dna, cu ochii pe mitropolia olteniei - indiscret.ro amãnunte în pagina 12 3 ... 4 - alexandru...

CMYK

Anul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nrAnul XII, nr. 569 . 569 . 569 . 569 . 569 2 - 8 noiembrie 20 2 - 8 noiembrie 20 2 - 8 noiembrie 20 2 - 8 noiembrie 20 2 - 8 noiembrie 20111116 6 6 6 6 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunteîn pagina 12

3Amãnunteîn pagina

PrPrPrPrProiectoiectoiectoiectoiectele mamut de inele mamut de inele mamut de inele mamut de inele mamut de invvvvvesesesesestiţiitiţiitiţiitiţiitiţiipe fpe fpe fpe fpe fonduri euronduri euronduri euronduri euronduri europene ale mitropene ale mitropene ale mitropene ale mitropene ale mitro-o-o-o-o-politului Irineu nasc suspolitului Irineu nasc suspolitului Irineu nasc suspolitului Irineu nasc suspolitului Irineu nasc suspiciunipiciunipiciunipiciunipiciuniprprprprprocurocurocurocurocurorilor anticororilor anticororilor anticororilor anticororilor anticorupţieupţieupţieupţieupţie

Detaliiîn pag.4

7Amãnunte

în pagina

Oficialul vâlcean care l-aomagiat pe ºeful

securitãþii comuniste:„Nu retractez!”

































DNA, cu ochiipe MitropoliaOlteniei

















Elev dinSlatina, ºibãtut, ºi cumedia scã-zutã, ºi cudosar penal

















Amãnunteîn pagina 8

Parcul„Romanescu”,pe cale de a fiinaugurat

















2 - 8 noiembrie 2016 www.indiscret.ro

2POLITICÃ

Pentru cele ºasemandate de deputaþiºi douã de senatori,în judeþul Vâlceaintrã în competiþiezece partide: PSD,PNL, ALDE, USR,PSR, PRM, PER,PRU, PMP, UDMR, ºidoi independenþi.Lupta acerbã se dãîntre social-demo-craþi ºi liberali, însãredistribuirea poatecrea surprize. Iatãcine sunt cei care, în11 decembrie, vorcere votul vâlceni-lor.

de Marielena Popa

PSD sperã sã iaaproape totul

Patru deputaþi ºi un se-nator. Acesta este tar-getul PSD Vâlcea la

alegerile parlamentare dinacest an.

„PSD Vâlcea propuneelectoratului cea mai echili-bratã, dar ºi cea mai puterni-cã listã de candidaþi pentruParlament. Este o listã în careîºi gãsesc reprezentarea di-verse profesii. Foarte impor-tant, este o listã în care îºigãsesc reprezentarea atât ti-nerii, cât ºi colegele noastre,doamnele din PSD Vâlcea.De asemenea, o listã în careîºi gãseºte reprezentarea ocategorie largã de vârste.Avem oameni bine pregãtiþi,oameni curaþi, de la primulloc pânã la ultimul clasat pelistã (...) Este o listã de oa-meni integri, o listã de oa-meni care-ºi doresc sã lucre-ze exclusiv în interesul vâl-cenilor… ”, spune Constan-tin Rãdulescu, preºedintelePSD Vâlcea.

Candidaþii PSDVâlcea pentruCameraDeputaþilor:

1- Vasile Cocoº, fost vice-primar al municipiului Râm-nicu Vâlcea, economist, ex-pert contabil, consilier muni-cipal; 2 - Daniela Oteºanu,economist, consilier jude-þean, preºedinte al FemeilorSocial Democrate Vâlcea; 3

- Popa ªtefan-Ovidiu, consilierjudeþean; 4 - Eugen Neaþã, fostcomandant al IPJ Vâlcea, con-

silier al primarului municipiu-lui Râmnicu Vâlcea; 5 - Alexan-dru Oproaica, consilier jude-

þean; 6 - Nicolae Concioiu, pri-marul comunei Guºoeni; 7 -Lidia Florentina Petcan, profe-

sor; 8 - Gigi Preduº.

Candidaþii PSDVâlcea pentru Senat:

1- Constantin Bogdan Matei,profesor, consilier judeþean; 2 -Laurenþiu Coca, senator, secre-tar executiv al PSD Vâlcea; 3 -Adina Florentina Dobrete, pro-fesor, consilier municipal; 4 -Nicu Spiridon, consilier jude-þean.

Liberalii contraatacãCandidaþii PNL Vâlcea pen-

tru Camera Deputaþilor:1- Cristian Buican, deputat,

secretar al Camerei Deputaþilor,preºedinte al PNL Vâlcea ; 2 -Victor Stãnculescu, avocat, con-silier judeþean; 3 - Ion Bîzîc, ex-primar al oraºului Bãbeni; 4 -Mihaela Andreianu, profesor,consilier judeþean; 5 - Alexan-dru Pãrduþ, om de afaceri, con-silier judeþean; 6 - GheorgheVieru, profesor, consilier jude-þean; 7 – Ciprian Deaconu, me-dic stomatolog.

Candidaþii PNLVâlcea pentru Senat:

1 - Romulus Bulacu, inginer,consilier judeþean, fost vicepre-ºedinte al CJ Vâlcea; 2 - VictorPopescu, inginer, consilier jude-þean; 3 - Irina Maria Argeºanu,avocat; 4 - Alexandru Dediu,primar al comunei Pãuºeºti -Mãglaºi.

Obiectivul PNL Vâlcea la ale-gerile din noiembrie este treimandate de deputaþi ºi unul desenator. „Suntem o echipã careare experienþã administrativã ºipoliticã suficient de mare pen-tru a face faþã necesitãþilor dinviitoarea legislaturã. În acelaºitimp, propunem ºi schimbareaclasei politice. Venim la acestealegeri cu mulþi tineri care aureuºit profesional prin forþeleproprii”, susþine deputatul Cris-tian Buican, preºedintele PNLVâlcea.

ALDE Vâlcea,listã cu Iuliana

Camera Deputaþilor: 1- Du-mitru Lovin, economist, fostsportiv de performanþã; 2 - Re-

Candidaþii PSD Vâlcea

Candidaþii PNL Vâlcea

Vâlcea: Zece partideºi doi independenþipentru Parlament

















2 - 8 noiembrie 2016www.indiscret.ro

3DEZVÃLUIRI

de Cosmin Pretorian

Chiar în ziua SfântuluiMucenic Dumitru,postul de televiziune

B1TV titra în prime-time:„DNA ridicã documente de laMitropolia Olteniei“. Aceastãºtire venea pe fondul unei alteacþiuni a procurorilor anticorup-þie, care l-au pus sub acuzare pemitropolitul Tomisului, Teodo-sie, pentru diverse fapte de co-rupþie.

„Înaltul“ minteprin omisiune

Imediat, biroul de presã al

PrPrPrPrProiectoiectoiectoiectoiectele mamut de inele mamut de inele mamut de inele mamut de inele mamut de invvvvvesesesesestiţii pe ftiţii pe ftiţii pe ftiţii pe ftiţii pe fonduri euronduri euronduri euronduri euronduri europeneopeneopeneopeneopeneale mitrale mitrale mitrale mitrale mitropolitului Irineu nascopolitului Irineu nascopolitului Irineu nascopolitului Irineu nascopolitului Irineu nascsussussussussuspiciuni prpiciuni prpiciuni prpiciuni prpiciuni procurocurocurocurocurorilororilororilororilororiloranticoranticoranticoranticoranticorupţieupţieupţieupţieupţie

O controversã a pus pe jar, sãptãmâna trecutã,întreaga suflare duhovniceascã de pe cuprinsulMitropoliei Olteniei. Conform presei centrale,ofiþeri judiciari ai Direcþiei Naþionale Anticorup-þie au descins în hogeacul lui Irineu, de undeau ridicat câteva stive de documente financiar-contabile ale Mitropoliei ºi Arhiepiscopiei.Aceiaºi ziariºti din Capitalã susþineau cã existãindicii privind unele fapte de corupþie, însã nuprecizau care ar fi acestea. În replicã, în ace-eaºi zi, printr-un comunicat al biroului de presãal Mitropoliei Olteniei, aceste informaþii eraunegate în totalitatea lor. În fapt, conform surse-lor Indiscret în Oltenia, adevãrul este undeva lamijloc: existã mai multe suspiciuni cu privire laeventuale acte de corupþie în ceea ce priveºtederularea unor proiecte finanþate de UniuneaEuropeanã, motiv pentru care Mitropolia aprimit doar o adresã din partea DNA, prin care is-a solicitat sã punã la dispoziþie o serie dedocumente financiare.

Mitropoliei a reacþionat, negândcu vehemenþã ºtirea ºi sugerân-du-le jurnaliºtilor sã ia drumulbisericilor pentru a celebra ziuaSfântului Mucenic Dumitru.Conform surselor noastre dininteriorul instituþiei duhovni-ceºti, ºi de aceastã datã mitro-politul Irineu a minþit prin omi-siune. Era adevãrat cã procuro-rii ºi poliþiºtii judiciariºti nu audescins în birourile mitropoli-tului, însã, cu câteva zile înain-tea apariþiei ºtirii în presa cen-tralã, Mitropolia Olteniei a pri-mit o adresã din partea DNAprin care i se solicita sã trans-mitã organelor de anchetã o lun-gã listã de documente privitoa-

re la investiþiile cu bani euro-peni derulate în cadrul eparhiei.Sunt vizate mai multe lucrãri dereabilitare ale unor biserici sauclãdiri aparþinând Arhiepisco-piei Craiovei.

Este pentru prima datã cândinvestiþiile susþinute din fondurieuropene ale Mitropoliei Olte-niei intrã sub lupa unor organede cercetare penalã. Mitropoliasau unitatea sa, ArhiepiscopiaCraiovei, au devenit un adevã-rat „aspirator“ de fonduri euro-pene, ADR Sud-Vest Oltenia,condusã de mai vechea noastrãcunoºtinþã Marilena Bogheanu,dovedindu-se foarte darnicãatunci când a venit vorba deproiectele depuse de Înaltprea-sfinþitul Irineu. De altfel, nupuþine au fost vocile care aususþinut cã între înaltul prelat ºidirectoarea Bogheanu existã oputernicã relaþie de amiciþie,folositoare pentru ambii.

mus Grigorescu, fost prefectal judeþului Vâlcea, directo-rul Bibliotecii Judeþene „An-tim Ivireanul”, consilier mu-nicipal; 3 - Adrian Buºu, vi-cepreºedinte al CJ Vâlcea,jurist; 4 - Maria GeorgianaMureanu; 5 - Eduard IonuþNuicã; 6 -Teodor Sorin Cum-pãnãºoiu.

Senat: 1- Iuliana Moise, in-giner, director al RAR Vâl-cea; 2 - Ioan Neamu, mediclegist; 3 - Monica-Aliceªarpe; 4 - Damian Dincã.

Uniunea SalvaþiRomânia,o listã a tinereþii

Camera Deputaþilor: 1 -Andrei Gheorghiu, 31 de ani,economist, specialist în vân-zãri, ex-director adjunct la ocompanie britanicã;2 - Do-minic Teleki, 33 de ani, arhi-tect; 3 - Izabela Maria Cer-nãtescu, 29 de ani, profesorde pian, membru fondator alAsociaþiei Culturale „Irinaªaþchi”; 4 - Eduard Rãdules-cu, 37 de ani, inginer.

Senat: 1- Laurenþiu Cio-cîrlan, 40 de ani, expert înaccesare de fonduri structu-rale ºi de coeziune europe-ne; 2 - Florin Ciucã, 46 deani, director general, licen-þiat în Drept ºi Administra-þie Publicã.

