conceptul doctrina politica

7/30/2019 Conceptul Doctrina Politica

1/9

IDEOLOGII SI DOCTRINE POLITICE

1. Doctrina. Clarificare terminologic2. Metadoctrina3. Funciile doctrinelor politice4. Sistematizarea i clasificarea doctrinelor politice

1. DOCTRINAn ciuda faptului ca termenii in discuie circula cu nelesuri diferite ,putem diferenia

relativ uor intre doctrine si ideologii politice. Ideologia reflecta un set sistematizat si

ierarhizat de opinii. Datorita conjuncturilor socio-istorice, n limba romn termenul dedoctrin e preferat celuia de ideologie, cruia i se atribuie o conotaie dominantnegativa. Ideologia este in realitate mai generala dect doctrina reprezentnd un moduniversalist de interpretare a lumii, din care deriva apoi interpretarea realitii politice.Ideologiile au rdcini semnificative la nivelul unor curente filosofice: orict deimplicate social-istoric ar fi, ideologiile rmn construcii spirituale, viziuni asupravieii sociale i asupra perspectivelor ei.

Filosofie, viziune, concepie, teorie politic pot fi luai ca termeni sinonimi pentruideologie.

Doctrina politic este o ideologie concretizat i asumat de ctre un partid politic.Doctrinele politice reprezint teorii despre funcionarea optima a societii politice. Caatare ele sunt pri ale teoriei i ideologiei generale despre conducerea si organizareasocietii. Specificul lor consta in concentrarea asupra puterii politice, a locului, rostuluisi rolului politicii in societate. Ele se nvecineaz cu doctrine economice, financiare,militare, etc. cu care alctuiesc un sistem unic ce vizeaz formarea unei anumementaliti politice, apt s se transforme automat n comportament politic.

Termenul de doctrin politic

Etimologic, deriva de la latinesculDOCTRINA-AE, care nseamn nvtur, dar i

creterea pe care o dobndeti prin nvtur. Mai nseamn i metoda, i un fel depurtare, purtarea cu pricepere, cu iscusin, cu iretenie. Sensul etimologic trimite spremulte din utilizrile moderne. De aceea, reamintirea etimologiei nu poate fi dect

profitabila.Azi folosim termenul de doctrin cu dou sensuri majore: politico-filozofic si politic-

practic.In sens politico-filozofic, doctrina este un sistem nchegat de reflecii asupra

politicului din perspectiva unui ideal politic si n concordan, cu o situaie politic dat.n acest sens ele sunt reflecii i predicii asupra fenomenului politic viu. Sunt regndiriale situaiei politice din perspectiva unei opiuni politice i a sistemului de valori ce

decurge din idealul politic vizat. Ele sunt un fel de filosofie practic pentru i n aciune.Se intersecteaz cu filosofia politic.


2/9

Ca atare, sunt mai mult dect diagnoze ale vieii politice (diagnozele le facesociologia politic) sunt concomitent prognoze si terapeutici. Din pcate, dei potexplica viata politica, pot ndrepta viata politica, nu pot repara (n sensul c nu potcompensa rul suferit de societate i individ - ca urmare a unor decizii si orientri

politice). Limita terapeuticii doctrinare este aadar imposibilitatea reparaiei.n sens politic propriu-zis, ele sunt sisteme de principii care: interpreteaz o situaiepolitic dat n funcie de o opiune politic.

- propune o atitudine fa de acea situaie- o cale de promovare a atitudinii

n sens filosofic, doctrina este un nume generic, pentru o pluralitate de nvturi,corelate cu opiuni politice variate i cu fundamentare teoretic variat.

Programul politic este proiectul unui partid la un moment dat de a transforma(ameliora ) situaia social prin resursele sale i conform cu doctrina sa. Programele de

partid sunt nelegeri si propuneri de schimbare a situaiei politice in conformitate cuinteresele de partid. Ele au deci in centru interesul de partid si o situaie concreta.Interesul de partid nu exclude, ci presupune interesele unei anume pri a societii, dar

presupune si omiterea sau chiar anihilarea intereselor altor pri. La baza programului sta,de obicei, o doctrina politica. Dar doctrina este mai mult dect un program pentru ca sevrea o generalizare dincolo de situatia concreta si dincolo de interesele de partid spreinteresele sociale generale, sau general acceptate social.

