Contabilitatea stocurilor

CUPRINS

1.Delimitari privind STOCURILE

2.Evaluarea stocurilor

3.Contabilitatea analitica a stocurilor

4.Organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor

5.Continutul şi functionarea conturilor de stocuri

6.Fluxuri de operatiuni economice specifice stocurilor

- 1 -

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA AS.C.”PAMBAC”S.A. BACAU 1.1.Denumirea,forma juridica,sediul firmeiS.C.”PAMBAC”S.A.BACAU este o firma cu activitate de productie si comercializare a produselor de morarit si panificatie, a produselor de patiserie si zaharoase, a pastelor fainoase precum si prestarea de servicii, operatiuni de import-export in activitatea proprie.S.C.’’PAMBAC’’S.A.este o persoana juridica romana, avand forma juridica de’’societate pe actiuni’’.Aceasta isi desfasora activitatea in conformitate cu legile romane in vigoare si cu statutul societatii.Sediul societatii este in Romania, municipiul Bacau, judetul Bacau, str. Moinesti, nr.14.S.C. ‘’PAMBAC’’S.A. este privatizata in proportie de 100% avand forma judidica de organizare ca ‘’societate pe actiuni’’si este inregistrata la Registrul Comertului si la Miniserul Finantelor cu J 04/70/1991, cod unic de inregistrare 950264, atribut fiscal R si numar de operator, date personale 3250 , denumita in continuare ‘’Organizator’’.S.C. ‘’PAMBAC’’S.A.BACAU a fost fondata in 1990 pe baza Hotararii Guvernului Nr.1353 ,din fosta ‘’Intreprindere de Morarit si Panificatie’’ din judetul Bacau.Aceasta s-a infiintat in 1977 pornind de la Moara de grau Aurora din Bacau, o moara de porumb in Onesti, precum si a catorva coptoare de paine risipite pe raza oraselor Bacau, Onesti, Moinesti, Tg.Ocna.De-a lungul timpului, firma s-a dezvoltat prin investitii facute la nivel republican, ajungand in 1990 sa fie formata din : -o moara de macinat grau, de conceptie italiana, cu o capacitate de 240tone/zi ;- vechea moara de macinat grau acum modernizata cu o capacitate de 60 tone/zi ;- o moara de macinat porumb cu o capacitate de 40 tone/zi ;- doua sectii moderne de paine cu cuptoare de paine tip TUNEL –cu o capacitate de productie de 20 tone/zi,fiecare avand 5 astfel de cuptoare ;- sase sectii de patiserie si fabricat paine in cuptoare cu vatra traditionale ;

- 2 -

-mori de grau si porumb, precum si sectii de panificatie si patiserie in orasele Moinesti, Onesti, Comanesti, Tg.Ocna,Buhusi.In 1990 a luat fiinta S.C.’’PAMBAC’’S.A.BACAU.

Dupa 1990 societatea s-a dezvoltat in continuare, asociindu-se cu S.C.’’Alimex’’S.A. BACAU, construind impreuna cu acasta o retea de cuptoare impanzita in tot orasul Bacau, pentru a putea livra paine proaspata si intr-un sortiment diversificat populatiei orasului. Si-a dezvoltat de asemenea, o retea de 15 magazine proprii de desfacere cu amanuntul a produselor proprii preluate de alti furnizori, la nivelul oraselor Bacau su Buhusi. A construit, de asemenea, o sectie de productie a pastelor fainoase pe care a utilat-o cu : -o linie tehnologica romaneasca de fabricatie a pastelor fainoase, cu o capacitate de productie de 10 tone/zi ; -o linie tehnologica de fabricatie a paselor fainoase, importata din Italia, avand o capacitate de productie de 30 tone/zi.Linia tehnologica importanta din Italia a fost cumparata din import prin contractarea unui credit extern, cu garantia statului. 1.2.Obiectul de activitate a S.C.’’PAMBAC’’S.A.BACAU este fabricarea si comercializarea produselor de morarit si de panificatie, a produselor de patiserie si zaharoase, a pastelor fainoase si prestatea de servicii, operatiuni de import-exportin activitatea proprie. Obiectivele principale ale firmei sunt comune cu ale oricarei alte firme :obtinerea de profituri cat mai mari pentru achitarea datoriei externe si a imprumuturilor facute cu ocazia privatizarii prin metoda MEBO. Acest scop nu poate fi atins decat obtinand o productie de calitate in conditiile unor cheltiuelicat mai mici (pe cat posibil) pentru a pitea castiga o piata de desfacere cat mai mare.Spatiile de productie ale firmei se afla comasate pe platforma principala in proportie de 80% si distribiuta in orasele Bacau si Buhusi in proportie de 20% Spatiile de comercializare se afla pe raza orasului Bacau distribuite in mod neuniform ceea ce duce la cheltuieli mari de transport ale painii(cheltuieli care ocupa un volum mare in mijloacele de transport si o valoare mica a produselor ), precum si celorlalte produse de morarit. Pentru spatiile de comercializare din Bacau care nu au in incinta si sectii de productie aprovizionarea se face greu, mai putin ritmic, iar produsele nu mai ajung cu un grad ridicat de prospetime la consumator.

- 3 -

Exista in Bacau si spatii de productie si spatii de comercializare in aceeasi incinta. In acest caz, produsele ajung la consumatorproaspete, iar pentru fabricarea acestora este necesar sa se transporte de la sediul societatii materiile prime, combustibili, etc. Si sa se deplaseze personalul de intretinere si reparatii pana la aceste spatii.

1.3.Capitalul social

Initial (la infiintarea ei in 1990), societatea era in intregime cu capital de stat, statul fiind unicul actionar.In conformitate cu legile care au aparut ulterior, 30%din capitalul social a trecut in proprietate FPP MOLDOVA, iar 70% in proprietatea FPS, statul ramanand principalul actionar, dar nu unic. Capitalul social al firmei este de 11.566.475 mii lei, comform reevaluarii facute dupa H.G. 500/1994, fiind impartit in 462.659 actiuni normative, in valoare de 25000 lei fiecare. In 1995 , societatea s-a privatizat prin metoda MEBO, FPP a ramas in continuare actionar principal, detinand 5%din capitalul social, iar restul de 95%a fost cumparat de o parte din fostii salariati ai societatii, deveniti acum actionari.

