concurs_rtr_rebecca_ioana_bedelean_proiect1

8/7/2019 Concurs_RTR_Rebecca_Ioana_Bedelean_Proiect1

http://slidepdf.com/reader/full/concursrtrrebeccaioanabedeleanproiect1 1/34

Cuprins

Memoriu justificativPrezentarea și justificare soluției generale de amenajare

Stilul amenajării Principii de compoziție folosite Principiul proporționalității Principiul funcționalității Principiul compatibilității Principiul unității Principiul dualității Ritmicitatea

Contrastul

Armonia

Circulația și funționalitatea ei Vegetația introdusă în amenajare

Lucrări de plantare și întreținere Plantarea

Plantarea materialului vegetal cu balot de pământ Întreținerea Irigarea arborilor și arbuștilor Fertilizarea arborilor

Apele și amenajarea lor Dotări utilitare și esteticeCalcule tehnico-economice - devize

Centralizator de suprafețe

Lista materialului săditor Materiale de construcție

Lucrări efectuate

Mobilier



1. Memoriu justificativ

1.1 Prezentarea și justificare soluției generale de amenajare

Suprafața totală a terenului este de 330 hectare, din care amenajare peisageră 65 dehectare. Această amenajare este propusă pentru a îndeplini numeroase funcții precum:ecologică, decorativă, socială, recreativă, utilitară și estetică.

Menționez că această amenajare a fost concepută în formă tridimensională, astfel încâtsă fie fucțională, utilă și plăcută atât admirand-o parcurgand traseele propuse, dar și cu ovedere aeriana excepțională , prin care se poate remarca foarte ușor că este reprezentatăidentitatea Companiei Renault.

S-a dorit ca amenajarea spațiului să fie imaginat cu o puternică identitate de marcă, de

aceea cei care vizitează CCT vor avea parte de un parcurs plăcut cu elemente ce stârnescintersul de la intrare în centru până la clădire și de asemenea pe toată suprafata amenajată.

Elementul principal, reprezentativ pentru identitatea de marcă a companiei Renault

este sigla acesteia care este amplasată în spațiul dintre clădire și spaț iul de evenimente. Esteelementul de bază al compoziției de unde se dezvoltă restul amenajării.Sigla este reprodusă lascară mărită respectând totuși proporțiile astfel încât una din laturile terminale atinge aleea din

fața clădirii principale, iar cealaltă atinge spațiul de evenimente(Fig 1.)

Figura1.

Punctul care atinge cea mai mare înălțime ajunge la 1.50 metri, aflându-se la distanțala care sigla se împarte în jumătăți egale. De la acel punct înălțimea începe să descrească pânăîn momentul în care laturile întâlnesc aleea pietonală, În acel punct înălțimea fiind egală cu 0.

Suprafața siglei,care dă grosimea acesteia văzută de sus este prevăzută cu vegetație și estegândită simbolic- verdele reprezentând imaginea de viitor a companiei fiind o companie care

folosește energie alternativă -o imagine ecologică. Pe laturile care dau înălțimea siglei suntprevăzuți pereți de sticlă pe suprafața cărora curge apa. Aceasta pornește aproximativ de laaceeași înălțime cu suprafața siglei curgând pe pereții de sticlă și adunându-se într -un bazin



cu circuit închis. Interiorul pereților de sticlă este umplut cu pietriș și cu spații speciale pentrulămpi funcționale cu energie solară care pe timp de noapte dau o lumină galben-portocalie.

În stânga elementului de bază al compoziției, în partea S-V a planului s-a realizat un

joc de diferențe de nivel, folosind forma geometrică de bază -rombul- forma care aduce

aminte de simbolul siglei. Fiecare formațiune romboidală are dimensiuni diferite, cea mai

apropiată de siglă având 40 cm adâncime urmată de 60 cm, 80 cm respectiv 1 m.

Figura 2.

Fiecare romb este amenajat într-un mod dif erit pentru a alunga monotonia și pentru a

stârni curiozitatea vizitatorului oferindu-i totuși și ocazia de a se relaxa și a se delecta cu

priveliștea. Amenajarea romburilor s-a făcut pe principiul contrastului, texturilor diferite și aldiferențelor de nivel. În spațiul cu adâncimea de 1 m se găsește un bazin nu foarte adâncumplut cu pietriș care este acoperit de apa astfel încât luciul apei să nu fie întrerupt. Înmijlocul bazinului se află un arbore. Luciul apei în contrast cu arborele solitar conferă un

ambient relaxant pentru vizitatori. Romburile sunt traversate de alei atât transversal cât șiparalel cu laturile acestora. În momentul în care aleile întâlnesc diferențele de nivel, sunt

prevăzute cu scări. Deoarece această zonă a terenului a fost amenajată într-un stil geometric,pentru a echilibra formele și a aduce armonie compoziției, au fost adăugate formațiunispiralate de vegetație adaugând contrast peisajului prin coloritul frunzișului.

Aleea care traversează formele geometrice în formă de romb se continuă și traverseazăpartea carosabilă. După traversarea acesteia se continuă în diagonală până ajunge la canalul depământ peste care se afla un pod. Dupa pod aleea se continua având un traseu sinuos. Înainteca ea să traverseze canalul, se formează o alee mică care duce la un ponton care se apleacă

peste canal. Pontonul ia forma sinuoasă a aleii din partea opusă a canalului. Vizitatorii care

traversează această zonă au parte de o priveliște deosebită deoarece din canalul de pământtâșnesc jeturi de apă. În compoziția pontonului intră diferite materiale de la lemn până lapiatră și vegetație. La un moment dat,traversând pontonul, vizitatorii întâmpină o porțiune depavaj cu piatră de culoare albăstruie-mov în direcție perpendiculară pe sensul de mers carepornește de la marginea pontonului dinspre partea carosabilă de la o înălțime de 2 m.(fig. 3)



Figura 3.

Aceasta se continuă pe lățimea pontonului înspre canal având un traseu șerpuit dândsenzația de apă curgătoare care se revarsă în canal. În momentul în care pavajul ajunge la

marginea pontonului, pentru a crea senzația de continuitate a apei curgătoare sunt amplasate

plante curgătoare care ating suprafața apei.

După traversarea pontonului întâlnim o altă alee care pleacă de la zona amenajata

geometric-cu romburi. Această alee este continuată înspre est, dând naștere unor formațiuni

sinuoase care văzute aerian au forma unor valuri(fig.4).

Figura 4.

Aceste formațiuni au ca scop punerea în evidentă a canalului într -un mod deosebit. Înmarginea dinspre partea carosabilă se formează un zid pe conturul valurilor care crește șidescrește în înălțime. În partea zidului în care atinge înălțimea maximă se găsesc plante

curgătoare și lămpi de iluminat încorporate în zid care conferă o lumină ambientală difuză . Pe



partea opusă canalului, în zona aleii principale se află un alt ponton. Pe suprafața acestuia se

găsesc elemente de vegetație și scări cu acces la apă.

În dreapta elemetului de bază - sigla companiei, este conceput un labirint pătrat devegetație format din litere. Printre litere se poate găsi un nume foarte important pentru

companie și anume Louis Renault - fondatorul imperiului industrial Renault(fig.5).

