condiţiile rtyhde numire În funcţia de judecător al curţii constituţionale

5
Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale I. Introducere............................................ ....................................................... ......... II. Sediul materiei............................................... ....................................................... .. III. Numirea judecătorilor Curții Constituționale ....................................... ............. Obligațiile judecătorilor Curții Constituționale Raspunderea disciplinară a judecătorilor Curții Constituționale Imunitatea judecătorilor Curții Constituționale IV. Revocarea mandatului unui judecător al Curții Constituționale...........................

Upload: soimul1991

Post on 14-Apr-2016

2 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

htttttttt

TRANSCRIPT

Page 1: Condiţiile rtyhde Numire În Funcţia de Judecător Al Curţii Constituţionale

Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale

I. Introducere............................................................................................................

II. Sediul materiei........................................................................................................

III. Numirea judecătorilor Curții Constituționale ....................................................

Obligațiile judecătorilor Curții Constituționale

Raspunderea disciplinară a judecătorilor Curții Constituționale

Imunitatea judecătorilor Curții Constituționale

IV. Revocarea mandatului unui judecător al Curţii Constituţionale...........................

Page 2: Condiţiile rtyhde Numire În Funcţia de Judecător Al Curţii Constituţionale

I. Introducere

Necesitatea adoptării unei legi fundamentale, unei legi supreme, baza a tuturor ramurilor

de drept, superioară oicărui proiect legislativ, vine odată cu nevoia societăţii îndreptăţite să ceară

conducătorilor statului, siguranţă, protecţie a unor drepturi şi instituţii, întărirea conceptului de

dreptate, egalitate între cetăţeni dar şi o mai buna organizare la nivel de stat.

Prezenta Constituţie a fost adoptată de Adunarea Constituantă, în anul 1991 (revizuită în

2003), ca urmare a încheierii unui regim totalitar, prioritar fiind inceputul unei ere democratice,

aflată în plină ascensiune.

Vechiul capitol astfel încheiat aducea ţării noastre în acea vreme şi un nou regim de viaţă

european împreună cu noua constituţie adoptată.

Constituţia reprezintă astfel, printr-o părere personală, „dorinţa” unitară a cetăţenilor

unui stat reglementată sub forma unei legi superioare în concordanţă cu dreptatea şi egalitatea

dintre aceştia, dar şi cu realităţile sociale din prezent, conturată în final de către organele ce

reprezină cetăţenii (autorităţile publice).

Ca scurt comentariu privind conţinutul Constituţiei, aceste organe reprezentative stabilesc

in circumstanţele realităţii sociale şi în baza voinţei poporului român, principiile generale

privind forma de guvernământ, teritoriul ţării, cetăţenia, simboluri naţionale, limba, capitala, etc.,

drepturile fundamentale (la viaţă, libertate, apărare, circulaţie, viaţa intimă, lib gândirii, lib

exprimare, învăţătură, sănătate, mediu sănătos, etc.), îndatoriri fundamentale (jurământul,

îndatoriri militare, contribuţii financiare).

Pe lângă aceste importante aspecte, în Constituţie a fost necesară reglementarea

organizării şi funcţionării acestor organe, a autorităţilor publice, privind structura Parlamentului

şi a Guvernului, rolul Preşedintelui, modul de alegere a acestor instituţii, despre instanţe

judecătoreşti, Ministerul public, Curtea Constituţională, etc.

Această reglementare privind organizarea autorităţilor publice, are rolul de a asigura o

corectă organizare şi conducere a ţării de către toate aceste autorităţi, ce apără un interes general

Page 3: Condiţiile rtyhde Numire În Funcţia de Judecător Al Curţii Constituţionale

al cetăţenilor, evitănd un monopol de putere prin adoptarea unor mandate, fiecare avănd rolul de

a se controla reciproc sub toate aspectele.

Reprezentând voinţa poporului, Constituţia trebuie astfel respectată pentru ca funcţia sa

de protecţie şi siguranţă să se îndeplinească.

În finalul acestei introduceri, este important de a trata pe scurt problema tratatelor

internaţionale privind drepturile omului, astfel dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi

libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a

Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.

În cazul unei neconcordanţe între tratate sau pacte referitoare la drepturile fundamentale

ale omului, la care România este parte şi legile interne, au prioritate reglementările

internaţionale, cu excepţia cazului în care în Constituţie se prevede o dispoziţie mai favorabilă

II. Sediul materiei

Sediul matriei îl reprezintă art. 143 din Constituţia României, privind condiţiile pentru

numire, ce prevede că judecătorii Curţii Constituţionale trebuie sa aibă pregătire juridică

superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică

sau în învăţământul juridic superior.

Ca o completare, art.5 alin. 5 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea

Curţii Constituţionale, prevede ce acte trebuie depuse pentru a candida şi unde trebuie depuse

astfel... pg 100 carte verde

III. Condiţii

IV. Revocarea mandatului unui judecător al Curţii Constituţionale