1.4.Delimitari privind activitatile functionale si de productie

Principala materie folosita in cadrul societatii este graul(care reprezinta 70% din cheltuielile totale ale intreprinderii).Acesta este obtinut in proportie de 60-70%de la Asociatia Nationala a Producatorilor Agricoli(ANPA), din judetul Bacau si din judetele apropiate prin repartitie de la Ministerul Agriculturii,iar restul pana la 100%provine din achizitii facute fie de COMCEREAL Bacau, Vrancea, Neamt, Galati, etc., fie de catre S.C.’’PAMBAC’’S.A. de la producatorii particulari.Pe langa grau, societatea se mai aprovizioneaza si cu alte materiale de baza si ausxiliare, astfel : -drojdie de bere :S.C.’’Bere-Lichior’’Bacau(cu drojdie indigena), si de la unitatile ‘’en-gross’’ locale(cu drojdoe din import) ; -zahar :S.C.’’Zaharul ‘’Sascut ; -sare :Salina Tg.Ocna ; -ulei, margarina :S.C.’’Unirea’’ Iasi ; -ambalaje polietielena :MOLD PLAST Iasi, ARPIS Cluj ; -ambalahe hartie :Letea Bacau, VRANCARTAdjud etc., precum si alti

- 4 -

furnizori din tara si strainatate pentru piese de schimb,utilaje, materiale electrice, etc.

1.5.Ponderea produselor in functie de cererea pe piata

Pietele de desfacere ale firmei sunt formate dintr-o retea de 20 de magazine proprii de desfacere a produselor proprii in orasele Bacau si Buhusi, precum si magazinele de desfacere ale altor producatori care desfac produsele S.C. ‘’PAMBAC’’S.A. ca produse principale. Magazinele enumerate mai sus vand paine, in principal, si in proportie mai mica, produse de moraritsi de panificatie,etc. In principal, faina de grau este vanduta societatilor private care produc paine, societatii situate atat pe raza judetului Bacau,cat si a altor judete, in functie de solicitari. Pastele fainoase fabricate de catre societate se vand in toata tara, intru-cat linia de fabricatia a pastelor fainoase fiind de import se obtin produse de buna calitate care sunt cerute de engrosistii din majoritatea judetelor tarii. In ceea ce priviste ponderea firmei in vanzarile de paine din Bacau, aceasta detine un procent de 80%din totalul vanzarilor, iar in ceea ce priveste vanzarile de faina si paste fainoase, firma detine in judet o proportie d 10%. Ponderea firmei in total vanzari la nivelul tarii nu se poate aprecia.

1.6.Cifra de afaceri a firmei

In anul 1996, cifra de afaceri a firmei a fost de 59 miliadre lei formata din 10 miliarde lei venituri din vanzarea marfurilor cu amanuntul si 49 miliarde lei venituri din productia vanduta catre alti beneficiari fie pentru vanzare, fie pentru a fi folosite in produsele de productie ale acestora. La aceasta cifra de afaceri, profitul brut realizat a fost de 8 miliarde.

Cifra de afceri a fost realizata din vanzarea a 47 mii tone faina, 26mii tone paine si 8mii tone paste fainoase.

Potentialul de productie al firmei a fost si este mai mare decat

- 5 -

potentialul de vanzare si de aceea, firma poate sa-si creasca cifra de afaceri, dar acest lucru nu se poate prevedea, intrucat sunt foarte multi factori care actioneaza impotriva.

17. Principalii concurenti ai firmei sunt :- in sectorul productiei de paine : miciile proprietati care poseda sau intentioneaza sa-si cumpere cuptoare mici de paine si pe care le amplaseaza cat mai aproape de consumator si preia astfel incet incet, dar sigur o parte din piata de desfacere a firmei.- in sectorul de paste fainoase : prin scaderea taxelor vamale pastele de import au inundat tarii la preturi mici si de calitate buna.- in sectorul moraritului : morile particulare au o capacitate de productie mai mica, dar cresc numeric, precum si faina importata la preturi mai mici decat cele practicate de S.C. „Pambac” S.a.

Politica de preturi a firmei nu este o politica de scadere a preturilor, intrucat firma a contractat credite externe mari cu perioada mare de rambursare (cca. 10 ani). In momentul contracrarii creditului, valoare dolarului estre de apoximativ 1000 lei. In prezent, in momemtul ratelor scadente, valoarea dolarului a crescut de apoximativ 30 de ori, societatea fiind nevoita sa suporte dim costuri atat dobanda (in datorii), cat si diferenta de curs valutar. Acest lucru se rasfrange negativ asupra rentabilitatii firmei (8:59=0,135).

De aceea preturile practicate de S.C. „Pambac” S.A. sunt mai mari decat cele practicate in judetele invecinate , ceea ce a dus la pierderea unei bune parti din clienti in urma liberatizarii complete a pretului graului ce a avut loc in 1997. 18. Calitatea produselor si serviciilor in cadrul firmei: In ceea ce priveste calitatea produselor si serviciilor, controlul acestora se face pe tot parcurcursul procesului tehnologic de la intrarea graului in sectorul morarit pana la ansamblarea sau vanzarea produselor finite, prin compartimente centrale si puncte CTC situate intoate sectiile si unitatiile de productie.

Astfel, la preluarea graului de la furnizor se face analiza de laborator a acestuia prin care se stabilesc indicii calitativi in functie de care se face si plata. In functie de acesti indici, se formeaza loturi de grau omogene

- 6 -

care intra in procesul de macinis, obtinandu-se astfel extractii diferite de la un lot la altul.

Faina obtinuta, care poate fi ori produs finit in cazul in care este destinata vanzarii, ori semifabricat atunci cand se foloseste in continuare la fabricarea painii, este supusa analizelor de calitate pentru a se putea hotari unde sa fie dirijata: pentru productia de pasre fainoase,panificatii sau organoleptice

19. Dezvoltarea si modernizarea capacitatii de productie a S.C. „Pambac”S.A. Firma intentioneaza sa-si dezvolte capacitatea de productie prin achizitionarea unei noi linii tehnologice de fabricatie a pastelor fainoase scurte in locul linie tehnologice indigene existente, astfel incat sa se obtina o productie mai mare de paste fainoase cu acelasi numar de personal. De asemenea, intentioneaza sa modernizeze moara de macinat grau Margineni cu o „instalatie de cernatorie” care se va achizitiona din import de la firma „BUHLER” ceea ce va determina cresterea extractiei de faina din aceeasi cantitate de grau cu peste 10%.

Datorita acestor modernizari, va creste substantial productia si va trebui sa se gaseasca noi piete de desfacere (chiar si la export-bineinteles, nu in tarile cele mai dezvoltate unde productia firmei nu face fata din punct de vedere calitativ, calitatea determinata in principal de graul romanesc care nu are glutina necesara obtinetii unor produse de morarit si paste performante la nivel mondial).

De asemenea, se spera si in gasirea unor piete de desfacere romanesti, caci din investitiile noi pe care firma si le-a planificat, va rezulta o productie mai mare obtinuta cu o productivitate ridicata, ceea ce ar putea duce la scaderea costurilor si

- 7 -

Cap.II Contabilitatea stocurilor

2.1 Delimitări si structuri privind STOCURILE

Conceptul de stocuri:Sunt bunuri sau servicii ce apartin activelor circulante materiale prezente în ciclul de exploatare din unitatile economice ,aprovizionate în scopul revanzarii lor în aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor în cadrul procesului de productie ,precum şi pentru a fi consumate la o prima utilizare.Desfăşurarea activităţii de exploatare este condiţionată de existenţa stocurilor.Acestea se grupează,sub aspectul gestionării.