Figura 5.

Este de asemenea, un element reprezentativ pentru identitatea de marcă a companiei.

Formațiunea pătrată cu funcție de labirint este traversată atât vertical cât și orizontal de alei.Din aleea orizontală ia naștere o alee lățită care întâlnește spațiul de evenimente.

După labirint urmează un șir de forme geometrice a căror formă de bază de la care sepornește este rombul care se metamorfozează pe parcurs modificându-și forma. Șirul esteformat din șase forme geometrice, fiecare având roluri diferite. Prima formă geometrică carese află în imediata vecinătate a clădirii principale, servește ca spațiu pentru fumat, aflat la 1 m

adâncime, amenajat special pentru funcția căreia a fost deservită. Accesul în acest spațiu se

f ace cu ajutorul scărilor. Următoarele 3 forme geometrice sunt un joc de denivelări ale

terenului asemenea unor valuri crescând și desrescând în înălțime pe suprafața cărora au fost

amenajate jocuri de mosaic cu gazon și dalaj/pietriș. Următoarea formă geometrică estedestinată luării mesei care este amenajată în acest scop. Ultima formă geometrică este

destinată amuzamentului pe suprafața căruia a fost conceput un labirint de vegetație. Douăalei urmăresc șirul de forme geometrice,una care trece deasupra acestora atingând vârful

formelor geometrice, alee formată din pavaj care se pierde la un moment dat în gazon. Aleea

din partea de sus a formelor are un traseu curbat urmărind să atingă cu o latură vâ rfurile

formelor geometrice. Această alee se oprește în momentul când întâlnește canalul. Aleea din

partea de jos a formelor geometrice este una cu muchii ascuțite geometrice și la fel ca aleea desus urmărește traseul șirului unindu-se la un moment dat cu aleea de sus. După ultimaformațiune geometrică, aleea din partea de jos a acesteia este formată din același tip de pavaj

ca cea de sus. Cele două alei sunt întretăiate de alte alei în poziție aproximativ verticală.

Aleea lățită care pleacă de la labirintul cu litere și întâlnește spațiul de evenimente maiare și un alt traseu împreună cu aleile care trec prin partea de jos a formelor geometrice, cele

cu muchii ascuțite și cele care întretaie cele două alei care trec prin partea de sus și de jos aformelor geometrice, se unesc și duc într-un singur punct, un centru, care văzut de sus



împreună cu aleile are forma unui soare cu raze. Aceste alei, deoarece au o lungime destul de

mare, pentru a nu călca pe gazon și a forma cărări inestetice pe acesta s-au construit alei

secundare care unesc aleile principale între ele. Din centrul menționat mai sus pleaca o aleeînspre partea N-E a planului care traversează canalul făcând legătura pietonală cu partea de pe

malul opus al canalului.

După ce formele geometrice în formă de romb au început să-și schimbe forma,compoziția a trecut treptat de la un stil geometric la un stil mai liber, degajat, cu forme și

trasee curbe. Astfel încât dupa ce cele două alei care urmăreau șirul de forme geometrice s-au

unit, acestea au avut ca punct terminal canalul de pământ. În dreptul punctului în care s-au

oprit, dar pe partea opusă a canalului s-a continuat curba facută de alei de pe malul anterior,

formând un arc de cerc, dând astfel continuitate compoziției. Arcul de cerc a fost continuat șidincolo de partea carosabilă astfel încât văzut de sus pare un semicerc.

Mergând pe tema identității de marcă și a funcției îndeplinite de centrul de testare, am

dat acestui semicerc funcțiunea de roată, mai exact de jantă a unei mașini. Din partea de unde

s-a început construcția semicercului, s-a început reprezentarea unui element component al

jantei -o spiță(fig. 6).

Figura 6.

Peste partea carosabilă s-a continuat cu construcția acestor elemente chiar și trecândpeste canalul de pământ. Vrând să se dea grosime acestei jante, s-a hotarât construirea unei

alei care are aceeași direcție cu aleea principală(semicerc) cu diferența că în unele locuri

distanța dintre cele două alei este mai mică pentru a da impresia de construcție a jantei înperspectivă(văzută de sus). Între cele două alei vor fi plantate masive de arbori. Pentru a da

grosime spițelor s-au construit pergole de-a lungul aleilor care dau această semnificație de“spițe”. Mijlocul jantei este în apropierea podului pe unde trece partea carosabilă. În aceastăzonă s-a mers pe principiul spiralei lui Arhimede. Prelungirea spiralei trece partea carosabilăși se unește cu centrul “solar” de alei. Spirala lui Arhimede este reprezentată sub forma unuizid a cărei înălțime cea mai mare se află în centrul spiralei și descrește până ce ajunge la

nivelul solului urmând ca prelungirea spiralei să treacă canalul de pământ printr-un podeț delemn, făcând arcul de cerc, iar apoi continuându-se înapoi precum cel descris precedent.



După aleea care formează janta în partea de sud-est, își continuă traseul și în liniedreaptă atât dinspre nord cât și dinspre sud unindu-se și formând o zonă ferită în unghi de90grade, ideală pentru a crea un loc de luat masa, de relaxare.

De-a lungul DN7 s-a creat un zid separator la 2,5 metri de la șosea. Acest zid va fi

construit din ciment placat cu piatră de culoare bej și grilaj de fier, iar apoi îmbrăcat într-o

vegetație formată din plante cățărătoare. Zidul va atinge 2 metri în înălțime și va avea ogrosime de 25 cm. El va fi realizat:

- se va contrui schetetul din ciment, după care va fi placat cu piatră. Acesta va lua

formă serpuită, iar la diferență de 2 metri pe lungime, în laturi va atinge înălțimea maximă, iar în centru va avea 1 metru înălțime.

-grilajul de fier va veni în completare părții construite. -vegetația aleasă este formată din plante cățărătoare care vor bloca vizibilitatea spre

interior, dar va stârnii și interesul trecătorilor. Un alt aspect urmărit a fost punerea în valoare a canalului deja existent. Având în

vedere că lungimea pe care se întinde este mare, canalul a fost împarțit în mai multe centre deinteres. Primul centru de interes se găsește în partea sud-vestică, unde canalul este largit, ceea

ce a permis amenajarea pontonului deasupra apei. Pe langă acesta s-au mai amplasat 5 fântâniarteziene pe aceeași linie formând o perdea de apă între cele două maluri. Înălțimea la careapa ajunge este de 3 metri.

Treceriile peste șosea în afara uneia, se vor face pe pasarele care vor unii cele douăpărți.

Iluminatul se va face cu lămpi solare și felinare pe curent. Felinarele pe curent sunt

amplasate pe lângă alei, la cele înguste doar pe una din părți, iar pe cele largi precum cele dela spirale vor fi amplasate pe ambele părți. Lămpile solare sunt amplasate în centrele deinteres și vor fi de culoare galbenă.

Parcarea se va face cu pavaj ecologic, și va fi înierbat. În spațiile de lângă parcare sevor amenaja stâlpi cu prize pentru viitoarele mașini alternative. Aici se vor găsii 16 astfel destâlpi. Se vor găsii deasemenea 6 arbori.

