contabilitate_1

5/16/2018 CONTABILITATE_1 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitate1 1/28

CONTABILITATEA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR

1

Capitolul 1


1.1. STRUCTURA GENERAL Ă ŞI EVALUAREACREANŢELOR ŞI DATORIILOR

Creanţele şi datoriile faţă de terţe, persoane juridice şi fizice, constituiedouă categorii importante de elemente patrimoniale de activ şi, respectiv, depasiv, având o structură eterogenă şi implicaţii semnificative în ceea ce priveştesituaţia financiară a oricărei entităţi. Ele sunt generate de faptul că entităţile,indiferent de domeniile de activitate din care fac parte, î şi desf ăşoară activitatea în

contextul unui sistem complex de relaţii economice şi financiare şi, implicit, dedecontare stabilite cu terţii. Volumul şi diversitatea acestor relaţii sunt influenţate, în mare măsură, de natura şi complexitatea activităţilor desf ăşurate, care impunexistenţa unor colaborări permanente cu numeroşi furnizori şi clienţi sau alteentităţi, cu unităţi bancare, cu bugetul statului şi cel privind asigurările şi protecţiasocială, cu acţionari, asociaţi şi angajaţi, cu unităţi afiliate, debitori şi creditoridiverşi.

Există o mare diversitate a creanţelor şi datoriilor, considerent pentru carese pot grupa în funţie de mai multe criterii, dintre care se reţin cele mai relevante:

a. După natura operaţiilor care le generează, se delimitează grupele ceprivesc:

- creanţe şi datorii comerciale (rezultate din operaţii de vânzări şi,respectiv, cumpărări de bunuri, lucrări şi servicii);

- creanţe şi datorii financiare, care provin din acordarea/primirea de împrumuturi, respectiv, credite;

- creanţe şi datorii salariale;- creanţe şi datorii sociale;- creanţe şi datorii fiscale;- creanţe şi datorii faţă de acţionari/asociaţi;- alte creanţe şi datorii.b. După conţinutul lor economic creanţele şi datoriile se grupează astfel:- creanţe asupra clienţilor pentru produsele vândute, lucrările executate şi

serviciile prestate;- creanţe asupra furnizorilor generate de avansurile acordate acestora,pentru bunurile care urmează să fie achiziţionate, respectiv, executate de aceştia;

- creanţe asupra debitorilor diverşi;- datorii faţă de furnizori;




2

- datorii faţă de clienţi pentru avansurile sau aconturile primite de laaceştia;

- datorii faţă de bugetul statului;- datorii faţă de asigurările sociale;- datorii faţă de angajaţi;- datorii faţă de grup, acţionari/asociaţi ;c. În funcţie de criteriul exigibilităţii (termenul de decontare, adică de

încasare, respectiv, achitare), se delimitează grupele:- creanţe şi datorii curente;- creanţe şi datorii pe termen lung.Potrivit IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare”, o datorie trebuie

clasificată ca datorie curentă în următoarele situaţii:• se aşteaptă ca datoria să fie decontată în cursul normal al ciclului de

exploatare;• datoria este exigibilă în 12 luni de la data bilanţului.Toate celelalte datorii care nu se încadrează în una din situaţiile de mai sus

trebuie să fie clasificate ca datorii pe termen lung.

Datoriile şi creanţele cu termene de decontare peste un an, precum şi celecare privesc trezoreria netă, constituie probleme care sunt abordate în cadrul altorcapitole ale prezentei lucrări.

Sub aspect financiar contabil, creanţele curente reprezintă valorileeconomice avansate temporar altor persoane fizice sau juridice pentru careurmează să se primească o prestaţie, numerar sau echivalente de numerar.

Creanţele curente, ca active, sunt prezente în contabilitate din momentulnaşterii drepturilor faţă de terţi şi până în momentul încasării lor.

Din punct de vedere financiar contabil, datoriile curente reprezintă resursele furnizate de ter ţ i pentru care entitatea trebuie să acorde o prestaţie,numerar sau echivalente de numerar.

Datoriile curente, ca surse atrase de finanţare, sunt prezente încontabilitatea entităţii din momentul creării angajamentelor faţă de terţi şi până înmomentul achitării lor.

În altă ordine de idei, subliniem faptul că evaluarea creanţelor şidatoriilor prezintă importanţă deosebită pentru gestionarea şi reflectarea încontabilitate. Realizarea acestui deziderat impune, pe de o parte, respectareaexigenţelor ce rezultă din cele patru reguli de bază privind evaluarea, care, dealtfel, corespund unor momente semnificative în care această operaţiune esteindispensabilă, astfel: a. la intrarea în entitate, deci la data constituirii lor; b. lainventariere; c. la încheierea exerciţiului; d. în momentul decontării, deci la data încasării creanţelor şi plăţii datoriilor, după caz. Pe de altă parte, este necesar să

fie luate în considerare particularităţile creanţelor şi datoriilor, care le influenţează, în mod direct, gestionarea şi contabilizarea.




3

a. Potrivit prevederilor legale în domeniu1, creanţele şi datoriile seevaluează la data constituirii lor şi, implicit, a reflectării iniţiale în contabilitatela valoarea lor nominală (denumită valoare de intrare).

Creanţele şi datoriile în valută se reflectă în contabilitate atât în lei, lacursul de schimb în vigoare la data efectuării operaţiunilor, cât şi în valută.

Operaţiunile în valută se înregistrează în contabilitate în momentulrecunoaşterii lor iniţiale, în moneda de raportare (leu), aplicându-se sumei învalută cursul de schimb dintre moneda naţională şi cea străină, în vigoare, la dataefectuării tranzacţiei.

b. La inventariere, evaluarea creanţelor şi a datoriilor2 se face lavaloarea lor probabilă de încasare sau de plată, în conformitate cu reglementărilecontabile aplicabile.

Diferenţele constatate în minus între valoarea stabilită la inventariere şivaloarea contabila netă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seamaajustărilor pentru deprecierea creanţelor (clienţi, decontări în cadrul grupului şi cuacţionarii/asociaţii, debitori diverşi).

Cu ocazia desf ăşurării lucrărilor de inventariere, dacă pentru o creanţă

restantă există o probabilitate mare de neîncasare aceasta se trece în categoriacreanţelor incerte şi, concomitent, se înregistrează o ajustare pentru depreciereacreanţelor clienţi (la nivelul sumei care nu se mai poate recupera), ca urmare ariscului de neîncasare a creanţei respective.

În cazul elementelor de pasiv de natura datoriilor, diferenţele constatate înplus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv denatura datoriilor se înregistrează în contabilitate pe seama elementelorcorespunzătoare de datorii.

c. La închiderea exerciţiului financiar, elementele de natura creanţelorşi datoriilor se evaluează şi se reflectă în situaţiile financiare anuale la valoarea de

intrare, pusă de acord cu rezultatele inventarierii. În acest scop, valoarea deintrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii, denumită valoare deinventar.

La fiecare dată a bilanţului, creanţele şi datoriile exprimate în valută trebuieevaluate şi raportate utilizându-se cursul de schimb al pieţei valutare comunicat deBanca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.Diferenţele de curs valutar stabilite între data înregistrării creanţelor şi datoriilor îndevize şi data recunoaşterii lor în situaţiile financiare influenţează veniturile saucheltuielile financiare, după cum sunt favorabile şi, respectiv, nefavorabile.

Potrivit Reglementărilor contabile aplicabile3, pentru creanţele şi datoriileexprimate în lei dar a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute,

1Legea nr. 82/1991, modificată şi completată ulterior, art. 14, republicată în M.Of. nr. 454/18.VI.

2008.2

Ordinul 3055/2009, pentru aprobarea Rglementărilor contabile conforme cu directivele europene,(publicat în M. Of. nr. 766 bis/10/XI/2009), pct. 56, alin. 3.3 Reglementări contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin O.M.F.P. nr. 3055/2009.




4

eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluareaacestora la sfârşitul exerciţiului, se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuielifinanciare, după caz.

d. La data încasării creanţelor şi plăţii datoriilor, stabilite în lei, decila scăderea acestora din contabilitate sau, altfel spus, la ieşirea lor din entitatese utilizează valoarea nominală existentă în contabilitate, denumită valoare iniţială (de intrare).

Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelorşi datoriilor în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţialpe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuierecunoscute în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de cursvalutar, după cum sunt favorabile şi, respectiv, nefavorabile.

Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiaşiluni în care a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acealună. Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare lună, care intervine până înluna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb

survenită în cursul fiecărei luni.Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor

exprimate în lei, care se decontează în funcţie de un curs valutar diferit de cel lacare au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, la alte veniturisau cheltuieli financiare. Atunci când creanţa sau datoria este decontată îndecursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga diferenţă rezultată esterecunoscută în acea lună.

Atunci când creanţa sau datoria este decontată într-o lună ulterioară, diferenţarecunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb, survenită în cursul fiecărei luni.

