INTRODUCERE Modulul Drept Constitutional face parte dintre disciplinele fundamentale de pregatire a viitorilor juristi. Acesta are ca scop analizarea si explicarea feno menelor si institutiilor legate de puterea de stat. Aceste aspecte, specifice dreptului con stitutional, se realizeaza traditional n sistemul de nvatamnt superior din tara noastra att n cadrul facultatilor cu profil juridic, ct si politic sau de filozofie. Exigentele juristului sunt nsa diferite de cele ale politologului sau ale filozof ului, pentru casi metoda utilizata de fiecare pentru analizarea aceluiasi fenomen sau concept este diferita. Pe lnga oferirea un suport concret, de tip didactic pentru pregatirea studentilor , lucrarea de fata si propune si sa faca unele precizari cu caracter metodologic, considerate utile mai ales n contextul unui nvatamnt desfasurat la distanta. Ea reprezinta, n eg ala masura, rezultatul cristalizarii pe parcursul timpului a unor constante relevate n noianul ntrebarilor puse de studenti la fiecare nceput de an universitar si doreste sa adu ca raspunsurile necesare si adecvate. n mod special, scopul sau este acela de a fami liariza studentii anului nti cu exigentele universitare si de a le pune la ndemna un instrum ent de lucru att de necesar la nceput de drum. Obiectivele generale ale modulului: -sa poata opera cu terminologia dreptului constitutional; -sa sesizeze specificul normelor si izvoarelor de drept constitutional; -sa nteleaga fenomenul constitutionalismului si conotatiile socio-politico-juridi ce ale Constitutiei, izvor fundamental al dreptului constitutional; -sa surprinda care sunt cauzele aparitiei drepturilor si modalitatile de clasifi care ale acestora; -sa poata solutiona o speta concreta, pe baza conceptelor teoretice asimilate. Modulul este structurat n opt unitati de nvatare, care si propun sa prezinte si exp lice sintetic elementele si conceptele de baza ale dreptului constitutional. n finalul modulului se prezinta o bibliografie generala ce poate fi utilizata pentru aprofundarea cunostintelor prezentate n cele zece unitati de nvatare ale acestuia. La nceputul fiecarei unitati de nvatare, studentii vor fi ntmpinati de obiectivele specifice unitatii, dupa care vor ntlni notiunile de baza, conceptele, explicarea conceptelor de drept constitutional, dar si aplicatii practice care sa permitanu numai ntelegerea teoriei dreptului constitutional, dar si dezvoltarea unor abilitati necesare unui practi cian jurist. 1Fiecare unitate este structurata la rndul ei, n asa fel ca sa cuprinda, pe lnga tex tul de bazasi elemente grafice, teme de reflectie, teste de autoevaluare, lucrari de ve rificare si bibliografie, toate acestea avnd menirea de a veni n sprijinul asimilarii si nsusir ii cunostintelor de baza de catre studenti. Din punct de vedere grafic se respecta aceiasi regula: n partea stnga a paginii sunt prezente casete de text ce contin ideile principale, n partea dreapta este textul de baza al temei. La sfrsitul fiecarei unitati de nvatare, studentii vor gasi o lucrare de verificar e, care constituie evaluarea continua. Evaluarea finala se face prin examen. Aprecierea nivelului de pregatire a studentului, avnd ca baza cele doua tipuri de evaluare, se stabileste de catre tutore si se anunta la nceputul anului. Lucrarile de verificare, daca este cazul, se transmit tutorelui prin metoda stab ilita de comun acord (email, predare direct etc.). Pentru o identificare corecta, acestea trebuie sa contina neaparat numele complet al studentului si denumirea modulului. 2SOCIETATE UMANA, STAT, POLITICA, MORALA. DREPTUL CONSTITUTIONAL SI INSTITUTIA POLITICA Unitatea de nvatare 1 SOCIETATE UMANA, STAT, POLITICA, MORALA. DREPTUL CONSTITUTIONAL SI INSTITUTIA POLITICA CUPRINS Obiectivele unitatii de nvatare nr. 1 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7. 1.8. 1.9. Societatea umana Statul Dreptul Politica Morala Dreptul constitutional Institutia politica Lucrare de verificare Unitatea 1 Bibliografie pentru Unitatea 1Obiectivele unitatii de nvatare 1 Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: identificati ce sta la baza construirii unei societati si a unui stat; ntelegeti distinctia dintre drept, politicasi morala; definiti dreptul constitutional si institutia politica 31.1. Societatea umana Societatea umana, care intereseaza, are multiple sensuri si nu este o suma aritm etica, ci un complex de oameni, grupuri, stari, realitati. Acceptiunile notiunii de stat Acceptiunile notiunii de drept Deosebirile fata de societatea animala constau n: calitatea fiintei umane de a fi constienta (rationala) si caracterul sau organizat. Dintre structurile sale organizate, cea care s-a impus, este cea mai importantas i rezista este statul. 1.2. Statul Statul este cea mai importanta institutie (politica) a unei societati. Este cunoscut sub doua acceptiuni: una larga, ca suma a trei elemente (teritoriu, populatie si suveranitate); una restrnsa, ca forma organizata (institutionalizata) a puterii politice (a popo rului). Este produsul istoriei societatii umane, existnd state feudale, capitaliste, soci aliste. Structurile si functiile statului au evoluat, dar esenta sa a ramas aceeasi tere de comanda sau un instrument de organizare a societatii. o puStatul are multiple functii (legislativa, executiva, jurisdictionala, interne, e xterne, economice, culturale etc.) care si ele au evoluat de-a lungul istoriei. O problema teoretica de mare importanta este legitimitatea statului rezultatul conventiei sociale (un rau necesar). statul esteStatul este o persoana juridica n raporturile juridice n care participa nemijlocit, n nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii. 1.3. Dreptul Dreptul este strns legat de stat. Statul si dreptul au aparut deodata si din aceleasi cauze.Statul creeaza dreptul, iar dreptul delimiteaza configuratia si limiteaza actiunile statului. Statul asigura eficienta dreptului. Dreptul are doua acceptiuni: obiectivasi subiectiva. Dreptul obiectiv totalitatea sistematizata a normelor juridice (jus). totalitatea normelor juridice n vigoare.Dreptul obiectiv pozitivDreptul subiectiv este puterea unei persoane n temeiul careia aceasta poate avea o conduitasi poate cere celorlalti sa i-o respecte. Dreptul obiectiv se mparte (este sistematizat) n ramuri de drept, care se pot grup a n doua categorii: drept public reprezinta un ansamblu sistematizat de norme juridice care privesc relatii sociale cu statul si colectivitatile publice, n calitatea lor de persoane juridic e de drept public. n dreptul public prevaleaza vointa statului si interesul general (dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul penal, dreptul international public etc.); 4drept privat (dreptul civil, dreptul familiei, dreptul muncii etc.) reprezinta u n ansamblu de norme juridice aplicabile persoanelor fizice si celor juridice si raporturilor j uridice dintre ele. ntre aceste persoane juridice se poate enumera si statul, dar nu n calitatea sa de rep rezentant al interesului general si purtator al autoritatii statale. Distinctia dintre ele nu trebuie absolutizata. Exista chiar ramuri de granita cum este dreptul mediului. n sensul cel mai larg, legea este sinonima cu dreptul. n sens restrns, legea este unul din izvoarele dreptului, care la rndul sau este un ansamblu sistematizat de norme juridice (legi si alte acte normative). Se observa o tendinta de constitutionalizare a dreptului, ca urmare a suprematie i constitutiei. Tema de reflectie 1.1. Identificati si analizati asemanarile si deosebirile dintre dreptul public si dr eptul privat. 1.4. Politica Politica este greu de definit si este multifunctionala. Terminologic, politica este o forma de activitate sociala ce include ansamblul p roblemelor care intereseaza statul si maniera de a-l conduce. Sfera politicii presupune participarea la treburile statului, determinarea forme lor, functiilor si continutului activitatii sale. Continutul politicii este determinat de starea sociala a unui stat. 1.5. Morala Morala este o forma a constiintei sociale, care cuprinde reguli de comportament ale indivizilor. Ea se cristalizeaza n societatea umanasi trebuie sa stea la baza statului si dreptului. Regulile morale sunt mai aproape de dreptul natural, iar acolo unde ele exista t otul este clar, coordonat, hotart dinainte spre deosebire de lumea politica (Alexis de Tocqueville). n Constitutie exista numeroase trimiteri la regulile de morala. Tema de reflectie 1.2. Identificati textele din Constitutia Romniei, revizuita n 2003, care fac trimitere la morala. 1.6. Dreptul constitutional Este ramura cea mai importanta a dreptului, pentru ca reglementeaza cele mai imp ortante valori ale unei societati.El a aparut mai trziu (n sec. XVIII) dect celelalte ramuri de drept, n Italia, la Fe rrara (1797). La Paris prima catedra de drept constitutional a aparut n 1834, iar n Romnia n 1837. n legatura cu definirea dreptului constitutional, ca ramura a sistemului de drept exista o diversitate de opinii. Astfel: Dreptul constitutional este definit ca acea ramura de drept care reglementeaza: Dreptul forma statului; constitutional ramura de organizarea, functionarea si raporturile juridice dintre puterile politice; drept 5limitele puterilor publice, organizarea politica a statului etc. n unele definitii apar o serie de elemente de nuanta cum ar fi: respectarea drepturilor si a libertatilor cetatenesti; reglementarea relatiilor sociale ce apar n procesul organizarii si exercitarii pu terii, ori al organizarii puterii care ar cuprinde exercitarea puterii, sau n exercitarea puter ii. Dreptul constitutional poate fi definit ca acea ramura de drept care cuprinde norme juridice ce reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar n procesul de instaurare, me ntinere si exercitare a puterii de stat. 1.7. Institutia politica Pentru a ntelege aceasta notiune se porneste de la notiunea de institutie de drep t, care are multe acceptiuni si sensuri: ntr-un sens restrns (care este si cel juridic), prin institutie de drept se ntelege un grup de norme juridice Institutie reunite datorita obiectului comun de reglementare. juridica vs. Institutie Institutia de drept, n acest sens, este o parte a unei ramuri de drept. politican aceasta disciplina intereseaza institutiile politice, care reprezinta o parte a institutiilor de drept. n alte cuvinte, institutia politica este o institutie de drept care se refera la putere. ntr-un sens larg, institutiile politice cuprind sensul restrns al acestora, viata si aplicarea normelor juridice, care le constituie, precum si formele organizatorice, care le realizeaza. Spre exemplu, sunt institutiile politice: Presedintele Romniei, Guvern, Parlament , primul-ministru etc. Exista astfel o strnsa legatura ntre dreptul constitutional si institutiile politice, dar si o serie de deosebiri, care ar putea sa puna sub semnul ntrebarii asocierea lor. Totalitatea institutiilor politice si continutul politic, care se adauga lor, ap ropie sensibil semnificatia acestora de regimul politic. Tema de reflectie 1.3. Analizati categoria de institutie politicasi identificati n cadrul continutului a cesteia elementelejuridice si cele politice. Test de autoevaluare 1.1. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. n cuprinsul dreptului public se regasesc urmatoarele ramuri ale dreptului: a. dreptul de procedura penala, dreptul constitutional, dreptul muncii b. dreptul civil, dreptul comercial, dreptul international public c. dreptul administrativ, dreptul constitutional, dreptul penal 1. Potrivit lui Hans Kelsen, statul poate fi caracterizat ca: a. ordine de conduita a oamenilor, o ordine juridica de constrngere b. suma vointelor individuale ale indivizilor c. putere de comanda, produsul istoriei societatii umane 63. Din punct de vedere al momentului de aparitie al statului si dreptului a. statul a aparut naintea dreptului, crendu-l pe acesta din urma b. dreptul a aparut dupa stat, configurnd si limitnd actiunile statului c. statul si dreptul au aparut deodatasi din aceleasi cauze 4. Dreptul subiectiv este puterea unei persoane n temeiul careia aceasta: a. poate avea o conduitasi poate cere celorlalti sa i-o respecte b. poate avea o conduita fara a fi obligat sa respecte drepturile celorlalti c. poate avea o conduitasi poate obliga pe ceilalti sa i-o respecte fara a fi ne voie sa apeleze la forta coercitiva a statului 5. Dreptul constitutional poate fi definit: a. ca acea ramura de drept privat care cuprinde norme juridice ce reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar ntre stat pe de o parte si persoane fizice sau juridice pe d e alta parte b. ca acea ramura de drept public care cuprinde norme juridice ce reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat c. ca o institutie de drept care se refera la putere Raspunsuri la testul de autoevaluare 1.1.: 1. c; 2. a; 3. c; 4. a; 5. b. 1.8. Lucrare de verificare Unitatea 1 I. 1. Analizati si comentati schema urmatoare: 2. Comparatie ntre dreptul public si dreptul privat MoralaStat PoliticaDrept Societatea umanaStare naturalaa omului Drept obiectiv Drept subiectiv Drept constitutional Institutii politice II. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Factorii ideologici care stau la baza societatii umane presupun: a. influentarea structurii institutionale si a proceselor decizionale din cadrul societatii b. influentarea opiniilor si atitudinii membrilor societatii, precum si exercita rea puterii n societate c. existenta unui sistem de valori, structurant pentru respectiva comunitate uma na 2. Prin institutie politica, n sens restrns, se ntelege: a. un grup de norme juridice reunite datorita obiectului comun de reglementare b. este o institutie de drept care se refera la putere 7c. orice institutie a statului 2. Dreptul obiectiv reprezinta: a. totalitatea normelor juridice n vigoare la un moment dat b. totalitatea regulilor de conduita instituite sau sanctionate de stat, reguli ce exprima vointa poporului ridicata la rangul de lege, a caror aplicare este realizata de bunavoie si, n ultima insta nta prin forta coercitiva a statului c. aptitudinea subiectului de drept de a avea o anumita conduitasi a pretinde un ui tert ndeplinirea unei actiuni sau abtinerea de la o anumita activitate 3. Dreptul privat: a. cuprinde totalitatea normelor juridice aplicabile raporturilor juridice care privesc statul, autoritatile publice si raporturile lor cu persoanele particulare b. cuprinde totalitatea normelor juridice aplicabile persoanelor particulare, fi zice sau juridice si raporturilor dintre ele c. cuprinde totalitatea normelor juridice aplicabile raporturilor juridice n care cel putin unul dintre subiecte este statul sau o autoritate publica 4. Referirile la ipostazele morale din Constitutia Romniei iau forma: a. bunelor moravuri, bunei credinte, moralei publice b. moralei private si publice, obiceiului, bunelor moravuri c. bunei credinte, moralei publice, bunelor maniere Raspunsuri: I. 1. se va analiza schema, stabilindu-se corelatiile dintre drept, stat, politi ca, morala 2. se vor stabili deosebirile dintre dreptul public si dreptul privat pornind de la cele trei criterii: metoda reglementarii juridice, obiectul reglementarii juridice, interesul guvern antilor II. Raspunsuri la ntrebarile - grila: 1. c; 2. b; 3. b; 4. b; 5. a 1.10. Bibliografie pentru Unitatea 1 Carti: 1. n dreptul romn si n dreptul co DELEANU, I., Institutii si proceduri constitutionale mparat, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006; 2. DRAGANU, T., Drept constitutional si institutii politice, Editura Lumina Lex, Bu curesti, 1998; 3. MURARU, I., TANASESCU, E. S. Drept constitutional si institutii politice, editia a 13-a, vol. 1, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 4. MURARU, I., TANASESCU, E. S. (coord.), Constitutia Romniei-comentariu pe articole , Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 5. * * *, Despre constitutie si constitutionalism -Liber amicorum Ioan Muraru, Edit ura Hamangiu, Bucuresti, 2006. 8RAPORTURILE SI NORMELE JURIDICE DE DREPT CONSTITUTIONAL. IZVOARELE DREPTULUI CONSTITUTIONAL. Unitatea de nvatare 2 RAPORTURILE SI NORMELE JURIDICE DE DREPT CONSTITUTIONAL. IZVOARELE DREPTULUI CONSTITUTIONAL. CUPRINS Obiectivele unitatii de nvatare nr. 2 2.1. Raporturile juridice de drept constitutional 2.2. Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional 2.3. Normele de drept constitutional 2.4. Structura normei de drept constitutional 2.5. Izvoarele formale ale dreptului constitutional 2.6. Locul dreptului constitutional n sistemul de drept 2.7. Raspunsuri si comentarii la testele de autoevaluare 2.8. Lucrare de verificare Unitatea 2 2.9. Bibliografie pentru Unitatea 2 Obiectivele unitatii de nvatare 2 Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: definiti raportul de drept constitutional; ntelegeti structura si specificul normei de drept constitutional; identificati subiectele si izvoarele dreptului constitutional; constientizati rolul dreptului constitutional n sistemul de drept. 92.1. Raporturile juridice de drept constitutional Raporturile juridice de drept constitutional reprezinta obiectul de reglementare al dreptului constitutional, adica al normelor juridice, care formeaza aceasta ramura de drept, nteleasa n acce ptiunea sa de jus. Raporturile juridice de drept constitutional sunt acele relatii sociale, care ap ar n procesul de instaurare, Definitia mentinere si exercitare a puterii n stat. raportului juridic de drept constitutional Raporturile de drept constitutional raporturi cu dubla natura juridica Normele ce reglementeaza aceste relatii formeaza dreptul constitutional. Dificultati: a) Prima dificultate consta n ntelegerea diferita a notiunilor de instaurare, ment inere si exercitare a puterii de stat are ca efect existenta mai multor opinii: Dreptul constitutional este o teorie despre puterea de stat, care este organizata si functioneaza pe baza dreptului . n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat apar o serie de relatii sociale, de cea mai mare importanta, care sunt reglementate de normele de drept constitutional. Expresia de instaurare, mentinere si exercitare a puterii n stat este mult mai cu prinzatoare dect cele de: exercitare a puterii; organizare si exercitare a puterii (organizarea se regaseste n exercitare). nfaptuirea puterii sau realizarea puterii desemneaza ntreaga activitate statala, f iind astfel notiuni prea largi. b) A doua dificultate consta n rezolvarea problemei daca toate relatiile sociale reglementate de Constitutie sunt raporturi juridice de drept constitutional. Au fost exprimate u rmatoarele opinii: Exista opinia ca prin constitutie s-ar reglementa, alaturi de relatii sociale dedrept constitutional si altele de drept civil, administrativ, penal etc. n opinia noastra, toate relatiile sociale reglementate n constitutie sunt raportur i juridice de drept constitutional. Argumentarea acestei opinii este nsa diferita. Astfel: ntr-o opinie se considera ca, prin constitutie nu sunt reglementate relatii socia le, ci aceasta consfinteste esenta statului, bazele acestuia (economica, sociala), iar relatiile de repartitie, de proprietate etc. sunt reglementate de alte ramuri de drept. Se scoate n evidenta ceea ce este principal pentru existenta puterii n stat. Relatiile sociale reglementate privesc, astfel, fenomene sociale, care stau la temelia puterii n stat si ca atare ele nu pot fi reglementate, n totalitatea lor, dect n constitutie si n dreptul constitutional (care reglementeaza instaurarea, mentiner ea si exercitarea puterii n stat). Relatiile sociale astfel reglementate se leaga ntre subiecte de drept, motiv pentru care este necesara reglementarea si a conduitei acestora n sensul consolidarii si dezvoltar ii bazelor puterii de stat. ntr-o alta opinie se arata ca, prin constitutie sunt reglementate relatii sociale de natura diferita (civila, penala, administrativa etc.). Reglementarea lor prin constitut ie are ca efect, dobndirea si a calitatii de raporturi de drept constitutional, pentru ca principiile din c onstitutie trebuie respectate si de parlament. Aceste principii sunt adevarate obligatii constitutionale, garantate prin mijloa ce specifice dreptului constitutional (controlul de constitutionalitate a legilor, revocarea parlamenta rilor etc.). Relatiile sociale de drept constitutional se clasifica n doua categorii: cu dubla natura juridica; cele specifice acestei ramuri de drept. 10Tema de reflectie 2.1. FAnalizati categoriile de instaurare, mentinere si exercitarea puterii. Obiectul de reglementare al dreptului Formeaza obiectul de reglementare al dreptului constitutional relatiile sociale, care se nasc n constitutional procesul de instaurare si mentinere a puterii n stat si care prive sc bazele puterii de stat (economice, politice, sociale etc.) si bazele organizarii puterii de stat (teritoriul si populatia). S unt tot relatii sociale de drept constitutional si cele care se nasc n activitatea de exercitare a puterii n stat, care este o activitate de conducere la nivel superior a fiecarui stat si care se realizeaza de parlament. Tema de reflectie 2.2. Dati exemple din ambele categorii de relatii sociale ce sunt cuprinse n obiectul dreptului constitutional (cele specifice dreptului constitutional si cele cu o dubla natura juridica). Identificati n Constitutia Romniei, revizuita n anul 2003 normele care reglementeaza relatiile sociale exemplificate de catre dvs. 2. 2. Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional sunt oamenii luati indi vidual sau grupati n forme Definitie si trasaturi organizate, dar cu conditia ca statul sa le recunoasca aceasta calitat e. Trasaturile subiectelor de drept constitutional sunt: unul din subiecte este ntotdeauna detinatorul puterii de stat (politice) sau parl amentul; subiectele actioneaza n mod necesar n raporturile juridice ce apar n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii n stat. Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional poporul; statul; autoritatile publice; partidele si alte formatiuni politice; Subiectele luate individual sunt: cetatenii; strainii; apatrizii. forme organizate sunt:Poporul ntr-o opinie i se contesta calitatea de subiect al raporturilor juridice de drept constitutional. n alte opinii se sustine ca, poporul este subiect de drept, dar unii autori consi dera ca, doar pentru raporturile juridice internationale, iar alti autori pentru raportur ile juridice de drept constitutional. n opinia noastra, poporul este subiect al raporturilor juridice de drept constitu tional. Statul apare ca subiect direct sau indirect de drept constitutional (prin organe le sale). Organele statului (autoritatile publice) - Organele legiuitoare apar ntotdeauna c a subiecte ale raporturilor de drept constitutional. 