Doctrina-chiar cind porneste de la o situatie politica concreta, o raporteaza la citmai multe situatii asemanatoare istorice si concomitente, o incadreaza in unitati mai mari

si foloseste o perspectiva de analiza, o optiune venita direct din valorile perene aleumanului si distantata, mai mult sau mai putin, de interesele concrete si momentane departid. De aici atitea programe de partid care se revendica de la aceeasi doctrina. Inacelasi timp, doctrina discuta si daca ceea ce vrem sa facem e bine. Programul cautadoar cum sa facem mai repede si mai bine ceea ce s-a hotarit.

Sarcina de a elabora plecnd de la o ideologie un program de aciune social-politicarevine DOCTRINEI. In acest sens, SEILER arta c n vreme ce ideologia reflecta unsistem de idei acceptate de o parte a populaiei, doctrina reprezint o formul de

justificare a acestei ideologii. Pt. a preciza sensul conceptului de doctrinaputem avea in vedere cteva elemente eseniale:

1.orice doctrina politica apare ca o imagine teoretica asupra unei societiasupra structurilor sociale, politice, culturale si geopolitice care o definesc. Plecndde la aceste date, doctrina politica degajeaz o serie de probleme a cror importanse ierarhizeaz potrivit teoriei la care respectiva doctrina apeleaz

2.orice doctrina trebuie sa cuprind o concepie despre identitatea unei societi,despre cile prin care aceasta identitate se pstreaz i se concretizeaz n diverseledomenii de activitate. Ea trebuie sa determine specificul valorilor unei societi si rostulaciunii politice n interiorul ei. Putem spune ca orice doctrin este implicit o axiologiemascat.


3/9

3. orice doctrina trebuie s cuprind un set de susineri ideologice n care teoriilesi concepiile urmresc promovarea unor interese si idealuri proprii unui anumit grupsocial. Doctrina conine o ideologie, dar aa cum am vzut, ea nsi ideologizeaz

perspectiva asupra problemelor social-politice, vehiculnd luri de poziie interesate

4.orice doctrina politic conine in mod asociat un set se soluii prin care sedefinesc cile practice ale nfptuirii proiectului sau de societate.Acestproiectcuprinde forelesociale, formele de aciunei strategia prin care

urmeaz s se concretizeze idealul politic propus. Doctrina exprima o opiune pentru unanumit grup politic i pentru sistemul valoric care avantajeaz acest grup. Pe bazaacestei opiuni, doctrina stabilete normele de conduita ale agenilor politici, limiteleaciunilor, regulile jocului politic.

Orice doctrin politic pornete de la o imagine, concepie, asupra vieii sociale. Eainventariaz structurile sociale, elementele i funciile lor n ansamblul sistemului, secentreaz pe subsistemul puterii, cu diferitele lui manifestri -privilegiat fiind ntotdeaunasubsistemul puterii executive. n funcie de aceste elemente, orice doctrin politicidentific forele sociale, agenii politici, i-i ierarhizeaz, identific mecanismele realede distribuire i centralizare a puterii, de decizie de organizare, identific sistemelesociale concurente la putere.

Fiind o concepie, orice doctrin, pornete de la o filosofie, de la un mod de nelegerea ceea ce inventariaz, de la o opiune axiologica major, explicit sau nu. Ca opiune eanu poate fi i nu trebuie s fie exclusiv i intolerant.

Pe baza inventarierii datelor, a claritii opiunii, orice doctrin evalueaz societatea isistemul politic, distinge ntre parteneri i adversari, ntre progres i regres, ntre doctrine

valide si periculoase, etc.Cu toate acestea doctrina este imagine si nu iluzie pentru ca se bazeaza pe fapte, intr-oincercare de cuprindere cit mai larga si nu pe constructii arbitrare. Cu cit ignoracomplexitatea faptelor si calitatea sa de a fi doar o conceptie si nu conceptia politica - cuatit ea risca sa se auto-elimine ca doctrina politica.Pericol pentru o doctrina este sa fie ruinata din interiror prin incoerenta si inconsecventa

pe de o parte, pe de alta parte prin inadecvare la situatia politica reala, prin miopiefilosofica si politica.Pericol este de asemenea sa fie depasita si discreditata din afara, prin critica si forta deatractie a altor doctrine.

