Constructii de acostare

In această categorie intră CheuriAsigură linia continuă la care acosteză naveleFront de acostare= partea cheului de care se lipeste navaSe amenaajeaza in lungul liniei malului

dupa o directie normala sau inclinata fata de acesta (mol sau pieruri=mol ingust)

Apuntamente - Font de acostare discontinuu Duc d Albi - Ctii izolate independente ptr fixarea navei in acvatoriul portuarCheuri plutitoare După modul în care este reţinut masivul de pământ al malului şi mobilizează împingerea umpluturii pe care o susţin se disting:Ctii de acostare cu împingere – funcţia pp constă în preluarea împingerii care acţionează pe toată înalţimea ctr şi care reprezintă sarcina predominantă.

Cheuri gravitaţionale - ctr rezistă la răsturnare şi alunecare prin greutatea proprie: blocuri, chesoane plutitoare, chesoane deschise, corniere, căsoaie, cilindri de beton armat cu mare diametru

ctr mai putin masive care completeza efectul gr proprii prin încastrare în teren sau ancorare cu tiranţi:

o ziduri de cheu din palplanşe ancorate sau nuo radiere pe piloţi cu palplanşe în spate sau în faţă

Ctii fără împingere - estacade care permit terenului să stea în taluz natural, de obicei cu o protecţie, formate dintr-o suprastructură fundată pe piloţi sau coloane

Fig. 1

1

Fig. 2

2

Fig. 3

3

Exemple de ale constructiilor de acostare in condiţii seismice

Cheuri verticale fundate direct

Fig. 4

a) scufundare totală a construcţiei, însoţită de o rotaţie rigidă spre acvatoriu; blocurile nu s-au dezmembrat

b) tasări generale de 0.5-0,9m şi o înclinare spre acvatoriu

Fig. 5

4

a) translaţie rigidă (0,35m) a întregii structuri către acvatoriu, fără întreruperea operaţiilor de tranzitb) deformarea întregului mal amenajat prin aplecarea masivelor gigant către acvatoriu (c) ← depăşirea

capacităţii portante a fundaţiei la piciorul dinspre acvatoriu

Cheuri verticale pe coloane

Fig. 6

a) scufundare rigidă în fundaţia alcătuită din straturi nisipoase; umplutura de anrocamanete, cu rol de protecţie, de la piciorul coloanelor, s-a scufundat în fundaţia aluvionară

b) deplasarea întregii structuri spre acvatoriu cu cca 4 m; piloţii de lemn s-au forfecat la încastrarea în placa de beton, ancorată în masivul de umpluturi din spate

c) repararea (b) prin construirea unei noi structuri pe coloane în faţă vechiului cheu.

ziduri de cheu pe piloţi şi palplanşe

Fig. 7

5

a) afânarea umpluturilor din spatele structurii de rezistenţă; forţarea ancorajelor şi forfecarea legăturii cu peretele de palplanşe → bascularea suprastructurii de beton în acvatoriu;

tasarea generală de 0,5-0,8m; crăpături adânci în umplutura platformei, cedarea ancorajului → înclinarea peretelui de palplanşe spre acvatoriu → deplasări la coronament de 0,6-1m.

Moduri de cedareDe obs diferenţa între cedare avarie (failure) şi degradare (demage). Cedarea parţială a structurii este clasificată ca degradare atât timp cât structura îndeplineşte funcţia pentru care a fost proiectată cel puţin la un nivel minim. De exemplu tasarea unui dig de apărare este considerată avarie dacă urmarea acestei tasări este o creştere a înălţimii valurilor care depăşeşte nivelul de operaţionalitate.

Contr de acostare garvitationale

Alunecarea cţiei gravitaţionale: daca rezultanta presiunilor din spatele zidului datorat presiunii active a pamântului şi a excesului de presiune de apa din pori depăseşte suma rezistenţei la frecare dintre patul de fundare şi perete şi rezistenţa pasivă de la baza peretelui

Fig. 8

Rasturnarea spre larg si tasarea ctiei gravitaţionale: eroziunea din faţa cţiei reduce atât rezistenţa pasivă cât şi capacitatea portantă a terenului de

fundare. Rezultanta presiunii active a umpluturii, nivelul ridicat al apei subterane, şi greutatea peretelui

cauzează micşorarea capacităţii portante care conduce la răsturnare şi la tasări ale peretelui.

Fig. 9

6

Tasarea peretelui: poate fi cauzata de tasarea terenului de fundare sau de mecanisme de cedare a solului când încărcările preluate de fundaţie depăşesc capacitatea portantă.

Fig. 10

Cedarea prin alunecare ciurculara: se produce când momentul de antrenare produs de greutatea umpluturii, a apei incluse în pori, şi suprasarcinile depăşesc momentul de stabilitate dat de rezistenţa terenului.

Fig. 11

Răsturnarea cţiei gravitaţionale spre ţărm revărsări de mari proporţii peste coronament generează fenomene de eroziune în spatele cţiei şi

astfel scade rezistenţa pasivă a umpluturii. încărcările din valuri pot genera o înclinare spre ţărm a cţiei

Aceleaşi cauze menţionate mai sus pot genera deplasări individuale ale blocurilor componente.

Fig. 12

Fig. 13

7

Pereţi ancoraţi

Erodarea de la bază şi rotirea peretelui Erodarea de la baza sau de sub cota de încastrare e peretelui conduce la reducerea sau chiar eliminarea

presiunii pasive a solului Rotirea ulterioara a peretelui dacă încărcările din presiunea activă a solului şi presiunea din apa inclusă în pori

depăşesc presiunea pasivă

Fig. 14

Cedarea prin alunecarea dupa o suprafata circulara se produce când momentul de antrenare produs de greutatea umpluturii, a apei incluse în pori, şi suprasarcinile depăşesc momentul de restabilire dat de rezistenţa terenului

Fig. 15

Cedarea peretelui când tensiunile depăşesc rezistenţele

Fig. 16

8

Retragerea ancorei şi răsturnarea peretelui spre larg: depăşirea încărcărilor din presiunea activă, din excesul de presiune a apei din pori,sau slaba ancorare a peretelui pot conduce la retragerea ancorei şi la cedarea peretelui

Fig. 17

Deversarea însoţită de erodare şi cedarea peretelui

Fig. 18

9