În ceea ce priveşte informaţia contabilă corespunzătoare datoriilor şicreanţelor faţă de terţe persoane, juridice sau fizice, cu termen de decontare subun an, se menţionează că este furnizată cu ajutorul conturilor existente în clasa a4-a, din cadrul Planului de conturi general, denumită „Conturi de terţi”, delimitată în zece grupe de conturi, care permit cunoaşterea într-o primă etapă aa structurii generale a datoriilor şi creanţelor, în raport cu natura lor, astfel:

40 „Furnizori ş i conturi asimilate” 41 „Clien ţ i ş i conturi asimilate” 42 „Personal ş i conturi asimilate” 43 „Asigur ă ri sociale, protec ţ ia social ă ş i conturi asimilate” 44 „Bugetul statului, fonduri speciale ş i conturi asimilate”

45 „Grup ş i ac ţ ionari/asocia ţ i” 46 „Debitori ş i creditori diver ş i” 47 „Conturi de subven ţ ii, regularizare ş i asimilate” 48 „Decont ă ri în cadrul unit ăţ ii” 49 „Ajust ă ri pentru deprecierea crean ţ elor”




5

Fiecare grupă amintită cuprinde conturi sintetice de gradul I, unele dintreele desf ăşurându-se pe conturi sintetice de gradul II, astfel încât se asigură detalierea, sub aspect structural, a categoriilor de creanţe şi datorii pe care lereflectă, aşa cum se va prezenta în paragrafele următoare.

1.2. CONTABILITATEA DECONT ĂRILOR CU FURNIZORII

Operaţiile de decontare cu furnizorii provin, în principal, din aprovizionări(achiziţii) cu imobilizări, cu active circulante materiale (materii prime, materialeconsumabile ori de natura obiectelor de inventar, mărfuri, ambalaje, animale şipăsări ş.a.), din lucrări executate şi servicii prestate de terţi, precum şi din alteoperaţii efectuate, de regulă, în baza unor contracte încheiate cu diverse persoanefizice sau juridice.

Operaţiunile de cumpărări curente de bunuri şi servicii se delimitează, aşa

cum este reţinut în literatura de specialitate4

, în două categorii ce privesc bunurilestocabile şi bunurile nestocabile, inclusiv serviciile.În această ultimă categorie de activităţi amintite se includ, printre altele,

prestaţiile pentru care se primesc indemnizaţii de către membrii consiliilor deadministraţie, cenzorii, membrii adunării generale a acţionarilor ş.a., precum şilucrările specifice experţilor contabili şi contabililor autorizaţi şi alte lucrări sauactivităţi ce se execută de persoane asimilate cu cele încadrate pe bază decontracte civile de prestări servicii cu timp de lucru redus.

În categoria operaţiilor privind decontările cu furnizorii sunt incluse, deasemenea, avansurile care se acordă acestor entităţi şi efectele comercialeutilizate pentru stingerea parţială sau totală a datoriilor privind cumpărările debunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii.

Reduceri de preţuri acordate de furnizori clienţilorÎn ceea ce priveşte mărimea propriu-zisă a datoriilor faţă de furnizori,

pentru cumpărările şi plăţile efectuate se reţine că nu, în toate cazurile, coincidecu preţul sau tariful negociat, care se poate diminua de către furnizor cu unelereduceri de preţ, care se pot delimita în două categorii :

► reduceri de natură comercială5, care au o influenţă directă asupravalorii nete a facturii de achiziţie (în sensul reducerii costului de achiziţie albunurilor), unde se includ: rabatul, remiza, risturnul;

► reduceri de natură financiară, care poartă denumirea de scont. Trebuie menţionat faptul că reducerile comerciale se acordă ca urmare a

negocierilor între entităţile partenere şi, în consecinţă, sunt stipulate drept clauzecontractuale.

4Niculae Feleagă şi Ion Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiar ă, Vol. II, Editura Economică,

Bucureşti, 1998, pag.38.5 Ordinul 3055/2009, secţiunea 8.1.1. “Evaluarea la data intr ării în entitate”, pct. 51. alin. 3÷5.




6

● Rabatul sau bonificaţia reprezintă reducerea procentuală de preţ pecare o poate acorda furnizorul pentru calitatea inferioară a bunurilor livrate (aşacum este cazul ţesăturilor, în cazul existenţei unor imperfecţiuni sau defecte decalitate inerente, însă nesemnificative).

● Remiza (discountul) este reducerea procentuală pe care o acordă furnizorul, în factura de vânzare, fie pentru volumul mare al unor bunuricomandate de client (fiind numită remiză de cantitate), fie pentru fidelitateaclientului şi poziţia preferenţială a acestuia în totalul clientelei entităţii.

● Risturnul este reducerea de preţ calculată asupra ansambluluitranzacţiilor efectuate cu acelaşi terţ, în decursul unei perioade determinate. Această reducere se restituie clienţilor şi se consemnează în facturi distincte, înroşu, care se reflectă în contabilitatea ambelor entităţi partenere.

Diferenţa dintre valoarea la preţ de vânzare, înscrisă în factură, şireducerile comerciale se mai numeşte net comercial.

● Scontul de decontare se acordă pentru achitarea datoriilor înainte determenul normal de exigibilitate.

Precizare contabilă:

- Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulteriorfacturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinct încontabilitate cu ajutorul noilor conturi introduse prin Ordinul 3055/2009 şi anume:609 “Reduceri comerciale primite”, respectiv, 709 “Reduceri comerciale acordate”, în corespondenţă cu conturile de terţi6.

- Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri financiareale perioadei indiferent de perioada la care se referă (contul 767 “Venituri dinsconturi obţinute”). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezintă cheltuielifinanciare ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă (contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”).

Precizare fiscală:Rabaturile, remizele, risturnurile, sconturile şi alte reduceri de preţ,acordate de furnizori direct clienţilor nu se includ în baza de impozitare a taxei pevaloarea adaugată, la data exigibilităţii taxei7.

Pentru contabilitate prezintă importanţă cunoaşterea metodologiei de calcula reducerilor menţionate anterior, astfel:

√ reducerile comerciale premerg reducerile financiare;√ reducerile comerciale se determină în etape (sau în mod succesiv),

avându-se în vedere, de fiecare dată, reducerile deja efectuate; altfel spus,reducerile sau diminuările de preţuri menţionate se aplică asupra netului anterior;

√ se determină, mai întâi, rabaturile, apoi remizele;

6Ordinul 3055/2009, pct. 51, alin. 4.

7 Conform art. 137, alin. 3, lit. a, titlul VI, Legea 571/2003, privind Codul fiscal, modificată şicompletată ulterior.




7

√ procentul de rabat se aplică la valoarea grupelor de bunuri materialepentru care se acordă, iar pentru remize şi risturnuri se utilizează totalul facturii cabază de calcul;

√ facturile în care se determină şi se înscriu reduceri comerciale se înregistrează în contabilitate la valoarea netă comercială;

√ sconturile nu influenţezaă costul stocurilor, deoarece au legătură cumodul de decontare şi nu sunt legate de mărimea preţului de cumpărare.

Organizarea contabilităţii datoriilor comerciale în cadrul relaţiilorde decontare cu furnizorii se realizează cu ajutorul conturilor sintetice,componente ale grupei 40 „Furnizori şi conturi asimilate”, din cadrul Planuluigeneral de conturi şi anume:

401 „Furnizori” P

403 „Efecte de pl ă tit” P

404 „Furnizori de imobiliz ă ri” P

405 „Efecte de pl ă tit pentru imobiliz ă ri” P 408 „Furnizori–facturi nesosite” P

409 „Furnizori-debitori” A

La modul general, conturile privind operaţiile de decontare cu furnizorii,asigură informaţiile privind datoriile/creanţele curente faţă de terţi determinate deachiziţiile pe credit a bunurilor, de executarea pe credit a lucrărilor şi serviciilorcare fac obiectul activităţii entităţii, urmând ca ulterior să se efectueze achitareaobligaţiilor.

Cu excepţia contului 409, conturile de datorii faţă de furnizori au anumitetrăsături comune, aşa cum se prezintă în continuare:

– au funcţia contabilă de pasiv; – reflectă în credit preţul de cumpărare sau cel standard aferent bunurilor

achiziţionate cu titlu oneros, inclusiv TVA facturată de furnizor, precum şidiferenţele de preţ în cazul în care evidenţa valorilor materiale este organizată lapreţuri standard;

– oglindesc în debit plăţile directe efectuate către furnizori sau pe celeindirecte realizate la scadenţă, pe bază de efecte comerciale;

– sunt conturi înscrise în bilanţul contabil şi pot prezenta solduri creditoare,care se referă la datoriile nedecontate sau la valoarea efectelor comerciale careurmează să fie plătite;

– suma soldurilor finale creditoare existente la sfârşitul exerciţiului financiarse înscrie în pasivul bilanţului în grupa de datorii (D);

– evidenţa analitică se organizează pe categorii de obligaţii, precum şipe fiecare persoană juridică sau fizică; totodată, furnizorii se grupează în furnizoriinterni şi externi, iar în cadrul fiecăreia din aceste categorii pe termene de plată şianume: termen lung (peste un an) şi scurt (sub un an); în plus, se delimitează




8

datoriile izvorâte din tranzacţii cu clauze de rezervă de proprietate şi cele privindentităţile furnizoare la care şi clienţii deţin titluri de participare.

