Universitatea “Petre Andrei” – Iasi

Centrul de studii – Piatra Neamt

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Disciplina: Psihologia creativitatii, Lect. univ. dr. Mariana Caluschi

Studenta: Cernat Roxana Ana

Comportamentele intelectuale ale potentialului creativ

Comportamentul intelectual reprezinta obiectul educatiei intelectuale si poate fi interpretat

prin raportare la dezvoltarea psihica a individului, avand o dubla conditionare: pe de o parte,

biogenetica, pe de alta parte, psihoculturala.i

Potenţialul creativ semnifica intregul sistem de disponibilitati psihice ale unui individ, care

ii faciliteaza acestuia depasirea propriei experiente si construirea noului intr-un plan al

modalitatilor de expresie, actiune si cunoastere.

Potentialul creativ este compus din mai multe componente, respectiv: necesitatile de

dezvoltare personala, imaginatia creatoare, spontaneitatea, animismul gandirii.ii

Factorii intelectuali ai creativitatii, anume: imaginatia, inteligenta si memoria, pot

influenta influenta comportamentul intelectual al potentialului creativ.

Insa, alaturi de acestia, intervin si factorii de personalitate: echilibrul afectiv, forta eului,

introversiunea, extroversiunea, tendinta spre dominare sau supunere, atitudinea pozitiva,

increderea in propriile forte, atitudinea antirutiniera, preferinta pentru ceea ce este nou sau

complex, rezistenta la frustratie, gradul de dezvoltare a unor aptitudini speciale (scolare, tehnice,

artistice, sportive).

De asemenea, un rol important il detin si factorii motivationali ai creativitatii, respectiv cei

care denumesc necesitatile individului de a explora, de a cunoaste, de a se autorealiza, de a fi

independent, curiozitatea, nivelul sau de aspiratie.

Printre factorii obiectivi care determina natura comportamentului intelectual al

potentialului creativ fac parte cei sociali (familie, scoala, grup social), ori biologici (sex, varsta,

stare de sanatate).

De remarcat este faptul ca orice comportament intelectual al potentialului creativ al unui

individ tine si de educarea creativitatii sale, care isi gaseste, de altfel, suport in structurile

biofiziologice ale acestuia. iii

Intelectul uman sufera o serie de transformari calitative, care tin de capacitatea individului

de a cunoaste, creativitatea acestuia si autonomia intelectuala, ori de posibilitatea asimilarii de

cunostinte ori deprinderi sopecifice, de dezvoltarea potentialului sau cognitiv si creativ, de

adoptarea si intretinerea unui stil de munca intelectual, de dezvoltarea resurselor afectiv-

motivationale.

Practic, capacitatile de cunoastere, de observatie, gandirea, memoria, imaginatia devin

premise ale asimilarilor valorilor si cerintelor dezvoltarii cognitive a individului, in baza careia

se formeaza comportamentul intelectual al acestuia.

Nu trebuie neglijat nici aportul dezvoltarii resurselor afectiv-motivationale, de vreme ce

interesul cognitiv conduce la anticiparea unor scenario in care diverse comportamente

intelectuale pot fi adoptate in experienta cotidiana.

Comportamentul intelectual creativ poate fi nu numai invatat, dar si stimulat, astfel incat

etapele procesului de creatie – prepararea, incubatia, iluminarea, verificarea – sa ofere rezultatele

dorite in dezvoltarea personala a individului.

Stimularea comportamentului intelectual al potentialului creativ se poate realiza prin

operatii logice, euristice sau imaginare, ori prin situatii de invatare creativa.iv

Robert J. Sternberg a studiat legatura dintre creativitate si inteligenta, afirmand ca abilitatea

sintetica, alaturi de cea analitica si abilitatea practica reprezinta aspectele fundamentale ale

dezvoltarii creativitatii.

De altfel un comportament intelectual puternic dezvoltat denota o inteligenta superioara,

caracteristica comuna multor persoane creative.

Ellis Paul Torrance propune o “ipoteza de prag”, prin care sustine ca un grad ridicat de

inteligenta poate fi o conditie necesara, insa nu si suficienta pentru o creativitate superioara.

Torrance, alaturi de colaboratorii sai, a propus chiar o metoda de cuantificare a creativitatii

denumita “Testele Torrance ale Gandirii Creative”, prin care se urmarea masurarea elementelor

de fluenta, flexibilitate, originalitate si elaborare, prezente in gandirea divergenta. In prezent,

acest instrument de evaluare a potentialului creativ a devenit unul dintre cele mai utilizate, fiind

tradus in peste 30 de limbi.v

De retinut este faptul ca in comportamentul intelectual al potentialului cognitiv se

intrepatrund elemente de rationament divergent si convergent.

