6

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU NUMERAR

Cuprins

Argument

Cap I. Evaluarea patrimoniului

1.1 Notiuni generale privind evaluarea

1.2 Metode de evaluare

Cap II.Contabilitatea decontarilor cu numerar

2.1.1 Evaluarea privind elementele de trezorerie

2.1.2 Structuri privind trezoreria intreprinderii

2.1.3 Instrumente de plata

2.2.1 Contabilitatea decontarilor cu numerar

2.2.2 Corespondenta conturilor

Bibliografie

ARGUMENT

Contabilitatea fiecarui agent economic trebuie astfel organizata incat sa asigure respectarea unor cerinte sau conditii minime,dintre care se amintesc cele mai importante:

- Furnizarea de informatii fidele, exacte ai oportune cu privire la activitatea economica realizata,in vederea adoptarii de decizii pertinente de catre persoanele abilitate in acest sens;

- Asigurarea unei bune colaborari cu tertii, persoane fizice si juridice, respectiv furnizori,creditari,banci;

- Furnizarea in mod operativ de informatii necesare actionarilor referitoare la nivelul profitului,a cifrei de afaceri,precum si alti indicatori economico-financiari.

Contabilitatea fiecarui agent economic se realizeaza in cadrul unui compartiment de contabilitate condus de catre contabilul sef, directorul economic sau de catre alta persoana imputernicita in acest sens.

Organizarea si conducerea compartimentului financiar-contabil poate fi incredintata si unor persoane juridice autorizate,respectiv societatii comerciale sau unor persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat sau expert contabil.

Totodata,se mentioneaza ca in cadrul fiecarei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata si mai mult de 15 angajati functioneaza o comisie de cenzori,constituita din experti contabili si contabili autorizati cu studii economice superioare si practica in activitatea financiar-contabila de cel putin 5 ani,care verifica,in tot cursul anului,corectitudinea operatiilor financiar-contabile si in mod deosebit a conturilor anuale in scopul asigurarii de catre acesta a imaginii fidele asupra patrimoniului,situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.De altfel,raportul comisiei de cenzori constituie un document obligatoriu pentru analiza si aprobarea bilantului contabil de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor si pentru depunerea ulterioara a acestuia la directia generala financiara judeteana a Ministerului Finantelor.

CAP I. Evaluarea patrimoniului

1.1 Notiuni generale privind evaluarea

Evaluarea elementelor patrimoniale sau exprimarea lor valorica,in etalon banesc,are o importanta deosebita pentru organizarea si conducerea contabilitatii,contribuind in mod decisiv la respectarea unor principii ale acesteia,dintre care se amintesc:

principiul prudentei

principiul costului istoric

principiul permanentei

principiu continuitatii

De astfel, intre evaluare si principiile amintite exista o interconditionare si anume:

- evaluarea la data sau momentul intrarii in patrimoniu

- evaluarea la data sau cu prilejul inventarierii

- evaluarea la incheierea exercitiului

- evaluarea la data iesirii din patrimoniu.

a) Evaluarea la data intrarii in patrimoniu sau valoarea de intrare, denumita valoarea contabila,se efectueaza in functie de costul de origine sau de intrare stabilit,dupa cum urmeaza:

la valoarea de uitilizare care se determina in functie de pretul pietei,utilitate,starea si amplasarea bunurilor aduse ca aport,obinute cu titlu gratuit sau prin donatie;

la valoarea sau costul de achizitie pentru bunurile intrate in patrimoniu cu titlu:(engros) oneros (contra plata). Costul de achizitie se stabileste prin insumarea urmatoarelor elemente:

- pretul de cumparare cuvenit intre vanzator si cumparator

- taxele fiscale nerecuperabile,atunci cand este cazul

cheltuielile de transport-aprovizionare

alte cheltuieli accesorii legate de operatiunea de achizitionare si efectuare pana la prima punere in stare de utilizare a bunului respectiv sau pana la intrarea lui in depozit,cum este cazul cheltuielilor de instalare si montaj,comisioane si onorarii,etc

De la regula de mai sus fac exceptie anumite elemente patrimoniale al caror cost de achizitie este egal cu pretul de cumparare sau pretul negociat cu furnizorul,deci fara cheltuieli fiscale si accesorii.