Dar pericolul principal este intotdeauna cel interior pe care se cladeste cel exterior.n mod mai mult sau mai putin manifest, n orice doctrin gsim la rigoare:

1-o conceptie-descriptiva dintr-o perspectiva axiologica data2-o evaluare3-o predictie4-o propunere politica

2 METADOCTRINA


4/9

In perspectiva metadoctrinar, orice doctrina urmareste concretizarea unor solutii laanumite probleme considerate esentiale pt. viata social-politica:1.orice doctrina ofera o interpretare a conditiei umane in spatial social-politic, mai

precis, ea exprima o optiune asupra raporturilor precisece ce se stabilesc intre individ si

societate2.doctrina politica este chemata sa defineasc locul si rolul politicii in societate,menirea sa specific fa de celelalte tipuri de activitati. In esenta, o doctrina politicaeste obligata sa-si precizeze optiunile in legatura cu societatea civila, de aceea eatrebuie sa avanseze un model economic, o politica culturala, etnica si religioasa. Fatade toate acestea, urmeaz sa se contureze un anumit regim politic.3.orice doctrina trebuie sa se concentreze asupra caracteristicilor fundamentale aleregimului politic pe care ea l propune; sa arate pe ce ageni politici se mizeaz si ce tipde relaii de putere urmrete sa instituie in societate.4.De asemenea, doctrina trebuie sa precizeze dup ce reguli se conduce societatea in

ansamblul ei si ce valori trebuie sa defineasc spiritualitatea politica din contextul ales.

3. FUNCIILE DOCTRINELOR POLITICE

Doctrinele politice indeplinesc functii politice atit fata de agentii vietii politice direct,cit si fata de alte doctrine. In acest, al doilea caz, ele se adreseaza indirect agentilor vietii

politice de la alegator la parlamentar. Adresindu-se agentilor vietii politice este limpede,ca destinatia lor este: cistigarea, sau mai blind spus, orientarea actiunii lor politice(obtinerea adeziunii politice). Indiferent ce s-ar spune doctrinele nu pot fi decit angajate

politic, partizane, partinice. Ele sustin o orientare politica si resping alta. Scopul lor esteorientarea politica, cistigarea adeziunii politice. Pentru a-si putea indeplini functia deorientarea, ele indeplinesc o serie de alte functii marturisit sau nemarturisit subordonateacesteia:

- furnizeaza CONCEPTII cit mai inchegate cu privire:- la structura si functionarea sistemului vietii politice si chiar sociale;- la situatia politica de ansamblu si la cea particulara;

sopuri politice obiective;- fenomenul politic viu ;

- propun IDEALURI sociale si in functie de ele, propun scopuri politice obiective.In cadrul acestor conceptualizari ale politicului, doctrinele descriu, explica si prevadstructurile si evolutiile politice.- formuleaza obiective si scopuri -idealuri politice de urmarit;- se raporteaza critic la alte doctrine.Rostul acestei conceptualizari este asa cum am mai spus: orientarea politica.Orientarea politica poate fi inspirat, benefic sau dimpotriva. Ea este benefica atunci

cind urmareste:a). rationalizarea deciziei agentului politic, ca decizie in cunostinta de cauza - in

cunostinta de situatia politica, de idealul politic, cu interesele pe care promoveaza, pecare le omite si pe care le anihileaza, de riscurile sociale si individuale ale acestei decizii,