11Celelalte organe apar ca subiecte ale raporturilor de drept constitutional doar daca ndeplinesc conditiile pentru a fi subiect al raporturilor de drept constitutional . Organele interne ale parlamentelor pot fi si ele asemenea subiecte. Partidele, formatiunile si alte organizatii politice, ca forme organizate prin c are cetatenii pot participa la guvernare - pot participa la raporturile ce apar n procesul de instaurare, mentin ere si exercitare a puterii. Cetatenii: Ca persoane fizice (pentru realizarea drepturilor lor); Ca persoane nvestite cu anumite demnitati sau functii publice (n raporturile de reprezentare); organizati n circumscriptii electorale (n alegerile parlamentare sau prezidentiale ). Cetatenii straini si apatrizii n raporturile juridice referitoare la cetatenie, d reptul de azil etc. Test de autoevaluare 2.1. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Raporturile juridice de drept constitutional sunt: a. acele relatii sociale, care apar n procesul de instaurare, mentinere si exerci tare a puterii de stat b. acele relatii sociale care apar n cadrul si n legatura cu institutiile politice c. acele relatii sociale care sunt reglementate de normele constitutiei 2. Bazele puterii de stat sunt elemente : a. intrinseci statului (economice si sociale), care genereazasi determina puterea de stat n continutul sau b. exterioare statului, care conditioneaza organizarea puterii de stat c. exterioare statului, care presupun adoptarea unor reguli care sa asigure atin gerea scopurilor sociale 3. Activitatea de exercitare a puterii de stat se realizeaza: a. de catre institutiile politice ale statului b. de catre Parlament c. de catre Parlament si de catre Guvern 4. Trasaturile subiectelor de drept constitutional sunt urmatoarele: a. apar ntr-o relatie reglementata de constitutie n care unul dintre subiecte este statul ca subiect de drept public b. unul din subiecte este ntotdeauna detinatorul puterii de stat sau parlamentul si subiectele actioneaza n mod necesar n raporturile juridice de drept constitutional c. unul din subiecte este ntotdeauna numai detinatorul puterii de stat (politice) si subiectele actioneaza n mod necesar n raporturile juridice ce apar n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii n stat 5. Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional sunt: a. oamenii luati individual, poporul, statul, autoritatile publice, partidele si alte formatiuni politice, unitatile administrativ teritoriale si circumscriptiile electoraleb. poporul, statul, autoritatile publice, partidele si alte formatiuni politice, unitatile administrativ teritoriale si circumscriptiile electorale, organizatiile neguvernamentale, ceta tenii, strainii si apatrizii c. oamenii luati individual sau grupati n forme organizate, dar cu conditia ca st atul sa le recunoasca aceasta calitate 126. Strainii si apatrizii pot aparea ca subiecte ale raporturilor de drept consti tutional n raporturile ce se nasc cu privire la: a. protectia generala a persoanelor si a averilor b. aplicarea drepturilor fundamentale ale omului c. acordarea cetateniei romne si a azilului politic 2.3. Normele de drept constitutional Normele de drept constitutional sunt acele reguli de drept care reglementeaza conduita oamenilor n relatiile Definitia sociale ce apar n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii n stat . normelor de drept Toate normele din Constitutie sunt de drept constitutional, pentru ca ele consfi ntesc esenta statului. constitutional Este respinsa teoria bivalentei notiunii de drept constitutional, care sustine ca acesta ar cu prinde si alte ramuri de drept (lato sensu) sau ar avea un obiect mai limitat (stricto sensu). Nu putem fi de acord: - cu existenta mai multor drepturi constitutionale (public, administrativ, const itutional, jurisdictional, demotic ); - cu ideea ca dreptul constitutional ar cuprinde norme cu caracter de consacrare , iar acestea nu ar avea structura logico juridica a oricarei norme, pentru ca i-ar lipsi sanctiunea, pen tru ca dreptul constitutional nu ar fi o veritabila ramura de drept. Tema de reflectie 2.3. Analizati forta juridica a normelor de drept constitutional si consecintele juridice ce decurg din aceast a. 2.4. Structura normei de drept constitutional Normele de drept constitutional cunosc doua tipuri de structuri: tehnico tivasi logico juridica (formala). Structura tehnico legislativa este identica cu cea a oricarei alte norme juridice. Structura logico juridica cunoaste un specific: -nu este la fel de fatisa ca n cazul altor norme juridice; -nu este un element indispensabil fiecarei norme juridice; nu nseamna ca fiecarei norme juridice nu i corespunde o sanctiune, numai ca cea de drept constitutional are un specific. legislaSpecificul sanctiunii normei de drept constitutional: -poate exista o singura sanctiune pentru mai multe asemenea norme; -nu se ntlneste n alte ramuri de drept (are caracter specific); -ea trebuie raportata, uneori, la ntregul sistem de drept. Normele de drept constitutional se clasifica n: -cu aplicare mijlocita (de emitere a unei legi); -cu aplicare nemijlocita (ex.: principiul egalitatii). 13Tema de reflectie 2.4. Analizati specificul sanctiunilor din dreptul constitutional. Test de autoevaluare 2.2. Enumerati si explicati specificul subiectelor de drept constitutional dupa schem a urmatoare: Raportul juridic de drept constitutional Subiectii raporturilor juridice de drept constitutional Trasaturi Detinatorul puterii Apar n raporturile privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii Persoane fizice Luate individual Grupate Cetatenii Cetatenii straini si apatrizii Poporul Statul Organele statului Partidele, formatiunile si alte organizatii politice Demnitari sau functionari publici Pentru realizarea drepturilor lor n raporturile privind cetatenia, dreptul de azil Organizate n circumscriptii electorale Test de autoevaluare 2.3. Explicati specificul normelor de drept constitutional dupa schema urmatoare: 14Norma juridicaNorma de drept constitutional Structura tehnico - legislativaStructura logico - juridica(specifica) ipotezadispozitie Norma juridicaNorma de drept constitutional Structura tehnico - legislativaStructura logico - juridica(specifica) ipotezadispozitie Sanctiune (specifica) O singura sanctiune pentru mai multe norme juridice de drept constitutional Trebuie raportata la ntreg sistemul de drept Nu se ntlneste n alte ramuri de drept. Are caracter specific 2.5. Izvoarele formale ale dreptului constitutional Definitia Izvoarele formale ale dreptului sunt formele de exprimare ale normelor juridice, determinate de modul izvoarelor de de edictare sau sanctionare a lor de catre stat. drept constitutional Izvoarele formale ale dreptului constitutional sunt identificate n functie de: -organul emitent (autoritatile reprezentative) si -continutul normativ al actului (izvorului) si anume relatiile sociale care apar n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii n stat. Obiceiul este izvor formal de drept. -Nu trebuie confundat obiceiul (cutuma) constitutional cu constitutia cutumiara. -Poate exista obicei contra legem (Italia). -Cutuma constitutionala este apreciata datorita supletei sale, oportunitatii sale datorita modului sau de formare si de adaptare imediata la realitatile sociale, actualitatii sale. -Sub imperiul constitutiilor din 1866, 1923 si 1938 obiceiul era considerat izvo r de drept. -Constitutiile din 1948, 1952 si 1965 l considera izvor de drept doar n mod exceptional numai n anumite ramuri de drept si cnd legea o spunea expres. n prezent, obiceiul ar putea fi considerat izvor formal de drept si de drept constitutional (vezi art. 41 din Constitutie). Hotarrile de guvern nu sunt izvoare formale ale dreptului constitutional, datorit a menirii si pozitiei guvernului n sistemul statal, de a executa legea. Regulamentele camerelor parlamentului sunt izvoare formale ale dreptului constit utional (a se vedea, n acest sens deciziile nr. 45/1994 si 46/1994 ale Curtii Constitutionale). Sunt izvoare formale ale dreptului constitutional: Constitutia;legile de modificare a constitutiei; legea, ca act juridic al parlamentului; 15ordonantele; tratatul international. Constitutia si legile de modificare a Constitutiei sunt ntotdeauna izvoare formal e ale dreptului constitutional. Legea -ca act juridic al Parlamentului, doar acele legi (indiferent daca sunt ordinare sau organice) care ndeplinesc toate conditiile pentru a fi izvor formal al dreptului constitutional. Regulamentele Camerelor Parlamentului. Ordonantele Guvernului sunt izvoare formale ale dreptului constitutional n acelea si conditii ca si legea - act juridic al Parlamentului. Tratatul international poate fi izvor de drept constitutional daca ndeplineste att conditiile de a fi instrument international (licit, aplicatie directa, ratificat etc.), dar si cele de a fi izvor formal al dreptului constitutional. Tema de reflectie 2.5. Precizati conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca instrumentele internation ale pentru a fi izvoare formale ale dreptului constitutional. 2.6. Locul dreptului constitutional n sistemul de drept Este examinat n functie de: importanta relatiilor sociale reglementate - Dreptul constitutional reglementeaz a cele mai importante relatii sociale, cele fundamentale si care apar n procesul de instaura re, mentinere si exercitare a puterii. valoarea formelor juridice, prin care vointa guvernantilor devine drept (norme j uridice) si care reglementeaza aceste relatii, dar si a intereselor ocrotite. De aceea, relatiile sociale sunt reglementate, n primul rnd, prin constitutii. Amb ele aspecte fundamenteaza locul dreptului constitutional, ca principala ramura a sistemului de drept. Consecinte: regula conformitatii ntregului drept cu constitutia si orice modificare n dreptul constitutional (constitutie) trebuie sa conduca, n mod obligatoriu, la modificarea altor norme din celelalte ramuri de drept, n mod dire ct sau mijlocit.Tema de reflectie 2.6. Ierarhizati izvoarele dreptului mentionnd n dreptul fiecaruia si organul emitent s i identificati n cuprinsul ierarhiei realizate izvoarele formale ale dreptului constitutional. Test de autoevaluare 2.4. Explicati izvoarele de drept constitutional, dupa schema urmatoare: 16Izvoare formale ale dreptului constitutional Constitutia si legile de revizuire a constitutiei Legea - ca act juridic al parlamentului Ordonantele Regulamentele camerelor Obiceiul Tratatul international Identificare Organul emitent Continutul normativ (relatii reglementate) Izvoare formale ale dreptului constitutional Constitutia si legile de revizuire a constitutiei Legea - ca act juridic al parlamentului Ordonantele Regulamentele camerelor Obiceiul Tratatul international Identificare Organul emitent Continutul normativ (relatii reglementate) 2.7. Raspunsuri la testele de autoevaluare Test de autoevaluare 2.1. - 1.a, 2. c, 3. b, 4.c, 5. c, 6. c. Test de autoevaluare 2.2. se va explica specificul normelor de drept constitutio nal Test de autoevaluare 2.3 se va comenta schema privind subiectele de drept consti tutional Test de autoevaluare 2.4. se va comenta schema privind izvoarele de drept consti tutional 2.8. Lucrare de verificare la Unitatea 2 I. 1. Analizati si explicati urmatoarea schema: Obiectul de reglementare al dreptului constitutional Relatii sociale din procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii Dreptul constitutional Norma juridicade drept constitutional ntelegerea diferita a notiunii de instaurare, mentinere si exercitare a puterii Bazele puterii EconomicaSocialaBazele organizarii puterii TeritoriulPopulatia Raporturi juridice de drept constitutional de instaurare, mentinere si exercitare a puterii Cu dubla naturaSpecifice dreptului constitutional Daca toate relatiile sociale reglementate de Constitutie sunt raporturi juridice de drept constitutional 172. Izvoarele de drept constitutional II. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Normele de drept constitutional sunt: a. acele reguli de drept ce reglementeaza relatiile sociale ce se stabilesc ntre detinatorul puterii de stat si oamenii n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii n stat b. acele reguli de drept care reglementeaza conduita oamenilor n relatiile social e ce apar n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii n stat c. acele reguli de drept cuprinse n continutul constitutiei 2. Trasaturile sanctiunii normei de drept constitutional sunt: a. poate exista o singura sanctiune pentru mai multe asemenea norme; are caracte r specific; ea trebuie raportata, uneori, la ntregul sistem de drept b. poate sa lipseasca sanctiunea; are caracter specific; ea trebuie raportata, u neori, la ntregul sistem de drept c. poate exista o singura sanctiune pentru mai multe asemenea norme; are caracte r specific; ea trebuie raportata, ntotdeauna, la ntregul sistem de drept 3. Normele de drept constitutional se clasifica n: a. cele cu aplicare mijlocita (de emiterea unei legi) si cele cu aplicare nemijl ocita (ex. principiul egalitatii) b. cele care dau reglementari de principiu si cele care reglementeaza direct rel atiile sociale c. cele care sunt ntlnite n constitutie si cele care sunt ntlnite n alte izvoare ale d reptului 4. Izvoarele formale ale dreptului constitutional sunt identificate n functie de: a. organul emitent (autoritatile reprezentative) si de forma actului normativ b. organul emitent si de continutul normativ al actului (izvorului) c. relatiile sociale care trebuie sa apara n procesul de instaurare, mentinere si exercitare a puterii n stat 5. Obiceiul poate fi considerat: a. izvor de drept b. izvor numai de drept constitutional c. izvor formal de drept si al dreptului constitutional Raspunsuri : I. 1. se va analiza schema privind raporturile de drept constitutional, obiectul de reglementare al dreptului constitutional 2. se vor identifica si explica izvoarele de drept constitutional II. 1. b, 2. a, 3. a, 4. b, 5. a, 6. c. 182.9. Bibliografie pentru Unitatea 2 Carti: 1. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Drept constitutional si institutii politice, ed itia a 13-a, vol. 1, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 2. Coord. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Constitutia Romniei-comentariu pe articol e, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 3. DELEANU, I., Institutii si proceduri constitutionale n dreptul romn si n dreptul comparat, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006; 4. DRAGANU, T., Drept constitutional si institutii politice, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998; 5. ANGHEL, I., Tratatul international si dreptul intern, Editura Lumina Lex, Buc uresti, 1999; 6. DEACONU, St., Tratatele Romniei cu vecinii, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 200 1; 7. NASTASE, A., Tratatele Romniei 1990-1999 (evidenta cronologica, clasificarea p e domenii), Editura Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 2000; 8. POPA, N., Teoria generala a dreptului, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008; 9. VIDA, I., Legistica formala-introducere n tehnica si procedura legislativa, ed itia a 3-a, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2006; 10. * * *, Despre constitutie si constitutionalism -Liber amicorum Ioan Muraru, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2006; Articole: 1. ANGHEL I. M., Consideratiuni referitoare la obligatiile care revin Romniei n ur ma ratificarii Tratatului de aderare la Uniunea Europeana, Dreptul nr. 10/2005; 2. ANGHEL, I., Implicatiile pe care le are asupra statului romn intrarea n vigoare a Tratatului de aderare la Uniunea Europeana, Dreptul nr. 7/2007; 3. ANGHEL, I., Practica recenta din Romnia n domeniul ratificarii/aderarii la tratate internationale prin ordonanta de urgenta a Guvernului, Dreptul nr. 11/2006; 4. POPESCU, C. L., Actele si procedura prin care statul romn si exprima consimtamnt ul de a fi legat din punct de vedere juridic prin tratatele internationale, Dreptul nr. 9/1996; 5. TANASESCU, E. S., Influenta CEDO asupra dreptului constitutional, Revista de Stiinte juridice nr. 8 (2)/1996; 6. TANASESCU, E. S., Despre autoritatea constitutionala a unui tratat european, Sfera Politicii nr. 120122/ 2006. Legislatie: 1. Declaratia Universala a Drepturilor Omului, adoptata de Adunarea Generala a O .N.U. prin Rezolutia 217A(III) sin 10 decembrie 1948, semnata de Romnia la 14 decembrie 1955; 2. Pactul international cu privira la drepturile economice, sociale si culturale si Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, ratificate prin Decretul nr.212/197 4, publicat n Buletinul Oficialnr.146 din 20 noiembrie 1974; 3. Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata prin Legea nr. 30/1994, publicata n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 135 din 13 mai 1994. 19NOTIUNEA DE CONSTITUTIE. REGIMUL JURIDIC AL CONSTITUTIEI Unitatea de nvatare 3 NOTIUNEA DE CONSTITUTIE. REGIMUL JURIDIC AL CONSTITUTIEI CUPRINS Obiectivele unitatii de nvatare nr. 3 3.1. Trasaturile Constitutiei 3.2. Definitia Constitutiei 3.3. Regimul juridic al Constitutiei 3.3.1. Aparitia Constitutiei 3.3.2. Adoptarea Constitutiei 3.3.3. Modificarea Constitutiei 3.3.4. Abrogarea si suspendarea efectelor juridice ale Constitutiei 3.4. Raspunsuri si comentarii la testele de autoevaluare 3.5. Lucrare de verificare Unitatea 3 3.6. Bibliografie Unitatea 3 Obiectivele unitatii de nvatare 3 Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: definiti Constitutia cunoasteti cauzele aparitiei Constitutiei identificati modurile de adoptare si de rigidizare a Constitutiei; ntelegeti cauzele si consecintele suspendarii si abrogarii Constitutiei. 203.1. Trasaturile Constitutiei n toate sistemele constitutionale, constitutia s-a impus ca lege fundamentala. Ea sta la baza organizarii si functionarii statului. Adoptarea ei este un eveniment important; constitutia excede juridicului, fiind o realitate politico statala; n constitutie sunt reglementate si consacrate principiile fundamentale a le ntregii vieti sociale si statale. ntre constitutie si lege nu se poate pune semnul egalitatii, ele fiind diferite d atorita: continutului; a fortei juridice; a procedurilor de adoptare sau de modificare. Constitutia are un caracter istoric, chiar daca apare mai trziu dect legea. Ea este efectul unei noi ideologii politice si juridice, numita constitutionalism, care a creat importante transfor mari politice, economice si sociale, ncepnd cu secolul XVIII. La nceputurile sale constitutia este conceputa cu scopul de a limita puterile guv ernantilor, conceptie completata ulterior cu necesitatea sistematizarii sale ntr-o lege care sa aiba o eficienta juridica superioara celorlalte legi. n secolul XX s-a renuntat la aceasta conceptie, pentru ca disparusera cauzele car e o determinasera absolutismul monarhic si s-a considerat ca, prin constitutii ar trebui reglement ata organizarea politica a statului. n prezent, s-a ncetatenit conceptia ca, esenta constitutiei ar fi, pe lnga organiza rea politica a statului si garantarea drepturilor cetatenilor. Pentru definirea constitutiei este necesara (i) descoperirea trasaturilor caract eristice ale acesteia; (ii) o analiza a definitiilor date n literatura romnasi straina. Trasaturile caracteristice ale notiunii de constitutie sunt urmatoarele: caracterul de lege; Trasaturile lege fundamentala; constitutiei priveste puterea de stat; reglementeaza relatiile sociale fundamentale si esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii n stat; forta juridica suprema (regula conformitatii); forma scrisa; solemnitatea adoptarii constitutiei; forma sa sistematica; stabilitatea; necesitatea unor proceduri specifice pentru adoptare si modificare. 3.2. Definitia Constitutiei n unele definitii se face distinctia dintre sensul material si formal al constitu tiei, nsa o definitie trebuie sa le cuprinda pe amndoua. Se mai utilizeaza, pentru definirea constitutiei, metoda enumerarii, care prezin ta inconvenientul ca, lipsa unui element din enumerare poate sa duca la concluzia ca, acel act nu este o con stitutie. 21Constitutia poate fi definita ca fiind legea fundamentala a unei colectivitati o rganizate statal, care contine norme juridice cu forta juridica suprema, adoptate potrivit unei proceduri speci fice si care reglementeaza relatii sociale fundamentale si esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii n stat. Tema de reflectie 3.1. Identificati si comentati trasaturile definitorii ale constitutiei, pornind de l a afirmatia lui Thomas Paine: Nu exista constitutie daca ea nu poate fi pusa ntr-un buzunar . Test de autoevaluare 3.1. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Sunt considerate trasaturi ale constitutiei urmatoarele: a. lege fundamentala; priveste puterea de stat; reglementeaza relatiile sociale fundamentale si esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii n stat; forta juridica suprema (re gula conformitatii); solemnitatea adoptarii b. caracterul istoric; realitate politico statala; asezamnt politic si juridic fu ndamental c. lege organica; forta juridica suprema (regula conformitatii); forma scrisa; s olemnitatea adoptarii constitutiei; forma sa sistematica; stabilitatea; necesitatea unor proceduri specifice pentru adoptare si modificare 2. Constitutia poate fi definita ca fiind: a. legea fundamentala a unei colectivitati organizate statal, care contine norme juridice cu forta juridica suprema, adoptate potrivit unei proceduri specifice si care reglementeaza relati i sociale de drept constitutional b. legea de baza a unui stat, care contine norme juridice cu forta juridica suprema, adoptate pot rivit unei proceduri specifice si care reglementeaza relatii sociale fundamentale si esenti ale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii n stat c. legea unei colectivitati organizate statal, care contine norme juridice cu fo rta juridica suprema, adoptate potrivit unei proceduri specifice si care reglementeaza relatii sociale fundamen tale si esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii n stat 3. Terminologic, cuvntul constitutie vine de la: a. latinescul constitutio (asezare cu temei, stare de lucru) b. constitutio principis (lege imperiala) c. termenul constituire 4. ntre constitutie si lege nu se poate pune semnul egalitatii, ele fiind diferit e datorita: a. organului care are dreptul sa le adopte b. continutului, a fortei juridice si a procedurilor de adoptare sau de modifica re c. continutului si formei 3.3. Regimul juridic al Constitutiei 3.3.1. Aparitia Constitutiei Momentul si cauzele aparitiei constitutieia) Momentul aparitiei constitutiei scrise nu este acelasi cu cel al aparitiei co nstitutiei cutumiare, cu toate ca au aceeasi cauza de aparitie lupta burgheziei de a prelua si puterea po litica. n ceea ce priveste prima constitutie din lume sau din Europa exista o diversitate de opinii. 