contabilitatea stocurilor - practica de specialitate in domeniul contabilitatii

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICESECŢIA: Contabilitate si Informatica de Gestiune

TEMA: CONTABILITATEA STOCURILOR

PRACTICA DE SPECIALITATE IN DOMENIUL CONTABILITATII

Autor:

ANUL III

2007

CUPRINS

I. SCURT ISTORIC....................................................................................................pag 31.1 Prezentarea generală a societăţii comerciale...............................................pag 31.2 Analiza structurii organizatorice.................................................................pag 5

II. CONTABILITATEA STOCURILOR – BAZA TEORETICA .........................pag 7 2.1 Continutul, caracteristicile si principalele structuri ale stocurilor...............pag 72.2 Obiectivele si factorii organizarii contabilitatii stocurilor ..........................pag 82.3 Recunoasterea stocurilor conform IAS 2 ....................................................pag 102.4 Evaluarea stocurilor ....................................................................................pag 11

III. CONTABILITATEA STOCURILOR – INREGISTRARI .............................pag 20 3.1 Calculul si decontarea productiei obtinute si vandute ................................pag 20 3.2 Registrul Jurnal ...........................................................................................pag 25

VI. CONCLUZII .........................................................................................................pag 26

2

CONTABILITATEA STOCURILOR

1. SCURT ISTORIC

1.1. Prezentarea generala a societatii comerciale

Modul de constituire

Societatea comerciala “ SAS BERTON ” este o societate comerciala cu raspundere limitata, cu sediul in Timisoara, infiintata in anul 1994 pe baza Legii 31/1990 si a Legii nr. 35/1991 republicata.

Din actele constitutive ale societatii (statut,contract de societate ) rezulta ca asociatii societatii sunt la data constituirii in numar de 2 persoane , unul fiind cetatean roman, iar cel de-al doilea cetatean italian. Aportul la capitalul social al societatii s-a realizat in procent de 50% pentru fiecare asociat, fiind in valoare totala de 36.000.000 lei.

Din actele aditionale intocmite ulterior reiese ca numarul asociatilor s-a modificat , astfel incat la aceasta ora sunt doi asociati romani cu cate un procent de 50% din capitalul social pentru fiecare, iar asociatul italian s-a retras.

Profilul activitatii si obiectivele unitatiiIn momentul constituirii, societatea avea ca obiect de activitate comertul cu ridicata a

produselor nealimentare, atat pe piata interna cat si pe cea externa, precum si activitati de intermediere in comertul cu ridicata pe piata externa.. Ulterior, domeniul principal de activitate a devenit productia de produse stratificate din lemn, comercializate pe piata externa si partial pe cea interna, o mare parte a acestora fiind inglobate in scaunele ergonomice de birou si pentru colectivitati realizate de societate in cadrul unuia din domeniile secundare de activitate.

Ca activitati secundare s-au mentinut : comercializarea cu ridicata a produselor lemnoase si mic mobilier, precum si cea de intermediere (comisionare) in comertul cu produse lemnoase. In urma achizitionarii unor incinte a intervenit ca activitate si inchirierea acestora. Principalele produse realizate de societate sunt :- stratificate din lemn realizate din furnir presat si prelucrat, utilizate in productia de scaune

ca baza penru tapiterii, o parte fiind destinate exportului si o parte pentru productia proprie, un procent redus fiind vandut pe piata interna ca atare;

- scaune ergonomice de birou si pentru colectivitati, comercializate in special prin distribuitori in toata tara, iar o parte redusa se comercializeaza direct beneficiarilor pe baza de comenzi ferme, astfel incat nu exista produse stocate.

In ceea ce privesc serviciile prestate de societate , acestea sunt : - comisionare pe piata externa in comertul cu produse lemnoase - transoprtul produselor vandute catre beneficiari- inchirierea de spatii : pentru depozite si pentru birouri .

De la infiintarea societatii, in anul 1994, cand activitatea se realiza intr-un spatiu restrans, comercializarea si comisionarea realizandu-se fara a avea un depozit propriu, ci direct ex work , in structura organizatorica existand doar cei doi asociati, contabilul si o secretara , pana in prezent s-au produs importante schimbari.

Asfel societatea dispune de un spatiu propriu de productie, unul inchiriat (pentru productia de stratificate care necesita utilaje mai complexe), spatiu pentru realizarea veniturilor din inchirieri, spatiu pentru depozitarea produselor lemnoase destinate comercializarii cu

3


ridicata. La ora actuala societatea dispune de un personal de 30 de angajati : 21 direct productivi , 1 sofer , 1 vanzator cu ridicata si 7 pe diverse functii administrative .

Gama de produse fiind de acum bine stabilita, societatea nu are tendinta imediata de a se extinde, obiectivul primordial fiind acela de a acapara noi piete de desfacere, urmand ca investitiile sa se realizeze in utilaje necesare asamblarii scaunelor, urmand a se angaja personal pe masura cresterii comenzilor.

Se urmareste pe masura cresterii pietei de desfacre a scaunelor, reducerea activitatii de comisionare si a celei de export de stratificate. Impedimentele survin din mai multe motive :

-calitatea nestisfacatoare a produselor realizate de comitenti in cadrul activitatii de comisionare , ceea ce creea probleme deosebite legate de incasarea contravalorii marfurilor sau de readucerea acestora in tara

-neincasarea la timp a contravalorii marfurilor exportate (din motive obiective deseori) fiind grav penalizata de legislatia romana, ca si nemaiacordarea de facilitati exportatorilor, sunt tot atatea motive care au directionat hotararea administratorilor societatii in a se orinenta catre piata interna.

4


1.2. Analiza structurii organizatorice

5

ADUNAREA GENERALA A ASOCIATIILOR

ADMINISTRATORI

DIRECTOR ECONOMIC-

ADMINISTRATIV

DIRECTORTEHNIC

SERVICIU PRODUCTIE

MAGAZIN DE PREZENTARE

APROVIZDESFACERE

TRANSPORTATELIER 1

SERVICIUCOMERCIAL

ATELIER 2

SERVICIULFINANCIAR-CONTABIL

SERVICIULPERSONAL-

SECRETARIAT

DEPOZIT

EN-GROS

DEPOZITEN-GROS


Evaluarea organigramei

Structura organizatorica a intreprinderii se poate vedea in organigrama de mai sus, aceasta corespunde asigurarii unei bune functionari a agentului economic.

Structura este astfel conceputa incat sa poata fi stabilite concret atributiile si sarcinile fiecarui compartiment functional, ale fiecarui post, precum si relatile functionale care trebuie sa existe intre compartimente.

