raport de mediu plan urbanistic zonal lotizari t3 si …apmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

RAPORT DE MEDIU – PUZ- Lotizari T3 si T22 comuna Smulti, Judeţul Galaţi

Consiliul Local Comuna Smulti, Judeţul Galaţi 1

RAPORT DE MEDIU

PLAN URBANISTIC ZONAL

LOTIZARI T3 SI T22

COMUNA SMULTI, JUDETUL

GALATI

Beneficiar: Consiliul Local al Comunei SMULTI, Judeţul Galaţi

Autor SC DANIAS SRL – Elaborator studii pentru protectia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilant de Mediu (BM), pozitia 224 in Registrul National al Elaboratorilor Atestat emis la 10.06.2010 valabil pana la 10.06.2015

octombrie 2011



CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………... 4 1. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului

sau programului, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante ………………………………………………………………………

6

1.1. Aspecte generale …………………………………………………………… 6 1.2. Obiectivele Planului Urbanistic General ………………………………. 7 1.3. Relatia PUG cu alte planuri si programe relevante …………………. 8 2. Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei

sale probabile in situatia neimplementarii planului urbanistic general propus ………………………………………………………………

9

2.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului ……………………… 10 2.1.1. Apa …………………………………………………………………………….. 10 2.1.2. Aer …………………………………………………………………………….. 10 2.1.3. Sol si subsol ………………………………………………………………… 11 2.1.4. Biodiversitate: flora si fauna …………………………………………….. 12 2.1.5. Relief ………………………………………………………………………….. 12 2.1.6. Populatia si sanatatea umana …………………………………………… 14 2.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic …………………... 18 2.1.8. Cai de comunicatie si transport ………………………………………… 18 2.1.9. Managementul deseurilor ………………………………………………… 18 2.2. Evolutia probabila a mediului in cazul neimplementarii PUG …….. 19 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata

semnificativ ………………………………………………………………….. 23

3.1. Apa …………………………………………………………………………….. 23 3.2. Aer …………………………………………………………………………….. 24 3.3. Sol ……………………………………………………………………………... 25 3.4. Biodiversitate: flora si fauna …………………………………………….. 25 3.5. Mediul social si economic ………………………………………………... 25 3.6. Zgomot si vibratii …………………………………………………………... 25 3.7. Peisajul ……………………………………………………………………….. 26 4. Orice problema de mediu existenta relevanta pentru PUG ……….. 27 5. Obiective de protectie a mediului stabilite la nivel national

relevante pentru PUG ……………………………………………………… 27

5.1. Obiective de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international ………………………………………………

27

5.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului ……… 29 6. Potentialele efecte semnificative asupra mediului …………………. 33 6.1. Metodologia de evaluare utilizata in PUG …………………………….. 33 6.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea PUG …………. 34 6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementarii PUG

asupra obiectivelor de mediu relevante ………………………………. 39

7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontiera ……………………………………..

42

8. Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de



complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii PUG ………………………………………………………….

42

8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa ………………….. 43 8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer ………………….. . 46 8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol …………………... 46 8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu biodiversitate …….. 47 8.5. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului

social si economic …………………………………………………………. 47

8.6. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra patrimoniului cultural, arheologic si arhitectonic …………………...

48

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantei optime …………………………………………………………………………

49

10. Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului ………………….

52

11. Rezumat fara caracter tehnic ……………………………………………. 55 12. Glosar de termeni ………………………………………………………..... 57 13. Bibliografie …………………………………………………………………... 58 Anexe



INTRODUCERE

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultate le acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor. Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare – aplicat la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor – a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice generale încadrate la pct. 12 - Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. i), intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004. Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Pentru evidenţierea zonelor critice din punct de vedere al protecţiei mediului şi transpunerea în termeni concreţi ai disfuncţionalităţilor rurale şi vulnerabilităţii elementelor de risc din teritoriul administrativ al comunei Smulti şi localităţilor aparţinătoare s-au utilizat, în principal: metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori şi

indici statistici; metode calitative pentru evidenţierea unor parametri calitativi ai mediului , dar

şi a percepţiei populaţiei faţă de diferite aspecte care caracterizează habitatul;

mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitatea clasificării datelor şi interpretării rezultatelor obţinute în urma prelucrării.

Demersul s-a bazat pe inventarierea şi analiza valorilor distribuţiei în spaţiu şi timp a indicilor de presiune umană, urmărind, pe de o parte, evidenţierea factorilor de stres în funcţie de mărimea, importanţa şi dimensiunea impactului asupra componentelor naturale ale ecosistemului, iar pe de altă parte, percepţia comunităţii locale asupra



principalelor categorii de disfuncţionalităţi ale mediului rural care induc o stare de disconfort în rândurile acesteia. In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. 1. Titularul planului Consiliul Local al Comunei Smulti, Judeţul Galaţi, telefon/fax: 0236/331955 Persoana de contact: Primar Smulti – Costica Gafton 2. Autorul atestat al raportului de mediu

Autorul atestat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru realizarea Raportului de mediu este SC DANIAS SRL, cu sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap.61, Judeţul Galaţi, CUI RO3814348, J17/438/1993, telefon:0236 412 126, fax: 0236 435180 - Elaborator studii pentru protectia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilant de Mediu (BM), pozitia 224 in Registrul National al Elaboratorilor. 3. Denumirea planului Plan Urbanistic Zonal – Lotizari destinate constructiilor de locuinte, Comuna Smulti, Judeţul Galaţi 4. Aşezare geografică şi administrativă Comuna Smulti este situata in centrul judetului Galati, iar coordonatele geografice ale comunei Smulti sunt:

450 93' latitudine nordică şi

270 75' longitudine estică. Teritoriul administrativ al comunei Smulti are urmatoarele vecinatati:

la nord - teritoriul administrativ al comunei Draguseni;

la est - teritoriul administrativ al comunei Varlezi

la sud - teritoriul administrativ al comunei Corni;

la vest - teritoriile administrative al comunelor Corod si Valea Marului.



Fig. 1: Incadrarea Comunei Smulti în teritoriul Judeţului Galaţi Suprafaţa administrativă a comunei este de 5.563,00 ha: din care 5.255,87 ha extravilan şi 307,13 ha teren intravilan.

1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic General, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante

1.1. Aspecte generale

Planul Urbanistic Zonal stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru Comuna Smulti, pe baza analizei pluricriteriale a situaţiei existente. Se propune conturarea unor direcţii de dezvoltare în politica de construire şi de amenajare a teritoriului comunei, pe o perioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcţionale, potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului. PUZ a fost elaborat in scopul:

1. Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatilor si anume :

a stabilirii modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor;

stabilirii şi delimitarii zonelor construibile, a zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire, precum şi a zonelor funcţionale;

stabilirii şi delimitarii teritoriului intravilan;

evidenţierii deţinătorilor terenurilor şi a modului de circulaţie juridică a terenurilor;

Vecini :

Comuna Smulti

Comuna Draguseni Comuna Varlezi Comuna Corni Comunele Corod si Valea Marului

2

3



delimitarii suprafeţelor pe care se preconizează realizarea obiectivelor de utilitate publică;

2. Modernizarii şi dezvoltarii echipării edilitare; 3. Optimizarii relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi cu cel judeţean; 4. Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica; 5. Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism si autorizatiilor de construire

1.2. Obiectivele Planului Urbanistic Zonal

Prin „propunerile de organizare urbanistică” prezentate în PUZ – ul promovat de comuna Smulti se trasează liniile directoare de dezvoltare viitoare ale comunei, pe planul organizării teritoriale, reţelele edilitare, managementul deşeurilor, etc. In PUZ se propun urmatoarele obiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura :

Lotizarea unei suprafete de 56,74 ha pentruconstruirea de locuinte;

realizare sistemul de alimentare cu apă potabilă;

realizare retea de canalizare in sistem centralizat pentru asigurarea evacuarii apelor uzate menajere si a celor pluviale

rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice;

realizare reţea stradala si asfaltari ale viitoarelor drumuri comunale

realizare reţea de energie electrică si telefonie;

realizare retea de alimentare cu gaze naturale

Amenajarea de spatii verzi, sport si agreement BILANT TERITORIAL

ZONE FUNCŢIONALE

EXISTENT PROPUS

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Terenuri agricole (pasune) 56,74 100 - -

Zona destinata locuinte si functiuni complementare, institutii si servicii

- - 32,794 57,80

Zona cai de comunicatie si transport rutiere

- - 9,62 16,95

Zona spatii verzi si de protectie - - 12,69 22,37

Terenuri degradate cu riscuri naturale

- - 0,76 1,34

Constructii tehnico - edilitare - - 0,80 1,41

Spatii destinate activitatilor comerciale, prestarilor de servicii

- - 0,076 0,13

TOTAL INTRAVILAN 56,74 100 56,74 100



BILANT TERITORIAL T 3

ZONE FUNCŢIONALE

EXISTENT PROPUS

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan



- - 14,804 71,21


- - 4,00 19,24



- - 0,76 3,66

Constructii tehnico - edilitare - - - -


- - 0,036 0,17


BILANT TERITORIAL T 22

ZONE FUNCŢIONALE

EXISTENT PROPUS

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan



- - 17,99 50,04


- - 5,62 15,63



- - - -

Constructii tehnico - edilitare - - 0,80 2,23


- - 0,04 0,11


Conform Regulamentului de Urbanism sunt stabilite urmatoarele: 1. Pentru zona de locuinte si functiuni complementare

POT max: 30%

CUT max = 0,9 - pentru constructii P+2


CUT max = 0,3 - pentru constructii P 2. Pentru zona de servicii:

