atestat - contabilitatea decontarilor fara numerar pe baza instrumentelor de plata la termen

34
CONTABILITATEA DECONTĂRILOR FĂRĂ NUMERAR PE BAZA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ LA TERMEN 0

Upload: rodica

Post on 29-Nov-2015

941 views

Category:

Documents


7 download

TRANSCRIPT

Page 1: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR FĂRĂ NUMERAR PE BAZA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ LA TERMEN

0

Page 2: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

CUPRINS

Argument

CAP. I Structura, importanţa şi modul de circulaţie a instrumentelor de plată la termen utilizate în decontările fără numerar ........... pag. 4I.1 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a

cambiei ........... pag. 4I.2 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a

biletului la ordin ........... pag. 7I.3 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a

cecului ........... pag. 9

CAP. II Înregistrările contabile privind decontările fără numerar pe baza instrumentelor de plată la termen ........... pag. 11II.1 Prezentarea conturilor utilizate în contabilitatea

decontărilor fără numerar pe baza instrumentelor de plată la termen ........... pag. 11

II.2 Aplicaţii practice privind contabilitatea decontărilor fără numerar pe baza instrumentelor de plată la termen ........... pag. 12

BIBLIOGRAFIE ........... pag. 18ANEXE

Page 3: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

Argument

Între unităţile economice se stabilesc relaţii de afaceri. În cadrul acestor relaţii se creează obligaţii, acestea fiind satisfăcute prin plăţi în numerar sau prin intermediul băncilor, de cele mai multe ori. Dar, deţinerea unor sume mari în numerar necesită spaţii mari de depozitare şi prezintă riscuri în manevrare (distrugere accidentală, furt etc.). De aceea, şi în România, numerarul a început să-şi piardă treptat din popularitate urmând să fie înlocuit cu alte mijloace de plată cuprinse sub denumirea generală de instrumente de plată fără numerar.

Pe plan internaţional se manifestă de mai multă vreme tendinţa de scădere a ponderii plăţilor în numerar în favoarea celor fără numerar, în special datorită puternicii dezvoltări a telecomunicaţiilor şi folosirii mijloacelor de plată electronice.

Eforturile BNR şi ale societăţilor bancare în introducerea în România a unor instrumente de plată fără numerar adaptate atât standardelor internaţionale, cât şi stadiului actual de dezvoltare a sistemului nostru de plăţi s-au concretizat în actualizarea cadrului legislativ pentru efectele comerciale: cec, cambia, biletul la ordin etc..

Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte atât aspectele teoretice cât şi practice privind importanţa şi structura principalelor instrumente de plată la termen utilizate în decontările fără numerar, circuitul acestora, precum şi înregistrările contabile specifice.

Această lucrare cuprinde şi noile formate, modul de completare şi de decontare a instrumentelor de plată la termen, respectiv cecul, cambia şi biletul la ordin, schimbări ce au intrat în vigoare din anul 2008, conform OUG nr. 38/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului şi OUG nr. 39/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, publicate în Monitorul Oficial nr. 284/11.04.2008. De asemenea, s-au avut în vedere Norma tehnică nr. 4/2008 privind cecul, publicat în Monitorul Oficial nr.500/03.07.2008 şi Norma tehnică nr. 4/2009 pentru modificarea Normei tehnice a Băncii Naţionale a României nr. 5/2008 privind cambia şi biletul la ordin, publicat în Monitorul Oficial nr. 114/25.02.2009.

Page 4: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

CAPITOLUL I STRUCTURA, IMPORTANŢA ŞI MODUL DE CIRCULAŢIE A INSTRUMENTELOR DE PLATĂ LA TERMEN UTILIZATE ÎN

DECONTĂRILE FĂRĂ NUMERAR

De multă vreme, pe plan internaţional se manifestă tendinţa de creştere a decontărilor fără numerar, mai ales datorită folosirii tehnicilor de plată electronice.

Plăţile fără numerar se caracterizează prin:1) un flux de înregistrări în conturi, în funcţie de instrumentul de decontare utilizat;2) un flux de mesaje între părţi, conţinând instrucţiunile de decontare ce trebuie

executate de băncile comerciale, în calitate de intermediari.Practic, în decontările fără numerar, agenţii economici trebuie să contabilizeze

distinct:1) valorile de încasat, pe baza instrumentelor de plată la termen;2) viramentele prin conturile curente şi de disponibilităţi;3) dobânzile la conturile curente şi de disponibilităţi;4) creditele pe termen scurt acordate prin conturi bancare distincte.În accepţiunea Băncii Naţionale a României¹, valorile de încasat pe baza

instrumentelor de plată la termen sunt reprezentate de:a) Cambiab) Biletul la ordinc) Cecul Folosite în operaţiuni de vânzare – cumpărare, credite etc., aceste instrumente de plată

fără numerar se recunosc şi sub numele de ,,efecte comerciale”, fiind denumirea generalizată dată cambiilor, biletelor la ordin, cecurilor etc.