1.2 Stilul amenajării

Pentru realizarea proiectului în vederea amenajării acestui spațiu s-a

folosit stilul mixt, deoarece conceptul este o îmbinare a formelelor geometrice cu stilul liber

peisager.Stilu mixt, cunoscut și sub denumirea de stil compozit, se caracterizează prin

rezolvarea unor zone ale parcului, sau grădinii, în stil geometric și a altora în stil natural, cutreceri armonioase între ele, alcătuind un ansamblu unitar. Parcul mixt poate avea mai multăatractivitate prin varietatea scenelor de peisaj în care se pot îmbina deopotrivă aspecte aleordinii estetice geometrice și aspecte pitorești sau romantice. Stilul mixt permite o

libertate mai mare a soluțiilor, se adaptează mai bine cerințelor de amenajare a parcurilor publice multifunctionale cuprinzând numeroase dotări și sistematizări secundare, mai ales incazul suprafețelor vaste, cu mare capacitate de primire a vizitatorilor. În cadrul acestor proiecte elementele de stil geometric se vor folosii în apropierea clădirilor, a centrelor de

compoziție, a obiectivelor culturale și sportive. În părțile destinate pentru plimbări, în jurul

lacurilor se va prefera o tratare în stil natural-peisager. Trasarea căilor de circulație presuune oîmbinare corespunzătoare a formelor geometrice cu cele sinuoase. Aleile principale conduc la



obiecivele importante sau mai bogat decorate( clădiri, pavilioane, statui, fântâni), și suntconsiderate de gradul I . În zonele mai îndepărtate, perimetrale, traseul sinuos și vegetațiadispusă asemănător cu cea din natură, permite crearea unor zone liniștite. Atât vegetația cât șiornamentele folosite în acest stil crează o mare diversitate. Este important să se aleagă cu grijăstilurile pentru ca în final parcul să aibă unitate.

1.3 Principii de compoziție folosite

În vederea realizării proiectului, s-a ținut cont de anumite principii decompoziție care sunt valabile pentru toate stilurile.

1.3.1 Principiul proporționalității

Proporţia poate fi definită ca fiind dimensiunea unui ansamblu raportată la o alta.

Arhitectul roman Vitruviu a spus că : „pentru ca un tot împărţit în părţi egale să fie frumos,trebuie să avem între partea mică şi cea mare, acelaşi raport ca şi între partea mare şi

întregul.” Proporţia este o problemă importantă în cadrul compoziţiilor. Ea respectădeformaţia datorată perspectivei. Rapoartele bine găsite produc o impresie de calm, echilibruşi armonie Principiul proporționalității corespunde diferitelor părți față de elemnteledominante ale compoziției.Proporția a fost realizată atât în plan orizontal cât și în plan verticalfolosind vegetația și construcții din zidărie,lemn și alte materiale.Deoarece suprafata propusa

amenajarii are o arie destul de larga,s-a mers pe principiul constructiei mai multor centre de

interes.Acestor centre li se subordoneaza restul elementelor compozitiei.Exista atat axe

principale cat si secundare care trec prin diferitele centre ale compozitiei.Axele se ramifica

sau se intretaie sub diferite unghiuri,unele chiar concureaza.Aceste axe cat si centrele de

compozitie se raporteaza una la cealalta dand nastere proportiei.

1.3.2 Principiul funcționalității

Asigurat de crearea unor alei care contureaza traseele importante si centrele de interes,

de asemenea crearea unor zone special amenajate destinate fumatului,luarii mesei,relaxarii.

1.3.3 Principiul compatibilității

Compozitia amenajarii a fost gandita in concordanta cu functionalitatea CCT astfel

incat s-a mers pe constructia unor elemente care sugereaza destinatia acestui centru tehnic de

testari auto.

1.3.4 Principiul unității

Unitatea este considerată ca element şi principiu de bază pentru frumuseţe, unitateaeste esenţială pentru a atrage ochiul.Împărţirea perfect egală, unitară a întregii suprafeţe duceîn mod obligatoriu la o compoziţie monotonă. Amenajarea CCT se caracterizeaza prindiversitate, fără însă a da impresia de confuzie. Dacă împărţirea spaţiului se face în modconfuz, fără idei directoare, efectul va fi o imagine diversă dar fără nici o logică sau unitate.Nu este destul să alăturăm haotic elemente pentru a forma o compoziţie. Trebuie să sestudieze relaţia dintre componente, să se ierarhizeze corect şi să se facă o repartiţie corectă amaselor. Unitatea este în legătură cu o dominantă, care trebuie să devină elementul

caracteristic – regula. Părţile componente, deşi variate, nu trebuie să atragă inutil atenţia şitrebuie să rămână unite prin elemnete comune. Legăturile dintre elemente se exprimă în mod



divers prin suprafeţe, linii, culori, claritate, forme, materiale, şi trebuie să apară cu multăclaritate în planul de amenajare.

De exemplu la nivelul circulaţiilor unitatea se realizeaza prin stabilirea traseelor, sau

prin alegerea materialelor. Unitatea în sine nu poate fi garanţia reuşitei unei compoziţii. Pelângă aspectele legate de unitate, spaţiul trebuie să fie şi dinamic.

1.3.5 Principiul dualității

Principiul dualităţii este un principiu conform căruia două elemente de aceeaşiimportanţă se anulează. Dualitatea are multiple aplicaţii: poate pune în evidenţă o axă - de

exemplu două masive egale ce încadrează o circulaţie, efectul de poartă – ce permite marcarea

intrării într -un alt spaţiu, crearea unui reper în spaţiu, încadrarea unui element care trebuie săatragă atenţia. Dualitatea poate ajuta la crearea unor perspective in cazul de fata de-a lungul

canalului,acesta este pus in evidenta printr-un aliniament care creeaza o perspectiva frumoasa

asupra acestei zone.Principiul dualitatii se aplica si in cazul aliniamentului amplasat de o parte

si de alt a partii carosabile care intra in centrul tehnic-formand efectul de poarta.

1.3.6 Ritmicitatea

Ritmul este un simbol al vieţii şi al mişcării. El se realizează prin repetiţia unor elemente de acelaşi fel sau contrastante, şi contribuie la unitatea compoziţiei. Este vorba de oalternanţă organizată, mai mult sau mai puţin regulată. În arhitectura peisajelor ritmul constăîn alternanţa anumitor elemente compoziţionale, cum ar fi forma, înălţimea sau coloritularborilor, băncilor, statuilor etc. Ritmul se poate exprima prin :1) linii – de ex. : verticalele aliniamentelor, sau orizontalele paralele,

2)culori – prin repetarea unei culori, de exemplu a culorii frunzelor sau a materialelor

3) prin forme de relief sau elemente de compoziţie, 4) prin alternarea zonelor de lumină cu unele de umbră.5) prin alternări de texturi mai fine cu altele mai puternice.

Alternanţa ritmică poate fi:

1) simplă: de exemplu un rând de arbori cu forma coroanei sferică, şi2) complexă: de exemplu acelaşi rând de arbori cu coroane sferice dar între care se găsesc laintervale de 100 de metri arbori columnari. Aceste tipuri de ritm care au fost descrise şi caresunt cel mai des întâlnite în parcuri, am putea să le numim ritmuri statice. Dacă însă formelealternează după principiul progresiei aritmetice sau geometrice putem vorbi de un ritmdinamic.