POT max: 30%




PUZ prevede lotizarea parcelei T3 in 206 loturi, iar a parcelei T22 in 237 loturi. Constructiile care urmeaza a se amplasa nu vor depasi 11,0m la streasina si vor avea un regim de inaltime de maxim P+2 etaje. Constructiil3e care se vor amplasa pe loturile de la drumul judetean DJ251C, vor avea regimul min de P+1 si se vor amplasa la min 12,0m masurati din axul drumului, respectandu-se zona de protectie de 24,00 m pentru drumurile judetene. Parcarea se va asigura in interiorul loturilor create. 1.3. Relaţia Planului Urbanistic Zonal cu alte planuri şi programe relevante Scopul planului este de a propune actualizarea reglementãrilor urbanistice zonale din P.U.Z. si detalierea în faza de Plan Urbanistic Zonal a reglementãrilor strategice de dezvoltare urbanã stabilite prin Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al comunei Smulti. Planul Urbanistic Zonal, odată aprobat, capătă valoare juridică, constituindu-se în act de autoritate a administraţiei locale şi de clarificare şi soluţionare a conflictelor ce pot să apară între persoane fizice sau între administraţia locală şi persoane fizice. La elaborarea planurilor de urbanism şi de amenajarea teritoriului trebuie respectate prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007, în sensul luării măsurilor de ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecarei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi, de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. România ca Stat Membru al Uniunii Europene trebuie să atingă un nivel de dezvoltare egal cu cel al Statelor Membre şi să realizeze obiectivele europene de coeziune economică şi socială. Plecând de la această premisă, prioritătile şi măsurile incluse în Planul National de Dezvoltare pentru Coeziune Economică şi Socială (C.E.S.) au rolul de a sprijini dezvoltarea economică şi socială a României. De asemeni, acestea sunt argumentate şi justificate în politicile de dezvoltare sectoriale şi regionale, dar şi în strategiile elaborate de ministerele de resort, precum si in Planurile Regionale de Dezvoltare (P.R.D.), elaborate sub coordonarea Agentiilor de Dezvoltare Regionala (A.D.R.). Din Planul de Urbanism Zonal şi regulamentul local aferent acestuia, a rezultat că pentru întocmirea documentatiei de urbanism a fost analizat Planul de Amenajare a Teritoriului National, Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal: Galati-Brăila-Tulcea, Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Galati şi Planul de Urbanism General al comunei Smulti elaborate în anul 1998 de SC Urban Proiect SA Bucureşti. In P.U.G comuna Smulti au fost prevăzute obiective care se regăsesc în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 2 S-E şi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor al Judeţului Galaţi.



2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării Planului Urbanistic Zonal propus

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la D irectiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii/ aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: apa, aerul, solul şi subsolul, biodiversitatea, flora şi fauna, populaţia şi sănătatea umană, patrimonul cultural, arheologic şi arhitectonic, căi de comunicaţie şi transport, managementul deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul, turismul. Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/ aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratarea tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu. 2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 2.1.1 Apa Reţeaua hidrografică este formată din pârâul Perişani – afluent al pârâului Suhu, Perişani, Valea Seacă, Gajului şi Valea Mare, de mici dimensiuni şi unele cu caracter semipermanent. Apele de suprafaţă provin din precipitaţii atmosferice, din topirea zăpezilor şi din izvoarele de pe versanti, curgând sau staţionând la suprafaţa solului în funcţie de înclinaţia acestuia, iar în perioadele secetoase, chiar seacă. Compoziţia apelor variază în limite largi, în raport cu caracteristicile bazinului de alimentare, în funcţie de natura rocilor terenurilor din care îşi adună apele şi pe care le traversează, de anotimp, de aportul şi proprietăţile altor ape pe care le primesc etc. Ploile şi topirea zăpezilor produc modificări importante atât cantitative cât şi calitative deoarece, curgând la suprafaţa solului şi spălând suprafaţa acestuia, antrenează tot felul de impurităţi (germeni microbieni, suspensii, pesticide, fertilizanţi etc.) pe care le transportă în apă.

Apa subterană Disponibilitatea apei subterane în calitate de resursă naturalã este limitată de t rei factori: cantitatea totalã, ce se acumulează rezultând din precipitaţii, infiltrare şi scurgeri

din râuri şi lacuri; calitatea; proprietăţile solului şi ale bazinului acvifer (permeabilitate etc).

Apa subteranã reprezintă o sursă importantă de apa potabilă. Activitatea umană poate avea un efect deosebit asupra cantităţii şi calităţii resurselor de apă disponibile. Din punct de vedere hidrogeologic, nivelul apei subterane se regaseşte la adâncimi reduse faţă de cotele terenului natural (3,50 - 3,90 m în zona de luncă). Fântânile, sursă importantă de alimentare cu apă potabilă a populaţiei, trebuiesc amplasate şi construite astfel încât să respecte normele de igienă prevăzute în Ordinul nr. 536/1997 al Ministerului Sănatăţii. Cauzele probabile pentru care, în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinţelor pentru a fi utilizate direct în scopuri potabile sunt:



poluarea apelor de suprafaţă,

condiţiile şi procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluţie a diferiţilor anioni şi cationi,

dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice pe bază de azot şi fosfor şi a pesticidelor, care a condus la acumularea în sol a unora dintre aceştia (sau a produşilor de degradare);

efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu,

particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese.

Fântânile trebuie amplasate şi construite, astfel încât să fie protejate de orice sursă de poluare şi să asigure accesibilitate. În situaţia în care construcţia fântânilor nu asigură protecţia apei, iar adâncimea acviferului folosit este mai mică de 10 m, amplasarea fântânilor trebuie să se facă la cel puţin 10 m de orice sursă posibilă de poluare: latrină, grajd, depozit de gunoi, coteţe. Adâncimea acviferului freatic folosit nu trebuie să fie mai mică de 4,00 m. Resursele de apă subterană sunt de calitate, dar foarte greu accesibile datorită reliefului,

la cca. 250 m adâncime. 2.1.2 Aer Din punct de vedere meteoclimatic, zona comunei Smulti aparţine sectorului de climă temperat continentală, mai aspra comparativ cu jumatatea sudica a judetului. Precipitatiile medii anuale sunt 400-550mm/an, iar repartiţia lor este foarte neregulată, cu alternanţe ploioase şi secetoase şi cu o mare frecvenţă a ploilor torenţiale, ceea ce se reflectă în ritmul şi intensitatea proceselor de versant Cea mai mare frecvenţă o au vânturile dinspre nord – vest si nord purtătoare de umiditate. Acestea, alături de structură şi declivitate, explică intensitatea degradărilor de teren pe frunţile de creastă şi versanţi orientaţi în aceeaşi direcţie. In comuna Smulti mediul inconjurator nu este afectat de fenomene de poluare sau degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii factorilor de mediu. 2.1.3 Solul şi subsolul In perimetrul comunei Smulti cele mai extinse si caracteristice soluri sunt cernoziomurile levigate. Cernoziomurile cu subtipurile lor de evolutie (slab, moderat si puternic levigate), ocupa in mare masura culmile largi interfluviale si versantii slab inclinati. Pe versantii inclinati, erodati, aceste soluri se asociaza cu cernoziomurile in evolutie (semicarbonatice si carbonatice) local chiar cu mici zone de soluri intrazonale halomorfe si hidromorfe



Harta geologică a Judeţului Galati

2.1.4. Biodiversitate, floră şi faună În mod natural, teritoriul administrativ al comunei Smulţi aparţine în principal etajului de vegetaţie de silvostepă, specifica Colinelor Covurluiului. Vegetaţia de stepă prezentă pe teritoriul comunei este reprezentată prin pajişti de plante erbacee xerofile puternic influenţate de om, în măsura în care nu au fost transformate în terenuri cultivate. Predomină asociaţiile de firuţă cu bulbi, colilie, negară, păiuş, pir, peliniţă şi diverse compozee. Fauna - stepei şi silvostepei este caracterizată prin frecvenţa mare a rozătoarelor, popândăul, căţelul pământului, şobolanul, hârciogul, iepurele de câmp. Mamiferele mari sunt foarte puţin numeroase, existând doar câteva exemplare de vulpi, mistreţ i şi căpriori. Păsările specifice acestei zone sunt prepeliţa, potârnichea, ciocârlia. Dintre reptile sunt răspândite şopârlele de câmp şi şerpii de casă. Pe teritoriul comunei se include o zonă de stepă, reprezentată prin pajişti secundare cu bărboasă, firuţă cu bulb, peliniţă, alior, colilie, păiuş, care se mai păstrează numai pe suprafeţe reduse, locul lor fiind ocupat de culturile agricole. În luncile râurilor apar asociaţii ierboase higrofile şi zăvoaie de sălcii şi plop. Pe teritoriul administrativ al comunei Smulti, nu se regăseşte nicio zona protejata declarată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea III – zone protejate

Smulti



2.1.5. Relieful

Relieful actual al teritoriului comunei Smulţi începe să se schiţeze prin disecarea intensă a fostei câmpii pliocene aferentă Colinelor Covurluiului, în timp ce partea de sud a teritoriului - interfluvii-câmpuri, reprezintă încă porţiuni ale câmpiei lacustre pliocen-cuaternare originare. Dintre factorii modelatori ai reliefului, un rol important şi activ l-au avut reţeaua hidrografică şi procesele de versant. Terasele din lungul lor dovedesc că acestea şi-au păstrat şi direcţia de curgere din pliocen. Datorită mişcărilor tectonice pozitive din cuaternar, care au afectat şi teritoriul comunei Smulţi, Prutul s-a deplasat treptat spre est, Siretul spre vest, iar Bârladul s-a insinuat la contactul dintre formaţiunile deltaice ale acestora, care se prezentau sub forma a două imense conuri de dejecţie. Concomitent s-au desfăşurat şi procesele de versant, amplificate sau atenuate de condiţiile climatice: calde în neogen, cu alternanţe periglaciare şi interperiglaciare în pleistocen, temperat-continentale cu nuanţe excesive în prezent. Studiile efectuate pun în evidenţă caracterul structuralo-sculptural al reliefului, lucru datorat factorilor denudaţiei în principal, care au acţionat diferenţiat în funcţie de condiţiile geologice şi fizico-geografice. D.p.d.v. structural şi petrografic - datorită aspectului de monoclin al structurii geologice de suprafaţă, ilustrat de orientarea şi înclinarea generală pe direcţia nord -vest - sud-est a culmilor şi văilor, de prezenţa platourilor structurale şi a cuestelor, care depind de natura rocilor în general moi, argilo-nisipoase, dar şi cu sectoare mai rezistente la eroziune. În legătură cu rolul modelator al reţelei hidrografice din arealul comunei Smulţi, putem spune că văile consecvente – Perişani, Seacă, Gajului şi Valea Mare sunt bine reprezentate. Paralelismul văilor şi al interfluv iilor alungite pe zeci de kilometri în Colinele Covurlui – în general, separate de câmpuri înalte reprezintă etape recente de evoluţie a reliefului. Depozitele loessoide generează forme de relief specifice, cum sunt amintitele câmpuri înalte, cornişele şi abrupturile verticale formate prin procese de desprindere columnară şi de surpare, de asemenea canioanele miniaturale, crovurile şi procesele pseudocarstice (clastocarstice) şi sufozionale.