Efectele de comerţ reprezintă titluri de valoare, negociabile, imediat sau la un termen scurt, care, în cadrul relaţiilor comerciale cu furnizorii şi clienţii, atestă datorii sau creanţe.

I.1 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a cambiei

Cambia sau trata este un ordin scris şi necondiţionat dat de o persoană (trăgătorul) unei alte persoane (trasul), de a plăti o anumita suma de bani, la vedere sau la un anumit termen, unei terţe persoane (beneficiarul) sau la ordinul acesteia.

Beneficiarul cambiei este cel care va încasa contravaloarea cambiei, respectiv trăgătorul însuşi, o terţă persoană sau o bancă.

O cambie trebuie să conţină anumite elemente:- denumirea de cambie;- ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată;- numele celui care trebuie să plătească (trasului);- specificarea scadenţei ( în lipsă înseamnă ,,la vedere”);- arătarea locului unde trebuie făcută plata;- numele beneficiarului;- data şi locul emiterii cambiei;

Page 5: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

- semnătura celui care emite cambia (a trăgătorului).

***Instrumente de plată, BNR, octombrie 1994.Cambia trebuie acceptată de tras. Acceptarea este angajamentul luat de către tras, faţă

de orice posesor legitim de a plăti cambia la scadenţă.Trasul nu este obligat prin lege să accepte dar, în cazul în care acceptă, el devine

debitorul (obligatul) principal.Prezentarea cambiei la acceptare poate fi :- facultativă, putând fi făcută până la scadenţă, sau- obligatorie, atunci trăgătorul indică expres în titlu acest fapt, fixând sau nu, un

termen pentru prezentare sau atunci când cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere, în termen de un an de la data emiterii.

Prezentarea la acceptare va putea fi făcută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai târziu de data scadenţei. Prezentarea la acceptare poate fi făcută atât de posesorul cambiei, cât şi de un simplu deţinător al ei, la domiciliul trasului. Simpla semnătură a trasului pusă pe faţa cambiei este socotită acceptare.

Trasul poate retrage acceptarea la o suma mai mică decât cea prevăzută la cambie.Cambia poate fi transmisă în următoarele moduri:

a) prin gir; Cambia care cuprinde sau nu menţiunea ,,la ordin” poate fi transmisă prin gir.Girul este un act prin care posesorul cambiei numit girant, transferă altei persoane

numite giratar toate drepturile izvorând din cambie. Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al

trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cambia. NOTA:ANDOSARE. Declaraţia scrisă pe un titlu (efect de comerţ) pentru a transfera dreptul de

proprietate asupra acestuia către andosator.Cel care semnează se numeşte andosant şi poartă răspunderea solidară pentru plata

sumei înscrise în efectul comercial.Andosarea înlesneşte circulaţia cambiei şi sporeşte siguranţa că ea va fi încasată ca

urmare a faptului că toţi cei care o andosează sunt răspunzători în solidar pentru plata la termen împreună cu trasul (debitorul).

Andosarea este sinonimă cu ,,girul”. În mod figurativ prin ,,andosarea unei afaceri” se înţelege solidarizarea unei persoane (fizice sau juridice) la acoperirea riscurilor acesteia.

Andosat (giratar). 1. Persoana căreia îi este transferat dreptul de proprietate asupra unui titlu şi drepturile încorporate de acesta, prin andosare. 2. Persoana în favoarea căreia este girată o cambie.

Andosant (girant). 1. Persoana care transferă dreptul de proprietate asupra unui titlu, drepturile încorporate de acesta, prin andosare. 2. Persoana care girează (o cambie).

b) prin cesiune de creanţă ordinară.Daca trăgătorul a înscris în cambie menţiunea ,,nu la ordin’’, titlul se transmite prin

cesiune de creanţă ordinară.Cesiunea de creanţă este un act prin care creditorul numit cedent transferă dreptul

sau de creanţă unei alte persoane numită cesionar.Plata unei cambii poate fi garantată de alte persoane, printr-un aval.Avalul reprezintă angajamentul necondiţionat prin care un terţ sau un semnatar al

cambiei (avalistul) altul decât trăgătorul sau acceptantul, devine garant pentru obligaţiile unui co - obligat faţă de o cambie (avalizatul).

Page 6: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

Avalul se dă pe o cambie sau pe un act separat utilizându-se una din expresiile ,,pentru aval’’ sau ,,pentru garanţie” urmate de semnătura avalistului. Avalistul este obligat să indice persoana pentru care dă avalul.

Scadenţa este termenul la care cambia trebuie plătită. Astfel, trebuie să se indice cu precizie ziua sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată. Scadenţa trebuie să rezulte cu precizie din textul cambiei şi poate fi:

- la vedere;- la un anumit timp de la vedere;- la un anumit timp de la data emiterii;- la o dată fixă.Posesorul cambiei care nu este plătibilă la vedere trebuie să o prezinte la plată în ziua

scadenţei sale sau la cel mult două zile de la aceasta. Această prezentare trebuie efectuată în locul desemnat pe cambie. Cel care plăteşte cambia poate pretinde ca aceasta să-i fie predată cu menţiunea de achitare scrisă de posesor. Posesorul nu poate refuza o plată parţială. În caz de plată parţială, cel care plăteşte (trasul) poate cere să i se facă pe cambie menţiunea de plată şi să i se dea o chitanţă.