Există alei plantate geometric sau liniar, care la anumite distanţe urcă din ce în ce mai

mult în măsura apropierii de obiectul de la capătul aleii. Ritmurile elementare simple alearborilor plantaţi în rânduri, sau ale băncilor, felinarelor sunt cele mai frecvente ritmuri carese întâlnesc în cadrul spaţiilor verzi. Există multe elemente ale peisajelor care pot alternaritmic: arbori, arbuşti, flori, bănci, şi care pot avea diferite forme proporţii şi culori. În funcţiede efectul dorit vom repeta forme, pete de culoare, tipuri de siluete etc. Ritmul contribuie la

crearea impresiei de mişcare, întăreşte impresia de ordine şi aduce un grad de siguranţă.Datorită lui, peisajul pare mai ordonat şi este mai uşor de înţeles pentru privitor. După

caracteristicile sale şi în funcţie de distanţele dintre elementele asemenea, ritmul poate fi lent

(intervale lungi), ceea ce sugerează linişte şi calm, sau rapid (când sunt intervale scurte), fiindsinonim în acest caz cu mişcarea şi cu dinamismul. Noţiunile de intervale lungi şi scurte suntrelative, deoarece pentru acelaşi interval ritmul poate fi accelerat mărind înălţimea

elementelor. Rupturile din cadrul ritmului sunt de asemenea importante, deoarece produc omodificare a percepţiei şi astfel pot dirija atenţia spre un anumit punct.



In cadrul compozitiei de fata, pentru a crea ritmicitate s-au folosit toate elementele enumerate

la cele 5 subpuncte enumerate ca reprezentand ritmul si anume linii – verticalele

aliniamentelor, sau orizontalele paralele, culori – prin repetarea unei culori, de exemplu a

culorii frunzelor sau a materialelor prin forme de relief sau elemente de compoziţie, prinalternarea zonelor de lumină cu unele de umbră. prin alternări de texturi mai fine cu altele mai

puternice.

1.3.7 Contrastul

Contrastul este o asociere de elemente care se opun. Este un mijloc utilizat pentru a

pune în evidenţă dominanta şi în general toate elementele importante ale compoziţiei. Creeazăo animaţie pentru că compară două elemente diferite şi atrage atenţia asupra uneai sau alteiadintre ele.Utilizarea acestui principiu dinamizeaza compozitia.

În această amenajare contrastul s-a obținut cu ajutorul suprafeţelor şi liniilor, prinforme şi dimensiuni: de ex. : contrast între linii sinuoase şi rectilinii , prin volume: de ex. :contrastele între suprafeţele plane sau între volume sunt frecvente, prin culoare sau

luminozitate, prin material: de ex. : contrast între vegetale şi minerale, sau între diferiteminerale.

1.3.8 Armonia

Armonia este o asociere de elemente care se contopesc, se exprimă prin aceleaşielemente ca şi contrastele, dar sunt sinonime cu calmul şi cu liniştea. Aceasta a fost exprimata exprima prin cadrul: culorilor, formelor, când se trece de la o formă

la alta prin toate etapele intermediare, volumelor si materialelor .Armonia este necesarăpentru a păstra unitatea elementelor contrare cât şi a celor asemănătoare.

1.4 Circulația și funționalitatea ei

Peisajele pot fi privite de la distanta,perceptia lor fiind mai ales contemplativa dar mai

adesea sunt explorate complex prin parcurgerea diferitelor zone ale acestora,spre deosebire de

peisajele naturale,cele amenajate pentru folosinta directa a oamenilor trbuie sa permita

accesibilitatea si deplasarea pedestra si cu diferite mijloace in interiorul amenajarii.

Amenajarea de fata cuprinde in mod necesar trasee de circulatie care raspund,in primul

rand unor cerinte functionale

-asigura accesul vizitatorilor prin puncte bine alese

-conduc spre diferitele zone organizate pentru diferite functiuni

-conexeaza obiectivele incluse si toate partile amenajarii-asigura confortul deplasarii si fluenta traficului pe zonele carosabile.

Amenajarea geometrica regulata a anumitei parti aterenului amplasat in vecinatatea

cladirii principale se deosebeste de amenajarile libere in ceea ce priveste sistematizarea si

traseul aleilor.

In zona amenajata in stil geometric terenul este compartimentat de alei predominant

rectilinii,specifice organizarii arhitecturale a spatiilor,pe cand in contrast cu aceasta zona,in

compozitia libera aleile sunt sinuoase si fragmenteaza mai putin terenul.

Rolul functional al aleilor se impleteste in mod organic cu importanta compozitionala

a acestora.

Amenajarea fiind alcatuita dintr-o serie de spatii si scene de peisaj, implica

miscarea,prin care imaginile in succesiune se contopesc intr-o perceptie vizuala gradata.



Aspectul aleilor este dat si de materialele de acoperire a acestora care imprima o anumita

textura.Aceasta influeneaza viteza traficului pietonal.

In zonele create special-destinate pentru a fi admirate-aleile vor fi asternute cu pietris

si dale care determina o plimbare mai lenta ridicand interes pentru detaliile compozitiei.

Alte materiale precum betonul permit o circulatie mai rapida si mai confortabila, in timpul

careia aspectele vizuale de ansamblu primeaza asupra detaliilor.De asemenea vor fi amenajate si poteci realizate din elemente naturale precum ronduri

de lemn sau dale.

1.5 Vegetația introdusă în amenajare

Plantele sunt componente esentiale ale ambiantei naturale,ele constituie materialul viu

si predominant verde de o infinita diversitate care imbraca solul,formele de relief si asociaza

cu rocile,apele,elementele construite.Alcatuind suprafete si volume vegetale,ele dau viata si

dinamism peisajelor prin variatia sezoniera si evolutia in timp a acestora,datorata in

principal,modificarii dimensiunilor si habitusului plantelor lemnoase.

Vegetatia propusa spre introducere in amenajare este formata dinmasive,grupuri,aliniamente,liane,garduri vii si exemple de arbori si arbusti rasinosi.Vor fi

introduse si plante cu caracter temporar care pot fi inlocuite anual sau bianual pentru a evita

monotonia.

Arbori introduși în amenajare

Arbori rășinoși

Acer Buergerianum

Este un arbore de mărime mică spre medie ajungând la înălțimi de 5 -10 m cu un

diametru de 50 cm. Frunzele sunt în perechi opuse de 2,5 - 8 cm lungi. Înflorește primăvara, florile de culoare verde gălbui, în corimb pendent, sunt mici cu cinci sepale verzui și cincipetale alb gălbui. Fructul e o samară cu semințe biaripate. A fost introdus în Europa și

America de Nord în anul 1896 și acum este cultivat ocazional în parcuri și grădini.



Acer ginnala – arțar de Manciuria

Arbore mic sau arbust, cu frunze trilobate, cu lobul central alungit. Pretinde climat mai

blând.