Tipul de organigrama ales pentru reprezentarea cat mai fidela a structurii societatii este cel arburescent, alcatuit din 5 niveluri.

Analizand de la nivelul superior pana la cel mai de jos, organigrama putem observa:

- nivelul 1 – este reprezentat de AGA, ea fiind trunchiul socetatii

- nivelul 2 – este reprezentat la randul sau de Administratori, acestia ocupandu-se de buna dsfasurare a activitatii in cadrul societatii.

Aceste prime doua niveluri alcatuiesc trunchiul organigramei din care sub forma arborescenta se desprind 2 ramificatii.

- nivelul 3 – este alcatuit din Directorul Tehnic pe de o parte si de Directorul Economic-Administrativ. Aici, la acest nivel se evidentiaza faptul ca partea administrativa si economica este bine structurata in cadrul societatii.

- nivelul 4 – cuprinde cele 5 servicii necesare pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii societatii: Serviciul Productie si Serviciul Comercial – fac parte din structura tehnica; Serviciul Financiar-Contabil, Serviciul Personal-Secretariat si Serviciul En-Gros – ce tin de structura administrativa.

- nivelul 5 – contine cele doua ateliere, magazinul de prezentare, serviciul de Aprovizionare-Desfacere si Servicul de Transport.

O structură organizatională optimă trebuie să îndeplinească următoarele conditii: a) să reflecte obiectivele si planul de actiune; b) să oglindească autoritatea în măsură să administreze întreprinderea; c) să evidentieze cadrul de desfăsurare al activitătilor; d) să fie alcătuită din persoane foarte bine pregătite.

6


2. CONTABILITEA STOCURILOR – BAZA TEORETICA

2.1. Continutul, caracteristicile si principalele structuri ale stocurilor

Stocurile sunt active circulante detinute pentru a fi vandute, in curs de productie in vederea vanzarii sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.

Conform O.M.F.P. 1752 / 2005, un activ se clasifica ca circulant atunci cand:-este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se

asteapta a fi realizat in termen de de 12 luni de la data bilantului;-este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;-este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este

restrictionata.Activele circulante se utilizeaza o perioada scurta in activitatea intreprinderii si in

general participa la un singur circuit economic, modificandu-si in permanenta forma.Stocurile pot intra in intreprindere pe maimulte cai: achizitie, productie proprie, aport,

donatie, etc. Stocurile, prezinta o serie de caracteristici care le particularizeaza in structura activelor:-se afla succesiv si neintrerupt in diferite faze ale procesului de productie si

comercializare;-descriu mai multe rotatii (circuite) in cadrul unei perioade de gestiune;-sunt destinate a fi consumate la prima lor utilizare (materiile prime, materiale

consumabile), sau a fi bandute in aceeasi stare (marfurile) sau a fi vandute dupa prelucrare (produsele);

-contribuie la realizarea cifrei de afaceri a unitatii si la valorificarea capitalului.Aceste caracteristici fac ca stocurile sa detina un rol important in activitatea firmelor.

Din acest motiv este foarte important ca gestiunea stocuilor sa vizeze mentinerea unui nivel corespunzator al acestora din punct de vedere al calitatii, cantitatii si al volumului productiei si al modului de realizare al acestuia. Nu orice nivel al stocurilor este favorabil intreprinderilor. Un nivel minim al stocurilor poate genera disfunctionalitati pe relatia furnizor – beneficiar si opriri ale procesului de productie. Un nivel ridicat al acestora, poate determina imobilizari importante de stocuri care vor fi lipsite de miscare o anumita perioada, fapt ce genereaza dificultati in fluxurile financiare1 ale firmei.

Ca parte componenta a activelor circulante, stocurile pot fi structurate in maimulte categorii:

Materii prime - participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata.

Materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, seminte si materiale de plantat, furaje, si alte materiale consumabile) – participa sau ajuta procesul de fabricatie sau de exploatare de regula, fara a regasi in produsele la a caror fabricare participa.

Materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri materiale de valoare mare cu durata de viata utila de sub un an, sau durata de viata utila peste un an, indiferent de

1 Prin echivalent de numerar se intelege investitiile financiare pe termen scurt, usor convertite in numerar si a caror risc de schimbare a valorii este nesemnificativ.

7


valoare, sub forma de : echipamente de protectie si de lucru, mecanisme, dispozitive, verificatoare, baracamente si amenajri provizorii de santier.

Produsele - sunt reprezentate de:- semifabricate – acele bunuri al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o

sectie (faza de productie) si se pot livra altor sectii sau tertilor;- produse finite – bunuri care au parcurs in intregime fazele procesului de

fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in carul unitatii, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor;

- produse reziduale – sunt reprezentate prin rebuturi, materiale recuperabile, deseuri.

Animalele si pasarile – respectiv animale nascute si cele tinere de orice fel (bitrei, miei, porci, manji si altele), crescute si folosite pentru reproductie sau puse la ingrasat, pentru a fi valorificate, coloniile de albine precum si animalele pentru pentru productie (lana, lapte, oua, blana)

Marfurile – respectiv bunurile pe care intreprinderea le cumpara in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii.

Ambalajele – includ ambalajele refolosibile achizitionate sau fabricate, destinate protejarii si prezentarii produselor si care, in mod temporar, pot fi pastrate de terti cu obligatia restituirii in conditiile prevazute de contract.

Productia in curs de executie – este reprezentata de productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile de prelucrare) prevazute de procesul de fabricatie, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. Sunt asimilate productiei in curs: lucrarile, serviciile si studiile in curs de executie sau neterminate.

2.2. Obiectivele şi factorii organizării contabilitatii stocurilor

Obiectivele contabilităţii stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie sunt, în principal legate de realizarea funcţiilor comerciale ale întreprinderii.

Principalele obiective ce revin contabilităţii în acest domeniu sunt:

A. Urmărirea şi controlul realizării programului de aprovizionare. Prin organizarea evidenţei pe grupe şi feluri de stocuri, precum şi a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri de cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informaţii utile cu privire la stadiul aprovizionării.

B. Asigurarea integrităţii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare şi urmărirea permanentă a mişcării lor. Se asigură prin organizarea contabilităţii mijloacelor circulante materiale pe gestiuni, şi în cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ şi valoric, înregistrarea exactă şi la timp a cuantumului mişcărilor şi a diferenţelor constatate la inventariere, sesizarea existenţei stocurilor fără utilitate sau cu mişcare lentă, pentru luarea măsurilor necesare lichidării lor.