Scontul este o formă de credit acordat credit de către o bancă posesorului cambiei; la prezentarea pentru scontare, banca îi achita contravaloarea înainte de scadenţă, percepându-i un comision (taxa scontului). În urma acestui act, banca respectivă devine beneficiarul cambiei.

Scontarea efectelor comerciale – este operaţia prin care un efect se încasează înainte de scadenţă.

Scontul comercial (Sc) poate fi considerat o dobândă simplă antecalculată, iar formula de calcul este următoarea: Vn x Ts x T Sc =

100 x 360unde: Vn – valoarea nominala a efectului scontat (lei); Ts – taxa nominală a scontului (%); T - scadenţa efectului comercial (zile).

Observaţie. Pentru efectele remise la scontare, bancherul care scontează cumpără imediat efectele remitentului şi plăteşte disponibilităţile convenite, calculate pe baza relaţiei:

Valoarea scontată = Valoarea nominală – agioAgio = Scontul + Comisionul de andos – pentru remitent este o cheltuială financiară.Protestul. În caz de neplată la scadenţă de către tras, posesorul unei cambii trebuie să

facă un protest înainte de a putea face un recurs împotriva celorlalţi semnatari ai cambiei. Dacă o cambie este ,,încasată de către o bancă’’, aceasta trebuie să facă protestul în caz de neplată.

În concluzie, cambia îndeplineşte în circuitul comercial mai multe funcţii:a) Instrument de încasare – beneficiarul poate încasa cambia la scadenţă.b) Instrument de plată – trăgătorul, beneficiarul sau purtătorul efectului poate folosi

cambia ca mijloc de decontare (plată) unui creditor al său, operaţie ce poartă numele de andosare (girare).

c) Instrument de creditare – trăgătorul, beneficiarul sau purtătorul efectului poate sconta cambia, ceea ce înseamnă că, odată cu prezentarea efectului la banca, să-i fie creditată suma înscrisă în cambie, mai puţin o sumă ce reprezintă dobânda până la scadenţă, denumită taxă de scont.

d) Instrument de garantare – operaţiunile cu cambii oferă un grad ridicat de garanţie, determinată de mecanismul cambial. În primul rând, trasul devine obligat prin cambie, dacă o acceptă, ceea ce înseamnă că, după acceptare, se angajează că

Page 7: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

va plăti cambia deţinătorului sau oricărei părţi care preia sau plăteşte cambia. În al doilea rând, cambia poate fi avalizată, în sensul că, o altă persoană (avalistul) se obligă să plătească în locul debitorului (avalizatul) dacă acesta refuză plata.

Aplicaţie practică

Societatea comercială ,,REZA” SA a livrat la data de 30.08.2008 societăţii comerciale SC ,,RAD” SA aparate de măsură şi control în valoare de 24.000 lei, TVA 19%. Termenul de plată este 01.10.2008.

La rândul ei, SC ,,REZA” SA trebuie să restituie băncii ,,X” ultima rată a unui credit pe termen lung, în valoare de 28.560 lei, scadentă la 01.10.2008.

SC ,,REZA” SA emite o cambie, care trebuie plătită de SC ,,RAD” SA, direct băncii ,,X”. Din momentul completării cambiei, SC ,,REZA” SA are calitatea de trăgător, SC ,,RAD” SA se află în poziţie de tras, iar banca ,,X” este beneficiarul cambiei.

SC ,,REZA” SA remite cambia băncii ,,X”. La 01.10.2008 banca ,,X” încasează suma de pe cambie de la SC ,,RAD” SA. În acest fel, se achită creditul acordat societăţii comerciale ,,REZA” SA de către bancă şi totodată, datoria SC ,,RAD” SA faţă de SC ,,REZA” SA.

Schema de circulaţie a cambiei în decontările comerciale (caz particular) este prezentată mai jos:

2 3 5 1 4 5

5

unde: 1. Beneficiarul ( banca ,,X” ) acordă un credit SC ,,REZA”; 2. Între SC ,,REZA” SA şi SC ,,RAD” SA se încheie contractul de vânzare – cumpărare; 3. SC ,, REZA” SA trage o cambie asupra SC ,, RAD” SA; 4. SC ,,REZA” SA remite cambia băncii ,,X”; 5. Se stinge atât creanţa pe care SC ,, REZA” SA o are asupra SC ,,RAD” SA precum şi creanţa pe care Banca ,,X” o avea asupra SC ,,REZA” SA.

Observaţie. Faţa formularului de cambie este alcătuită din zone ale căror amplasări, conţinut şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu anexele nr. 1 şi nr. 2.