5/9

etc. Rationalizarea este mai adinca atunci cind doctrina se intoarce asupra sa insasi si serecunoste deschis doar ca UNA din alternative avind meritele si lipsurile ei, cistigurile siriscurile ei. La acest nivel doctrina este sustinuta cu loialitate, chiar in momentele sale dedeclin. La acest nivel se modereaza entuziasmele si depresiile, isteriile politice.La acest

nivel agentul politic este situat in cadrul jocului de forte real al sistemului politic.b). consecventa si perseverenta directiei politice urmarite, cind depasesteconjuncturalismul oportunist.Aceasta nu inseamna sclerozarea intr-o atitudine depasitade situatia politica data, dar nici abandonul principiilor in fata primului vint potrivnic. Odoctrina bine structurata este un teren suficient de ferm si pentru momentele de criza. Ea

permite elaborarea unor solutii creatoare in continuitatea vechii constructii. Am indraznisa spunem ca aceasta este functia conservatoare a fiecarei doctrine. Si ca ea este tot atitde insemnata ca si cea radical reformatoare, progresista.

c). autoevaluarea pe termen lung in functie de obiectivele concrete urmarite. Estebenefica cind stie sa-si contabilizeze exact ajunsurile si neajunsurile.

d). cind se raporteaza la alte doctrine ca alternativa - care fie operationalizeaza mai scurtcalea de atingere a unui ideal (tinind cont ca viata umana este limitata - sacrificiul a douageneratii pentru binele absolut a celei de-a treia este imposibil de realizat istoric siimposibil de acceptat axiologic), fie se pliaza mai bine nevoilor istorice concrete, fie aremijloacele manageriale de a realiza angajarea tuturor factorilor sociali (de a evitamarginalizarea), intr-o directie unica general satisfacatoare.

De pe aceasta pozitie, ea recunoaste si respecta valorile celorlalte alternative,stabileste distantele politice fata de ele, posibilitatile de cooperare si de compromis.

Este canceroas atunci cnd:a). se prezint ca absolut, unic, de nenlocuit, impus obiectiv, deasupra voinei i

alegerii subiectului politic - indiferent daca aceasta impunere peste oameni este numitafatalitate istorica, sens al istoriei, voina divin, etc. Acest tip de doctrine INDOCTRI-

NEAZA, trec elementul pasional deasupra celui rational, confisca persoana intr-operspectiva unica, cer loialitate desavirsita si exclud in mod absolut orice alt tip deoptiune sociala;

b). cind organizeaza sub umbrela a indiferent ce propaganda luminoasa - societateacivila dupa regulile organismului politic, cind devine program politic si elimina orice

diversitate pe temeiul ca numai unitatea este eficienta.(Si pe termen scurt, unitatea esteindiscutabil mai eficienta.) Dar oamenii vii obosesc foarte repede in pozitie de drepti sichiar sa stea incolonati. Oboseala duce la apatie si eficienta spectaculoasa de la inceput,devine "a te face ca faci" si orice crestere reala este compromisa. Mai ramine loc doar

pentru cresterea de constringere obtinuta printr- un sistem politienesc constins el insusisa fie tot mai vigilent si mai constringator, in virtutea unui scop caruia nu-i mai vederostul. Nimeni nu mai este satisfacut de nimic, nimeni nu mai crede in nimic. Persoaneleaparatului isi doresc si ele un mic orizont de bine, o scapare, dar actioneaza in sistemulconstringerii, apatic, pentru ca sistemul devine caracatita de care nu poti scapa.

c). cind se apologiaza pe sine si respinge ca dusmanoase, periculoase, false alteperspective.(Este cazul manipularii totale si demagogice.)


6/9

Transarea ferma intre cele doua tipuri de orientari este posibila doar teoretic. Inrealitate nici o doctrina politica nu are curatenia cristalului. Fiecare contine o doza deexclusivism, de autoapologie. Atunci cind alimenteaza un program de guvernare fiecarealuneca spre o anume tentativa de a guverna incolonat si societatea civila, "de a gasi

unitate sociala".-Dupa regula lui Montesquieu Puterea corupe, iar puterea absoluta corupe in modabsolut" pe de o parte, nu se poate gasi practic un exemplu de societate totalitara care sanu aiba adeptii sai si justificarile sale reale.

De aceea teoretic, trebuie recunoscut ca Doctrinele politice indiferent de ce factura arfi sunt concomitent:propuneri de idealuri politice - orientari si descrieri politice marcatede perspectiva pornita din aceste idealuri.

