perspectiva psihol. asupra creativ

Upload: miinescu-victor-manuel

Post on 07-Jul-2018

231 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    1/27

    curs postuniversitar –curs postuniversitar – Disciplina:Disciplina: PSIHOLOGIA EDUCAŢIEIPSIHOLOGIA EDUCAŢIEI

     Tema: Tema: PERSPECTIA PSIHOLOGIC! ASUPRAPERSPECTIA PSIHOLOGIC! ASUPRACREATIIT!ŢII "# PROCESUL DECREATIIT!ŢII "# PROCESUL DE

    "#!Ţ!$%#T"#!Ţ!$%#T

     Titu&ar: Con'( univ( )r( $i*ai $IRCESCU Titu&ar: Con'( univ( )r( $i*ai $IRCESCU+ucure,ti+ucure,ti

    anu& univ( -./0 1 -./2anu& univ( -./0 1 -./2

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    2/27

    O+IECTIEO+IECTIE3 De4nirea 'actori&or3 De4nirea 'actori&or'avori5an6i ai'avori5an6i aicreativit76ii(creativit76ii(

    3 I)enti4carea3 I)enti4carea8&oca9e&or creativit76ii(8&oca9e&or creativit76ii(

    3 Operarea cu meto)e3 Operarea cu meto)e,i proce)ee )e,i proce)ee )e

    antrenament a&antrenament a&creativit76ii(creativit76ii(

    CO#CEPTE3CHEIE

    - Teoria factorială acreativităţii.

    - Brainstormingul şisinectica.- Matricea descoperirilor.- Eurograma.

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    3/27

    STI$ULAREA CREATIIT!ŢII( ARGU$E#TSTI$ULAREA CREATIIT!ŢII( ARGU$E#T

    Promovarea creativităţii individuale, dar mai ales a creativităţii colective,Promovarea creativităţii individuale, dar mai ales a creativităţii colective,

    constituie soluţia pe care omenirea o are ca unică şansă de supravieţuire şiconstituie soluţia pe care omenirea o are ca unică şansă de supravieţuire şide progres. Factorii responsabili n plan naţional ar trebui sensibili!aţi sprede progres. Factorii responsabili n plan naţional ar trebui sensibili!aţi sprecăutarea unor resurse nu at"t n bănci, firme sau agenţii e#terne, ci mai cucăutarea unor resurse nu at"t n bănci, firme sau agenţii e#terne, ci mai cuseamă n resursele interne umane, mai bine educate şi valorificate.seamă n resursele interne umane, mai bine educate şi valorificate.Pentru argumentarea necesităţii educării creativităţii, apelăm la eseurilePentru argumentarea necesităţii educării creativităţii, apelăm la eseurileunor remarcabili cercetători n domeniul creaţiei$unor remarcabili cercetători n domeniul creaţiei$- %&ctele creative afectea!ă enorm nu numai progresul ştiinţific, ci şi- %&ctele creative afectea!ă enorm nu numai progresul ştiinţific, ci şisocietatea n general, iar acele naţiuni care vor nvăţa mai bine cum săsocietatea n general, iar acele naţiuni care vor nvăţa mai bine cum săidentifice, să de!volte şi să ncura'e!e potenţele creatoare ale poporului loridentifice, să de!volte şi să ncura'e!e potenţele creatoare ale poporului lorvor fi avanta'ate. (reativitatea, la nivelul ei cel mai nalt, este probabil la felvor fi avanta'ate. (reativitatea, la nivelul ei cel mai nalt, este probabil la felde importantă ca şi oricare altă calitate umană n sc)imbarea istoriei şide importantă ca şi oricare altă calitate umană n sc)imbarea istoriei şireformarea lumii.* +(alvin . Talorreformarea lumii.* +(alvin . Talor- %()iar de acum ea +creativitatea - n.n ar putea fi nscrisă printre drepturile- %()iar de acum ea +creativitatea - n.n ar putea fi nscrisă printre drepturileomului. /tatele, conducătorii de ntreprinderi, părinţii şi educatorii ncep să-omului. /tatele, conducătorii de ntreprinderi, părinţii şi educatorii ncep să-şi facă o obligaţie morală şi socială din a o de!volta n fiecare om, de laşi facă o obligaţie morală şi socială din a o de!volta n fiecare om, de lanaştere, de-a lungul e#istenţei sale, printr-o pregătire permanentă.naştere, de-a lungul e#istenţei sale, printr-o pregătire permanentă.(reativitatea devine un factor primordial al oricărei educaţii.* +Pierre Faure(reativitatea devine un factor primordial al oricărei educaţii.* +Pierre Faure

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    4/27

    %%0acă n urmă cu secole omenirea a progresat prin0acă n urmă cu secole omenirea a progresat prine#ploatarea resurselor solului şi apoi a celor alee#ploatarea resurselor solului şi apoi a celor alesubsolului, astă!i oamenilor le răm"ne ca decisivăsubsolului, astă!i oamenilor le răm"ne ca decisivăsoluţia să e#ploate!e resursele propriei inteligenţe şisoluţia să e#ploate!e resursele propriei inteligenţe şicreativităţi, ce se dovedesc infinite.* +1. /. ood2ort)creativităţi, ce se dovedesc infinite.* +1. /. ood2ort)

     3n ce ne priveşte, o premisă favori!antă pentru o 3n ce ne priveşte, o premisă favori!antă pentru oeducaţie creativă o repre!intă potenţele creative cu careeducaţie creativă o repre!intă potenţele creative cu care

    natura a dăruit poporul rom"n. /unt nenumăratenatura a dăruit poporul rom"n. /unt nenumăratemărturiile care vorbesc de vocaţia de constructor,mărturiile care vorbesc de vocaţia de constructor,ar)itect, inventator şi mare artist a acestui popor.ar)itect, inventator şi mare artist a acestui popor.0ovada$ folclorul at"t de bogat, ar)itectura at"t de0ovada$ folclorul at"t de bogat, ar)itectura at"t deoriginală, mu!eele inteligenţei şi inventivităţii populare,originală, mu!eele inteligenţei şi inventivităţii populare,

    numărul relativ mare de savanţi rom"ni care s-au nscrisnumărul relativ mare de savanţi rom"ni care s-au nscris n istoria universală, raportat la mia de locuitori$ Traian n istoria universală, raportat la mia de locuitori$ Traian4uia, &urel 4laicu, 5enri (oandă, (onstantin Br"ncuşi,4uia, &urel 4laicu, 5enri (oandă, (onstantin Br"ncuşi,

     &ng)el /align - sunt doar c"teva nume. &ng)el /align - sunt doar c"teva nume.

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    5/27

    ACTORII DETER$I#A#ŢI ;I$ECA#IS$ELE CREATIIT!ŢII

    Nu ne propunem să descifrăm complexul proces alcreativităţii. Dorim doar să oferim practicienilor din domeniuleducaţiei creativităţii o sumară explicaţie a unor mecanisme şifactori care ajută la înţelegerea sensului, valorii şi funcţiilorunor metode şi procedee menite să contribuie la depistarea,dezvoltarea şi educarea potenţelor creative ale omului.

     Educarea creativităţii constă întrun demers implic!nd treisarcini fundamentale" întărirea factorilor şi funcţiilor pe care creativitatea le pune

     în joc# exploatarea mai eficientă a resurselor de care individuldispune, adopt!nd concepţia $antiană asupra educaţiei"dezvoltarea în om a întregii perfecţiuni pe care natura sa ocomportă# eliminarea blocajelor personale şi sociale, utiliz!nd practici,metode şi procedee specifice.