Gandirea divergenta poate fi inteleasa ca fiind aptitudinea intelectuala prin care sunt

generate creativ solutii multimple, originale la o anumita problema, in timp ce gandirea

convergenta evalueaza logic idei sau solutii in vederea criticarii ori optarii pentru alegerea

varientei optime la solutionarea respectivei probleme. si Gândirea creativă poate fi divizată în

raționamentul divergent și cel convergent.

Ambele tipuri de gandire sunt necesare pentru a ajunge la rezultatul creativ. Pe de o parte,

prin gandirea divergenta se ajunge la solutia finala, iar prin cea convergenta se alege variant

optima din mai multe solutii potrivite. vi

In concluzie, comportamentul intelectual creativ contribuie la dezvoltarea autonomiei

individului, a imaginatiei sale, a sensibilitatii la probleme, a intuitiei si originalitatii sale.

Exemplu:

Proba de gandire creativa - Proba de utilizari neobisnuite (“Bastonul”) vii

Prin testul “Bastonul” se poate aprecia nivelul fluentei, flexibilitatii si originalitatii.

Consemn: “Enumerati cat mai multe utilizari care s-ar putea da unui baston obisnuit, din lemn, cu un capat incovoiat si cu un cui in capatul de jos”

Se deseneaza pe tabla imaginea bastonului.

Durata: 5 minute.

Corectarea testului:

- Scorarea originalitatii: 1. Scara de notare este de la 1 la 13.2. Se foloseste “Lista cu itemi”aa Testului.3. Daca anumite raspunsuri nu se regasesc in lista, se acorda 13 puncte.4. Nu sunt cotate ideile care se repeta sub alta forma sau alt continut.5. Ideile metaforice primesc 13 puncte.- Scorarea flexibilitatii:1. Se foloseste “Lista cu itemi” a Testului.2. Pentru 2 itemi diferiti, se acorda 1 punct la flexibilitate, pentru 3 itemi diferiti se acorda 2

puncte la flexibilitate etc.3. Scorul la flexibilitate va fi mereu mai mic decat cel obtinut la fluenta, cu cel putin o

unitate.4. Daca la fluenta se inregistreaza doar un punct, atunci la flexibilitate sunt cotate zero

puncte.- Scorarea fluentei:

iReferinte:?http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=7&cad=rja&ved=0CF0QFjAG&url=http%3A%2F%2Fxa.yimg.com%2Fkq%2Fgroups%2F71001281%2F1536112178%2Fname%2Fcurs8.doc&ei=YItRUZ6hGMWnhAeoz4E4&usg=AFQjCNEjy7n296227MLuIGJBcq4SDO9cvw&sig2=JTWDq4-cwNENihJ4b2lAJA ii http://www.psyvolution.ro/476-creativitatea-la-prescolari iii http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/EDUCATIA-INTELECTUALA17286231.php ivhttp://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=7&cad=rja&ved=0CF0QFjAG&url=http%3A %2F%2Fxa.yimg.com%2Fkq%2Fgroups%2F71001281%2F1536112178%2Fname%2Fcurs8.doc&ei=YItRUZ6hGMWnhAeoz4E4&usg=AFQjCNEjy7n296227MLuIGJBcq4SDO9cvw&sig2=JTWDq4-cwNENihJ4b2lAJAv http://ro.wikipedia.org/wiki/Creativitate#Creativitate_.C8.99i_inteligen.C8.9B.C4.83 vi http://ro.wikipedia.org/wiki/Creativitate#Creativitate_.C8.99i_inteligen.C8.9B.C4.83 vii Caluschi, M. – “Evaluarea creativitatii. Ghid practic”, Editura PERFORMANTICA, Iasi, 2005, p. 21

1. Se puncteaza numarul total de idei, in afara celor absurde, ori fara sens, care, de altfel, se identifica destul de rar.

Autoverificarea competentei de corector:

- se corecteaza cele 15 protocoale specifice Testului.

- se compara punctajul obtinut de corector cu cel acordat de Test, rezultatul verificand competenta de a corecta.

Bibliografie:

1. Caluschi, Mariana; Stoica-Constantin, Ana. “Evaluarea creativitatii – Ghid practic” – Iasi; Performantica, 2005; ISBN 973-730123-4

2. http://www.google.ro/ 3. http://www.psyvolution.ro/ 4. http://www.scritube.com/ 5. http://ro.wikipedia.org/wiki/