Dintre elementele patrimoniale in cauza se amintesc:

- titlurile de participare

- titlurile imobilizate de activitati de portofoliu

- titlurile de plasament

Totodata,se retine ca evaluarea pentru creante si datorii se face la valoarea lor nominala.

Pentru bunurile care se deconteaza in moneda straina,valoarea de intrare in lei se stsbileste in functie de cursul zilei in vigoare la data efectuarii operatiilor.

La sfarsitul fiecarui an,pentru creantele datorate in valuta se efectueaza operatiunile de ajustare,prin intermediul conturilor de conversie,iar in momentul incasarii sau platii se influenteaza veniturile ori cheltuielile financiare,dupa dupa caz asa cum prevede articolul 76 din regulamentul contabil.

la valoarea sau costul de productie pentru bunurile produse in cadrul aceleias unitatii patrimoniale.Costul de productie se determina prin cumularea urmatoarelor elemente:

- costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumabile

- celalate cheltuieli durecte de productie(salariile muncitorilor direct productivi,CAS-ul aferent acestor salarii)

- cota proportionala din cheltuielile indirecte,rational repartizate si implicit in masura in care sunt legate de fabricarea bunurilor.

In legatura cu valoarea de intrare sau contabila se retine cateva aspecte de detaliu referitoare la unele categorii importante de elemente patrimoniale.

Terenurile se inregistreaza in contabilitate,la intrarea in patrimoniu,la costul de achizitie sau valoarea de aport care se stabileste potrivit legii,avandu-se in vedere clasele de fertilitate,suprafata sau amplasarea si alte criterii

Valoarea de intrare in patrimoniu a mijloacelor fixe se stabileste dupa cum urmeaza:

- la costul de achizitie pentru ceea ce se procura cu titlu oneros ;

- la costul de productie pentru mijloacele fixe obtinute din productia proprie;

- la valoarea actuala,estimata in functie de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici tehnici similare sau apropiate,atunci cand sunt obtinute cu titlu gratuit;

- la valoarea de aport sau de utilitate acceptata de parti pentru intrarile in patrimoniu prin asocieri,fuziuni,etc.

Valoarea de intrare in patrimoniu pentru bunurile materiale de natura stocabila,inclusiv animale si pasari,se determina in functie de costul de achizitie sau costul de productie,dupa cum acestea sunt procurate cu titlu oneros si respectiv obtinute in cadrul aceleasi unitati patrimoniale.

b) Evaluarea de la data sau cu prilejul inventarierii anuale,efectueaza inainte de inchiderea conturilor,se face la valoarea actuala sau de unitatea fiecarui element,fiind denumita valoarea de inventar.

Aceasta valoare se stabileste in functie de unitatea bunului in unitate si pretul pietei.Pentru creante si datorii se iau in calcul valoarea lor probabila de incasat respectiv de plata.

c) Evaluarea de la incheierea exercitiului asigura aplicarea efectiva a principiului prudentei si consta in aceea ca elementele patrimoniale se evalueaza si se reflecta in bilant la valoarea de intrare.In patrimoniu respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

Valoarea de inventar se compara cu valoarea contabila sau de intrare si se retine pentru evaluare,pe de o parte,valoarea cea mai mica .

In cazul activelor si,pe de alta parte valoarea cea mai mare pentru pasive.

Ca urmare a compararii sau confruntarile valorilor de inventar cu cele contabile rezulta diferente in plus sau in minus care,in functie de prevederile regulamentului contabil,se solutioneaza astfel:

- diferentele constatate in minus(valoarea de inventar mai mica)la elementele de activ se solutioneaza prin includerea in cheltuieli si cresterea amortizarilor in cazul activelor amortizabile,active la care deprecierea este ireversibila (definitiva) si constituirea de provizioane pentru activele neamortizabile,active la acre deprecierea este reversibila.Elementele patriminiale respective raman inregistrate in contabilitate la valoarea lor contabila sau de intrare.