Trasaturile stocurilor: Se consuma la o singura utilizare sau intr-un numar

redus de operatii tehnologice ; Se gasesc în toate fazele circuitului

economic :aprovizionare ,productie ,desfacere; Isi transmit valoarea integral asupra produselor

realizate.Fiind active circulante sub aspectul lichiditatii,perioada de rotatie este mai mica de 1 an;

Se clasifica dupa mai multe criterii:a)dupa destinatia economica şi natura sau forma lor fizica;b)dupa apartenenta la patrimoniul societatii ;c)dupa provenienta ;

Marea varietate a stocurilor propriu-zise fac necesară clasificarea lor după mai multe criterii şi anume:

a)Dupa natura acestora,în categoria stocurilor propriu-zise se cuprind:materii prime,materiale consumabile,produse,animale şi păsări,ambalaje,obiecte de inventar,baracamente şi amenajări provizorii.

- 8 -

Materiile prime sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor.Acestea se regăsesc integral sau parţial în produsul finit,fie forma lor iniţială,fie transformate. Materialele consumabile sunt activele care participă ori ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi,de regulă,în produsul finit.Din această categorie fac parte materialele auxiliare,combustibilii,materiale pentru ambalat,piese de schimb,seminţele şi materialele de plantat,furajele şi alte materiale consumabile.

Produsele sunt elementele patrimoniale de natura bunurilor,lucrărilor şi serviciilor realizate în urma procesului de exploatare şi care au ca principală destinaţie livrarea către terţi.Asemenea active circulante materialele sunt reprezentate de semifabricate,produse finite şi de produsele reziduale.Semifabricatele reprezintă produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie şi care trec mai departe în procesul tehnologic al altei secţii sau se livrează terţilor ca atare.Spre deosebire de acestea produsele finite sunt bunurile care au parcurs toate fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unităţii patrimoniale,au trecut toate probele de calitate şi se depozitează în vederea livrării sau expedierii către clienti.Sunt considerate produse reziduale acele bunuri(deşeuri,rebuturi)rezultate din procesul de producţie care nu pot fi folosite ca semifabricate sau produse finite ori pot fi utilizate după efectuarea anumitor operaţii de prelucrare.

Animalele şi păsările care,potrivit legii,nu sunt considerate mijloace aici urmatoarele:animalele născute vii,animalele tinere de orice fel în vederea

creşterii şi folosirii lor pentru producţie,reproducţie,muncă,reprezentaţie,expunere în parcuri

zoologice;păsările de orice fel în vederea creşterii şi utilizarii lor pentru producţie,reproducţie,reprezentaţie,expunere;animale tinere şi

reformate puse la îngrasat pentru a fi valorificate;păsări aflate la îngrasat în vederea comercializării.Acestora li se adaugă coloniile de albine.

Bunurile pe care le cumpăra unitatea patrimonială pentru a le vinde în starea care au fost achiziţionate sau după prelucrări esenţiale poartă denumirea de mărfuri.Desfacerea acestora are loc prin societăti specializate în activităţi de comerţ cu ridicata(en gros)şi cu amănuntul (en

- 9 -

detail)sau prin unităţi care au ca obiect alte activităţi decât comercializarea mărfurilor.

Ambalajele sunt bunurile folosite pentru asigurarea protecţiei materiilor prime,materialelor,produselor finite,mărfurilor pe timpul

transportului şi depozitării sau pentru prezentarea lor comercială.Se iau în vedere ambalajele refolosibile achiziţionate goale sau odată cu materiile prime,materialele consumabile,mărfurile aprovizionate,bunurile respective confecţionate în cadrul unităţii şi cele restituite de către clienţi conform contractelor încheiate cu acestea.

Obiectele de inventar reprezintă o categorie distinctă în cadrul stocurilor.Acestea iau în vedere bunurile cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe,indiferent de durata lor de serviciu,sau cu o durată mai mică de un an,indiferent de valoarea lor.Sunt asimilate acestora echipamentul de protecţie şi de lucru,îmbrăcămintea specială,mecanismele,dispozitivele şi verificatoarele,SDV-urile,aparatele de măsură şi control,matriţele utilizate la execuţia anumitor produse şi alte obiecte similare.

Bunurile intrate în gestiunea unitaţii în urma procesului de achiziţionare sau din producţie proprie pentru executarea lucrărilor şi prestaţiilor de construcţie sunt considerate bracamente şi amenajări provizorii.Acestea condiţionează punerea în aplicare a proiectului de execuţie şi demararea lucrărilor de bază.În categoria baracamentelor şi amenajărilor provizorii nu se includ lucrările de organizare la care prin demontare sau demolare nu se recuperează materiale.Caracterul provizoriu pe care îl dobândesc bunurile respective fac ca acestea să fie înregistrate ca active circulante,nefiind supuse amortizării.

Din categoria activelor circulante materiale face parte şi producţia în curs de execuţie .Aceasta se referă la producţia ce nu a parcurs toate fazele (stadiile )de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, având o situaţie intermediară între materia primă şi semifabricat şi produsul finit.Producţia în curs de execuţie include,de asemenea,produsele care deşi sunt terminate nu au trecut toate probele de calitate sau nu au fost recepţionate din punct de vedere tehnic ori nu au fost completate în întregime.Lucrările,serviciile şi studiile în curs de execuţie sau nedeterminate sunt alte elemente componente ale producţiei în curs de execuţie.

- 10 -

b) După apartenenţa la patrimoniu, stocurile se pot grupa în:stocuri aflate în patrimoniul propriu al acesteia şi stocuri care nu aparţin patrimoniului propriu al acesteia,deşi se află în gestiunea unităţii.Primele stocuri se găsesc în spaţiile proprii(depozite,magazii,magazine)sau la terţi(materii prime şi materiale aflate la terţi,produse date la terţi,mărfuri în custodie sau consignaţie la terţi).Stocurile din cea de-a doua categorie aparţin terţilor şi se găsesc temporar în întreprindere pentru anumite scopuri (materii prime,materiale,obiecte de inventar,mărfuri primite spre prelucrare,în custodie sau în consignaţie).

c)Stocurile,din punct de vedere al provenienţei,trebuie privite sub două aspecte.Pe de o parte ,stocuri achiziţionate de unitate din afara sa (materii prime,materiale consumabile,obiecte de inventar,animale,mărfuri,ambalaje cumpărate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie)sau intrate în gestiune pe alte căi(aport în natură al asociaţilor la capitalul social,primite cu titlu gratuit,plusuri de inventar constatate la stocurile provenite din aprovizionări din afara întreprinderii sau din alte surse).Pe de altă parte,stocurile obţinute din activitatea proprie în vederea creşterii şi folosirii acestora pentru producţie,reproducţie,muncă,reprezentaţie,expunere în parcuri şi grădini zoologice,animale şi păsări tinere şi la îngrăşat pentru a fi valorificate.