În mod convenţional, în anexa nr. 1, faţa cambiei a fost împărţită în zone delimitate prin linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele nu fac parte componentă din formularele de cambie.

I.2 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a biletului la ordin

SC ,,REZA” SA ( TRĂGĂTOR )

SC ,,RAD” SA ( TRAS ) )

Banca ,,X’’ ( BENEFICIAR)

Page 8: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

Biletul la ordin reprezintă un instrument de plată prin care o persoană (emitentul) se obligă, expres şi necondiţionat, să plătească unei alte persoane (beneficiarul) sau la ordinul acesteia, o sumă de bani la data şi locul specificat în document.

Biletul la ordin poate fi considerat o variantă a cambiei. Spre deosebire de acesta, biletul la ordin implica doar două persoane: emitentul şi beneficiarul, fiind emis de debitor şi, ca urmare, nu mai are nevoie de acceptare. El este o promisiune de a plăti şi nu un mandat de plată şi se transmite prin girare. Obligaţiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun aceloraşi reguli generale ca şi cele rezultând dintr-o cambie. Totuşi, acceptarea biletului la ordin nu se admite deoarece emitentul are aceleaşi obligaţii ca şi cel care acceptă o cambie.

Regulile referitoare la plata, scadenţa, girarea, protestul cambiei sunt aplicabile şi biletului la ordin.

Aplicaţie practică

Societatea comercială ,,MINERVA” SA încheie un contract cu societatea comercială ,,UNIVERSAL” SA pentru construirea unei hale de producţie, în valoare de 45.000 lei, urmând ca suma să fie achitată într-un termen de 30 de zile de la recepţia halei.

După încheierea contractului SC ,,MINERVA” SA completează un bilet la ordin prin care se obligă să plătească suma de 45.000 lei SC ,,UNIVERSAL” SA. Din acest moment, SC ,,MINERVA” SA se află în poziţie de emitent iar SC,,UNIVERSAL” SA este beneficiarul biletului la ordin.

La scadenţă, SC ,,UNIVERSAL” SA prezintă biletul la ordin, pentru încasarea sumei, fie la SC ,,MINERVA” SA, fie băncii acesteia. SC ,,UNIVERSAL” SA i se achită contravaloarea biletului la ordin.

Schema de circulaţie a biletului de ordin în decontările comerciale (caz particular) este prezentată în continuare:

1

2 3 4 unde: 1. Între SC ,,MINERVA” SA şi SC ,,UNIVERSAL” SA se încheie un contract de vânzare - cumpărare. 2. SC ,,MINERVA” SA completează un bilet la ordin prin care se obligă să plătească datoria faţă de SC ,,UNIVERSAL” SA. 3. La scadenţă, SC ,,UNIVERSAL” SA prezintă biletul la ordin pentru încasarea sumei, fie la SC ,,MINERVA” SA, fie băncii acesteia. 4. SC ,,UNIVERSAL” SA încasează banii şi astfel se stinge creanţa acestei societăţi asupra SC ,,MINERVA” SA.

Observaţie. Faţa formularului de bilet la ordin este alcătuită din zone ale căror amplasări, conţinut şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu anexele nr. 3 şi nr. 4.

SC ,,MINERVA” SA ( Emitent )

SC ,,UNIVERSAL” SA ( Beneficiar)

Page 9: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

În mod convenţional, în anexa nr. 3, faţa biletului la ordin a fost împărţită în zone delimitate prin linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele nu fac parte componentă din formularele de bilet la ordin.

I.3 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a cecului

Cecul este cel mai convenabil instrument de decontare fără numerar utilizabil de către titularii de conturi bancare, cu disponibil suficient în aceste conturi creat din operaţiuni de încasări, din depozite sau prin angajarea unui credit bancar.

Din punct de vedere al tehnicilor de decontare fără numerar, cecul este un instrument de plată care pune în legătură, în procesul creării sale, trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.

Acest instrument este creat de trăgător, care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţia de tras, să plătească, la prezentare, o sumă determinată, unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului aflat în poziţie de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operaţiile legate de acest instrument, în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează iar trasul îl plăteşte.

Pentru ca trăgătorul să emită cecuri, banca îi eliberează acestuia (clientul său) formulare de cecuri în alb, dacă acesta deţine un disponibil corespunzător în cont.

