Concept fundamentaleNotiunea de variabilaVariabilitatea se refera la proprietatea obiectului de studio de a lua valri diferite. Cercetarea psihologica are drept scop essential studierea variabileleor, mai exact explicarea variabilitatii diferitelor caracteristici alerelaitatii.Variabile dependente/independenteVariabila dependent devine obictl masurarii cu scopul de a fi utilizata in fundamentarea unor concluzii. Prin opozitie, variabila independent este utilizate ca variabila de influenta. Trebuie retnut ca nu exista variabile independene sau dependente prin natural or. Caracteristica de a fi un tip sau altl de variabila provine din rolulcare le este atribuit de catre cercetator intr-un anumit context de studio.Variabile continue/variabile discreteSe numeste continua o varibila de tip numeric (cantitatic, de tip interval/raport) care are un numar theoretic infinit de niveluri ale valorior masurate. Acest tip de variabila poate lua orice valoare, permitand utilizarea zecimalelor. Ex. Timpul de reactive, inalimea, greutatea etc.Se numeste variabila discrete o variabila cu un numar finit de valori pe care le poate lua. Ex: numatul pesonanelor dintr-o familie, numarul de tigari fumate zilnic etc.

Masurarea in psihologieMasurarea in psihologie vizeaza pe langa aspect clare si anumite tresatur de natura psihica, constructe abstracte care incearca sa descrie anumite caracteristici ale conduitei umane. Singura modalitate prin care putem emote judecati cu un anumit nivel de generaitate asupra lor este aceea de a gasi un instrument adecvant pentru a le masura. Daca nu poate fi masurata, nici o caracteristica psihologic nu prezinta valoare stiintifica.Debutul teoritizarii masurarii in psihologie s-a produs odata cu aparitia articolului On the theory of scale of measurement (Stevens). Conform autorului a masura inseamna a atribui valori numerice obiectelor si fenomenelor, in conformitate cu anumite reguli. Judd si McClelland obseva ca aceasta definitie are cel putin doua limite majore: Nu toate masurarile au un cracter numeric O regula de atribuire a numerelor are caractr de masurare numai daca instituie o anumita semnificatie cu provore la caracteristica masurata.Drept urmare, atorii considera ca masurarea este un process prin care varietatea infinita a observatiilot umane este redusa la o descriere sub forma numerica sau simbolica, ce se presupune ca reprezinta anumite regularitati semnificative la nivelul entitatilor observate. In psihologie, etitatile supuse masurarii pot fi de natura fizica (timpul de ractie, varsta) sau pot fi constructe psihice ca sociabilitatea, motivatia etc. principala caracteristica a constructelor psihologice asa cum sugereaza si denumirea este aceea ca ele reprezinta rezultatul unui process de contructie mintala prin care psihologul descire o anumita categorie de conduit sau reactii psihice. Constructele psihice nu pot fi masurate direct, ci numai prin manifestarile lor particulare.Scale de masurare1. Nivelul nominal - o masurare pe scala nominal inseamna de fapt plasarea obiectelor in diferite clase sau categorii. In acest caz, o valoare nu este cu nimic mai mare sau mai mica decat alta. Acestea pot fi de doua feluri:a. De identificare atunci cand o vaoare are rolul de codificare a indentitatii, referindu-se in mod unic la o anumita peroana (CNP).b. Categoriale atunci cand desemneaza formele pe care le ia o variabila. Acest tip este in mod obisnuit intrebuintat in psihologie ori de cate ori este necesare repartizarea subiectilor pe diverse clase sau categorii.Valorile masurate pe o scala niminala au un character calitativ si nu suporta operatii numerice, altele decat cele descriprive.2. Nivelul ordinal valorile plasate pe o scala de tip ordinal au o anumita semnificatie cantitativa, dar aceasta este limitata la raportul de marime. Valorile de tip ordinal ne spun daca o valoare este mai mare sau mai mica decat alta, daca o anumita calitate este prezentata intr-o masura mai mare sau mai mica, fara a putea preciza care este diferenta de cantitate a caracteristiciii masurate. Valorile de tip ordinal au o semnificatie calitativa si nu una cantitativa. Coduile valorilor ordinale pot fi date si arbitrat dare le trebuie sa exprime idea de ordine.3. Nivelul de interval o variabila masurata pe o scala de interval ne ofera informatii ne n=doar destre ordinea de marime ci si despre dimensiunea exacta a caracteristicii masurate. Valorile de acest tip a un character cantitativ, exprimat numeric iar intervalele dintr ele sunt egale.o caracteristica a valorilor masurate pe scala de interval este absenta unei valori zero absolute.4. Nivelul de raport valorile exprimate pe o scala de raport detin cel mai inalt grad de masurare. Pe langa egalitatea intervalelor, specifica scalei de interval, acest tip de valori se raporteaza la o valoare zero absoluta. Din acest moriv este permisa aprecierea raportului dintre doua valori.in psihologie sunt putine variabile acceptate ca masurate pe scala de raport, deoarece sunt putine situatile in care avem de-a face cu caracteristici ce pot lua valoarea zero absoluta.Variabile