2.2 Evaluarea stocurilor

Respectarea regulilor privitoare la evaluarea patrimoniuliu şi a celorlalte norme şi principii contabile are drept scop obţinerea unei imagini fidele a patrimoniului,a situaţiilor financiare şi a rezultatelor.Reflectarea în contabilitate a stocurilor se face valoric în contabilitatea sintetică,cantitativ şi valoric în contabilitatea analitică,şi cantitativ(în evidenţa operativă ţinută la locurile de depozitare).În vederea exprimării în etalon bănesc a bunurilor de natura activelor circulante materiale acestea trebuie evaluate.Unitatea patrimoniala este obligată să menţină metodele de evaluare adoptate atât pe parcursul exerciţiului financiar,cât şi de la un exerciţiu financiar la altul.Schimbarea metodelor de evaluare de către unitate se poate face doar în cazuri

- 11 -

justificate şi în condiţiile prevăzute de lege şi trebuie menţionată în anexa la bilanţ concomitent cu prezentarea influienţei avute asupra patrimoniului,situaţiilor financiare şi asupra rezultatelor.

Preţurile folosite la evaluarea activelor circulante poartă denumirea de preţuri de înregistrare.Acestea pot lua forma costului de achiziţie ,costului de producţie sau preţului standard,după caz.

Costul de achiziţie al unui bun de natura stocurilor cuprinde preţul

de cumpărare prevăzut în factura primită de la furnizor,taxele nerecuperabile (comision pentru servicii vamale,taxele vamale,accizele,taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile emise de furnizori pentru bunurile achiziţionate de întreprinderile neplătitoare de T.V.A)cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv.Un asemenea preţ devine cost istoric şi va fi folosit în momentul eliberării „stocurilor în cauză de la locurile de depozitare.Întrucât costul de achiziţie devenit preţ de înregistrare în contabilitate pentru aceleaşi sortimente diferă de la o perioadă la alta,în funcţie de mărimea preţurilor de livrare practicate de la furnizor sau de volumul cheltuielilor de transport-aprovizionare,se ridică problema preţurilor unitare care trebuie practicate la ieşirea stocurilor în cauză de la locurile de depozitare”.

Costul de producţie cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi al materialelor consumate,celelalte cheltuieli directe producţie,precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie determinate raţional ca fiind legate de fabricaţia acestuia.Un asemenea preţ de înregistrare în contabilitate prezintă dezavantajul că este cunoscut numai după expirarea perioadei de gestiune curente.

Preţul standard reprezintă preţul prestabilit utilizat în evaluarea şi înregistrarea stocurilor la preţuri fixe,a căror stabilire s-a făcut anterior,pe baza preţurilor medii ale stocurilor respective realizate în perioada precedentă.Acesta devine preţ de înregistrare în contabilitate doar în condiţiile în care diferenţele de preţ existente în raport cu costul de achiziţie sau costul de producţie,după caz,sunt reflectate distinct în contabilitate.Actualizarea preţurilor standard se impune a fi făcuta cel puţin o dată pe an,în funcţie de evoluţia preţurilor şi de alţi factori.

- 12 -

Din punct de vedere a relaţiei existente între costul de achiziţie sau costul de producţie şi preţul standard,diferenţele de preţ care pot să apară pot fi:

a) în plus (costul de achiziţie sau costul de producţie este mai mare decât preţul standard);

b) în minus (costul de achiziţie sau costul de producţie este mai mic decât preţul prestabilit).

Diferenţele de preţ se repartizează asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune şi asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient(K)care se determină astfel:

(1)

în care:

K – reprezintă coeficientul de repartizare a diferentelor de preţ;Sid - soldul iniţial al diferenţelor de preţ la ambalaje; Di - diferenţele de preţ aferente intrărilor de ambalaje în cursul perioadei,cumulate de la inceputul anului;Sis - soldul initial al stocurilor de ambalaje la pret de inregiregistrare

;Vi- valoarea intrarilor de ambalaje in cursul perioadei la pret de

inregistrare,cumulate la începutul anului.

Acest coeficient se înmulţeste cu valoarea stocurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare,iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost evidenţiate bunurile ieşite din patrimoniu.Calculul coeficienţilor de repartizare a diferenţelor de preţ se poate realiza la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II pe grupe sau categorii de stocuri.La sfârşitul perioadei de gestiune , soldurile conturilor

- 13 -

de stocuri (la preţ de înregistrare)se cumulează cu cele ale conturilor de diferenţe de preţ,astfel încât acestea să reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziţie sau la costul de producţie,după caz.

Stocurile se evaluează,potrivit prevederilor legale,la data intrării în patrimoniu cu ocazia inventarierii la incheierea exerciţiului financiar şi la data ieşirii din patrimoniu sau la darea în consum.

La momentul intrării în patrimoniu , activele circulante materiale se supune evaluării şi înregistrării în contabilitate la valoarea de intrare denumită valoarea contabilă şi care poate lua forma:

- costului de achiziţie (pentru materiille prime,materialele consumabile,obiectele de inventar,ambalajele,baracamentele şi amenajările provizorii procurate cu titlu oneros);

- costului de producţie (pentru producţia în curs de execuţie,semifabricate ,produse finite,obiecte de inventar,ambalaje şi pentru alte bunuri produse de către unitate);

- valorii de utilitate (pentru stocurile care reprezintă aport la capitalul social sau pentru cele obţinute cu titlu gratuit)stabilită în funcţie de preţul pieţei,utilitatea,starea acestora;

- costului de achiziţie sau a celui de producţie ,după caz,în situaţia animalelor şi a păsărilor cumpărate din afara unităţii sau obţinute din producţie proprie.

Valoarea luată în calcul pentru evaluarea stocurilor în momentul inventarierii poarta denumirea de valoare de inventar (valoare de utilitate sau valoarea actuala).Aceasta se stabileste in functie de utilitatea pa care bunul respective o are pentru unitate si de pretul pietei.Diferentele constatate intre solduri scriptice ale stocurilor evidenţiate în contabilitate şi stocurile faptice constatate prin inventariere se vor înregistra ca plusuri sau minusuri de inventar.Bunurile care au suferit deprecieri,cele inutilizabile,fără desfacere sau greu vandabile,comenzile aflate în curs,ca şi cele abandonate sau sistate vor fi evaluate la valoarea de utilitate corespunzătoare fiecărui element.