22Nu poate fi retinuta totusi ideea ca, momentul aparitiei constitutiei este cel a l cuceririi puterii politice de catre burghezie, pentru ca ar fi ignorate actele cu caracter constitutional adop tate anterior. Momentul aparitiei constitutiei cutumiare este de fapt cel al nceperii procesului formarii ei, pentr u ca acesta este continuu (se poate observa chiar si n prezent Afganistan, Irak). Exemplul tipic este Anglia unde primele acte constitutionale au fost: Magna Charta Libertatum (1215); Bill-ul drepturilor (1628); Habeas Corpus Act (1679); Bill-ul drepturilor (1689); Legea succesiunii la tron (1700); Legea parlamentului (1911, 1931 si 1949). Prima constitutie Prima constitutie scrisa din lume a fost cea americana federala din 1789. scrisa din lume Anterior statele federate si adoptasera constitutii la 1776 (Virginia), 1777 (New Jersey) n Europa prima constitutie scrisa este cea franceza de la 1791. Au existat altele, considerate de unii autori ca anterioare, anume: Constitutia suedeza de la 1350; Constitutia poloneza din 1791. Criteriul pentru alegerea celei franceze a fost influenta sa asupra altor consti tutii din alte state: Suedia (1809), Norvegia (1814), Olanda (1815) etc. b) Cauzele aparitiei constitutiei constau n: Cauzele aparitiei dorinta ngradirii puterii absolute monarhice; constitutieiajungerea la putere a burgheziei, care a sistematizat regulile constitutionale a nterioare. Constitutia cutumiara si constitutia scrisaNormele constitutionale pot fi sistematizate ntr-un act unic ori n mai multe acte, la care uneori se adauga reguli cutumiare (obiceiuri). n prezent nu exista constitutie cutumiara pura, dar denumirea s-a pastrat datorit a traditiei. Constitutia cutumiara este rezultatul, experienta practicii si traditiei n domeni ul relatiilor sociale fundamentale statale ale unui popor. Exemple sunt: Constitutia britanica, a caror acte au fost deja enumerate; Noua Zeelanda; Israel. Constitutia scrisa apare ca o reactie mpotriva cutumei (obiceiului). Cutuma era considerata incerta, incompleta, greu de dovedit ntinderea si numarul cutumelor, n continua miscare. Cutumele nu erau limite redutabile pentru puterea constituita. Burghezia dorea reguli scrise, clare, fara incertitudini, permanente si intangib ile (daca nu erau revizuite), superioare guvernantilor. Ele ofereau precizie burgheziei, care avea nevoie de asa ceva n lupta sa contra f eudalismului cutumiar. Au existat multe teorii care au justificat aparitia Constitutiei. Trei sunt foar te importante: teoria contractelor scrise; Teorii ce justifica 23 aparitia constitutiei scriseteoria domniei legii (prima forma a teoriei statului de drept); teoria contractului social (J.J. Rousseau). Contractele scrise, domnia legii si contractul social trebuiau nscrise ntr-un docu ment cu forta juridica suprema si care sa ndeplineascasi celelalte trasaturi ale unei legi fundamentale, pentru ca numai asa puteau sa fie favorabile burgheziei si sa-i sprijine scopurile n mentinerea si exercitarea pute rii, deja instaurate. Tema de reflectie 3.2. Care sunt premisele ce au stat la baza aparitiei constitutiei scrise? Comentatile pe scurt. 3.3.2. Adoptarea Constitutiei Adoptarea, modificarea, suspendarea efectelor si abrogarea constitutiei trebuie sa valorifice suprematia acesteia. Adoptarea constitutiei presupune lamurirea notiunii de adunare constituanta , care trebuie diferentiata de Autoritatea competenta sa cea de putere constituanta , pentru ca puterea constituanta poate apartine si unei singure persoane. adopte Cele doua notiuni trebuie diferentiate si de notiunea de ilor lor diferite. constitutia Adunarea constituanta are menirea doar de a adopta constitutia, iar parlamentul doar legile, altele dect constitutia. Adoptarea constitutiei presupune examinarea: initiativei adoptarii - trebuie sa apartina organismului statal, politic, social care ocupa locul cel mai nalt ntr-o societate ori poporului; autoritatea competenta sa adopte constitutia -adunarea constituanta originara sau instituita; modurile de adoptare si procedura solemna utilizata. Constituanta romna din 1991 a fost o adunare instituita, pentru ca anterior exist a o constitutie, cea din 1965. Modurile de adoptare a constitutiei sunt: constitutia acordata (ocroyata), statu tul, pactul si conventia. Dupa Moduri de adoptare a al doilea razboi mondial si doar temporar, a fost utilizat si modul c parlament datorita functionstitutiei parlamentare. constitutiei Constitutia acordata (de origine franceza) este adoptata de monarh, ca stapn absolut si acordata poporului. Este cea mai rudimentara. Statutul (constitutia plebiscitara). Este o varianta mai evoluata a primei, este adoptata de rege si aprobata prin plebiscit (care nu trebuie confundat cu referendumul). Pactul este o conventie ntre rege si popor (reprezentat prin parlament). Conventia este adunarea special aleasa (desemnata) pentru adoptarea constitutiei . Ea este o modalitate de exercitare a suveranitatii nationale, pentru ca natiunea decide deasupra parlamentului. -Adunarea constituanta putea decide n dezacord cu cei care au desemnat-o. -Pentru ndreptarea acestei situatii s-au propus ca metode: referendumul; insurectia, care caracterului sau Exemplu ar putea pentru adoptarea 24 nu a putut fi acceptata datorita violent si care este dincolo de drept. fi referendumul din 8 decembrie 1991 Constitutiei Romniei.Constitutia parlamentara adoptata datorita conditiilor existente dupa al doilea razboi mondial. Tema de reflectie 3.3. Care sunt dezavantajele modurilor de adoptare a constitutiei, cunoscute de-a lun gul timpului? 3.3.3. Modificarea Constitutiei n legatura cu modificarea constitutiei trebuie examinate: initiativa revizuirii, autoritatea competenta, procedura de urmat. De regula, autoritatea care a adoptat constitutia o poate si revizui. Autoritate a competenta difera de la un sistem constitutional la altul si de felul constitutiei. Procedura de revizuire este asemanatoare uneori cu cea de adoptare, dar nu identica. n tara noastra ea este prevazuta n art. 151 din Constit utie. n functie de procedura de modificare, constitutiile sunt: rigide; se modifica conform unei proceduri specifice suple; se modifica conform unei proceduri asemanatoare cu cea pentru legi. Rigidizarea s-a realizat n practica constitutionala prin mai multe modalitati (reguli constitutionale). O prima modalitate este aceea a imposibilitatii modificarii, n total sau n parte, a Modalitati de rigidizare a constitutiei dupa adoptarea sa; constitutiei A doua modalitate consta n aceea ca, modificarea constitutiei nu se poate realiza o perioada prestabilita de chiar nsasi constitutie. A treia modalitate consta n utilizarea unor proceduri greoaie de revizuire. A patra modalitate prin care se interzice orice procedura de revizuire, n caz de ocupatie militara, partiala sau totala. Tema de reflectie 3.4. Identificati modalitatile de asigurare a rigiditatii unei constitutii si exempli ficati procedeele folosite pentru asigurarea rigiditatii si a stabilitatii constitutiilor romne. 3.4. Abrogarea si suspendarea efectelor juridice ale ConstitutieiSuspendarea n total sau n parte si temporara a efectelor constitutiei intervine, d e regula, n: perioade de criza politica; este fundamentata pe teoria necesitatii; nu are justificare, pentru ca nlatura starea de legalitate, iar guvernantii renun ta la formele democratice de conducere, guvernnd prin decrete legi. este uneori interzisa de constitutii (n Romnia 1866 si 1923).suspendarea se realizeaza prin proclamarea starii de urgenta, de asediu, de necesitate si ca urmare a unor lovituri de stat. Abrogarea se realizeaza, tot prin constitutie sau prin legi cu forta juridica eg ala cu cea a unei constitutii. Tema de reflectie 3.5. 25Comparatie ntre Constitutia Romniei, Constitutia Frantei si Constitutia SUA privin d modificarea constitutiei si ncadrarea n cele doua tipuri de constitutii flexibila sau rigida. Test de autoevaluare 3.2. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Prima constitutie scrisa din lume a fost: a. cea americana federala b. constitutia statului Virginia c. prima constitutie scrisa a Frantei 2. Caracteristicile constitutiei scrise sunt: a. precizie, certitudine, claritate, superioritate fata de celelalte legi n sistemul de drept; b. certitudine, claritate, precizie; c. precizie, certitudine, claritate, lege fundamentala, limita redutabila pentru puterile constituite si rigiditate. 3. Constitutia scrisa apare ca o reactie: a. mpotriva cutumei (obiceiului) b. mpotriva feudalismului cutumiar c. mpotriva teoriei contractelor scrise, domniei legii si contractului social 4. Puterea constituanta poate fi de doua feluri: a. putere constituanta parlamentarasi putere constituanta instituita b. putere constituanta originarasi putere constituanta instituita c. putere constituanta originarasi putere constituanta parlamentara 5. Modurile de adoptare a constitutiei, ntlnite de-a lungul timpului, sunt: a. constitutia acordata, statutul, constitutia pact, constitutia conventie b. constitutia acordata, constitutia plebiscitara, pactul, constitutia conventie , constitutia parlamentara c. constitutia acordata, constitutia referendara, constitutia parlamentara, cons titutia conventie 6. Clasificarea constitutiilor n suple sau rigide se face n functie de: a. de procedura de adoptare b. de procedura de modificare c. caracterul scris sau cutumiar 7. Prin suspendarea constitutiei se ntelege: a. ncetarea n total sau n parte a efectelor constitutiei b. scoaterea din vigoare, n total sau n parte, pe o anumita perioada de timp deter minata, a dispozitiilor constitutionale c. intrarea n vigoare a prevederilor constitutionale 8. Constitutiile flexibile sunt acelea: a. care se modifica dupa aceeasi procedura care este folositasi pentru modificarea legilor ordinare b. care se modifica dupa alte reguli dect cele obisnuite c. care contin o serie de principii ce limiteaza puterile fiecaruia din organele sale 9. Pot initia revizuirea Constitutiei Romniei: a. Presedintele Romniei, deputatii si senatorii, guvernul, 250 000 cetateni cu dr ept de vot 26b.o patrime din deputati si senatori, presedintele Romniei la propunerea Guvernul ui, 500 000 de cetateni cu drept de vot c. Presedintele Romniei la propunerea Guvernului, o patrime din deputati, 500 000 de cetateni cu drept de vot 3.4. Raspunsuri la testele de autoevaluare Test de autoevaluare 3.1.:1. a; 2. b; 3. a; 4. b. Test de autoevaluare 3.2.:1. a; 2. b; 3.b; 4.b; 5. b; 6. b; 7.b. 8. a; 9. c. Tema de reflectie 3.1. se vor enumera trasaturile constitutiei Tema de reflectie 3.2. se vor enumera premisele aparitiei constitutiei Tema de reflectie 3.3. se vor identifica modurile de adoptare a constitutiei si dezavantajele fiecaruia Tema de reflectie 3.4. se vor efectua comentarii dupa schema urmatoare: Modalitatile de rigidizare imposibilitatea modificarii nemodificarea o perioada prestabilitautilizarea de proceduri greoaie interzicerea revizuirii Tema de reflectie 3.5. se vor ncadra constitutiile n flexibile si rigide 3.5. Lucrare de verificare Unitatea 3 I.1. Explicati regimul juridic al unei constitutii, dupa schema urmatoare: Initiativa adoptarii Autoritatea competenta (Adunarea constituanta) Moduri de adoptare a constitutiei prevazuta de constitutie neprevazuta de constitutie instituitaoriginaraConstitutia acordataStatutul Pactul Conventia Constitutia parlamentara 272. Comparatie ntre constitutia scrisasi constitutia cutumiara II. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Autoritatea care are initiativa adoptarii constitutiei: a. este mentionata doar n constitutiile scrise b. poate fi mentionata n constitutiile scrise c. este ntotdeauna poporul. 2. Partea scrisa a constitutiei engleze este formata din: a. Dreptul statutar statute law b. Dreptul cutumiar conventiile constitutionale c. Dreptul precedentelor d. Conventia Europeana a Drepturilor Omului A a+b B a+c C a+d 3. Necesitatea constitutiei scrise este explicata de urmatoarele teorii: a. Ideea contractelor scrise b. Teoria contractului social c. Ideea clauzelor solemne d. Teoria solemnitatii adoptarii A a+c B b+d C a+b 4. Prin putere constituanta se ntelege: a. Individul sau grupul care ncarneaza, la un moment dat, ideea de drept ntr-un stat sau poporul b. Organul care, beneficiind de o autoritate politica speciala are dreptul de a ado pta constitutia c. Poporul sau guvernamntul de fapt 5. Constitutiile flexibile sunt acelea: a. Care se modifica dupa aceeasi procedura care este folositasi pentru modificarea legilor ordinare b. Care se modifica dupa alte reguli dect cele obisnuite c. Care contin o serie de principii ce limiteaza puterile fiecaruia din organele sa le Raspunsuri: I. 1. se va explica regimul juridic al constitutiei 2. se vor stabili asemanarile si deosebirile dintre constitutia scrisasi constit utia cutumiara II. 1. b; 2. C;3.C;4. a; 5. a 283.6. Bibliografie Unitatea 3 Carti: 1. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Drept constitutional si institutii politice, editi a a 13-a, vol. 1, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 2. Coord. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Constitutia Romniei-comentariu pe articole, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 3. DELEANU, I., Institutii si proceduri constitutionale n dreptul romn si n dreptul co mparat, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006; 4. DRAGANU, T., Drept constitutional si institutii politice, Editura Lumina Lex, Bu curesti, 1998; 5. MURARU, I., CONSTANTINESCU, M., TANASESCU, E. S., ENACHE, M., IANCU Gh., Interpretarea Constitutiei. Doctrinasi practica, Lumina Lex, Bucuresti, 2002; 6. MURARU, I., Constitutie si constitutionalism, Studii constitutionale, Ed. Actami , Bucuresti, 1995; 7. TANASESCU, E. S., Sur la constitution europenne ou l mergence d un droit constitutionne l europen , n L volution des concepts de la doctrine classique du droit constitutionnel, (coord. VRABIE, G), Editura Institutul European, 2007, Iasi ; 8. * * *, Despre constitutie si constitutionalism -Liber amicorum Ioan Muraru, Edit ura Hamangiu, Bucuresti, 2006. Articole: 1. DELEANU I., Sanctiunea suprematiei constitutiei, Dreptul nr. 7-8/1991; 2. SANDRU, C., Despre revizuirea Constitutiei, Dreptul nr. 3/1994; 3. CRISTE, M., Deciziile interpretative ale Plenului Curtii Constitutionale, Dreptu l nr. 5/1995; 4. DELEANU, I., Revizuirea Constitutiei propunerea legislativa a cetatenilor, Drept ul nr. 11/2000; 5. DUCULESCU, V., Cteva aspecte teoretice si practice privind problematica revizuiri i Constitutiei, Dreptul nr. 4/2002; 6. GUTAN, B. S., Reformele constitutionale din Marea Britanie, noul parlament si ex ecutiv scotian, Revista de drept public nr. 2/2002; 7. IORGOVAN, A., Din nou despre revizuirea Constitutiei (teze si antiteze), Revista de drept public nr. 2/2004; 8. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Noua Constitutie elvetiana o constitutie a mileniului trei ..., Revista de Drept Public nr. 1/1999; 9. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Blocul de constitutionalitate, concept specific si stemului constitutional francez, Dreptul nr. 4/1998; 10. TANASESCU. E. S., Revizuirea Constitutiei, Curierul judiciar nr. 10/2003. Legislatie: 1. Constitutia Romniei 2. Constitutia Frantei 3. Constitutia SUA 4. Actele Constitutionale ale Regatului Unit al Marii Britanii 5. Ordonanta de urgenta nr. 1 din 21 ianuarie 1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta 29CONTINUTUL NORMATIV AL CONSTITUTIEI. SUPREMATIA CONSTITUTIEI Unitatea de nvatare 4 CONTINUTUL NORMATIV AL CONSTITUTIEI. SUPREMATIA CONSTITUTIEI CUPRINS Obiectivele unitatii de nvatare nr. 4 4.1. Continutul normativ al constitutiei 4.2. Suprematia constitutiei 4.3. Consecintele juridice ale suprematiei constitutiei 4.4. Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei 4.5. Lucrare de verificare Unitatea 4 4.6. Bibliografie Unitatea 4 Obiectivele unitatii de nvatare 4 Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: ntelegeti complexitatea continutului constitutiei; identificati consecintele juridice si garantiile suprematiei constitutiei surprindeti cum se respecta ierarhia normelor juridice; concretizati n ce constasi cum se manifesta suprematia constitutiei. 304.1.Continutul normativ al constitutiei Determinarea continutului normativ al constitutiei (ce norme juridice cuprinde) este importanta pentru: redactarea proiectelor de constitutie si eliminarea impreciziilor; pentru suprematia constitutiei. Determinarea continutului normativ s-a facut n mai multe modalitati rezultate din doctrina de specialitate: Prin enumerarea elementelor de continut, care are dezavantajele deja examinate. Prin sensul material si cel formal al constitutiei. Exista astfel un continut n sens material, prin care se ntelege totalitatea dispozitiilor constitutionale, indiferent n ce act normativ se gasesc; Un continut normativ n sens formal, prin care se ntelege doar dispozitiile cuprinse n corpul constitutiei. Andr Hauriou arata ca, n sens material se are n vede re obiectul reglementarii (relatiei sociale) si nu forma lor, iar n sens formal, mod ul de expunere al regulilor constitutionale. Prin trei elemente de continut: a) reguli privind tehnica guvernamentala; b) reg uli care nu privesc tehnica guvernarii (statutul persoanei, bunuri, economie, social etc. ); c) declaratiile de drepturi. Prin stabilirea deosebirilor dintre constitutie si lege, dar nu se pun n valoare si asemanarile, cu toate ca aceasta modalitate prezinta avantaje stiintifice. n opinia noastra: determinarea continutului normativ se face n functie de continutul si valoarea foarte mare a relatiilor sociale reglementate; constitutia cuprinde normele juridice care le reglementeaza aceste relatii socia le; politica si traditiile statelor n domeniu si a elementelor nou aparute (n special marile documente referitoare la drepturile omului). pe cale de consecinta n continutul normativ al unei constitutii ar putea intra: esenta, tipul si forma statului; detinatorul puterii; fundamentele economice si s ociale ale puterii; fundamentele politice, ideologice si religioase ale ntregii organizari a societatii date; locul si rolul partidelor politice; sistemul organelor statului; statutul juridi c al persoanei (drepturile, libertatile si ndatoririle fundamentale ale cetatenilor); tehnica co nstitutionala (Ioan Muraru).Continutul normativ al constitutiei cuprinde norme de principiu din toate domeni ile vietii sociale, iar detalierea lor se face pe domenii prin lege, care trebuie sa fie conforma consti tutiei. Continutul normativ al constitutiei se regaseste n structura tehnico - legislativ asi logico juridica a acesteia, care sunt diferite de la o constitutie la alta. Tema de reflectie 4.1. Stabiliti deosebirile ce exista ntre lege si Constitutie avnd drept reper continut ul acestora. 314.2. Suprematia constitutiei Suprematia constitutiei este o notiune complexa, n continutul careia intra trasat uri si valori politice si juridice, care determina pozitia sa supraordonata fata de toata legislatia si de tot sistemul social politic al unui stat. Terminologic exista diferite denumiri, care exprima acelasi lucru: pozitia de le ge suprema a Constitutiei, si anume: valoarea juridica suprema; superlegalitate; lege suprema etc. n opinia noastra: suprematia constitutiei este o calitate a constitutiei, care o pozitioneaza n vrfu l tuturor institutiilor statale si juridice, fiind astfel o realitate politico - juridica, nu numai juridica. este o notiune complexa si un continut complex, cuprinznd elemente care asigura o pozitie suprema a constitutiei n ntregul sistem statal. este necesara fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutiei, pentru care s-au exprimat mai multe opinii n literatura juridica de specialitate. ntr-o opinie se considera ca fundamentarea se poate face pe principiul legalitati i, datorita legaturii dintre legalitate si constitutionalitate, iar prima se sprijina pe a doua. ntr-o alta opinie fundamentarea se poate face pe continutul si forma constitutiei . Ar exista o suprematie materiala (ntreaga ordine juridica se bazeaza pe constitutie) si una f ormala (redactarea constitutiei subliniaza forta sa juridica deosebita, care atrage clasificarea constitutiilor n suple si rigide). ntr-o alta opinie se fundamenteaza pe democratism, constitutia fiind un mijloc principal de realizare a sa. n opinia noastra, n fundamentarea suprematiei constitutiei trebuie plecat de la ca uzele care o legitimeaza si de la legatura dintre constitutie si putere. Trebuie cautata n dialectica si complexitatea fenomenului juridic statal n interac tiunea dintre fenomenele dintr-o societate. Acestea determina continutul si forma sa. Statul si dreptul sau sunt mijloace de realizare a politicii, iar aceasta din ur ma este determinata de conditiile materiale si culturale ale societatii, adica de starea sociala.Pe cale de consecinta, continutul si forma constitutiei si a suprematiei sale su nt determinate de factorii ce determina conditiile materiale si culturale ale socie tatii. Functiile constitutiei sunt determinate de functiile puterii, altfel constitutia nu ar avea rost. Puterea este determinata n continutul si forma sa de aceeasi factori care determi na continutul si forma constitutiei si a suprematiei ei. Pe cale de consecinta, fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutiei se r egaseste n totalitatea factorilor economici, sociali, politici, juridici priviti n indivizib ilitate si interactiune. 32Tema de reflectie 4.2. Exemplificati principiile care au stat la baza fundamentarii stiintifice a supre matiei constitutiei si comentati deficientele acestora. 4.3. Consecintele juridice ale suprematiei constitutiei Exista doua categorii de consecinte juridice ale suprematiei constitutiei: cele care privesc nsasi constitutia (privind adoptarea constitutiei; privind modi ficarea, suspendarea si abrogarea constitutiei si privind deosebirile fata de lege); cele care privesc restul dreptului (regula conformitatii). Consecintele juridice ale suprematiei constitutiei care privesc nsasi constitutia Adoptarea constitutiei Modificarea, suspendarea si abrogarea constitutiei Deosebirile fatade lege care privesc restul dreptului Tema de reflectie 4.3. Identificati si analizati consecintele suprematiei Constitutiei. Distingeti cons ecintele de ordin juridic de cele de ordin pur politic. 