Conturile care înregistrează datoriile comerciale, pe lângă trăsăturilecomune, amintite anterior, prezintă şi unele trăsături specifice, ceea ce sepoate reliefa prin intermediul analizei modului de utilizare şi valorificare ainformaţiilor pe care le furnizează.

■ Contul 401 „Furnizori” oferă informaţii privind datoriile curente,precum şi cele plătite în relaţiile cu furnizorii, alţii decât entităţile afiliate şientităţile legate prin interese de participare, pentru aprovizionările cu bunuri şilucrările executate sau serviciile prestate.

Creditul acestui cont permite cunoaşterea, în tot cursul exerciţiului,precum şi la sfârşitul acestuia, a valorii, la preţ de cumpărare sau standard(prestabilit), a activelor circulante materiale achiziţionate, cu titlu oneros, care,potrivit conturilor corespondente debitoare, semnifică natura acestora (301, 302,303, 341, 345, 346, 361, 371, 381), precum şi diferenţele de preţ, în plus saunefavorabile de curs valutar, aferente, în cazul în care evidenţa acestor stocuri seţine la preţuri standard (308, 368, 378, 388). În creditul contului analizat se

reflectă valoarea stocurilor cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şibeneficiile aferente, dar care sunt, la sfârşitul perioadei de raportare sunt în cursde aprovizionare (321"Materii prime în curs de aprovizionare"; 322 “Materialeconsumabile în curs de aprovizionare"; 323 “Materiale de natura obiectelor deinventar în curs de aprovizionare"; 326 "Animale în curs de aprovizionare"; 327"Mărfuri în curs de aprovizionare"; 328 "Ambalaje în curs de aprovizionare").Totodată, în creditul contului se înregistrează şi diferenţele nefavorabile de cursvalutar stabilite pentru datoriile exprimate în valută, existente la închidereaexerciţiului (cursul de schimb la 31 decembrie este mai mare decât cel înregistratanterior în contabilitate), prin corespondenţă cu debitul contului de cheltuieli(665), precum şi diferenţele financiare, nefavorabile, aferente datoriilor exprimate

în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate dinevaluarea acestora, la închiderea exerciţiului (668). De asemenea, în creditulcontului în cauză se înregistrează: valoarea materiilor prime, materialelorconsumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, mărfurilor, ambalajeloretc. achiziţionate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (601, 602, 603,607, 608); valoarea materialelor aprovizionate şi incluse direct în cheltuieli,consumul de energie şi apă (604, 605), valoarea ambalajelor care circulă în sistemde restituire, facturate de furnizori (409); valoarea lucrărilor executate sau aserviciilor prestate de terţi (611 la 626, 628, 471); valoarea facturilor primite, încazul în care acestea au fost reflectate anterior ca fiind nesosite (408); valoareatimbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi călătorie şi a altor valori

achiziţionate (532); valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorateterţilor (658); valoarea avansurilor facturate clienţilor (409).În creditul contului la care ne referim se înscrie, totodată, TVA facturată de

furnizori, prin debitul contului 4426 „TVA deductibilă” sau 4428 „TVA neexigibilă”,după cum datoria ce se crează se plăteşte în mod obişnuit şi, respectiv, în rate, pebază de contract încheiat în acest sens.




9

Debitul contului 401 „Furnizori” asigură informaţii privind diminuareadatoriilor faţă de furnizori ca urmare a plăţilor efectuate sau a biletelor la ordin oria cambiilor subscrise şi acceptate, prin creditul conturilor în care acestea seoglindesc (512, 531, 541, 542, 403). În debitul acestui cont se oglindesc, deasemenea, diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor exprimate învalută, la decontarea acestora, sau cele stabilite cu ocazia evaluării de la sfârşitulexerciţiului (765), diferenţele financiare, favorabile, aferente datoriilor exprimate înlei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, stabilite cu ocaziadecontării lor sau pe cele rezultate la închiderea exerciţiului financiar (768),valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (609 “Reduceri comercialeprimite” 8), precum şi valoarea sconturilor obţinute de la furnizori (767). Debitulcontului în cauză reflectă, în plus, diminuarea datoriilor faţă de furnizori, cuavansurile acordate anterior, precum şi valoarea ambalajelor returnate furnizorilor, în cazul utilizării sistemului de restituire directă (409).

Soldul contului 401 „Furnizori” poate fi creditor şi informează care suntsumele datorate furnizorilor, interni sau externi.

Elemente particulare prezintă şi funcţionarea contului 401 “Furnizori”,

analitic “Colaboratori” , care înregistrează datoriile faţă de diferite persoanefizice sau juridice pentru activităţi desf ăşurate pe baza contractelor civile deprestări servicii. De asemenea, cu ajutorul acestui cont se înregistrează activităţile ce se desf ăşoară pe bază de statut special prevăzut de lege,dintre care se amintesc cele ce privesc funcţiile de demnitate publică,reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, încomitetul de direcţie şi în comisia de cenzori, administratorii de la entităţile cucapital integral sau majoritar de stat.

Creditul acestui cont oferă informaţii privind veniturile (brute) impozabiledatorate acestor persoane şi incluse în cheltuielile entităţii (621).

Debitul contului analizat asigură informaţii privind diminuarea datoriilor

create pentru astfel de activităţi care, potrivit conturilor corespondente creditoare(4314, 444, 5311, 5121), reprezintă reţinerile legale din veniturile respective,inclusiv veniturile nete achitate colaboratorilor. Soldul contului analitic prezentatanterior poate fi creditor şi semnifică informaţia aferentă veniturillor netenedecontate colaboratorilor.

■ Contul 404 „Furnizori de imobilizări” ţine evidenţa obligaţiilor deplată faţă de furnizorii de imobilizări corporale sau necorporale, alţii decât entităţileafiliate şi entităţile legate prin interese de participare. În credit sunt oglinditeinformaţii privind atât valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale facturate defurnizori, cât şi a lucrărilor executate şi serviciilor prestate cu aceeaşi destinaţie,prin debitul conturilor corespunzătoare felurilor sau categoriilor de imobilizări

achiziţionate (201, 203, 205, 208, 211, 212, 213, 214, 231, 233). Totodată, încredit se reflectă valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări (232,234). În creditul contului analizat se înregistrează informaţii privind imobilizărilecorporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar

8 Cont nou introdus ca urmare a aplicării ordinului 3055/2009.




10

care, la finele perioadei de raportare, acestea sunt în curs de aprovizionare (223"Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii în curs deaprovizionare”; 224 "Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilorumane şi materiale şi alte active corporale în curs de aprovizionare”).

De asemenea, în creditul acestui cont se reflectă informaţii privinddiferenţele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor existente la închidereaexerciţiului, prin debitul contului 665, respectiv 668, în funcţie de natura datoriilorexprimate în valută, respectiv, datorii exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute. Totodată, creditul contului analizat furnizează informaţii ce privesc T.V.A. facturată de furnizori, prin debitul contului4426 „T.V.A. deductibilă” sau 4428 „T.V.A. neexigibilă”, după cum datoria creată se decontează în mod obişnuit şi, respectiv, în rate, stabilite pe bază dedocumente legal întocmite.

În debitul contului 404 „Furnizori de imobilizări” sunt înscrise informaţiiprivind diminuarea datoriilor curente, pe măsura decontării acestora faţă defurnizori, prin creditul conturilor care arată modalitatea de plată, cum sunt cele detrezorerie, efecte de plătit pentru imobilizări, respectiv regularizarea avansurilor

acordate anterior (512, 531, 541, 405, 232, 234).De asemenea, în debitul contului 404 se înregistrează diferenţele favorabile

de curs valutar aferente datoriilor plătite în valută furnizorilor de imobilizări, ladecontarea acestora sau cu ocazia evaluării soldului de datorii externe la sfârşitulexerciţiului (765), diferenţele financiare, favorabile, aferente datoriilor exprimate înlei, însă cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluare la închiderea exerciţiului financiar sau cu ocazia decontării acestora (768), precum şivaloarea sconturilor obţinute de la furnizori (767).

Soldul contului 404 „Furnizori de imobilizări” poate fi creditor, ceea cereprezintă o informaţie utilă privind sumele datorate furnizorilor de imobilizări.

■ Conturile 403 „Efecte de plătit” şi 405 „Efecte de plătit pentru

imobilizări” asigură informaţii privind decontarea obligaţiilor faţă de furnizori pebaza efectelor comerciale (biletul la ordin, cambia, etc). În creditul acestorconturi se reflectă informaţii privind valoarea acestor efecte acceptată pentrudatoria faţă de furnizori (401, respectiv, 404). De asemenea, în credit înregistrează diferenţele nefavorabile de curs valutar stabilite la sfârşitulexerciţiului pentru datorii ce se vor deconta pe bază de efecte comerciale, prindebitul contului 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”.