categoriale o variabila se numeste categoriala atunci cand valorile acesteia descriu categorii. Ex: genul, temperamental etc. variabilele categoriale pot fi atat de tip nominal cat si de tip ordinal. Categorile trebuie sa se excluda reciproc (sa nu existe cazuri care pot face parte din mai mult de o singura categorie) sis a fie exhaustive (trebuie sa acopere intrega plaja de posibilitati la nivelul populatiei studiate, pentru a nu ramane cazuri neanalizate).Erori de masurare valoarea masurata este suscptibila la numeoase surse de imprecizie, de la imperfectiuni ale testului pana la infuente ale unor factori ai mediului de testare, ai sutiatiei de testare sau ai dispozitiei individuale. In conformitate cu modelul prmovat de teoria masurarii price valoare (x) rezultata din masurare este compusa din valoare adevarata (true score) si o anumita cantitate de eroare (Error). X = T + E. ponderea valorii adevarate si cea a erorii nu vor putea fi niciodata stiute, dar ele sunt prezente in orice masurare. Eroarea de masurare este de doua feuri: Eroarea aleatorie (eA) eroare produsa de surse care ar putea afecta valorile masurate fie intr-un sens crescator fata de scorul adevrat, fie intr-un sens descrescator fata de acesta. Eroarea nu are niciodata un character absolut aleatoriu si nu are o sursa unica. Cea mai importanta caracteristica a erorii aleatorii este aceea de a nu afecta media esantionaului de cercetare, desi influenteaza valorile individuale. Din acest moriv, eroarea aleatorie mai este numita zgomot de masurare. Eroarea sistematica (eS) afecteaza doar intr-un anumit sens valorile (mai mare sau mai mic) fata de scorul adevart. Ea este determinate de orice factor care are un effect, direct sau indirect, asupra masurarii. Spre deosebre de eroarea aleatorie, eroarea sistematica tinde sa orienteze intr-un anumit sens valorile, fie prin cresterea, fie prin scaderea lor, in functie de natura situatiei. Eroarea sistematica mai este denumite si bias.

Statistica parametrica/statistica neparametricaEsenta procedurilor statistice este verificarea ipotezelor. Aceasta se face prin utilizarea unor procedure de calcul care urmaresc punerea in evidenta a legaturilor dintre variabile. Atunci cand aceste procedure se aplica unor situatii in care variabilele dependente sunt de tip cantitativ (interval/raport), procedura se numeste parametrica. Prin opozitie, procedurile aplicate in cazul in care variabilele dependente sunt de tip calitativ (nominale sau ordinale) se numesc neparametrice.Scale de masurare si variabileDin perspectiva masurarii, variabila se refera la o caracteristica supusa masurarii, in timp ce scala se refera la o modalitate de masurare. Faptul ca valorile masurate pe o scala de nivel superior (cantitativ) pot fi convertite in valori masurate pe scale calitative. Niciodata insa nu vom putea transforma valorile calitative in valori cantitative. Atunci cand exista posibilitatea de a allege, se va prefera intotdeauna masurarea pe o scala cantitativa.Studii experimentale/studii corelationaleCronbach (1957) face distinctia intre doua discipline psihologice , de fapt, intre doua metode de abordare a cunoasterii in psihologie, metoda experimentala si metoda corelationala. In cazul studiilor experimentale, cercetatorul nu se limiteaza la masurarea variabilei independente, ci o manipuleaza.In cazul studiilor numite corelationale, variabilele dependente si cele independente sunt masurate in consitii care nu permit concluzii de tip causal. Se admite ca rezultatele studiilor corelationale pot fi interpretate uneori in termini cauzali, utilizand teorii existente sau ipoteze, dar astfel de rezultate nu pot constitui in nici un caz o dovada stiintifica a unei relatii de ti cuzal.In psihologie, ponderea studiilor corelationale este mult mai mare decat a celor experiementale, care sunt mai pretentioase si mai dificil de realizat. Prin studio correlational nu se intelege o cercetare in care se utilizeaza coeficientul de corelatie, ce reprezinta una dintre procedurile utilizate in statistica, ci utilizarea oricarui tip de test statistic care urmareste punerea in evidenta a legaturii dintre variabile, fara ca datele cercaterii sa fi fost obtinute intr-un context experimental. Pentru evitarea confuziei, a fost propus termenul de studio observational in loc de correlational.Populatie/esantionObiectivul legitim al cercetarii este identificarea unor adevaruri cu un anumit grad de generalitate. Dpdv statistiv, generalul este reprezentat de totalitatea valorilor care descriu o anumita caracteristica si este numit populatie. In practica d ccercetare stiintifica se supun studiului psihologic loturi mai restranse, extrase din ansamblul colectivitatii vizate, ai caror parametrii descriptive (medie,variablitate) sunt extrapolate, in anumite conditii cu autorul unor sporceduri specializate, la populatia din care fac parte.A fundamenta un adevar statistic inseamna a trage o conclusive care descrie parametrii unei populatii de valori pe baza indicatori;pr unui esantion din acea populatie.DEF: populatia= totalitatea unitatilor de informative care constituie