Harta unităţilor de relief Relieful sculptural Pe teritoriul comunei Smulţi factorii externi deţin rolul morfogenetic cel mai important şi anume: reţeaua hidrografică şi procesele de versant. Aceştia sunt susţinuţi de climă şi natura complexului de roci sedimentare moi. Relieful sculptural înglobează: • un număr mare de interfluvii lipsite de existenţa unor orizonturi dure care să le protejeze sau a unor cuverturi aluviale şi coluviale; • versanţi ale căror pante sunt de 80 - 100 în partea de vest a satului Smulţi, aceştia fiind modelaţi de spălări; • organisme torenţiale. Luncile Sunt şesurile care însoţesc văile Perişani, Seacă, Gajului şi Valea Mare şi reprezintă cel mai tânăr relief fluviatil-holocen, fiind constituite prin eroziunea, transportul şi depunerea materialelor din amonte, acestea formând o microgeomorfologie caracteristică. De asemenea sunt şi cea mai joasă treaptă de relief, relativ plană, în mare parte inundabile, cu pante longitudinale care se reduc sub 1 m/km. Defrişările şi extinderea culturilor agricole au accentuat eroziunea suprafeţelor înclinate mai înalte, au crescut debitele solide ale râurilor şi au fost accentuate procesele aluviale şi coluvio-proluviale ale luncilor. Procesele de versant sunt favorizate de: • formaţiunile geologice de suprafaţă constituite din roci moi, permeabile şi impermeabile reprezentate de un complex de prafuri argiloase şi argile cu alternanţe de nisip, la care în diferite sectoare se adaugă orizonturi mai rezistente la eroziune, precum şi o cuvertură discontinuă de pământuri loessoide. Acest complex litologic în

Smulti



care sunt cantonate de obicei mai multe straturi acvifere freatice şi de adâncime secţionat de cele câteva văi, se pretează la o modelare uşoară sub acţiunea factorilor denudaţiei; • densitatea şi adâncimea fragmentării reliefului tendinţa continuă de realizare a profilului de echilibru a talvegurilor şi versanţilor – între care există diferenţe de cca. 40 – 60 m şi de extindere a bazinelor hidrografice, întreţin un potenţial ridicat de desfăşurare a proceselor gravitaţionale; • la aceste elemente se mai adaugă şi condiţiile de climă precum şi activitatea oamenilor. Procese şi forme actuale de modelare a versanţilor Pe versanţi şi suprafeţe înclinate apar procese de: eroziune; transport; acumulare, care generează un microrelief caracteristic. Procesele care acţionează separat sau conjugat, sunt: pluviodenudarea; ablaţia - se sesizează pe suprafeţe cu înclinare mare, fără vegetaţie naturală; eroziunea torenţială; deplasările de teren. Pluviodenudaţia şi ablaţia - eroziunea de suprafaţă, reprezintă 2 procese în aparenţă minore, dar cu rol important în modelarea reliefului (în Colinele Covurlui 98% din pierderile de sol de pe terenul agricol le sunt atribuite). În zona fără vegetaţie - ablaţia este pusă în evidenţă de apariţia "petelor", sau a suprafeţelor cu culori mai deschise, producându -se îndepărtarea orizontului superior al solului şi apariţia la zi a celor inferioare sau chiar roca "in situ". Eroziunea din teritoriul comunei Smulţi în funcţie de pante, se împarte ast fel: < 30 - neapreciabilă; 30 - 50 - slabă; 50 - 100 - moderată. Eroziunea areolară - provocată de scurgerile de apă de pe suprafeţele cele mai proeminente, este accentuată de cea eoliană (cu rol mai modest), care acţionează în perioada uscată a anului. Deflaţia (spulberarea) este prezentă de asemenea şi se poate observa iarna când pe stratul de zăpadă se depune în zonele adăpostite - material eolian, uneori aceste depuneri depăşind 1 cm grosime. Eroziunea torenţială - dă naştere pe versanţii defrişaţi, pe cei folosiţi ca imaş, pe terenurile desţelenite, cu pante mari, la o categorie specifică de forme de relief: ogaşe ; ravene; torenţi, în strânsă legătură cu agresivitatea ploilor din sezonul cald, natura substratului predominant nisipos, argilos - nisipos şi alţi factori naturali sau social-economici. Acumulările coluviale şi proluviale din această zonă se leagă de procesele de eroziune areolară şi liniară de versant, efectul acestora fiind de supraînălţare a unor şesuri, exemplu Valea Seacă din partea de vest a satului Smulţi. În ceea ce priveşte deplasările de teren - factorul declanşator pentru acestea este apa, precipitaţiile căzute pe versant, care provoacă apariţia alunecărilor sau reactivarea unora mai vechi, concomitent cu inundaţiile. Alunecările de teren, sunt categoria cea mai importantă a deplasărilor de teren.

Caracteristici geotehnice Vatra satului se dezvoltă preponderent pe arealul de câmpie înaltă cu valori ale cotelor de nivel cuprinse între 200 şi 240m, cu pante de 8-10%. • subordonat pe zona de trecere de la lunca pârâului Perişani şi cea a văii Seaca (ce confluează în partea de sud a satului) la câmpia înaltă şi care se desfăşoară între 180÷200 m, cu pante reduse şi colorată în cafeniu pe planul anexat la PUG; • zonele de luncă adiacente celor două văi, cu cotele de nivel cele mai coborâte, sub 180 m, sunt folosite ca păşune, au lăţimi reduse în partea de nord şi în cea centrală (maxim 25 m), fiind mult mai extinse în sud, până la deschideri de 220 m. În această



parte substratul prezintă exces de umiditate şi vegetaţie caracteristică şi este colorată în verde pe planul anexat la PUG. Suprafaţa agricolă a satului Smulţi este acoperită de păşuni, culturi de porumb şi viţă de vie etc..

Construcţiile de pe raza satului Smulţi sunt de regulă parter şi rar parter + 1 etaj, sau două etaje, fiind realizate din paiantă şi rar din cărămidă. În areal nu apar fenomene de ravinare sau alunecări de teren.

Condiţii hidrogeologice Nivelul hidrostatic al pânzei de apă freatică subterană în fântânile săteşti din Smulţi a fost citit începând cu adâncimi de 3,50 m, iar în zonele de luncă acesta s-a întâlnit începând cu adâncimea de 3,90 m. În toate celelalte foraje apa subterană nu s -a mai întâlnit. Menţionăm că există captări de izvoare pentru alimentarea cu apă potabilă.

Hidrografia Reţeaua hidrografică din zonă este formată din pârâul Perşani – afluent al pârâului Suhu, Perişani, Seacă, Gajului şi Valea Mare de mici dimensiuni şi unele cu caracter semipermanent. Resursele de apă subterană sunt de calitate, dar foarte greu accesibile datorită reliefului, la cca. 250 m adâncime.

2.1.6. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic Conform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004 pe teritoriul comunei Smulti nu figurează monumente istorice. Dotările cu caracter religios (biserici) nu necesită zone extinse de protecţie. 2.1.7. Căi de comunicaţie şi transport Principalele căi de comunicaţie de pe teritoriul administrativ al comunei Smulti sunt: Rutiere:

DJ 251C ce traversează comuna de la Vest la Est – Valea Mărului – Varlezi DJ 251F ce traversează comuna de la Nord la Sud - Draguseni – Corni DC 14 ce face legătura intre Corni – DJ 251C

2.1.8. Managementul deseurilor Conform prevederilor HG nr. 349/ 2005, spatiile de depozitare din mediul rural aveau termen de reabilitare pana la 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inchidere conform „Indrumarului de inchidere a depozitelor existente neconforme de deseuri nepericuloase” prevazut in anexa 2 a Ordinului 1274/ 2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, completat cu Ord. Nr. 120/ 2008.

2.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic Zonal

Aceasta parte a raportului prezinta principalele subiecte abordate si identifica problemele legate de mediu si sanatate publica. Analiza situatiei actuale privind calitatea si starea mediului natural, precum si a situatiei economice si sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evolutia



probabila a acestor componente. In aprecierea evolutiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat in considerare faptul ca un plan urbanistic general creeaza un cadru pentru dezvoltarea si modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate solutiona anumite probleme de mediu existente. De asemenea, trebuie luat in considerare că un plan urbanistic general, prin specificul său, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi solutionate prin mijloace urbanistice. Pe de alta parte, propunerile privind planificarea si regulamentul local de urbanism aferent iau in considerare criteriile de protectie atat a sănătătii umane, cat si a mediului natural si construit. In continuare este prezentata sub forma tabelara evolutia factorilor de mediu ca: apa, aer, sol, biodiversitate, sanatatea populatiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic si cultural, peisajul, mediul social si economic, in situatia neimplementarii PUZ.