- diferentele constatate in plus(valoarea de inventar mai mare) la elementele de pasiv se solutioneaza(deocamdata numai teoretic deoarece reglementarile in domeniu nu sunt finalizate) prin includerea in cheltuieli si constituirea de provizioane aferente deprecierilor reversibile ale elemntelor care,ca si in cazurile anterioare,raman inregistrate in contabilitate la valoarea lor de intrare sau contabila.

d) Evaluarea la data iesirii din patrimoniu (prin vanzare,distrugere,lipsa de gestiune)sau cu prilejul eliberarii in consum a bunurilor se face la valoarea lor de intrare,insa metoda folosita poate influenta in mai mica sau mai mare masura rata rentabilitatii.

1.2 Metode de evaluare

Pentru stocuri,plasamente si instrumente de trezorerie evaluarea se poate face prin folosirea uneia din metodele:

- metoda consumului mediu ponderat (CMP)

- metoda primei intrari-primei iesiri (FIFO)

-metoda ultimei intrari-primei iesiri (LIFO)

Costul mediu ponderat (CMP) se calculeaza dupa fiecare intrare sau numai lunar prin raportarea valorii totale a stocului initial cumulata cu valoarea intrarilor la cantitatea existenta in stocul initial cumulata cu cantitatea sau cantitatile intrate,dupa caz.

Metoda primei intrari-primei iesiri (FIFO) consta in aceea ca bunurile care ies din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al primei intrari(primul lot). Pe masura epuizarii primului lot,bunurile care ies din gestiune se evalueaza la pretul de achizitie (sau de productie)al lotului urmator,in ordine cronologica.

Metoda ultimei intrari-primei iesiri (LIFO) consta in aceea ca bunurile care se elibereaza (ies) din gestiune,se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al ultimei intrari (ultimul lot intrat in gestiune).Pe masura epuizarii ultimului lot,bunurile ce se elibereaza din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al penultimului lot aprovizionat,deci in ordinea inversa a intrarilor in gestiune.

Bunurile stocabile (materii prime,produse,marfuri) se pot evalua si la preturi standard (prestabilite) denumite si preturi de inregistrare si determinate in functie de preturile medii ale grupelor sau categoriilor de bunuri in cauza.

Diferentele intre preturile standard si cele de achizitie sau de productie,dupa caz,se contabilizeaza distinct si ulterior se repartizeaza in cote proportionale asupra valorii bunurilor iesite din gestiune si supra valorii stocurilor,pe baza de coeficient de repartizare.Acest coeficient se determina prin raportarea soldului initial,al diferentelor de pret cumulat cu diferentele aferente intrarilor din cursul perioadei al soldului initial,al stocului stabilit la pretul de inregistrare,sold cumulat cu valoarea intrarilor din cursul perioadei(de regula lunar), de asemenea,la pretul de inregistrare.

Coeficientul de repartizare care se obtine se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune si evaluate la pretul de inregistrare,obtinandu-se suma absoluta a diferentelor ce se repartizeaza si care se inregistreaza in contul sau conturile de cheltuieli in care au fost evidentiate bunurile iesite.

Coeficientii de repartizare se pot calcula la nivelul conturilor sintetice de gradul 1 si gradul 2,pe grupe sau categorii de stocuri,iar soldurile finale ale conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri stabilite la preturile de inregistrare,obtinandu-se valoarea stocurilor la costurile de achizitie sau de productie,dupa caz.

In cazul folosirii metodei preturilor standard (prestabilite) este necesara actualizarea periodica a acestor preturi si de regula cel putin odata pe an datorita modificarilor care pot sa survina in ceea ce priveste preturile de achizitie sau de productie,dupa caz.

Utilizarea oricarei metode de evaluare a bunurilor la iesirea din patrimoniu trebuie sa respecte principiul permanentei metodelor,in sensul ca trecerea de la o metoda la alta nu se poate efectua in interiorul exercitiului financiar deoarece s-ar denatura indicatorii de analiza de la sfarsitul exercitiului,fiind justificata mentinerea aceleasi metode in mai multe exercitii consecutive.