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    6/27

    Principa&ii 'actori ai creativit76ii

     Receptivitatea faţă de probleme: atitu)inea )esc*is7 'a67)e en ac6iune= to&eran6a 'a67 )eam8i?uit76i= revo&ta contra unor cuno,tin6e ,i practici

     >nvec*ite( Fluiditatea gândirii. Compar@n) ?@n)irea 3 ,i >n mo) specia&pro)uc6ia )e i)ei 3 cu un ui) care cur?e= se poate apreciaca B)e8itu& )e i)eiB este >n 'unc6ie )e B)esc*i)erearo8inetu&ui ?@n)iriiB( Dac7 &a unii acest ro8inet este )esc*is&a mantimp ce &a cei &a care= )e re?u&7= nu cur?e nici o i)ee s7 seap&ice principiu& BDe un)e nu3i= nici Dumne5eu nu cereB= sauBE< ni*i&o ni*i&B( Desi?ur= sunt )iverse tipuri )e ui)e ,iu

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    7/27

    Flexibilitatea gândirii repre5int7 capacitatea )e a trece cuu,urin67 )e &a un )omeniu )e reec6ie sau ac6iune &a a&tu&=cone< sau a&eator capacitatea )e a varia perspectiva 'a67

    )e un &ucru= un proiect )e a sc*im8a un?*iu& )e ve)erecapacitatea )e investi?are >n )irec6ii mu&tip&e posi8i&itateacomut7rii rapi)e ,i 'aci&e= )e centrare ,i )escentrare asupraunei pro8&eme(

    De mu&te ori= pro)use&e creative re5u&t7 ,i )intr3o p&asare a&ucruri&or >n noi perspective= )up7 cum persoane&e cu marevaria8i&itate ,i entr3o anumit7 unitate )e timp seremarc7 printr3un poten6ia& creativ sporit( Ce&e mai mu&te)in )escoperiri ,i inven6ii nu s3au '7cut >ntr3un )omeniustrict )e&imtat ci= )e re?u&7= &a ?rani6a )intre )iscip&ine(

    Potrivit teoriei factoriale asupra creativităţii, J. P. Guilford F=pa?( - consi)era c7 &a 8a5a acesteia st7 gândireadivergentă( Acest tip )e ?@n)ire se )e4ne,te prin pro)uc6ia

    )e so&u6ii mu&tip&e pentru aceea,i pro8&em7( Prin opo5i6ie cuaceasta= 'unc6ionea57 ,i gândirea convergentă= comun7ma9orit76ii oameni&or= potrivit c7reia se caut7 o sin?ur7so&u6ie pentru mai mu&te pro8&eme )e ace&a,i ?en=a)opt@n)u3se 'ormu&a= ,a8&onu&= re6eta= a&t?oritmu&:

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    8/27

    Gândirea convergentă:

    Problema 6  Aceeaşi soluţie$Problema 7 - şablon8Problema 9 - algoritm8Problema : - reţetă8

      - regulă8  - teoremă

    Gândirea divergentă:

    Problema$ - soluţia 1  - soluţia 2   - soluţia 3  - soluţia n

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    9/27

    OriginalitateaOriginalitatea repre!intă capacitatea de a da soluţii neu!itate,repre!intă capacitatea de a da soluţii neu!itate,nemaint"lnite, de cele mai multe ori remarcabile prin noutate şinemaint"lnite, de cele mai multe ori remarcabile prin noutate şisimplitate, prin re!ultatele ce restructurea!ă universul nostru desimplitate, prin re!ultatele ce restructurea!ă universul nostru de

     nţelegere, introduc noi paradigme - cu efete largi, e#plo!ive pentru nţelegere, introduc noi paradigme - cu efete largi, e#plo!ive pentruprogres.progres.

    BisociereaBisocierea sausau capacitatea combinatoriecapacitatea combinatorie se referă la aptitudinea dese referă la aptitudinea dea combina două sau mai multe idei, lucruri, fenomene pe care alţiia combina două sau mai multe idei, lucruri, fenomene pe care alţiinu au avut curio!itatea sau abilitatea de a le asocia, fiind aleatorii,nu au avut curio!itatea sau abilitatea de a le asocia, fiind aleatorii,

     ndepărtate, ca de la cer la păm"nt. ;deea potrivit căreia orice formă ndepărtate, ca de la cer la păm"nt. ;deea potrivit căreia orice formăde creativitate creşte dintr-o activitate combinatorie este susţinutăde creativitate creşte dintr-o activitate combinatorie este susţinutăde numeroşi psi)ologi şi pedagogi +.aptitudinea >de a vedea cu oc)ii minţii>.

     3n ultimii ani, psi)ologul american 5o2ard ?ardner, profesor de 3n ultimii ani, psi)ologul american 5o2ard ?ardner, profesor deştiinţe ale educaţiei, a adus o contribuţie importantă la descifrareaştiinţe ale educaţiei, a adus o contribuţie importantă la descifrareamecanismelor creativităţii, prin teoria sa revoluţionară referitoare lamecanismelor creativităţii, prin teoria sa revoluţionară referitoare lainteligenţele multiple şi !ormele creativităţii inteligenţele multiple şi !ormele creativităţii  @9, A. 3n tabelul de mai@9, A. 3n tabelul de mai

     'os, pre!entăm o abordare a acestor două probleme esenţiale$ 'os, pre!entăm o abordare a acestor două probleme esenţiale$

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    10/27

    I#TELIGE#ŢELE $ULTIPLE ;I OR$ELEI#TELIGE#ŢELE $ULTIPLE ;I OR$ELE

    CREATIIT!ŢIICREATIIT!ŢII  (H.(H.Gardner)Gardner)

    ilustrarea unor trăsături aleilustrarea unor trăsături alepersonalităţii creatoare înpersonalităţii creatoare în

    diverse domenii de activitatediverse domenii de activitate

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    11/27

     Inteligenţe Inteligenţe

    multiplemultiple

     Forme ale creativităţii Forme ale creativităţii

     Lingvistică Lingvistică ::

    -uşurinţa în-uşurinţa înexprimare;exprimare;

    -sensibilitate pentru-sensibilitate pentruinteresinteres

    Thomas Steams Eliot Thomas Steams Eliot  (1888-1965): poet britanic de origine american; repreentant de(1888-1965): poet britanic de origine american; repreentant demarc! al lumii scriitorilor" critic al societ!ţii moderne" cu o e#oluţie c!tre un catolicismmarc! al lumii scriitorilor" critic al societ!ţii moderne" cu o e#oluţie c!tre un catolicismmistic ilustrat prin $%rim! în catedral!&" laureat al premiului 'obelmistic ilustrat prin $%rim! în catedral!&" laureat al premiului 'obel

     Logico-matematică Logico-matematică::

    -analie" relaţii;-analie" relaţii;

    -abilitate pentru-abilitate pentrucalculecalcule

     Albert Einstein Albert Einstein  (189-1955): *iician german" autor al teoriei relati#it!ţii (cu implicaţii(189-1955): *iician german" autor al teoriei relati#it!ţii (cu implicaţiiasupra conceptelor $timp& şi $spaţiu&" $lumin!-+otoni&" $mas şi energie& etc); doctorasupra conceptelor $timp& şi $spaţiu&" $lumin!-+otoni&" $mas şi energie& etc); doctor$,onoris causa&; laureat al premiului 'obel; geniu matematic" mare iubitor al ordinii$,onoris causa&; laureat al premiului 'obel; geniu matematic" mare iubitor al ordiniigeometriei şi demonstraţiilor sistematice pentru a+larea esenţelor" ideilor generale" pentrugeometriei şi demonstraţiilor sistematice pentru a+larea esenţelor" ideilor generale" pentru

    desci+rarea raţionalit!ţii lumii uni#ersului" armoniei şi organi!rii sale; pentrudesci+rarea raţionalit!ţii lumii uni#ersului" armoniei şi organi!rii sale; pentrudesci+rarea principiilor eterne ce gu#ernea! uni#ersul +iic; eternul copil prindesci+rarea principiilor eterne ce gu#ernea! uni#ersul +iic; eternul copil princurioitatea şi capacitatea de a se minuna" prin sensibilitatea sa; interesat de subiectecurioitatea şi capacitatea de a se minuna" prin sensibilitatea sa; interesat de subiectedi+erite (cursuri uni#ersitare)" de la geogra+ie la piaţa +inanciar!" de la politica el#eţian ladi+erite (cursuri uni#ersitare)" de la geogra+ie la piaţa +inanciar!" de la politica el#eţian laantropologie" de la geologie la opera lui .oet/e etc; şi-a de+init" delimitat problematicaantropologie" de la geologie la opera lui .oet/e etc; şi-a de+init" delimitat problematicastudiului: relaţia dintre electricitate şi magnetism" conceptul de spaţiu şi timp etc; a#ea ostudiului: relaţia dintre electricitate şi magnetism" conceptul de spaţiu şi timp etc; a#ea omare capacitate de a selecţiona problemele importante; inteligenţa sa era orientat! spremare capacitate de a selecţiona problemele importante; inteligenţa sa era orientat! spre

    obiecte; asocia g0ndirea #iual experienţelor mentale" ideilor estetice etc" combin0ndobiecte; asocia g0ndirea #iual experienţelor mentale" ideilor estetice etc" combin0nddi+erite moduri de g0ndire; era ambiţios" perse#erent" îndr!neţ" reistent la +rustra ie" sețdi+erite moduri de g0ndire; era ambiţios" perse#erent" îndr!neţ" reistent la +rustra ie" sețiola singur etc; a#ea un stil simplu" proasp!t" uni#oc" dearmant; era interesat deiola singur etc; a#ea un stil simplu" proasp!t" uni#oc" dearmant; era interesat de+enomenele misterioase ale lumii; a#ansa idei pro#ocatoare (principii eterne ce+enomenele misterioase ale lumii; a#ansa idei pro#ocatoare (principii eterne cegu#ernea! uni#ersul" raţionalitatea lumii etc)gu#ernea! uni#ersul" raţionalitatea lumii etc)