Partidul RomâniaUnitã - surprizaDorel Jurcan

Camera Deputaþilor: 1-Dorel Jurcan, economist, ex-preºedinte al PDL Vâlcea,fost senator din partea aces-tui partid; 2 - Florin Brãgãu,preºedintele PRU Vâlcea.

Senat: Gabriel Sorin Pe-trescu.

Doi independenþicu notorietatepentruCameraDeputaþilor

Recent demisionar dinPSD, deputatul Romeo Rã-dulescu, fost primar al muni-cipiului Râmnicu Vâlcea,candideazã independent pen-tru Camera Deputaþilor.

Celãlalt candidat indepen-dent pentru Camerã este fos-tul prefect al judeþului Vâl-cea, Dumitru Nicu Cornoiu.Recent, acesta a demisionatde la Agenþia pentru Ocupa-rea Forþei de Muncã Vâlcea,declarând cã nu doreºte sãimplice în demersuri politiceaceastã instituþie pe care acondus-o mulþi ani.

ÎPS Irineu

VP Holding,partenerul strategical Mitropoliei înatragerea fonduriloreuropene

Totodatã, este interesant deurmãrit dacã ancheta demaratãde oamenii legii va ajunge launa dintre principalele firme-partenere ale Mitropoliei Olte-niei: VP Holding. Aceastã fir-mã a fost manager al mai mul-tor proiecte pe bani europeniderulate de Arhiepiscopia Cra-iovei. Printre acestea, conformsite-ului companiei, se numãrã:Centrul de îngrijire pentru bã-trâni „Mitropolit Firmilian“ (va-loare 1.200.000 euro plus TVA),Centrul social mutifuncþionaldin Târgu Jiu (900.000 europlus TVA), Centrul social mul-tifuncþional din Grãdinari-Olt(880.000 de euro plus TVA),restaurarea ºi consolidarea bi-sericii Mântuleasa - Craiova(1.300.000 plus TVA) sau resta-urarea ºi consolidarea bisericiiSfântul Nicolae (1.100.000 plusTVA). Opacitatea de care a datdovadã Mitropolia atunci cânda venit vorba despre aceste in-vestiþii a dat naºtere, de-a lun-gul timpului, mai multor legen-de urbane. Printre acestea, la locde cinste pe buzele multor pre-oþi este aceea cã Virgil Profea-nu, proprietarul în acte al VPHolding, este un prieten apro-piat al Înaltpreasfinþitului Iri-neu, iar prelatul oltean ar aveaniscai interese materiale direc-te din derularea proiectelor co-mune ale Mitropoliei ºi firmeibucureºtene.

DNA, cu ochii peMitropolia OltenieiDNA, cu ochii pe

Mitropolia OltenieiDNA, cu ochii pe















Mitropolia Olteniei


4ACTUALITATE

Publ

icita

te

Un candidat al PNL Vâlceapentru Senat propune

programul pentruagricultori „Prima recoltã”

de Marielena Popa

La 27 de ani de la revolu-þie, articolul „Fostul ºefal Securitãþii comuniste,

Iulian Vlad, primit cu osanalela Vâlcea”, publicat în ediþiatrecutã a sãptãmânalului Indis-cret în Oltenia, a generat reac-þii de proporþii, semn cã româ-nii nu au uitat ºi cã doresc cer-titudini. Materialul, care pre-zenta elogiile lui Adrian Buºu,vicepreºedinte al ConsiliuluiJudeþean Vâlcea, la adresa luiIulian Vlad, cu ocazia unei lan-sãri de carte, a fost preluat demajoritatea canalelor media, afãcut vâlvã în mediul virtual ºia stârnit revolta unor persona-litãþi. Astfel, cunoscutul polito-log Vladimir Tismãneanu notape pagina sa de socializare: „În-greþoºãtor (...) Cultul ultimuluiºef al celei mai represive insti-tuþii, «scutul ºi sabia» acelei ti-ranii descreierate, este de-adreptul obscen!”

Buºu: „Sunt cetã-þean al judeþuluiVâlcea ºi amdreptul la opinie”

Întrebat dacã regretã cã ºi-aasumat aceste opinii în nume-le judeþului Vâlcea (n. red.:„Pentru judeþul nostru este oonoare deosebitã sã îi avem înmijlocul nostru pe oamenii

care au fãurit, la un moment dat,România modernã”), AdrianBuºu a declarat: „Nu retracteznimic, este pãrerea mea, suntcetãþean al judeþului Vâlcea ºiam dreptul la opinie”. AdrianBuºu este membru ALDE ºicandideazã pentru Camera De-putaþilor la alegerile din 11 de-cembrie.

Preºedintele CJVâlcea: „Eu nu l-amîmputernicit peAdrian Buºu sã tran-smitã acel mesaj”

Preºedintele CJ Vâlcea, Con-stantin Rãdulescu, spune cã nul-a delegat pe Buºu sã transmi-tã acest mesaj. „Este o cutumã

ca ºefii instituþiilor reprezenta-tive dintr-un judeþ sã þinã dis-cursuri la evenimentele la caresunt invitaþi. Eu nu l-am împu-ternicit pe Adrian Buºu sãtransmitã acel mesaj. Când de-leg pe cineva, acela citeºte, cuexactitate, de pe hârtie, mesa-jul meu. L-am rugat pe dom-nul Buºu sã îi salute pe toþi ceiprezenþi la aceastã lansare decarte ºi atât. Cele rostite acoloreprezintã punctul sãu de ve-dere, de care, evident, mã de-zic, pentru cã nu l-am formu-lat eu”, a declarat ConstantinRãdulescu.

(Citiþi materialul la adresa:w.indiscret.ro/articol-fostul-sef-al-securitatii-comuniste-iu-lian-vlad-primit-cu-osanale-la-valcea)

În scopul încurajãrii micilorîntreprinzãtori din dome-niul agricol, candidatul

PNL Vâlcea pentru Senat, Ro-mulus Bulacu (foto), propuneprogramul guvernamental „Pri-ma recoltã”. Aceastã idee esteun corespondent în sectorulagricol al programelor „Primacasã” sau „Prima maºinã”, pre-cizeazã Romulus Bulacu.

„Nu sunt un specialist în do-meniu, dar experienþa anilor deadministraþie ºi discuþiile avutecu reprezentanþi din acest sec-tor m-au determinat sã conclu-zionez cã strategiile gândite deautoritãþi la nivel macro nu potdeveni aplicabile fãrã un pachetde mãsuri care sã încurajezemicii fermieri. Dacã statul ro-mân deruleazã programe pre-cum „Prima casã” sau „Prima

maºinã”, de ce nu am putea în-curaja micii întreprinzãtoriprintr-un program care sã asi-gure susþinere în domeniul agri-col? “Prima recoltã” ar puteaajuta la revigorarea mediuluirural prin sprijinirea asociaþii-lor de tip familial care îºi do-resc sã investeascã în agricul-turã”.

Bulacu este de pãrere cã unastfel de program poate fi uºorpropagat ºi va contribui la scã-derea ratei ºomajului: „Unexemplu de succes într-o loca-litate ar determina ºi pe cei dinjur sã se încumete la o eventua-lã investiþie. Un astfel de de-mers ar asigura atenuarea rateiºomajului prin crearea de locuride muncã”, precizeazã liberalulvâlcean, aflat pe locul 1 al listeipentru Senatul României.(M.P.)

Femeile liberale din Filia-la Vâlcea îi invitã pe pã-rinþi ºi copii la o acþiune

organizatã în colaborare cu far-maciile Catena „Sãnãtatea esteun domeniu de care depinde vi-itorul þãrii ºi influenþeazã sigu-ranþa naþiunii pe termen mediuºi lung. Organizaþia FemeilorLiberale în colaborare cu farma-ciile Catena invitã pãrinþi ºi co-pii, vineri, 4 noiembrie 2016,începând cu ora 17.00, la sediulPNL filiala Vâlcea din Râmni-cu Vâlcea, strada Carol I, nr 30,bloc D6, parter, la acþiuneaMama ºi copilul, pentru a dez-bate împreunã problematica fa-miliei contemporane”, anunþã,printr-un comunicat de presã,Mihaela Andreianu (foto), pre-ºedinte OFL, filiala Vâlcea

(M.P.)

Întâlnire organizatã încolaborare cu farmaciile Catena

Oficialul judeþului Vâlceacare l-a omagiat pe ºeful

securitãþii comunisteIulian Vlad: „Nu retractez!”


































5POLITICÃ

Ion Cãlin - candidat pe lista PSDpentru Camera Deputaþilor

Actual vicelider al grupului PSD din Camera Deputaþilor, Ion Cãlineste unul dintre pesediºtii cu state vechi în organizaþia de la Dolj. Aapãrut în politicã la mijlocul anilor ‘90, devenind cunoscut în momen-tul în care a fost uns, în anul 2000, în funcþia de viceprimar al Craio-vei. Graþie unei legãturi speciale cu celebrul Octav Cozmîncã, ajunge,în anul 2001, secretar de stat în Ministerul Administraþiei ºi Internelor.Doi ani mai târziu, în 2003, este numit prefect al judeþului Dolj. Totatunci ajunge celebru în presa vremii în urma unui controversat schimbde terenuri care, pentru scurt timp, a fãcut ºi obiectul unui dosar decercetare. În acelaºi an este înscãunat ºef pentru organizaþia judeþeanãa PSD, unde va rãmâne pânã în anul 2008. În 2004, Cãlin îºi începecariera de parlamentar, reuºind cã obþinã primul mandat de deputat.Patru ani mai târziu, cu ocazia primelor alegeri uninominale, candi-deazã pe Colegiul 10 Dãbuleni, colegiu pe care îl ºi câºtigã. Mandatulîi va aduce ºi o acuzaþie de conflict de interese din partea ANI, dupã cedeputatul ºi-a angajat fiica la cabinetul parlamentar. 2012 este anul încare Ion Cãlin, marginalizat pânã atunci în filialã, revine în echipa deconducere a PSD Dolj (preºedinte executiv) odatã cu preluarea scau-nului de preºedinte de cãtre Claudiu Manda. Tot în 2012 îºi asigurã celde-al treilea mandat de deputat, câºtigând lejer Colegiul10 Dãbuleni de sub umbrela USL. În ultimii patruani, Cãlin ºi-a consolidat poziþia în cadrul organiza-þiei Dolj a PSD, fiind considerat unul dintre „greii“filialei.

Dupã o pauzã de opt ani, de-terminatã de votul uninomi-nal, România se întoarce, dinluna decembrie, la consacra-tele liste cu candidaþii. Astfel,cum la ultimele douã rundede alegeri parlamentare, celpuþin în teorie, a contat maimult omul decât partidul,acestea de pe urmã s-au în-ghesuit, în foarte multe ca-zuri, sã scoatã în faþã figuricunoscute, cu prizã la electo-rat. Acum, regulile s-auschimbat, iar alegãtorii au deales între mai multe liste cunume propuse de cãtreactorii politici. Aºadar, cinesunt candidaþii din spatelelistelor? Rãmâneþi cu Indis-cret ºi, pânã la alegerile din11 decembrie, îi veþi cunoaº-te, separat,pe fiecaredintre ei!