În debitul conturilor 403 „Efecte de plătit” şi 405 „Efecte de plătit pentruimobilizări” se reflectă atât informaţii ce confirmă plăţile ce se efectuează cătrefurnizori, la scadenţa efectelor comerciale (512)., cât şi diferenţele favorabile decurs valutar constatate la evaluarea de la sfârşitul exerciţiului sau la data

decontării (765). Soldul conturilor analizate poate fi creditor, reprezentândinformaţii privind valoarea efectelor comerciale nedecontate furnizorilor.■ Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite” ţine evidenţa decontărilor

cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri, lucrările executate şi prestările deservicii, pentru care nu s-au primit facturi până la sfârşitul exerciţiului sau alteiperioade de gestiune. Acest cont este considerat ca fiind de tranzit sau




11

intermediar deoarece se interpune între contul 401 „Furnizori” şi conturile privindcumpărările de active circulante materiale, de lucrări executate şi servicii prestate,din momentul recepţiei bunurilor şi serviciilor şi până în momentul sosirii facturilor.

În creditul contului la care ne referim se oglindesc informaţii ce privescvaloarea bunurilor aprovizionate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, inclusivT.V.A. aferentă, care potrivit conturilor corespondente debitoare (301, 302, 303,361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611 ÷ 626, 628, 4428) semnifică natura bunurilor,lucrărilor şi serviciilor achiziţionate, precum şi TVA neexigibilă. Totodată, în creditsunt înscrise informaţii ce corespund diferenţelor nefavorabile de curs valutar înregistrate la primirea facturii sau la închiderea exerciţiului, aferente datoriilorcătre furnizori (665), respectiv, diferenţele financiare, nefavorabile, înregistrate laprimirea facturii sau la închiderea exerciţiului, aferente datoriilor exprimate în lei, acăror decontare se face în funcţie de cursul unei valute (668).

În debitul contului analizat se oglindesc informaţii privind atât valoareafacturilor sosite (401), cât şi diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate laprimirea facturii sau la închiderea exerciţiului (765), respectiv, diferenţelefinanciare, favorabile, aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se

face în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la primirea facturii sau la închiderea exerciţiului financiar (768).

Soldul aceluiaşi cont poate fi creditor reprezentând informaţiicorespunzătoare sumelor datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.

■ Contul 409 „Furnizori-debitori” , sub aspectul conţinutului economic,este un cont de creanţe comerciale, cu funcţia contabilă de activ, care oferă informaţii în legătură cu două categorii semnificative de operaţii denumite:

a. avansuri acordate furnizorilor în vederea unor livrări ulterioare de bunuride natura stocurilor sau pentru prestări de servicii şi executări de lucrări;

b. ambalaje care circulă în sistem de restituire (în contabilitateacumpărătorului).

a. Evidenţa avansurilor acordate furnizorilor se realizează cu ajutorulcelor două conturi sintetice de gradul doi, componente ale contului 409 „Furnizori- debitori”, astfel:

4091 „Furnizori – debitori pentru cump ă r ă ri de bunuri de natura stocurilor”

A

4092 „Furnizori – debitori pentru prest ă ri de servicii ş i execut ă ri de lucr ă ri”

A

În debitul contului 409 „Furnizori - debitori”, se oglindesc informaţiiprivind avansurile acordate furnizorilor (401). Prin acelaşi cont corespondent se înregistrează factura de stornare primită de la furnizor şi întocmită potrivit

Normelor de aplicare a Codului fiscal, pentru avansul acordat anterior, cu sume înroşu. La sfârşitul exerciţiului, în debit se înregistrează diferenţele favorabile decurs valutar aferente avansurilor acordate furnizorilor, constituind veniturifinanciare (765), respectiv diferenţele favorabile aferente creanţelor, reprezentândavansuri, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul uneivalute (768).




12

În creditul contului analizat se reflectă valoarea avansurilor acordatefurnizorilor, cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia (401). În cazul în care sestabilesc diferenţe nefavorabile de curs valutar, la sfârşitul exerciţiului, acesteaafectează cheltuielile financiare, care potrivit conturilor corespondente debitoare(665, 668) semnifică natura avansului acordat.

b. În legătură cu ambalajele care circulă în sistem de restituire,contul 409 „Furnizori-debitori”, conţine în debit informaţii privind ambalajeleprimite cu marf ă (401), iar în credit informaţii privind valoarea ambalajelor carecirculă în sistem de restituire, înapoiate furnizorilor, valoarea ambalajelordegradate, incluse pe cheltuieli (401, 608), precum şi valoarea ambalajelor carecirculă în sistem de restituire, nereturnate încă furnizorilor sau reţinute în stoc(381).

Soldul contului analizat poate fi debitor, ceea ce reprezintă informaţiiprivind avansurile acordate şi nedecontate (neregularizate), respectiv, valoareaambalajelor nerestituite furnizorilor.

Exemple de înregistrări contabile privind avansul acordat unuifurnizor de mărfuri, recepţia mărfurilor şi regularizarea avansului

1. Se acordă unui furnizor un avans, în sumă de 6.000 lei, inclusiv TVAaferentă (1.200 lei), în vederea primirii ulterioare de mărfuri (produse finite pentrufurnizor). În termenul legal, se primeşte factura furnizorului pentru avansul pecare l-a primit.

Precizare fiscală: Pentru avansurile ocazionale aferente livrărilor de bunuri şi prestărilor de

servicii ulterioare se calculează şi înregistrează TVA, iar furnizorii sunt obligaţi să emită facturi9 cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile (cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă), ceea ceimpune înregistrarea, pe baza acestei facturi, atât la aceste entităţi a TVAcolectată, cât şi la clienţi a TVA deductibilă.

Regularizarea facturilor emise pentru plăţi în avans se realizează prinstornarea facturii de avans la data emiterii facturii pentru contravaloarea integrală a livrării de bunuri şi/sau prestării de servicii. Stornarea se poate face separat saupe aceeaşi factură pe care se evidenţiază contravaloarea integrală a livrării debunuri şi/sau prestării de servicii10.

ConturiNr.crt.

Conţinutul operaţiei DocumentD C

Valoare- lei -

a. Plata avansului către furnizor,inlusiv TVA aferentă

Extrasde contOrdin de

plată

401/Plata

anticipată

5121 6.200

9Conform, art. 155, alin. (1), Legea 571/2003, modificată şi completată ulterior.

10 Conform pct. 69, alin.(4), H.G. 44/2004, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare aLegii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, modificată şi completată ulterior.




13

b. Se primeşte factura de la furnizorpentru avansul achitat anterior

Factură %40914426

401 /Plataantici-pată

6.2005.0001.200

2. Se recepţionează mărfurile facturate de furnizor, în valoare de 7.000 lei,

din care 100 lei reprezintă lipsuri la recepţie care se încadrează în normele deperisabilităţi. Adaosul comercial este de 10%. Se înregistrează operaţiile privindmărfurile aprovizionate în cazul în care se utilizează preţul cu amănuntul, inclusivT.V.A, ca preţ de evidenţă, astfel:

ConturiNr.crt.


Valoare- lei -

a. Primirea mărfurilor şi adaosulcomercial aferent

Factură Notă de recepţie şiconstatare dediferenţe

371 %401378

/Adaos

7.5906.900

690

b. Reflectarea TVA facturată defurnizor

Factură 4426 401 1.680

c. Oglindirea T.V.A inclusă înpreţul de vânzare (7.590×24%)

Notă de recepţie şiconstatare dediferenţe

371/01 4428 1.821,60

d. Perisabilităţile pe timpultransportului, de 100 lei

Notă de recepţie şiconstatare dediferenţe

371/02 401 100

e. TVA colectată aferentă perisabilităţilor (100 x 24%)

Notă decontabilitate

635 4427 24

3. Se înregistrează factura de stornare a avansului primită de la furnizor, însumă de 6.200 lei, inclusiv TVA (vezi operaţia 1.b.):

ConturiConţinutul operaţiei Document

D C

Valoare- lei -

Stornarea facturii de avans Factură furnizor

%40914426

401 - 6.200- 5.000

1.200

4. Ca urmare a înregistrărilor contabile efectuate (op.1 – op.2) contul 401

„Furnizori” are sold creditor, în sumă de 2.480 lei, care reprezintă diferenţa ceurmează a fi decontată (achitată). Furnizorul acceptă decontarea pe baza unuibilet la ordin emis de cumpărător. După ce furnizorul depune la bancă biletul laordin, acesta se decontează la termenul de scadenţă.




14

ConturiNr.crt.