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    12/27

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    13/27

    +LOCAJELE $A#IEST!RII CREATIIT!ŢII+LOCAJELE $A#IEST!RII CREATIIT!ŢII

    0e multe ori oamenii nu sunt creativi pentru că se află n anumite circumstanţe$ n0e multe ori oamenii nu sunt creativi pentru că se află n anumite circumstanţe$ npre!enţa unor persoane sau n stări psi)ice care acţionea!ă ca bloca'e ce pot estompapre!enţa unor persoane sau n stări psi)ice care acţionea!ă ca bloca'e ce pot estompasau c)iar ani)ila caracterul original al producţiei, manifestarea creativă a persoanelor.sau c)iar ani)ila caracterul original al producţiei, manifestarea creativă a persoanelor.(unoaşterea naturii acestor bloca'e poate servi la instituirea unor proceduri de deblocare(unoaşterea naturii acestor bloca'e poate servi la instituirea unor proceduri de deblocarecu valenţe favori!ante n e#primarea creativă$cu valenţe favori!ante n e#primarea creativă$-- C categorie de obstacole n calea creativităţii o repre!intăC categorie de obstacole n calea creativităţii o repre!intă  paradigmele" tradiţiile" paradigmele" tradiţiile"modelele ar#aicemodelele ar#aice..-- Dn alt mare obstacol n calea creativităţii l constituieDn alt mare obstacol n calea creativităţii l constituie mitul autorităţii mitul autorităţii $$ FascinaţiaFascinaţiapersonalităţilor puternice, mitul unor staruri poate să conducă la conclu!ia, uneori greşită$personalităţilor puternice, mitul unor staruri poate să conducă la conclu!ia, uneori greşită$>Eu nu voi putea fi niciodată precum ...>, cu efecte negative, de bloca', asupra>Eu nu voi putea fi niciodată precum ...>, cu efecte negative, de bloca', asuprapersonalităţii, mai cu seamă n formare.personalităţii, mai cu seamă n formare.-- %oda intelectuală%oda intelectuală repre!intă un alt tip de obstacol n calea manifestării creativităţii.repre!intă un alt tip de obstacol n calea manifestării creativităţii.  

    Fiecare societate şi fiecare epocă şi structurea!ă un mod propriu de g"ndire, concepteFiecare societate şi fiecare epocă şi structurea!ă un mod propriu de g"ndire, conceptedominante, stereotipuri, şi are propriile idei >en vogue>.dominante, stereotipuri, şi are propriile idei >en vogue>.-- &ecetea educaţiei &ecetea educaţiei  ridică şi ea obstacole n calea creativităţiiridică şi ea obstacole n calea creativităţii ..

    - 'e(istenţa personală la sc#imbare'e(istenţa personală la sc#imbare  constituie alt gen de obstacol n calea manifestăriiconstituie alt gen de obstacol n calea manifestăriicreativităţii. 3n virtutea instinctului său de conservare, omul reacţionea!ă prin mecanismecreativităţii. 3n virtutea instinctului său de conservare, omul reacţionea!ă prin mecanismeelaborate de apărare contra sc)imbărilor8 bulversarea normelor şi valorilor produceelaborate de apărare contra sc)imbărilor8 bulversarea normelor şi valorilor produceangoasă.angoasă.-- )eama de a nu te !ace de râs" teama de eşec" lipsa asumării riscului şi responsabilităţii")eama de a nu te !ace de râs" teama de eşec" lipsa asumării riscului şi responsabilităţii"

    teama de sc#imbareteama de sc#imbare

     n general este proprie omului, care simte nevoia identităţii, care are n general este proprie omului, care simte nevoia identităţii, care arenevoie de repere mai mult sau mai puţin stabile la care să se raporte!e.nevoie de repere mai mult sau mai puţin stabile la care să se raporte!e.-- 0e multe ori,0e multe ori, raţiunea şi *udecataraţiunea şi *udecata funcţionea!ă ca nişte cen!ori cu drept de veto contrafuncţionea!ă ca nişte cen!ori cu drept de veto contraactelor creative. 0otat cu intelect, omul ncearcă să introducă ordine după principiiactelor creative. 0otat cu intelect, omul ncearcă să introducă ordine după principiiapriorice şi formale n diversitatea realului, implic"nd concepte, reguli, legi, concepţiiapriorice şi formale n diversitatea realului, implic"nd concepte, reguli, legi, concepţiidespre lume şi viaţă.despre lume şi viaţă.-- +udecăţile critice+udecăţile critice constituie, de cele mai multe ori, factori de sterili!are a ideilor noi careconstituie, de cele mai multe ori, factori de sterili!are a ideilor noi carenu se impun prin suport raţional.nu se impun prin suport raţional.

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    14/27

    $ETODE PE#TRU STI$ULAREA CREATIIT!ŢII$ETODE PE#TRU STI$ULAREA CREATIIT!ŢII

     Metodele analogiceMetodele analogice au &a 8a57 tipu& )e ra6ionament ana&o?ic= >nau &a 8a57 tipu& )e ra6ionament ana&o?ic= >ncare )erivarea unui enun6 )in a&tu&= inter'eren6a se 'ace pornin) )ecare )erivarea unui enun6 )in a&tu&= inter'eren6a se 'ace pornin) )e&a asem7n7ri&e par6ia&e >ntre )ou7 sau mai mu&te 'enomene( Deci=&a asem7n7ri&e par6ia&e >ntre )ou7 sau mai mu&te 'enomene( Deci=

    ne?&i9@n)u3se )i'eren6e&e= se caut7 ana&o?ii= evi)en6iin)u3se ace&ene?&i9@n)u3se )i'eren6e&e= se caut7 ana&o?ii= evi)en6iin)u3se ace&eatri8ute trans'era8i&e care pot con)uce &a inova6ii sau c*iar &a noiatri8ute trans'era8i&e care pot con)uce &a inova6ii sau c*iar &a noicrea6ii= inven6ii F-(crea6ii= inven6ii F-(

    Din r@n)u& meto)e&or ana&o?ice )e stimu&are a creativit76ii=Din r@n)u& meto)e&or ana&o?ice )e stimu&are a creativit76ii=consemn7m une&e variante:consemn7m une&e variante:

    -- Exerciţiul de relaţii analogiceExerciţiul de relaţii analogice,, a)opt@n) )iverse criterii= precum:a)opt@n) )iverse criterii= precum:'unc6ia= structura= amp&asarea etc('unc6ia= structura= amp&asarea etc(

    33 etoda ba!ată pe comparaţieetoda ba!ată pe comparaţie uti&i5ea57 ca opera6ie )e 8a57uti&i5ea57 ca opera6ie )e 8a57compara6ia= prin a&7turarea a )ou7 sau mai mu&te 4in6e= &ucruri=compara6ia= prin a&7turarea a )ou7 sau mai mu&te 4in6e= &ucruri='enomene pentru a sta8i&i asem7n7ri&e ,i )eose8iri&e )intre e&e('enomene pentru a sta8i&i asem7n7ri&e ,i )eose8iri&e )intre e&e(