4.4. Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei. Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei cele generale ale sistemului de drept cele specifice suprematiei constitutiei controlul general al aplicarii dreptului (constitutiei) controlul constitutionalitatii legii Tema de reflectie 4.4. Identificati si analizati garantiile suprematiei constitutiei. 334.5. Lucrare de verificare Unitatea 4 I. 1. Fundamentarea juridica a suprematiei constitutiei 2. Explicati consecintele juridice ale suprematiei constitutiei exemplificnd pe C onstitutia Romniei din 1991. II. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Conformitatea ntregului drept cu constitutia, consecinta a suprematiei constit utiei presupune ca a. orice abatere de la aceasta concordanta este considerata o ncalcare a constitu tiei si a suprematiei sale, ducnd la nulitatea dispozitiilor legale n cauza b. orice modificare a legilor organice si ordinare determina n mod automat modifi carea constitutiei c. ntreaga activitate statala este determinatasi organizata prin constitutie 2. Suprematia constitutiei reprezinta: a. o notiune complexasi un continut complex cuprinznd elemente care asigura o poz itie suprema a constitutiei n ntregul sistem statal; b. faptul ca, legile trebuie sa fie respectate de toti cetatenii c. faptul ca, Constitutia trebuie sa fie respectata de toti cetatenii 3. Pentru fundamentarea stiintifica a suprematiei constitutiei s-au exprimat mai multe opinii n literatura juridica de specialitate. Dintre acestea mentionam: a. principiul egalitatii b. principiul legalitatii; continutul si forma constitutiei; democratism c. drepturile si ndatoririle fundamentale ale cetateanului 4. Exista doua categorii de consecinte juridice ale suprematiei constitutiei: a. cele care privesc nsasi constitutia si cele care privesc restul dreptului b. cele care privesc obligativitatea normelor constitutiei si cele care privesc regula conformitatii c. cele care privesc garantiile constitutiei si cele care privesc restul dreptul ui 5. Garantiile juridice ale suprematiei constitutiei sunt: a. regula conformitatii si ndatorirea fundamentala de respectare a constitutiei b. controlul general al aplicarii dreptului; controlul constitutionalitatii legi lor si ndatorirea fundamentala de respectare a constitutiei c. cele generale ale ntregului drept Raspunsuri: I. 1. se vor explica teoriile care fundamenteaza suprematia Constitutiei 2. se redau consecintele suprematiei constitutiei II. 1. a, 2. a, 3. b, 4. a, 5. b. 344.7. Bibliografie Unitatea 4 Carti: 1. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Drept constitutional si institutii politice, editi a a 13-a, vol. 1, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 2. MURARU, I., TANASESCU, E. S. (coord.), Constitutia Romniei - comentariu pe artico le, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 3. DELEANU, I., Institutii si proceduri constitutionale n dreptul romn si n dreptul co mparat, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006; 4. DRAGANU, T., Drept constitutional si institutii politice, Editura Lumina Lex, Bu curesti, 1998; 5. LIJPHART, A., Modele ale democratiei. Forme de guvernare si functionare n treizec i si sase de tari, Editura Polirom, 2006; 6. MURARU, I., CONSTANTINESCU, M., TANASESCU, E. S., ENACHE, M., IANCU, G. Interpretarea Constitutiei. Doctrinasi practica, Lumina Lex, Bucuresti, 2002; 7. * * *, Despre constitutie si constitutionalism -Liber amicorum Ioan Muraru, Edit ura Hamangiu, Bucuresti, 2006; 8. CDCIP, Perspectivele constitutionalismului n Romnia, Editura Monitorul Oficial, Bu curesti, 2010; 9. CDCIP, Religie si constitutie, editura Hamangiu, Bucuresti, 2009. 35CONTROLUL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR. TEORIA GENERALA. Unitatea de nvatare 5 CONTROLUL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR. TEORIA GENERALA. CUPRINS Obiectivele unitatii de nvatare nr. 5 5.1. Notiunea si definirea controlului constitutionalitatii legilor 5.2. Clasificarea controlului constitutionalitatii legilor 5.3. Constitutionalizarea dreptului, consecinta a controlului constitutionalitat ii legilor 5.4. Raspunsuri si comentarii la testele de autoevaluare 5.5. Lucrare de verificare Unitatea 5 5.6. Bibliografie pentru Unitatea 5 Obiectivele unitatii de nvatare 5 Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: definiti controlul constitutionalitatii legilor analizati comparativ diferite tipuri de control de constitutionalitate; identificati consecintele controlului de constitutionalitate 365.1. Notiunea si definirea controlului constitutionalitatii legilor Controlul constitutionalitatii legilor este una din garantiile juridice ale supr ematiei constitutiei. Acest control se include n principiul legalitatii, pentru ca actele normative trebuie sa fie elaborate conform unei proceduri prestabilite si a Constitutiei, pe de o parte, iar pe de alta parte, l egea trebuie respectata de toate organele statului. Constitutionalitatea legii nseamna exigenta de legalitate a le gii, n raport cu cea a constitutiei, care este si ea o lege. Controlul este nteles ca: activitate de verificare a aplicarii principiului conformitatii legii cu constit utia si ca institutie a dreptului constitutional, care cuprinde reguli reunite datorita ace luiasi obiect de reglementare. Acte supuse Sunt supuse controlului numai: controlului legea, ca act juridic al parlamentului; de constitutiona actele normative cu forta juridica egala cu cea a legii (ordonante , decrete legi). litate Nu se supun acestui control: actele administrative, pentru ca autoritatile administratiei publice emit aceste acte n Acte care nu executarea legii, iar detalierea dispozitiilor constitutionale se f ace prin lege. sunt supuse actele administrative se supun controlului judecatoresc, n cadrul contenciosului controlului de administrativ; constitutiona proiectele de legi, pentru ca ele nu sunt legi si pot fi retrase de initiator, pna la nceperea litate dezbaterilor. Exista o serie de cauze care determina neconcordante ntre constitutie si legi, ch iar daca ele sunt de Cauzele nenteles datorita similitudinii celor care le adoptasi anume:aparitiei controlului contradictiile sociale; de contradictii ntre grupurile politice; constitutio nalitate rigiditati exagerate a constitutiei; nerespectarea regulilor de tehnica legislativa; armonizarea intereselor federale cu cele ale statelor federate. Multitudinea organelor care realizeaza controlul nseamna dorinta de a gasi o solu tie la o ntrebare care este controlul cel mai eficient. Tema de reflectie 5.1. Comentati necesitatea existentei controlului constitutionalitatii legilor. 5.2. Clasificarea controlului constitutionalitatii legilor Exista mai multe clasificari ale controlului: n functie de organul competent sa-l realizeze; A) prin opinia publica (elementar; reactie populara n fata violarii constitutiei, este violenta situata n afara dreptului si deci, inacceptabila); politic; jurisdictional (considerat cel mai eficient); B) parlamentar, politic (exercitat de un organ politico statal, independent de parlament) si jurisdictional (realizat prin instante ordinare sau jurisdictii sp eciale); 37C) prin adunarile legiuitoare si prin organe din afara lor (politice; judecatore sti; politico jurisdictionale). D) n opinia noastra clasificarea ar fi n: politic si jurisdictional. Controlul politic cuprinde: cel realizat de legiuitor; de organe de stat din sfera lui (care au numai aceasta sarcina sau o au si pe ac easta alaturi de altele). Controlul parlamentului este considerat: de unii ca un autentic control, pentru ca el este cel mai n masura sa aprecieze conformitatea legii cu constitutia; altii considera ca acesta este un autocontrol si deci nu prezinta nici o garanti e, sanctiunea nerealegerii fiind prea ndepartata. primul organ care l-a realizat a fost Senatul conservator francez, ncepnd cu 1799. l prevedea art. 12 din Statutul lui Cuza si art. 43 din Constitutia noastra din 19 65. n prezent este ntlnit mai rar. Controlul jurisdictional cuprinde: controlul realizat de anumite organe, altele dect cele judecatoresti, dar care ut ilizeaza proceduri asemanatoare celor judecatoresti, precum si controlul realizat prin organe judecatoresti. Interes prezinta ultimul care a fost justificat, dar si contestat. A fost justificat plecnd de la: menirea judecatorilor de a interpreta si aplica legea, deci si constitutia; separatia puterilor n stat, care implica colaborarea si controlul dintre puteri s i separarea lor rigida; exigenta verificarii, de catre judecator (datorita menirii sale, a limitelor, n c are trebuie sa actioneze parlamentul). Acest lucru ar fi posibil datorita garantiilor si pri ncipiilor care guverneaza procesele judiciare. A fost contestat plecnd de la: interpretarea rigida a separatiei puterilor n stat, care presupune independenta t otala a puterilor; mprejurarea ca statul este singurul judecator al actelor sale si nu poate remite aceastaposibilitate unui organ, care nu are responsabilitatea guvernarii. De altfel, da ca s-ar recunoaste judecatorului acest drept, s-ar crea din el o autoritate politicasi e ste foarte grav daca ar exista, astfel, autoritati oficioase. Totusi acest tip de control s-a impus, n practica multor state, exercitndu-se n tem eiul unor dispozitii exprese si clare, ori n temeiul dreptului judecatorilor, pe care singu ri si le-au arogat. El a pornit de la vestita speta Marbury versus Madison solutionata de Curtea Sup rema Americana n 1803, prin care acesta si-a asumat abuziv dreptul de a controla confo rmitatea legii cu constitutia. Acest tip de control se gaseste si n prezent n SUA si este cunoscut sub denumirea de model american. 38Controlul jurisdictional, realizat prin alte organe dect cele judecatoresti. Este cunoscut sub denumirea de model european si a fost fundamentat de Hans Kels en, care a nfiintat, n anul 1920, primul organ de acest tip n Austria (Tribunalul constitution al). Cu putin timp nainte, conform teoriei kelseniene, un tribunal asemanator s-a nfiin tat si n Cehia. n prezent, exista astfel de organe n Italia, Ungaria, Polonia, Franta si n Romnia. Alte clasificari ale controlului de constitutionalitate: n functie de nscriere sau nu n constitutie: explicit si implicit; n functie de timpul n care se efectueaza: anterior si posterior adoptarii si promu lgarii legilor; n functie de procedurile folosite: pe cale de actiune si pe cale de exceptie (de neconstitutionalitate). Cel pe cale de actiune este un control ofensiv, iar cel pe cale de exceptie este unul defensiv si presupune existenta unui proces ordinar n care sa se ridice exceptia, care se va judeca de organul competent. Tema de reflectie 5.2. Comentati decizia Curtii Supreme de Justitie a SUA n cazul Marbury contra Madison 1803 stabilind importanta acesteia n ceea ce priveste controlul constitutionalitatii legilor Tema de reflectie 5.3. Clasificati controlul constitutionalitatii legilor folosind diverse criterii si prezentati pe scurt avantajele si dezavantajele acestor forme de control. Controlul constitutionalitatii legilor activitate realizata de un organ de stat institutie de drept opinia publicapolitic jurisdictional parlamentar politic judecatoresc adunari legiuitoare organe din afara celor legiuitoare 5.3. Constitutionalizarea dreptului, consecinta a controlului constitutionalitatii legilor Constitutionalizarea dreptului este principalul efect al controlului de constitu tionalitate si care se manifesta prin actiunea complexa de interactiune dintre constitutie si celelalte dispozitii leg ale.Acest proces presupune o anumita durata n timp si afecteaza toate ramurile de drept. Sensurile El consta n interpretarea progresiva a normelor din constitutie si a celor de rang inferior fenomenul ui de constitutiei si se manifesta prin existenta a doua fenomene: constitutio unul ascendent, de sporire cantitativa a normelor constitutionale; nalizare altul descendent, de aprofundare a acestor norme ). 