Evoluţia factorilor de mediu in situaţia neimplementării masurilor din Planul Urbanistic Zonal

Factori de mediu

Aspect identificat Propuneri PUZ Efecte in cazul neimplementarii propunerilor

Apa Lipsa servicii de utilitate publica (alimentare cu apa) pentru întreaga zona Lipsa sistem de canalizare Lipsa partiala a rigolelor si santurilor de scurgere

Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurându-se in acest fel necesarul de apa pentru întreaga zona Realizarea unui sistem de colectare ape uzate. Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la un depozit de deseuri autorizat Amenajarea de santuri si rigole pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit

Neimplementarea PUZ va conduce in continuare la degradarea calităţii apelor de suprafaţa si adâncime, in proces continuu de degradare datorita exploatării intensive a resurselor de apa freatica si a lipsei unui sistem centralizat de alimentare si evacuare/ tratare ape uzate.

Aer Lipsa Infrastructura rutiera Lipsa spatii verzi amenajate Poluarea generata de depozitarea necontrolata a deşeurilor menajere

Extinderea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ al comunei Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie Extindere sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la un depozit de deseuri autorizat

Gradul de degradare a terenurilor va creste; Relaţiile de comunicare dintre localitati vor fi din ce in ce mai restrânse Nemulţumirea populaţiei si creşterea fenomenului migrator.

Sol Lipsa sistem de canalizare Poluarea generata de depozitarea necontrolata a deseurilor menajere

Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga zona Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la un depozit de deseuri autorizat

Neimplementarea PUZ va conduce in continuare la degradarea calităţii solului, având in vedere ca in prezent se confrunta cu probleme privind depozitarea necontrolata a deşeurilor, poluarea solului datorata lipsei unui sistem centralizat de colectare a apelor menajere, alunecărilor de teren

Sănătatea populaţiei

Lipsa sistem alimentare cu apa, sistem de canalizare Poluarea generata de

Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurandu-se in acest fel necesarul de apa pentru intreaga zona

Neimplementarea PUZ va avea o influenta negativa asupra stării de sănătate si confort a populaţiei,



depozitarea necontrolata a deşeurilor menajere Lipsa spatii verzi amenajate

Extindere sistem de colectare ape uzate Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la un depozit de deseuri autorizat Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitatile economice si vecinatati.

apariţia unor boli specifice, având in vedere lipsa dotărilor de utilitate publica (alimentare cu apa, reţea de canalizare si staţie de epurare, management defectuos al deşeurilor menajere, spatii verzi si agrement)

Peisajul Lipsa spatiilor verzi, a zonelor de joacă si recreere.

Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitatile economice si vecinatati.

Neimplementarea PUZ va avea efecte negative asupra peisajului deoarece in continuare se vor depozita haotic deşeurile, spatiile verzi vor fi neamenajate sau inexistente, se va contrui fara a se respecta regulamentul de urbanism local

Zonare teritoriala

Extinderea zonei de locuit prin completarea zonelor existente sau reparcelare in cadrul zonelor de locuit. Intravilanul existent este mai mic decat necesarul de dezvoltare al localitătii.

Lotizarea unei suprafete de 56,74 ha cu destinatie de locuinte si functiuni complementare

Se va construi fără a respecta regulamentul de urbanism local

Mediul social si economic

Lipsa infrastructura rutiera Sistem de management defectuos al deşeurilor Neacoperirea cu servicii de utilitate publica

Extinderea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ al comunei. Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la un depozit de deseuri autorizat Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurându-se in acest fel necesarul de apa pentru întreaga zona Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga zona

Neimplementarea PUG va conduce la diminuarea in continuare a standardului de viata al cetăţenilor din comuna, datorita lipsei locurilor de munca, a infrastructurii, a utilitătilor publice



Ca si o concluzie, se poate remarca ca implementarea acestui plan va avea un impact pozitiv, mai ales asupra economiei comunei, prin creşterea nivelului de trai al populaţiei din zonă, dezvoltarea infrastructurii, a reţelelor de utilităţi.

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

Avand in vedere suprafata teritoriului administrativ al comunei pe care se va interveni pentru realizarea obiectivelor prevazute in PUZ se apreciaza ca impactul asupra mediului rezultat în urma implementării proiectelor de dezvoltare se va resimti numai la nivel local şi în imediata vecinătate a acestuia. Acest lucru se datoreaza atat lucrărilor de construcţii ce se vor efectua si care implică organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de execuţie, cat si amplasarii noilor cladiri fata de cele existente. Din analiza facuta in teren se pot desprinde o serie de alti factori care prin problemele ce le ridica, pot influenta la nivel punctual sau zonal starea calitatii factorilor de mediu, si anume:

Degradarea severa a unor terenuri datorită eroziunii, excesului de umiditate, sărături, etc.

Folosirea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, fără îndrumarea şi controlul specialiştilor;

Lipsa perdelelor de protecţie, a plantaţiilor de aliniament de -a lungul căilor de comunicaţie cu trafic intens (DJ, DC );

Inexistenţa sistemelor de canalizare stradală pentru apele uzate menajere, depozitările la întâmplare a deşeurilor menajere şi a gunoiului de grajd, folosirea fertilizanţilor în agricultură, a surselor de apă (fântâni) incorect construite şi amplasate, fără asigurarea zonelor de protecţie sanitară, determină prin spălări si infiltratii de ape meteorice, impurificarea apelor de suprafaţă şi mai ales, si mai ale a celor subterane cu substanţe chimice şi bacteriologice peste limite admise.

3.1. Apa

a) Alimentare cu apă potabilă În prezent în comuna Smulti, nu există sistem centralizat de alimentare cu apă. Sursele de apa potabila le constituie fântânile de tip rural, care sunt supuse poluării. Fântânile ţărăneşti din curţi sau de pe drumurile săteşti nu au asigurată o zonă de protecţie sanitară şi apa nu este verificată din punct de vedere al potabilităţii .

b) Evacuarea apelor uzate menajere / canalizarea

Comuna smulti nu dispun de sistem centralizat de canalizare, apele uzate menajere provenite din locuinţele individuale fiind colectate în bazine proprii, cea mai mare parte în regim absorbant. 3.2. Aer Principalele surse poluare a aerului in zona care face obiectul prezentei evaluari sunt reprezentate de:



numărul mare de autovehicule ce tranzitează zona;

procese de ardere a combustibililor (gazoşi, lichizi, solizi) pentru încălzirea locuinţelor

emisiile caracteristice rezultate din procesele de fermentaţie a gunoiului de grajd. Poluanţii sunt: pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO2), oxizii de sulf (SO2), oxizi de carbon (CO, CO2). Aceştia sunt caracteristici atat arealelor cu densitate mare a locuintelor, cat si celor din lungul principalelor artere de circulaţie (DJ 251C si DJ 251F). Poluanţii principali asociaţi acestor surse se încadrează în limitele impuse de Legea nr. 104/ 2011 privind calitatea aerului inconjurator, STAS 12574/1998 – Aer din zonele protejate şi Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare. Distribuţia spaţială a concentraţiilor de poluanţi este variabilă fiind în strânsă corelare cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice. În zonă nu sunt surse majore de poluare a aerului. Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, localitatea Smulti, din judeţul Galaţi a fost încadrată astfale:

1. lista 3 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită conform Ordinului 592/2002:

sublista 3.1. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între pragul superior de evaluare si pragul inferior de evaluare pentru pulberi (PM10)

sublista 3.3. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăsesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de azot si oxizi de azot (NO2/ NOx), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen (C6H6).

3.3. Sol Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca urmarea a utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea unor doze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate fără sistem de colectare a levigatului). Depozitarea deşeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la poluarea solului în zonele aferente amplasamentelor acestora. Totusi, managementul corect al deseurilor menajere la nivelul comunei, precum si inchiderea celor doua platforme de deseuri neconforme din punct de vedere al legislatiei de mediu, au contribuit la reducerea poluării solului in zonele aferente amplasamentelor acestora.



Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip bazin absorbant (latrină) neimpermeabilizate contribuie la contaminarea solului, subsolului şi a apei freatice. Pentru protecţia solului, in special a zonelor cu risc natural, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenurilor în pantă, precum şi împădurirea acestora.

Conform prevederilor Ordinului 1552/743 din 2008 emis de MMDD si MADR pentru aprobarea listei localitătilor pe judete unde există surse de nitrati din activităti agricole, comuna Smulti este nominalizată. 3.4. Biodiversitate Pe teritoriul comunei Smulti nu sunt intalnite zone de protectie a biodiversitătii - arii de protectie specială avifaunistică (SPA) si situri de importantă comunitară (SCI). 3.5. Mediul social şi economic Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunei Smulti, au rezultat o serie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţionale, impunându-se rezolvarea acestora. Principalele disfuncţionalităţi sunt reprezentate de :

- fenomene de eroziune, alunecări de teren şi inundabilitatea terenurilor; - circulaţia pe drumurile publice locale; - redimensionarea reţelelor de alimentare cu energie electrică; - managementul defectuos al deşeurilor; - zonele de protecţie sanitară.

3.6. Zgomot şi vibraţii Principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul rutier existent pe drumurile judetene si comunale. Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protecţia populaţiei. Vibraţiile induse de trafic sunt imperceptibile. 3.7. Peisajul Conform OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului autoritatile publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013. Conform Planului de Urbanism Generel aprobat, suprafaţa ocupată de spaţiile verzi, sport şi agrement în intravilanul comunei Smulti este de 15,90 ha, adica 3,91 % din teritoriu. Spaţiile verzi existente sunt alcătuite din aliniamentele plantate în lungul străzilor. In scopul măririi suprafeţei spaţiu lui verde, Consiliul Local Smulti îşi propune realizarea de aliniamente stradale plantate, de-a lungul tuturor străzilor care intră în componenţa comunei Smulti, amenajarea unor spatii verzi pentru agrement, locuri de joaca pentru copii, etc.