    3 etoda iniţiată de o parabolăetoda iniţiată de o parabolă 'o&ose,te o istorioar7 a&e?oric7= cu un'o&ose,te o istorioar7 a&e?oric7= cu uncuprins mora& sau re&i?ios= pi&)7= sau ca proce)eu const@n) >ncuprins mora& sau re&i?ios= pi&)7= sau ca proce)eu const@n) >nen timp=

    in'orma6ii&e se a)au?7 pe m7sur7 ce a&te&e se uit7( Pre5entareain'orma6ii&e se a)au?7 pe m7sur7 ce a&te&e se uit7( Pre5entareaprintr3o sc*em7 are virtutea )e a permite o vi5iune ?&o8a&7 asupraprintr3o sc*em7 are virtutea )e a permite o vi5iune ?&o8a&7 asupra'enomenu&ui('enomenu&ui(

    -- #c"ema identi$cării corporale#c"ema identi$cării corporale.. Corpu& uman repre5int7 3 caCorpu& uman repre5int7 3 castructur7= 'unc6ii= )esi?n 3 o per'ec6iune a naturii( "n corpu& umanstructur7= 'unc6ii= )esi?n 3 o per'ec6iune a naturii( "n corpu& uman'unc6ionea57 mecanisme care uimesc prin in?enio5itate('unc6ionea57 mecanisme care uimesc prin in?enio5itate(

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    15/27

    Metode antiteticeMetode antitetice De multe ori oamenii nu sunt creativi datorită unui comportament şablonard. AcestDe multe ori oamenii nu sunt creativi datorită unui comportament şablonard. Acest

    tip de comportament, determinat de un anume conservatorism, se bazează petip de comportament, determinat de un anume conservatorism, se bazează perăspunsuri şi soluţii date conform unor reţete, formule, şabloane, algoritmi care s-aurăspunsuri şi soluţii date conform unor reţete, formule, şabloane, algoritmi care s-audovedit eciente în rezolvarea unor probleme asemănătoare. Comportamentuldovedit eciente în rezolvarea unor probleme asemănătoare. Comportamentul

    şablonard, conservatorismul, conformismul constituie deci piedici, blocae aleşablonard, conservatorismul, conformismul constituie deci piedici, blocae alespiritului creativ.spiritului creativ. !etodele antitetice îşi propun tocmai spargerea, distrugerea acestor tipuri de!etodele antitetice îşi propun tocmai spargerea, distrugerea acestor tipuri de

    comportamente, aruncarea la coş a reţetelor, a formulelor, a şabloanelor şi acomportamente, aruncarea la coş a reţetelor, a formulelor, a şabloanelor şi atiparelor.tiparelor.

    -- Concasajul, distrugerea, sfărâmareaConcasajul, distrugerea, sfărâmarea vizează sc"imbarea unor mentalităţi, a unor vizează sc"imbarea unor mentalităţi, a unorpuncte de vedere, concepţii privitoare la un fenomen sau obiect, eliminareapuncte de vedere, concepţii privitoare la un fenomen sau obiect, eliminarea#oc"elarilor de cal$, care str%mtează orizontul. &n acest scop, pot utilizate diverse#oc"elarilor de cal$, care str%mtează orizontul. &n acest scop, pot utilizate diverseoperaţii, precum spargerea, distrugerea, ridiculizarea, relativizarea, disocierea,operaţii, precum spargerea, distrugerea, ridiculizarea, relativizarea, disocierea,

    diminuarea, inversarea.diminuarea, inversarea. - &n cadrul metodelor antitetice sunt cuprinse şi- &n cadrul metodelor antitetice sunt cuprinse şi exerciţii bazate pe întrebarea “exerciţii bazate pe întrebarea “Ce seCe sepoate face cupoate face cu (un anumit obiect)?(un anumit obiect)? - av%nd una din condiţii' fără a modica obiectul(- av%nd una din condiţii' fără a modica obiectul(utiliz%nd forma iniţială sau modic%nd-o( utiliz%nd proprietăţile sale materiale.utiliz%nd forma iniţială sau modic%nd-o( utiliz%nd proprietăţile sale materiale.

    -- !ntitextul sau dialectica grupurilor “faţă în faţă" !ntitextul sau dialectica grupurilor “faţă în faţă" )rice grup iniţiator al unui proiect)rice grup iniţiator al unui proiectare tendinţa de a e*agera - e*plicabilă prin ataşamentul sentimental, prin dorinţa deare tendinţa de a e*agera - e*plicabilă prin ataşamentul sentimental, prin dorinţa deconvingere şi de prozelitism, pentru sensibilizarea factorilor de decizie sau aconvingere şi de prozelitism, pentru sensibilizarea factorilor de decizie sau asponsorilor. Dar de cele mai multe ori se găsesc şi opozanţi care, de asemenea, ausponsorilor. Dar de cele mai multe ori se găsesc şi opozanţi care, de asemenea, autendinţa de a e*agera cu contra-argumente - dictate de conservatorism, de invidie, detendinţa de a e*agera cu contra-argumente - dictate de conservatorism, de invidie, de

    pregătirea propriilor proiecte etc. Adevărul se a+ă undeva la miloc, între cele douăpregătirea propriilor proiecte etc. Adevărul se a+ă undeva la miloc, între cele douăe*treme. Dar e*tremele pot avea valoare emulativă.e*treme. Dar e*tremele pot avea valoare emulativă. - ) altă metodă o constituie- ) altă metodă o constituie refacerea drumuluirefacerea drumului parcurs de omenire în domeniulparcurs de omenire în domeniul

    descoperirilor, al invenţiilor şi inovaţiilor, al creaţiei te"nice. mportant este ca - prindescoperirilor, al invenţiilor şi inovaţiilor, al creaţiei te"nice. mportant este ca - prinformularea unor răspunsuri la întrebări de genul #entru ce De ce$ - să se cauteformularea unor răspunsuri la întrebări de genul #entru ce De ce$ - să se cautee*plicaţii care, de cele mai multe ori, nu sunt totale. /senţial este să nu ee*plicaţii care, de cele mai multe ori, nu sunt totale. /senţial este să nu eacceptată cu uşurinţă orice e*plicaţie, şi c"iar să nu e înţeleasă, să e adoptată oacceptată cu uşurinţă orice e*plicaţie, şi c"iar să nu e înţeleasă, să e adoptată oatitudine uşor critică şi ironică.atitudine uşor critică şi ironică.

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    16/27

    $eto)e a&eatorii$eto)e a&eatorii &ceste metode au la ba!ă ceea ce oestler numeşte bisocierea sau ceea &ceste metode au la ba!ă ceea ce oestler numeşte bisocierea sau ceeace Ed2ard de Bono defineşte ca fiind g"ndirea paralelă, vi!"nd, n ultimăce Ed2ard de Bono defineşte ca fiind g"ndirea paralelă, vi!"nd, n ultimăinstanţă, apropierea şi asocierea a două lucruri sau fenomene pe careinstanţă, apropierea şi asocierea a două lucruri sau fenomene pe carenimeni nu a mai ncercat să le apropie, fiind at"t de depărtate, ca de la cernimeni nu a mai ncercat să le apropie, fiind at"t de depărtate, ca de la cer

    la păm"nt, n spaţiu sau n mintea noastră, conduc"nd la naşterea noului.la păm"nt, n spaţiu sau n mintea noastră, conduc"nd la naşterea noului. 3n cadrul acestor metode, un procedeu l repre!intă 3n cadrul acestor metode, un procedeu l repre!intă utili(area !ormelorutili(area !ormelorinductoareinductoare..,nventarea de noi obiecte" prin combinarea a trei-patru obiecte vec#i ,nventarea de noi obiecte" prin combinarea a trei-patru obiecte vec#i $$

    $eto)e&e ana&itice$eto)e&e ana&itice &ceste metode vi!ea!ă de!voltarea capacităţii de investigare n detaliu, &ceste metode vi!ea!ă de!voltarea capacităţii de investigare n detaliu,de!volt"nd calitatea >de a despica firul n patru>.de!volt"nd calitatea >de a despica firul n patru>.