Profil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatProfil de candidatVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oameniiVVVVVoooootttttezi lisezi lisezi lisezi lisezi listtttta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşta, dar cunoaşte oameniie oameniie oameniie oameniie oamenii

(II)(II)(II)(II)(II)(II)(II)(II)(II)(II)(II)(II)(II)(II)(II)(II)(II)

Florea (Icã) Voinea -candidat pe listaALDE pentruSenatul RomânieiCu trei mandate la activ, Florea Voinea rã-

mâne totuºi pentru mulþi dintre doljeni un necu-noscut. De fapt, sunt ºanse destul de mari ca ac-

tualul senator sã fie ceva mai cunoscut în anumiteregiuni din China decât în Dolj. ªi asta graþie unor

legãturi trainice pe care Florea Voinea le-a înnodatcu urmaºii lui Mao încã de pe vremea când, în calita-te de reprezentant UTC, participa la întâlniri cu tine-retul comunist de pe celãlalt continent. În þarã, IcãVoinea îºi face loc în Parlament în anul 2000, când acandidat pe listele PUR. Patru ani mai târziu, candi-deazã pe listele Uniunii PSD + PUR, doar cã nu înDolj, ci taman în Vaslui. Dispare de pe prima scenã apoliticii dâmboviþene, dar reapare în anul 2012. când,revenit la „origini“ pe meleagurile olteneºti, candi-deazã cu succes în Colegiul 3 Senat din partea USL.Deºi renumit pentru abilitãþile sale de a rezolva pro-bleme la Bucureºti, Icã nu reuºeºte sã-ºi rezolve pro-blema unui nou mandat pe listele PSD Dolj, astfel cã,numai cu câteva zile înainte de termenul de depunerea candidaturilor pentru alegerile din 11 decembrie,pleacã din PSD ºi se alãturã ALDE Dolj, unde pri-meºte poziþia întâi pe lista pentru Senat.

Veta Pãsculescu -candidatpe lista PNLpentru CameraDeputaþilor

Una dintre surprizele pregãtitedoljenilor la alegerile parlamen-tare din 11 decembrie este, cu si-guranþã, plasarea Vetei Pãscu-lescu pe locul al treilea pe listaPNL pentru Camera Deputaþi-lor. Actual consilier judeþean,Veta Pãsculescu provine dinvechiul PD-L, acolo unde s-aocupat de zona Dãbuleni. Per-sonaj aproape legendar în aceaparte a judeþului, Veta Pãscu-lescu ºi-a încercat, în 2008,ºansa la Primãria Dãbuleni,dar norocul nu i-a surâs. Acestlucru s-a întâmplat doi animai târziu, când, pentru mun-ca depusã la partid, a fost rãs-plãtitã cu funcþia de directoral ANIF Dolj, pe care a ocupat-opânã în anul 2012, când a decis sãpãrãseascã instituþia. Tot în acelaºian candideazã din partea ARD pentruColegiul 9 Dãbuleni, dar nu reuºeºte sãobþinã decât o mânã de voturi în bãtãliacu Valeriu Zgonea. Dupã acest eºec, VetaPãsculescu intrã într-un con de umbrã,unde rãmâne pânã în vara acestui an,când, în urma alegerilor locale din lunaiunie, PNL reuºeºte sã câºtige PrimãriaDãbuleni, meritele pentru acest succesfiind atribuite actualei liberale, ajunsãîntre timp în Consiliul Judeþean Dolj.

de Virgil Dumitrescu

ºi copii – hai pân’la capãt!Unde mai socoþi cã nãravul cupricina (dreptul inalienabil alomului) e legalizat în Franþa,Spania, Belgia, Turcia, Portu-galia, Japonia, Argentina,Olanda. Se pregãteºte Germa-nia. De data asta, am fost ºi noiegalii francezilor ºi mai nemþidecât nemþii, mai suedezi de-cât suedezii, cu oþelurile lor cutot. Din 2013, odatã cu alinie-rea Noului Cod Penal la valo-rile Occidentului, incestul numai constituie infracþiune. Bra-vos! Infracþiune ar fi aliniereasalariilor ºi a pensiilor, dar ne-a ferit cine trebuie. N-avemºosele, n-avem spitale, n-avemoameni de Stat, n-avem fami-lia monolit, dar avem incesturi!E un început. Are dreptate fru-moasa Cecilia Johnsson, ºefaorganizaþiei de tineret liberaledin Stockholm, alternând cudichis planurile: „Dacã cinevavrea sã-ºi lase corpul moºteni-re unui muzeu sau pentru cer-cetare, sau dacã doreºte sã-llase moºtenire pentru sex,atunci ar trebui sã fie legal”.Duhoarea descompunerii car-nale ºi explozia intempestivãa hormonilor, ce poate fi maiparfum pe pãmânt?! În aceeaºiparadigmã, ar mai fi de adãu-gat câte ceva pe la zoofilie,sexul consensual pe jumãtatebehãit, lãtrat, mieunat, sâsâitetc., în funcþie de animãluþulcãzut fãrã voia sa în mrejeleomului modern. Pãi, ºi noi,crescãtorii de ovine, de bovi-ne, de jivine? Doar cu atâtavaloare adãugatã rãmânem?

Mãrturisesc pe faþã cãfrazeologia legatã demult clamatele drep-

turi ale omului mã pun câteo-datã pe gânduri. Asta e bine,veþi zice: gândeºti, deci, exiºti.Dar nu întotdeauna, dupã cegândesc, exist. Nu exist când,în preajma alegerilor, mã pier-de România spoitã futurist deconducãtorii noºtri, unul maibreaz decât altul, dupã ce amgândit-o altfel. Tradiþionalis-mul împãmântenit ne-a secã-tuit de convingeri sau repereetice ºi morale care ne-ar fi pusîn rând cu alte seminþii de dof-tã. Mai multã virginitate înnaturã, mai puþinã civilizaþiepe lângã. Detaliu pe care pro-fesorul meu de istorie ori nu l-a ºtiut, ori l-a pãstrat pentrusine. Profesorul de românã re-peta ca o moarã stricatã cã veº-nicia s-a nãscut la sat. Care sat?Satul fãrã informaþie, fãrã ori-zont multicultural, fãrã femeide prisos. Adicãtelea, fãrã în-sãmânþãri în afara câmpuluiancestral! Corect este? Legileautohtone în materie de drep-turi nu îngãduiau ceea ce ni sepropovãduieºte cã trebuie slo-bozit cu tot dinadinsul. Bunã-oarã incestul, necrofilia, zoo-filia ºi alte asemenea cuceriricosmice (ducându-te, chipuri-le, în al nouãlea cer) demne desecolul nostru. În Suedia, tine-retul liberal ia poziþie împotri-va interdicþiei incestuale, con-sideratã (încã!) inacceptabilãîntrucât „nu permite autodeter-minarea sexualã” între fraþi ºisurori. De ce nu ºi între pãrinþi

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIANRedactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANUSecretar de Redacþie:

VIOREL PÎRLIGRASEditor coordonator:

VIRGIL DUMITRESCUDirector Marketing Publicitate:

ADELA PRETORIANReporter:

OCTAVIA HANTEAªef departament Difuzare:

Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Incestul ne aliniazãcu Vestul

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

SERVICII INCLUSE: Cazare 3 nopþi + o noapte gratis = 4 nopþi cazare în camere duble; Dinner party: 30.12.2016; Mic dejun - bufet suedez: 31.12.2016, 02.01.2017 Prânz 31.12.2016; Masa festivã Revelion: 31.12.2016; Candy bar 31.12.2016; Brunch: 01.01.2017; Masa festivã carnaval: 01.01.2017; Concurs de dans cu premiul special: „Un weekend la Bãile Olãneºti”; Tombola 01.01.2017 – marele premiu: „Un sejur de 5 nopþi la Bãile Olãneºti”; Premii speciale ºi alte surprize. Program muzical live: 30.12.2016, 31.12.2016 si 01.01.2017;

Pentru ziua de cazare oferitã gratuit se opteazã la rezervare (29.12.2016 sau 02.01.2017) ºi nuinclude mese.

TARIF: 990 lei/pers./pachet - în camere duble 3*;

EARLY BOOKING – Pentru rezervare ºi plata integralã pânã la data de 15.10.2016 se acordã undiscount de 60 lei/pers./sejur (app. 5%).

Supliment cazare în regim single 264 lei/pers./pachet.

Se poate opta pentru zile în plus de cazare (29.12.2016 sau 02.01.2017) la urmãtoarele tarife (fãrãmese):

- 66 lei/pers./zi în cazul camerelor 3*;

Copiii cu vârste pânã la 14 ani achitã 50% din tariful de cazare (pat în camerã cu pãrinþii) ºi masã.

Facilitãþi:În cazul grupurilor se acordã o gratuitate la 15 persoane, ofertele putând fi modificate în funcþie de

cerinþele grupului.Acces internet wi-fi în cadrul receptiei ºi în restaurant.Tarifele includ TVA. Taxa hotelierã se achitã la recepþie (app. 5 lei/pers./sejur)

PERIOADA: 29.12.2016 – 02.01.2017 / 30.12.2016 – 03.01.2017

PLÃTEªTI 3 NOPÞI – STAI 4 NOPÞI !REVELION 2017

BÃILE OLÃNEªTIHOTEL LIVADIA

































Publ

icita

te

6ACTUALITATE

Serviciul de expertizãmedicalã, precum ºiCentrul de TransfuzieSanguinã Vâlcea arputea fi mutate laPoliclinica cu Platãdin Râmnicu Vâlcea.Anunþul a fost fãcutde Constantin Rãdu-lescu, preºedinteleConsiliului JudeþeanVâlcea, în urma uneivizite la Spitalul Vechi,unde a constatatcondiþiile improprii încare îºi desfãºoarãactivitatea acestedouã servicii.

de Marielena Popa

”De multã vreme am în anali-zã o propunere pe care vreau são fac pentru viitor, întrucât vâl-cenii trebuie trataþi cu respect ºi

Serviciul de expertizãmedicalã ºi Centrul de

Transfuzie Sanguinã Vâlceaar putea fi mutate

la Policlinica cu Platãsã încercãm ca serviciile publi-ce sã fie de calitate ºi oferite încondiþii corespunzãtoare.

Spaþiul în care îºi desfãºoarãacum activitatea Serviciul deexpertizã medicalã - din cadrulCasei Judeþene de Pensii Vâl-cea - este unul impropriu atâtpentru pacienþi, cât ºi pentrupersonalul medical. Oameniivin din tot judeþul ºi se strângpe un hol de o jumãtate de me-tru în care abia se poate respiraacum, darãmite vara. M-am totgândit cum sã rezolv aceastãsituaþie ºi chinul pentru aceºtioameni sã înceteze.

Pe scurt, ne propunem muta-rea Serviciului de expertizãmedicalã în spaþiile de la Poli-clinica cu Platã. Sãptãmâna vii-toare, voi demara procedurile deînfiinþare a unei Comisii mixte,tehnice ºi economice care sã

analizeze situaþia existentã ºi sãîntocmeascã propunerile pentruviitorul proiect. Am vizitat ºiCentrul de Transfuzie Sangui-nã Vâlcea, iar viitoarea temã deproiectare pentru amenajareaspaþiilor de la Policlinica cu Pla-tã va aborda ºi crearea de spaþiipentru acest centru” , a precizatpreºedintele Consiliului Jude-þean Vâlcea.


7SPECIAL

de Mihaela Bobaru

Un elev din Slatina afost bãtut ºi umilit demai mulþi colegi de

clasã. Dupã ce filmuleþul cuincidentul a fost postat pe Fa-cebook, autoritãþile s-au se-sizat ºi au trecut la sancþiuni.Victima ºi agresorii sãi s-auales cu media 3 sau 4 la pur-tare. Ca ºi cum nu ar fi fostsuficient, pe fir au intrat ºi po-liþiºtii. Cei patru liceeni agre-sori sunt cercetaþi pentru lo-vituri ºi alte violenþe, iar vic-tima pentru port ilegal dearmã albã. Psihologii susþincã sancþionarea drasticã nueste în mãsurã sã-i discipli-neze pe elevi ºi reprezintã oreacþie la fel de violentã acelor meniþi sã-i educe.