4. Orice problema de mediu existenta relevanta pentru PUG Calitatea globală a mediului inconjurător din teritoriul administrativ territorial al comunei Smulti este apreciată ca bună (pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a factorilor de mediu), calificativ rezultat din insumarea valorilor calitătii apei, aerului, solului, fondului forestier. Pentru viitor se propune conservarea si imbunătătirea calitătii mediului, tinandu-se seama de obiectivele specifice precizate in plan. Pe teritoriul comunei Smulti nu sunt întâlnite arii de protectie specială avifaunistică (SPA) şi nici situri de importantă comunitară (SCI).

5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru Planul Urbanistic General

5.1. Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional Aderarea Romaniei la UE a impus transpunerea in legislatia romaneasca a aquis–ului comunitar, implementarea si controlul implementării legislatiei specifice Obiective la nivel local si national Planul National pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeană In conformitate cu Planul National pentru Aderarea Romaniei la Uniunea Europeană si a prevederilor Legii nr. 151/1998 privind Dezvoltarea Regională, in luna octombrie 1999 a fost elaborat Planul National de Dezvoltare al Romaniei, care ulterior a fost revizuit la jumătatea anului 2000. Acest document corelează si integrează următoarele documente:

- Planul Regional de Dezvoltare; - Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurală; - Planul National pentru Transport; - Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului; - Strategia Natională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a Romaniei va tine seama de considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe următoarele domenii importante: imbunătătirea calitătii apei, reducerea emisiilor in aer (in special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor si depozitarea deseurilor municipale in conditii ecologice Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat in 1995 (ultima dată fiind revizuit in 1999) si a fost actualizat in concordanta cu Planul National pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, in scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor in cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea



politicilor de mediu in cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului si sănătate). Selectarea, analiza si implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut in concordantă cu următoarele criterii:

- domenii majore de activitate; - abordarea pe anumite nivele (local, regional, national); - perioada de implementare: termen scurt si mediu; - problemele generale abordate: protectia calitătii apelor, protectia calitătii aerului si

a atmosferei, protectia calitătii solului, conservarea biodiversitătii, silvicultura, managementul deseurilor, planificare urbană si transporturi;

- legislatie si reglementări, dezvoltare institutională. Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor In anul 2004, in conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor a elaborat si aprobat prin hotărare a Guvernului, Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activitătile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora in conformitate cu principiul “poluatorul plăteste” sau, după caz, producătorilor in conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

Planul National de Gestionare a Deseurilor Acest plan national de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborate pentru perioadă 2003-2013 in baza prevederilor legislatiei europene si nationale in domeniu si are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le indeplinească Romania, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu in domeniul gestionării deseurilor, precum si unele actiuni cu termen pentru anul 2020. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Galati Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu posibilitatea de revizuire după 5 ani) in baza prevederilor Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, a Planului National de Gestionare a Deseurilor, a legislatiei europene si nationale in domeniu si au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic si economic. De asemenea, planul cuprinde obiective, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu, precum si unele actiuni pentru perioada 2004 - 2013. Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu si implementarea legislatiei de mediu In Planul de Urbanism General al comunei Smulti sunt prevăzute măsuri si lucrări referitoare la:

extinderea teritoriului intravilan al comunei Smulti;

implementarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă;

realizarea unui sistem centralizat de canalizare



continuarea modernizării retelei stradale si asfaltării drumurilor comunale

extinderea retelei de energie electrică si telefonie;

imbunătătirea sistemelor de incălzire a locuintelor;

amenajarea de zone de agrement si recreere;

cresterea suprafetelor spatiilor verzi din localităti si alinierea acestora la standardele europene, prin dezvoltarea si modernizarea spatiilor verzi din localităti si infiintarea de noi parcuri, scuaruri si aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente

Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national si local, a prevederilor directivelor U.E. precum si a obligatiilor asumate de Romania in capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E

5.2. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului Obiectivele sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra cărora Planul Urbanistic Zonal, ce face obiectul prezentei evaluări poate avea un impact semnificativ asupra mediului



Tabelul : Obiective, tinte si indicatori

Factor/ aspect de

mediu

Obiective strategice de mediu

Obiective specifice de mediu

Tinte Indicatori

Apa

Limitarea poluării la nivele care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană)

Respectarea valorilor limită legale pentru concentratiile de poluanti in apele reziduale

-Realizarea reţea de canalizare in cele doua sate; - Realizarea de rigole şi şanţuri pentru dirijarea şi preluarea apelor pluviale si ecavuarea acestora i emisar natural; - Realizarea perimetrelor de protecţie la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare;

- Indicatori de calitate ai apei uzate menajere care să permită evaluarea calităţii acestora în raport cu prevederile legale (pH, CBO5, CCOCr, materii în suspensie, detergenţi sintetici, substanţe extractibile cu solvenţi organici, etc.).

Aer

Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;

Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, surse mobile)

Respectarea măsurilor de management pentru toate obiectivele prevazute in plan cu respectarea legislatiei specifice (Ord. nr. 592/ 2002 si STAS 12594/ 1987)

Emisii poluanţi : - NOx, - SOx, - Pulberi - CO;

Sol/ Utilizarea terenului

Limitarea impactului negativ asupra solului

Reducerea degradării solului ca urmare a activitătilor desfăsurate in etapele de implementare ale planului

Respectarea măsurilor privind poluarea si degradare solului si subsolului cu respectarea prevederilor: Ordin 756/1997 ; Ordin 344/2004, HG 1403/2007

Indicatori de observatie ai calitătii solului: pH, hidrocarburi, metale grele, grad de eroziune etc.

Managementul deseurilor

Respectarea legislatiei privind colectarea, depozitarea si eliminarea/ valorificarea

Colectare si depozitarea deseurilor in conformitate cu prevederile legale

Implementarea obiectivelor privind managementul corespunzător al deşeurilor; Respectarea măsurilor privind poluarea şi degradare solului şi subsolului cu respectarea

Cantităţi de deşeuri pe tipuri conform HG nr. 856/2002



deseurilor prevederilor legislaţiei în vigoare: Ordin nr. 756/1997, Ordin nr. 344/2004, HG nr. 1403/2007;

Zgomot şi vibraţii

Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot; Limitarea nivelurilor de vibraţii;

Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică; Protejarea receptorilor sensibili la vibraţii;

Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009 – 88

Nivel zgomot : Limita incintei <65 dB Zone de locuit < 50 dB

Populaţia

Îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei

Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a zonei;

Asigurarea calitativă şi cantitativă a apei potabile în toate zonele locuite; Asigurarea colectării apelor uzate menajere din toata zona Asigurarea managementului instituit pentru colectarea deşeurilor; Menţinerea calităţii factorilor de mediu în limita prevederilor legale pentru protecţia sănătăţii populaţiei;

Număr /procent de locuinţe racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă din totalul locuinţelor comunei; Număr /procent de locuinţe racordate la sistemul centralizat de canalizate, din total locuinţe în comună; Număr/procent de gospodării dotate cu facilităţi de colectare a deşeurilor menajere şi procent contracte individuale încheiate cu societăţi autorizate specializate;

Peisaj Minimizarea impactului asupra peisajului

Menţinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi evitarea schimbărilor topografice;

Implementarea prevederilor Planului de reabilitare a mediului; Acţiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie şi de funcţionare;

Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la asigurarea esteticii peisajului în cadrul viitoarelor planuri urbanistice zonale;

Biodiversitate si partrimoniu

Legislatia natională (OUG nr. 195/2005)

Asigurarea protectiei peisajului natural si a

Protejarea monumentelor istorice conform legislatiei specifice (Legea

Instituirea zonelor de protectie specială a obiectivelor



contine prevederi referitoare la mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, de refacere peisagistică a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere si conservare a Monumentelor istorice

monumentelor istorice nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice si O.U.G. nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes



6. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului Efectele semnificative asupra mediului ce ar putea rezulta din aplicarea planului propus vor fi tratate atât în funcţie de factorul de mediu posibil a fi afectat, cât şi ca aspecte globale ale stării mediului. Se vor trata distinct potenţialele efecte asupra mediului, pentru fiecare factor de mediu în parte, pentru perioada realizării planului propus şi pentru perioada în care vor începe să funcţioneze obiectivele proiectate. PUZ –ul are ca scop stabilirea directiilor de dezvoltare a comunei Smulti, in corelare cu prevederile de amenajare a planului urbanistic general, a teritoriului national si judetean si in conditiile respectarii dreptului de proprietate si a interesului public, si nu in ultimul rand tinand cont de reglementarile de protectie a mediului inconjurator. 6.1. Metodologia de evaluare utilizată în Planului Urbanistic General Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identificarea şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. Propunerile PUZ pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact care pot avea diferite magnitudini, durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu s-au stabilit criterii specifice care să permită evidenţierea impactului semnificativ. Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi intensitatea să altereze un factor sensibil de mediu.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele potenţiale semnificative asupra factorilor de mediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung, permanente şi temporare, pozitive sau negative. Categoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate.

Evaluarea consta in acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de impact (pozitiv sau negativ) identificata, utilizand urmatorul tabel:

Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativ

Efecte de lungă durată sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+2

Impact pozitiv nesemnificativ

Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+1

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect. 0

Impact negativ nesemnificativ

Efecte negative minore asupra factorilor de mediu -1

Impact negativ semnificativ

Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor de mediu.

- 2

Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUZ -ul propus, grupate pe categorii de factori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2; 0).



6.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic General

Principalele obiective din planul urbanistic zonal asupra carora s-a efectuat in Raportul de Mediu o analiza detaliata sunt:






realizare retea de alimentare cu gaze natural

Amenajarea de spatii verzi, sport si agreement Obiectivul nr. 1 - realizare sistemul de alimentare cu apă potabilă

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel de impact

Semnificaţia impactului

Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru

Apă Imbunatatirea calitatii apelor de suprafaţă şi subterane;

+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea utilităţilor (calitatea apei potabile).

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Impact neutru

Sănătatea Populaţiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului populatiei.