    Dn procedeu care poate favori!a şi de!volta abilităţile analitice l repre!intăDn procedeu care poate favori!a şi de!volta abilităţile analitice l repre!intăelaborarea unor liste de atribute calităţi. şi" /n paralel" corespun(ător"elaborarea unor liste de atribute calităţi. şi" /n paralel" corespun(ător"utilităţi utilităţi  ale obiectului supus anali!ei.ale obiectului supus anali!ei. Autoc#estionarea Autoc#estionarea. Te)nica autoc)estionării repre!intă o modalitate de. Te)nica autoc)estionării repre!intă o modalitate deamplificare a potenţelor creative prin autoinvestigare, supun"nd produsulamplificare a potenţelor creative prin autoinvestigare, supun"nd produsulcreat unor anali!e multiple, din variate ung)iuri de vedere.creat unor anali!e multiple, din variate ung)iuri de vedere.Brainstorming Brainstorming -ul-ul  repre!intă o veritabilă provocare concomitentă a mairepre!intă o veritabilă provocare concomitentă a mai

    multor inteligenţe, un asalt de idei, furtună n creier. ;mpusă demultor inteligenţe, un asalt de idei, furtună n creier. ;mpusă depragmatismul american, metoda se nscrie ntr-o politică mai amplă depragmatismul american, metoda se nscrie ntr-o politică mai amplă decumpărare şi punere n valoare a creierelor, a materiei cenuşii şi stoarcereacumpărare şi punere n valoare a creierelor, a materiei cenuşii şi stoarcereaacestora de ideile emise n comun, cre"nd facilităţile corespun!ătoareacestora de ideile emise n comun, cre"nd facilităţile corespun!ătoaremanifestării lor.manifestării lor.

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    17/27

    A&te meto)eA&te meto)e

    -- %etoda consensului %etoda consensului  este, de asemenea, o metodă de antrenament colectiv neste, de asemenea, o metodă de antrenament colectiv ndomeniul creativităţii. Moderatorul grupului are sarcina să reţină doar acele soluţii,domeniul creativităţii. Moderatorul grupului are sarcina să reţină doar acele soluţii,idei care au ntrunit consensul.idei care au ntrunit consensul.-- )e#nica 0elp#" sau anc#eta iterativă)e#nica 0elp#" sau anc#eta iterativă,, se nscrie n seria metodelor de stimularese nscrie n seria metodelor de stimulare

    colectivă a creativităţii, nlătur"nd nsă relaţiile directe ntre membrii antrenamentuluicolectivă a creativităţii, nlătur"nd nsă relaţiile directe ntre membrii antrenamentuluicreativ. Procedura constă n a se formula problema care, prin poştă sau curieri, estecreativ. Procedura constă n a se formula problema care, prin poştă sau curieri, estesupusă re!olvării de către unele persoane, pe r"nd, parcurg"nd un anumit traseu.supusă re!olvării de către unele persoane, pe r"nd, parcurg"nd un anumit traseu.-- %etoda ilips  %etoda ilips  $$ se constituie grupuri de membri, fiecare grup av"nd lase constituie grupuri de membri, fiecare grup av"nd ladispo!iţie minute. Fiecărui membru i revine un singur minut pentru pre!entareadispo!iţie minute. Fiecărui membru i revine un singur minut pentru pre!entareasoluţiilor sale la o problemă. Dn raportor pre!intă n plen conclu!iile grupurilor.soluţiilor sale la o problemă. Dn raportor pre!intă n plen conclu!iile grupurilor.--  Anali(a per!ecţionărilor aduse unor produse Anali(a per!ecţionărilor aduse unor produse.. (ivili!aţia umană a perfecţionat de-a(ivili!aţia umană a perfecţionat de-alungul istoriei diversele reali!ări te)nice vi!"nd variate scopuri, precum$ creşterealungul istoriei diversele reali!ări te)nice vi!"nd variate scopuri, precum$ creşterea

    performanţelor, reali!area unor economii de energie şi materiale, mbinarea utilităţii şiperformanţelor, reali!area unor economii de energie şi materiale, mbinarea utilităţii şifuncţionalităţii cu designul etc.funcţionalităţii cu designul etc.-- urograma demersului /n reali(area unor invenţii urograma demersului /n reali(area unor invenţii :: metoda pre!intă, succint, istoriculmetoda pre!intă, succint, istoriculunei invenţii, al unei descoperiri, inovaţii, sinteti!"nd principalele etape, fa!e,unei invenţii, al unei descoperiri, inovaţii, sinteti!"nd principalele etape, fa!e,momente ale demersului şi relaţiile dintre ele. Eurograma este o metodă cu multiplemomente ale demersului şi relaţiile dintre ele. Eurograma este o metodă cu multiplevirtuţi. Pre!entarea paşilor importanţi, a căutărilor făcute pentru a a'unge la unvirtuţi. Pre!entarea paşilor importanţi, a căutărilor făcute pentru a a'unge la unre!ultat relevă cititorului munca titanică care a stat la ba!a acelui >EvriGaH>.re!ultat relevă cititorului munca titanică care a stat la ba!a acelui >EvriGaH>.-- 4inectica4inectica este o metodă de antrenare individuală sau de grup n scopul re!olvăriieste o metodă de antrenare individuală sau de grup n scopul re!olvării

    creatoare a problemelor +.?ordon. 3n cadrul metodei se utili!ea!ă două principii decreatoare a problemelor +.?ordon. 3n cadrul metodei se utili!ea!ă două principii deba!ă$ a să faci ca un lucru ciudat să devină familiar8 b să faci ca obişnuitul săba!ă$ a să faci ca un lucru ciudat să devină familiar8 b să faci ca obişnuitul sădevină ciudat.devină ciudat.-- Anali(a mor!ologică Anali(a mor!ologică$ acest gen de anali!ă vi!ea!ă stimularea capacităţii de a$ acest gen de anali!ă vi!ea!ă stimularea capacităţii de adescompune n părţi componente un organism, mecanism şi formularea faţă de toatedescompune n părţi componente un organism, mecanism şi formularea faţă de toateelementele independente a c"t mai multor ntrebări posibile, căut"ndu-se variante deelementele independente a c"t mai multor ntrebări posibile, căut"ndu-se variante desoluţii.soluţii.

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    18/27

    --  #atricea descoperirii #atricea descoperirii este o metodă înrudită cu analiza morfologică, care favorizeazăeste o metodă înrudită cu analiza morfologică, care favorizeazăcombinări multiple în cadrul unui tabel-matrice. Combinările conţin diverse variabilecombinări multiple în cadrul unui tabel-matrice. Combinările conţin diverse variabilecare, prin asociere într-una din posibilităţile de înt%lnire 0căsuţă1, pot sugera noi soluţii.care, prin asociere într-una din posibilităţile de înt%lnire 0căsuţă1, pot sugera noi soluţii.

     Acestea, la r%ndul lor, conduc la adaptări, inovări în raport de variabilele ce sunt Acestea, la r%ndul lor, conduc la adaptări, inovări în raport de variabilele ce sunt

    introduse în matrice, cu implicaţii benece asupra inventivităţii te"nice-constructive şiintroduse în matrice, cu implicaţii benece asupra inventivităţii te"nice-constructive şifuncţionale.funcţionale.

    !etoda matricială poate aplicată pentru orice produs căruia i se caută îmbunătăţiri,!etoda matricială poate aplicată pentru orice produs căruia i se caută îmbunătăţiri,perfecţionări, modernizări. ată, de e*emplu,perfecţionări, modernizări. ată, de e*emplu, matricea cuprinzând soluţii posibilematricea cuprinzând soluţii posibilepentru realizarea unui nou tip de a$ionpentru realizarea unui nou tip de a$ion 2după' 3, pag. 4567'2după' 3, pag. 4567'

     In!ici In!ici $umărul motoarelor  $umărul motoarelor 

    11 22 44 55

    oiţiaoiţiamotoa-motoa-relor relor 

    nn

    +aţ!+aţ!nn

    spatespateee

    centrucentruee

    roţiroţi7t0nga-7t0nga-

    dreaptadreapta

    nergienergie enin!enin! bur bur lectri-lectri-

    citatecitatenergienergie

    solar!solar!nergienergie

    atomic!atomic!

    ateria-leateria-ledede

    construc-construc-ţieţie

    asiutubular tubular 

    ?ip?ip+agure+agure

    @ariabil!@ariabil!

     &ceastă matrice, prin asociaţiile posibile, oferă 967I variante combinatorii.