Incident ºocant,autoritãþi în alertã

Numãrul cazurilor de vio-lenþã în unitãþile de învãþã-mânt este într-o continuãcreºtere, în ciuda mãsurilordispuse de conducerea ºcoli-lor ºi liceelor din þarã. Ulti-mul incident care a atras aten-þia opiniei publice s-a petre-cut la scurt timp dupã înce-perea ºcolii, la Colegiul Teh-nic ,,Alexe Marin” din Slati-na. Un elev din clasa a X-a afost umilit de patru colegi.Victima a fost mai întâi închi-sã într-un dulap, apoi elibe-ratã ºi lovitã cu piciorul, cughiozdanul, cu un scaun,dupã care a fost scris pe frun-te cu un pix. ,,Joaca” la careau asistat ºi colegii a fost fil-matã ºi postatã pe o reþea desocializare de ºeful clasei.Niciunul dintre ei nu a suflatvreo vorbã despre ,,distrac-þie”. Autoritãþile s-au sesizatdupã ce filmuleþul a fostpostat pe o reþea de sociali-zare. ªocul a fost atât demare, încât s-a dispus, de ur-genþã, anchetarea cazului ºiluarea de mãsuri care sã con-stituie un exemplu pentru toþielevii care transformã sãlilede clasã în sãli de box.

Violenþa, un modde socializare

Astfel de scene sunt destulde des întâlnite în unitãþile deînvãþãmânt preºcolar, în spe-

cial la cele cu profil tehnic, sus-þine psihologul Teodora Þecu.În opinia acesteia, un astfel decomportament reprezintã pentrumulþi un mod de socializare.Directorul unitãþii de învãþã-mânt slãtinene, Marian Croito-ru, confirmã spusele psihologu-lui. Ele se confirmã cel puþin încazul elevilor implicaþi în inci-dentul care a afectat grav ima-ginea instituþiei ºi a învãþãmân-tului oltean.

În plus, atât victima cât ºiagresorii nu se aflã la prima aba-tere de la regulamentul ºcolar.Un incident asemãnãtor a maiavut loc anul trecut. Deºi s-adispus sancþionarea elevilor cu

suspendarea de la ore pentru treizile ºi obligarea sã mãture cur-tea ºcolii, aceºtia au continuatsã se manifeste violent. Acestaa fost ºi motivul pentru care, deaceastã datã, împotriva elevilorcertaþi cu disciplina ºcolarã,Consiliul profesoral a luat mã-suri extrem de dure.

SancþiuniÎn urma analizãrii cazului,

Consiliul profesoral, reunit deurgenþã, a dispus ca vinovaþilorsã li se scadã nota la purtare. Doidintre ei vor avea nota 3, iar alþitrei vor avea trecutã pe primulsemestru nota 4 la purtare. Cunota scãzutã la purtare s-au ales

ºi colegii lor de clasã care auasistat la incident, amuzându-se,dupã cum a susþinut Daria Câr-stea, inspector general adjunct alIªJ Olt. Lor li se va scãdea doarun punct, reproºându-li-se cã nuau informat conducerea colegiu-lui ºi nici diriginta cu privire lacele întâmplate.

Poliþiºtii olteni s-au sesizat ºiei cu privire la ceea ce s-a întâm-plat la Colegiul Tehnic ,,AlexeMarin” din Slatina. Ca ºi cum nuar fi fost suficiente sancþiunileaplicate de Consiliul profesoral,elevii implicaþi în incident s-auales ºi cu dosar penal. Cei patruagresori vor fi cercetaþi pentruloviri ºi alte violenþe, în timp ce

victima va fi cercetatã pentruport ilegal de armã albã.

Violenþã tratatãcu... violenþã

Psihologul Teodora Þecune-a declarat cã mãsurile dis-puse de Consiliul profesoralau fost luate, cel mai proba-bil, fãrã a consulta un specia-list. Ele sunt la fel de violen-te precum atitudinea agreso-rilor liceanului umilit. Sanc-þiunile dispuse nu sunt înmãsurã sã-i educe pe elevi înspiritul respectãrii regula-mentelor ºcolare ºi a norme-lor de convieþuire. Ele sunt,a mai susþinut Þecu, la fel deviolente precum actele elevi-lor agresori. În plus, acestesancþiuni îi vor afecta psihicpe elevii în cauzã, cu efectedintre cele mai nedorite pen-tru viitorul lor. Þecu este depãrere cã în astfel de situaþiicei puºi în situaþia de a dis-pune mãsuri ar trebui sã con-sulte un psiholog, astfel în-cât mãsurile sã fie stabilitedoar raportate la tipologia fie-cãrui elev. Au existat cazuricând, în loc sã-i disciplineze,sancþiunile au condus la agra-varea devierilor comporta-mentale ale minorilor.

Riscã sã repeteanul sausã abandonezeºcoala

Media 3 sau 4 la purtare re-prezintã un risc foarte marede a repeta anul ºcolar. Po-trivit regulamentelor, un elevcare are media la purtare maimicã de ºase, rãmâne cori-gent. Aºadar, aceºtia trebuiesã aibã un comportamentexemplar dacã nu vor sã fiepuºi în situaþia de a repetaclasa a X-a. Având în vederefaptul cã elevii de la liceeletehnice sunt unii cu o pregã-tire ºcolarã precarã ºi cã, decele mai multe ori, provin dinfamilii cu posibilitãþi materi-ale reduse, cum este ºi cazulcelor implicaþi în scandaluldevenit recent viral pe reþe-lele de socializare, existã ris-cul ca unii dintre aceºti lice-eni sã renunþe la învãþãturã ºisã îngroaºe rândurile celorcare abandoneazã ºcoala.

ªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penalªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penalªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penalªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penalªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penalªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penalªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penalªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penalªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penalªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penalªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penalªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penalªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penalªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penalªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penalªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penalªi bãtut, ºi cu mediascãzutã, ºi cu dosar penal


8ADMINISTRAÞIE

de Valentin Zarea

Primarul Lia Olguþa Va-silescu a vizitat luni dis-peceratul organizat la

sediul Poliþiei Locale pentrumonitorizarea celor 99 de came-re video montate în Parcul Ro-manescu. „Astãzi, am fãcut ovizitã de lucru ca sã vedem ºinoi cum monitorizeazã cele 99de camere Parcul «Nicolae Ro-manescu», pentru cã, vã aduceþiaminte, acolo a avut loc un eve-niment nefericit, o crimã chiar,care nici pânã la aceastã datã nua fost soluþionatã de cãtre poli-þie tocmai din cauza faptului cãnu existau niciun fel de indiciiºi nu existau camere de luat ve-deri. Acum, toatã suprafaþa par-cului este monitorizatã video,mai puþin zona hipodromului,pentru cã este un teren care apar-

þine Ministerului Tineretuluiîncã ºi nu a fost preluat de Pri-mãria Craiova, deºi de patru aniam fãcut solicitãri ca sã preluãmºi acest hipodrom ºi, bineînþe-les, sã îl renovãm. Sunt ºi 24 decamere mobile care, dacã se în-tâmplã ceva, dispecerii care seaflã aici pot sã schimbe unghiulca sã vadã mult mai bine ceeace se întâmplã în interiorul Par-cului «Romanescu». Investiþiaa fost fãcutã, aºa cum bine ºtiþi,pe fonduri de la UE ºi de la Con-siliul Local Craiova”, a decla-rat Lia Olguþa Vasilescu.

Poliþia Localãpromite intervenþii„la minut” pe aleiledin parc

Zece poliþiºti locali craiovenivor asigura permanenþa la mo-

nitoarele conectate la camereledin parc, aceºtia având ºi sarci-na de a-ºi mobiliza colegii, orialþi reprezentanþi ai forþelor deordine, pentru intervenþii câtmai rapide la eventualele inci-dente de pe raza Parcului. „Par-cul «Romanescu» va fi deser-vit 24 de ore din 24. Vor deserviacest dispecerat un numãr dezece poliþiºti locali, care voravea ca atribuþii doar monitori-zarea Parcului «Romanescu»,dar se va interveni în funcþie desituaþie. În acelaºi timp, înpreajma sau chiar în interiorulParcului «Romanescu», în func-þie de planul de mãsuri pe careurmeazã sã îl întocmim, va fi unechipaj mobil de intervenþie, seva lua legãtura cu acest echipajpentru a se produce intervenþieundeva la 30 de secunde, ma-xim un minut”, a precizat direc-torul Poliþiei Locale, OctavianMateescu.

Teatrul de Varã,gata în plinã toamnã

O zi mai târziu, marþi, 1 no-iembrie, mai-marii municipali-tãþii au mai bifat o victorie deetapã în Parcul „Romanescu”,unde tocmai a avut loc recepþiamult-amânatului Teatru de Varã.În ciuda aºteptãrii destul delungi pânã la finalizarea lucrã-rilor, edilii s-au declarat mulþu-miþi de rezultat. Primarul LiaOlguþa Vasilescu spune cã spa-þiul destinat spectacolelor, unuldintre cele mai mari din oraº ºisingurul în aer liber, va fi dat

pe mâna RAADPFl ºi a artiºti-lor de la instituþiile de culturãdin subordinea primãriei, pri-mãria având în plan ºi alte in-vestiþii în aceeaºi gamã. „Ieri s-a finalizat recepþia la Teatru.Este o investiþie de aproxima-tiv 800.000 de euro din fondurieuropene, cea de-a doua inves-tiþie mare din Parcul «Romanes-cu» dupã Grãdina Zoologicã.Este un teatru de varã nou, fu-turist, dupã concepþia unui ar-hitect craiovean. A fost destulde greu de realizat aceastã con-strucþie din motivele pe care lecunoaºteþi ºi dvs. foarte bine ºianume cã toate aceste arce eraufoarte greu de montat ºi de con-struit în primul rând. Chiar dacãa mai durat un pic pânã sã ajun-gem la recepþie, astãzi putemspune cã ºi Tetrul de Varã estefinalizat. Aºteptãm artiºtii dininstituþiile noastre de culturã sãîl ocupe cât de curând. Teatrulva fi în administrarea Primãrieimunicipiului Craiova, deocam-datã, dar va fi dat cãtre RA-ADPFL Craiova. Capacitateaeste de 878 de locuri. Cred cãla ora actualã este cea mai maresalã de spectacole pe care o aremunicipalitatea la dispoziþie,asta dacã nu ne gândim la SalaPolivalentã sau Centrul Multi-funcþional, dar ca instituþie deculturã este cea mai mare, iar înaer liber este singura. Sperãmca RADEF-ul sã ne dea cât maicurând Grãdina de Varã a cine-matografului Patria, ca sã putemsã o amenajãm ºi pe aceea, darpânã atunci ne mulþumim cu

ceea ce am reuºit sã facem aici”,a declarat Lia Olguþa Vasilescu.