Albizia julibrissin –albiția

Albizia julibrissin, mimosa sau arborele de mătase este un arbore mic (10 - 12 m) care

se găsește în mod natural în Asia, din Japonia până la Marea Caspică .

Se remarcă prin înfloritul abundent din iunie - iulie până toamna târziu, cu flori delicate ca o

mătase de culoare alb-roz și cu un parfum celest. Frunzișul delicat cu aspect exotic care seara

se strânge ca și cum s-ar pregăti de culcare și coroana ca o umbrelă naturală îl face probabil

cel mai frumos arbore exotic care supraviețuiește în condițiile din țara noastră.

Betula pendula – mesteacăn

Este un arbore care depășește rareori 25 metri înălțime. Specie rustică, extrem de puțin

pretențioasă față de climă și sol, cu temperament pronunțat de lumină. Suportă bine gerurileputernice de iarnă, arșița și înghețurile.



Betula pendula var. purpurea – mesteacăn cu frunze purpurii

Are aceași caracteristici ca și cel cu frunze verzi.

Castanea sativa – castanul comestibil

Arbore de înălțimi mari, cca. 30 metri. Specie ornamentală cu habitus și frunzișfrumos, se introduce izolat sau pe alei. Crește în regiunile cu climat blând, fiind o speciemediteraneană. Are o remarcabilă rezistență la poluare. Se dezvoltă bine pe soluri argiloase,

aerisite, afânate, permeabile.

Catalpa bignonioides - catalpă

În România se cultivă în scop ornamental la câmpie, dealuri și în regiuni premontane,ajungând la înălțimi de până la 15 metri. Se dezvoltă bine în climat relativ călduros, suportă oanumită deficiență de umiditate din sol, nu rezistă la secete excesive, dar rezistă bine la fum șigaze. Are creșterea rapidă în tinerețe, fiind o specie de lumină și semiumbră.



Corylus avelana - alun

Arbust de până la 4-5 metri înălțime, formând tufe bogate. Se dezvoltă bine pe soluri

fertile, bogate în substanțe nutritive, slab acide, ferite de uscăciune, adeseori scheletice. Este ospecie semiumbrofilă.

Corylus colurna – alun turcesc

În țara noastră se dezvoltă pe coaste însorite calcaroase. Este un arbore ce atinge 20 demetri înălțime. Fructele sunt alune de mărime mai mare, se coc în luna septembrie, octombrie,

ca dimensiuni și calitate sunt superioare celor de alun comun. Creșterea este relativ rapidă,este utilizat în parcuri și grădini ca arbore ornamental sau ca producător de fructe.

Fraxinus angustifolia – frasin de câmp



În România crește la câmpie și deal, în lunci și zăvoaie. Ating 25 metri înălțime, fiindo specie mezofită, higrofită și eutrofă.

Ginkgo biloba - arborele cu fruct argintiu

Cunoscut și sub denumirea de arborele pagodelor și cultivat în România ca arboreornamental ce crește până la dimensiuni de 40 metri. Rezistă bine la geruri, până la -30ᴼC, la

uscăciune și poluarea din localități. Creșteri viguroase și forme frumoase se realizează pesoluri bogate, profunde, afânate, suportă și soluri compacte, relativ sărace în substanțenutritive.

Gleditsia triacanthos – glădiță sau roșcov sălbatic

Arbore ce atinge 20 metri în culturile făcute mai ales prin parcuri. Aretemperament de lumină, rezistă bine pe terenuri inundabile și pe solurile argiloase, compacte.Suportă seceta puternică. Fructele au forma unor păstai de 30 – 40 de cm lungime, brun

roșcate și sunt foarte decorative. Se folosește ca arbore izolat și de alei, în grupuri, masive șigarduri vii.



Laburnum anagyroides – salcâm galben

Arbore mic de până la 6-7 m înălțime. Este o specie termofilă, destul de rezistentăla ger, puțin exigentă față de sol, se adaptează și pe soluri compacte uscate. Temperamentuleste de lumină. Florile sunt mari de 2 cm, galben verzui, dipuse în ciochini pendenți de pânăla 30 cm lungime, fiind foarte decorative.

Liquidambar stryaciflua

Este un arbore ce atinge înălțimi de 45 de m, fiind o specie foarte decorativădatorită faptului că frunzele toamna se colorează în nuanțe de roșu. Preferă un climat moderat

și soluri fertile profunde, drenate cu o suficientă umiditate. Este o specie de semiumbră,sensibilă la transplant, deobicei fiind transplantată cu balot.

Liliodendron tulipifera – arborele lalea

Arborele atinge înălțimi de până la 45 de m, cu o coroană bogată și floriasemănătoare cu cele de lalea sau crin. Preferă zonele cu climate moderate, sensibile laînghețuri târzii. Este exigent față de umiditatea din aer și sol, preferând soluri afânate,profunde, cu apa freatică la mică adâncime. Nu rezistă la secetă și are temperament de lumină.



Magnolia acuminata – magnolie mare

Arbore ce atinge înălțimi de până la 30 m. Este o specie de semiumbră, iar întinerețe necesită protecție împotriva înghețurilor și arșitei. Se dezvoltă bine pe soluri aerisite

bine și constant aprovizionate cu apă. Rezistă bine la ger și înghețuri.

Magnolia kobus fastigiata

Arbore ce atinge înălțimi de până la la 12 m înălțime. Se cultivă în parcuri șigrădini,se dezvoltă bine dacă au adăpost lateral.În tinerețe au nevoie de protecție. Reprezintă

un valoros arbore ornamental, când este înflorit conferă o specificitate aparte peisajului din

parcuri și grădini.

Paulownia tomentosa - paulovnia

Cultivata in parcuri si gradini,prezentand o sensibilitate la ger si a ingheturilor

timpurii.Este un arbore de 15 m inaltime,avand o crestere rapida.vegeteaza bine pe soluri

fertile,afanate,profunde,cu suficienta umiditate.Are temperament de lumina.Este un arbore

care se planteaza izolat,infloreste abundent,cu flori violet deschis,cu frunze mari.

Platanus acerifolia - platan



Arbore de dimensiuni ce ating 30 m, rezistă bine la ger, preferă soluri fertile,

profunde, afânate, revene sau umede, poate vegeta și pe soluri relativ uscate și compacte. Are

temperament de lumină. Are o crestere viguroasă. Rezistă bine la fum, praf și poluanți.

Platanus orientalis - platan oriental

Specie care necesită un climat moderat, cu multă caldură estivală, preferă soluribogate și umede. Atinge înălțimi de până la 30 m având o valoare ornamentală deosebită ,maiales datorită trunchiului cu scoarța puternic exfoliată. Se cultivă izolat dar și în forme tunse înaliniamente.

Populus nigra - plop negru

Din punct de vedere al cerințelor ecologice este puțin pretențios față de climă, mai

rezistent la geruri, având pretenții mai reduse față de caldura din sezonul de vegetație. Suportă

bine soluri compacte, argiloare. Temperament pronunțat de lumină având înălțimi de până la35m.Este folosit mai ales în aliniamente.



Quercus palustris - stejar de baltă

Atinge înalțimi mari de peste 25m, având frunze relativ mici de 8 - 12 cm, eliptice,

lung pețiolate, cu 2 - 3 perechi de lobi înguști și sinusurile larg rotunjite, foarte adânci.