8


C. Urmărirea utilizării raţionale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod de organizare care să permită respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit, evidenţa economiilor sau a materialelor ne utilizate, precum şi a materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea în secţiile de fabricaţie.

D. Asigurarea delimitării cheltuielilor de transport-aprovizionare faţă de valoarea materialelor aprovizionate, impune organizarea contabilităţii astfel încât acestea să poată furniza informaţii cu privire la nivelul şi structura cheltuielilor de transport aprovizionare.

E. Înregistrarea şi controlul valorificării stocurilor de mărfuri şi a celorlalte categorii de stocuri destinate a fi livrate terţilor.

F. Evidenţa şi urmărirea stocurilor de produse în procesul obţinerii şi livrării la preţuri competitive.

G. Evaluarea realistă a stocurilor şi determinarea influenţelor asupra patrimoniului şi rezultatelor, prin aplicarea corectă a regulilor de evaluare.

H. Promovarea principiului prudenţei şi principiului continuităţii activităţii la evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a stocurilor.

Realizarea acestor obiective este condiţionată de studierea şi luarea în considerare a factorilor specifici care influenţează organizarea contabilităţii activelor circulante materiale printre care:

a. mărimea întreprinderii, ca factor care determină alegerea metodei de contabilitate sintetică a stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.

b. structura organizatorică şi funcţională a gestiunilor de stocuri, determină circuitul documentelor primare şi evidenţa analitică pe gestiuni. Modul de organizare a activităţii de aprovizionare şi livrare, depozitare şi mişcare a stocurilor de materiale constituie premise de bază a contabilităţii, întrucât operaţiile specifice lor generează o mare diversitate de documente primare de a căror corectă întocmire şi completare depinde gradul de exactitate a informaţiilor furnizate.

c. caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, în funcţie de care se face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii şi conturile sintetice corespunzătoare lor; se elaborează nomenclatorul stocurilor şi pe această bază se organizează evidenta operativă şi contabilitatea analitică.

d. decalajul ce poate apărea, uneori, în vânzarea şi livrarea stocurilor.sursele de provenienţă a activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori, din producţie proprie, din prelucrare la terţi ) influenţează, în principal, conturile sintetice utilizate şi preţurile de evaluare.e. modul de evaluare a activelor circulante materiale influenţează, în special, modul de

înregistrare a acestora în contabilitatea sintetică, dar şi alegerea metodelor de determinare a preţurilor de ieşire la stocurile intersarjabile.

f. sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influenţează organizarea contabilităţii stocurilor în vederea calculării mărimii cantitative şi valorice a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor, precum şi a cheltuielilor efective de transport aprovizionare, în funcţie de care se aleg metodele de contabilitate analitica a stocurilor.

9


De asemenea la organizarea contabilităţii activelor circulante materiale trebuie consideraţi şi alţi factori, ca: documentele însoţitoare la intrarea stocurilor; amplasarea depozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce aparţin terţilor; fazele procesului de aprovizionare, precum şi mijloacele folosite pentru executarea lucrărilor de evidenţă şi calcul.

2.3. Recunoasterea stocurilor conform IAS 2

Standardele Internationale de Contabilitate IAS 2 folosesc structura de STOCURI cu urmatoarele interpretari:

Stocurile sunt active circulante care se caracterizeaza prin faptul ca:

a. sunt detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;b. sunt in curs de productie in vederea vanzarii in aceleasi conditii ca mai sus;c. sunt sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in

procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.

Aceasta clasificare nu depinde de natura elementului considerat, ci de destinatia sa, spre exemplu terenurile si constructiile constituie imobilizari in majoritatea intreprinderilor, dar sunt stocuri pentru un comerciant de bunuri imobiliare.

Pe de alta parte, stocurile pt avea o natura necorporala (imateriala). Astfel, in intreprinderea prestatoare de servicii, lucrarile realizate si nefacturate la inchiderea exercitiului constituie stocuri.

Stocurile si productia in curs de executie reprezinta ansamblul bunuriloe si serviciilor in cadrul patrimoniului, avand drept destinatie consumul la prima utilizare, vanzarea in aceeasi stare sau dupa prelucraere, precum si productia in curs de executie aflata intr-o anumita treapta a procesului sub forma productiei neterminate.

Dupa natura lor, sunt delimitate patru categorii de stocuri:

1. marfurile, cumparate si revandute fara nici o transformare;2. materialele si furniturile care intra in productia de bunuri fabricate (produse);3. produsele finite, obiecte fabricate de intreprindere;4. lucrari in curs de executie, produse sau servicii ce au atins un stadiu al fabricatiei

intermediare.

Valoarea neta de realizare este pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, din care sunt deduse costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costurilor necesare vanzarii.

Stocurile include bunurile cumparate si detinute cu scopul revanzarii, cum sunt marfurile achizitionate de un detailist in vederea revanzarii sau terenurile ai alte proprietatiimobiliare, detinute cu scopul de a fi revandute.

Stocurile include, de aemenea, produsele finite sau productia aflata in curs de executie, precum si materialele si alte consumabile destinate utilizarii in procesul de productie. In cazul

10


unui prestator de servicii, stocurile includ costul serviciilor, pentru care intreprinderea nu inregistrat inca venitul aferent2.

2.4. Evaluarea stocurilor

2.4.1. Preţurile de înregistrare folosite la evaluarea activelor circulante

In conformitate cu art. 8 si 9 din Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicata, pentru evaluarea elementelor de bilant se stabilesc urmatoarele reguli:a) la data intrarii in patrimoniu, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la

valoarea de intrarea , denumita valoarea contabila, care se stabileste astfel:- bunurile reprezentand aport la capitalul social, la valoarea de aport stabilita in

urma evaluarii efectuate potrivit legii, in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora;

- bunurile obtinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilita in functie de pretul pietei, starea si amplasarea acestora.

Valoarea de aport si, respectiv, de utilitate se substituie costului de achizitie;- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achizitie, denumita cost de

achizitie; - bunurile produse de unitatea patrimoniala, la cost de productie.

Activele dobandite prin schimb cu alte active se inregistreaza la valoarea justa a activelor primite in shimb.

În contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel:a. valoric, în contabilitatea sintetică;b. cantitativ şi valoric, cu unele excepţii, în contabilitatea analiticăc. cantitativ , în evidenţa operativă de la locurile de depozitare.