39 (Ioan Muraru si Simina TanasescuPrimul fenomen presupune ridicarea n rang constitutional a unor norme din alte ra muri de drept; Cel de-al doilea prin impregnarea ramurilor de drept cu norme constitutionale di rect aplicabile. Procesul de constitutionalizare este mai pregnant n domeniul drepturilor si liber tatilor fundamentale. Test de autoevaluare 5.1. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Controlul constitutionalitatii legilor: a. reprezinta consecinta juridica a suprematiei constitutiei, specifica legii fu ndamentale b. presupune ca elaborarea actelor normative sa se faca de organele competente, dupa procedura prestabilita, cu respectarea dispozitiilor din actele normative c. presupune verificarea conformitatii ntregului drept cu constitutia, autoritati le competente a efectua controlul, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate dupa realizarea aceste i proceduri 2. n Romnia pot forma obiectul controlului de constitutionalitate: a. hotarrile de guvern, ordonantele de urgenta, legile, indiferent de momentul ad optarii, regulamentele parlamentare b. ordonantele guvernului, proiectele de legi, regulamentele parlamentare, hotarr ile judecatoresti c. ordonantele guvernului, legile, regulamentele parlamentare, tratatele interna tionale 3. Neconcordanta dintre legile obisnuite si Constitutie se datoreaza: a. respectarii normelor de tehnica legislativa prea rigide b. existenta unor contradictii dintre fortele sociale care formeaza guvernantii c. flexibilitatii constitutiilor si posibilitatii rapide de modificare 4. n decizia Marbury vs. Madison, Curtea Suprema a SUA: a. a decis ca instanta suprema nu poate adresa executivului injonctiunea solicitata de Marbury, ntruct dispozitiile legii de organizare judecatoreasca sunt contrare constitutiei SUA b. a precizat ca ea nu este competenta a se pronunta asupra solicitarii lui Madison de a cere executivului de a pronunta injonctiunea c. a recunoscut dreptul presedintelui nvins n alegeri de a face numiri dupa expira rea mandatului 5. Modelul european al controlului constitutionalitatii legilor presupune ca: a. hotarrea produce efecte doar ntre partile litigiului pendinte b. activitatea de verificare a conformitatii ntregului drept cu constitutia se re alizeaza de catre un organ specializat, special creat n acest scop c. este exclusiv un control posterior, realizat pe cale de exceptie 6. Multiplicarea normelor constitutionale se realizeaza prin: a. colectarea de catre legea fundamentala a normelor si principiilor specifice a ltor norme de drept carora le acorda valoare constitutionala b. impregnarea ramurilor de drept cu norme constitutionale direct aplicabile, care tin seama de specificitatea domeniului la care sunt aplicate, dar care tind sa impuna standar de cu o forta juridica mai mare c. deducerea unor noi norme juridice pe baza celor deja existente, prin anularea normelor juridice contrare constitutiei 405.4. Raspunsuri si comentarii la testele de autoevaluare Test de autoevaluare 5.1.:1. c, 2. c, 3. b, 4. a, 5. b, 6.a 5.5. Lucrare de verificare Unitatea 5 I. 1. Cauzele si obiectul controlului constitutionalitatii legilor 2. Aparitia controlului de constitutionalitate n SUA si n Romnia (cauzele Marbury v s. Madison si Afacerea tramvaielor din Bucuresti) II. Raspundeti la urmatoarele ntrebari-grila: 1. Controlul constitutionalitatii legilor este nteles ca: a. activitate de verificare a aplicarii principiului conformitatii legii cu cons titutia b. o consecinta a suprematiei constitutiei c. o metoda de asigurare a legalitatii actelor normative 2. Sunt supuse controlului constitutionalitatii: a. legea ca act juridic al parlamentului si actele normative emise de guvern b. legea, ca act juridic al parlamentului, precum si actele normative cu forta j uridica egala cu cea a legii (ordonante, decrete legi) c. actele normative in vigoare si sentintele judecatoresti 3. Controlul constitutional realizat prin intermediul opiniei publice prezinta u rmatoarele caracteristici: a. elementar, reactie populara n fata violarii constitutiei, este o insurectie vi olenta situata n afara dreptului b. este realizat prin instante ordinare sau jurisdictii speciale c. este justificat, complet si diversificat 4. Controlul jurisdictional, realizat prin alte organe dect cele judecatoresti es te cunoscut sub denumirea de: a. model european b. model american c. model kelsenian 5. Clasificarea controlului constitutionalitatii legilor n control explicit si co ntrol implicit se face n functie de: a. de nscriere sau nu n constitutie b. n functie de timpul n care se efectueaza c. n functie de procedurile folosite 6. Constitutionalizarea dreptului se manifesta prin: a. actiunea complexa de interactiune dintre constitutie si celelalte dispozitii legale b. ridicarea n rang constitutional a unor norme din alte ramuri de drept c. conformitatea ntregului drept cu constitutia Raspunsuri: I. 1. se vor analiza cauzele si obiectul controlului 2. se vor explica cele doua spete II. 1. a, 2. b, 3. a, 4. a, 5. a, 6. b. 415.6. Bibliografie pentru Unitatea 5 Carti: 1. MURARU, I., TANASESCU, E. S., Drept constitutional si institutii politice, editi a a 13-a, vol. 1, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 2. MURARU, I., TANASESCU, E. S. (coord.), Constitutia Romniei-comentariu pe articole , Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008; 3. DELEANU, I., Institutii si proceduri constitutionale n dreptul romn si n dreptul co mparat, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2006; 4. DRAGANU, T., Drept constitutional si institutii politice, Editura Lumina Lex, Bu curesti, 1998; 5. MURARU, I., CONSTANTINESCU, M., TANASESCU, E. - S., ENACHE, M., IANCU, Gh. Interpretarea Constitutiei. Doctrinasi practica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002; 6. DELEANU, I. Justitia constitutionala, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1995. Articole: 1. BENKE, K. Controlul constitutionalitatii tratatelor internationale n unele state europene si n Romnia, Dreptul nr. 9/2006; 2. CONSTANTINESCU, M., BERZESCU, M. Controlul constitutionalitatii si legile anteri oare Constitutiei Romniei Dreptul nr. 1/1994; 3. COSTACHE, R. Curtea Suprema a Statelor Unite ale Americii Marbury v. Madison 24 februarie 1803, AUBD nr. 3/2004; 4. DEACONU, St. Aparitia controlului de constitutionalitate a legilor experienta am ericana, situatia n Romnia, AUBD nr. 3/2005, 5. DELEANU, I. Unele observatii cu privire la constitutionalitatea ordonantelor de urgenta, Curierul judiciar 6/2006; 6. IONESCU, C. Controlul politic al constitutionalitatii legilor. De la practica me dievala la epoca moderna, Revista de drept public nr. 1/2006; 7. MURARU, I., CONSTANTINESCU, M. - Despre blocul constitutionalitatii, Dreptul nr. 8/1999; 8. MURARU, I., TANASESCU E. S. - Blocul de constitutionalitate, concept specific si stemului constitutional francez, Dreptul nr. 4/1998; 9. MURARU, I., TANASESCU, E. S. Despre constitutionalizarea dreptului romn, Revistade drept public nr. 1-2/1996; 10. POPESCU, C. L. Constitutionalizarea formala prin revizuirea constitutionala a normelor care consacra valorile revolutiei romne din decembrie 1989, Dreptul nr. 1/2005; 11. POPESCU, C. L. Controlul constitutionalitatii tratatelor internationale, Dre ptul nr. 11/2005; 12. POPESCU, C.L. Exceptia de neconstitutionalitate. Titular al dreptului de sez ina. Avocatul poporului, Curierul judiciar 9/2006; 13. TANASESCU, E.S. -Considrations sur la constitutionnalisation du droit civil r oumain, AUB 1999; 14. TANASESCU, E.S. - L exception d inconstitutionnalit en droit compar, AUBD nr. 2/20 10; 15. TANASESCU, E.S. - La crise economique de 2009 vue par la CCR, AUBD nr. 3/2010. 42DEZVOLTAREA CONSTITUTIONALA A ROMNIEI (1864 - PREZENT) Unitatea de nvatare 6 DEZVOLTAREA CONSTITUTIONALA A ROMNIEI (1864 - PREZENT) CUPRINS Obiectivele unitatii de nvatare nr. 6 6.1. Premise istorice; 6.2. Dezvoltarea constitutionala a Romniei pna n 1944; 6.2.1. Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris din 7/19 august 1858 si legea electorala; 6.2.2. Constitutia din 29 iunie 1866; 6.2.3. Constitutia din 29 martie 1923; 6.2.4. Constitutia din 28 februarie 1938; 6.2.5. Actele constitutionale cu caracter tranzitoriu din 1940 ; 6.4. Dezvoltarea constitutionala a Romniei din anul 1948 pna la 22 decembrie 1989; 6.5. Regimul constitutional din Romnia stabilit dupa 22 decembrie 1989. 6.6. Raspunsuri si comentarii la testele de autoevaluare; 6.7. Lucrarea de verificare Unitatea 6 6.8. Bibliografie Unitatea 6 Obiectivele unitatii de nvatare nr. 6 Dupa studiul acestei unitati de nvatare veti reusi sa: ntelegeti cum au aparut si dezvoltat actele constitutionale n Romnia; identificati tipul Constitutiilor Romne; analizati comparativ diferitele Constitutii ale Romniei. 43 1944;6.3. Dezvoltarea constitutionala a Romniei pna la adoptarea Constitutiei din 19486.1. Premise istorice Constitutia n Romnia a aparut mult mai trziu dect constitutiile din alte state. nlaturarea dominatiei otomane a permis Tarilor Romne o dezvoltare, dar aceasta dez voltare a fost mai lenta. Slabirea dominatiei otomane asupra Tarilor Romne ncepe prin pacea de la Kuciuk nargi (1774), continua apoi prin Conventia de la Akkerman (1817), conventie ale carei prevederi sunt reluate si consemnate n Tratatul de la Adrianopol (1829). KaiPerioada premergatoare aparitiei constitutiei romne s-a caracterizat si prin pute rnice framntari si miscari care au fost forma de manifestare a luptei pentru nfaptuirea unitatii de stat a poporului romn, pentru nlaturarea ornduirii feudale, pentru revendicari cu caracter democrati c. Un loc deosebit n cadrul premiselor istorice ale primei Constitutii din Romnia l oc upa nfaptuirea n 1859 a statului unitar national, prin unirea Munteniei si Moldovei su b domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza s-au realizat o serie de reforme importante p recum cea agrarasi cele politice, administrative si culturale, care au avut ca urmare crea rea si dezvoltarea unor institutii statale. 6.2. Dezvoltarea constitutionala a Romniei pna n 1944. Premise istorice. 6.2.1 Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris din 7/19 august 1858 si legea ele ctorala. Acestea reprezinta prima Constitutie a Romniei; 6.2.2. Constitutia din 29 iunie 1866. Premise istorice. (a se vedea art. 101 si 102 din Constitutie). 6.2.3. Constitutia din 29 martie 1923. Premise istorice. Doctrina timpului a contestato datorita faptului ca la adoptarea sa nu s-ar fi respectat procedura de modificare preva