Aviz ministerialpentru finalizarealucrãrilor din parc

Edilul-ºef a anunþat în acelaºitimp ºi expirarea termenului deaºteptare a avizelor ministerialepentru lucrãrile rãmase de exe-cutat din proiectul de reabilitarefinanþat din fonduri europene ºilocale a Parcului „Romanescu”,dupã ce autoritãþile centrale audat undã verde finalizãrii proiec-tului. „Mie îmi place foarte multcum aratã parcul acum, proba-bil aþi vãzut cã nu s-a distrus aºacum anunþau cârcotaºii în urmãcu câteva luni, nu s-au tãiat ar-bori decât cei deja uscaþi ºi pen-tru care am primit aviz de laAgenþia de Mediu. Sigur se vormai tãia ºi alþii cu avizul Agen-þiei, pentru cã sunt gãunoºi ºi potfi un pericol pentru cetãþeni. Înacelaºi timp, noi plantãm de fie-care datã ceva în locul lor astfelîncât sã nu fie deloc afectatã ve-getaþia. Ieri, Ministerul Culturiia trimis avizul pentru gardul dinParcul «Romanescu», astfel cãîntr-o lunã, o lunã ºi jumãtate, sãputem sã facem recepþia la toatãzona. Mai sunt doar gardul ºimâna curentã de la lac de fãcut.Ni s-a specificat foarte clar cãculoarea gardului trebuie sã fieverde. Ieri, ministerul ne-a dat ºiun aviz suplimentar ca sã putemsã umblãm puþin ºi la podul sus-pendat, ca sã putem sã înlocuimscândurile, procedurã de careputem sã ne apucãm. Trebuie sãlucrãm cu cineva care este spe-cializat în monumente. Podulsuspendat va fi cuprins în buge-tul local, pentru cã fondurile eu-ropene s-au finalizat. Pe noulciclu financiar nu mai existã nici-un fel de bani pentru amenaja-rea de parcuri ºi grãdini careexistã deja. Din acest motiv, ne-am ºi grãbit sã-l prindem pe ci-clul financiar trecut”, a precizatprimarul Craiovei. Municipalita-tea are în planul pe termen lungºi reabilitarea Hipodromului, in-tenþiile edililor craioveni fiindblocate însã la aceastã orã de di-ficultãþi privind regimul juridical terenului ºi de oarecari pro-bleme legislative. „Mai rãmâneHipodromul pe care l-am cerutîn urmã cu trei ani la MinisterulTineretului, a fost ºi o Hotãrârede Guvern, care s-a oprit la Mi-nisterul Dezvoltãrii ºi Adminis-trãtii Publice, care ne-a spus cãeste o problemã cu o aºa numitã«Lege a calului». Sã sperãm cãaceastã Lege a calului va fischimbatã foarte repede, cu atâtmai mult cu cât noi nu avem caide rasã la interiorul Hipodromu-lui. Ne dorim sã putem sã-l ame-najãm, pentru cã e pãcat”, a maispus Lia Olguþa Vasilescu.

Lia Olguþa Vasilescu a inaugurat, la începutulsãptãmânii, Teatrul de Varã ºi sistemul de supra-veghere video din parc ºi spune cã amplulproiect de reabilitare a primit undã verde pentrufinalizare din partea Ministerului Culturii.

Parcul „Romanescu”,monitorizat, avizat ºi pecale de a fi inaugurat


















9ADMINISTRAÞIE

de Dan Olteanu

Municipalitatea a alocat700.000 de lei pentruaducerea în secolul

XXI a saloanelor de la Spitalulde Boli Infecþioase, mai-mariiPrimãriei Craiova vizitând, lasfârºitul sãptãmânii trecute,unul dintre etajele Secþiei depediatrie, finalizat deja de fir-ma contractatã pentru lucrare.„Este un proiect pe care noi l-am denumit «Din dragoste pen-tru copii». Ideea e una simplãºi se rezumã la douã întrebãri:cum ar fi dacã un spital ar pã-rea un loc imens de joacã ºi cumar fi dacã în loc de rezerve întu-necate ºi neprimitoare, un copilar intra într-o rezervã care esteluminatã, coloratã, unde poatesta alãturi de un pãrinte, undepoate accesa internetul ºi undese poate uita la desene animateîn propriul pat. Astfel, acest vis,astãzi, a devenit realitate, cu aju-torul Primãriei municipiuluiCraiova ºi al doamnei primarLia Olguþa Vasilescu, care defiecare datã a rãspuns prompt lasolicitãrile spitalului”, a decla-

rat Adina Turcu, managerul uni-tãþii medicale. Potrivit acesteia,câteva mii de copii trec anualprin saloanele Secþiei de pedia-trie: „Noi ne-am strãduit sã creº-tem gradul de confort al copii-lor, sã se apropie condiþiile deceea ce au acasã, chiar dacã aicisunt supuºi unor terapii maipuþin plãcute. Secþia de boli in-fecþioase copii beneficiazã de oechipã de medici pregãtitã ºi pa-sionatã, care au performat, pen-tru cã anual trateazã 5.000 decopii ºi, spunem noi cã, prindotãrile pe care le are, prin apa-ratura de laborator, micuþii carene calcã pragul secþiei sunt tra-taþi la standarde europene”.

Olguþa: „Condiþiica-n Germania,dar aratã mai bine!”

Primarul Lia Olguþa Vasiles-cu a felicitat echipa de la Spita-lul nr.3, apreciind rezultatul rea-bilitãrii, care duce, susþine edi-lul-ºef, la standarde europenesaloanele destinate copiilor. „In-vestiþia a fost de 700 de mii delei, asta constând în tot ceea ce

vedeþi aici: instalaþie de climati-zare, mobilier nou, aparaturãnouã, televizoare ºi frigidere. Înfiecare spital pe care noi l-amrenovat, am vrut sã existe con-diþii hoteliere, pacienþii sã se sim-tã bine, mãcar atât confort sã aibãdin partea noastrã dacã boala îiobligã sã se interneze. Aºa cumse prezintã la ora actualã, aceas-tã secþie de copii cred cã este lastandarde occidentale. Am avutprilejul sã vãd o secþie de copiidin Germania ºi vã spun la mo-dul cel mai sincer cã aratã mai

bine la noi din punct de vedereestetic, pentru cã la nivelul apa-raturii suntem cam tot acolo.Vreau sã felicit echipa de mediciºi pe doamna director pentru cãs-au ocupat ca aceastã investiþiesã arate aºa cum se prezintã eala ora actualã”, a spus Lia Olgu-þa Vasilescu. Aceasta susþine cãsincopele sau amânãrile înregis-trate în reabilitãrile din sistemulmedical municipal nu sunt cau-zate decât de procedurile greoa-ie de licitaþie ori de problemeleanumitor firme aflate sub con-tract cu municipalitatea ºi în nici-un caz lipsei de resurse financia-re alocate de municipalitate.„Sperãm sã terminãm foarte ra-pid acest spital cu totul, maiavem doar un etaj în care trebu-ie fãcute investiþii. Din pãcate,aceastã investiþie ar fi trebuit sãfie finalizatã în totalitate pânã lasfarºitul anului, dar, dupã cumºtiþi ºi dumneavoastrã cã se în-tâmplã, firmele mai intrã în in-solvenþã, mai sunt tot felul deprobleme ºi întârzieri care nusunt cauzate nici de lipsa de fi-nanþare din partea noastrã, nicide lipsa noastrã de interes. Dim-potrivã, aº putea spune cã inte-resul din partea administraþieilocale este maxim de câte ori di-rectorii de spitale au avut solici-tãri. Din punct de vedere finan-ciar, niciodatã nu am spus, caadministraþie, cã nu avem bani”,a precizat primarul Craiovei.

Secþia de pediatrie a unitãþii medicale estereabilitatã cu bani de la bugetul local, saloanelefiind puse la punct la standarde europene dinpunct de vedere al dotãrilor ºi decorate în toncu vârsta pacienþilor, cu scene din filmele dedesene animate.

„Din dragoste pentru copii”,Primãria Craiova a inauguratetajul Disney de la Spitalul nr.3

















La sfârºitul lui octombrie,cursul euro a crescut cu1,12% faþã de euro, cu

3,3% comparativ cu dolarul ºicu 1,4% faþã de francul elve-þian. Evoluþia perechii euro/leua fost una agitatã, asemãnãtoa-re cu cea de la începutul anu-lui. Cauza? Legea convertiriicreditelor în franci elveþieni,cea care a ridicat cursul la unmaxim de 4,5175 lei. Modul încare a fost votatã legea în Par-lament ºi solicitarea fãcutã deGuvern cãtre Curtea Constitu-þionalã de a studia legalitateaactului normativ au calmat spi-ritele, iar cursul s-a aºezat înjurul pragului de 4,50 lei. Pe-rioada a debutat la minimul de4,4909 lei, iar luna s-a înche-iat la 4,5057 lei, când s-a ma-nifestat pe pieþele internaþiona-le o scãdere a apetitului pentrurisc, în condiþiile în care cere-rea mare a ridicat randamen-tul bonurilor de Trezorerieamericane cu scadenþa la 10ani la maximul din luna mai.Tranzacþiile din ultima ºedin-þã a perioadei s-au realizat în-tre 4,503 ºi 4,506 lei, cu închi-derea la 4,503 – 4,505 lei. Ce-lelalte monede din regiune auavut o tendinþã descendentãmai mare decât cea a leului.Cursul dolarului american afluctuat între 4,1131, la finalullui octombrie, ºi 4,1263 lei.Media monedei elveþiene, cares-a tranzacþionat pe pieþele in-ternaþionale între 1,081 ºi1,086 franci/euro, s-a miºcatîntre 4,1452 ºi 4,1598 lei, lasfârºitul lunii trecute. Noiem-brie va fi marcatã de mai mulþi

10ECONOMIE


factori, atât externi cât ºi in-terni. Pe plan local se detaºea-zã campania electoralã, motivpentru investitori sã ia poziþiide protecþie. Principalul fac-tor extern este reprezentat dealegerile prezidenþiale dinSUA. În opinia analiºtilor, ovictorie a democraþilor ar per-mite Rezervei Federale ame-ricane sã reia, dupã un an, pro-gramul de majorare a dobân-zii sale cheie. În schimb, unsucces al lui Donald Trump arpune sub semnul întrebãrii oastfel de decizie. Nu trebuiescneglijate efectele Brexituluisau criza în care se aflã siste-mul bancar secundar din Ita-lia sau Portugalia. Perecheaeuro/dolar a scãzut la începu-tul intervalului la 1,0851 do-lari, minim care nu a mai fostatins din martie, dupã careprudenþa investitorilor a urcateuro la finalul perioadei la1,0944 – 1,0991 dolari. Scã-derea dolarului a fost provo-catã de anunþul lui James Co-mey, ºeful FBI, cã va fi redes-chisã ancheta privind mesaje-le e-mail ale candidatului de-mocrat la preºedinþia SUA,Hillary Clinton. Aceastã pro-vocare a pus în umbrã faptulcã economia SUA a crescut cu2,9% în trimestrul al treilea,faþã de aceeaºi perioadã a anu-lui trecut, cel mai bun rezultatdin ultimii doi ani, susþinut deexporturi ºi de investiþiile înstocuri ale companiilor.

Analiza cuprindeperioada 25 – 31 octombrie

Publ

icita

te

Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

Octombrie nu a fostde bun augur pentru leu

Societatea CET GovoraSA aduce la cunoºtinþãconsumatorilor sãi fap-

tul cã, în luna iulie 2016, au pri-mit somaþii de platã a restanþe-lor toþi consumatorii care înre-gistrau restanþe cu vechime maimare de 30 de zile, prin care s-a solicitat luarea mãsurilor ne-cesare pentru achitarea restan-þelor în termen de 30 de zile de

Locatarii bun-platnici din cadrul asociaþiilor de proprietari care vor fi debranºate sunt rugaþi sãînþeleagã necesitatea adoptãrii unor astfel de mãsuri.

Nr.crt. Denumire Client Sold

1 ASOC. DE PROP. TRANDAFIRILOR NR.3- PT 1 153,183.892 ASOC. DE PROP. PANDURII- PT 1 257,755.133 ASOC. DE PROP. BL. 29 MATEI BASARAB- PT 36 159,560.614 ASOC. DE PROP. BL. B 10 SC. A- PT 1 34,639.945 ASOC. DE PROP. BL. 91 SC A si B- PT 35 54,729.336 ASOC. DE PROP. BL. B 12 SC. B NR.20- PT 2 57,958.517 ASOC. DE PROP. ALPIN 1- PT CPL 56,207.418 ASOC. DE PROP. C17, SC. A- PT 1 30,017.299 ASOC. DE PROP. BL. C 10- PT 1 53,834.3110 ASOC. DE PROP. HACMAN 28- PT 36 105,950.9311 ASOC. DE PROP. BL. 30 SC. B- PT 36 23,515.4812 ASOC. DE PROP. BL. C 0 SC.A- PT 1 53,027.0713 ASOC. DE PROP. N 8 NORD 5- PT 38 25,320.0514 ASOC. DE PROP. N 7 NORD 5- PT 38 26,143.3315 Casa - TUDORA GEORGETA- PT 14 1,937.97 TOTAL 1,093,781.25

CET Govora debranºeazãde la apã caldã 14 asociaþii rãu-platnice

din Râmnicu Vâlceala primirea acestora. Somaþiilede platã transmise constituie ºipreaviz înaintea opririi agentu-lui termic pentru încãlzire ºisub formã de apã caldã de con-sum.