Preţurile folosite la evaluarea activelor circulante înregistrate în contabilitate se numesc preţuri de înregistrare. Ele pot fi diferite în funcţie de opţiunea unităţilor patrimoniale şi de natura stocurilor şi pot fi înregistrare în contabilitate, astfel:

1. Costul de achiziţie folosit la înregistrarea intrărilor stocurilor este format din preţul de facturare al furnizorului, taxele şi ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli incluse în factura furnizorului. Un asemenea preţ devine cost istoric şi va fi luat în considerare la eliberarea stocurilor din depozit. Întrucât costul de achiziţie, devenit preţ de înregistrare în contabilitate chiar pentru aceleaşi sortimente, diferă de la o perioadă la altă în funcţie de mărimea preţurilor de livrare practicate de furnizori sau de cheltuielilor de transport aprovizionare, se ridică problema preţurilor unitare care trebuie practicate la ieşirea stocurilor în cauză de la locurile de depozitare. În acest scop, conform O.M.F.P. 1752 / 2005 se stabileşte posibilitatea alegerii de către agenţii economici a uneia din următoarele metode:

Cost mediu ponderat;Prima intrare-prima ieşire;Ultima intrare-prima ieşire.

2 Confom IAS 18 –Contabilitatea veniturilor

11


2. Preţul standard este un preţ prestabilit ce constă în evaluarea şi înregistrarea stocurilor la preţuri fixe, stabilite anterior pe baza preţurilor medii ale stocurilor respective realizate în perioada precedentă. El devine preţ de înregistrare în contabilitate cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţa de costul de achiziţie. Preţurile standard trebuie sa fie actualizate periodic, cel puţin o data pe an, în funcţie de evoluţia preturilor şi alţi factori.

Diferenţele de preţ pot fi:Favorabile, când preţul standard este mai mare decât costul efectiv şi se înscriu

în roşu;Nefavorabile, când preţul standard este mai mic decât costul efectiv şi se înscriu

în negru.

Diferentele de preţ stabilite la intrarea bunurilor în patrimoniu se repartizează şi se înregistrează proporţional, atât asupra valorii bunurilor ieşite cât şi asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculează astfel:

Coeficient de repartizare

Soldul iniţial al diferentelor de preţ

Diferente de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei

( K ) Sold iniţial al stocurilor la preţ de înregistrare

Valoarea intrărilor în cursul perioadei la preţ de înregistrare

K Si (cont de diferente) Rd (cont de diferente) (coef.de repartizare)

Si (cont de stoc la preţ de înregistrare

Rd (cont de stoc la preţ de înregistrare

Acest coeficient se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare, obţinându-se, astfel, diferenţele de preţ aferente bunurilor ieşite. El se înmulţeşte cu valoarea stocurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite.

La finele perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, evaluate la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecteze valoarea stocurilor la costul de achiziţie.

3. Preţul de facturare al furnizorului este preţul indicat în factura furnizorului. Preţul de facturare devine preţ de înregistrare în contabilitate cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie. Diferenţele de preţ vor fi în toate cazurile nefavorabile, pentru că, în fapt, reprezintă cheltuielile de transport-aprovizionare, astfel ele vor fi înregistrate distinct în conturile de diferenţe de preţ.

Cheltuielile de transport aprovizionare înregistrate în conturile de diferenţe se vor repartiza proporţional, atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi asupra stocurilor, tot cu ajutorul unui coeficient de repartizare K care se calculează astfel:

Coeficient de

Cheltuieli de transport aferente stocurilor existente la începutul perioadei

Cheltuieli de transport aferente intrărilor de stocuri în cursul perioadei

repartizare (K) Soldul iniţial al stocurilor la preţ de facturare

Valoarea intrărilor de stocuri în cursul perioadei la preţ de factură

12


K Si (cont de diferenţe) Rd (cont de diferenţe) (coef.de repartiz.)

Si (cont de stoc la preţ de factură)

Rd ( cont de stoc la preţ de factură )

Acest coeficient (K) se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la preţuri de factură, obţinându-se astfel cheltuielile de transport aprovizionare aferente bunurilor ieşite din gestiune.

La sfârşitul lunii soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri la preţ de înregistrare, reflectându-se astfel valoarea stocurilor la costul de achiziţie, respectiv de producţie.

4. Costurile de producţie al unui bun cuprinde costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celalate cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Costul de productie este format din totalitatea cheltuielilor ocazionate de fabricarea bunurilor respective, iar acesta devine preţ de înregistrare în contabilitate. Prezintă dezavantajul că nu este cunoscut decât după expirarea lunii curente.

Cheltuielile generale de administratie si cele financiare nu se includ in costurile de productie, cu exceptia situatiilor descrise in Standardele Internationale de Contabilitate (vol.3).

Costurile indatorarii, respectiv cheltuielile financiare cu dobanzile si diferentele de curs aferente dobanzii privind imprumuturile, care sunt direct atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei unui activ pe termen lung, pot fi capitalizate ca parte din costul acelui activ daca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de IAS 23 si de Interpretarea SIC3 –2, daca se aplica tratamentul alternativ prevazut de acestea.

Cheltuielile de desfacere nu se includ in costul de productie al unui bun.

La ieşirea stocurilor din locurile de depozitare vor trebui calculate costurile unitare ale acestora şi se va folosi una dintre următoarele metode:

Costul mediu ponderat (CMP);Prima intrare-prima ieşire (FIFO);Ultima intrare prima ieşire (LIFO).

2.4.2. Reguli de evaluare a stocurilor

La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale, corespunzătoare stării lor patrimoniale:

Evaluarea la intrarea în patrimoniul întreprinderi;Evaluarea la inventariere;Evaluarea la bilanţ;Evaluarea la ieşirea din patrimoniu.

A. Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu

Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor , la intrarea în patrimoniu, este evaluarea la cost istoric, care poate fi identificată, prin:

3 SIC, conform abrevierii din limba engleza pentru “Standing Interpretations Committee”

13


Costul de achiziţie, în cazul bunurilor achiziţionate de la terţi, în structura căruia se cuprind următoarele elemente:

- Preţul de cumpărare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA), precum şi rabaturile, remizele, risturnuri etc.

- Taxe vamale aferente bunurilor importate.-Cheltuieli accesorii de achiziţionare – acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte

legate de aprovizionare până la intrarea bunurilor intrate în gestiune, ele pot fi:- Costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare;- Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare.

Nu se includ în costul de achiziţie cheltuielile financiare aferente finanţării necesare constituirii stocurilor şi nici sconturile financiare acordate pentru plata înainte de scadenţă.

Costul de producţie, în cazul bunurilor şi serviciilor obţinute din activitatea proprie de exploatare, format din:

- Preţul de achiziţie a materialelor consumate;- Cheltuielile directe de fabricaţie;- Cheltuieli indirecte de fabricaţie.