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    19/27

    -- &ermanenta problemati(are&ermanenta problemati(are$$ este util să problemati!ăm, căut"ndeste util să problemati!ăm, căut"ndsă confruntăm permanent elevii cu condiţii practice noi de folosire asă confruntăm permanent elevii cu condiţii practice noi de folosire acunoştinţelor teoretice.cunoştinţelor teoretice. Omul se de(voltă prin con!runtarea cuOmul se de(voltă prin con!runtarea cu

    obstacoleleobstacolele, spunea &ntoine de /aint E#uper n %Terre des, spunea &ntoine de /aint E#uper n %Terre des5ommes*.5ommes*.-- 4cenariile4cenariile !uturiste"!uturiste" !ante(iste!ante(iste propun situaţii %inimaginabile* pentrupropun situaţii %inimaginabile* pentruomul de a!i, datorită unor evidenţe care ni se par a fi imuabile.omul de a!i, datorită unor evidenţe care ni se par a fi imuabile.--  Altundeva şi nu acum - comutarea /n timp şi spaţiu Altundeva şi nu acum - comutarea /n timp şi spaţiu - traduc"nd sau- traduc"nd sauplas"nd o situaţie printr-un gen de %tunel al timpului* ntr-un altplas"nd o situaţie printr-un gen de %tunel al timpului* ntr-un alt

    conte#t spaţio-temporar - este un alt procedeu care şi propune săconte#t spaţio-temporar - este un alt procedeu care şi propune sădebloc)e!e creativitatea cen!urată de circumstanţe.debloc)e!e creativitatea cen!urată de circumstanţe.-- 5apte drumuri 5apte drumuri .. Găsirea a şapte soluţii pentru o singură problemăGăsirea a şapte soluţii pentru o singură problemăconstituie o metodă care şi propune să catali!e!e procesul g"ndiriiconstituie o metodă care şi propune să catali!e!e procesul g"ndiriidivergente.divergente.-- 4istemul ideal" sau bag#eta magică4istemul ideal" sau bag#eta magică, poate constitui principiul, poate constitui principiul

    organi!ator al unui proiect n condiţiile unor dificultăţi temporarorgani!ator al unui proiect n condiţiile unor dificultăţi temporarconsiderate insurmontabile, fapt pentru care proiectul nu esteconsiderate insurmontabile, fapt pentru care proiectul nu esteabordat, fiind apreciat neviabil, nereali!abil.abordat, fiind apreciat neviabil, nereali!abil.

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    20/27

    DI$E#SIU#I ALE CREATIIT!ŢII "# PROCESUL DE"#!Ţ!$%#T

     %n esenţa sa, procesul ce învăţăm!nt este un proces decreaţie" creativitatea se regăseşte în toate componentele şiactivităţile sale.

    Dintro asemenea perspectivă, procesul de învăţăm!nt esteinvestiţia cea mai înaltă şi rentabilă în crearea unică,

    particularizată a resursei umane produsul cel mai de preţ.De asemenea, procesul de învăţăm!nt este domeniul cesolicită inteligenţa la nivelul său cel mai înalt de creaţie,imposibil de realizat fără resurse, efort şi consum nervos dinpartea celor responsabili cadrele didactice, abilitate în acestsens. %n acelaşi timp, procesul de învăţăm!nt înseamnăştiinţă şi cultură esenţializată şi aplicată, muncă de creaţie

    generatoare de satisfacţii individuale pentru agenţii implicaţi,dar şi pentru comunitate, societate. &rezentăm mai jos componentele procesului de învăţământ 

     

     înparalel cu dimensiunile creativităţii implicate în acest proces"

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    21/27

     $r) $r)

    crt)crt)

    (omponente ale(omponente ale

     procesului procesului

    !e *nvăţăm+nt !e *nvăţăm+nt  &imensiuni ale creativităţii implicate &imensiuni ale creativităţii implicate

    11 genţii procesului degenţii procesului de

    în#!ţ!m0nt:în#!ţ!m0nt:a) de ba!:a) de ba!:

     pro+esori; ele#i; pro+esori; ele#i;

    - stimularea şi antrenarea creati#it!ţii ele#ilor în- stimularea şi antrenarea creati#it!ţii ele#ilor în

    +orme şi maniere di+erenţiate şi multiple;+orme şi maniere di+erenţiate şi multiple;- promo#area" de c!tre pro+esori" a unui- promo#area" de c!tre pro+esori" a unuicomportament propriu de emulaţie creati#!comportament propriu de emulaţie creati#!

     b) alţi agenţi: economici" b) alţi agenţi: economici"decidenţi" cercet!tori etcdecidenţi" cercet!tori etc

    - parteneriat şi interacţiune între cei doi agenţi;- parteneriat şi interacţiune între cei doi agenţi;

    - management educaţional creati# de colaborare- management educaţional creati# de colaborare partenerial! alternant!" în ec/ipe educaţionale partenerial! alternant!" în ec/ipe educaţionalecomplexe; aplicarea nout!ţilor; promo#areacomplexe; aplicarea nout!ţilor; promo#areacalit!ţiicalit!ţii

    =biecti#ele procesului de=biecti#ele procesului deîn#!ţ!m0ntîn#!ţ!m0nt

    %entrarea pe ne#oile" aspiraţiile şi interesului celui%entrarea pe ne#oile" aspiraţiile şi interesului celuicare în#aţ!care în#aţ!

    Ae+inirea competnţelor (a unit!ţilor deAe+inirea competnţelor (a unit!ţilor de

    competenţe)" a ni#elului per+ormanţelor ca procescompetenţe)" a ni#elului per+ormanţelor ca procesde creaţiede creaţie

    *ormularea obiecti#elor operaţionale*ormularea obiecti#elor operaţionale(comportament dorit" obser#abil" m!surabil" în ce(comportament dorit" obser#abil" m!surabil" în cecondiţii" la ce ni#el etc)condiţii" la ce ni#el etc)

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    22/27

     $r) $r)

    crt)crt)

    (omponente ale procesului !e *nvăţăm+nt (omponente ale procesului !e *nvăţăm+nt   &imensiuni ale creativităţii implicate &imensiuni ale creativităţii implicate

    22 %onţinutul in+ormaţional" comportamental" moti#aţional"%onţinutul in+ormaţional" comportamental" moti#aţional"atitudinal"atitudinal"

    emoţionalemoţional

    %onceperea curriculumului di+erenţiat şi particulariat pentru un în#!ţ!m0nt al%onceperea curriculumului di+erenţiat şi particulariat pentru un în#!ţ!m0nt alreuşitei +iec!ruia (trasee curriculare" arii curriculare" modulariare"reuşitei +iec!ruia (trasee curriculare" arii curriculare" modulariare"interdisciplinaritate etc; deci" selectarea conţinutului - ca act de creaţie)interdisciplinaritate etc; deci" selectarea conţinutului - ca act de creaţie)

    %entrarea pe situaţii şi conţinuturi de în#!ţare #i0nd stimularea imaginaţiei şi crea-%entrarea pe situaţii şi conţinuturi de în#!ţare #i0nd stimularea imaginaţiei şi crea-ti#it!ţii" şi nu pe dopaB in+ormaţionalti#it!ţii" şi nu pe dopaB in+ormaţional

    laborarea creati#! a curriculumului la dis-poiţia şcolii (%A7)" relaţionarea acestuialaborarea creati#! a curriculumului la dis-poiţia şcolii (%A7)" relaţionarea acestuiacu interesele şi preocup!rile ele#ilor" cu oportunit!ţile locale etccu interesele şi preocup!rile ele#ilor" cu oportunit!ţile locale etc

    44 etodologii - ca instrumente utile at0t pentru pro+esor (înetodologii - ca instrumente utile at0t pentru pro+esor (în procesul de predare)" procesul de predare)"

    c0t şi pentru ele#c0t şi pentru ele#

    (în procesul de în#!ţare)(în procesul de în#!ţare)

    romo#area metodelor axate pe de#oltarea g0ndirii di#ergente şi a creati#it!ţiiromo#area metodelor axate pe de#oltarea g0ndirii di#ergente şi a creati#it!ţii(enumerate mai sus3)(enumerate mai sus3)

    @alori+icarea metodelor baate pe acţiune şi cercetare (enumerate mai sus3)@alori+icarea metodelor baate pe acţiune şi cercetare (enumerate mai sus3)

    55 Ctiliarea miBloacelor de în#!ţ!m0nt menite s! +aciliteeCtiliarea miBloacelor de în#!ţ!m0nt menite s! +aciliteetransmiterea mesaBuluitransmiterea mesaBului