Din pãcate, o parte din con-sumatorii racordaþi la sistemulde termoficare urbanã nu au în-þeles demersul iniþiat de CETGovora în conformitate cu con-

diþiile contractului de furnizareenergie termicã, datoriile cres-când semnificativ ºi dupã dataprimirii somaþiilor de platã.

În aceste condiþii, începândcu data de 07.11.2016, CETGovora a decis debranºarea dela apã caldã de consum a aso-ciaþiilor de proprietari rãu-plat-nice ºi cu o vechime mai marede 3 luni, conform tabel:

Campania “Doneazã sân-ge, salveazã o viaþã!” sedesfãºoarã în aceste

zile în Arhiepiscopia Râmnicu-lui.

În ziua de 31 octombrie, pre-oþii din Protopopiatul RâmnicuVâlcea împreunã cu credincioºidin parohii au donat sânge pen-tru a veni în sprijinul semeniloraflaþi în suferinþã în spitalele dinRomânia.

„Implicarea preoþilor din Pro-toieria Râmnicu Vâlcea în cam-pania de donare de sânge des-coperã dragostea slujitorilor

Preoþii din Protoieria Râmnicu Vâlceasusþin campania de donare de sânge

Bisericii faþã de persoanele afla-te în suferinþã ºi care au nevoieîn mod vital de transfuzii san-guine. Mãrturiile oamenilor su-ferinzi care urmeazã sã fie ope-raþi, ale celor care suferã de can-cer sau care fac radioterapie,sunt cutremurãtoare. Dincolo desuferinþa fizicã este ºi suferinþafamiliei, care face sacrificii maripentru ajutorarea celui aflat însuferinþã, iar pentru aceºtia so-lidaritatea devine lucrul cel maipreþios. Atunci când te gãseºtiîn situaþia de a primi sânge dela un donator, este copleºitor

gândul cã o persoanã, necunos-cutã þie de cele mai multe ori,þi-a donat în mod benevol sân-ge. Pãstrãm în permanenþã gân-dul acesta cã trebuie sã învãþãmsã fim recunoscãtori celor carese îngrijesc de sãnãtatea noas-trã, dar, în acelaºi timp, recunoº-tinþa ºi rugãciunea trebuie sã seîndrepte ºi cãtre cei care sãvâr-ºesc binele însã rãmân necunos-cuþi nouã”, a precizat PãrinteleDan Cârstea, preot la SpitalulNr. 2 din Râmnicu Vâlcea.

Sursa: ArhiepiscopiaRâmnicului


Data de 31 octombriea fost desemnatã„Ziua Internaþionalã aMãrii Negre” în anul1996, moment în caretoate cele ºase þãririverane - Bulgaria,Georgia, România,Federaþia Rusã, Turciaºi Ucraina - au semnatPlanul Strategic deAcþiune pentru Reabi-litarea ºi ProtecþiaMãrii Negre împotrivaPoluãrii. Drept urma-re, în fiecare an, îndata de 31 octombrie,este serbatã cea maiizolatã mare a lumii -Marea Neagrã.

„Marea Neagrã prezintã o se-rie de aspecte unice în lume:apele ei sunt salmastre (în me-die 16-18 grame de sare pe li-tru faþã de 34-37 în alte mãri ºioceane); stratul de apã de la su-prafaþã este oxigenat, iar sub200 de metri apa este lipsitã deoxigen (fenomen denumit euxi-nism). În schimb, este bogatã înhidrogen sulfurat, dar, neexis-tând curenþi verticali, acele aperãmân aproape „moarte”. Înplus, marea noastrã deþine mul-

te limane la gurile fluviale, iarflora ºi fauna ei cuprind multespecii-relicvã“, a declarat dr.Olivia Cioboiu, specialist Sec-þia de ºtiinþele naturii – MuzeulOlteniei Craiova.

În ultimele decenii, MareaNeagrã a suferit deteriorãri pu-ternice ale condiþiilor de mediu,datorate, în mare mãsurã, ero-ziunii costiere, eutrofizãrii, in-suficientei tratãri a apelor uza-te, introducerii de specii exoti-ce, pierderii de habitate ºi ma-nagementului neadecvat. Diver-sitatea biologicã a scãzut dra-matic. Conform datelor rapor-tului de supraveghere GlobalEnvironmental Facility (GEF)din 1992, cea mai serios degra-datã mare a planetei este MareaNeagrã.

Corectarea celor câteva dece-nii de utilizare excesivã a resur-selor Mãrii Negre reprezintã unobiectiv care necesitã eforturiuriaºe din partea tuturor factori-lor de decizie, ca ºi a publiculuilarg din regiunea Mãrii Negre.

Din pãcate, cercetãtorii auajuns la concluzia cã 160 de spe-cii de plante ºi animale marineºi costiere sunt din ce în ce mairare sau ameninþate cu dispari-þia. În Cartea Roºie a Mãrii Ne-gre, gãsim specii precum steauade mare, zãrganul, nisetrul, pãs-

truga, foca de Kaliakra, crabulde piatrã, marsuinul, tonul, rân-dunica de mare º.a.

Situaþia ecologicã a Mãrii Ne-gre s-a înrãutãþit în ultimii 35 deani din cauza reziduurilor adusede cele trei fluvii care se varsãîn ea, între care ºi Dunãrea, darºi de pescuitul excesiv ºi de de-versãrile necontrolate de produ-se petroliere. Apele menajeredeversate din toate þãrile rivera-ne, cu mari cantitãþi de substan-þe organice, au determinat feno-menul de “înflorire a apelor”,care a dus la moartea multor spe-cii de peºti, delfini ºi a altor or-ganisme marine. Specialiºtii sus-þin cã dintre cele 26 de specii depeºti cu valoare comercialã, caretrãiau aici odinioarã, nu au mairãmas decât 5.

„Ziua Internaþionalã a MãriiNegre” a fost celebratã ºi la Cra-iova, la Muzeul Olteniei, prinintermediul unui material mul-timedia ºi al unor exponate dinpatrimoniul Secþiei de ºtiinþelenaturii. Prezentarea a fost urma-tã de un atelier creativ, la carecei mici au putut realiza mesajeecologice cu ocazia acestei zile.Invitaþi speciali ai manifestãriiculturale au fost dr. Olivia Cio-boiu ºi drd. Goga Ionela Clau-dia, specialiºti ai Secþiei deºtiinþele naturii.

11ACTUALITATE

„Începând de luni, 07 no-iembrie a.c., abonamentele decãlãtorie în reþeaua deservitãde ETA SA Râmnicu Vâlcease vor elibera, pentru toate ru-tele ºi pentru toate intervalele,doar pe suport electronic, res-pectiv carduri contactless.

Din 7 noiembrie, abonamentele ETA sevor elibera doar pe suport electronic

Cardurile electronice se emit,pentru toate categoriile de abo-naþi, doar la dispeceratul ETAsituat pe strada General Maghe-ru. Reîncãrcarea ulterioarã acardurilor se poate efectua latoate dispeceratele, respectiv 1Mai (Calea lui Traian), Nord

(cap de linie) ºi Hermes (bu-levardul Tineretului).

Cãlãtorii care la aceastã datãdeþin abonamente pe suport dehârtie (legitimaþie de cãlãtorie)le pot utiliza pânã la expirareatermenului pentru care au fostemise”, anunþã ETA SA.

„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei„Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre”,sãrbãtoritã la Muzeul Olteniei


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATE

pag. 12

“Societatea CET Govora SAanunþã oprirea furnizãrii agen-tului termic pentru încãlzire ºisub formã de apã caldã de con-sum la toþi consumatorii racor-daþi la: PT23 Cerna; PT26 Ma-ternitate; PT CPL; PT30 Grupªcolar Oltchim; PT32 ªcoalanr.5; PT33 Timiº; PT34 Traian1; PT35 Traian 2; PT36 Tra-ian 3; PT37 Traian 4; PT38Nord 5; PT39 Nord 4; PT40Nord 1; PT41 Nord 2; PT42Nord 3; PT43 Liceul Energe-tic, inclusiv toþi agenþii econo-mici ºi instituþii publice situa-te în zona Traian ºi zona Nordale municipiului Râmnicu Vâl-cea, în perioada 04.11.2016,ora 700 - 04.11.2016, ora2100, pentru punerea în func-

þiune a urmãtorului obiectiv deinvestiþii: “Înlocuire lire verti-cale supratraversare cale fera-tã în zona PV5 – Piaþa Simian,conducte Dn 600mm, tur-retur,lungime 2x90m, cu izolaþie ter-micã în sistem clasic”. Investi-þia a fost realizatã de Societa-tea CET Govora SA, valoareinvestiþie 310.000 lei fãrãTVA”, anunþã CET Govoraprintr-un comunicat de presã.Conducerea CET dã asigurãricã aceastã intervenþie se vaface cu rapiditate: „Mulþumimconsumatorilor noºtri pentruînþelegere ºi îi asigurãm cã exe-cutanþii vor lucra în schimburiprelungite, pentru a realiza lu-crãrile în avans faþã de perioa-da programatã”.

Râmnicu Vâlcea: Cãlduraºi apa caldã se opresc încartierele Traian ºi Nord


13POLITICÃ

Publ

icita

te

Preºedintele ALDEDolj, deputatul IonCupã, spune cã trece-rea senatorului FloreaVoinea de la PSD laALDE este un atupolitic major pentrusuccesul electoral alorganizaþiei judeþene.

„ALDE Dolj considerã cã lis-tele de candidaþi pe care le pro-pune alegãtorilor din Dolj, atâtla Senat cât ºi la Camera Depu-taþilor, reprezintã o alternativãcare meritã încrederea doljeni-lor. Apreciem cã venirea alãturi

de noi a domnului Florea Voi-nea este un mare câºtig politicpentru organizaþie ºi un atu înplus pentru obþinerea unui re-zultat foarte bun în alegerileparlamentare. Dialogul avut cucetãþeni din aproape toate loca-litãþile judeþului, modul în careorganizaþiile noastre locale în-þeleg sã abordeze campaniapentru alegerile parlamentare,integrarea foarte bunã în echi-pã a celor care ni s-au alãturatîn ultima perioadã ne dau argu-mente sã credem cã vom obþineun scor superior celui de la ale-gerile locale“, a declarat IonCupã, care a mai spus cã sena-

torul Florea Voinea, GheorghePeriºoreanu, Ionel Panã, Ani-ºoara Stãnculescu, precum ºiceilalþi candidaþi pentru alege-rile parlamentare, au participatla întâlniri cu cetãþenii, cu or-ganizaþiile de partid, cu membriºi simpatizanþi ALDE în majo-ritatea localitãþilor din judeþ.„Locuitorii oraºelor ºi satelordoljene vor sã vadã mãsuri con-crete care sã le îmbunãtãþeascãnivelul de trai, vor pace socia-lã, vor conducãtori responsabilicare ºtiu ce au de fãcut pentrubinele þãrii. Oamenii nu mai vorsã vadã rãzboiul românilor curomânii. ALDE Dolj are încre-dere în judecata dreaptã a elec-toratului doljean“, a mai spusliderul ALDE Dolj. Senatorul Florea Voinea ºi deputatul Ion Cupã

Ion Cupã: „Suntemîncurajaþi sã sperãmla un scor electoralsuperior celui obþinut laalegerile locale”


















J U

R I

D I

C A14

UTILE

De la sfârºitul lunii sep-tembrie, contractelede credit pentru cum-

pãrarea de locuinþe sau tere-nuri sunt reglementate printr-un act normativ special. Dinacest motiv, astãzi vã prezen-tãm o serie de informaþii esen-þiale pe care orice cetãþean artrebui sã le ºtie înainte sã în-cheie un contract cu o bancã.