Nemultumirile pe care le-am putea avea fata de lipsa lor de tarie sunt compensate.Tocmai caracterul lor mereu particular ne plaseaza pe noi oamenii simpli in pozitia de aalege, a hotari destinul nostru politic pe termen lung si ne confera demnitatea de a ne lua

raspunderi si obligatii politice.

Ct priveste funciile politice propriu-zise este de remarcatca ele depind direct defolosirea doctrinelor in programele politice.

SISTEMATIZAREA SI CLASIFICAREA DOCTRINELOR POLITCE

O tipologie a doctrinelor politice trebuie s in seama de soluiile pe care aceasta le

ofer marilor probleme, n jurul crora se construiesc, dar i de contextul cultural sisocial n care se afirm. Caracterizarea unei doctrine trebuie sa aib n vedere urmtoriifactori:1.contribuiile feluriilor autori, fore sau actori politici la constituirea tezelorfundamentale ale doctrinei2.particularizarea acestor teze la o anumit etap istoric a unei societi.

Cea mai comuna ncercare de a sistematiza orientrile politice este de a ledispune pe o ax tradiional de la stnga la dreapta. Pornind de la aezareaconjuncturala a conservatorilor francezi in ADUNAREA NATIONALACONSTITUANTA 1789, conceptele de stanga si dreapta au facut cariera in calitate de

moduri de gandire;distinctia dintre stanga si dreapta dateaza dinaintea aparitiei capitalismului. Sensulacestei distinctii a evoluat de la o epoca la alta separand pe reformatori de conservatori,

pe capitalisti de anticapitalisti, pe materialisti de postmaterialisti.Separatia stanga-dreapta, asa cum apare ea in mod traditional, nu functioneaza in epocanoastra decat nuantat. Spre exemplu:-democratia europeana imbraca pe alocuri o hainaneoliberala, chiar daca incearca justificari ale valorilor si atitudinilor de stanga,electoratul traditional a devenit mai pragmatic in urma experientelor din ultimeledecenii si accepta anumite teze liberale, in special, cele cu continut economic.In epoca noastra s-a inregistrat un schimb continuu de substanta doctrinara care adeterminat pe multi comentatori sa ca considere distinctia stanga-dreapta e


7/9

depasita.Dupa disparitia comunismului, o singura axa folosita pt. clasificareadoctrinelor politice apare ca fiind insufienta.In mod primitiv, putem totusi considera dedreapta un partid care propune un rol minim al statului in economie si o redistribuireminima a venitului national. Un partid de stnga opteaz pt. un stat intervenionist si o

redistribuire important a veniturilor.S. ROKAN afirma ca exista in orice societate mai multe clivaje astfel nct, o sinteza anumai doi poli devine dificila. LIPHJART propune, in afara clivajului socio-economicnc sase clivaje:1.cel religios2.cel etnic3.cel rural-urban4.clivajul in functie de stipul de sustinere a regimului5.in funcie de politica externa6. clivajul fata de dimensiunea materialism-postmaterialism.

Axa materialism-postmaterialism este un concept teoretic pus in circulaie de R.INGLEHART. Aceasta axa a cuprins iniial doar 4 itemi, pt. ca mai apoi sa fiecompletata la opt(8). societatea mai puin impersonala mai multa participare la deciziile impersonale mai multa participare la deciziile politice ideile sunt mai importante decat banii libertatea cuvntului orae mai frumoase

combaterea creterii preturilor meninerea unei economii stabile creterea economiei meninerea ordinii si o armata puternica

Se constata o pondere tot mai accentuata a valorilor postmaterialiste odat ce noilegeneraii care au beneficiat de un climat social-economic stabil ajung sa domine social

prin dispariia biologica a generaiilor anterioare.

. TIPOLOGII SI TIPURI DE DOCTRINE POLITICEMultitudinea provocarilor sociale majore cu diferitele lor tipuri de probleme, varietatea

perspectivelor filosofice si religioase si multimea marilor oameni angajati in analizadestinului politic al comunitatilor umane si umanitatii in ansamblu, din ultimii 200 de ani,a generat un numar atit de insemnat de doctrine politice incit este cel putin greu, daca nuimposibil de tipologizat exhaustiv.