Valoarea de utilitate, în cazul bunurilor aduse ca:- Aport la capital;- Obţinute cu titlu gratuit;- Din donaţii.

Costul de intrare în patrimoniu este denumit şi valoare de intrare sau valoare contabilă.

Înregistrarea intrărilor de materii prime şi materiale consumabilePe bază de factură

Fără diferenţe de preţ

% = 401 Furnizori Materii prime 301TVA deductibil 4426

Cu diferenţă de preţ favorabile /nefavorabile

% = 401 Furnizori Materii prime 301Diferenţe de preţ 308TVA deductibil 4426

Pe bază de aviz de expediţie

Primire pe bază de aviz

% = 408 Furnizori facturi nesositeMaterii prime 301TVA neexigibil 4428

La primirea facturii fără diferenţe între aviz şi factură

Facturi nesosite 408 = 401 Furnizori

TVA deductibil 4426 = 4428 TVA neexigibil

La primirea facturii cu diferenţe în plus /minus între aviz şi factură

% = 401 Furnizori

14


Materii prime 301Facturi nesosite 408TVA deductibil 4426

TVA deductibil 4426 = 4428 TVA neexigibil

Ca aport de la asociaţi şi acţionari

Materii prime 301 = 456 Decontări cu asociaţii

Din prelucrare la terţi

Materii prime 301 = 351 Materii de la terţi

% = 401 Furnizori Materii prime 301TVA deductibil 4426

Din donaţii, cu titlu gratuit

Materii prime 301 = 7582 Venituri din donaţii

Plus la inventar

În roşu

Chelt cu mat prime 601 = 301 Materii prime

De la grup la unitate sau subunitate

De la grup

Materii prime 301 = 4511 Decontari in cadrul grupului

De la unitatea de care aparţine subunitatea

Materii prime 301 = 481 Decont. intre unit si subunitati

De la o altă subunitate

Materii prime 301 = 482 Decont. Intre subunitati

B. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii

Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea la valoarea actuală sau de utilitate denumită şi valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc în funcţie de utilitatea bunului în întreprindere sau preţul pieţei şi se identifică, în funcţie de destinaţia lor, astfel:

Stocurile destinate vânzării, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete de realizare, care este dată de preţul de vânzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu transport, comisioane etc.

Semifabricatele şi producţia în curs de execuţie se evaluează la valoarea componentelor materiale încorporate la care se adaugă costurile stadiilor de prelucrare.

Materiile prime şi materiale consumabile destinate utilizării în exploatare se evaluează la costul lor de înlocuire.

La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenţei, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. În acest sens:

15


În cazul în care se constată că valoarea de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului pentru unitate şi preţul pieţei, este mai mare decât valoarea cu care sunt acestea înregistrate în contabilitate, în listele de inventariere vor fi înscrise valorile din contabilitate.

În cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea din contabilitate, în listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar.

Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, în cazul constatării unor deprecieri relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care să reflecte situaţia reală existentă, chiar şi în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate, nu sunt deductibile fiscal.

În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, administratorii vor lua măsura imputării acestora la valoarea lor de înlocuire. Prin valoarea de înlocuire se înţelege costul de achiziţie, în care sunt incluse costul de cumpărare practicat pe piaţă, taxele nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport aprovizionare.

Înregistrări contabile în cazul aplicării inventarului permanent.

Evaluarea la cost de achiziţie:

Recepţia materiilor prime achiziţionate de la furnizori

% = 401 FurnizoriMaterii prime 301TVA deductibil 4426

Eliberarea în consumul productiv materiilor prime

Cheltuieli materii 601 = 301 Materii prime

Evaluarea la cost standard:

Recepţie conform facturii cu diferenţe de preţ:

% = 401 Furnizor Materii prime 301Diferenţe de preţ 308TVA deductibil 4406

Eliberare spre consum:

Cheltuieli cu M P 601 = 301 Materii prime

Evaluarea la preţ de facturare al furnizorului:

Recepţia materiilor prime:

% = 401 Furnizor Materii prime 301Diferenţe de preţ 308TVA deductibil 4426

16


Eliberare spre consum:

Cheltuieli cu M P 601 = 301 Materii prime

Înregistrări contabile în cazul aplicării inventarului intermitent.

Stornarea soldului iniţial de materii prime şi readucerea lor asupra cheltuielilor:

Materii prime 301 = 601 Cheltuieli cu mat prime

Recepţia şi trecerea asupra cheltuielilor a materiilor prime achiziţionate de la

furnizori:

% = 401 Furnizor Cheltuieli cu M P 601TVA deductibil 4426

Trecerea asupra stocurilor, a materiilor prime inventariate la sfârşitul lunii:

Materii prime 301 = 601 Cheltuieli cu mat prime

C. Evaluarea stocurilor la închiderea exerciţiului prin bilanţ contabil

Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele evaluărilor la inventariere, astfel pot fi posibile următoarele cazuri:

Pentru stocurile la care au rezultat diferenţe în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare, în bilanţ acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de valoare nu se înregistrează în contabilitate.

Pentru stocurile la care s-au constatat diferenţe în minus între valoarea de inventar şi valoarea lor de intrare, acestea se evaluează în bilanţ la valoarea de inventar. În contabilitate aceste stocuri vor continua să fie înregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare datorat unor deprecieri se înregistrează prin intermediul conturilor de provizioane. Dacă din valoarea de întrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate şi înregistrate provizioane, se obţine valoarea de inventar ca valoare netă ce se înscrie în bilanţ.

Pe baza celor arătate mai sus se desprinde regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor, şi anume: înregistrarea lor în contabilitate la valoarea de intrare, stabilită la nivelul costului de achiziţie sau a costului de producţie, după caz, ca forme a costului istoric. Prin aceasta se asigură aplicarea principiului realităţii, costurile efective de achiziţie şi de producţie fiind parametrii reali ai valorii stocurilor

Potrivit prevederilor pvt. 36 din Normele privind organizarea si efectuarea inventarierii, aprobate prin Ordinul ministrilui finantelor nr. 2388 / 1995, valorile materiale se vor evolua la valoarea lor actuala, numita si valoare de inventar, care se va incrie in coloana corespunzatoare din lista de inventariere centralizatoare, numai in cazul constatarii deprecierilor.