- 14 -

La incheierea exercitiului financiar , evaluarea elementelor de stocuri are loc la valoarea de intrare in patrimoniu,respective la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii,astfel:

- pentru elementele de stocuri la care exista diferenta in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare,evaluarea acestora se face la valoarea de intrare;plusul de valoare constatat cu acest prilej nu se inregistreaza in contabilitate,conform principiului prudentei;materii prime,materialele consumabile,marfurile,ambalajele se mentin evidentiate in contabilitate la valoarea lor de intrare;

- in cazurile in care valoarea de utilitate stabilite la inventariere este mai mica decat valoarea de intrarea stocurilor ,diferentele constatate in minus reprezinta o depreciere reversibila a materiilor pime,materialelor consumabile,marfurilor;valoarea acestor active circulante se mentine,de asemenea,la valoarea de intrare in patrimoniu.

Iesirea din patrimoniu sau darea in consum a stocurilor presupune evaluarea aestora la nivelul valorii lor de inrare.Legislatia romaneasca stabileste pentru agentii economici din Romania posibilitatea de a opta pentru metoda costului ponderat (CMP), metoda “prima intrare-prima iesire” (FIFO),metoda “ultima intrare- prima iesire” (LIFO) sau metoda “pretului standard”.

Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea costului-unitar mediu ponderat fie dupa fiecare intrare,fie lunar,ca aport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatile intrate,astfel:

(2)

in care:- Si - reprezinta valoarea totala a stocului initial;- I - valoarea intrarilor- Sti - cantitatea existenta in stocul initial;- Qi - cantitati intrate.

Printre avantajele acestei metode putem mentiona nivelarea variatiilor de cost (pret) in cazul fluctuatiilor de curs,simplificarea calculelor de evaluare a stocurilor,cunoasterea in permanenta a valorii stocurilor si a iesirilor din stoc,precum si apropierea valorii iesirilor astfel

- 15 -

calculate de realitatea economica a respectivului moment.Dezavantajul metodei consta in faptul ca aceasta nu permite evaluarea fiecarei iesiri din stoc,ci doar o evaluare globala realizata la sfarsitul perioadei de gestiune,fapt ce contravine principiului de baza al inventarului permanent.

De asemenea,metoda analizata realizeaza o netezire a evaluarilor in sensul ca valoarea stocurilor finale va fi minimizata in perioadele de crestere a preturilor si supraevaluata in perioadele de scadere ale acestora,fiind o metoda dificil de aplicat in cazul ciclurilor de exploatare caracterizate prin miscari de stocuri numeroase,putand fi insa usor adaptata la situatia gestiunilor automatizate.

Metoda FIFO(First In-First Out) Procedeaza la o evaluare a bunurilor iesite din gestiune la costul de

achizitie sau la costul de productie al primei intrari.Pe masura epuizarii lotului,stocurile iesite din gestiune se evaluiaza la costul de achizitie sau la costul de productie al lotului urmator,in ordine cronologica.

Avantajele acestei metode constau in simplitate si usoara aplicabilitate,evaluareastocurilor finale realizandu-se la cele mai recente valori astfel incat apropierea de realitatea economica este mai mare.Dezavantajele acestei metode se refera,pe de o parte,la subevaluarea iesirilor din stoc in perioada de inflatie (ce are ca efect minimizarea cheltuielilor si supraevaluarea rezultatului final), iar pe de alta parte,la supraevaluarea iesirilor din stoc in perioadele caracterizate prin scaderea preturilor,fapt ce denota o corelare intarziata a costurilor cu variatiile de pret. Metoda LIFO(Last In-First Out)

Consta in evaluarea bunurilor iesite din gestiune la costul de achizitie sau la costul de productie aferent ultimei intrari.Pe masura ce acesta se epuizeaza,iesirile din gestiune de natura stocurilor se evalueaza la costul de achizitie sau la costul de productie al lotuli anterior,in ordine cronologica.Evaluarea iesirilor din stoc la costurile cele mai recente,supraevaluarea in perioadele de inflatie a consumurilor fapt ce are ca efect majorarea cheltuielilor si diminuarea rezultatului final,sunt doar cateva dintre avantajele acestei metode .In ceea ce priveste dezavantajele mentionam urmatoarele :

-corelarea costurilor cu variatiile de pret si subevaluarea stocului in caz de depreciere monetara;

- 16 -

-in perioadele caracterizate prin puternice cresteri ale preturilor,interesul unitatilor patrimoniale(care isi poate fixa preturile de vanzare in raport de costurile sale complete) va fi acela de a urmari ca preturile de vanzare sa urmeze imediat preturilor sale de cumparare,astfel incat rezerva generala de preturile de vanzare sa fie suficienta pentru a face fata cumpararilor.

Acest lucru nu este posibil decat in situatia im care intarzierile in lichidarea stocurilor sunt mai mici comparativ cu duratele de viata ale acestora.

2.3 Contabilitatea analitica a stocurilor

Daca unitatile mici si mijlocii care utilizeaza metoda inventarului intermitent in contabilitatea sintetica a stocurilor care nu au nevoie de organizarea unei contabilitati analitice a acestora, unitatile mari sunt obligate sa organizeze contabilitatea analitica a stocurilor astfel incat aceasta sa permita,pentru fiecare loc de depozitare in parte,urmarirea existentei si miscarii acestora din punct de vedere cantitativ si valoric (pe feluri de materiale ,produse,marfuri sau gestiuni).

Legea contabilitatii nr.82/1991 lasa la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale modul de organizare a contabilitatii analitice a stocurilor in raport de specificul actuvitatii si de necesitatile proprii ale acesteia.Ansamblul activitatilor ce trebuie desfasurate de o unitate pentru realizarea unui sistem informational adecvat unei organizari eficiente a contabilitatii interne a stocurilor cuprinde:

-tinerea,pe diferite categorii de stocuri,a evidentei operative(care se realizeaza la magazii sau la depozite,pe feluri de materiale,obiecte de inventar cu ajutorul fisei de magazie in care sunt inregistrate,document cu document,toate operatiunile de intare si iesire,stabilindu-se zilnic stocul existent in magazie).Confruntarea acestorstocuri cu cele inregistrate in contabilitatea financiara trebuie facuta lunar;

-stabilirea metodelor de evaluare si de contabilitate analitica a stocurilor ;

- 17 -

-inventarierea stocurilor in vederea organizarii controlului de gestiune ;

-analiza eficientei cu care a fost realizata gestiunea interna si contabilitatea stocurilor .

Unitatile patrimomiale care utilizeaza metoda inventarului permanent pot opta,in ceea ce priveste organizarea contabilitatii analitice a stocurilor,pentru una din urmatoarele metode:metoda cantitativ-valorica (pe fisele de cont analitic),metoda operativ-contabila (pe solduri)sau metoda global-valorica.

Metoda cantitativ-valorica(pe fisele de cont analitic) Presupune tinerea unei evidente cantitativ pe categorii de stocuri la locul de depozitare,iar in contabilitate a evidentei cantitativ-valorice.Contabilitatea stocurilor se desfasoara pe gestiuni,iar in cadrul acestora pe feluri de bunuri.Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor idn evidenta de la locurile de depozitare si din contabilitate are la baza punctajul periodic realizat in urma confruntarii cantitatilor inregistrate in fisele de magazie cu cele din fisele de cont analitic de la contabilitate .