    @alori+icarea miBloacelor de în#!ţ!m0nt în #ederea pro#oc!rii" stimul!rii intereselor şi@alori+icarea miBloacelor de în#!ţ!m0nt în #ederea pro#oc!rii" stimul!rii intereselor şimoti#aţiilor cogniti#e" de cercetare şi de creaţie (în cabinete" laboratoare şi ateliere"moti#aţiilor cogniti#e" de cercetare şi de creaţie (în cabinete" laboratoare şi ateliere"

    cu aButorul miBloacelor audio-#ideo moderne etc)cu aButorul miBloacelor audio-#ideo moderne etc)

    66 *ormele de organiare a procesului de în#!ţ!m0nt*ormele de organiare a procesului de în#!ţ!m0nt %onceperea creati#! a +iec!rui proiect didactic%onceperea creati#! a +iec!rui proiect didactic@alori+icarea potenţialit!ţilor educati#e ale altor +orme de organiare şi des+!şurare a@alori+icarea potenţialit!ţilor educati#e ale altor +orme de organiare şi des+!şurare a

     procesului de în#!ţ!m0nt: practica în pro-ducţie" elaborarea proiectelor" acti#it!ţi în procesului de în#!ţ!m0nt: practica în pro-ducţie" elaborarea proiectelor" acti#it!ţi încercuri te/nico-aplicati#e" înt0lniri cu spe-cialişti" #iite de documentare la mueecercuri te/nico-aplicati#e" înt0lniri cu spe-cialişti" #iite de documentare la mueete/nice şi expoiţii ale ingenioit!ţii şi cre-aţiei etcte/nice şi expoiţii ale ingenioit!ţii şi cre-aţiei etc

    odalit!ţi de organiareodalit!ţi de organiare

    a colecti#ului de ele#ia colecti#ului de ele#i=rganiarea grupurilor de creaţie" a ec/i-pelor de lucru" a grupurilor +aţ! în +aţ!;=rganiarea grupurilor de creaţie" a ec/i-pelor de lucru" a grupurilor +aţ! în +aţ!;#alori+icarea competiţiei intergrupale - ca +actor de emulaţie şi stimulare pentru#alori+icarea competiţiei intergrupale - ca +actor de emulaţie şi stimulare pentruautodep!şire şi per+ormanţe superioareautodep!şire şi per+ormanţe superioare

    88 7trategii didactice7trategii didactice%ombinarea creati#! a metodelor" procede-elor" te/nicilor de lucru cu miBloacele şi%ombinarea creati#! a metodelor" procede-elor" te/nicilor de lucru cu miBloacele şi+ormele de organiare adec#ate" în #ederea reali!rii e+icienţei procesului de+ormele de organiare adec#ate" în #ederea reali!rii e+icienţei procesului deîn#!ţ!m0ntîn#!ţ!m0nt

    99 Delaţii pedagogiceDelaţii pedagogice Delaţii permisi#e" de emulaţie şi creaţie" de încuraBare a mani+est!rii iniţiati#elor" deDelaţii permisi#e" de emulaţie şi creaţie" de încuraBare a mani+est!rii iniţiati#elor" deconsiliere şi mentoratconsiliere şi mentorat

    1E1E #aluarea produselor" a reultatelor procesului de în#!ţ!m0nt#aluarea produselor" a reultatelor procesului de în#!ţ!m0nt %rearea de itemi pentru o ba! de date" în #ederea e#alu!rii g0ndirii di#ergente"%rearea de itemi pentru o ba! de date" în #ederea e#alu!rii g0ndirii di#ergente"imaginaţiei" creati#it!ţii" +lexibilit!ţii în g0ndire" capacit!ţii de asociere şi combinareimaginaţiei" creati#it!ţii" +lexibilit!ţii în g0ndire" capacit!ţii de asociere şi combinareetcetc

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    23/27

    ugestii pentru comportamentul pro!esorilor vi"#ndugestii pentru comportamentul pro!esorilor vi"#ndprovocarea, antrenarea $i de"voltarea spiritului creator alprovocarea, antrenarea $i de"voltarea spiritului creator al

    elevilorelevilor - %Crice fiinţă umană poate să ndeplinească o mare sarcină n funcţie de- %Crice fiinţă umană poate să ndeplinească o mare sarcină n funcţie deintensitatea ardentă a voinţei sale şi de cute!anţa imaginaţiei sale.* +=. .intensitatea ardentă a voinţei sale şi de cute!anţa imaginaţiei sale.* +=. .

     &tGinson &tGinson- &preciaţi spiritul creativ, inovator, nonconformist al elevilor dumneavoastrăH- &preciaţi spiritul creativ, inovator, nonconformist al elevilor dumneavoastrăH- 3ncura'aţi manipularea de obiecte, materiale, scule şi unelte - care duce la- 3ncura'aţi manipularea de obiecte, materiale, scule şi unelte - care duce lade!voltarea %inteligenţei* m"inilorHde!voltarea %inteligenţei* m"inilorH- ;niţiaţi elevii n e#perimente prin care să-şi valide!e g"nduri, ideiH- ;niţiaţi elevii n e#perimente prin care să-şi valide!e g"nduri, ideiH- Fiţi permanent receptivi la ideile noi din mintea celor mai tineri, n legătură- Fiţi permanent receptivi la ideile noi din mintea celor mai tineri, n legăturăcu specialitatea dumneavoastrăHcu specialitatea dumneavoastrăH- Evitaţi stilul dictatorial, care impune idei, soluţii, metodeH- Evitaţi stilul dictatorial, care impune idei, soluţii, metodeH- (reaţi n clasă sau n atelier o atmosferă de emulaţie, de destindere- (reaţi n clasă sau n atelier o atmosferă de emulaţie, de destinderecreatoare +fără rigiditate8 promovaţi ambientul stimulativ prin decorare, princreatoare +fără rigiditate8 promovaţi ambientul stimulativ prin decorare, prinacustică, prin mu!ică etc.Hacustică, prin mu!ică etc.H- 3nvăţaţi elevii să persevere!e n reali!area unor proiecteH- 3nvăţaţi elevii să persevere!e n reali!area unor proiecteH- Folosiţi modele şi e#emple mobili!atoare din vieţile unor savanţi, oameni- Folosiţi modele şi e#emple mobili!atoare din vieţile unor savanţi, oameni

    de ştiinţă, mari creatoriHde ştiinţă, mari creatoriH- /pulberaţi teama de >monştrii sacri>, arăt"nd că totul poate fi continuat,- /pulberaţi teama de >monştrii sacri>, arăt"nd că totul poate fi continuat,perfectat, de!voltatHperfectat, de!voltatH- Problemati!aţi, confrunt"nd elevii cu obstacole de g"ndire, de inteligenţăH- Problemati!aţi, confrunt"nd elevii cu obstacole de g"ndire, de inteligenţăH- 0e!voltaţi spiritul de aventură prin povestiri interesante, prin e#pediţii şi- 0e!voltaţi spiritul de aventură prin povestiri interesante, prin e#pediţii şistudii pe terenHstudii pe terenH

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    24/27

    - 3ncura'aţi producţia de ntrebări şi ideiH- 3ncura'aţi producţia de ntrebări şi ideiH- Dtili!aţi o gamă c"t mai variată de metode, procedee şi te)nici de- Dtili!aţi o gamă c"t mai variată de metode, procedee şi te)nici deantrenament$ mbinaţi formele de activitate didactică cu cele e#tradidactice8antrenament$ mbinaţi formele de activitate didactică cu cele e#tradidactice8cereţi copiilor să reali!e!e mici colecţii tematice pe o problemă te)nicăHcereţi copiilor să reali!e!e mici colecţii tematice pe o problemă te)nicăH- 3ncura'aţi creativitatea individuală, dar şi pe cea colectivăH- 3ncura'aţi creativitatea individuală, dar şi pe cea colectivăH