La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudentei, potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea cheltuielilor si datoriilor. Astfel, daca se constata ca valoarea de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului pentru unitate si pretul pietei, este mai mare decat valoarea cu care sunt evidentiate acestea in contabilitate, in listele de inventariere se vor inscrie valorile din contabilitate. Atunci cand valoarea de inventar este mai mica decat valoarea din contabilitate, in listele de inventariere se inscrie valoarea de inventar (valoarea actuala determinata in functie de utilitatea bunului si pretul pietei).

17


In cazul folosirii inventarului intermitent, valorile materiale inventariate se evalueaza la valoarea lor actuala, la pretul de inregistrare a ultimei intrari in gestiune, pe aceata baza urmand a se efectua corectarea cheltuielilor inregistrate pe naturi.

Determinarea stocurilor faptice se face astfel incat sa se evite omiterea sau inventarierea de doua sau de mai multe ori a acelorasi bunuri; in acest scop, se recomanda ca procedeu dubla inventariere.

In listele de inventariere se inscriu stocurile faptice stabilite de comisia de inventariere prin numarare, cantarire, masurare sau cubare, dupa caz. Dupa terminarea lucrarilor de inventariere, comisia de inventariere intocmeste recapitulatia listelor de inventariere, care va cuprinde: numarul fiecarei liste de inventariere, totalul indicilor naturali si valoarea totala a bunurilor inventariate.

D. Evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu

La ieşirea din patrimoniu sau la darea în consum, stocurile sunt evaluate şi se înregistrează scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare. Problema fundamentală a înregistrărilor la ieşirea stocurilor cumpărate sau fabricate este cea a preţului utilizat pentru evaluarea stocurilor ieşite.

În condiţiile în care pe parcursul desfăşurării activităţii, aceleaşi feluri de bunuri se procură la preţuri diferite, pentru evaluarea cantităţilor de stocuri ieşite sau consumate, având la bază valoarea de intrare a acestora, reglementările şi standardele internaţionale recomandă următoarele metode de evaluare:

Metoda costului mediu ponderat (CMP);Metoda prima intrare- prima ieşire (FIFO);Metoda ultima intrare- prima ieşire (LIFO);Metoda costului standard.

Potrivit metodei “ primul intrat – primul iesit” (FIFO), bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie ( sau de produictie) al lotului urmator, in ordine cronologica.

Metoda “costului mediu ponderat” (CMP) presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie.

Potrivit metodei “ultimul intrat – prmul iesit” (LIFO), bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al ultimei intrati (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din getsiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al lotului anterior, in ordine cronologica.

Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elemente similare de natura stocurilor si a activelor fungibile de la un exercitiu financiar la altul. Daca, in situatii exceptionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau de alte active fungibile, in notele explicative trebuie sa se prezinte urmatoarele informatii:

-motivul schimbarii metodei; si-efectele sale asupra rezultatului.O persoana juridica trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru

toate stocurile caue au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificata.

Înregistrarea ieşirilor de materii prime şi materiale consumabile

18


Trimise spre prelucrat

Terţi 351 = 301 Materii prime

Trecute la mărfuri spre a fi vândute

Mărfuri 371 = 301 Materii prime

Date în consum

Cheltuieli materii prim 601 = 301 Materii prime

Lipsă la inventar,

Imputabile

Cheltuieli mat prime 601 = 301 Materii prime

Creanţe în legătură 4282 = %cu personalul 7588 Alte venituri din exploatare

4427 TVA colectat

Neimputabile

Cheltuieli mat prime 601 = 301 Materii prime

Donate

Cheltuieli donaţii 6588 = 301 Materii prime

Distruse în urma calamităţilor

Alte cheltuieli 671 = 301 Materii prime

3. CONTABILITEA STOCURILOR – INREGISTRARI

3.1. Calculul si decontarea productiei obtinute si vandute

19


In vederea onorarii comenzilor primite, in decursul lunii decembrie 2004 firma achizitionat, materii prime in valoare de 621.170,49 Ron. Deoarece materiile prime sunt foarte diverse la diferite preturi de achizitie, voi considera pret mediu de intrare la prinicipalele componente ale unui scaun.

In Fisa tehnologica (pentru cateva tipuri de scaun ergonomic) prezentata in anexele 1-2, sunt principalele componente de fabricatie a unui scaun ergonomic.

Diferitele forme si particularitati ale componentelor duc la obtinerea unor scaune ergonomice intr-o gama variata de modele.

Componenetelor sunt achizitionate atat de la parteneri externi, prin import, cat si de la parteneri interni. De la 1 Ianuarie 2007 inregistrarea in contabilitate nu mai difera pentru componentele achizitionate de la parteneri externi (din spatiul comunitar) fata de cele achizitionate de la parteneri interni.

Se va inregistra, pe baza facturii fiscale , achizitia de materii prime

% = 401 “Furnizori”301

“Materii prime”4426

“T.V.A. deductibila”

In continuare, aceste sezuturi si spatare sunt trimise pe baza de aviz de insotire marfa, la pumctul de lucru din Timisoara, unde vor intra in componentistica fabricarii de scaun ergonomic de birou.

Valoarea totala a materiilor prime achizitionate in decursul lunii decembrie este

La depozitul din Timisoara

%= 401 “Furnizori” 621.170,493012 “Materii prime”4426 “TVA deductibil”

Total materii prime achizitionate 621.170,49

Din momentul intrarii materiilor prime in depozit, acestea vor fi date in prelucrare, pe baza Bonurilor de Consum. In gestiune avizul de insotire a marfii se va inregistra printr-o Nota de Predare-Transfer

Pentru a facilita procesul de verificare si inventariere a stocurilor, s-a decis evidentierea in contabilitate a transferului de materii prime date in prelucrare (consum), prin utilizarea analitic la 401 “Furnizori”, si anume 401xxx “Transfer intre gestiuni”

Astfel, notele contabile vor fi:

3012 = 401xxx -621.170,49“Materii prime” “Transfer intre gestiuni”

20


3019 = 401xxx 621.170,49“Materii prime “Transfer intre gestiuni” in prelucrare”

In decursul si pana la sfarsitul lunii, pe baza comenzilor se va face un centralizator pe tipuri de scaune produse la un cost de achiztie prestabilit.