1. Bãncile nu trebuie sã teinducã în eroare

Înainte de orice, materiale-le publicitare ºi de promovarereferitoare la credite trebuie sãfie corecte ºi clare, astfel în-cât consumatorii sã nu fie in-duºi în eroare. Totodatã, bãn-cile n-au voie sã creeze aºtep-tãri neîntemeiate cu privire ladisponibilitatea sau costulunui credit.

Concret, indiferent de for-ma în care se face publicitateunui credit, OUG nr. 52/2016prevede cã trebuie sã existe unset de informaþii standard princare sã se indice identitateabãncii, dacã creditul este ipo-tecar, rata dobânzii, valoareatotalã a creditului, valoareadobânzii anuale efective, du-rata contractului, valoarea ra-telor, valoarea totalã plãtibilãde cãtre consumator, numãrulratelor, avertizarea cã fluctua-þiile ratei de schimb valutar potafecta suma ce trebuie plãtitãde consumator, precum ºiobligativitatea de a încheia uncontract de asigurare de viaþãºi/sau asigurare de incendiu ºialte calamitãþi.

Informaþiile de bazã ale cre-ditului trebuie sã fie furniza-te, mai exact, cu ajutorul unuiexemplu reprezentativ, în caresã se respecte valoarea mediea sumei creditate, durata me-die a contractului ºi mediacosturilor suplimentare. Pedeasupra, bãncile trebuie sãofere consumatorilor informa-þii generale clare ºi uºor deînþeles, dar ºi informaþii per-sonalizate.

Atenþie! În situaþia în carebanca nu acordã creditul,acesteia îi este interzis sã cea-rã de la consumator un comi-sion pentru analiza dosarului.

2. Tu alegi evaluatorulAtunci când este vorba de

evaluarea unui teren sau a uneicase, trebuie folosite standar-dele de evaluare obligatorii aleAsociaþiei Naþionale a Evalua-torilor Autorizaþi din Româ-nia. Evaluatorii trebuie sã fieindependenþi de procesul deacordare a creditului, pentru ase asigura o evaluare imparþi-alã ºi obiectivã.

În acest sens, consumatorulpoate sã aleagã dacã evaluareae fãcutã de un evaluator anga-jat sau plãtit de bancã ori de unalt evaluator. „În cazul în careconsumatorul decide ca evalua-rea sã fie realizatã de un eva-luator ce nu este angajat/remu-nerat de creditor, consumatorulare dreptul sã aleagã între unevaluator dintr-o listã propusãde creditor de cel puþin 15 eva-luatori ºi orice alt evaluator au-torizat, membru al AsociaþieiNaþionale a Evaluatorilor Auto-rizaþi din România”, este preci-zat în ordonanþa de urgenþã aExecutivului.

3. Comisioanele nu pot fimajorate în timpul derulãriicontractului

Informaþiile din contractul decredit trebuie sã fie complete,clare ºi uºor de înþeles, iar pãr-þile trebuie sã rãmânã fiecare cuun exemplar original semnat(care sã includã ºi anexele men-þionate în el). În timpul derulã-rii contractului, sunt interzise,în principal:

- majorarea nivelului comi-sioanelor, tarifelor ºi spezelor;

- introducerea ºi percepereade noi comisioane, tarife sau aoricãror altor speze (excepþiefac costurile produselor ºi ser-viciilor suplimentare cerute decetãþeni);

- creºterea marjei de dobân-dã sau a ratei dobânzii fixe, in-troducerea/majorarea comisioa-nelor ºi introducerea unor ele-mente noi de cost prin acte adi-þionale întocmite pentru acorda-rea de rescadenþãri, reeºalonãri,perioade de graþie acordate lasolicitarea consumatorului;

- perceperea unui comision,tarif sau a oricãrei speze în ca-zul în care consumatorul cereeliberarea unui document nece-sar rambursãrii anticipate a cre-ditului prin refinanþare.

Astfel, bãncile pot cere pen-tru un credit numai comisionulpentru analiza dosarului, comi-sionul pentru administrarea cre-ditului sau comisionul pentruadministrarea contului curent,costurile aferente contractelorde asigurare încheiate ºi dobân-da penalizatoare, alte costuriaferente creditului respectivpercepute de terþi ºi un comisi-on unic pentru serviciile presta-te la cererea cetãþenilor.

Important! Bãncile n-au voiesã modifice clauzele contractua-le fãrã a exista acceptul consu-matorului, dispune OUG nr. 52/2016, iar orice eventualã modi-ficare trebuie notificatã în prea-labil.

4. Poþi converti în orice mo-ment un credit în valutã

În cazul persoanelor care aleg

valuta (adicã o altã monedã de-cât moneda naþionalã a þãriinoastre, leul), contractul înche-iat cu banca trebuie sã prevadãdreptul de a cere oricând con-vertirea creditului într-o mone-dã alternativã. Cursul de schimbfolosit este cel comunicat deBanca Naþionalã a României ladata cererii de conversie.

„În cazul în care consumato-rul decide sã utilizeze dreptul dea converti contractul de creditîntr-o monedã alternativã, cre-ditorul nu impune nicio restric-þie ºi oferã consumatorului pro-dusele disponibile din ofertacreditorului la momentul înain-tãrii cererii de conversie de cã-tre consumator. Creditorultransmite oferta sa consumato-rului în cel mai scurt termen, darnu mai mult de 15 zile calenda-ristice de la data înregistrãriicererii consumatorului”, scrie înordonanþa de urgenþã amintitã.

Mai precis, moneda alterna-tivã este fie moneda în care, înprincipal, consumatorul îºi pri-meºte venitul sau deþine active-le care finanþeazã plata creditu-lui, fie moneda statului membrual Uniunii Europene în careconsumatorul a avut reºedinþala momentul încheierii con-tractului sau cel în care-ºi arereºedinþa în prezent.

5. Dacã dai banii înapoi mairepede, ai dreptul la o redu-cere

Cei care contracteazã un cre-dit sunt îndreptãþiþi în oricemoment sã apeleze la variantarambursãrii anticipate. Concret,dacã reuºesc sã returneze baniimai repede decât este stabilit încontract, cetãþenii trebuie sã sebucure de o reducere a costuluitotal al creditului.

Potrivit Ordonanþei de urgen-þã a Guvernului nr. 52/2016, re-ducerea constã în „dobânda ºicosturile aferente sumei ram-bursate anticipat pentru perioa-da dintre data rambursãrii anti-cipate ºi data prevãzutã pentruîncetarea contractului de cre-dit”. Dreptul de rambursare an-ticipatã nu poate sã fie condiþi-onat de plata unei sume mini-me sau de un anumit numãr derate, iar banca n-are voie sã apli-ce penalizãri, sã perceapã com-pensaþii sau orice alte costuri.

„În situaþia în care un consu-mator urmãreºte sã îºi îndepli-neascã obligaþiile în temeiulunui contract de credit înainteca acesta sã înceteze de drept,creditorul furnizeazã consuma-torului fãrã întârziere, dupã pri-mirea solicitãrii, pe hârtie sau pealt suport durabil, informaþiilenecesare pentru analizarea op-þiunii respective”, se mai aratãîn actul normativ.

Atenþie! Dupã trecerea a ma-ximum cinci zile calendaristicede la încetarea unui contract decredit, banca trebuie sã dea con-sumatorului un document gra-tuit care sã ateste stingerea tu-turor obligaþiilor contractualedintre pãrþi.

6. Banca trebuie sã te ajutedacã ai probleme cu banii

Banca trebuie sã ia mãsuri casã previnã declararea scadenþeianticipate, iniþierea executãriisilite ori vânzarea datoriilor cã-tre recuperatorii de creanþe,scrie în actul normativ. Aºadar,reprezentanþii bãncii trebuie sãpoatã dovedi cã au depus efor-turile necesare pentru a evitainiþierea acestor trei proceduri.Notã:Noile reguli introduse de

OUG nr. 52/2016 se aplicã doarcreditelor contractate începândcu data de 30 septembrie 2016.

„În vederea îndeplinirii obli-gaþiilor (…), cel mai târziu dupãînregistrarea unui numãr de 60de zile consecutive restanþã decãtre consumator, creditorul vadepune diligenþele necesarepentru a transmite în scris con-sumatorului soluþii corespunzã-toare pentru achitarea debitului,pe baza informaþiilor primite dela consumator privind situaþiasa”, este menþionat în docu-ment. Totuºi, la cerere, bancatrebuie sã ofere soluþii în oricemoment contractual, în mãsuraîn care cetãþeanul dovedeºte cãeste într-o situaþie dificilã sau cãîn curând nu va mai putea sã-ºiachite ratele.

7. Înainte sã se ajungã laexecutarea silitã, poþi vindesingur terenul sau casa

Dacã se ajunge în situaþia încare urmeazã sã se declare sca-dent creditul sau sã se apelezela executarea silitã, consumato-rul poate cere sã-ºi vândã sin-gur imobilul ipotecat. Dreptultrebuie sã fie valabil pentru operioadã minimã de ºase luni,astfel cã se poate apela la exe-cutarea silitã abia dupã expira-rea acesteia.

„În acest caz, consumatoruleste obligat sã îl informeze înscris pe creditor despre ofertelede preþ primite, indicând, dupãcaz, numele sau denumirea, pre-cum ºi adresa sau sediul socialale potenþialilor cumpãrãtori.Creditorul transmite consuma-torului acordul sãu cu privire laefectuarea vânzãrii în termen decel mult 3 zile lucrãtoare de laprimirea informaþiilor (…).Consumatorul ºi terþul cumpã-rãtor vor proceda la semnareaactului de vânzare-cumpãrareasupra imobilului într-un ter-men de maximum 10 zile lucrã-toare de la primirea acordului de

la creditor”, este explicat în or-donanþa de urgenþã, cu preci-zarea cã persoana cumpãrãtoa-re trebuie sã consemneze pre-þul la dispoziþia bãncii în celmult patru zile lucrãtoare dela încheierea actului de vân-zare-cumpãrare.

Apoi, în cel mult trei zilelucrãtoare de la data consem-nãrii preþului, diferenþa dintrebanii luaþi pe imobil ºi sumarãmasã de rambursat din cre-dit trebuie sã ajungã la cetã-þean. Dacã banii nu ajung pen-tru acoperirea creditului, ban-ca trebuie sã anunþe în scrisconsumatorul cu privire la câtmai are de plãtit.

8. Dacã datoriile tale suntcesionate, trebuie sã fii infor-mat

Consumatorii trebuie sã ºtiecã un contract de credit saucreanþele rezultate din acestapot fi cesionate cãtre un altcreditor. Într-o astfel de situa-þie, cetãþenii trebuie sã fie in-formaþi „în termen de 10 zilecalendaristice de la încheiereacontractului de cesiune, prinscrisoare recomandatã cu con-firmare de primire”, prevedeOUG nr. 52/2016.

Notificarea trebuie sã fiescrisã ºi sã includã cel puþinnumele ºi datele de contact alecreditorului ºi ale entitãþii careva încasa sumele pentru ram-bursarea creditului dupã cesi-une, numele creditorului ori-ginal de la care a fost preluatãcreanþa, data la care s-a reali-zat cesiunea, cuantumul sumeidatorate ºi documentele dove-ditoare în acest sens ºi contu-rile în care se vor face plãþile.Notã: Recuperatorii de

creanþe au noi obligaþii în re-laþia cu datornicii, printre careinterdicþia de a-i contacta în-tre anumite ore ale zilei sau lalocul de muncã. Informaþii pelarg pot fi gãsite www.coltuc-.ro/blogAv. Marius Vicenþiu Coltuc

Ghid pentru accesarea unui credit de locuinþãsau teren. Analiza legislaþiei la zi, clauze abuzive


















15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

C onsiliul JudeþeanDolj ºi Centrul Jude-þean pentru Conser-

varea ºi Promovarea CulturiiTradiþionale Dolj organizea-zã, în perioada 11 – 12 no-iembrie 2016, cea de-a VII-aediþie a Festivalului Naþional„Ioana Radu”. Evenimentuleste gãzduit de Teatrul Naþi-onal „Marin Sorescu“.