Quercus coccinea - stejar roșu

Specie a cărei frunze se colorează în roșu aprins toamna, rămânând pe arbori până

iarna. Atinge înălțimi de până la 25 m. Se dezvoltă bine în câmpie. Arbore de lumină dar suportă și umbrirea. Se dezvoltă bine pe soluri bogate, afânate, cu textură ușoară și umiditatesuficientă. Cu toate acestea rezistă surprinzator de viguros și pe soluri grele, argiloase,

complet neaerisite.

Robinia pseudoacacia umbraculifera - salcâm



Specie subtermofilă, rezistă bine la ger dar suferă la înghețuri timpurii. Este

heliofilă. Vegetează pe soluri ușoare, permeabile. În condiții staționale favorabile poate atingeînălțimi de până la 30 m. Prezintă o coroană subglobuloasă, deasă, ramuri nespinoase,

înflorește rar.

Sophora japonica - salcâm japonez

Specie rezistentă la secetă, sensibilă la ger, mai ales în tinerețe. Este putin exigentăfață de sol, suportă bine poluarea, are temperament de lumină.Atinge înălțimi de 25 m. Se

cultivă frecvent în aliniamente. Înflorește și fructifică abundent de la vârste mici. Este bine

apreciată ca specie ornamentală.

Tilia cordata - tei pucios

Frecvent cultivat ca arbore de aliniament atingând 20 m înălțime. Se dezvoltă bine pe solurile

fertile, profunde, bogate, slab acide, neutre, cu regim constant de umiditate. Este mai sensibil

la secetă. Arbore de semiumbră - lumină. Flori mici și galbene și mai puțin mirositoare decât

la ceilalți tei. Creste destul de repede, mai ales în tinerețe.



Tilia euchlora - tei cu frunza lucioasă

Arbore cu înălțimi de până la 16 m, cu coroana ovoidal globuloasă, ramuri pendente, frunze

cordate, acuminate, verzi închis, lucioase pe față, pe dos verde deschis. Utilizat doar în parcuriși grădini.

Tilia platyphyllos - tei cu frunza mare

Specie pretențioasă față de caldură dar mai rezistentă față de uscăciune. Arbore înalt avândînălțimi de 40 m. Flori în inflorescențe cimoase stau pendent sub frunză, apar relativ devreme.

Tilia tomentosa



Specie campestră preferând climate calde, fără geruri aspre suportând mai bine uscăciunea dinatmosferă și sol. Se dezvoltă bine pe soluri fertile, eubazice, slab acide - neutre, profunde,

afânate. Temperament de semiumbră. Arbore de înălțimi până la 30 m, cultivat frecvent înaliniamente.

Arbuști rășinoși

Abelia grandiflora - confetti

Planta crește sub forma unei tufe rotunjite iar exemplarele de câțiva ani pot ajungela o înălțime și lățime de 100 - 120 cm. Ramurile lungi sunt ramificate și tind să se arcuiascăpe măsură ce cresc. Frunzele sunt ovale, de dimensiuni mici și au culoarea verde închis

lucitor. Florile albe sau roz au forma unor trompete, sunt grupate în inflorescente de până la 8flori, de obicei frumos mirositoare și rezistă până toamna târziu. Fructul este o achenălemnoasă ce conține o singură sămânță. Sunt cultivate în primul rând pentru rolul lor

decorativ. Pe suprafețe extinse se cultivă uneori și pentru rolul pe care îl au î n controlul

eroziunii.

Berberis candidula-Jytte

Arbust ce se dezvoltă până la înălţimea de 60 - 100 cm. Suportă bine aerul poluatal oraşelor şi al împrejurimilor căilor rutiere. Creştere lentă, de aceea pot fi plantate şi îngrădini de dimensiune mai mică. Arbustul este plantat în primul rând pentru frumuseţea



florală pe care o are. Culoarea florilor este galbenă. Perioada de înflorire este de obicei în lunamai. În sol cu pH neutru sau cu pH puţin acid sau alcalin, se dezvoltă bine. În perioadă seceteide vară merită udare mai des. Să-l plantăm în locurile însorite sau în semiumbră. Veşnicverde.

Berberis ottawensis Superba

Arbust care are frunze cazatoare, de culoare mov-ruginiu inchis. Are o inaltime de

pana la 2,5 m, florile fiind de culoare galbena cu nuante de rosiu. Bacele sunt rosii. Plantarea

speciilor cu frunze permanente se va face in lunile septembrie-octombrie sau in martie-aprilie,

iar a celor cu frunze cazatoare din octombrie pana in martie. La realizarea gardurilor vii se

folosesc plante inalte de 30-40 cm ce vor fi asezate la o distanta de 45-60 cm.

Berberis thunbergii - dracilă japoneză

Cultivată ca plantă decorativă, rezistă bine la secetă, ger, fum, este nepretențioasă

față de sol, are temperament de lumină. Este un arbust des ramificat, de până la 2,5 mînălțime. Fructe bace roșii strălucitoare.

Buxus sempervirens - merișor, cimisir



Rezistă bine la ger, față de sol este nepretențioasă. Are temperament pronunțat de

umbră, necesită protecție în tinerețe împotriva insolației. Ulterior se poate dezvolta în plinălumină. Este un arbust ce la noi nu depășește 5-6m. Tulpina ramificată, coroana deasă ușor moderabilă prin tundere.

Caryopteris clandonensis Worcester Gold

Chaenomeles japonica - gutui japonez

Arbust cu lăstari prevăzuți cu spini rari ce poate ajunge până la 1,5m înălțime.Valoarea ornamentală deosebită se datorează florilor roșii - cărămizii solitare sau câte 2 - 4,

care îmbracă ramurile în martie - aprilie înainte de înfrunzire. Fructele sunt globuloase,

galbene, parfumate. Se folosește solitar, în grupuri, garduri vii.

Deutzia crenata deuția

Deutziile se adaptează ușor la orice fel de teren în condițiile în care are acesta un

drenaj bun. Primăvara trebuie udate din abundentă. La sfârșitul perioadei de înflorire se poate



face scurtarea ramurilor florale adulte și eliminarea celor îmbătrânite. Este indicat ca taiereasă fie facută într -o zi ploioasă.

Forsythia europaea

Arbust, ce ajunge până la 1,50. Rezistă bine la ger, preferă soluri ușoare, fertile.Se dezvoltă bine la soare și semiumbră. Prin tundere se obțin tufe dese, globulare sau

umbelifore dar tunderea slăbește înflorirea. Florile apar foarte devreme primăvara, înainteaînfrunzirii.

Photinia Red Robin

Arbust altoit pe trunchi care poate ajunge la o înălţime maximă de 1,5 – 3 m.

Frunzele sale sunt verzi – purpurii . Are flori mici albe cu perioada de înflorire în lunile mai -

iunie. Locuri preferate de plantare : soare- semiumbră. Utilizare: parcuri, grădini, pentru gardviu sau solitar. Plantarea : în afara de soluri extreme, oriunde .