obiectivul de interes al unei investigatii. Prin unitati individuale de informative intelegem cel mai adesea personae. In esenta prin populatie intelgem extinderea maxima posibila, sub aspectul volumului, a respectivei cunitati de informative. Populatiile pot fi: Infinite (nr unitatilor compoente nu este cunoscut) Ex. Populatia fumatorilor etc. Finite (nr unitatilor este cunoscut) Ex: populatia studentilor unei facultati.DEF: esantionul = reprezinta unitatile de informative selectinate pentru a fi efectiv studiate. Idea pe care se bazeaza cercetarile pe esantioane este aceea ca se pot face aprecieri asupra unei intregi populatii. Calitatea unui esantion de a permite extinderea concluziiot la intreaga populatie din care a fost extras se numeste reprezentativitate. Estimarile pe baza de esantion contin intotdeauna o marja mai mare sau mai mica de eroare. Pentru a permite fundamentarea iferentelor statistice, esantionul trebuie sa fie contituit din unitati de informative independente unele de altele. Independent valorilor se refera la faptul ca fiecare valoare trebuie sa fie absolut distincta de celalalte. Constituirea unui esantion trebuie sa evite efectele unir factori sistematici care sa interfireze cu obiectivele stuiului, orientand rezultatele intr-o anumita directive (bias).modul de constituire a esantionului este decisive pentru nivelul de reprezentativitate. Esentiala in acest caz este asigurarea conditiilor ca esantionul sa acopere in mod real caracteristicile populatiei. Esantionarea poate fi de doua feluri: aleatorie si nealeatorie.Esantionarea aleatorie: Esantionarea stratificata multistadiala populatia se imparte in categorii, fiecare categorie in subcategorii samd, iar subiectii sunt selectionati aleatoriu in cadrul categoriei cu nivelul cel mai scazut. Se obtine atfel un esantion care reproduce fidel structura populatiei. Esantionarea prin calsificare unistadiala se identifica categorii pe un singur nivel, iar subiectii se extrag aleatoriu din fiecare categorie. Esantionarea aleatorie globala - subiectii sunt extrasi aleatoriu din ansamblul populatiei. La intamplare inseamna in acest caz utilizarea unei procedure special care asigura fiecarui subiectal populatiei exact aceleasi sanse de a fi inclus in esantion. In acest scop se pot utiliza programe de calculator sau tabele de numere aleatorii.In cazul esantionarii nealatorii (de convenienta sau pseudoaleatorii) sunt utilizati subiectii disponibili.Statistica descriptive/statistica inferentialaStatistica descriptive se refera la metodele cu ajtorul carora se analizeaza caracteristicele variabilelor statistice. Cu ajutorul statisticii descriptive ne putem face o imagine cu privire la caracteristicile unei distributii luate in sine, fara putea emote judecati comparative prin raportare la populatia de valori din care fac parte valorile distributiei respective sau la un alt lot de valori (esantion) din aceeasi populatie.Statistica inferentiala suprinde metodele de verificare a ipotezenlor de cercetare prin testarea ipotezelor statistice. Statistica inferentiala ne pune la dispozitie metode specific prin care sa putem afirma, cu o anumita probabilitate, daca o eventala diferenta dintre media timpilor de reactive in cele doua conditii este semnificativa sau nu. Este important de retinut ca alegerea statisticii parametrice sau neparametrice se face pornind de la natura variabilei dependente. Atunci cand aceasta este de tip cantitativ si nu se abate de la consitiile impuse de procedura statistic ape care dorim sa o aplicam, se utilizeaza teste statistice parametrice. In orice alte conditii, se apeleazsa la teste neperametrice.Concluzii: Variabilele observate reprezinta caracteristici direct masurabile Variabilele letente exprima constructe psihologice masurate indirect prin intermediul unor indicatoori. Statistica descriptive se ocupa cu sintetizarea si prezentarea datelor Statistica inferentiala se ocupa cu generalizarea relultatelor la nivelul populatiei din care a fost extras esantionul Variabilele dependente sunt cele de care cercetatorul este interest direct, fiind masurate in vederea extragerii unei concluzii. Variabilele independente reprezinta conditia sau contextual din care rezulta variatia valorilor variabilei dependente Populatia reprezinta totalitatea unitatilor de informative care constituie control de interes al unei cercetari. Esantionul reprezinta o selectie, pe baza unei anumite reguli, a unitatilor de informative, cu scopul de a trage concluzii asupra populatiei. Un esantion este reprezentativ atunci cand caracteristicile sale reproduce in mod correct caracteristicile populatiei din care a fost extras. Reprezentativitatea esantionului este intotdeauna imperfect (contine o anumita eroare). Studiile de tip correlational pun in evidenta relatia dintre variabile fara a sustine concluzii de tip causal. Studiile de tip experimental pun in evidenta relatii de tip causal intre variabile. Statistica descriptive are drept obctiv organizarea, sintetizarea si descrierea datelor. Statistica inferentiala sustine concluzii cu privire la ipotezele cercetarii.