+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea utilităţilor (calitatea apei potabile).

Riscuri Naturale

Diminuarea / eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii.

0 Impact neutru

Biodiversitate, patrimoniu

cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru

Mediul social şi economic

Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati; Conservarea resurselor;

+1 Impact pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare ale comunei.

Total 5



Obiectivul nr. 2 - realizare retea de canalizare in sistem centralizat pentru asigurarea evacuarii apelor uzate menajere si a celor pluviale

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante Nivel de impact


Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru


+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin : - eliminarea deversării

necontrolate a apelor uzate

- încadrarea indicatorilor de calitate a apelor epurate evacuate din staţia de epurare conform legislatiei în vigoare;

Sol Imbunatatirea calitatii solului +2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin: eliminarea deversării necontrolate a apelor uzate


Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

populatiei. +2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin imbunatatirea confortului si a igienei.

Riscuri naturale

Diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de

teren/inundaţii. +1

Impact pozitiv prin colectarea în sistem divizor a apelor uzate (se elimină excesul de umiditate în sol).


cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru


Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati; Conservarea resurselor;

+1 Impact pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare ale comunei.

Total 8



Obiectivul nr. 3 - rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice;

Factor de mediu



Aer Imbunatatirea calitatii aerului +1

Impact pozitiv prin reducerea emisiilor de poluanti specifici depozitarii deşeurilor si implementarea sistemului de colectare selectiva a acestora.


+ 2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin: implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor.




populatiei. +2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin reducerea poluanţilor în sol şi apă.

Riscuri naturale


teren/inundaţii. 0 Impact neutru


cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor

terestre si acvatice impotriva degradarii antropice,

fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru


Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati;

Conservarea resurselor; +1

Impact pozitiv prin implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor menajere, care va avea la baza conservarea resurselor

Total 8

Obiectivul nr. 4 - realizare reţea stradala si asfaltari ale viitoarelor drumuri comunale

Factor de mediu




Impact pozitiv semnificativ datorat: - lucrărilor de asfaltare a

drumurilor, care vor diminua mult emisiile datorate traficului;

- amenajarea spaţiilor verzi



şi a aliniamentelor plantate.


0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului +1 Impact pozitiv prin realizarea sistemelor de colectare a apelor pluviale.



populatiei. +1

Impact pozitiv asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea condiţiilor de trafic, creşterea siguranţei circulaţiei.

Riscuri naturale


teren/inundaţii. 0 Impact neutru.


cultural




+1

Impact pozitiv prin modernizarea infrastructurii de acces spre zona protejata




Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea accesului rutier în condiţii de siguranţă.

Total 7

Obiectivul nr. 5 - extinderea reţelea de energie electrică şi telefonie

Factor de mediu



Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru.


0 Impact neutru.


Impact pozitiv prin înlocuirea ransformatoarelor cu ulei cu transformatoare tip uscat.



populatiei. 0 Impact neutru.

Riscuri naturale


teren/inundaţii. 0 Impact neutru.


cultural



fragmentarii habitatelor si

0 Impact neutru.



defrisarii




Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea consumatorilor cu energie electrică şi comunicaţii.

Total 3

Obiectivul nr. 6 - Amenajarea de spatii verzi, sport si agreement

Factor de mediu a




Impact pozitiv datorat imbunatatirii calitatii vietii, cresterea confortului populatiei.


0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului +2 Impact pozitiv datorat stoparii eroziunii solului



populatiei. +2 Impact neutru.

Riscuri naturale


teren/inundaţii. +2

Impact pozitiv prin combaterea fenomenelor geomorfologice (alunecari de teren, ravenari, etc.).


cultural




+2

Impact pozitiv semnificativ : - prin crearea unui peisaj urban şi unui ambient cu valoare estetică ridicată



Conservarea resurselor; 0 Impact neutru.

Total 10

6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic General asupra obiectivelor de mediu relevante

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUZ, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Obiective relevante

Obiectiv relevant

1

Obiectiv relevant

2

Obiectiv relevant

3

Obiectiv relevant

4

Obiectiv relevant

5

Obiectiv relevant

6

Obiectiv relevant

7 Total

Obiectiv nr. 1 - extindere

0 +2 0 +2 0 0 +1 5



sistem de alimentare cu apă potabilă

Obiectivul nr. 2 -realizare reţea de canalizare

0 +2 +2 +2 +1 0 +1 8

Obiectivul nr. 3 - rezolvare sistem de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere

+1 +2 +2 +2 0 0 +1 8

Obiectivul nr. 4 -extindere reţea stradala şi asfaltarea viitoarelor drumuri comunale

+2 0 +1 +1 0 +1 +2 7

Obiectivul nr. 5 extindere reţea de energie electrică şi telefonie

0 0 +1 0 0 0 +2 3

Obiectivul nr. 6 - Amenajarea de spatii verzi, sport si agreement

2 0 2 2 2 2 0 10

Total 3 6 8 9 3 3 7

Din evaluarea cumulativă a implementări i obiectivelor PUZ rezultă un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu. Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUZ pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu. Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUZ – ului genereaza un impact preponderent pozitiv. Analiza globală a impactului generat de implementarea PUZ permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut. Astfel se poate concluziona ca implementarea PUZ va contribui la :

- limitarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane; - la îmbunătăţirea calităţii solului; - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi

acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării şi protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţiilor.

-



7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră

Prin promovarea si reactualizarea Planului de Urbanism zonal se urmareste o imbunatatire a conditiilor de viata ale populatiei din zona administrativ teritoriala a comunei Smulti. De asemenea, promovarea obiectivelor cuprinse in Planul de Urbanism nu poate genera efecte semnificative asupra mediului în context transfrontier datorita:

- amplasării teritoriului comunei in afara zonelor de granită; - lipsei unor activitati care ar putea genera un impact semnificativ asupra mediului.

8. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, orice efect advers asupra mediului al implementării planului

Propunerile P.U.Z. sunt axate pe realizarea unei imbunatatiri a vietii socio - economice a comunei cu scopul ridicarii nivelului de viata al locuitorilor si cresterii economice a comunei Smulti. Desi din analiza evaluarii obiectivelor Planului Urbanistic General rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabileasca masuri preventive pentru compensarea oricarui efect negativ si pentru intarirea efectelor pozitive. In cazul concret, al implementarii prevederilor din PUZ pentru comuna Smulti se recomanda urmatoarele masuri de compensare a efectelor aplicarii obiectivelor propuse. 8.1. Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa Planul Urbanistic prevede urmatoarele măsuri de asigurare a protectiei surselor de apa:

- Realizarea unui sistem centralizat de colectare ape uzate; - Evitarea deversarii in rauri si paraie a apelor uzate menajere, fara a fi epurate in

prealabil, mentinandu-se astfel o calitate corespunzatoare a cursurilor de apa; - Renuntarea la exploatarea panzei de apa freatica si a izvoarelor in scopuri

potabile, in favoarea utilizarii apei din straturile subterane de mare adancime. - Executarea de lucrari de regularizare a paraielor torentiale care se scurg dinspre

versanti si lucrari de combatere a eroziunii solului. Masuri prevazute prin PUZ cu privire la alimentarea cu apa Prin prezentul PUZ se propune extinderea retelei de distributie a apei potabile pentru comuna Smulti. Alimentarea cu apa potabila a comunei Smulti conform planului de urbanism general se va realiza astfel:

3 puturi forate cu H = 70m;

Gospodarie de apa statie de pompare si statie de tratare automata a apei cu hipoclorit de sodiu

Conducte de aductiunepentru preluarea debitului de ape si transportarea la rezervorul de inmagazinare

1 rezervor de inmagazinare, circular cu capacitatea de 200mc



Retele de distributie in sistem ramificat Dezvoltarea retelei de distributie se va realiza in concordanta cu prevederile din plan, astfel va fi racordata la reteaua de distributie apa potabila intreaga comuna, inclusiv noile lotizari. Pentru o sigurantă si eficacitate cat mai mare a gospodăriilor de apă se impun următoarele măsuri:

se vor respecta zonele de protectie aferent fiecărui put forat;

se va asigura un debit optim continuu, avand in vedere variatiile zilnice si sezoniere ale necesarului de apă;

imprejmuirea zonelor de protectie sanitară se vor intretine pentru a limita accesul persoanelor neautorizate si al animalelor;

se vor intretine instalatiile de tratare si filtrare a apei potabile;

se vor intretine si igieniza bazinele de depozitare a apei potabile extrase din puturile forate, ori de cate ori este nevoie;

procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, in reteaua de distributie nu trebuie să depăsească 5% din totalul probelor recoltate intr-un an calendaristic;

Masuri prevazute prin PUG cu privire la canalizarea si epurarea apelor uzate Pentru comuna Smulti apele menajere vor preluate prin intermediul unei retele de canalizare si vor fi evacuate la statia de epurare care va fi amplasata conform PUG comuna Smulti in UTR 11. Reţeaua de canalizare propusă va fi realizata în sistem separativ şi va cuprinde colectoarele principale, co lectoarele secundare, statii de pompare ape uzate şi căminele de vizitare. Colectoarele principale vor prelua apele uzate şi le vor deversa în statia de epurare mecano – biologica, iar colectoarele secundare preiau apele uzate de la racordurile individuale de canalizare şi le distribuie în colectoarele principale. Pe reţeaua de canalizare se vor amplasa tehnologic cămine de vizitare, iar acolo unde configuraţia terenului o impune, se vor amplasa cămine de spălare, pentru a asigura viteza de autocurăţire. Executia retelelor de canalizare necesare pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane impun urmatoarele masuri:

- instituirea zonelor de protecţie sanitară a apelor de suprafaţă, interzicerea deversărilor necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe malurile acestora;

- realizarea, funcţionarea şi exploatarea la capacitate maximă proiectată a staţiilor de epurare a apelor uzate;

- implementarea unui sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de canalizare.

- deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea legislaţiei în vigoare;

- în timpul executării lucrărilor de construcţii, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile acestora;



8.2. Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer Printre măsurile de protejare a factorului de mediu aer menţionam:

Măsuri de reducere a nivelului încărcării atmosferice cu pulberi în suspensie;

Materialele de construcţii sub formă de pulberi vor fi manipulate în aşa fel încat sa se reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curenţii atmosferici;

Măsuri pentru evitarea disipării de pământ şi materiale de construcţii pe carosabilul drumurilor de acces;

Se interzice depozitarea de pământ excavat sau materiale de construcţii în afara amplasamentului obiectivelor şi în locuri neautorizate;

Pământul excavat va putea fi folosit pentru reamenajarea/restaurarea terenului;

Realizarea de perdele de protecţie în jurul surselor cu potenţial de emisie;

Pentru evitarea situaţiilor de creştere a concentraţiilor de poluanţi atmosferici se pot propune o serie de soluţii tehnice pentru imisiile rezultate din procesele de ardere a combustibililor pentru încalzire (îmbunătăţirea randamentulu i sobelor, curaţirea coşurilor, aplicarea regulilor de prevenire a incendiilor) eventual adoptarea unor sisteme de încălzire care să producă un minim de gaze arse, eventual utilizarea panourilor solare, a energii eoliene, etc.

Atenuarea poluării aerului cu poluanţi proveniţi de la autovehicule, prin amenajarea de spaţii de protecţie plantate cu arbori înalţi, reducerea vitezelor de trafic în zona locuită, amenajarea spaţiilor de parcare la cel puţin 10 m de ferestre.

Creşterea suprafetelor ocupate cu spatii verzi în jurul locuinţelor individuale; Maximele de concentraţie ale poluanţilor vor trebui să se situeze sub CMA prevăzute de Legea nr. 104/ 2011 privind calitatea aerului înconjurător. 8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol Pentru protejarea factorului de mediu sol se impune respectarea următoarelor măsuri:

Pentru zonele care rămân în circuitul agricol se impune respectarea tehnologiilor de utilizare şi tratare a terenurilor cu îngraşaminte omologate.

Utilizarea fertilizantilor agricoli în doze optime, asigurarea unor agrotehnici adecvate şi ecologice, inclusiv prin combaterea biologica a daunatorilor;

Se recomandă utilizarea îngrasamintelor organice din gospodariile proprii cu evitarea scurgerii în cursurile de apă;

Respectarea rotaţiei culturii în cadrul organizării asolamentelor unice;

La organizarea sistemului de salubrizare se vor avea în vedere următoarele: - realizarea în gospodariile individuale de puncte special amenajate în vederea colectării deşeurilor; - amplasarea punctelor se va face, astfel încât funcţiunea, compoziţia şi aspectul arhitectural-urbanistic al zonei sa nu fie afectat; - implementarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor; - se va implementa un sistem de colectare selectivă a deşeurilor; dotarea cu recipienţi/pubele/containere adecvate şi în numar suficient gospodăriilor individuale şi agenţilor economici; - interzicerea depozitării întâmplătoare a deşeurilor, mai ales în zonele verzi, zonele rezidenţiale, de-a lungul apelor, în paduri, etc. - serviciul de colectare şi transport se va realiza printr-un operator de salubritate autorizat;



- stabilirea locului de depozitare a deşeurilor din construcţii şi demolari, precum şi indicarea rutei de transport.

Lucrările care se vor efectua pentru dotările tehnico-edilitare se vor executa îngrijit, cu mijloace tehnice adecvate în vederea evitării pierderilor accidentale pe sol şi în subsol;

Căile rutiere şi platformele parcărilor vor fi impermeabilizate pentru evitarea poluării solului cu uleiuri şi produse petroliere;

Pentru reducerea impactului asupra solului/subsolului, se recomandă realizarea construcţiilor prin afectarea unor suprafeţe de teren cât mai reduse, respectiv strictul necesar;

Sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenurilor în pantă, plantarea lor şi amenajarea în continuare şi dirijarea cursurilor de apă. Gunoiul de grajd şi resturile vegetale – In fiecare gospodărie se va amenaja o platformă pentru colectarea gunoiului de grajd. Aceste deşeuri urmează a fi utilizate ca îngrăşământ natural pentru terenurile agricole, cu obligaţia respectării prevederilor Directivei 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole si a Codului bunelor practici agricole, aprobat prin Ord. Nr. 1182/ 2005.

8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu biodiversitate Implementarea planului de urbanism zonal nu va afecta biodiversitatea. Planul nu presupune modificarea suprafetei zonelor impadurite, schimbari asupra varstei, compozitiei speciilor si a tipului de padure. Obiectivele prevazute in plan nu presupun modificarea/ distrugerea populatiei de plante, modificarea compozitiei speciilor: specii locale sau aclimatizate, modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica. Măsuri de conservare în ecosisteme forestiere Pentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra pădurilor se impun măsuri de conservare în ecosistemele forestiere, având în vedere rolul benefic al pădurii în protecţia mediului :

- interzicerea tăierii ilegale de arbori; - interzicerea păşunatului; - continuarea executării lucrărilor de amenajare a pădurilor pe grupe de păduri, cu

respectarea severă a amenajamentelor; - extinderea suprafeţelor împădurite, bazate pe studii amănunţite legate de

categoria (zona) în care se impun aceste lucrări; - supravegherea turismului necontrolat şi adoptarea turismului ecologic; - eradicarea utilizării fertilizanţilor chimici şi combaterii chimice a dăunătorilor

forestieri; - asigurarea pazei permanente a fondului forestier.

8.5. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi economic

Masurile prevazute in PUZ menite sa imbunatateasca standardul de viata al locuitorilor comunei Smulti sunt:

- Realizarea de noi drumuri, reabilitarea /asfaltarea drumurilor comunale acolo unde se impune;

- refacerea parapetilor, a marcajelor si indicatoarelor in zonele in care lipsesc



- dalarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale limitrofe căilor de circulaţie, realizarea de trotuare pentru circulaţia pietonilor;

- se vor efectua lucrari de consolidare a terenurilor expuse la fenomene de eroziune prin impadurirea zonelor expuse

- pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta conditiile de fundare din studiile geotehnice si se va acorda o atentie deosebita sistematizarii verticale

- sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor meteorice de pe acoperisuri si de pe terenul amenajat sa se faca catre un sistem centralizat de canalizare - santuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor - fara sa se afecteze proprietatile învecinate

- extinderea reţelelor de medie şi joasă tensiune: înlocuirea conductoarelor izolatoare şi a stâlpilor de susţinere, înlocuirea posturilor de transformare 20/0,4 kv care prezintă un grad de uzură avansat, introducerea transformatorilor uscaţi, în cazul noilor racorduri pentru realizarea siguranţei în exploatare

- se vor respecta distanţele minime de protecţie sanitară impuse prin legislaţia în vigoare;

- mentinerea si protectia padurilor si plantatiilor forestiere din extravilan si intravilan, având în vedere rolul lor de protectie.

Prin modernizarea infrastructurii rutiere se vor îmbunătăţi condiţiile de transport şi va creşte gradul de siguranţă al circulaţiei. Consiliul Local va sprijini iniţiativele private la nivel local, în sensul valorificării produselor agricole, dar şi pentru realizarea unor activităţi economice în comună ; astfel se vor crea noi locuri de muncă pentru populaţie, se vor colecta taxe la bugetul local şi se va îmbunătăţi nivelul de trai. 8.6. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra patrimoniul cultural,

arheologic şi arhitectonic Conform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004, pe teritoriul comunei Smulti nu figurează monumente de arhitectura.

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute

Raportul de evaluare de mediu s-a întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Structura raportului respectă ghidul metodologic prezentat în manualul "Aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe " editat de M.M.G.A., A. N. P. M. Scopul prezentului raport de mediu, conform H.G. 1076/2004 este de a identifica, descrie şi evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării planului propus, alternativele sale raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă. In tabelul de mai jos se prezintă analiza alternativelor şi criteriile care au determinat alegerea alternativei nr. 1.



Tabelul – Analiza alternativelor şi criteriile care au deteminat alegerea variantei nr. 1

Factor/ aspect de mediu

Alternativa 0 Alternativa 1 (propusă) Criterii care au determinat alegerea alternativei 1

Apa Nu au fost stabilite sisteme de captare ape uzate menajere

Realizare sistem canalizare si evacuarea apelor menajere uzate in statia de epurare prevazuta comform PUG a fi amplasata in UTR11.

Criteriile de alegere a alternativei au fost:

- realizarea sistemului de captare ape uzate menajere va genera un impact pozitiv asupra calitătii factorilor de mediu

- realizarea de bransamente individuale la reteaua de canalizare este o solutie economică suportabilă de populatie;

Depozitarea deşeurilor

Nu au fost stabilite puncte de colectare selectiva a deseurilor

Prevede infiintarea unor puncte de colectare selectiva a deseurilor pentru fiecare sat. Deşeurile colectate se vor transporta la depozitul municipal de la Tecuci

Alternativa propusă este în conformitate cu Strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia naţională de gestionare a deşeurilor. Daca ar fi ramas alternativa „0”, in scurt timp ar fi dus probabil la reinfiintarea altor depozite neconforme de deseuri, datorita faptului ca locuitorii nu ar fi avut unde sa-si depoziteze deseurile menajere

Infrastructura rutieră

Nu există infrastructura rutiera

Realizare de noi drumuri, modernizarea drumurilor comunale, judeţene existente.

Dezvoltarea accesibilităţii, continuarea extinderii şi modernizării sistemului rutier, crearea unui sistem multimodal de transporturi, sunt obiective specifice de dezvoltare regională, care decurg din obiectivul general al Strategiei de dezvoltare regională al Regiunii 2 Sud – Est pentru perioada 2007 – 2013.

Zonificarea funcţională

Menţinerea actuală a zonei.