Prunus laurocerasus

Foarte puțin pretențios la sol, suportând excelent tăierea, persistent - asigurândprotecție vizuală și iarna, ca și vara, - și cu un avantaj absolut față de conifere: florile. Arbust



cu frunze opuse, verde strălucitor, flori albe, parfumate, în ciorchine. Sol: orice sol, chiar si

calcar. Expozitie ideală: semiumbră. Se plantează tot timpul anului,

la 75 de cm pentru un gard viu, sau în grupuri izolate. Se tunde la sfârșitul iernii pentru caplanta să rămână compactă - să nu se dezvolte ramuri solitare.

Înălțime adultă: 3 metri.

Rhododendron yakushimanum Morgenrot-bujor de munte

Syringa vulgaris Sensation

Arbust de 3-4 metri înălțime, denumit și liliac. Are temperament de lumină și esteo specie rezistentă la geruri și secetă. Preferă soluri bogate, slab acide, pe coaste pietroase,crește și pe soluri superficiale scheletice. Florile de liliac sunt plăcut mirositoare, în paniculedese și lunigi de 10-20 cm, fiind o specie de o importanță ornamentală deosebită.

Wisteria floribunda alba



Iubitoare de caldură, pretențioasă față de sol, dar fiind o plantă decorativăfrumoasă, viguroasă, i se acordă mare atenție în cultura ornamentală.

Este o liană de 8 m lungime având frunze imparipenat compuse, flori albe, grupate în racemede 20-50 cm lungime, înfloresc în mai-iunie.

2. Lucrări de plantare și întreținere 2.1 Plantarea

Plantarea și întreținerea se realizează toamna începând cu data de 15 octombrie,înaintea venirii primului îngheț datorită faptului că umiditatea solului este ideală pentruplantare în aceasta perioadă.Plantarea se face în gropi mai mari cu 30 cm decât dimensiunilebalotului. Pomii plantați în această perioadă se protejează pbligatoriu de rozătoare.Arborii se

sprijină timp de un an cu un suport de lemn cu trei laturi și trei piciorușe bine înfipte însol.Exemplarele rășinoase se leagă la 2/3 din înălțimea trunchiului cu trei sârme fixate de oparte și de alta în trei țăruși înfipți în pământ.

Perioade de plantare:

foioasele caduce – în intervalul 15. XI. - 15. III.

foioasele persistente – în intervalul X. – IV.

coniferele – la sfârșitul lunii septembrie – octombrie sau în martie – aprilie.Săparea gropilor propriu – zise de plantare se face manual sau mecanizat, asigurându-

se un volum dublu decât al rădăcinilor sau al balotului de pământ; lărgimea gropii se sapă maimare decât adâncimea: tehnicile de plantare urmează o schemă generală:

introducerea pământului în groapă și tasarea pentru realizarea adâncimii deplantare luând în considerație tasarea naturală ulterioară (nivelul superior albalotului cu 3 - 5 cm. deasupra solului);

așezarea și clădirea balotului; introducerea pământului între pereții gropii și balot, și tasarea în mai multe

reprize;

modelarea cuvetei de udare;

ancorarea (numai pentru arbori) sau tutorarea;

udarea.

2.2 Plantarea materialului vegetal cu balot de pământ



Materialul vegetal plantt în teren trebuie să primească trei udări în perioada martie – aprilie, cu norme de 20 – 80 litri pentru exemplarele plantate fără pământ pe rădăcini, înfuncție de volumul gropilor și gradul de umiditatea solului.

Udarea plantelor cu balot trebuie să asigure penetrarea apei până în balot.Astfel pentruo groapă cu diametrul de 180 cm., în care balotul are 120 cm în diamnetru, norma de udare

este de 300 litri, din care 100 litri se toarnă deasupra balotului și 200 de litri pe conturulgropii.

În perioada mai – septembrie, normele săptămânale sunt de 10 litri pentru arbuști șiconiferele mici, 15 – 20 litri pentru arborii mici, 20 – 25 litri pentru arborii mijlocii și 30 – 50

litrii pentru arborii mari. Pe terenurile impermeabile udările se fac la două săptămâni. Plantele acoperitoare de sol cultivate sub arbori și arbuști existenți necesită udarea cu

cantități sporite ca urmare a concurenței pentru apă a sistemelor radiculare și a limităriiefecrului precipitațiilor, interceptate de coroanele arborolor si tufele arbuștilor.Pulverizareafrunzișului cu apă este indicată îndeosebi pentru speciile cu frunze persistente, cu frecvențazilnică, în orele răcoroase, mai ales în perioada de debut a vegetației. Efece foarte bune aupulverizările și asupra speciilor cu frunze caduce ( de 2 ori pe săptămână). Pulverizarea

plantelor cu produse antitranspirante.Rășinoasele și foioasele persistente pot fi pulverizate încă de la scoatere, de catre

producător (preferabil) sau operația se execută la recepția materialului sau la plantare. Sefolosesc substanțe speciale, ca latexul de clorură de polivinil, care protejează frunzișul dedeshidratare în perioada de primavară – început de vară.

Protejarea de îngheț a plantelor tinere, termofile. Plantele se mușuroiesc cu pământ, seapleacă, se fixează și se acoperă cu pământ sau se leagă și se învelesc cu diferite materiale deprotecție (folie de polietilenă, prelată,rogijini), se acoperă cu cuști de lemn (speciile cu frunzecaduce).

Administrarea îngrășămintelor pe parcursul vieții plantelor lemnoase ornamentaleconstituie un mijoc de a asigura starea bună de vegetație și în consecință longevitateaplantelor.

Fertilizarea se impune mai ales când volumul edafic este mic, când solul este sărac înelemente nutritive, când speciile plantate ai cerințe mari sub raportul fertilității solului .

Arborii și arbuștii floriferi și decorativi prin fructe necesită o bună aprovizionare cu fosfor șipotasiu în etapa premergătoare înfloririi și fructificării și cu azot în faza de creștere intensă alăstarilor.

Speciile cu masa foliară mare, cele care sunt supuse tunderii repetate, au un consum

mai mare de azot în prima jumătatea perioadei de vegetație, iar în faza de coacere intensă alăstarilor.Speciile cu masa foliară mare, cele care sunt supuse tunderii repetate, au un consummai mare de azot în prima jumătate a perioadei de vegetație, iar in faza de coacere a lemnului

crește nutriția cu fosfor și potasiu.Vârsta și mărimea plantelor, ritmul de creștere conduc laconsumuri diferite ale elementelor nutritive.

Necesitățile plantelor față de substanțele nutritive cresc progresiv în perioada detinerețe, fiind maxime la vârsta maturității și apoi scad treptat în perioada de declin.

Speciile repede cresătare au consumuri mai ridicate de substanțe nutritive, de aceeanecesit soluri bine aprovizionate. Dozele orientative de îngrășăminte care se pot administraarborilor sunt cuprinse in următorul tabel.

2.5 Fertilizarea arborilor

Vârstaarborilor

Cantități de îngrășăminte – kg/arbore

Gunoi de grjd Azotat deamoniu

Superfosfat Sare potasică



6 10 – 15 0.1 – 0.15 0.15 – 0.2 0.2 – 0.3

8 15 -20 0.25 – 0.3 0.3 – 0.4 0.4 – 0.6

12 30 – 50 0.5 – 0.8 0.5 – 1.0 1.0 – 1.8

15 70 – 100 1.0 – 1.5 1.25 – 2.0 2.25 – 3.0

25- 30 ani și

peste 120 – 180 2.0 – 2.5 2.25 – 3.0 3.0 – 4.0

Fertilizarea arbuștilor se poate face începând din al doilea an de la plantare,

administrându-se fiecărei plante: 80 g azot de amoniu, 100 g sare superfosfat, 25 g sarepotasică. Din trei în trei ani se aplica 8 – 10 kg gunoi de grajd, iar in anii fără fertilizareorganică, pe măsură ce plantele cresc, se poate ajunge la doze individuale de: 180 – 200 g

azotat de amoniu, 200 – 250 g superfosfat, 50 g sare potasică.

3. Apele și amenajarea lor

Fiind în același timp o resursă de neînlocuit pentru viață, apa a constituit încă de laînceputurile artei grădinilor nu numai o condiție a existenței cestora, ci și un factor compozițional de bază.

Prezența unui lac, râu, pârâu, pe teritoriului de amenajat sau ca limită naturală aacestuia conferă sitului o valoare deosebită, fie prin integrarea ca atare în peisajul proiectat,fie

prin transformare si supunerea la anumite deziderate ale proiectării. După vegetație, apele formează elementul de primă importanță în orice amenajare, ele

îndeplinesc un rol important prin influența exercitată asupra microclimatului, solului,

vegetației, peisajului și a psihicului uman. Pe suprafața terenului dat spre amenajare se găseste un canal care s-a căutat a se pune

în evidență.Acest lucru s-a pus în aplicare prin împărțirea canalului respectiv în mai multe

centre de interes, fiecare zonă amenajându-se diferit dar cu elemente comune pentru a dacontinuitate si a nu crea rupturi în compoziție.

La sud de clădirea principală, canalul cu apă este mai lățit,zonă de care am profitatamenajând un ponton

4. Dotări utilitare și estetice

În jurul unor arbori se găsesc rozete rotunde, care reprezintă bănci.Aleile

care conduc la acești arbori sunt de formă pas japonez din rondouri care sunt dintrunchi de arbori secționați. Se pot vedea în jurul arborilor(fig. )



Mașină care reprezintă un loc de popas. Este o combinație între bănci șivegetație.

5. Calcule tehnico-economice - devize

5.1 Centralizator de suprafețe

Nr.crt.

Supraf ețe Metru pătrat

1 Suprafață totală 64.530 m² 2 Suprafața bazinelor m² 3 Suprafața aleilor

4 Suprafața centrelor de interes5 Suprafață canal 6 Suprafața de spațiu verde efectiv

7Suprafața plantată (arbori,arbuști și flori)

8 Suprafață gazonată

9 Suprafața locului de luat masa

10 Suprafața pontonului 11 Suprafață șosea

12 Suprafață parcare



5.2 Lista materialului săditor

Arbori rășinoși

Nr.

crt.Specia

Nr.

buc.

Dimensiune

(cm saudiametru)

Preț unitar (lei)

Total (lei)

1. Acer Buergerianum 3 16/18 689,85 2069,55

2. Acer ginnala 12 40-60 10,35 124,2

3. Albizia julibrissin 16 100-150 15 240

4. Betula pendula 20 150 6,75 135

5. Betula pendula var.

purpurea

14 100-125 37,5 525

6. Castanea sativa 4 100-125 41,85 167,4

7. Catalpa bignonioides 10 200-250 32,85 328,5

8. Corylus avelana 10 80-100 15 150

9. Corylus colurna 10 80-100 10,35 103,5

10. Fraxinus angustifolia 20 4/6 13,5 270

11. Ginkgo biloba 30 10/12 45 1350

12. Gleditsia triacanthos 70 100-150 6,15 430,5

13. Laburnum anagyroides 9 125-150 37,5 337,5

14. Liquidambar stryaciflua 40 250-300 120 480015. Liliodendron tulipifera 25 125-150 32,85 821,25

16. Magnolia acuminata 6 100-125 114 684

17. Magnolia kobus fastigiata 20 175-200 37,5 750

18. Paulownia tomentosa 15 300-400 36 540

19. Platanus acerifolia 10 8/10 75 750

20. Platanus orientalis 10 10/12 87 870

21. Populus nigra 5 12/14 135 675

22. Quercus palustris 15 300-350 150 2550

23. Quercus coccinea 12 300-350 150 180024. Robinia pseudoacacia

umbraculifera

10 10/12 67,5 675

25. Sophora japonica 20 300-350 25,5 510

26. Salix alba tristis 38 200-250 28,5 1083

27. Tilia euchlora 10 200-250 52,5 525

28. Tilia cordata 13 200-250 30 390

29. Tilia platyphyllos 10 250 43,5 435

30. Tilia tomentosa 10 175-200 37,5 375

Arbuști rășinoși



Nr.

crt.Specia

Nr.

buc.

Dimensiune(cm sau

diametru)

Preț unitar (lei)

Total (lei)

1. Abelia grandiflora 10 20-40 30 3002. Berberis candidula-Jytte 40 40-60 5,85 234

3. Berberis ottawensis

Superba

20 60-80 9,75 195

4. Berberis thunbergii 20 40-60 37,5 750

5. Buxus sempervirens 500 40-60 7,05 3525

6. Caryopteris clandonensisWorcester Gold

30 30-40 5,85 175,5

7. Chaenomeles japonica 30 20-30 3 90

8. Deutzia crenata 50 30-40 8,25 412,59. Forsythia europaea 40 30-40 4,95 198

10. Photinia Red Robin 100 100-125 37,5 3750

11. Prunus laurocerasus 50 40-60 10,35 517,5

12. Rhododendron

yakushimanum Morgenrot

15 20-25 75 1125

13. Syringa vulgaris Sensation 35 80-100 30 1050

14. Wisteria floribunda alba 128 250-300 25,35 3244,8

Suprafață gazonată

Nr.

crt.Suprafață gazon Cantități Preț unitate Preț total

1. Gazon 2/m²

5.3 Materiale de construcție

Nr.crt. Materiale Cantități Preț unitate Preț total

1. Ciment 1500 20/sac 50 kg 30 000

2. Piatră perete (gard) 3. Grilaj fier

4. Vopsea culoare neagră

5. Vopsea culoare galbenă

6. Vopsea culoare

7. Pavaj

8. Sticlă securizată 3,5grosime 300 800 / m² 240 000



9. Lemn pentru ponton 15/m2

10. Suport pentru sticlasecurizată

300 200/m² 60 000

11. Pasaj peste șosea 3 1000 3000

34.

5.4 Lucrări efectuate

5.5 Mobilier

Nr.crt. Mobilier Cantitate Preț unitar (lei) Preț total (lei)

1. Bănci 2. Pergole

3. Coșuri de gunoi 4. Masă picnic

5. Scaune picnic

6. Rozetă 3

5.6 Dotări utilitare

Nr. crt. Obiecte Cantitate Preț unitar Preț total

concurs_rtr_rebecca_ioana_bedelean_proiect1

Documents