Valoare- lei -

a. Acceptarea biletului la ordin decătre furnizor

Bilet laordin

401 403 2.480

b. Decontarea biletului la ordin Extrasde cont

403 5121 2.480

Exemple de înregistrări contabile privind crearea şi achitareadatoriilor comerciale faţă de furnizori

5. Se înregistrează aprovizionarea cu materii prime referitor la care înfactura furnizorului sunt consemnate următoarele elemente:

– valoarea aferentă cantităţii totale livrate……….....………………..….6.000 lei; – rabat acordat de furnizor pentru defecte de calitate…………..…...– 200 lei; Valoarea netă I……………………………….......………………….5.800 lei; – remiză de 1% acordată de furnizor pentru vânzări

ce depăşesc 2.000 lei (3.800 × 1%) …………………………………..…...– 38 lei; Valoare netă II (comercială)……………….....………..……..…5.762 lei; – TVA (5 762 ×24%)………...........…………………..………………..…1.382,88 lei;Total de plată (5.762+1.382,88)………..............………..…..7144,88 lei.Se înregistrează datoria faţă de furnizor:

%3014426

= 401 7.144,88 lei5.762,00 lei1.382,88 lei


Indiferent de perioada la care se referă, reducerile comerciale primite, decătre cumpărător, de la furnizor, ulterior facturării, valoarea acestora diminuează

cheltuielile entităţii şi se înregistrează astfel:

401 = 60911 Suma în negru

Pentru a nu denatura rulajele conturilor se recomandă următoarea formulă contabilă:

609 = 401 Suma în roşu

Precizare contabilă:În cazul în care la o dată ulterioară, cumpărătorul primeşte de la furnizor,

pe bază de factură, un scont de decontare, se procedează la diminuarea obligaţieifaţă de furnizor şi, totodată, la micşorarea TVA deductibilă, înregistrată anterior,

iar preţul propriu-zis va afecta veniturile privind sconturile obţinute (767),

11Această corespondenţă a devenit operaţională de la 1 ianuarie 2010, ca urmare a introducerii noului

cont 609 “Reduceri comerciale primite”, prin Ordinul 3055/2009 (M.Of. nr. 766 bis/10/XI/2009).




15

deoarece scontul nu intră în baza de calcul a TVA. De asemenea, remizele şi altereduceri de preţuri acordate de furnizor direct clientului, nu sunt supuse TVA 12.

Se presupune că furnizorul acordă o reducere financiară brută (scont) de5%, ceea ce înseamnă diminuarea datoriei faţă de furnizor cu suma de 342,84 lei(6.856,78 lei x 5%), din care: 288,10 lei, venit financiar din sconturi acordate(5.762 lei x 5%) şi 69,14 lei diminuarea TVA deductibilă, înregistrată anterior(288,10 lei x 24% sau 1.382,88 x 5%).

Se reflectă în contabilitate scontul primit şi diminuarea TVA deductibilă,avându-se în vedere următoarele două situaţii posibile:

a. Suma datorată furnizorului pentru aprovizionarea înregistrată anteriornu a fost plătită, iar scontul primit se înregistrează astfel:


D C

Valoare- lei -

Primirea scontului anterior plăţiifurnizorului

Factură furnizor 401 %7674426

357,24288,1069,14

Urmare a acestei ultime înregistrări se datorează şi se plăteşte furnizoruluidoar suma de 5.473,90 lei (5.762 lei – 288,10 lei).


D C

Valoare- lei -

Plata datoriei către furnizor Extrasde cont

401 5121 5.743,90

b. Suma datorată furnizorului pentru aprovizionarea de materii prime(7144,88 lei) a fost deja decontată, înregistrându-se astfel:

b11. diminuarea obligaţiei faţă de furnizor, cu scontul obţinut şi cu TVAdeductibilă:


D C

Valoare- lei -

Primirea scontului ulterior plăţiifurnizorului

Factură furnizor 401 %7674426

357,24288,1069,14

b12. urmare a acestei ultime înregistrări contabile se constituie o creanţă faţă de furnizor, care la data încasării se înregistrează astfel:


D C

Valoare- lei -

Încasarea scontului ulterior plăţiifurnizorului

Extras de cont 5121 401 357,24

12Art. 137, alin. (3), lit. (a), Cod fiscal.




16

Precizare contabilă:Pentru menţinerea corelaţiei dintre TVA deductibilă, stabilită ca sumă totală

în Jurnalul de cumpărări şi suma de aceeaşi natură înscrisă în Decontul de TVA, se justifică efectuarea, în ambele situaţii, a formulei contabile de corectare a rulajelorcontului 4426 „TVA deductibilă”, astfel:

ConturiConţinutul operaţiei Document D C Valoare- lei -

Corectare rulaje cont 4426 Notă de contab. 4426 4426 - 69,14

6. Se achită datoria faţă de furnizor (vezi operaţia nr. 5) dintr-un acreditiv:Conturi


Valoare- lei -

Plata datoriei către furnizor Extrasde cont

401 5411 7.144,88

7. Exemple de înregistrări contabile privind ambalajele carecirculă în sistemul restituirii directe (în contabilitatea cumpărătorului)

ConturiNr.crt.


Valoare- lei -

a. Se primesc ambalaje de lafurnizori, în sistemul restituiriidirecte

Factură 409 /Ambalaje

401 800

b. Se restituie ambalaje, învaloare de 500 lei

Factură 401 409 /Ambalaje

500

c. Ambalaje reţinute de cătrecumpărător, de 200 lei

Factură Notă decontabilitate

381 409 /Ambalaje

200

d. TVA aferentă operaţiei c)(200 lei x 24%)

Factură furnizor

4426 401 48

e. Ambalaje degradate decumpărător, 100 lei cu TVA de24 lei

Factură furnizor

608

4426

409 /Ambalaje

401

100

24

f TVA colectată, aferentă valoriiambalajelor degradate, de 24 lei

Factură 635 4427 24

g. Se achită datoria faţă defurnizor dintr-un de avans detrezorerie[300 lei+(300 lei x 24%)]

Decont decheltuieliChitanţă furnizor

401 542 372




17

Exemple de înregistrări contabile privind alte operaţii

privind datoriile entităţii

8. Se decontează datoria de 1.000$ faţă de un furnizor extern, avându-se în vedere cursul de schimb din ziua încheierii tranzacţiei de 2,9500 lei şi cel dinziua efectuării plăţii de 2,9000 lei:


D C

Valoare- lei -

Plata datoriei faţă de furnizor Extrasde cont

401 %5124765

2.9502.900

50

9. La data de 31 decembrie, exerciţiul N, se evaluează datoria externă dincumpărarea unei instalaţii de lucru în data de 15 septembrie exerciţiul N, în sumă de 5.000 euro. Cursul de schimb valutar valabil la această dată este de 4,2000

lei/euro. Valoarea în lei este de 21.000 lei. La data de 31 decembrie, cursul valutarcomunicat de BNR este de 4,2500 lei/euro, valoarea în lei fiind de 21.250. La datade 18 ianuarie exerciţiul N+1, se plăteşte furnizorului extern suma de 5.000 euro,cursul de schimb valutar valabil la data plăţii este de 4,1500 lei/euro. Valoarea înlei este de 20.850.

ConturiNr.crt.


Valoare- lei -

a. Diferenţa nefavorabilă de cursvalutar, la 31 XII:(21.250 lei – 21.000 lei)


665 404 250

b. Se decontează datoria externă,de 21.250 lei

Extrasde contOrdin de plată

404 %5124765

21.25020.850

400

Precizare contabilă:Dacă ambele entităţi sunt persoane juridice române, iar în contractul

negociat se stipulează că plata datoriei se va face în lei, în articolele contabile demai sus în locul conturilor 665 şi 765 se vor folosi conturile 668, respectiv, 768.

10. Se înregistrează operaţiile economice privind veniturile aferentecolaboratorilor unităţii care, pe bază de documente legale, au efectuat prestări de

servicii în valoare totală de 400 lei, din care:- contribuţia colaboratorilor la asigurările de sănătate (5,5%)…….……22 lei;- venit impozabil (400 lei – 22 lei)..................……………………………..378 lei;- impozit pe venit (378×10%)…………..........… ………………………..37,80 lei;- venit plătit în numerar (400 lei – 22 lei - 37,80 lei)…….…………..340,20 lei.




18

Se înregistrează următoarele operaţii:ConturiNr.

crt. Conţinutul operaţiei DocumentD C

Valoare- lei -

a. Veniturile brute cuvenitecolaboratorilor

Stat desalarii

621 401 /Colabor.

400,00

b. Reţinerea contribuţiei de sanatateşi a impozitului datorat statului,precum şi plata venitului net

Stat desalariiRegistrulde casa

401 /Colabor.

%43144445311

400,0022,0037,80

340,20

11. La închiderea exerciţiului se evaluează o datorie angajată în lei faţă deun furnizor intern de mărfuri a cărei decontare se va face în funcţie de evoluţiacursului de schimb al unei valute de referinţă (euro), cunoscându-se: datoria de10.000 euro; cursul de schimb valutar la data tranzacţiei de 4,2000 lei/euro şicursul de schimb valutar, comunicat de BNR la data bilanţului de 4,1700 lei/euro.

Se înregistrează diferenţa favorabilă de curs valutar, în sumă de 300 lei.

ConturiConţinutul operaţiei DocumentD C

Valoare- lei -

Diferenţa favorabilă de curs pentruobligaţia faţă de furnizor


401 768 300

În cazul diferenţelor nefavorabile de curs valutar constatate la sfârşitulexerciţiului se creditează contul 668 „Alte venituri financiare” prin creditul contului401 „Furnizori”.

În cele ce preced au fost prezentate câteva operaţii semnificative privinddecontările cu furnizorii deoarece alte operaţii, care implică conturile de furnizori,au fost exemplificate în cadrul temelor privind contabilitatea imobilizărilor,respectiv, stocurilor şi producţiei în curs de execuţie.