In cadrul gestiunilor,evidenta cantitativa a bunurilor se tine cu ajutorul fiselor de magazie a caror aranjare se face in ordinea fiselor de cont analitic de la contabilitate. Inregistrarile in fisele de magazie se fac zilnic de catre gestionar sau de catre persoana desemnata si au la baza documentele de intrare si iesire a bunurilor materiale .Dupa inregistrare,predarea documentelor la contabilitate se face pe baza de borderou,acestea fiind sistematizate in cadrul fiselor de cont analitic pentru valori materiale ,stabilindu-se stocurile si soldurile ,dupa verificarea prealabila a modului de emitere si comletare a documentelor privitoare la miscarea bunurilor .Aceleasi documente stau la baza intocmirii situatiilor centralizatoare privind intrarile si iesirile de bunuri ce vor fi inregistrate in contabilitatea sintetica.Controlul inregistrarilor privitoare la bunurile materiale realizate in contabilitatea sintetica si in cea analitica se asigura prin intermediul balantei analitice a valorilor materiale care se intocmeste lunar ,separat pentru fiecare cont de stocuri.

Aceasta metoda prezinta ca avantaje simplitatea si posibilitatea de a furniza in orice moment date privitoare la existenta si miscarea bunurilor

- 18 -

materiale,iar ca dezavantaj faptul ca necesita un volum mare de munca,deoarece inregistrarea miscarilor cantitative de bunuri se face atat in fisele de magazie ,cat si in fisele de cont analitic de la contabilitate. Metoda operaiv-contabila(pe solduri)

Poate fi aplicata la organizarea contabilitatii analitice a materiilor prime,materialelor consumabile,obiectelor de inventar,semifabricatelor,produselor finite,produselor reziduale,marfurilor si ambalajelor.Acesta consta in tinerea,la locurile de depozitare,a evidentei cantitative a bunurilor materiale pe categorii,iar la contabilitate a evidentei valorice desfasurate pe gestiuni ,iar in cadrul acestora pe grupe sau subgrupe de bunuri,dupa caz.

Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta depozitelor cu cele din contabilitate se realizeaza lunar,prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fisele de magazie in registrul stocurilor.Servind prin evidenta cantitativa tinuta pe feluri de bunuri la locurile de depozitare si pentru controlul operatiilor inregistrate in contabilitate de catre gestionar sau persoana desemnata,ca si pentru calcularii valorii bunurilor materiale existente in stoc la sfarsitul lunii in vederea confruntarii cu datele din contabilitatea sintetica,fisele de magazie se tin in ordinea in care sunt inscrise bunurile in registrul stocurilor.Iregistrarea cantitatilor de catre gestionar sau alta persoana desemnata se face zilnic in aceste fise pe baza documentelor de intrare si a celor de iesire ,pozitie cu pozitie.Aceste documente se pun la dispozitia persoanei de la compartimentul de contabilitate desemnata cu tinerea evidentei bunurilor,care raspunde de verificarea lor si de controlul tuturor operatiunilor efectuate in fisele de magazie. Persoana desemnata cu preluarea documentelor va face acest lucru doar dupa ce se va verifica emiterea corespunzatoare a acestora,corecta lor inregistrare in fisele de magazie si stabilirea cu exactitate ,in cadrul acestor fise,a stocului scriptic.Corectarea eventualelor erori constatate in evidenta gestiunilor se va face in prezenta persoanei responsabile de inregistrarile efectuate in fisele de magazie ,iar abaterile constatate vor fi aduse la cunostiinta conducatorului compartimentului financiar-contabil pentru stabilirea masurilor ce se impun .

- 19 -

In vederea verificarii inregistarilor din conturile de stocuri cu cele din fisele de magazie se utilizeaza registrul stocurilor in care,la sfarsitul fiecarei luni ,se consemneaza:

-stocurile cantitative din fisele de magazie aferente fiecarui fel de bunuri,grupate pe magazii,conturi,grupe si eventual subgrupe ;

-valoarea calculata pentru cantitatile aflate pe baza preturilor de inregistrare;totalizarea valorilor anterioare pe pagini ale registrului stocurilor,pe grupe de bunuri,subgrupe de bunuri,conturi si magazii sau depozite.

Cand intre soldurile conturilor din registru si cele din contabilitate exista diferente,localizarea acestora se face printr-o noua centralizare a intrarilor si iesirilor de bunuri si prin confruntarea totalurilor obtinute cu datele din registrul stocurilor. In situatia utilizarii registrului stocurilor nu mai are loc intocmirea balantei analitice a valorilor materiale.Dintre avantajele acestei metode mentionam urmatoarele :scutirea unitatilor patrimoniale de a mai intocmi fisele conturilor analitice datorita intocmirii registrului stocurilor,precum si mentinerea integritatii stocurilor din gestiune prin atenta urmarire de contabilitate a operatiunilor inregistrate de catre gestionar in fisele de magazie.

Metoda global-valorica,a carei arie de aplicare este,in principal,tinerea evidentei marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul,precum si a alor bunuri aferente unitatilor care nu beneficiaza de o dotare tehnica corespunzatoare,presupune: - tinerea evidentei bunurilor materiale doar din punct de vedere valoric,atat la nivel de gestiune,cat si in contabilitate;

- efectuarea controlului concordantei inregistrarilor evidentiate la gestiuni si in contabilitate doar din punct de vedere valoric si la perioadele stabilite de unitate (decadal,chenzinal sau lunar); - inlocuirea in cadrul fiecarei gestiuni,a inregistrarii miscarilor de stocuri din fisa de magazie,cu evidentierea valorica zilnica a intrarilor si iesirilor de stocuri in raportul de gestiune pe baza caruia se stabileste soldul aferent fiecarei zile.Intocmirea raportului de gestiune se face in

- 20 -

doua exemplare.Primul exemplar,impreuna cu documentele justificative,se transmite compartimentului contabilitate unde are loc verificarea legalitatii si realitatii documentelor inscrise in raportul de gestiune,precum si a preturilor,urmand ca dupa constatarea corectei si legalei alcatuiri a acestora,ele sa fie vizate si inregistrate in fisa de cont pentru operatii diverse tinute pe fiecare gestiune in parte.

Unul dintre avantajele acestei metode este cel al eliminarii fiselor de cont analitic de la contabilitate,fapt ce are ca rezultat reducerea volumului de munca al acestui compartiment.

2.4 Organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor

Ca demers specializat utilizat la determinarea si consemnarea realitatii faptice a stocurilor si productiei in curs de executie,inventarierea si rezultatul acesteia (inventarul)difera din punct de vedere al functiilor indeplinite in cadrul procesului de cunoastere contabila,realizandu-se conform unor principii si tehnici adecvate.