In legatura cu cele patru metode de evaluare a bunurilor la iesirea din patrimoniu se pot retine urmatoarele aspecte:

- utilizarea metodei preturilor standard,in conditiile fluctuatiei mari a preturilor nu este avantajoasa pentru unitate deoarece estimarea pretului de inregistrare pe durata unui exercitiu financiar are un grad mare de probabilitate,iar marja diferentelor de pret fata de costul efectiv este de asemenea mare

- utilizarea metodei FIFO,in conditiile cresterii costurilor efective de achizitie,conduce la inregistrarea unor costuri minime si la obtinerea unui profit maxim,insa valoarea stocului care ramane disponibil pentru exercitiul urmator este stabilita la pretul cel mai mare

- folosirea metodei LIFO,de asemenea,in conditiile cresterii costurilor efective de achizitie are efecte inverse,determina costuri de productie maxime si profit minim,iar stocul care ramane disponibil pentru exercitiul urmator este evoluat la pretul cel mai mic,ceea ce asigura existenta unor rezerve interne pentru unitatea patrimoniala

- prin utilizarea metodei costului mediu ponderat se realizeaza un echilibru intre valorile de intrare si cele de iesire,precum si pentru ceea ce ramane disponibil in stoc la sfarsitul exercitiului.

In ceea ce priveste evaluarea se retine si faptul ca activele si pasivele unitatii patrimoniale,pe baza unor dispozitii legale exprese,se pot reevalua ceea ce determina modificarea valorii de intrare a elementelor patrimoniale in cauza valoarea actuala,stabilita in urma reevaluarii va deveni valoarea de intrare sau contabila,iar diferentele care se determina se inregistreaza distinct in contabilitate,solutionandu-se ulterior pe masura amortizarii sau realizarii activelor reevaluate,prin influentarea rezervelor sau capitalului social in functie de prevederile legale.

CAP II. Contabilitatea decontarilor cu numerar

2.1.1 Evaluarea privind elementele de trezorerie

A) Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt (titlurilor de plasament) are in vedere cele patru momente sau reguli generale stabilite in acest sens respectiv:

la intrarea in patrimoniu;

cu ocazia inventarierii;

cu prilejul intocmirii bilantului contabil;

la iesirea din patrimoniu.

Evaluarea la intrarea in patrimoniu a titlurilor de plasament provenite prin achizitionarea cu titlu oneros se realizeaza la costul de achizitie,prin care se intelege pretul de cumparare sau valoarea stabilita in baza unui contract de achizitie.

Spre deosebire de alte categorii de elemente patrimoniale similare,cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor din cauza,cum sunt comisioanele si alte cheltuieli aferente,nu se includ in costul de achizitie,ci se inregistreaza,direct in cheltuielile de exploatare de exercitiu.

Evaluarea cu ocazia inventarierii a titlurilor de plasament se realizeaza la valoarea actuala,estimata in functie de pretul pietei si de utilitatea lor pentru unitatea patrimoniala.

Valoarea de utilitate este o valoare probabila de negociat care are in vedere costul mediu al ultimei luni,in cazul titlurilor cotate,sau valoarea posibila de negociere,pentru titlurile necesare.

Evaluarea cu prilejul intocmirii bilantului contabil se efectueaza pe categorii de titluri de aceeasi natura,prin compararea valorii de inventar cu cea de intrare,aplicand principiul prudentei.

In cazul diferentelor in minus (cand valoarea de inventar este mai mica) ce se stabileste in urma acestei operatii se constituie provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament.

Evaluarea la iesirea din patrimoniu a titlurilor de plasament se face la valoarea lor de intrare sau valoarea contabila.

Se are in vedere si pretul de vanzare (cesiune) care este inscris in actul de vanzare-cumparare si care nu este influentat,in sensul diminuarii,de cheltuielile de exploatare ale exercitiului.

In situatia in care vanzarea se efectueaza numai pentru o parte din totalul titlurilor de plasament este necesar sa se faca evaluarea in functie de pretul mediu ponderat de cumparare,respectiv de intrare,sau prin folosirea metodei FIFO,dupa caz.