1.3. CONTABILITATEA DECONT ĂRILOR CU CLIENŢII

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu clienţii (creanţe/datorii comerciale)provenite din vânzări pe credit a bunurilor, lucrărilor sau serviciilor specificeactivităţii de exploatare se realizează cu ajutorul conturilor componente ale grupei41 „Clienţi şi conturi asimilate” şi anume:

411 „Clien ţ i” A

4111 „Clien ţ i” A

4118 „Clien ţ i incer ţ i sau în litigiu” A

413 „Efecte de primit de la clien ţ i” A

418 „Clien ţ i - facturi de întocmit” A

419 „Clien ţ i creditori” P




19

Fiecare din conturile 411 “Clienţi” ÷ 418 “Clienţi facturi de întocmit” oferă informaţii atât în cursul exerciţiului, cât şi la sfârşitul acestuia, delimitate pecategorii de creanţe, după cum urmează:

– creanţe obişnuite provenite din vânzări de bunuri, lucrări sau servicii pecredit comercial (4111);

– creanţe comerciale neîncasate la termen şi considerate incerte ca urmarea lipsei de încredere, precum şi în litigiu atunci când s-a intentat acţiune juridică înscopul încasării lor (4118);

– creanţe din vânzări de bunuri, lucrări sau servicii pe credit cambial (413),adică încasarea lor se efectuează pe baza efectelor de comerţ (biletul la ordin,cambia);

– creanţe din vânzări pe credit comercial care nu sunt exigibile întrucâtn-au fost întocmite facturile fiscale până la sfârşitul exerciţiului (418).

Conturile de creanţe amintite anterior au unele trăsături comune, dintrecare se prezintă cele mai semnificative.

– Sunt conturi de active circulante în decontare, cu funcţia contabilă deactiv.

– Oglindesc în debit preţul de facturare, inclusiv TVA aferentă, pentruvânzări de bunuri, lucrări sau servicii.

– Sunt conturi de bilanţ, iar soldurile debitoare pe care le pot avea sereferă la creanţele neîncasate.

– Suma soldurilor finale debitoare existente la sfârşitul exerciţiului,diminuată cu ajustările pentru deprecierea creanţelor în cauză, se înscrie în activulbilanţului, în grupa de active circulante (B), subgrupa „Creanţe”.

Evidenţa analitică se organizează pe categorii de creanţe, precum şi pefiecare persoană fizică sau juridică. Totodată, clienţii se grupează în clienţi internişi externi, iar în cadrul fiecăreia din aceste categorii se face delimitarea petermene de încasare şi anume: termen scurt (sub un an) şi termen lung (peste un

an). De asemenea, se delimitează creanţele izvorâte din tranzacţii cu clauze derezervă de proprietate şi cele privind unităţile beneficiare la care furnizorii deţinparticipaţii.

Conturile privind operaţiile de decontare cu clienţii, pe lângă trăsăturilecomune pe care le au, prezintă şi unele aspecte specifice, care se pot reliefaprin intermediul analizei metodologiei de utilizare a lor, aşa cum se prezintă încontinuare.

Contul 4111 „Clienţi” reflectă în debit informaţii privind valoarea, lapreţ de vânzare, a mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrărilorexecutate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă. Asemenea informaţii privind facturarea bunurilor şi serviciilor, ce reprezintă sume,

în lei sau în valută, care urmează să fie încasate, imediat sau la o dată ulterioară,sunt obţinute prin creditul conturilor de venituri ce constituie grupa 70 „Cifra deafaceri” (701÷ 708) şi, respectiv, 4427.

Tot în debitul contului analizat se reflectă informaţii privind valoareabunurilor livrate sau serviciilor prestate, evidenţiate, anterior, pe baza avizului de însoţire, în contul 418, valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire,




20

facturate clienţilor (419), precum şi valoarea avansurilor facturate clienţilor (419,4427).

De asemenea, în debitul contului 4111 „Clienţi” sunt înscrise informaţiiprivind: diferenţele favorabile de curs valutar stabilite, la închiderea exerciţiului,pentru creanţele existente în acest cont (cursul de schimb de la 31 decembrie estemai mare decât cel oglindit anterior în contabilitate), prin creditul contului 765,precum şi diferenţele financiare favorabile aferente creanţelor exprimate în lei, acăror decontare se face în funcţie de cursul unei valute (768); valoareadespăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate de terţi (758); rezultatulfavorabil provenit din corectarea erorilor contabile aferente exerciţiilor financiareanterioare (1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile).

În creditul contului 4111 „Clienţi” se identifică informaţii ce privescdiminuarea creanţelor comerciale, iar modalităţile concrete în care se realizează încasările efectuate sau cecurile ori efectele comerciale acceptate sunt reflectatede conturile corespondente debitoare (512, 531 şi, respectiv, 511 şi 413).

Totodată, creditul contului analizat furnizează informaţii privind: diferenţelenefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută încasate de la clienţii

externi, inclusiv a celor stabilite la închiderea exerciţiului (665), respectiv,diferenţele financiare nefavorabile, stabilite la închiderea exerciţiului sau cu ocaziadecontării acestora, aferente creanţelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute (668); valoarea reducerilor comerciale acordateclienţilor ulterior facturării13 (709); valoarea sconturilor acordate clienţilor (667).

În creditul contului la care ne referim sunt înscrise informaţii referitoare ladecontarea avansurilor încasate de la clienţi sau valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienţi (419).

Soldul debitor al contului 4111 „Clienţi” constituie baza de informaţii ce pot fianalizate de structurile funcţionale, în special, compartimentul/biroul financiar alentităţii, cu privire la sumele facturate entităţilor beneficiare ce urmează să fie încasate

de la aceştia, la data scadentă sau într-o perioadă ulterioară.Contul 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” asigură informaţii privindevidenţa creanţelor neîncasate în termen şi a căror recuperare a devenit nesigură.

Debitul contului 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” reflectă informaţiiprivind vânzările de bunuri, lucrări şi servicii către clienţii care au devenit incerţi,rău platnici, dubioşi sau acţionaţi în justiţie, prin creditul contului 4111.

Ca şi în cazul contului 4111 „Clienţi”, în situaţia în care entitatea are de încasat sume în valută de la clienţii externi debitul contului 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” furnizează informaţii privind diferenţele favorabile de curs valutardeterminate la sfârşitul exerciţiului pentru creanţe devenite incerte (765).

Se impune a fi reţinut faptul că separarea creanţelor incerte de cele sigure

se efectuează în momentul în care a expirat termenul contractual de încasare acreanţei comerciale, fie în momentul în care apare incertitudinea încasării creanţei,datorită incapacităţii de plată sau stării de insolvabilitate a clientului. Totodată, în

13 De la 1 ianuarie 2010, ca urmare a aplicării Ordinului nr. 3055/2009.




21

momentul separării creanţelor incerte, în contabilitatea entităţii se impuneconstituirea unei ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi.

Creditul contului 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” oferă informaţii privind încasarea creanţelor în cauză, potrivit conturilor corespondente debitoare (512 şi531), după cum sumele sunt încasate prin contul curent sau în numerar.

De asemenea, creditul contului analizat conţine informaţii privinddiferenţele nefavorabile de curs valutar aferente atât creanţelor încasate în valută de la clienţii externi, cât şi celor incerte existente la închiderea exerciţiului (665),respectiv, diferenţele financiare nefavorabile, stabilite la închiderea exerciţiului saucu ocazia decontării acestora, aferente creanţelor exprimate în lei, a cărordecontare se face în funcţie de cursul unei valute (668).

Contul 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” se mai poate credita cu ocaziascăderii din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu pentru creanţele ce nu se maipot recupera, devenite pierderi pentru entitate, ce se suportă pe cheltuielileacesteia prin debitul conturilor 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” şi 4427 „TVA colectată”, pentru suma care se cuvenea entităţii şi, respectiv, TVA aferentă colectată cu ocazia înregistrării iniţiale a creanţei faţă de client.

Precizare contabilă:Pe măsura încasării creanţelor care, anterior, au fost incerte, sau în cazul

scoaterii din activul entităţii a unor asemenea creanţe incerte nerecuperabile seprocedează la diminuarea, respectiv, anularea ajustării pentru depreciereacreanţelor clienţi. Totodată, pierderile din creanţe şi debitori diverşi se urmăresc încontabilitate cu ajutorul contului 8034 „Debitori scoşi din activ, urmăriţi încontinuare”.

Precizare fiscală:În situaţia în care creanţa nu se mai poate încasa din cauza falimentului

clientului, este permisă ajustarea bazei de impozitare a TVA începând cu data dela care se declară falimentul, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă14, potrivit

legii privind procedura insolvenţei15.Soldul debitor al contului analizat permite cunoaşterea creanţelor incertesau în litigiu care urmează să fie soluţionate, fie prin încasarea lor sau suportatede către entitate pe cheltuieli.

Contul 413 „Efecte de primit de la clienţi” asigură informaţii privinddrepturile de creanţă ce se încasează prin intermediul efectelor comerciale.

Debitul acestui cont conţine informaţii privind valoarea acceptată aacestor instrumente de plată, prin creditul contului 411.

În situaţia crenţelor comerciale în valută, debitul contului analizat reflectă informaţii privind diferenţele favorabile de curs valutar aferente efectelorcomerciale de încasat, la închiderea exerciţiului (765).