Cecurile pot fi clasificate după modul de încasare, astfel:a) Cec nebarat (de casă sau alb). Se plăteşte în numerar, la bancă.b) Cec barat. Trăgătorul sau posesorul unui cec poate face o barare prin înscrierea a

două linii paralele orizontale sau oblice pe faţa cecului. Pentru încasarea sumei înscrise pe cec, beneficiarul este obligat să recurgă la serviciul unei bănci printr-o unitate bancară aparţinând acesteia şi care să primească plata în locul său. Bararea poate fi generală, dacă cecul nu prezintă nici o menţiune între cele două linii şi specială, dacă între cele două linii este înscrisă denumirea băncii.

c) Cec de virament. Cuprinde ordinul de a transfera suma înscrisă în cec într-un cont deschis la o bancă.

d) Cec certificat. Prezintă specificarea expresă a provizionului, adică a disponibilului existent în contul curent al trăgătorului necesar efectuării plăţii. Trăgătorul nu mai poate retrage din contul său această sumă înainte de expirarea termenului de prezentare al cecului.

e) Cec documentar. Trăgătorul condiţionează plata sumei în favoarea beneficiarului de prezentarea unor documente care atestă expedierea mărfurilor sau prestarea serviciilor.

f) Cec de călătorie. Este emis în sumă fixă de societăţi bancare (format tip bancnotă) şi cumpărat de turişti în vederea achitării diverselor cheltuieli fără a folosi numerar. Aceştia remit filele de cec beneficiarilor în schimbul cumpărării de bunuri şi servicii. Beneficiarii filelor încasează sumele de la băncile locale, iar acestea recuperează sumele de la banca emitentă.

g) Eurocecuri (cecurile cu legitimaţie de garanţie). Banca emitentă eliberează odată cu carnetul de cecuri şi o carte de garanţie care cuprinde o serie de date (numărul de cont, numele beneficiarului). Pentru încasarea acestor cecuri, beneficiarul este obligat să se legitimeze cu cartea de garanţie.

Pe lângă acţiunea de stingere a obligaţiilor de plată dintre emitent şi beneficiar, cecul poate stinge şi alte plăţi, în cazul în care este angajat în operaţiuni de gir.

Aplicaţie practică

Page 10: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

Societatea comercială ,,DANA” SA, specializată în comerţul ,,en-gros”, achiziţionează de la societatea comercială producătoare ,,STAR” SA, produse electronice în valoare de 5.000 lei, TVA 19%.

SC ,,DANA” SA are cont deschis la banca ,,X”, iar SC ,,STAR” SA la banca ,,Y”.În baza disponibilului din contul curent, banca ,,X” eliberează societăţii

comerciale ,,DANA” SA un carnet de cecuri.La achiziţionarea mărfii, reprezentantul SC ,,DANA” SA completează o filă din

carnetul de cecuri, cu datele necesare şi suma reprezentând contravaloarea produselor electronice cumpărate, o semnează şi o înmânează reprezentantului SC ,,DANA” SA. Din acest moment:

- SC ,,DANA” SA se află în postură de trăgător;- Banca ,,X” are calitatea de tras;- SC ,,STAR” SA are calitatea de beneficiar.Societatea comercială ,,STAR” SA prezintă cecul la banca ,,Y” care îl transmite băncii

,,X” pentru încasare.Banca ,,X” achită cecul băncii ,,Y”. Astfel, se stinge datoria SC ,,DANA” SA faţă de

SC ,,STAR” SA.

Schema de circulaţie a cecului (la purtător) – caz particular, este prezentată în continuare:

2 4 7

1 3 5

7 6

unde:1. Banca ,,X” eliberează carnetul de cecuri SC ,,DANA”;2. SC ,,DANA” şi SC ,,STAR” încheie contractul de vânzare - cumpărare;3. SC ,,DANA” trage un cec asupra băncii ,,X”;4. SC ,,DANA” remite cecul tras asupra băncii ,,X”;5. SC ,,STAR” prezintă cecul la banca ,,Y”;6. Banca ,,X” achită cecul băncii ,,Y”;7. Banca ,,Y” prezintă cecul la plată şi astfel se stinge creanţa SC ,,STAR” asupra

SC ,,DANA”.

Cumpărător

SC ,,DANA” (TRĂGĂTOR)

Vânzător

SC ,,STAR” (BENEFICIAR)

BANCA ,,X” (TRAS)

BANCA ,,Y” (Banca beneficiarului)

Page 11: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

Observaţie. Faţa formularului de cec este alcătuită din zone ale căror amplasări, conţinut şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu anexele nr. 5 şi nr. 6.

În mod convenţional, în anexa nr. 5, faţa cecului a fost împărţită în zone delimitate prin linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele nu fac parte componentă din formularele de cec.

CAPITOLUL IIÎNREGISTRĂRILE CONTABILE PRIVIND DECONTĂRILE FĂRĂ

NUMERAR PE BAZA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ LA TERMEN

II.1 Prezentarea conturilor utilizate în contabilitatea decontărilor fără numerar pe baza instrumentelor de plată la termen

Conturile utilizate pentru înregistrările contabile privind decontările pe baza instrumentelor de plată la termen sunt:

- 403 ,,Efecte de plătit” (pentru bunuri si servicii), cont cu funcţia contabila de Pasiv;- 405 ,,Efecte de plătit pentru imobilizări”, cont cu funcţia contabila de Pasiv;- 413 ,,Efecte de primit”, cont cu funcţia contabila de Activ;- 511 ,,Valori de încasat”, care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II:

- 5112 ,,Cecuri de încasat”, cont cu funcţia contabila de Activ;- 5113 ,,Efecte de încasat”, cont cu funcţia contabila de Activ;- 5114 ,,Efecte remise spre scontare”, cont cu funcţia contabila de Activ.