B) Evaluarea disponibilitatilor si a operatiilor in devize,implica urmatoarele aspecte:

- creantele si datoriile unitatii patrimoniale,inclusiv cele in devize,se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala;

- operatiile comerciale de decontare in devize,precum si cele de incasari si plati in devize necesita evaluarea la cursul de schimb in vigoare din ziua cand se face operatiunea;

- diferentele de curs valutar,intre data incasarii,respectiv a platilor,influenteaza veniturile sau cheltuielile financiare,dupa cum sunt favorabile sau nefavorabile;

- la inchiderea exercitiului,creantele si datoriile in devize se evalueaza la cursul in vigoare din ultima zi si a anului,iar diferentele de curs valutar,fata de data inregistrarii in contabilitate,se reflecta potrivit tratamentului de baza in conturile de cheltuieli si venituri;

- la inchiderea exercitiului financiar,disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la acea data,iar diferentele de curs rezultate sunt recunoscute ca veniturile sau cheltuielile dupa caz.

2.1.2 Structuri privind trezoreria intreprinderii

In plan contabil,trezoreria intreprinderii este definita prin prisma stocurilor si fluxurilor de numerar privind investitiile financiare pe termen scurt,disponibilitatile in conturile la banci/casierie ,creditele bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie.

Investitiiele financiare pe termen scurt sau titlurile de plasament sunt titlurile de valoare achizitionate in vederea realizarii unui castig pe termen scurt sau protejarii lichiditatilor ,dupa caz.

Spre deosebire de titlurile de participare a caror posesiune este durabila ,perioada de rotatie a titlurilor de plasament nu depaseste ,de regula,un an.Ele se identifica cu actiunile,obligatiunile,bonurilor de tezaur sau trezorerie si alte titluri de valoare dobandite pe termen scurt.Veniturile se realizeaza prin diferenta dintre pretul de vanzare mai mare si pretul de cumparare si sub forma dividendelor si dobanzilor incasate.

Protejarea sau acoperirea disponibilitatilor banesti se face in raport cu fenomenul inflationist,variatia puterii de cumparare a monedei 9riscul de schimb) si riscul dobanzii.

Din structura titlurilor de plasament fac parte si actiunile proprii rascumparate temporar in vederea atribuirii salariatilor societatii,regularizarii cursului de bursa sau reducerii capitalului societatii(de obicei in perioada de prelungita recesiune economica),precum si obligatiunile emise si rascumparate.

Disponibilitatile in conturile la banci si casierie se delimiteaza sub forma valorilor de incasat(cecurile si efectele comerciale depuse la banci),disponibilitatile in lei si in valuta,cecurile unitatii,creditele acordate de banci in conturile curente(creditele de acoperire),creditele bancare pe termen scurt acordate prin conturi separate de imprumut,dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor pe termen scurt si alte valori de trezorerie(acreditive,avansuri de trezorerie,alte valori).

Disponibilitatile sau depozitele create in conturi de banca pot functiona la vedere sau la termen.Daca nu actioneaza la vedere este recomandabil sa se utilizeze tehnica contului curent sau a casei de credit.Prin acest cont se inregistreaza toate operatiile banesti intre intreprindere si banca.In situatia in care incasarile sunt mai mari decat platile,soldul contului reprezinta disponibilitatile banesti,iar daca incasarile sunt mai mici decat platile,soldul exprima creditele acordate de banca.

Depozitele la termen in banca reprezinta o forma de imobilizare a lichiditatilor pana la un an,fara a fi transferabile sau utilizate inainte de termenul final.procedand astfel,dobanda este mai mare decat in cazul disponibilitatile banesti la vedere,care lipseste sau este foarte mica.

Din categoria disponibilitatilor banesti fac parte acreditivele si avansurile de trezorerie.Prin pozitia avansuri de trezorerie sunt delimitate disponibilitatile banesti repartizate spre a fi girate de catre administratori sau alte persoane imputernicite de intreprindere in vederea efectuarii unor plati in favoarea intreprinderii.La aceasta pozitie se includ si avansurile acordate salariatilor pentru efectuarea de cumparaturi.

Acreditivul reprezinta mijloacele banesti pastrate la banca intr-un cont distinct la dispozitia furnizorului din care urmeaza a se efectua platile catre acesta pe masura livrarii marfurilor,executarii lucrarilor sau prestarii de servicii.

