMENTELE DE METALE AJUNG IN OCEANE SI SUNT TRANSPORTATE DE ACESTEA. ACESTE METALE REPREZINTA UN RISC MAJOR PENTRU REGNUL ANIMAL SI VEGETAL .

HIDROCARBURICEL MAI MARE RISC ESTE POLUAREA ACCIDENTALA IN URMA EXTRACTIEI SAU

A TRANSPORTULUI HIDROCARBURILOR.

SUBSTANTE RADIOACTIVEO IMPORTANTA SURSA DE POLUARE IN TRECUT ERA DEVERSAREA DE

SUBSTANTE RADIOACTIVE IN APA, DAR ACEASTA PRACTICA A FOST STOPATA.

APE MENAJERE SI NUTRIENTIACESTEA DOUA REPREZINTA UN RISC DE POLUARE SCAZUT DATORITA FAPTULUI CA ACEASTA ZONA ESTE PUTIN LOCUITA. UNELE COMUNITATI

DEVERSEAZA APA DIRECT IN OCEAN IN TIMP CE ALTELE AU LOCURI SPECIALE PENTRU TRATAREA APEI. TEMPERATURILE SCAZUTE DETERMINA O RATA DE

DESCOMPUNERE SCAZUTA, ASTFEL IN OCEANUL ARCTIC ACESTI POLUANTI SE DESCOMPUN INTR-O PERIOADA INDELUNGATA .

SEDIMENTE

ACESTEA INTRA IN CATEGORIA PROBLEMELOR LOCALE SI AU O PRIORITATE MINIMA. ACESTE SEDIMENTE COMPROMIT INTEGRITATEA

HABITATELOR SI AMENINTA SANATATEA COMUNITATILOR.

DESEURIEXISTENTA ACESTOR POLUANTI REPREZINTA O PROBLEMA MAI ALES PE

COASTA RUSA A OCEANULUI ARCTIC. COASTELE NISIPOASE SI CELE STANCOASE ADUNA CANTITATI MARI DE DESEURI LEMNOASE

INGREUNAND SI NAVIGATIA IN ZONELE RESPECTIVE. O ALTA PROBLEMA O REPREZINTA CANTITATILE MARI DE BUTOAIE DE FIER ABANDONATE PE

COASTA.

BAZANDU-NE PE ANALIZA PROBLEMEI POLUARII , IN ZONELE INDEPARTATE DE ZONELE DE POLUARE, DE NAVIGATIE SI DE PESCUIT ,

APA ESTE CURATA , IAR ECOSISTEMELE SE MENTIN INTACTE. TOTUSI , IN GOLFURI SI IN ESTUARE , DATORITA ACTIVITATILOR UMANE , EXISTA POLUARE. MEDIUL MARIN A FOST CONTAMINAT RADIOACTIV PRIN TESTAREA ARMELOR NUCLEARE SI PRIN DEZAFECTAREA FLOTEI

NUCLEARE RUSESTI

OCEANUL ATLANTIC

AFRICA CENTRALA SI AFRICA DE VEST

EXISTA DOVEZI CLARE DE DEGRADARE A MEDIULUI MARIN IN SPECIAL IN REGIUNEA CANARY, GUINEEA .

CEA MAI RECENTA SI DE INCREDERE INFORMATIE CARE AR PUTEA FI FOLOSITA PENTRU EVALUAREA EXTINDERII POLUARII , ESTE FOARTE GREU ACCESIBILA LA NIVEL NATIONAL SI REGIONAL. DEMOGRAFIA , URBANIZAREA , INDUSTRIALIZAREA, ACTIVITATILE AGRICOLE SI ECONOMICE DESFASURATE IN ACEASTA ZONA AU CA REZULTAT EXPLOATAREA DE CATRE OM A

ZONELOR DE COASTA. DEVERSARILE DE SUBSTANTE POLUANTE PROVENITE DE LA RAFINARIILE DE PRELUCRARE A PETROLULUI, DE LA FABRICILE DE TEXTILE, ALIMENTARE SAU DE LA INDUSTRIILE DE BERE , REDUCE CALITATEA APEI IN ACEASTA ZONA. PRINCIPALA PROBLEMA CU CARE SE CONFRUNTA REGIUNEA ESTE DEGRADAREA CALITATII APEI, SI DISTRUGEREA