Obs. Conţinutul economic şi corespondenţele acestor conturi sunt reglementate de Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin OMFP nr. 306/2002.

Contul 403 ,,Efecte de plătit”Este utilizat pentru evidenţa datoriilor faţă de furnizorii de stocuri şi servicii, care se

vor achita pe bază de efecte comerciale. După conţinutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate de furnizori.Se debitează cu plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale.Soldul creditor reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.

Contul 405 ,,Efecte de plătit pentru imobilizări”Este utilizat pentru evidenţa datoriilor faţă de furnizorii de imobilizări, care se vor

achita pe bază de efecte comerciale. După conţinutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă, un cont de pasiv.

Se creditează cu valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate de furnizorii de imobilizări.

Se debitează cu plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale.Soldul creditor reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit pentru imobilizările

achiziţionate.

Contul 413 ,,Efecte de primit de la clienţi”Se utilizează de către furnizori pentru reflectarea creanţelor de încasat, pe bază de

efecte comerciale. După conţinutul economic, este un cont de creanţe comerciale, iar după funcţia contabilă, un cont de activ.

Se debitează cu valoarea efectelor comerciale acceptate de către furnizori.Se creditează cu ocazia primirii sau încasării efectelor comerciale.

Page 12: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.

Contul 5112 ,,Cecuri de încasat”Este, după conţinutul economic, un cont de active circulante băneşti, iar după funcţia

contabilă, un cont de activ.Se debitează cu valoarea cecurilor depuse la bănci pentru a fi încasate.Se creditează cu valoarea cecurilor încasate.Soldul debitor reprezintă valoarea cecurilor depuse la bănci şi neîncasate.

Contul 5113 ,,Efecte de încasat”Este, după conţinutul economic, un cont de active circulante băneşti, iar după funcţia

contabilă, un cont de activ.Se debitează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi depuse la bănci

pentru a fi încasate.Se creditează cu valoarea efectelor comerciale încasate la scadenţă sau remise spre

scontare.Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale depuse la bănci şi neîncasate.

Contul 5114 ,,Efecte remise spre scontare”Este, după conţinutul economic, un cont de active circulante băneşti, iar după funcţia

contabilă, un cont de activ.Se debitează cu valoarea efectelor comerciale depuse spre scontare la bănci.Se creditează cu valoarea efectelor încasate înainte de scadenţă.Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale depuse la bănci pentru

scontare, neîncasate.

II.2 Aplicaţii practice privind înregistrarea contabilă a decontărilor fără numerar pe baza instrumentelor de plată la termen

Societatea comerciala ,,Reza“ S.R.L. înregistrează în contabilitate următoarele operaţiuni:

a) aprovizionarea cu materii prime: 10.000 lei; TVA 19%:

% = 401,,Furnizori” 11.900301 ,,Materii prime” 10.0004426 ,,TVA deductibilă” 1.900

b) acceptarea de către furnizor a unui efect comercial în valoare de 11.900 lei de la client:

401 ,,Furnizori” = 403 ,,Efecte de plătit” 11.900

c) plata la scadenţă a valorii efectelor comerciale în valoare de 11.900 lei:

403 ,,Efecte de plătit” = 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” 11.900

d) diferenţele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plată în valută de 1.000 lei:

Page 13: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

403 ,,Efecte de plătit” = 765 ,,Venituri din diferenţe de curs valutar”

1.000

e) sume datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate în valoare de 5.000 lei:

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,,Clienţi” 5.000 f) efecte comerciale primite de la clienţi, 5.000 lei:

5113 ,,Efecte de încasat” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 5.000

g) încasarea efectului comercial în valoare de 5.000 de lei:

5121 ,,Disponibil la bănci in lei” = 5113 ,, Efecte de încasat” 5.000

h) se andosează o cambie în valoare de 3.000 de lei acceptată de un client la ordinul furnizorului. În contabilitatea vechiului beneficiar ( andosantului ) se va înregistra:

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,,Clienţi” 3.000

i) valoarea acceptată de către furnizorii de imobilizări a efectelor de comerţ:

404 ,,Furnizori de imobilizări” = 405 ,,Efecte de plătit pentru imobilizări”

8.800

j) plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări pe baza de efecte comerciale, la scadenţă :

405 ,,Efecte de plătit pentru imobilizări”

= 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” 8.800

k) se depune spre scontare un efect de 4.000 de lei:

5114 ,,Efecte remise spre scontare” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 4.000

l) la încasarea efectului bancar decontează suma efectului mai puţin dobânda pentru perioada pană la scadenţa efectului de 100 lei şi comisionul de scontare în suma de 20 de lei: Dobânda = 4.000 lei x 10% x 3 luni/ 12 luni = 100 lei