Denumire scaun Cantit. Cost achizitie Valoare de inreg. c-da Prestabilit antecalculat

Scaun Como 2.100 65 136.500Scaun Iso 8.250 25 206.250Scaun Iso lemn 25 25,5 637,5Scaun Torino 3.445 81,5 280.767,5Scaun Queen 500 45,5 22.750Scaun copii 1.440 36 51.840Scaun Flash 1.082 72 77.904

Total 776.649

Cumulat, se va inregistra in contabilitate

345 “Produse finite” = 711 “Variatia stocurilor” 776.649

Iar cheltuiala aferenta consumului de materii prime pentru fabricarea scaunelor

601 “Ch mat prime” = 3019 “Mat prime in prel” 685.807,44

In decursul procesului de fabricatie, s-au inregistrat anumite pierderi, normale, din cauze diverse (cadru rupt, pierderi la decuparea materialului de tapitat sau a buretelui, blocajul unei roti de scaun, sau a pistonului, etc.), valoarea acestora inregistrandu-se:

601 “Ch mat prime” = 3019 “Mat prime in prel” 2.235,26

Precizez ca Soldul initial al contului 3019 “Mat prime in prel” la data de 01.12.2004 este de 541.702,86, reprezentand convraloarea materiilor prime date in consum in lunile precedente, dar neconsumate.

De asemenea se va face un calcul asemanator pentru materiile prime achizitionate la punctul de lucru, respectiv valoarea singurelor produse finite care vor intra in componenta scaunelor destinate vanzarii

Denumire produs Cantit. Cost achizitie Valoare de inreg.necesara Prestabilit antecalculat

Sezut lemn 15.260 3 45.780Spatar lemn 15.260 3,5 53.400,9

Total 99.180,9

21


De asemenea, in contabilitate, se va inregistra

345 “Produse finite” = 711 “Variatia stocurilor” 99.180,9

Pentru realizarea sezuturilor si spatarelor din lemn (fabricate conform fisei tehnologice de fabricatie, se va inregistra consumul de furnir, urelit, sulfat amoniu si alte materii prime

601 “Ch mat prime” = 3019 “Mat pime in prel” 74.526,25

De asemenea, se vor inregistra pierderile inerente procesului de fabricatie

601 “Ch mat prime” = 3019 “Mate prime in prel” 647,85

Centralizand datele, pentru luna decembrie 2004, concluzionam urmatoarele:

Costul materiilor prime consumate aferente productiei de scaune obtinute si vandute

Rd 601 “Ch mat prime” 763.216,81

Iar valoarea produselor obtinute si vandute, inregistrata la cost antecalculat

345 “Produse finite” = 711 “Variatia stocurilor” 875.829,9

3.1.1 Repartizarea chelt. de exploatare

Repartizarea cheltuielilor de productie se va face pe baza Balantei lunare de verificare. Pentru inceput, conform contabilitatii de gestiunem, se vor delimita cheltuielile pe purtatori si locuri de cost. Firma avand ca obiect principal de activitate, productia si comercialozarea de scaune ergonomice pentru birou si colectivitati, se vor repartiza foarte usor cheltuielile activitatii de baza, cheltuielile de desfacere si cheltuieli generale de administratie; urmeaza apoi a se delimita cheltuielile de productie in directe sau indirecte, in functie de purtatorul de cost.

Astfel vom avea toate cheltuielile de exploatare din grupa 6xx, impartite pe locuri de costuri.

Situatia aferenta lunii decembrie 2004 este prezentata in tabelul din anexa 3Din repartizrea cheltuielilor, va rezulta un cost al productiei realizatein valoare de

803.039,16 lei.Din aceeasi anexa prezentata, se poate calcula ponderea costurilor de productie in

totalul cheltuielilor de exploatare, aceasta fiind de 68%.

3.1.2. Inregistrarea in contabilitate a productiei obtinute si vandute

22


Pentru calculul productiei obtinute si vandute se extrage din Balanta lunara de verificare urmatoarele valori:

Conform situatiei de repartizare a cheltuielilor, am aflat deja valoarea costului de productie Cp = 803.039,16 lei

Valoarea de inregistrare (la cost standard – prestabilit) a produselor obtinute in decursul lunii

345 = 711 875.829,9“Produse finite” “Variatia stocurilor”

Valoarea de inregistrare (la cost standard – prestabili) a produselor obtinute si vandute in decursul lunii

711 = 345 911.642,98

“Variatia stocurilor” “Produse finite”

Valoarea la pret de vanzare a produselor finite vandute in decursul lunii

4111 = 701 1.015.477,22 “Clienti” “Venituri din vanzarea

produselor finite”

In anexa 4 este prezentata situatia de calcul a diferentelor de pret pentru produsele obtinute si vandute.

In urma calculelor, vom avea

Coef.de repartizare K = -0,126770

Sf 348 = Sf 345 x K

Sf 348 = 22.513,25 x (-0,126770)

Sf 348 = -2.854,02

Cunoscand valoare produselor obtinute la pret antecalculat

345 = 711 875.829,9 “Produse finite” “Variatia stocurilor”

si valoare produselor obtinute la pret efectiv, acesta fiind defapt costul productiei, calculat anterior, se poate determina diferenta de pret la intrare

23


711 = 348 (803.039,16 – 875.829,9)

711 = 348 72.790,74“Dif de pret la “Variatia stocurilor” produse”

Pentru determinarea diferentei de pret a produselor obtinute si vandute, se va determina Rulajul creditor al contului 348 prin diferenta

Rc 348 = Si 348 – Sf 348 + Rd 348

Din situatia de calcul putem inlocui valorile ( cumulat )

Rc 348 = (-12.980,69) – (2.854,02) + (-990.323,06)

Rc 348 = -1.000.449,73

Fiind o valoare cumulata pe tot anul (pana in luna curenta), pentru a determina rulajul creditor al contului 348, din valoarea cumulata a Rc 348 obtinuta se va scade valoare a cuimulata obtinuta in situatia de calcul a lunii precedente.

Rc 348 decembrie = (-1.000.449,73) – (-922.739,91)

Rc 348 decembrie = -77.709,82

In acest moment, vom inregistra in contabilitate valoarea produselor vandute la pret antecalculat

711 = 345 911.642,98“Variatia stocurilor” “Produse finite”

348 = 711 77.709,82“Variatia stocurilor” “Dif de pret la produse”

Centralizand, vom avea rulajele pe luna decembrie a contului 711 “Venituri din productia stocata” dupa cum urmeaza:

Rc 711 = 953.539,72

Rd 711 = 984.433,72

Diferenta de 30.894,01 lei a rulajului creditor fata de rulajul debitor al contului 711 “Variatia stocurilor”, in decursul lunii decembrie este negativa, ceea ce inseamna ca in decursul lunii s-a realizat un destocaj al produselor realizate. Acest fapt, se va reflecta in contul de profit si pierdere al perioadei, ca si o „cheltuiala”, reprezentand de fapt, posibilitatea deducerii costurilor aferente produselor existente in stoc, la inceputul perioadei, care, in perioada precedenta s-au „ stocat”, astfel incat s-au inregistrat in contul de profit si pierdere, sub forma unui „venit”, prin inchiderea soldului contului 711 „Variatia stocurilor”.