    - Promovaţi n egală măsură şi spiritul de emulaţie, de competiţie, dar şi- Promovaţi n egală măsură şi spiritul de emulaţie, de competiţie, dar şispiritul de cooperare, de ec)ipăHspiritul de cooperare, de ec)ipăH- :u repetaţi aceeaşi greşeală8 ncercaţi să o eliminaţiH- :u repetaţi aceeaşi greşeală8 ncercaţi să o eliminaţiH- 3nainte de a spune că nu puteţi, ncercaţiH- 3nainte de a spune că nu puteţi, ncercaţiH- 0e!voltaţi la elevi %ndoiala metodică*, cura'ul de a spune >:u nţeleg de- 0e!voltaţi la elevi %ndoiala metodică*, cura'ul de a spune >:u nţeleg dece este aşa>Hce este aşa>H- 3ncercaţi să vă apropiaţi şi de alte domenii de activitate cu acelaşi interes- 3ncercaţi să vă apropiaţi şi de alte domenii de activitate cu acelaşi interes

    precum de propria specialitateHprecum de propria specialitateH- 3nvăţaţi elevii să observe atent marele creator - naturaH- 3nvăţaţi elevii să observe atent marele creator - naturaH- 1espectaţi stadiile procesului de invenţie, de inovaţie, ciclul acestor stadii$- 1espectaţi stadiile procesului de invenţie, de inovaţie, ciclul acestor stadii$perioada mobili!ării ideativ-creative +entu!iasm, provocare, declanşareaperioada mobili!ării ideativ-creative +entu!iasm, provocare, declanşareamecanismelor energo-stimulative8 descoperirea necesităţii activităţiimecanismelor energo-stimulative8 descoperirea necesităţii activităţiipractice8 naşterea ideii-problemă8 căutarea a c"t mai multe alternative depractice8 naşterea ideii-problemă8 căutarea a c"t mai multe alternative desoluţii8 depistarea principiului invenţiei8 transpunerea principiului n sc)emă8soluţii8 depistarea principiului invenţiei8 transpunerea principiului n sc)emă8

    reali!area te)nică, practică a produsuluiHreali!area te)nică, practică a produsuluiH- &ntrenaţi copiii n c"t mai multe activităţi manipulative şi de e#plorareH- &ntrenaţi copiii n c"t mai multe activităţi manipulative şi de e#plorareH- 3ncura'aţi şi de!voltaţi simţul umorului n colectivele de eleviH- 3ncura'aţi şi de!voltaţi simţul umorului n colectivele de eleviH- Practicaţi !ilnic o %gimnastică* a minţiiH- Practicaţi !ilnic o %gimnastică* a minţiiH

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    25/27

    - (reaţi un climat de permisivitate şi de e#primare liberă n grupurile de creaţieH- (reaţi un climat de permisivitate şi de e#primare liberă n grupurile de creaţieH- &plicaţi principiul %?răbeşte-te ncet* +n lat.$ %Festina lenteH*, acord"nd timpul- &plicaţi principiul %?răbeşte-te ncet* +n lat.$ %Festina lenteH*, acord"nd timpulnecesar nţelegerii, studierii, incubaţiei, e#perimentelorH Eliberaţi copiii de presiuneanecesar nţelegerii, studierii, incubaţiei, e#perimentelorH Eliberaţi copiii de presiuneatimpuluiHtimpuluiH- (onstruiţi grupuri de creaţie ba!ate pe cooperare şi comunicareH- (onstruiţi grupuri de creaţie ba!ate pe cooperare şi comunicareH- 1eali!aţi un dialog ntre generaţii - prin intermediul unor %cluburi ale micilor şi marilor- 1eali!aţi un dialog ntre generaţii - prin intermediul unor %cluburi ale micilor şi marilorinventatori*Hinventatori*H- Promovaţi o pedagogie interactivăH- Promovaţi o pedagogie interactivăH- (onstruiţi-vă programe de antrenament pentru stimularea creativităţiiH- (onstruiţi-vă programe de antrenament pentru stimularea creativităţiiH- Promovaţi strategii şi tactici de de!voltare a g"ndirii divergenteH- Promovaţi strategii şi tactici de de!voltare a g"ndirii divergenteH- /tabiliţi cu elevii proiecte de lucru şi cercetareH- /tabiliţi cu elevii proiecte de lucru şi cercetareH- 0e!voltaţi capacitatea de confruntare cu obiecte, idei, concepţii şi stimulaţi gustul- 0e!voltaţi capacitatea de confruntare cu obiecte, idei, concepţii şi stimulaţi gustulpentru efortHpentru efortH

    - &doptaţi cu precădere proceduri euristiceH- &doptaţi cu precădere proceduri euristiceH- &'utaţi familia şi pe ceilalţi profesori, colegi de şcoală să nţeleagă problemele- &'utaţi familia şi pe ceilalţi profesori, colegi de şcoală să nţeleagă problemelecopiilor creativiHcopiilor creativiH- /timulaţi iniţiativele copiilor, manifestaţi ncredere n cei creativi şi educaţi-le- /timulaţi iniţiativele copiilor, manifestaţi ncredere n cei creativi şi educaţi-le ncrederea şi respectul de sineH ncrederea şi respectul de sineH- Jintiţi către atingerea unui scop generos al educaţiei$ formarea şi ncura'area- Jintiţi către atingerea unui scop generos al educaţiei$ formarea şi ncura'areaindivi!ilor capabiliHindivi!ilor capabiliH

    - (reaţi !ilnic momente de meditaţie asupra proiectelor sau problemelor elevilorH- (reaţi !ilnic momente de meditaţie asupra proiectelor sau problemelor elevilorH- Evitaţi cei trei 1$- Evitaţi cei trei 1$ r r utina şiutina şi r r ugina - care conduc laugina - care conduc la r r uina sufletelorHuina sufletelorH- 3mbinaţi munca şi 'ocul cu activitatea creativăH- 3mbinaţi munca şi 'ocul cu activitatea creativăH- Fiţi dumneavoastră nşivă creativi, şi elevii vă vor urma e#emplulH- Fiţi dumneavoastră nşivă creativi, şi elevii vă vor urma e#emplulH

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    26/27

    A P L I C A Ţ I EA P L I C A Ţ I E

    Pre5enta6i o meto)7 )ePre5enta6i o meto)7 )e

    stimu&are a creativit76ii custimu&are a creativit76ii cuap&ica8i&itate >n )omeniu&ap&ica8i&itate >n )omeniu&)umneavoastr7 )e specia&i5are()umneavoastr7 )e specia&i5are(

  • 8/18/2019 Perspectiva Psihol. Asupra Creativ.

    27/27

    + I + L I O G R A I E+ I + L I O G R A I E

    /( +e&ous ita&ie=/( +e&ous ita&ie= %reaţia te"nică &n construcţia de ma'ini%reaţia te"nică &n construcţia de ma'ini ––inventica,inventica, E)itura Junimea= Ia,i= /K(E)itura Junimea= Ia,i= /K(

    -( ustier $ic*e& et +erna)ett=-( ustier $ic*e& et +erna)ett= Prati(ue de la cr)ativit)Prati(ue de la cr)ativit)==Li8rairies Tec*niMues= Entreprise $o)erne= )Ne)ition et &esLi8rairies Tec*niMues= Entreprise $o)erne= )Ne)ition et &ese)itions= ES= /K(e)itions= ES= /K(

    ( Gar)ner Hoar)=( Gar)ner Hoar)= *es formes de la cr)ativit)*es formes de la cr)ativit)= E)ition= E)itionO)i&e Jaco8= Paris= -../(O)i&e Jaco8= Paris= -../(

    0( Gar)ner Hoar)=0( Gar)ner Hoar)= *es intelligences multiples*es intelligences multiples= E)itions= E)itions

    Ret5= Paris= /KK(Ret5= Paris= /KK( 2( $ircescu $i*ai=2( $ircescu $i*ai= +ntrenamentul creativităţii. G"id practic +ntrenamentul creativităţii. G"id practicde metode, procedee 'i exerciţiide metode, procedee 'i exerciţii= E)itura Euro8it S(R(L(== E)itura Euro8it S(R(L(=

     Timi,oara= /KK( Timi,oara= /KK( ( $oraru Ion=( $oraru Ion= n model epistemologic-psi"ologic aln model epistemologic-psi"ologic al

    creativităţii te"nicecreativităţii te"nice= E)itura ;tiin6i4c7 ,i Encic&ope)ic7== E)itura ;tiin6i4c7 ,i Encic&ope)ic7=

    +ucure,ti= /K.(+ucure,ti= /K.( ( Roco $i*ae&a=( Roco $i*ae&a= %reativitate 'i inteligenţă emoţională%reativitate 'i inteligenţă emoţională==E)itura Po&irom= Ia,i= -../(E)itura Po&irom= Ia,i= -../(

    ( TaQ&or ( Ca&vin=( TaQ&or ( Ca&vin= %reativit/ Progress and Potential%reativit/ Progress and Potential==Lon)on= /K0= p( -(Lon)on= /K0= p( -(