HABITATELOR NATURALE AFECTAND SPECIILE MIGRATOARE SI PE CELE NEMIGRATOARE , REVARSAREA FLUVIILOR IN OCEAN, MEDIUL DIN LARGUL OCEANULUI PRIN EMANAREA PULBERILOR; ADUCEREA DE NOROI, POLUAREA PLAJELOR; DESEURILE PROVENITE DIN ACTIVITATILE INDUSTRIALE SI MENAJERE.

PRINCIPALELE RISCURI DE POLUARE MARINA SUNT:•TRANSPORTURILE MARITIME SI POSIBILELE ACCIDENTE CARE POT AVEA CA REZULTAT

DEVERSARI DE PRODUSE CHIMICE SAU ALTE PRODUSE CARE POT AFECTA MEDIUL MARIN;•SISTEM DE CANALIZARE IMPROPRIU;

•DEVERSARILE UNOR PRODUSE PROVENITE DIN INDUSTRIE SAU ALTI FACTORI CARE PROVIN DIN ATMOSFERA.

Africa de Sud

OCEANUL INDIAN

ASIA DE SUD

PRINCIPALA SURSA DE POLUARE A COASTEI SI A APELOR MARINE DIN REGIUNEA MARILE ASIEI DE SUD ESTE REPREZENTATA DE DENSITATEA SI

REPARTITIA INEGALA A POPULATIEI . ACESTE TARI AU TRASATURI COMUNE SI ANUME SARACIA SI SUPRAPOPULATIA . DEZVOLTAREA AGRESIVA A

ACTIVITATILOR INDUSTRIALE, A AGRICULTURII, CRESTEREA NUMARULUI POPULATIEI , NIVELUL SCAZUT DE SALARIZARE SUNT FACTORI SPECIFICI PENTRU FIECARE TARA SI AU CA REZULTAT PRODUCEREA POLUARII . IN

PLUS PUTEM SPUNE CA NU EXISTA UN SISTEM LEGISLATIV CLAR DE COLABORARE SI DE REGLEMENTARE A PROBLEMEI POLUARII .

OCEANUL PACIFIC

ASIA DE EST

MARILE ASIEI DE EST CUPRIND MARILE DIN VESTUL OCEANULUI PACIFIC: MAREA GALBENA, MAREA CHINEI DE EST, MAREA CHINEI DE SUD , MAREA SULU, MAREA CELEBES SI MARILE INDONEZIEI. INDUSTRIALIZAREA RAPIDA SI CRESTEREA ECONOMICA AU MODIFICAT SEMNIFICATIV MEDIUL IN ACESTE MARI. MAJORITATEA POLUANTILOR PROVIN DIN SURSE DE PE USCAT. IN MAJORITATEA TARILOR, MAI MULT DE 60 % DIN HABITATE AU FOST MODIFICATE,

DETERMINAND ASTFEL PIERDEREA DIFERITELOR SPECII .

MEDIUL MARIN

COASTA SI MEDIUL MARIN DIN REGIUNEA DE EST A ASIEI SE CONFRUNTA CU TREI MARI PERICOLE:•POLUAREA, ATAT DIN SURSE DE PE USCAT CAT SI DE PE MARE;

•PERICOL DIRECT ASUPRA MEDIULUI ECOLOGIC PRIN PESCUITUL EXCESIV SI EXTRAGEREA NECONTROLATA A RESURSELOR;•MODIFICAREA COASTEI DATORITA TURISMULUI SI CONSTRUCTIILOR URBANE.

BIBLIOGRAFIE

FLORIN VARTOLOMEI, „INDRUMAR DE OCEANOGRAFIE”, EDITURA FUNDATIEI "ROMANIA DE MAINE" , 2012

HTTP://WWW.ECOMAGAZIN.RO/POLUAREA-MARILOR-SI-OCEANELOR/ HTTPS://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/OCEANUL_PLANETAR