Obligativitatea tuturor agentilor economici de a efectua inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv detinute la inceputul activitatii,cel putin o data pe an pe parcursul functionarii unitatii,in cazul fuziunii sau incetarii activitatii,precum si in alte situatii prevazute de lege,reiese din prevederile art.8 din Legea contabilitatii nr.82/1991. Reprezentand ansamblul operatiilor prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv,din punct de vedere cantitativ si valoric sau numai valoric(dupa caz),scopul principal al inventarierii este acela de a stabili situatia reala a patrimoniului fiecarei unitati.

Conform prevederilor din legea contabilitatii, sub raportul naturii si complexitatii activitatii unitatii patrimoniale,acestea au obligatia sa asigure:

- stabilirea perioadelor de inventariere,precum si organizarea si numirea persoanelor imputernicite a o efectua;

- pregatirea conditiilor necesare bunei desfasurari a inventarierii;

- 21 -

- inregistrarea contabila a tuturor operatiunilor aferente exercitiului financiar;

- efectuarea faptica a inventarierii.

Efectuarea inventarierii se face la locurile de existenta a bunurilor prin cantarire,masurare,numarare sau prin alte metode impuse de necesitatea determinarii existentei faptice a stocurilor,iar bunurile inventariate (grupate pe gestiuni si categorii de bunuri)se inscriu in listele de inventariere semnate de catre persoanele imputernicite a efectua inventarierea.

Pentru bunurile care apartin altor persoane fizice sau juridice se intocmesc liste de inventariere separate,o copie a acestor liste fiind trimisa,de regula,persoanei juridice sau fizice in a carei proprietate se afla bunurile respective.Intocmirea unor liste separate de inventariere se face si in cazul bunurilor depreciate,inutilizabile,deteriorate,fara desfacere sau greu vandabile,comenzilor in curs,celor abandonate sau sistate.

Consemnarea rezultatelor inventariere se face in cadrul procesului verbal de inventariere ale carui elemente principale sunt perioada si gestiunile inventariate,persoanele responsabili cu efectuarea inventarierii,plusurile si minusurile constatate,compensarile efectuate,bunurile depreciate,valorificarea rezultatelor obtinute in urma inventarierii,constituirea de provizioane si regularizarea acestuia,concluziile si propunerile legate de inventariere stocurilor.

Contabilitatea valorilor materiale ce apartin unei unitati patrimoniale poate fi organizata conform uneia din urmatoarele sisteme de inventariere:

a)sistemul inventarului permanent;b)sistemul inventarului intermitent.

Presupunand inregistrarea in contabilitate a tuturor operatiunilor de intrare si iesire aferente bunurilor materiale,sistemul inventarului permanent permite stabilirea si cunoasterea stocurilor in orice moment,ata din punct de vedere cantitativ,cat si valoric,la nivelul costului de achizitie ,costului de productie sau a pretului prestabilit (standard),dupa caz.

- 22 -

Folosirea sa se face de catre unitatile mari si consta in utilizarea conturilor de stocuri in scopul cunoasterii permanente (dupa fiecare intrare si,respectiv,iesire)a stocului scriptic.In consecinta ,ca urmare a aplicarii acestui sistem ,contabilitatea sintetica a stocurilor va reflecta:

-stocul initial,de la inceputul lunii,care va fi stocul final din luna precedenta;

-intrarile din cursul lunii,pe baza documentelor de intrare a stocurilor,ce se vor inregistra in debitul conturilor corespunzatoare de stocuri,dand nastere rulajului debitor al acestora.

2.5 Continutul si functionarea conturilor de stocuriConturile de stocuri pot fi impartite in urmatoarele categorii:conturi

de gestionare a stocurilor ,conturi de regularizare asupra evaluarii stocurilor si conturi rectificative asupra stocurilor .

Sistemul de conturi specific stocurilor : Continutul si functionarea conturilor de stocuri.

a) contabilitatea stocurilor de materii prime si materiale:materiile prime sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul contului 301 „Materii prime”,iar materialele consumabile cu ajutorul contului 302”Materiale consumabile”.Tot in categoria materialelor sunt cuprinse si obiectele de inventar ,reflectate cu ajutorul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”.Aceste conturi functioneaza dupa regula conturilor de activ si inregistreaza:

In debit,valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime,respectiv,materialelor intrate in patrimoniu ,astfel:achizitionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie ,aduse de la terti ,aduse ca aport in

natura sau primite cu titlu gratuit ,primite de la grup,unitate sau subunitati si constatate in plus la inventariere;

In credit,valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime,respectiv,materialelor iesite din gestiune prin consum sau date in folosinta,constatate lipsa la inventar si depreciere,retrase din aportul in natura,trimise spre prelucrare sau in custodie la terti,vandute ,iesite prin donatie sau distruse de calamitatii.

- 23 -

Soldul debitor al conturilor exprima valoarea materiilor prime sau materialelor aflate in stoc.

Contul 302„Materiale consumabile”se dezvolta in analitic pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II :

-3021 „Materiale auxiliare”;-3022 „Combustibili”;-3023 „Materiale pentru ambalat”-3024 „Piese de schimb”;-3025 „Seminte si materiale de plantat”;-3026 „Furaje”;-3028 „Alte materiale consumabile”.

b) contabilitatea productiei:activitatea desfasurata de agentii economici din sfera productiei materiale se concretizeaza in obtinerea de produse finite ,semifabricate,produse reziduale ,lucrari si servicii.

Pentru evidenta acestora se utilizeaza conturile : 341 „Semifabricate „; 345 „Produse finite „ 346 „Produse reziduale „.

Conturile 341 „Semifabricate”,345 „Produse finite „ si 346 „Produse reziduale „ sunt conturi de activ si inregistreaza :

in debit,valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor ,produselor finite sau produselor reziduale intrate in gestiune din sectiile de productie sau constatate plus la inventariere ;

in credit ,valoarea la pret de inregistrare a acestor bunuri vandute,constatate minus la inventariere,trimise la terti,distruse de calamitatii sau livrate cu titlu gratuit.Soldul debitor al acestor conturi exprima valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor,produselor finite sau produselor reziduale existente in stoc. c) contabilitatea marfurilor :reflectarea in contabilitate a marfurilor se realizeaza cu ajutorul contului 371 „Marfuri”.Esre un cont de activ care :

se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie ,aduse ca aport,aduse de la terti ,valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime ,materialelor auxiliare ,materiale de natura obiectelor de inventar ,animalelor si pasarilor si a altor valori de natura stocurilor

- 24 -

vandute ca atare ;valoarea la pret de inregistrare a produselor finite vandute prin magazinele proprii de desfacere ,valoarea marfurilor constatate plus la inventar si cele primite cu titlu gratuit,valoarea adaosului comercial si TVA neexigibila in situatia in care evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul;

se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin vanzare ,lipsuri la inventariere ,trimise la terti ,retrase din aport ,valoarea adaosului comercial si a TVA neexigibila aferente marfurilor vandute,valoarea donatiilor si a pierderilor din calamitati constatate la marfuri. Soldul debitor al contuluireflecta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente .

c)contabilitatea diferentelor :aceste conturi au misiunea de a aduce la nivelul valorii de intrare in patrimoniu stocurile ,atunci cand acesteasunt lasate sa figureze in conturile de gestionare la un nivel diferit fata de nivelul real.