3.2. Registrul jurnal al operatiilor contabile descrise este urmatorul:

24


Nr.Crt.

DataInreg.

Document Explicatii Sume

1 2 3 4 5 6 7 81 10.12.04 Fact.fiscala Achizitie

materii prime301 401 621.170,49 621.170,49

2 10.12.04 Bon consum M.P. date in consum Tm

601 301 685.807,44 685.807,44

3 12.12.04 Bon consum M.P. date in consum p.l.

601 301 74.526,25 74.526,25

4 29.12.04 Nota contabila Inreg pierderi mat.prime p.l.

601 301 647,85 647,85

5 29.12.04 Nota contabila Inreg pierd mat. Prime Tm

601 301 2.235,26 2.235,26

6 29.12.04 Raport productie

Inreg prod fin. la cost prestab. Tm

345 711 776.649 776.649

7 29.12.04 Raport productie

Inreg prod fin la cost prest. p.l.

345 711 99.180,9 99.180,9

8 29.12.04 Nota contabila Inreg venit din prod din vand.

4111 701 1.015.477,22 1.015.477,22

9 29.12.04 Nota contabila Inreg dif de pret la p.fin obtinute

711 348 72.790,74 72.790,74

10 29.12.04 Nota contabila / Centr prod.vand

Inreg prod fin vandute decembrie

711 345 911.642,98 911.642,98

11 29.12.04 Nota contabila Inreg dif de pret la p.fin.obt si vandute

348 711 777.098.164 777.098.164

12 31.12.04 Nota contabila Inchid.cont chelt.

121 601 763.216,81 763.216,81

13 31.12.04 Nota contabila Inchid.cont venit.

121 711 30.894,01 30.894,01

14 31.12.04 Nota contabila Inchid cont venit.

701 121 1.015.477,22 1.015.477,22

4. CONCLUZII SI PROPUNERI

Ca urmare a studiului efectuat asupra modului in care societatea SAS BERTON S.R.L. isi gestioneaza stocurile de productie, am constatat urmatoarele :

- societatea, prin specificul sau, este o societate cu profil productiv, produsele de baza realizate fiind scaunele ergonomice. Aceste produse au ciclu scurt de fabricatie. Se

25


lucreaza doar pe baza de comenzi ferme societatea nerealizand productie neterminata la sfarsitul perioadei;

- stocurile de productie, sunt reprezentate de materiile prime si materialele consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii (reparatii, inlocuiri) si respectiv de produsele finite realizate si nevandute sau neridicate la sfarsitul perioadei in calcul;

- evaluarea materiilor prime si a materialelor consumabile se face la intrare la costul de achizitie (pretul de cumparare si taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare, si alte cheltuieli accesorii). La iesire, aceste bunuri se evalueaza la costul de achizitie al primei intrari, deci societatea aplica metoda FIFO „primul intrat-primul iesit”;

- evaluarea produselor finite obtinute are loc la „pretul prestabilit” , aplicandu-se metoda standard. Dupa determinarea , la sfarsitul perioadei , a costului efectiv al produselor realizate, se inregistreaza in contabilitate diferentele de pret aferente, intre costul standard si cel efectiv obtinut. La iesirea produselor finite, se aplica metoda FIFO, iar determinarea diferentelor de pret aferente iesirilor, respectiv stocurilor ramase, are loc prin determinarea unui coeficient de repartizare, conform reglementarilor in vigoare, astfel :

Soldul initial Diferente de pret aferente intrarilor al diferentelor in cursul perioadei, cumulatCoeficient de de pret de la inceputul anuluiRepartizare X 100

Soldul initial Valoarea intrarilor in cursul perioadei al stocurilor la pret la pret de inregistrare,

de inregistrare cumulat de la inceputul anului

- contabilizarea stocurilor are loc prin metoda inventarului permanent, inregistrandu-se, pe baza documentelor justificative, toate operatiile de intrare si iesire, astfel incat, conturile de stocuri, prin soldurile lor, fac posibila cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric, permitand controlul gestionar, daca in acest scop se efectueaza si inventarierea faptica a lor.

O alta concluzie ce se desprinde din analiza activitatii este ca societatea nu a evaluat suficient de corect costul standard al produselor fabricate, diferenta fata de costul efectiv fiind destul de mare; nu acelasi lucru se constata in ceea ce priveste soldul contului 348, astfel incat ajungem la concluzia ca in special in luna curenta s-au facut antecalcule supradimensionate. Dat fiind faptul ca societatea nu lucreaza pe stoc, stocul de produse finite fiind nesemnificativ fata de rulajul contului in cursul lunii, influentele asupra contului de profit si pierdere, ale diferentelor de pret nu sunt semnificative .

O evaluare necorespunzatoare a costurilor efective de fabricatie, poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale societatii. In cazul in care, alocarea cheltuielilor care concura la realizarea produselor, se face in mod eronat, acest lucru va afecta direct rezultatele societatii, in cazul in care exista stocuri semnificative la finele prioadei in calcul, o supraevalure a costurilor va determina, in cazul stocajului, plata unui impozit pe profit in plus, ca efect fiind diminuarea profiturilor societatii, respectiv o reducere a capacitatii economice si financiare. Subevaluarea costurilor efective de productie, in cazul stocajului, va determina includerea directa in rezultatele societatii a unor cheltuieli nereale, ca efect fiind diminuarea profitului, respectiv a impozitelor aferente, cu posibile implicatii fiscale, din partea organelor de control.

Din cele prezentate mai sus, ajungem la concluzia importantei evaluarii corecte a costurilor de productie aferente perioadei, determinarile eronate, influentand, in cele din urma,

26


situatiile financiare ale socieatii, ”imaginea fidela” a patrimoniului avand de suferit, performantele si pozitia societatii nefiind cele reale .

In continuare, atasez paginile aferente conturilor studiate in prezenta lucrare, pagini preluate din Balanta sintetica de verificare la 31 decembrie 2004 a societatii SAS BERTON S.R.L.:

OPISUL DOCUMENTELOR

27


1. BALANTA (Decembrie 2004)

2. NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE

3. RAPORT DE PRODUCTIE

4. NOTA DE TRANSFER

5. BON DE CONSUM

6. FACTURA FISCALA

28

contabilitatea stocurilor - practica de specialitate in domeniul contabilitatii

Documents