Creditul contului 413 „Efecte de primit de la clienţi” oferă informaţiiprivind efectele comerciale primite de la clienţi şi depuse la bancă în vederea

14Art. 138, lit. d, din Legea 571/2003 Codul fiscal, modificată şi completată ulterior.

15 Legea nr. 85/5.IV.2006, privind procedura insolvenţei (publicată în M.Of. nr. 359/21.IV.2006),modificată şi completată ulterior.




22

încasării la scadenţă sau scontării (511), sumele încasate de la clienţi prin conturilecurente (512). De asemenea, creditul acestui cont permite cunoaştereadiferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor ce urmează să fie încasate de la clienţii externi a căror decontare se face pe bază de efectecomerciale, la primirea efectelor comerciale sau la închiderea exerciţiului (665).

Soldul contului 413 „Efecte de primit de la clienţi” este debitor şi oferă informaţii ce reprezintă valoarea efectelor comerciale neîncasate.

Contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit” asigură informaţii ce permiturmărirea creanţelor neexigibile, îndeosebi, cele care se referă la vânzările pentrucare, din cauze obiective, nu s-au întocmit facturi până la finele exerciţiului, cumeste cazul, livrărilor de energie, apă, servicii telefonice şi alte situaţii. Asemenealivrări este necesar să fie înregistrate, în mod obligatoriu, la sfârşitul exerciţiului, însă pot fi oglindite în contabilitate şi în cursul anului financiar. Prin înregistrareace se efectuează se asigură reflectarea corectă a veniturilor şi, implicit, arezultatului financiar final.

Ca urmare, contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit” îndeplineşte rolul unuicont de tranzit, intermediar, ce asigură baza de informaţii privind valoarea acelor

bunuri, lucrări şi servicii care au fost livrate, respectiv, executate, dar nu au fostfacturate beneficiarilor. El se interpune, între contul 4111 „Clienţi” şi conturile devenituri, din momentul livrării/executării lucrărilor sau prestării serviciilor şi până înmomentul facturării acestora. Utilizarea acestui cont este impusă şi din motivefiscale, deoarece TVA aferentă valorii bunurilor şi serviciilor menţionate anterior nueste exigibilă, deoarece nu s-a întocmit factura.

Debitul contului 418 „Clienţi – facturi de întocmit” oferă informaţiistructurilor funcţionale ale entităţii, în special, compartimentului/biroului financiar,privind valoarea livrărilor de bunuri, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestatecătre clienţi, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoareaadăugată aferentă care, potrivit conturilor corespondente creditoare (701÷708,

4428), semnifică natura veniturilor aferente exerciţiului curent, inclusiv TVAneexigibilă calculată asupra valorii bunurilor şi serviciilor la care am f ăxcut referire.În situaţia în care creanţele trebuie facturate clienţilor externi, în debitul

contului analizat se reflectă diferenţele favorabile de curs valutar, care constituievenituri financiare pentru entitate în cazul creşterii cursului valutar. Asemeneadiferente sunt stabilite la închiderea exerciţiului, în corespondenţă cu creditulcontului 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”. Tot la sfârşitul exerciţiului, îndebitul acestui cont pot fi înregistrate diferenţele financiare favorabile aferentecreanţelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul uneivalute (768).

Creditul contului 418 „Clienţi – facturi de întocmit” oferă informaţii privind

valoarea facturilor întocmite şi transmise clienţilor (4111). Totodată, în debit se înregistrează diferenţele nefavorabile de curs valutar stabilite la încasareacreanţelor în valută de la clienţii externi (cursul valutar în momentul respectiv estemai mic decât cel din data efectuării tranzacţiei), cât şi a celor neexigibile evaluate în devize şi existente la sfârşitul exerciţiului, prin debitul contului 665 „Cheltuielidin diferenţe de curs valutar” sau diferenţele financiare nefavorabile aferente




23

creanţelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul uneivalute, înregistrate la întocmirea facturii sau la închiderea exerciţiului financiar(668).

Soldul contului analizat poate fi debitor şi furnizează informaţii privindvaloarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentrucare nu s-au întocmit facturi de către entitate, până la sfârşitul exerciţiului.

Contul 419 „Clienţi-creditori” , asigură informaţii privind datoriileentităţii economice provenite din două categorii de operaţii:

a. avansurile încasate de la clienţi în scopul efectuării unor livrări ulterioarede bunuri, executării de lucrări sau prestării de servicii;

b. ambalajele care circulă în sistem de restituire, facturate clienţilor (încontabilitatea furnizorului).

Sub aspectul funcţiei contabile, contul 419 „Clienţi-creditori” este de pasiv.a. Referitor la prima categorie de operaţii , creditul contului

419 „Clienţi-creditori”, oferă informaţii privind sumele facturate clienţilorreprezentând avansuri pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări delucrări prin debitul contului 4111. De asemenea, prin aceeaşi corespondenţă se

înregistrează factura de stornare emisă de furnizor, potrivit Normelor de aplicare aCodului fiscal, pentru avansul primit anterior, dar cu sumele înscrise în roşu.

În creditul contului la care ne referim, se reflectă, în plus, informaţiireprezentând diferenţe nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută primite de la clienţi, stabilite la închiderea exerciţiului, suportate de entitate pecheltuieli financiare (665), precum şi diferenţele financiare nefavorabile stabilite la închiderea exerciţiului financiar, aferente datoriilor (avansurilor) exprimate în lei, acăror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, suportate de entitate pealte cheltuieli financiare (668)

b. Referitor la ambalajele care circulă prin restituire, contul analizat reflectă în credit valoarea ambalajelor facturate clienţilor, în corespondenţă cu debitul

contului 4111.Debitul contului 419 „Clienţi-creditori” reflectă informaţii privinddecontarea avansurilor încasate (anterior) de la clienţi, valoarea ambalajelor carecirculă în sistem de restituire, primite de la clienţi, în corespondenţă cu creditulcontului 4111, precum şi valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire,nerestituite de clienţi, în corespondenţă cu creditul contului 708.

De asemenea, în debitul contului la care ne referim, se reflectă informaţiireprezentând diferenţe favorabile de curs valutar aferente avansurilor decontate,precum şi cele aferente datoriilor în valută către clienţi, stabilite la închidereaexerciţiului financiar, prin creditul contului 765, respectiv, diferenţe financiarefavorabile, aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie

de cursul unei valute, înregistrate cu ocazia decontării sau la închiderea exerciţiuluifinanciar, prin creditul contului 768.Soldul contului prezentat anterior poate fi creditor în cazul în care există

avansuri primite de la clienţi pentru care nu s-au livrat bunuri, lucrări sau serviciişi, implicit, nu s-a întocmit factura de stornare.




24

Precizare fiscală:În ceea ce priveşte avansurile primite de la clienţi pentru livrări ulterioare

de bunuri şi/sau servicii se au în vedere prevederile Normelor de aplicare a Coduluifiscal (pct. 69, alin. 4), potrivit cărora „regularizarea facturilor fiscale emise pentru pl ăţ i în avans se realizeaz ă prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii fiscale pentru contravaloarea integral ă a livr ă rii de bunuri ş i/sau prest ă rii de

servicii. Stornarea se poate face separat sau pe aceea ş i factur ă fiscal ă pe care se eviden ţ iaz ă contravaloarea integral ă a livr ă rii de bunuri ş i/sau prest ă rii de servicii”.

Organizarea contabilităţii creanţelor provenite din vânzări pe credit, debunuri, lucrări sau servicii şi, în speţă, a celor neîncasate în termen sau a cărorrecuperare a devenit incertă ori clienţii în cauză au declarat falimentul, necesită utilizarea, în plus, faţă de conturile prezentate anterior, a contului 491 „Ajustăripentru deprecierea creanţelor – clienţi” .

Acest cont reflectă în credit, la sfârşitul exerciţiului, ajustările ce seconstituie pentru creanţe neîncasate, clienţi dubioşi, rău platnici sau aflaţi în litigiu,inclusiv cei care au declarat falimentul, prin debitul contului 6814 „Cheltuieli deexploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante”.

Precizare fiscală: Ajustările pentru deprecierea creanţelor clienţi în cazul în care s-a declarat

falimentul acestora sunt deductibile fiscal, potrivit reglementării în domeniu.În exerciţiile următoare, contul de ajustări analizat reflectă în debit,

diminuarea sau anularea unor asemenea ajustări, pe măsura încasării creanţelor încauză sau a declarării falimentului clienţilor, pe bază de hotărâre judecătorească,prin creditul contului 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelorcirculante”.

Soldul contului prezentat mai sus poate fi creditor, reprezentând ajustărileexistente pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi.


Operaţiile economice privind creanţele entităţilor furnizoare sunt încorelaţie cu cele referitoare la obligaţiile entităţilor beneficiare, fapt pentru careapreciem că este mai sugestiv să fie reluate operaţiile din această ultimă categorie, aşa cum sunt prezentate în paragraful anterior (6.2), în vederea înregistrării lor în contabilitatea entităţii furnizoare care a efectuat livrările debunuri, ceea ce a determinat constituirea, cu aceleaşi valori, a creanţelor pentruaceasta şi a obligaţiilor pentru client. Totodată, se foloseşte, în mare parte,aceeaşi numerotare a operaţiilor la ambele entităţi (client şi respectiv, furnizor).