Punctele de vedere care ar putea grupa aceste contributii pe mari familii ar fi:a). curentul de gndire: liberal, conservator, social- democrat, socialist, democrat-

crestin, fascist, comunist etc.


8/9

n irul fiecrui curent doctrinele prezint doar o relativ unitate. In cadrul acesteiadeosebim o orientare radicala si una moderata. De multe ori avem si elemente extremistesi de centru, corespuzator impartirii politice: radicali (aripa tinara a unui partid) simoderati (aripa batrinilor), astfel:

extrema dreapta -exclusivist elitista;MODERATII

CENTRUL

RADICALIIextrema stinga - permisiv anrhista, populista

si anti-elitara.

b). pe tari sau regiuni: doctrinele din Franta, Anglia, Germania, S.U.A., Romania, ex-U.R.S.S., China, America Latina, Africa, lumea Araba, etc.)

c). pe probleme: suveranitatii,federalismului, mediului, pacii, trcerii de la socialism lacapitalism

d). pe stringente : pacea in ex-Iugoslavia, Parteneriatul pentru pace, extremismulfundamentalist, nationalismul, URSS etc.

e). pe adeziuni : pro si contra federaliste de ex, pro si contra capitaliste, pro si contra

comuniste.f). pe situari sociale : de dreapta si de stinga. Doctrinele de dreapta sunt elitar-aristocratice si exclusiviste in acest sens, cele de stinga sunt permisiv democratice pina laanarhie, mereu revolutionare, egalitariste. Originea acestor delimitari se afla intr-uneveniment din Franta. Adunarea constituanta 28 august l789 dezbatea problema dacaregele are sau nu drept de veto. Pentru a simplifica votarea sustinatorii regelui s-auasezat in dreapta presedintelui oponentii in stinga.

g). pe personalitati : "Monroe" -(sustinatorul neamestecului S.U.A. in problemeeuropene si invers) de la James Monroe - "Brejnev"- (protejarea regiunilor socialiste decatre U.R.S.S., pe baza ei s-a intervenit in Cehoslovacia in l968, innabusind "Primavara

de la Praga "); "Reagan" -sprijinirea armata a insurgentilor anticomunisti pentru a slabiU.R.S.S. "Thachter", "Gorbaciov" etc.

Desi ar fi utila consecventa logica in formularea si dezvoltarea unei doctrine, eaconteaza foarte putin. Esentiala este concentrarea pe problemele pe care le ridicaevolutia social- politica, identificarea si formularea acestora in termeni rationali,

propunerea solutiilor viabile. Doctrinele politice sunt cele mai dinamice teorii sociale.Orice abordare a lor din interese politice trebuind sa depaseasca clasificarile sietichetele, auto-proclamarile, trebuie sa depaseasca patratele in care ar putea fi, eventual,incadrate de ticurile mentalitatii jurnalistice. Abordarea specializata, analiza ar trebui saurmareasca doctrina in relatie cu idealul politic declarat dar mai ales cu situatia reala.


9/9

Numai asa se poate distinge intre utopii si doctrine politice, si intre doctrine apte safundamenteze un program politic eficient, orientat democratic de doctrine canceroase.

Intrucit gruparea este un procedeu didactic initiat pentru economia inventarierii siintelegerii pozitiilor si propunerilor din doctrine, un procedeu posterior procesului creerii

si afirmarii lor, ea nu respecta cerintele logice ale operatiei de clasificare. De aceea pot fidoctrine care ramin in afara claselor stabilite, pot fi doctrine care sa faca parteconcomitent din doua grupuri etc. Pot exista si situatii in care o doctrina cum este cea alui Edmund Burke- din Reflectii asupra Revolutiei Franceze sa fie socotita de catre uniispecialisti drept conservatoare, (francezii, in special) si de catre altii liberala!

Atragem deci atentia ca: gruparea este relativa, ca este strict dependenta de criteriulenuntat si ca este oricind parfectibila. Orice mare doctrina este greu de incoronat pentruca prin esenta ei, prin scopul ei ea este creatie si atunci ea este refractara clasificarilor.Doar doctrinele epigonice, ne - ? ? ?, pot fi usor incolonate.

conceptul doctrina politica

Documents