% = 5114 ,,Efecte remise spre scontare” 4.0005121 ,,Disponibil la bănci” 3.880666 ,,Cheltuieli privind dobânzile” 100627 ,,Cheltuieli cu serviciile bancare”

20

m) Anularea efectului iniţial în valoare de 1.000 lei, în contabilitatea trăgătorului:

4111 ,,Clienţi” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 1.000

n) Înregistrarea dobânzii penalizatoare:

4111 ,,Clienţi” = 766 ,,Venituri din dobânzi” 100

Page 14: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

o) Crearea unui nou efect de comerţ la o valoare majorată:

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,, Clienţi” 1.100

Reînnoirea efectelor de comerţ – este operaţia prin care trasul ( clientul ) poate să ceară anularea şi înlocuirea efectului iniţial printr-un nou efect, cu o scadenţă mai îndepărtată, sau să ceară amânarea termenului de decontare existent. Reînnoirea efectelor de comerţ determină efectuarea următoarelor înregistrări în contabilitate:

a) Efectul comercial este încă în posesia trăgătorului, presupune anularea efectului iniţial şi crearea unui nou efect cu o valoare majorată cu dobânda şi cheltuielile de întârziere calculate între cele două scadenţe.

Valoarea nominală a efectului 1.000 lei; se acceptă să se tragă o nouă cambie care să amâne termenul de la 1mai la 1 august, cu o dobândă penalizatoare de 40% pe lună ( 1.000 lei x 40% x 3 luni/12 luni = 100 lei ):

A) În contabilitatea trăgătorului: a) Anularea efectului iniţial în valoare de 1.000 lei:

4111 ,,Clienţi” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 1.000

b) Înregistrarea dobânzii penalizatoare:

4111 ,,Clienţi” = 766 ,,Venituri din dobânzi” 100

c) Crearea unui nou efect de comerţ la o valoare majorată:

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,, Clienţi” 1.100

B) În contabilitatea trasului: a) Anularea efectului iniţial:

403 ,,Efecte de plătit” = 401 ,, Furnizori” 1.000

b) Înregistrarea cheltuielii cu dobânda penalizatoare:

668 ,,Alte cheltuieli financiare” = 401 ,, Furnizori” 100

c) crearea unui nou efect cu o valoare majorată:

401 ,, Furnizori” = 403 ,,Efecte de plătit” 1.100

b) Recuperarea efectului de la andosist, el nemaifiind la trăgător:

A) În contabilitatea trăgătorului: a) Remiterea efectului de încasare în valoare de 1.000 lei:

5113 ,,Efecte de încasat” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 1.000

Page 15: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

b) Recuperarea efectului de comerţ:

4111 ,,Clienţi” = 5113 ,,Efecte de încasat” 1.000

c) Înregistrarea cheltuielilor suplimentare pentru recuperarea efectului:627 ,,Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”

= 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” 10

d) Recuperarea ( imputarea ) cheltuielilor suplimentare de la clienţi:

4111 ,,Clienţi” = 627 ,,Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”

10

B) În contabilitatea trasului nu se face nici o înregistrare.

c) Acordarea unui avans bănesc trasului de trăgător pentru plata efectului, situaţie în care se creează un nou efect a cărui valoare nominală este egală cu mărimea avansului plus dobânzile penalizatoare şi diverse cheltuieli efectuate:

A) În contabilitatea trăgătorului: a) Acordarea avansului bănesc în valoare de 1.000 lei:

4111 ,,Clienţi” = 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” 1.000

b) Înregistrarea dobânzii penalizatoare:

4111 ,,Clienţi” = 766 ,,Venituri din dobânzi” 100

c) Crearea unui nou efect de comerţ:

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,,Clienţi” 1.120

Observaţie: În contabilitatea trăgătorului nu se înregistrează plata primului efect pentru că înregistrarea a avut loc în momentul scontării vechiului efect.

A) În contabilitatea trasului: a) Acordarea avansului bănesc în valoare de 1.000 lei:

5121 ,,Disponibil la bănci în lei” = 401 ,,Furnizori” 1.000b) Crearea noului efect de comerţ:

%401 ,,Furnizori”668 ,,Alte cheltuieli financiare”

= 403 ,,Efecte de plătit” 1.120 1.000 120

c) Plata primului efect:

403 ,,Efecte de plătit” = 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” 1.000

Observaţie: În contabilitatea trasului nu se înregistrează dobânda penalizatoare.

Page 16: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

Aplicaţie. Întreprinderea ,,A” datorează suma de 8.000 de lei întreprinderii ,,B”, iar în acelaşi timp are asupra întreprinderii ,,C” o creanţă de aceeaşi valoare şi aceeaşi scadenţă. În acest scop, întreprinderea ,,A” trage o cambie asupra lui ,,C”, din ordinul lui ,,B”, pe care o transmite lui ,,B”.