REMARCA: In IAS 7 "Situatia fluxurilo de numerar" este folosita si structura denumita "numerar si echivalente de numerar", unde:

a) numerar cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere;

b) echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt extrem de lichide,care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.Un plasament este,in mod normal,calificat drept echivalent de numerar doar atunci cand are o scadenta mica,in practica se considera de trei luni sau mai putin de la data achizitiei.

Si inca o remarca ,daca se face recurs la IAS 32 " Instrumente financiare-prezentare si descriere" este prezenta si notiunea de instrumente financiare.

Un instrument financiar reprezinta orice contract ce genereaza simultan un activ financiar pentru o intreprindere si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta intreprindere.

Instrumentele financiare se delimiteaza prin:

a) active fianciare,delimitate prin urmatoarele elemente calificate;

a1) numerar;

a2) un drept contractual de aincasa numerar sau alte active financiare de la qlta inteprindere;

a3) un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu alta intreprindere in conditiile in care sunt potential favorabile;

a4) un instrument de capitaluri proprii al unei alte intreprinderi

b) datorii financiare,ca orice datorie contractuala;

b1) de a varsa numerar sau alt activ financiar al unei intreprinderi sau

b2) de a schimba instrumente financiare cu alta intreprindere in conditii in care sunt potential favorabile.

Structura patrimoniala denumita alte valori de trezorerie se individualizeaza sub forma timbrelor fiscale si postale ,tichetelor si bilitelor de calatorie,biletelor de tratament si odihna si alte valori.

Descoperirile de cont sau concursurile bancare sub forma creditelor bancare pe termen scurt rambursabile la vedere sau considerate ca o componenta a trezoreriei.Ele se delimiteaza sub forma creditelor de acoperire (soldul conturilor la banca este descoperit) si creditele bancare pe termen scurt acordate prin conturi separate de acoperire.

2.1.3 Instrumente de plata

Obligatiile banesti intre societatile comerciale sau alte societati comerciale si alte persoane fizice sau juridice se pot efectua, dupa caz ,in numerar si fara numerar.

Plata/incasarea in numerar se face imediat,fara intermediere ,prin miscarea directa a sumelor banesti.

Documentele de incasari-plati in numerar care sunt folosite pentru inregistrarea operatiilor de casa sunt:

Chitanta serveste ca document justificativ ,pentru incasarea unei sume in numerar in casieria societatii comerciale.

Ca o varianta a chitantei este chitanta pentru operatii in valuta.

Pentru cumpararea unor produse,lucrari sau servicii,in conditiile in care nu se intocmeste factura,se completeaza chitanta fiscala.

Predarea sumelor de casierul societatii comerciale catre casierii platitori se cnsemneaza in procesul-verbal de plati

Imputernicirea este documentul justificativ prin care se autorizeaza o persoana membra a familiei sau incadrata in munca la aceeasi unitate pentru a incasa drepturi banesti de la casieria intreprinderii cand titularul nu se poate prezenta pentru aceasta.

Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare se utilizeaza ca document justificativ,impreuna cu anexele,pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete cu si fara limita de suma.

Registru de casa ,in lei sau in valuta,serveste ca document centralizator de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate de casieria intreprinderii pe baza actelor justificative.Pe baza lui se stabileste soldul de casa la finele fiecarei zile.

Factura si factura fiscala document pe baza caruia se intocmesc instrumentele de plata a produselor si marfurilor livrate,lucrarilor executate sau a serviciilor prestate.Se poate folosi si ca document de insotire pe timpul transportului si de recptie-incasare in gestiune a patrimoniului.

Operatiil de incasari/plati fara numerar constau in lichidarea drepturilor banesti prin utilizarea unor instrumente si mijloace de plata,fara miscare efectiva a sumelor banesti.Din categoria acestor instrumente de plata adoptate de sistemul de plati din Romania fac parte:cecul,cambia,biletul la ordin si ordinul de plata.

Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi.

Circuitul sau se deruleaza intre trei persoane,tragator-tras-beneficiar.

Instrumentul este creat de tragator sare,in baza disponibilului construit in prealabil la o societate bancara,da ordin acesteia,in calitatea sa de tras,sa plateasca la prezentare,o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorul,aflat in pozitie de beneficiar. Cecul prezentat este platit numai la vedere (prezentare), termenele de prezentare fiind de 8 zile ,daca cecul este platibil chiar in localitatea in care a fost emis si 15 zile,in celelalte cazuri.

Cecul poate fi la purtator ,cel prezentat mai sus ,cecul barat,cecul certificat si cecul de calatorie.

Cecul barat consta in inscrierea a doua linii paralele orizontale sau oblice pe fata cecului.Bararea indica obligatia ca beneficiarul sa recurga la serviciile unei banci pentru incasarea sumei inscrisa pe cec,incasarea in numerar direct de la banca tragatorului nefiind posibila.

Cecul certificat prin care banca (trasul) confirma pe cec existenta si blocarea disponibilului necesar efectuarii platii.

Cecul de calatorie prin care tragatorul poate conditiona plata acestuia de identificarea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) si semnatura persoanei care incaseaza cecul la prezentare.

O prima semnatura se pune in momentul primirii cecului si a doua in momentul incasarii,in prezenta functionarului bancar sau in momentul efectuarii unei plati in prezenta beneficiarului.

Cambia este simultan un instrument de plata si un titlu de credit prin care tragatorul,creator de titlu,plateste o datorie fata de o anumita persoana (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare tragatorului.Plata se face la ordinul tragatorului sau al beneficiarului,dupa caz.

Biletul la ordin este un instrument de plata prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati,la o anumita data,o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului.

Ca titlu de credit este creat de emitent in calitatea de edbitor care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat in calitate de creditor.

Warantul este o varianta a biletului la ordin,cu titlu de proprietate asupra marfurilor.La vanzarea marfurilor,cumparatorul achita contravaloarea lor dobandeste warantul.Posesia lrgala awarantului echivaleaa cu titlu de proprietate asupra marfurilor respective.

Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare emise de stat cu reducere (discount) ,termenul de scadenta fiind la maxim un an.

Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata,data de catre emitentul acesteia unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani la o anumita data.

Pentru a face plata trebuie sa existe lichiditati suficiente in contul de la banca.

Discutat in raport cu timpul trecut,ordinul de plata este asemanator cu dispozitia de plata folosita in prezent,cu caracteristici adoptate conditiilor economice,financiare si legislative actuale.

Cecul simpl inlocuieste "cecul de numerar" fiind utilizat pentru ridicarea de numerar din conturile de la banci.

Mandatul este o imputernicire scrisa data de un mandant,unei alte persoane numita mandatar pentru a o reprezenta in anumite operatii sau sa lucreze in intereseul sau potrivit indicatiilor date.

O forma folosita in acest sens este mandatul postal care serveste la expedierea de sume de bani.

2.2 Contabiliatatea decontarilor cu numerar

Numerarul este modul traditional si inca cel mai utilizat mijloc de a se achita diverse obligatii banesti.Utilizarea numerarului pentru operatiunile de incasari si plati se face individual,imediat si fara intermediere.

Volumul operatiunilor de plati si incasari prin casierie precum si gama acestora se stabileste de catre casierie si banca astfel incat sa se asigure circulatia monetara eficienta.

Contabilitatea decontarilor cu numera reprezinta operatiunile de incasari si plati prin casierie cu ajutorul contului 5311 - ''Casa in lei".Ele se inregisteeaza pe baza Registrului de casa,care cuprinde :sold la inceputul zilei,incasari in timpul zilei,plati in timpul zilei si sold la sfarsitul zilei,detrminat prin formula:

Sold final = Sold initial + Incasari - Plati

La Registrul de casa se anexeaza toate chitantele de casa,statele de plata a salariilor si alte documente primare,ce atesta incasarea/plata fiecarei sume.

Incasarile si platile se inregistreza pe baza registrului de casa care cuprinde:

sold la inceputul zilei incasari in timpul zilei,plati in timpul zilei;

sold la sfarsitul zilei

Soldul final este egal cu soldul initial plus intrari minus iesiri.