Asemenea misiune indeplinesc conturile :

308 „Diferente de pret la materii prime si materiale” 348 „Diferente de pret la produse” 368 „Diferente de pret la animale” 378 „Diferente de pret la marfuri” 388 „Diferente de pret la ambalaje”.Diferentele de pret stabilite la intrarea bunurilor in patrimoniu se

repartizeaza si se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite cat si asupra stocurilor .Repartizarea se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel :

Acest coeficient se aplica asupra valorii bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare ,obtinandu-se astfel diferente de pret aferente

bunurilor iesite.Acesti coeficienti de repartizare pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II ,pe grupe sau categorii de stocuri .

La sfarsitul perioadei ,soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri ,la pret de inregistrare ,astfel incat aceste

- 25 -

conturi,impreuna ,sa reflecte valoarea stocurilor la cost de achizitie,respectiv,cost de productie ,dupa caz.

Pentru materiile prime,materiale consumabile si materiale de natura obiectelor de inventar ,acest cont este 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale „.Este un cont de activ care inregistreaza :

in debit , diferentele de pret aferente materiilor prime sau materialelor intrate in gestiune ;

in credit ,diferentele de pret aferente materiilor prime sau materialelor intrate in gestiune .

Soldul contului exprima diferentele de pret aferente materiilor prime si materialelor consumabile aflate in stoc .

Contul 348 „Diferente de pret la produse”reflecta diferentele intre pretul prestabilit si costul de productie efectiv aferent produselor.Este un cont de activ care

se debiteaza cu diferentele de pret aferente produselor intrate in gestiune ;

se crediteaza cu diferentele de pret aferente produselor iesite din gestiune .

Soldul debitor al contului reprezinta diferentele de pret aferente produselor aflate in stoc .

O particularitate a acestor conturi ,este ca ele pot functiona in doua variante:

prin consemnarea in debitul conturilor de regularizare atat a diferentelor favorabile cat si a diferentelor nefavorabile aferente stocurilor intrate in gestiune,iar in credit a diferentelor repartizate asupra stocurilor iesite din gestiune.Diferentele favorabile ,pentru ca urmeaza sa fie scazute din valoarea de inregistrare in contul de gestionare ,se inregistreaza in rosu sau

chenar ,iar diferentele nefavorabile ,pentru ca urmeaza sa fie adaugate la valoarea de inregistrare in contul de gestionare in scopul reconstituirii costului efectiv ,se inregistreaza in mod obisnuit ;

prin consemnarea in debitul conturilor de regularizare numai a diferentelor care maresc evaluarea in contul de gestionare pentru a se ajunge la valoarea de intrare in patrimoniu ,iar in credit ,a diferentelor care diminueaza evaluarea din contul de gestionare pentru a se ajunge la valoarea de intrare in patrimoniu .

- 26 -

e)contabilitatea provizioanelor :se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi :

394 „Provizioane pentru deprecierea produselor” 395 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti” 396 „Provizioane pentru deprecierea animalelor „ 397 „Provizioane pentru deprecierea marfurilor” 398 „Provizioane pentru deprecierea ambalaje”

Sunt conturi de pasiv care se crediteaza cu valoarea provizioanelor Soldul creditor al conturilor exprima valoarea provizioanelor pentru

deprecierea stocurilor .

2.6 Fluxuri de operatiuni economice specifice stocurilor

A.Fluxuri de operatiuni privind „ambalajele”:

1.Intrarea în gestiunea intreprinderii „A” de ambalaje destinate ambalarii şi transportului marfurilor la costul de achizitie de 8.000.000 lei :

% = 401 9.520.000 608 8.000.000 4426 1.520.000

2.Constatarea la sfarsitul lunii aprilie 2001, pe baza de inventar , ambalaje nevandute în valoare de 160.000 lei.

381 = 608 160.000

3.Transferarea la finile lunii aprilie 2001 a intregului sold de 7.840.000 lei al contului de cheltuieli privind ambalajele:

121 = 608 7.840.000

4.Descarcarea gestiunii pentru ambalajele livrate la inceputul lunii mai 2001 în valoare de 180.000 lei şi includerea direct pe cheltuieli a sumei de

- 27 -

800.000lei ,ce reprezinta ambalajele de transport,intrate în gestiune pe baza facturii furnizorului(10 buc. Saci canepa x 80.000lei = 800.000lei):

608 = 381 160.000 % = 401 952.000 608 800.000

4426 152.000

5.Constatarea la sfarsitul lunii mai 2001 a unui stoc de ambalaje în valoare de 240.000 lei şi inchiderea contului de cheltuieli privind materiile prime pentru intregul sau sold de 720.000 lei

381 = 608 240.000 121 = 608 720.000

B.Fluxuri de operatii privind marfurile:

1.Achizitionare de marfuri conform factura fiscala la un cost de achizitie 100.000.000 lei , T.V.A 19%.

% = 401 119.000.000 371 100.000.000 4426 19.000.000

2.Inregistrarea adaosului comercial (30%) şi taxa pe valoare adaugata neexigibila aferente marfurilor achizitionate.

371 = % 54.700.000378 30.000.0004428 24.700.000

3.Incasarea numerarukui în valoare de 185.640.000 lei din vanzarea cu amanuntul al marfurilor din care 29.640.000 lei reprezinta T.V.A

5311 = % 185.640.000707 156.000.0004427 29.640.000

- 28 -

4.Se depune la banca numerarul incasat din vanzarea cu amanuntul al marfurilor.

581 = 5311 185.640.000 5121 = 581 185.640.000

5.Se inregistreaza descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute în cursul perioadei.

% = 371 185.640.000607 120.000.000378 36.000.0004428 29.640.000

C.Fluxuri de operatii privind materiile prime şi materialele consumabile

1.Aprovizionarea cu materii prime , pret prestabilit 74.000.000 lei , pret de cumparare 70.000.000 lei , cheltuieli de transport – aprovizionare 3.000.000 lei , T.V.A 19%

% = 401 86.870.000301 74.000.000308 1.000.0004426 13.870.000

2.Achizitionarea cu materiale consumabile la pret de cumparare 20.000.00 lei ,pret prestabilit 17.000.000 lei , T.V.A. 19%

% = 401 23.800.000302 17.000.000308 3.000.0004426 3.800.000

3.Inregistrarea diferentelor de pret aferente materiilor prime de 4.487.170 lei şi a materialelor consumabile de 897.436 lei.

- 29 -

% = 308 5.384.606601 4.487.170602 897.436

- 30 -