Înregistrările sunt:

A) În contabilitatea întreprinderii ,,A” ( trăgător):

401 ,,Furnizori”/B = 4111 ,,Clienţi”/C 8.000

B) În contabilitatea întreprinderii ,,B” ( terţi):

413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,,Clienţi”/A 8.000

A) În contabilitatea întreprinderii ,,C” ( trasul):

401 ,,Furnizori”/A = 403 ,,Efecte de plătit” 8.000

Aplicaţie. Întreprinderea ,,A” efectuează pentru întreprinderea ,,B”, lucrări de reparaţii în valoare de 1.000 lei plus TVA, 19%. Decontarea facturii se face pe baza unui cec emis de către societatea ,,B”.

Înregistrările sunt:

În contabilitatea societăţii ,,A”: a) Emiterea facturii privind lucrările efectuate:

4111 ,,Clienţi” = %704 ,,Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 4427 ,,TVA colectată”

1.190 1.000 190

b) Primirea cecului şi depunerea lui la bancă pentru încasare:

5112 ,,Cecuri de încasat” = 4111 ,,Clienţi” 1.190

c) Încasarea cecului:

5121 ,,Disponibil la bănci în lei” = 5112 ,,Cecuri de încasat” 1.190

Page 17: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

Concluzie

În contextul actual al crizei economice mondiale, plata sau acceptarea unui instrument de plată la termen (utilizat mai ales sub denumirea de efect comercial) în relaţiile comerciale fără numerar, avantajează atât clienţii care-şi pot achiziţiona bunurile necesare continuităţii activităţii, plătind la termene scadente mai îndepărtate sau obţinând amânarea termenului de decontare existent, cât şi furnizorii care pot stinge propriile datorii faţă de terţe persoane, transmiţând efectele comerciale primite, propriilor creditori.

De asemenea, atunci când unitatea economică are nevoie de lichidităţi, aceasta are posibilitatea să negocieze cu banca efectele sale de comerţ (să le sconteze), transferând efectele în proprietatea băncii, fără a aştepta plata efectivă a clientului său.

Din sistemul de decontare relevat anterior sunt deductibile, prin comparaţie cu practica din ţara noastră, trei aspecte:

Operativitatea încasărilor şi, respectiv, plăţilor, în varianta utilizării ca instrument de decontare a efectelor de comerţ;

Posibilitatea, în funcţie de stringenţele activităţii unităţii, de a valorifica aceeaşi creanţă la preţuri mai mari, prin aşteptarea momentelor favorabile în operaţiile de bursă;

Vânzarea efectelor comerciale înainte de scadenţă pentru nevoi de lichidităţi.

Page 18: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

BIBLIOGRAFIE

[1] Moroşan Ioan Contabilitatea practică. Obligaţiile fiscale şi sociale ale firmei. Editura ,,Evcont Consulting”, Suceava, 2003;

[2] Paraschivescu Dumitru Marius ş.a.

Contabilitate financiară. Aplicaţii şi studii de caz, Editura Tehnopress, Iaşi, 2007;

[3] Pop Atanasiu Contabilitatea financiară românească armonizată cu Directivele Contabile Europene şi Standardele Internaţionale de contabilitate, Editura Intelcredo, Cluj- Napoca - 2002;

[4] Ristea Mihai ş.a Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005;

[5] **** Norma tehnică a Băncii Naţionale a României nr. 4/2008 privind cecul, publicat în MO, Partea I, nr. 500 din 03.07.2008;

[6] **** Norma tehnică a Băncii Naţionale a României nr. 4/2009 pentru modificarea Normei tehnice a Băncii Naţionale a României nr. 5/2008 privind cambia şi biletul la ordin, publicat în MO, Partea I, nr. 114 din 25.02.2009;

[7] **** OUG nr. 38/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului, publicat în MO nr. 284/11.04.2008;

[8] **** OUG nr.39/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, publicat în MO nr. 284/11.04.2008.

Page 19: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

ANEXA Nr. 1 (Anexa nr. 1 la norma tehnică)

    CAMBIA CU CELE 8 ZONE

   

  

Page 20: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

ANEXA Nr. 2 (Anexa nr. 2 la norma tehnică)

    DIMENSIUNILE ZONELOR CAMBIEI

   

 

   

Page 21: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

ANEXA Nr. 3(Anexa nr. 3 la norma tehnică)

    BILETUL LA ORDIN CU CELE 8 ZONE

  

Page 22: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

ANEXA Nr. 4(Anexa nr. 4 la norma tehnică)

    DIMENSIUNILE ZONELOR BILETULUI LA ORDIN

   

Page 23: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

ANEXA Nr. 5(Anexa nr. 3 la norma tehnică)

    CECUL CU CELE 8 ZONE

Page 24: Atestat - Contabilitatea Decontarilor Fara Numerar Pe Baza Instrumentelor de Plata La Termen

ANEXA Nr. 6(Anexa nr. 2 la norma tehnică)

    DIMENSIUNILE ZONELOR CECULUI