Consolidarea ºi restaurarea „Palatului Copiilor”din Iaºi. Avarii structurale, investigaþii

ºi concept de consolidare

Vasile Dascãlu, Cãtãlina Popa

Clãdirea, cunoscutã sub denumirea de „Casa Cantacuzino-Paºcanu-Cozadini”,este amplasatã în Iaºi, B-dul Carol I (Copou), nr. 2, fiind înconjuratã deparcul palatului ºi terenurile de sport ale acestuia. Aceasta a fost construitã înanul 1840, având destinaþia iniþialã de locuinþã. Clãdirea a suferit modificãriatât funcþionale cât ºi utilitare, deoarece a avut de îndeplinit, succesiv, mai multefuncþiuni: în perioada refugiului din primul rãzboi mondial (1917-1918),când oraºul Iaºi a devenit vremelnic capitala României, clãdirea a fost transformatãîn reºedinþã regalã (pentru regina Maria); ulterior clãdirea a devenit sediulCorpul 4 de Armatã; dupã aceea a fost pension de fete, cantinã ºi cãminpentru studenþi. Din anul 1961, clãdirea a fost preluatã de Ministerul Învãþã -mântului ºi a primit destinaþia actualã de club al copiilor.

Odatã cu trecerea timpului ºi schimbarea funcþiunii clãdirii, galeria detrecere, flancatã de cele douã scãri de acces la etaj, îºi pierde utilitatea, deter -minând modificãri funcþionale ale planului în raport cu noile cerinþe funcþionale.

Pentru obþinerea de încãperi mari, menite a adãposti activitãþi ce necesitãspaþii largi, s-au realizat demolãri de pereþi, mai ales la camerele dinsprefaþada principalã, atât de la etaj cât ºi de la parter, ce flancheazã salonul.Modificãrile menþionate arãtate au fost fãcute în timp ºi reprezintã intervenþiilecele mai importante în structura planului iniþial. Aceste modificãri nu au alteratspecificul clasicist al clãdirii, oferind posibilitatea unei utilizãri eficiente aspaþiului.

Pentru o bunã adaptare a planului la funcþiunea de cãmin ºi la cea declub pentru copii, s-au fãcut ºi intervenþii pentru zidirea golurilor existente ºipentru deschidere de noi goluri.

Odatã cu introducerea sistemului de încãlzire cu radiatoare din fontã,sobele au fost demolate. Toatã reþeaua de încãlzire a fost montatã ascuns, înºliþuri sãpate în pereþii clãdirii ºi acoperite cu tencuieli pe plasã de rabiþ.

Atât modificãrile practicate în timp, cât ºi cutremurele care au afectatclãdirea în cei peste 160 de ani de existenþã, precum ºi uzura materialelor, audeterminat decizia de consolidare a clãdirii prin aplicare de soluþii tehnice

Semnatar articol

care nu afecteazã atributele de monument, fãrã a interveni asupra arhitecturiiinterioare sau exterioare.

Clãdirea este realizatã pe o structurã de ziduri portante, cu planºeulpeste parter realizat în zona holului, din bolþi cu dublã curburã, din cãrãmidã;planºeu de beton peste casa scãrii ºi laterala scãrii (zona fostelor scãri lateralede lemn) ºi planºee pe grinzi din lemn în rest. La etaj, planºeele sunt din lemn.

Pentru a satisface necesarul de spaþiu destinat copiilor, s-a construit înfaþada posterioarã o anexã cu demisol ºi parter, ce are suprafaþa utilã de 48 mp.

Conceptul de consolidare a clãdirii a fost realizat fãrã modificãri alefuncþionalului existent; gama de lucrãri ce se vor executa la interior vacuprinde numai desfacere de tencuieli ºi aplicarea unei cãmãºuiri prin torcretla pereþi, desfacerea planºeelor din lemn, desfacerea pardoselilor ºi a tâmplãriei,turnarea planºeelor din beton ºi refacerea tencuielilor, a pardoselilor ºi a tâmplãriei.

Pe exterior s-au realizat reparaþii la faþade numai în zonele degradate,zone stabilite de beneficiar ºi proiectant. Pentru toate lucrãrile de faþade s-au întocmitrelevee ºi mulaje ale ancadramentelor golurilor, pentru profilatura corniºei etc.

Fundarea clãdirii în stratul de argilã loessoidã, sensibilã la umezire,este realizatã prin ziduri din piatrã continui, sub pereþii din zidãrie de cãrãmidã.Construcþia are regim de înãlþime parter ºi etaj, având un volum monumentalºi echilibrat. Structura de rezistenþã este formatã din ziduri de cãrãmidã cugrosimi diferite 45÷100 cm (local 120 cm).

Înãlþimea parterului este de 4,6 m iar a etajului de 5,8 m în zona sãliide spectacole.

Faþã de planurile din 1929 (gãsite la Direcþia Judeþeanã Iaºi a ArhiveleStatului), clãdirii i s-au adus modificãri importante la structura principalã derezistenþã antiseismicã:

La parter:- s-au demolat zidurile din holul principal, menþinând patru stâlpi care

susþin bolþile planºeului, scãrile au fost demolate ºi reamplasate în axulholului, pe direcþia intrãrii principale;

- s-au demolat zidurile mediane din încãperile actuale de la parter, unelefiind înlocuite cu elemente pentru preluarea încãrcãrilor gravitaþionale – cadrude contur – iar în pereþi s-au practicat noi goluri, iar unele existente s-au zidit;

- s-au mãrit unele goluri de uºi amplasate în zidurile portante ºi s-au executatunii pereþi uºori, de tip glaswand.

La etaj:S-a demolat un zid principal ºi s-a înlocuit cu un cadru portal, reali -

zându-se golul pentru scena sãlii de spectacole care s-a amenajat la etaj,

556

Titlu articol 557

deasupra holului principal de la parter. De asemenea, s-au mutat golurile deuºã (una s-a rezidit ºi, în loc, s-au executat douã uºi de acces ºi evacuare).

Planºeul peste etaj a fost realizat din lemn, la diferite cote, având cotacea mai ridicatã peste sala de spectacole, apoi deasupra holului cu scara deacces ºi deasupra scenei ºi mai jos la celelalte încãperi.

La execuþia înzidirilor de goluri nu s-a realizat þeserea zidãriei, pereteleneconsolidându-se (s-a realizat numai „umplerea” golurilor). Modificãri s-aufãcut ºi asupra pereþilor subþiri despãrþitori.

În anul 1964, modificãri importante s-au adus la instalaþia sanitarã,instalaþia interioarã de iluminat (s-a introdus iluminatul fluorescent în toateîncãperile).

Instalaþiile de încãlzire s-au executat prin spargerea unor „canale”(niºe) în unele ziduri la bazã pentru conductele orizontale de distribuþie ºiniºe verticale pentru fiecare coloanã (tur-retur) care au afectat capacitatea derezistenþã a zidurilor.

Dupã execuþia lucrãrilor de reamenajare din anii 1964-1965 ºi în prezentclãdirea este utilizatã pentru activitãþi specifice copiilor ºi elevilor.

Cutremurele de pãmânt din 10 noiembrie 1940, 4 martie 1977, 30 august 1986,30/31 mai 1990, au afectat construcþia, iar durata consumatã i-a accentuatuzura fizicã la o parte din elementele de construcþii ce o alcãtuiesc.

Dupã decaparea tencuielilor, zidurile principale, structurale, în zona buian -drugilor, la intersecþii (în special ale zidurilor interioare cu cele exterioare) etc.prezentau fracturi adânci (dislocãri). Fisuri cu deschideri mãrite s-au constatatîn zidul exterior de la sala de spectacole, iar legãtura acestuia cu portalul de lascenã era puternic deterioratã (crãpãturi pe toatã înãlþimea, dislocãri la parteasuperioarã etc.).

S-au constatat deplasãri – sãgeþi la ferma de lemn de deasupra sãlii despectacole prin care se evitã descãrcarea ºarpantei acoperiºului pe grinzileplanºeului. Unele noduri erau lipsite de elemente de solidarizare (cleºti,scoabe, zbanþuri, buloane, etc.) sau aveau reazemul avariat, în special în zonazidului modificat de deasupra portalului de la scena amenajatã ulterior.

Pentru stabilirea gradului de avariere ºi a mãsurilor de intervenþie s-auextins sondajele ºi au fost decopertate planºeele în pod – urgenþa I, la sala despectacole ºi scenã; au fost decopertate zonele cu degradãri – avarii pronunþate(sala de spectacole la zidurile fisurate).

În raport cu exigenþele normelor tehnice actuale ºi de protecþie antise -ismicã, clãdirea prezenta importante neconformitãþi.

Prin documentaþia de consolidare, în baza expertizei tehnice, s-auproiectat lucrãrile de intervenþie necesare. Acestea au constat în:

Semnatar articol

A – lucrãri de intervenþie urgentã care constau în principal în execuþiaunui planºeu din beton armat peste etaj, prin desfacerea celui existent, ceprezenta grave avarii (grinzi din lemn putrezite la reazeme, sãgeþi la tavane,dislocãri de reazeme ºi la zidul de atic, fronton ºi salã spectacole, conco mitentcu reducerea încãrcãrii de la nivelul podului, prin îndepãrtarea pãmântului,straturilor de cãrãmidã ºi molozului, refacerea lucrãrilor de învelitoare ºi ºarpantã.Lucrãrile de intervenþie nu au afectat componenta de monument istoric ºi s-auexecutat din interior, fãrã intervenþie la elementele arhitecturale.

B – consolidarea construcþiei în ansamblu prin lucrãri de consolidarea pereþilor portanþi din zidãrie de cãrãmidã (rezidiri, reþeseri, injectãri fisuri,injectãri în masã, cãmãºuire cu mortar M100T armatã cu plasã ductilã de oþelbeton OB37 (Ø6 si Ø8) ancoratã în fundaþii prin centuri. Atât cãmãºuirea câtºi centurile fac conexiune cu zidãria din pereþi ºi din fundaþii printr-un sistemmecanic format din crose ºi ancore cu corp injectat, astfel dimensionat încâtsã preia ºi sã transmitã eforturile unui element (ºi material) nou, compozit,alcãtuit dintr-un „miez din cãrãmidã ºi mortar” ºi unul sau douã straturi dematerial format din mortar-beton armat cu plasã ductilã „încleºtat” prin rosturilede 2-3 cm dintre cãrãmizi ºi ancorajele tip crosã sau scoabã, introduse îngalerii forate cu rotopercutorul ºi umplute prin injectare sub presiune (pentrua realiza „rãdãcini” în masa zidãriei de tip „arborescent”).

Soluþiile de consolidare au fost adaptate la situaþia fiecãrei încãperi ºialcãtuiri (cele din lemn degradat au fost înlocuite cu planºeu de beton armat,cele din bolþi sau bolþiºoare prin realizarea unei soluþii de suprabetonare,pãstrând intradosul actual al planºeului.

Degradãri importante prezentau planºeele din lemn la care s-a constatatputrezirea grinzilor ºi pericolul de prãbuºire a acestora.

Lucrãrile de intervenþie au asigurat:- realizarea unei ºaibe orizontale rigide în locul planºeului din lemn de

la nivelul podului, prin care elementele verticale (montanþii) din zidãrie sãlucreze spaþial la preluarea forþelor seismice în caz de cutremur;

- refacerea ºarpantei degradate ºi a învelitorii din tablã zincatã;- consolidarea pereþilor din zidãrie prin „þeserea” cu incizii armate injectate

ºi prin injectarea în masã a zidãriei pentru mãrirea rezistenþei mortarului;- consolidarea fundaþiilor ºi planºeelor din arce ºi bolþi;- refacerea instalaþiilor afectate de lucrãrile de consolidare ºi a celor cu

grad avansat de uzurã fizicã;- refacerea lucrãrilor de finisaje, pardoseli, vopsitorii etc.;- repararea sau înlocuirea tâmplãriei cu degradãri ºi deteriorãri;- restaurarea bolþilor interioare din cãrãmidã ºi a celor pe schelet din

lemn (bolþile cilindrice de la holul central ºi de la etaj);

558

Titlu articol 559

- restaurarea ºi reamenajarea sãlii de festivitãþi ºi spectacole (polivalente);- refacerea amenajãrilor exterioare dupã finalizarea lucrãrilor interioare;- restaurarea lucrãrilor la faþade ºi conservarea acestora.S-au prevãzut intervenþii care respectã regulile de execuþie la lucrãri

monument istoric ºi condiþiile de aviz ale C.N.M.I. – D.M.I. din MinisterulCulturii ºi Cultelor.

De asemenea, s-au respectat prevederile prescripþiilor tehnice în vigoareºi caietele de sarcini cuprinse în proiect.

Lucrãrile executate au fost consemnate în registrul de lucrãri, în caietulde ataºament, condica de comunicãri ºi dispoziþii de ºantier ºi, dupã caz, în„Fiºa de restaurare”.

S-au fãcut relevee foto înainte de începerea fiecãrei lucrãri (ex. decapãritencuieli), dupã executarea decopertãrilor sau desfacerilor (ex. dupã îndepãrtareatencuielilor ºi rostuirea zidãriei – vizualizarea degradãrii cãrãmizii, crãpãturi,fisuri etc.) ºi dupã execuþia fazei de pregãtire a suprafeþei (ex. executat gãuriºi montat crose ºi ºtuþuri de injectare etc.).

Dupã aceste operaþii s-au putut constata degradãri sau avarii sub tencuielimult mai grave decât s-au relevat pe stratul exterior de finisaj aplicat ulteriorseismelor care au afectat zidul. Din aceastã cauzã trebuie ca lucrãrile sã seexecute cu asistenþã tehnicã a proiectantului ºi într-o colaborare amiabilãîntre beneficiar, constructor, proiectant ºi expert, pentru a rezulta o lucrare decalitate ºi lipsa riscului în ce priveºte siguranþa faþã de avariile ascunse.

Terenul de fundare are stratificarea urmãtoare:- sol vegetal ºi umpluturi de pãmânt în grosimi variabile de 1,60-1,70 m;- praf argilos loessoid galben cafeniu plastic vârtos sensibil la umezire

gr. A în grosimi de 5,20-5,30 m;- praf argilos nisipos cu trecere în nisip prãfos-nisip în grosimi de 4,60-4,80 m;- argilã degradatã „in situ“ în grosimi de 4,30-4,50 m;- argilã marnoasã bazalã prezentã la peste 16 m.Apa subteranã este prezentã pe amplasament la adâncimi de peste 7,00 m,

nivel stabilizat, neafectând practic terenul de fundare pe zona activã a fundaþiilor.Pentru încãrcãri din sarcini fundamentale:

Plimita

= 180 kPaPentru încãrcãri din sarcini speciale:

Pcritic

= 260 kPaCa urmare a infiltraþiilor masive de apã prin acoperiºul clãdirii ºi

evoluþia unor degradãri ºi avarii la elementele structurale, directorul palatuluia organizat, prin Inspectoratul de Învãþãmânt, o licitaþie pentru expertizareaºi proiectarea reabilitãrii clãdirii Palatului Copiilor din Bd. Copou nr. 2

Semnatar articol

(„Carol I”). La examinarea clãdirii, în special din încãperile în funcþiune, nus-au putut constata avarii grave, apreciind cã starea de degradare este moderatã,având fisuri de dimensiuni reduse la golurile de fereastrã ºi golurile de uºi,caracteristice solicitãrilor seismice, precum ºi unele avarii la bolþi ºi arce carejustificau necesitatea evaluãrii prin cercetare la faþa locului a tuturor subansam -blelor ºi, pe baza evaluãrii analitice, sã poatã fi determinat gradul de asigurareconform reglementãrilor tehnice în vigoare.

Acþionând în sensul celor menþionate, s-a fãcut cercetarea de amãnunta stãrii tehnice a ºarpantei ºi a planºeelor peste etaj care erau accesibile de lanivelul podului. Astfel, s-a constatat cã tot planºeul peste etaj este executatdin lemn, în soluþii diferite, astfel cã la sala de spectacole planºeul era realizatgrindã lângã grindã cu dimensiuni de 28 cm pe latura în grosime, grinzi careaveau capetele parþial putrezite, prezentând sãgeþi diferite de la o grindã laalta ºi ameninþau cu prãbuºirea, având în vedere ºi tavanul suspendat, dinmortar de ciment, executat prin anii 1960-1963, agãþat cu bare de oþel betoncare prezentau un grad avansat de ruginã, la care se adãugã suprasarcina depãmânt ºi placaj cu cãrãmidã care juca rol de izolaþie ºi lestare a planºeelorde la nivelul podului.

La aceasta se adãuga influenþa infiltraþiilor masive de apã prin învelitoareadegradatã, atât prin corodarea tablei cât ºi ca o consecinþã a deformãrii întimp a elementelor de ºarpantã. Aceste constatãri au impus abordarea diferitãa urgenþelor pentru ansamblul clãdirii ºi pentru ansamblul acoperiºului,inclusiv a planºeelor peste etaj. Pe baza expertizei întocmite s-a constatat cãgradul de asigurare la încãrcãri seismice este mult sub valoarea admisã deP100/92, iar avariile de la nivelul podului, ºarpantã ºi planºee, necesitau ourgenþã imediatã în aplicarea de soluþii. S-a propus ºi s-a acceptat evacuareaclãdirii, întocmirea proiectului pentru urgenþa imediatã la ºarpantã ºiplanºeele peste etaj, inclusiv refacerea asterealei ºi învelitorii cu sistemul decolectare ºi evacuare a apelor din precipitaþii de pe acoperiº. Ca urmare, afost executatã, în prima etapã, înlocuirea planºeelor din lemn cu planºee dinbeton armat, la toate încãperile de la etaj. Dupã consolidarea planºeelor, s-arefãcut ºarpanta pe baza unui proiect întocmit, s-a executat astereala ºiînvelitoarea din tablã, inclusiv jgheaburile ºi burlanele aferente.

S-a trecut la etapa de consolidare a celor douã nivele – parter ºi etaj,pentru care a fost elaborat proiect tehnic ºi detalii de execuþie, pe bazaexpertizei aprobate ºi a conceptului de consolidare care prevedea asigurareaunei conlucrãri de ansamblu la nivelul planºeelor peste etaj ºi peste partercare, prin rigiditatea lor, sã asigure conlucrarea ºpaleþilor verticali, în cazulunui seism.

560

Titlu articol 561

Cu ocazia expertizãrii, la pereþii structurali exteriori sau interiori, aºacum am menþionat, nu s-au vãzut degradãri importante, clãdirea fiind înfuncþiune ºi beneficiarul asigurând întreþinerea periodicã prin zugrãvire ºiastuparea eventualelor fisuri care ar fi apãrut. Când lucrãrile au început ºi s-a executat decaparea tencuielilor, s-au constatat avarii deosebit de grave, pereþicu dislocãri pe lãþimi de 20-30 mm ºi pe suprafeþe verticale sau înclinategoluri umplute fãrã þesere pe contur, zidãrie dezagregatã în zonele unde s-auprodus frecvente infiltraþii de apã din exterior, în special la faþada de nord. Labaza zidurilor – un ºliþ de 15-20 cm adâncime forfeca zidul exterior pe toatãlungimea lui, în acest ºliþ fiind amplasate þevile de încãlzire ºi marcatã cu otencuialã pe rabiþ nu a putut fi depistat în faza de investigaþii, fãrã a se executasondaje (clãdirea fiind în funcþiune). Acelaºi sistem de ºliþuri se practicase ºipentru amplasarea instalaþiilor electrice, golurile de uºi ºi ferestre nu aveaubuiandrugi, fiind executate dintr-un arc simplu din zidãrie, în cel mai buncaz, sau din scânduri peste care se executaserã tencuite pe trestie sau ºipci.

Din imaginile prezentate se observã cã pereþii erau fragmentaþi în acestfel ºi, în conceptul de consolidare, trebuia refãcutã continuitatea zidurilor,reþesutã ºi reziditã zona cu dislocãri, iar dupã operaþiile de reîntregire a zidãrieisã fie executatã operaþia de injectare în masa zidului ºi în lungul diferitelorfisuri pentru a obþine continuitatea materiei cât mai aproape de starea eiiniþialã. La nivelul planºeelor peste etaj, în etapa de urgenþã, rezemarea plan -ºeelor din beton s-a fãcut prin centuri de beton armat executate pe zidurile dereazem ale planºeului, centuri care au fost prevãzute cu conectori (dornuri,crose), introduºi pe verticalã în inima zidului în galerii forate, injectate, înnumãr suficient pentru conlucrarea între zidul vechi ºi centura nouã amplasatãpe acesta. La nivelul planºeului peste parter, planºeu cu sistem diferit de la oîncãpere la alta, în partea centralã fiind executat din arce ºi bolþi cu dublãcurburã (sub sala de festivitãþi), în alte încãperi planºeul era realizat din bolþicilindrice, terminate cu timpan pe zidurile transversale sau cu boltã de capãtcare racorda sistemul la pereþii de contur. Planºee din lemn, în special lacamerele cu dimensiuni mai mari ºi, local, cu grinzi de lemn rezemate peprofile metalice aºezate la jumãtatea încãperilor de pe latura de vest. Aceastãcompoziþie de tipuri de planºee a impus soluþia unui caroiaj de grinzi-centurãcare sã facã legãtura pe direcþie longitudinalã, respectiv pe direcþie transversalãa pereþilor de la un capãt la altul prin intermediul centurilor pe cealaltãdirecþie, proiectate de o parte ºi de alta a peretelui din zidãrie de pe direcþiatransversalã sau longitudinalã. În acest fel s-a realizat o centurare, un caroiajde elemente care a solidarizat zidurile verticale, pereþii exteriori respectivecei interiori între ei, întrucât planºeele alcãtuite din bolþi sau bolþi ºi arce

Semnatar articol

respectiv cele înlocuite din lemn cu planºee din beton armat aveau asiguratãconlucrarea numai cu zidurile de pe conturul lor, fãrã a fi obligate sã lucrezepe ansamblu la nivelul „ºaibei orizontale“ de la cota de cãlcare a încãperilorde peste parter. În acest fel, s-a prevãzut ca armãtura din cãmãºuirea pereþilor,cei exteriori pe o singurã faþã, cea interioarã ºi cei interiori pe ambele feþe, sãtreacã prin centurile menþionate ºi, în acest fel, sistemul de consolidare peverticalã a fost asigurat sã conlucreze spaþial cu sistemul orizontal care a plecatdin centura de pe talpa superioarã a grinzii de fundaþie ºi a parcurs cãmãºuireapereþilor, a trecut prin centurile de la planºeul peste parter ºi au continuatpânã în centurile din planºeul de peste etaj, de la nivelul podului. Faptul cãavariile nu au putut fi „citite“ din motivele menþionate ºi gãsirea permanentãa unei stãri de avariere foarte grave ºi mult diferitã a impus adaptarea perma -nentã a detaliilor de execuþie, prezenþa pe ºantier a proiectantului ºi evitarearãmânerii în construcþie a avariilor prin decopertarea integralã a tencuielilor,a pardoselilor ºi examinarea elementelor structurale în permanenþã dupãposibilitatea de vizualizare a acestora.

Cazul prezentat ne aratã importanþa ce trebuie acordatã examinãriistructurii dupã decopertarea acesteia ºi examinarea în profunzime a structuriireale care poate avea avarii semnificative ºi despre care, renunþând la deca pareapardoselilor sau a tencuielilor, sã rãmânem cu imaginea falsã cã clãdirea nuare avarii care îi pot pune existenþa în pericol. Se poate menþiona, cu toatãcertitudinea, cã dupã aplicarea mãsurilor de consolidare ºi de ancorare, conlu -crare între diversele elemente ºi subansamble prin mãsuri adecvate utilizândprocedee ºi tehnologii corespunzãtoare (de exemplu cãmãºuirea s-a realizatcu o instalaþie specialã de torcretare, adusã de la Tg. Mureº), iar personalulcare a lucrat la execuþie aparþine unor firme autorizate ºi cu multã experienþãîn restaurarea ºi conservarea unor importante monumente istorice.

În final, clãdirea s-a dat în funcþiune în iunie 2007, având lucrãri de calitateremarcabilã, nu numai la structura de rezistenþã a clãdirii dar ºi la elementeleºi detaliile arhitecturale interioare ºi exterioare care au fost restaurate.

Consolidation and Restoration of the ”Children’s Palace” of Iaºi.Structural Damages, Investigations and Consolidation Concept

The edifice, built at about 1840, is known as the ”Cantacuzino-Paºcanu –Cozadini House”, and is situated on 2, Carol I Bd. (Copou), Iaºi.

During World War I (1917-1918), the building was turned into QueenMary’s residence. Later on, it became the quarters of Corps 4 of the Army;then it became a girls’ boarding school, refectory and hostel for students.

562

Titlu articol 563

Since 1961, the building has been administered by the Ministry of Educationand has been operating as ”Children’s Club”.

The consolidation works took place in 2005-2006. The building becameagain operational in June 2007. The quality of the works was remarkable,not only in terms of resistance structure of the building but also of thearchitectural interior and exterior elements that were restored.

Semnatar articol564

Titlu articol 565

Semnatar articol566

Titlu articol 567

Semnatar articol568

Titlu articol 569