Exemple de înregistrări contabile privind avansul încasat de la un client,livrarea ulterioară a bunurilor (produselor finite) şi regularizarea

avansului1. Se înregistrează încasarea unui avans, în sumă de 6.200 lei, inclusiv TVA

aferentă (1.200 lei), în vederea livrării ulterioare a produselor finite (mărfuripentru cumpărător). În termenul legal, se transmite de către furnizor facturapentru avans.




25

ConturiNr.

crt.Conţinutul operaţiei Document

D C

Valoare- lei -

a. Încasarea unui avans de la client(5.000 lei, la care se adaugă TVA

aferentă, 1.200 lei)

Extras de contOrdin de plată

5121 4111/Încasare

anticipată

6.200

b. Transmiterea către client a facturiipentru avansul încasat anterior

Factură 4111 %419

/Avans4427

6.2005.000

1.200

2. Se înregistrează factura emisă pentru produsele finite livrate clientului, în sumă de 7.000 lei, cu TVA de 1.680 lei (24%):

4111 = %7014427

8.680 lei7.000 lei1.680 lei

3. Se înregistrează factura de stornare emisă de către furnizor pentruavansul înregistrat la operaţia 1.b:

4111 /Încasare anticipată

= %419/Avans

4427

-6.200 lei- 5.000 lei- 1.200 lei

4. În urma acestei înregistrări contabile contul 4111 „Clienţi” are solddebitor care reprezintă diferenţa ce urmează a fi încasată de la client, de 2.480 lei(8.680 lei – 6.200 lei). Suma de 6.200 lei a fost încasată şi înregistrată la operaţia1.a. Pentru diferenţa de 2.480 lei se acceptă şi ulterior se primeşte un bilet la

ordin: ConturiNr.crt.


Valoare- lei -

a. Emiterea şi acceptarea unui bilet laordin de către furnizor

Bilet la ordin 413 4111 2.480

b. Se depune la bancă biletul la ordin Borderou 5113 413 2.480

c. La scadenţă se încasează biletul laodin

Extras decontBilet la ordin

5121 5113 2.480

Efectele comerciale scontate este necesar ca până la data scadenţei să fiereflectate şi în contul 8037 „Efecte scontate neajunse la scadenţă”.

5. Se înregistrează livrarea de produse finite referitor la care se cunoscurmătoarele elemente înscrise în factură:




26

– valoarea aferentă cantităţii totale livrate….……………………….……6.000 lei; – rabat acordat de furnizor pentru defecte de calitate……… ….. – 200 lei; Valoare netă I………………………………....………………….….5.800 lei; – remiza de 1% acordată de furnizor pentru vânzări

ce depăşesc 2.000 lei (3.800 × 1%)…................…………….………. – 38 lei; Valoare netă II (comercială)………………....…………………..5.762 lei; – TVA (5.762 × 24%)………………………….......………………….…….1.382,88 lei;Total de încasat (5.762 + 1.382,88)…...........……………..…7144,88 lei.

4111 = %7014427

7.144,88 lei5.762,00 lei1.382,88 lei

Precizare contabilă:În situaţia în care, la o dată ulterioară, pe bază de factură, furnizorul

acordă cumpărătorului reduceri comerciale (rabat/remiză /risturn), indiferent deperioada la care se referă, valoarea acestora diminuează veniturile entităţiifurnizoare şi se înregistrează astfel:

4111 = 709 Suma în roşu

sau709 = 4111 Suma în negru

Precizare contabilă:În cazul în care la o dată ulterioară, pe bază de factură, furnizorul acordă

un scont clientului se procedează la diminuarea creanţei faţă de client şi, totodată,la micşorarea TVA colectată înregistrată anterior, iar scontul propriu-zis va afectacheltuielile de această natură (667), aşa cum reiese şi din cele de mai jos:

Se presupune că la ultima sumă netă calculată drept creanţă faţă de clientde 5.762 lei, se acordă un scont de 5% ceea ce reprezintă 288,10 lei. TVA

aferentă acestui scont este de 69,14 (288,10 x 24%).Se reflectă în contabilitate scontul acordat şi diminuarea TVA colectată,

avându-se în vedere următoarele două situaţii posibile:a. Creanţa faţă de client pentru livrarea înregistrată la operaţia 5 nu a fost

încasată:%

6674427

= 4111 357,24 lei288,10 lei69,14 lei

b. Creanţa faţă de client pentru livrarea înregistrată la operaţia 5 a fostdeja încasată, iar scontul acordat ocazionează înregistrarea:

%

6674427

= 4111 357,24 lei

288,10 lei69,14 lei

Ulterior, restituirea acestei sume se înregistrează astfel:4111 = 5121 357,24 lei




27

6. Creanţa faţă de client se încasează în mod obişnuit, iar pe bazaextrasului de cont, se înregistrează astfel:

5121 = 4111 6.856,78 lei

În cazul în care după efectuarea acestei ultime operaţii se acordă clientuluiun scont de decontare se procedează la debitarea contului 667 „Cheltuieli privind

sconturile acordate”, prin creditul contului 5121 „Conturi la bănci în lei”.

7. Exemple de înregistrări contabile privind ambalajele carecirculă în sistemul restituirii directe (în contabilitatea furnizorului)

ConturiNr.crt.


Valoarea-lei-

a. Se livrează ambalaje cu conţinut, în sistemul restituirii directe, de800 lei

Factură 4111 419 /Ambalaje

800

b. Se primesc ambalaje goale, în

valoare de 500 lei

Factură 419

/Ambalaje

4111 500

c. Ambalaje nerestituite de cătreclient sunt de 200 lei

Factură Notă decontabilitate

419 708 200

d. TVA aferentă ambalajelornerestituite (op. c)(200 lei x 24%)

Factură 4111 4427 48

Operaţia de încasare propriu-zisă se înregistrează în mod obişnuit, debitându-secontul de disponibil prin creditul contului 4111 „Clienţi”.

e. Ambalaje degradate de cătreclient de 100 lei, TVA

aferentă 19 lei

Factură Notă de

contabilitate

Se înregistrează şi se încasează ca cele nerestituite şi reflectate în

contabilitate la op. c şi d.f. Se încasează în numerar

creanţa faţă de client[300 lei+(300 leix24%)]

Registru decasă Chitanţa

5311 4111 357

Exemple de înregistrări contabile privind alte operaţii referitoarela creanţele entităţii

8. Se încasează o creanţă de 1.000$, avându-se în vedere cursul de schimbdin ziua încheierii tranzacţiei, de 2,9500 lei, şi cel din ziua când se efectuează decontarea de 2,900 lei:

%5124665

= 4111 2.950 lei2.900 lei

50 lei




28

9. La data de 31 decembrie, exerciţiul N, se evaluează o creanţă externă din vânzarea de produse finite în data de 15 septembrie exerciţiul N, în sumă de5.000 euro. Cursul de schimb valutar valabil la această dată este de 4,2000lei/euro. Valoarea în lei este de 21.000 lei (5.000 euro x 4,2000 lei). La data de 31decembrie, cursul valutar comunicat de BNR este de 4,2500 lei/euro, valoarea înlei fiind de 21.250. La data de 18 ianuarie exerciţiul N+1, se încasează creanţa dela clientul extern în sumă de 5.000 euro, cursul de schimb valutar valabil la data încasării este de 4,1500 lei/euro. Valoarea în lei este de 20.850.

ConturiNr.crt.


Valoare- lei -

a. La data de 31 XII, se înreg.diferenţa favorabilă de cursvalutar: (21.250 lei – 21.000 lei)

Notă decontabilitateSituaţie de calcul

4111 765 250

b. Se încasează creanţa externă, înexerciţiul N +1

Extras de contOrdin de plată

%5124665

4111 21.25020.850

400

Precizare contabilă:Dacă ambele entităţi sunt persoane juridice române, iar în contractul

negociat se stipulează că plata datoriei se va face în lei, în funcţe de cursul uneivalute, în articolele contabile de mai sus în locul conturilor 765 şi 665 se vor folosiconturile 768, respectiv, 668.

10. Se livrează şi se facturează mărfuri unui client, în valoare de 2.000 lei,TVA 24%. În termenul legal, creanţa nu se mai poate recupera din cauzadeclarării falimentului clientului.

ConturiNr.

crt.

Conţinutul operaţiei Document

D C

Valoare

- lei -a. Livrarea şi facturarea

mărfurilorFactură 4111 %

7014427

2.4802.000

480

b. La declararea falimentului sesepară creanţa incertă

Notă contabilitateDecizie juridică

4118 4111 2.480

c. Constituirea ajustării pt.deprecierea creanţelor clienţi

Notă de contabilitateLista de inventar

6814 491 2.000

d. Scoaterea din activ acreanţei incerte

Notă contabilitateHotărâre

judecătorească

%654

4427

4118 2.4802.000

480e. Anularea ajustării pentru

deprecierea creanţelor clienţiNotă de contabilitate 491 7814 2.000

contabilitate_1

Documents