Pe parcursul celor douã zilede festival, iubitorii romanþeiºi muzicii lãutãreºti se vorbucura de acorduri ºi emoþiice le vor aminti de „Reginaromanþei româneºti”, aici, laea acasã, pe plaiuri olteneºti.

Biletele se gãsesc la Agen-þia Teatrului Naþional „MarinSorescu“, de luni pânã dupãduminicã (luni: 10.00 - 18:00:marþi, miercuri, joi ºi vineri:10.00 - 18.30; sâmbãtã: 10.00- 13.00 ºi duminicã: 16.30 -

18.30).Preþ bilet / searã: 30 lei

Programulfestivalului:

Joi, 10 noiembrie 2016, ora19,30Daniela VLÃDESCUBianca IONESCU-BALLODinu Iancu SÃLÃJANUªtefania RAREªConstantin FLORESCUNineta Popa IONESCUAlla CEBOTARILavinia BÂRSOGHEMaria ROTARUMarian NIÞÃConstantin LÃTÃREÞU ºi Ta-raful sãu

Vineri, 11 noiembrie 2016,ora 19,30Alina MAVRODIN

Matilda PASCAL COJO-CÃRIÞAIoana CRISTEAIon AMITITELOAIECasandra Maria HAUªIMaria GOLBAN ªOMLEAMãdãlina STOICALiviu OLTEANUZorina BÃLANMaria BUZÃ ºi Taraful Geor-ge PÃTRAªCU

Prezentatori:Anca DRÃGAN ºi MarianPOLITIC,actori la Teatrul Naþional„Marin Sorescu” Craiova

Acompaniazã:Orchestra „DOR ROMÂ-NESC”, Bistriþa-NãsãudDirijor: ªtefan CIGUOrchestra “MARIA TÃNA-SE”, CraiovaDirijor: Nicu CREÞU

9, dar braþul sãu de aur, Gull-den, tremurã la 7 metri. Maneape semicerc nu e Loke ºi ratea-zã consecutiv, iar întregul edi-ficiu, sclipitor, se prãbuºeºte caun castel de nisip. Apãrarea for-te altãdatã devine ºvaiþer, ata-curile lâncezesc, Niombla parepicatã din cer, pasele fãrã adre-sã ºi nesincronizãrile abundã.Amorim înscrie cu fiecare tra-sor, Nora Mork surâde, iarLoke, pivotul-ºarpe, muºcã sis-tematic din pradã. Egalãm la 16ºi la 17, dar tigroaicele descar-cã muniþia doar prin Torsten-sson. Gyor marcheazã de 18ori, dublu faþã de pânã la pau-zã. În final, 24-27! Dle Vester-gaard, ce s-a întâmplat la cabi-ne? A intrat acolo o echipã ºi aieºit o cu totul altã echipã, um-bra celei dintâi. Mi se pare sinu-cigaº sã se marºeze pe faptul cãºi anul trecut era sã ne înecãm,dar am triumfat la Final Four.Existã un amãnunt, din câteva,teoretice, care ar explica poatecãderea din sublim în ridicol acampioanei continentale. Primareprizã a aparþinut lui Verster-gaard, care l-a surprins pe Am-bros, tehnicianul lui Gyor, darºi (atenþie!) selecþionerul Ro-mâniei, încã de la Olimpiadã.Altfel zicând, involuntar, i s-aupus acestuia pe tavã dacã nu „si-napsele” CSMB, atunci, sigur,o legãturicã de chei din partearomâncelor de la lot. Jucãriei is-au dat târcoale 30 ºi ceva deminute, apoi s-a deschis la fix.Dar n-am dat încã pasãrea dinmânã ºi aºteptãm revanºa devineri.

Tigroaicesau vrãbiuþe?

Când CSM Bucureºti ºiGyor Audi ETO KC auintrat la cabine, pre-

mergãtor reprizei secunde, ta-bela indica 13-9 pentru laurea-tele Europei. O, la, la! ar fi pu-tut exclama iubitorul de hand-bal la aflarea veºtii. O, ba, ba!ar fi venit replica spectatoruluinedumirit la încheierea partidei.Elevele lui Jacob Vestergaardevoluaserã în primele 30 deminute în disputa cu elevele luiMartin Ambros aproape de per-fecþiune. S-a jucat la început dela egal la egal pânã la 5-5, dupãce unguroaicele inauguraserãseria. O scãdere de nivel pe po-ziþionalul nostru face ca aces-tea sã se detaºeze la douã go-luri. Vestergaard cere time-outºi lucrurile revin la normal.Grubisic sigileazã poarta, Gull-den ºi Torstensson îºi intrã înmânã. De partea cealaltã, NoraMork, adusã cu surle ºi tobe laGyor, iese în evidenþã numaicând gesticuleazã nervos la pa-radele croatei, un gol în 20 deminute. Ca prin farmec, 5-7 seprimeneºte în 7-7, 8-7, 12-8,13-9. Impresia este cã bucureº-tencele, cu mai multã determi-nare, le puteau taxa la sânge peAmorim ºi Loke, care acumu-laserã deja câte douã eliminãripentru cã dãduserã-n lupte li-bere, dar ºi pe coechipiereleacestora. Vineri, în actul primal aºa-zisei reeditãri a finaleidin 2015 a Ligii Campionilor,Gyor s-a clãtinat de-a binelea.Ce a urmat þine de terapia in-tensivã. CSMB primeºte oxi-gen, tensiunea urcã pânã la 14/

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Începe cea de-a VII-a ediþiea Festivalului „Ioana Radu“

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Centrul comercial Oltenia Sucpi,locul ideal pentru cumpãrãturi

CaleaBucureºti

129A,Craiova

Amãnunteîn pagina 12

SC APAVIL SA adesfãºurat ºi în sãptã-mâna 24 – 28 octom-brie o activitate inten-sã în municipiulRâmnicu Vâlcea, încolaborare cu autori-tãþile locale.

LUCRÃRI DE AMENA-JARE A TERENULUI. Aufost executate lucrãri de ame-najarea terenului, prin betona-re ºi asfaltare pe strãzile Mori-lor, Corneliu Coposu ºi Râu-reni.

AVARII SOLUÞIONATE.Au fost soluþionate 5 avarii lareþeaua de apã potabilã pe strã-zile Tudor Vladimirescu, Cor-neliu Coposu, Râureni nr. 156,Feþeni nr.61B ºi Calea lui Tra-ian Sud.

POMPE CURÃÞATE. Aufost curãþate pompele de cana-lizare Morilor, Arinilor, Gora-nu ºi Dem Rãdulescu, precumºi pasajele de pe str. Dacia,Bogdan Amaru ºi Râureni.

PROBLEME PUNCTUA-LE. Au fost realizate o serie delucrãri punctuale:

- s-au curãþat manual cãmi-nele de canalizare ºi gurile descurgere în zonele Ostroveni I,II, III, IV, V, VI, Zãvoi (bl.5, 9),Centru (bl. A+B sc. C, D, bl. Dsc. A, bl. L sc. A, D, bl. R ºi pestrãzile Gabriel Stoianovici,Matei Basarab, Dr.Hacman ºiGrigore Procopiu;

- continuarea lucrãrilor de ex-tindere reþea apã potabilã cuprobe de presiune la reþeaua deapã pe strada Toporaºilor;

- s-a igienizat ºi asigurat zonade protecþie sanitarã staþii pom-pe Râureni, Feþeni, Capela ºiPopa ªapcã;

- s-au executat 7 racorduri lasistemul public de canalizare pestrada Morilor.

CÃMINE CURÃÞATE.Au fost curãþate gurile de scur-gere ºi cãminele de canalizareîn mai multe zone din munici-piul Rm. Vâlcea:

Ostroveni (la blocurile A11/2, A12, A11/3, A26 (colecto-rul), A28/2, A34/2, A31/1, A49/1, A50, A38/1, A40/2, A38/2,C32 sc. A, C, B13 sc. A, A13sc. B, C, D, B12 (spate) , A8/1sc. A ,C, A6, A17/1, G320, A69,A54, pe strada Mihai Emines-

cu – Dispensar, la Staþia deEpurare Rm. Vâlcea ºi la firmaSC. NURVIL SRL);

- Centru (pe strãzile Cerna labl. P2 ºi la cofetãria „Trenule-þul”, Cãpitan Negoescu nr. 10– 12 ºi Regina Maria la bl. „Co-zia”);

- Nord (Calea lui Traiannr.248A ºi Dr. Hacman la bl.14B);

- precum ºi pe Calea lui Tra-ian la bl. 7, Libertãþii la bl. A17sc. D ºi la bl. A14 sc. A ºi B,Virgiliu nr. 4 ºi Depozitelor –firma Metal Techniks.

22 APOMETRE VERIFI-CATE ªI MONTATE. Tot încursul sãptãmânii trecute, aufost verificate, montate ºi re-montate un numãr de 22 deapometre, fiind întocmite ºi unnumãr de 19 documentaþii teh-nice.

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Niºte chineziplimbãreþi...

Niºte chinezi curioºi ºidornici de plimbare ºi-aureluat vizitele la Bãile Go-vora ºi Ocnele Mari, cu pro-misiunile cã fac ei, veziDoamne, niºte centre de sã-nãtate.

deocamdatã, o deþineti inte-rimar?”

Ceva mai roºu la faþã,Lovin a fost însã pe fazã.„Toþi cei de la aceastã masãpot fi candidaþi. Noi aicisuntem într-o echipã”, zice,tacticos! Aº!

Concediulmedical,scãparea lui Miºu

Afurisit, rãul nu vine nici-odatã singur! Domnule, cesã vezi! Fix la ºedinþa CJVâlcea, când se propuneaschimbarea sa din funcþia deadministrator special al CETGovora, Liviu Mihai Miha-lache (foto jos), alintat„Miºu”, s-a îmbolnãvit. Prinurmare, la un minut dupã în-ceperea ºedinþei, i-a trimispreºedintelui ConstantinRãdulescu un mesaj peWhatsApp, în care îl anun-þa cã a dat de belea. Rãdu-lescu nu citise mesajul de-oarece îºi lãsase telefoaneleîn birou. Anunþat de consi-lierii liberali, în timp util, atrimis dupã telefoane ºi aºaa luat la cunoºtinþã de situa-þie. Aºa cã schimbarea nu s-a putut produce din motivede concediu medical. Miºu-le, sãnãtate, dar tot te vor în-locui; cu Pralã!

APAVIL, lucrãri în sãptãmâna24 – 28 octombrie

















Primarul din Govora, Mi-hai Mateescu (foto), dar ºifostul primar din OcneleMari, Petre Iordache, s-aulãudat ani de-a rândul cumarii investitori, în timp ceãºtia n-au bãtut þãruºul, mã-car. Pariu cã povestea se varepeta?

Zise Lovin,tacticos...

Întrebare a jurnalisteiMariana Sima, de la TVVâlcea 1, pentru liderulALDE Vâlcea, Dumitru Lo-vin: „Credeþi cã doamna Iu-liana Moise este un posibilcontracandidat la preºedin-þia ALDE Valcea, pe care,

dna, cu ochii pe mitropolia olteniei - indiscret.ro amãnunte în pagina 12 3 ... 4 - alexandru...

Documents