Creşterea suprafeţei locuite . Prin zonare se permite dezvoltarea durabilă a localitătii prin stabilirea functiunilor, separarea zonelor de locuit de celelalte activităti.

Lipsa zonelor de protectie a obiectivelor de interes local si national

Nu există alternativă

Instituirea zonelor de protectie. Măsuri si reguli privind constructia in zonele de protecte.

Alternativa aleasă corespunde cu prevederile legislatiei in domeniu privind protejarea patrimoniului cultural, istoric, natural si conservarea sa.



10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării Planului Urbanistic General

Prin monitorizarea mediului, în sensul definiţiei din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului se înţelege supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun. Frecventa si modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării PUZ vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului A.R.P.M. Galati, S.G.A. Galati si altor autorităti in fazele de avizare ale proiectelor tehnice pentru autorizarea lucrărilor de constructie ce se vor executa ulterior. La nivelul comunei se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative



Nr. Crt.

Obiectivul relevant pentru mediu

Indicator Frecventa

monitorizarii Autoritatea

responsabilă Prevederi legislative

1. Protectia calitatii aerului

Poluanti atmosferici specifici: pulberi, noxe, miros

Anual În cazul unor

reclamaţii

Primaria Smulti ARPM Galati

Operatori economici

Legea nr. 104/ 2011 privin dcalitatea aerului înconjurător Ord 462/1993 pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare

2. Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

Parametri de calitate a apelor uzate evacuate

Se va respecta frecventa

impusa prin autorizatiile de gospodarire a

apelor

Primaria Smulti (daca este cazul)

SGA Galati DSP Galati

HG nr. 188/2002, modificata si completata prin HG nr. 325/2005, respectiv NTPA 001/2005 Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare

3. Protectia solului Parametri de calitate a solului

anual Primaria Smulti ARPM Galati

Ordinul MAPM nr. 756/1997

4. Gestionarea deseurilor

Cantitati de deseuri colectate si predate

lunar Primaria Smulti

Operatorul de salubritate

H.G. nr. 856/16.08.2002 (M.O. nr. 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare

5.

Protectia populatiei pentru diminuarea / eliminarea efectelor alunecarilor de teren

Suprafata de teren stabilizat anual Primaria Smulti -

6. Zonare teritoriala Numar de certificate de urbanism si autorizatii de construire eliberate

anual Primaria Smulti Conform prevederilor legislative specifice

7. Spaţii verzi Suprafata efectiva de spatii verzi

anual Primaria Smulti Conform prevederilor Legii nr. 24/2007 republicata - Registrul naţional al spaţiilor verzi



11. Rezumat fără caracter tehnic Raportul de mediu pentru P.U.Z Lotizari T3 si T22 comuna Smulti a fost realizat conform prevederilor HG nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Comuna Smulti este situată în partea centrala a Judeţului Galaţi si se compune dintr-un singur sat si anume: Smulti. Suprafaţa administrativa a comunei este de 5.563,00 ha. Activitatatea de bază este agricultura şi cuprinde marea majoritatea a populaţiei ocupate, alături de creşterea animalelor în gospodării individuale. Prin Planul Urbanistic Zonal se propun urmatoarele obiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura :

Lotizarea unei suprafete de 56,74 ha pentruconstruirea de locuinte;






realizare retea de alimentare cu gaze naturale

Amenajarea de spatii verzi, sport si agreement Zonele propuse pentru lotizare sunt proprietatea Consiliului Local Smulti si au ca destinaţie zone pentru locuinte, spatii verzi amenajate, sport si agrement. Raportul de mediu, prin evaluarea făcută, ajută la limitarea dintr-o fază incipientă a unor greseli in ceea ce priveste realizarea unor proiecte evitandu-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. Obiectivele prevăzute in PUZ au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu. S-au stabilit măsuri de contracarare/minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. Evidentierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administratia publică locala in alegerea prioritătilor in dezvoltarea urbanistică a comunei. Evaluarea a presupus mai multe etape in care s-a parcurs:

- analiza stării actuale a mediului in urma căruia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante;

- evaluarea a presupus analizarea modului in care PUZ contribuie la atingerea obiectivelor;

- s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta ”0” si s-a concluzionat că varianta definitivă va avea un efect general pozitiv, mai bună atat pentru mediu cat si din punct de vedere economic.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu si pe performantă – se asigură controlul al implementării si eficacitătii măsurilor prevăzute in PUZ care isi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementării PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.



In urma evaluarii de mediu a PUZ s-a costatat ca efectele pozitive asupra mediului si a sanatatii umane sunt numeroase si nu au fost identificate aspecte negative

In ce priveste aspectele pozitive rezultate in urma implementarii PUZ, acestea sunt numeroase si vor avea efecte exclusiv pozitive asupra populatiei si in special asupra starii de sanatate a populatiei prin:

- Realizarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare va imbunatati starea de igiena a locuitorilor;

- Realizarea si extinderea spatiilor verzi si a perdelelor de protectie precum si crearea de noi spatii de agrement vor spori confortul locuitorilor;

- Imbunatatirea sistemului de management al deseurilor prin masurile propuse in PUZ vor duce la cresterea gradului de salubritate a comunei;

- Constructia de noi locuinte vor duce la marirea spatiului de locuit pe cap de locuitor.

- Cresterea suprafetei spatiilor verzi, pe langa efectul benefic asupra populatiei va oferi noi spatii de viata pentru specii de plante si animale.

- In situatia implementarii PUZ calitatea solului se va imbunatati, vor scadea riscurile de alunecari de tren prin inierbari si impadurire, eroziunea datorata vantului prin plantarea perdelelor de protectie, eroziunea provocata de inundatii prin indiguiri, si alte masuri stipulate in PUG si prezentul raport.

- Recuperarea terenurilor degradate prin alunecari si eroziuni torentiale prin consolidari, plantatii, inierbare si alte lucrari de combatere a eroziunii.

CONCLUZII

In concluzie, apreciem că implementarea planului de dezvoltare pentru comuna Smulti va avea un efect pozitiv asupra mediului si va duce la dezvoltarea durabilă a localitătilor pe termen mediu si lung. Obiectivele PUZ-ului au rolul de a îmbunătăţi situaţia factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei. Măsurile propuse în raportul de mediu au ca scop reducerea la minim a efectelor realizării/implementării PUZ asupra factorilor de mediu. Totodata mentionam ca, implementarea PUZ nu va afecta biodiversitatea.

12. GLOSAR DE TERMENI Raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica, descrie si evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora si alternativele lor rationale, luând în considerare obiectivele si aria geografica aferentă. Planuri si programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea Europeana, ca si orice modificări ale acestora, care: - se elaborează si/sau se adoptă de către o autoritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative; Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum si orice persoana fizica sau juridica care promovează un plan sau un program. Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare privind protectia aerului, apelor, solului si ecosistemelor acvatice sau terestre.



Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislatia sau cu practica natională, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora; Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor si programelor, luarea în considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional si asigurarea informării asupra deciziei luate; Aviz de mediu pentru planuri si programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protectia mediului în planul sau în programul supus adoptării; Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice si structurale ale elementelor si factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităŃii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitătii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitătii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerate inacceptabila de către autoritătile competente. Evacuare de ape uzate - evacuare/descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor uzate continând poluanti sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale ale apei utilizate, precum si a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate: Folosinta sensibilă si mai putin sensibilă - tipuri de folosinte ale terenurilor, care implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluantilor. Zona protejată - suprafata delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construite sau naturale, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. si în care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun măsuri restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, înăltime si volumetrie.

13. Bibliografie

1. Starea mediului judeţul Galaţi; 2. CIA Arh. Roxana Maria Gheorghiu – PUG – Actualizare PUG Comuna Smulti, 2010; 3. Institutul National de Statistica 4. Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectia Mediului, Plan National de Gestionare a

Deseurilor 5. Dimitrie Oancea, cazimir Swizenwski – judetul galati, Editura Bacademiei RSR,

Bucuresti, 1979. 6. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -

Sectiunea a IV-a - Reteaua de localităti, cu modificările si completările ulterioare 7. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – Protecţia şi ingineria mediului, Editura

Economică, Bucureşti, 1997 ; 8. Vl. Rojanschi, Fl. Bran – Politici şi strategii de mediu, Editura Economică,

Bucureşti, 2002; 9. M. Negulescu şi colectivul – Protecţia mediului înconjurător, Manual general,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1995;



10. S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitară a mediului, Editura Medicală, Bucureşti, 1978;

11. I. Bica - Elemente de impact asupra, Editura MATRIXROM, Bucureşti 2000. 12. Grigore P. şi colaboratorii – Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică

şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982); 13. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicină

Veterinară, Bucureşti, Facultatea de Imbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului - Influenţa poluanţilor din gospodăriile individuale asupra calităţii ape i de alimentare din zonele rurale;

14. Ministerul Sănătăţii, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Secţia Medicina Mediului - Studiu de impact asupra sănătăţii populaţiei pentru staţii de epurare ape uzate de tip RESETILOVS, Letonia, Bucureşti 2004.

15. V. Rojanschi, Mediul înconjurător – Abordări sistematice, Institutul de Cercetări şi Ingineria mediului, Bucureşti 1991.

ANEXE Anexa 1 – Avizul Consiliul Judeţului Galaţi ; Anexa 2 – Avizul SC FDEEE Electrica – SD Galaţi ; Anexa 3 – Avizul MIRA – ISU Galaţi ; Anexa 4 – Avizul MIRA DGMLA ; Anexa 5 – Avizul S.C. Romtelecom S.A. ; Anexa 6 – Avizul Ministerul Sănătăţii - AJSP Galaţi; Anexa 7 – Avizul Ministerul Apărării – Statul Major General; Anexa 8 – Avizul SRI – UM 0362 Bucureşti ;

raport de mediu plan urbanistic zonal lotizari t3 si …apmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents