conflictul etno-cultural din spania

7/25/2019 Conflictul Etno-cultural Din Spania

1/9

Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de Business si Turism

Master Geopolitica si Afaceri

Conflictul etno-cultural din Spania dintre basci si spanioli

Masterand: Pieleanu Ionut Gabriel

Bucuresti

2!"


2/9

Cuprins:

!# Ce este etnia$ Ce este cultura$

2# Ce este conflictul etno-cultural$

%# Tara Bascilor

%#! Inceputurile si scurt istoric al relatiilor tensionate dintre basci sispanioli

%#2 Actiunile ETA dupa !&&%#% Actiunile Gu'ernului Spaniol dupa !&&

%#( Populatia si economia Tarii Bascilor

(# Conclu)ii pri'ind independenta re*iunii


3/9

1. Ce este etnia? Ce este cultura?

++Etnia este o comunitate de limb,+ de obiceiuri+ de credine+ de 'alori+ suprapus,peste criteriul spaial .spaiu teritorial delimitat/00 .1icionar de etnolo*ie# I#

Terminolo*ie# II# Personalit,i+ Bucure3ti+ Editura Albatros+ !&4&/5n *rup etnic .denumit i etnie+ din *reac, 6789+ etnos+ popor;/ este definit ca o colecti'itate ood00 alsub*rupurilor din societatea american,/ sau sentimentul loialit,ii .feelin* oflo?alt? manifestat cu pri'ire la noile *rupuri etnice urbane de africanidetribali)ai/# 2

@Etnicitatea este una din forele care


4/9

2. Ce este conflictul etno-cultural?

Conflictul etno-cultural repre)inta acea stare de tensiune intre doua *rupuri etnicesi culturale#

Starea de tensiune poate lua nastere ca urmare a actiunii celor 2 factori declansatori.nu neaparat concomitent/: politic si economic#

1intr-o perspecti', politic,+ conflictul etnic poate ap,rea doar atunci cnd *rupulminoritar etnic se acti'ea), politic ca urmare a unor aciuni discriminatoare ale*u'ernului central# A3a cum susinea 3i Peter Goure'itc>+ el poate ap,rea atunci

cnd acti'itatea politic, 3i economic, este di'i)at, difereniat de-a lun*ul unorre*iuni distincte#%eactia *u'ernului central este insa cea care poate declansa unconflict inter-etnic+ in ca)ul in care acesta ale*e sa reprime)e 'iolent cererile 'enitedin partea minoritatilor ce se simt discrimate politic#

Perspecti'a economica: e*iunile subde)'oltate din cadrul unui stat tind s, sealinie)e la re*iunile mai de)'oltate economic iar bun,starea


5/9

3. Tara Bascilor

3.1 nceputurile si scurt istoric al relatiilor tensionate dintre !asci sispanioli

Momentul cel mai semnificti' care a dus la imposibilitatea de a mai re)ol'a acestconflict s-a produs probabil


6/9

- epresiuni san*eroase asupra oricaror militanti pro independenta .politiapolitica a recurs la arestari+ torturi si crime pentru a opri actiunileor*ani)atiei/

Sunt cate'a moti'e pentru care 'iolentele au de'enit+ teptat+ e=treme# 5n primmoti' este cel le*at de infiintarea or*ani)atiei# Inca de la infiintarea ei s-a stipulatclar ca 'iolenta 'a fi folosita pentru a obtine scopul: independenta Tarii Bascilor#5n al doilea moti' a fost acela ca prin 'iolenta au de'enit cunoscuti pe scenainternationala si au reusit sa isi impuna intr-o oarecare masura punctul de 'edere#

3.2 "ctiunile ET" dupa 1##$

data cu sc>imbarea >artii politice europene+ actiunile ETA au reaparut pe scenaSpaniei+ solicitand intr-un mod 'iolent independenta tarii:

- n !&&%+ au pro'ocat ( e=plo)ii masi'e+ dintre care dou,


7/9

3.3 "ctiunile %u&ernului 'paniol dupa 1##$

Se remarca doua tendinte principale:

!# Gu'ernul A)nar .!&&H-2(/:

1efa'ori)area re*iunii basce prin implementarea in cadrul comunitatii aidentitatii si culturii pur spaniole#

espin*erea cate*orica a nationalismului basc+ fie el si moderat+ considerat a fio amenintare pentru securitatea Spaniei#

espin*erea oricaror cereri sau su*estii din partea comunitatilor catalana sau

basca .acestea doua fiind cele mai 'ocale dintre cele ( e=istente/

2# Gu'ernul apatero:

- Mai permisi' in ceea ce pri'este minoritatile+ fara a milita sau incuraamiscarile de separare totala a comunitatilor autonome

In 2H are loc o incetare temporara a focului din partea ETA+ urmand ca in 2!sa aiba loc incetarea definiti'a .sau cel putin pana in acest moment+ 2!"/ aactiunilor 'iolente+ scopul pri'ind independenta reali)andu-se pe cale pasnica#

3. opulatia si econo*ia Tarii Bascilor

- Apro=imati' 2+! milioane de locuitori- Printre cele mai mari concentrari industriale din Spania si cea mai bo*ata

re*iune+ a'and un PIB per capita de Q%+2&- Ser'iciile repre)inta H2+HR din PIB+ iar industria 2!+%R .2!2/#- Somaul .2!(/ a fost de !"+"R in randul celor intre !H-2( ani a fost de

(2+R- imbile oficiale sunt spaniola si eusKera# Aceasta din urma este 'orbita dedoar %2R din totalul populatiei .2!!/+ !R cunoscand limba dar a'anddificultati in a o 'orbi#


8/9

. Conclu+ii pri&ind independenta regiunii

!# Este sustenabila din punct de 'edere economic independenta Tarii Bascilor$1esi din punct de 'edere economic re*iunea este una de)'oltata+ cri)aeconomica mondiala resimtindu-se intr-o maniera mai usoara fata de restulSpaniei+ din punctul meu de 'edere independenta Tarii Bascilor nu este

ustificata# Moti'ele sunt urmatoarele:

- Economia acestei re*iuni s-a de)'oltat ca urmare a apartenentei ei de Spania+de relatiile economice internationale dintre Spania si statele lumii+ de autorulfinanciar 'enit din Madrid#

- Statele europene nu au facut comert cu Tara Bascilor+ ci cu Spania spatiulSc>en*en nu este intre Tara Bascilor si restul statelor membre+ ci intre Spania sirestul statelor membre#

- In momentul in care s-ar desprinde de Spania ar trebui sa renunte la monedaeuro si sa adopte o noua moneda+ lucru ce din punct de 'edere financiar nu esteusor de reali)at#

Cel mai bun e=emplu in acest sens este referendumul recent din Scotia+ care aales sa ramana parte a Marii Britanii+ tocmai din moti'e economice+ cu toate ca

Scotia este mai de)'oltata economic decat Tara Bascilor#2# Poate fi ea reali)ata in conte=tul european actual$

Conte=tul european are un e=emplu ne*ati' in ceea ce pri'este separarea uneire*iuni etno-culturale de un stat+ separare ce nu a produs efectele dorite:oso'o# 1esi 'alorile europene pun accent pe autodeterminare+ pe drepturi aleminoritatilor+ separarea Tarii Bascilor de Spania nu cred ca 'a fi recunoscuta destatele europene+ iar fara recunoastere internationala nu e=ista un stat# Asadar+conte=tul european actual nu indeamna la obtinerea independentei oricarui *rup

etnic+ ci la acordarea drepturilor respecti'elor minoritati in statele su'erane incare acestea se afla#


9/9

Biblio*rafie

Fernando Molina Aparicio+ os 'ascos en el tiempo de la nacion+

conflictul etno-cultural din spania

Documents