La registru de casa se anexeaza:

cecul numerar

chitanta

chitanta fiscala

foaie de varsamant cu chitanta

statul de salarii

factura

Cecul de numerar este utilizat pentru ridicarea sumelor de la banca.Pentru a fi valabil el trebuie sa aiba semnaturile persoanelor imputernicite sa dispuna plati din conturile deschise la banca.

Chitanta se intocmeste pentru incasarile in lei.

Chitanta fiscala se emite pentru vanzari ca plata in numerar,evidentiindu-se si TVA inclusa.

Foaia de varsamant cu chitanta este utilizata pentru depunerea sumelor in lei din casierie in banca.

2.2.2 Corespondenta conturilor

Contul 531

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta numerarului aflat in casieria unitatii precum si a miscarii ecestuia ca urmare a incasarilor si platilor efectuate.

Contul 5311 se debiteaza cu:

5311 = 581 sumele ridicate de la banci

5311 = 411 sumele incasate de la clienti

5311 = 419 sumele incasate de la clienti

5311 = 455 sumele incasate de la asociatii

5311 = 451 sumele incasate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare

5311 = 456 sumele incasate reprezentand aportul la capitalul social

5311 = 428 sumele incasate de la debitori

5311 = 461 sumele incasate de la debitori

5311 = 462 sumele incasate reprezentand veniturile anticipate

5311 = 542 sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate

5311 = 501 sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate

5311 = 502 sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate

5311 = 503 sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate

5311 = 506 sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate

5311 = 508 sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate

5311 = 704 sumele incasate din prestarile de servicii,vanzarea marfurilor si alte activitati

5311 = 707 sumele incasate din prestarile de servicii,vanzarea marfurilor si alte activitati

5311 = 708 sumele incasate din prestarile de servicii,vanzarea marfurilor si alte activitati

5311 = 758 sumele incasate din despagubiri si alte venituri din exploatare

5311 = 765 diferente favorabile de curs valutar atente disponibilitatilor in valuta la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta

Se crediteaza cu:

581 = 5311 depunerile de numerar la banca

261 = 5311 costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar

262 = 5311 costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar

263 = 5311 costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar

265 = 5311 costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar

267 = 5311 costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar

269 = 5311 costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar

501 = 5311 costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar

502 = 5311 costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar

505 = 5311 costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar

506 = 5311 costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar

508 = 5311 costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar

509 = 5311 costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar

401 = 5311 platile efectuate catre furnizori

404 = 5311 platile efectuate catre furnizori

409 = 5311 valoarea avansurilor acordate pentru livrari de bunuri,prestari de servicii sau executari de lucrari

421 = 5311 sume achitate personalului

423 = 5311 sume achitate personalului

424 = 5311 sume achitate personalului

425 = 5311 sume achitate personalului

426 = 5311 sume achitate personalului

428 = 5311 sume achitate personalului

427 = 5311 sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau popriri din remuneratii

451 = 5311 sumele achitate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare

452 = 5311 sumele achitate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare

455 = 5311 sumele restituite asociatilor

456 = 5311 sumele restituite asociatilor

457 = 5311 dividende platite antionorariilor sau asociatilor

462 = 5311 sumele achitate diversilor creditori

481 = 5311 platile efectuate reprezentand sume transferate intre unitate si subunitati

542 = 5311 avansurile de trezorerie acordate

532 = 5311 platile in numerar reprezentand alte valori achizitionate

665 = 5311 diferente nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuata in valuta in cursul exercitiului

658 = 5311 platile efectuate reprezentand alte cheltuieli de exploatare

BIBLIOGRAFIE

Nicolae Staicu - Contabilitate , teste,Editura Sitech,Craiova 2002

Ilie Popovici,Contabilitate armonizata cu directivele europene,Editura Danublius Braila 2005

Daniela Cretu,Contabilitate Financiara si soft aplicativ,Editura Alas Calarasi 2004

Nicolae Feleaga - Sistemul contabilitatii comparate,Editura Economica,Bucuresti 2000

Magdalena Mihai si Radu Buziernescu,Principii contabile,Editura coloseum 2000