profilul profesorului creativ in artele vizuale.pdf

16
Universitatea București/ FPSE/ PIPP/ Anul III 2. Noi orientări metodologice în didactica şcolară şi aplicarea lor creatoare în predarea noţiunilor în domeniul vizualului. Profilul profesorului creativ ~Eseu~ Consider că pot stimula creativitatea înnăscută a copiilor deoarece apreciez și încurajez ideile lor originale și nu voi sta în calea ingeniozității lor, conștientă fiind de faptul că mintea și sufletul lor sunt pure și că păstrează încă în ele sâmburele dumnezeiesc. Și mai e un aspect: dragostea face minuni, adică inclusiv ne face să fim creativi. Dragostea ne dă putința să trăim dincolo de noi, să trăim în altul sau altceva, să cuprindem totul. „Dragostea naște și pârguiește rodul, transfigurează și înalță sufletul(...) Omul este om prin puterea dragostei sale. Să iubești un copac, o floare, un copil, o femeie, să iubești pământul aspru și cerul boltit albastru, să iubești totul: joc, cântec, lumină, jocul și armonia cosmică, să iubești îndeosebi omul, fratele tău, bun sau ticălos, tare sau slab, să-L iubești pe Dumnezeu cu puterile tale însutite peste ființa ta legată de păcat. Cine nu iubește, nu are simțuri; toate ferestrele, de la firicelul de iarbă la steaua ce clipește liniștea depărtărilor, i se închid.” (Bernea, 2006, pg. 61-62) Cu povești adecvate copiilor, povești care transmit astfel de mesaje, care înnobilează, putem descoperi grăuntele de bine și frumos ce-l

Upload: liviu-doru

Post on 19-Dec-2015

41 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: Profilul profesorului creativ in artele vizuale.pdf

Universitatea București/ FPSE/ PIPP/ Anul III

2. Noi orientări metodologice în didactica şcolară şi aplicarea lor creatoare în predarea noţiunilor în domeniul vizualului. Profilul

profesorului creativ

~Eseu~

Consider că pot stimula creativitatea înnăscută a copiilor deoarece apreciez și încurajez

ideile lor originale și nu voi sta în calea ingeniozității lor, conștientă fiind de faptul că mintea și

sufletul lor sunt pure și că păstrează încă în ele sâmburele dumnezeiesc. Și mai e un aspect:

dragostea face minuni, adică inclusiv ne face să fim creativi. Dragostea ne dă putința să trăim

dincolo de noi, să trăim în altul sau altceva, să cuprindem totul. „Dragostea naște și pârguiește

rodul, transfigurează și înalță sufletul(...) Omul este om prin puterea dragostei sale. Să iubești un

copac, o floare, un copil, o femeie, să iubești pământul aspru și cerul boltit albastru, să iubești

totul: joc, cântec, lumină, jocul și armonia cosmică, să iubești îndeosebi omul, fratele tău, bun

sau ticălos, tare sau slab, să-L iubești pe Dumnezeu cu puterile tale însutite peste ființa ta legată

de păcat. Cine nu iubește, nu are simțuri; toate ferestrele, de la firicelul de iarbă la steaua ce

clipește liniștea depărtărilor, i se închid.” (Bernea, 2006, pg. 61-62) Cu povești adecvate copiilor,

povești care transmit astfel de mesaje, care înnobilează, putem descoperi grăuntele de bine și

frumos ce-l purtăm în noi, pe care mai apoi, copiii îl pot exprima foarte ușor altfel decât prin

cuvânt: prin desen, prin culoare. La aceasta contribuie și câteva sfaturi: să aibă încredere în ei, să

nu se uite peste umărul colegului, deși la început există tentația să procedeze astfel, să fie

spontani (în a-și exprima fără bariere gândurile) și bineînțeles, indicații legate de lucrul cu

materialele puse la dispoziție.

Iată ce ne relatează cunoscutul etnograf Ernest Bernea: „Odată, într-un sat de munte, la

vremea când urzeşte întunericul, stăteam de vorbă cu un copil cu ochii de mirare. Pe deasupra

capetelor noastre o pasăre a bătut din aripi de câteva ori şi s-a pierdut în pădure. După un

moment de linişte a urmat întrebarea senină a copilului: de ce zboară pasărea? Altă dată, privind

argintul viu al unei ape ce curgea boltit peste pietrele rotunde ale văii, ca prins de o minune, a

întrebat: de ce curge apa?

Ce minune stă în această făptură mică? Cum de l-a chemat măsura lui către gândurile

neliniştitoare? Ce tainică legătură îl poartă pe culmile vieţii? Copilul este mai aproape decât noi

Page 2: Profilul profesorului creativ in artele vizuale.pdf

Universitatea București/ FPSE/ PIPP/ Anul III

de firea lucrurilor, mai aproape de Dumnezeu.(...) Copilul, fiinţă nouă şi neprihănită,

necumpărată de ispitele aparenţelor înşelătoare, culege pretutindeni urmele minunilor. Când un

copil deschide pentru prima oară ochii, întreg universul cu tainele joacă în apele luminate ale

ochilor săi. (...) Copilul este o făptură biblică originară. Copilul este o făptură a vieţii neîntinate,

este o floare deschisă luminii, este îndemn la simplitate şi frumuseţe. În el vorbeşte frântura de

cer dată omului odată cu începutul. (...) Cuvântul tău sună sec pentru cei vârstnici, dar întoarce

ca pe o frunză spre soare sufletele copiilor cu ochi de mirare.” (Bernea, 2006, p. 93) Să facem

apel la simplitate în preajma copiilor, mai ales, pentru că ei rămân muți de uimire în fața celor

mai simple realități.

Și apoi, știm cu toții că „ideile simple sunt idei originare, ele corespund unor

înalte intuiții, unor autentice descoperiri” (Bernea, 2006, p. 40) și nu o dată ideile copiilor le-au

întrecut pe cele ale marilor teoreticieni. Așadar, consider că trebuie să rămânem în umbră la

clasă, pentru că tot farmecul vine de la copii.

În momentul de față, copilul are nevoie vitală de reîntoarcerea la joc – pentru că, în

aceste vremuri, jocul copilăriei sale a fost furat și înlocuit de surogate care funcționează cu fisă și

se opresc după câteva minute. În timpurile moderne, părinții se luptă din răsputeri „să umple

timpul” copilului, plătind pentru asta sume astronomice.

Copilul și dorurile lui de frumos au rămas neschimbate de la nașterea lumii. Diferența

între timpul nostru și cel de acum e că noi aveam acces la apă, la țărână și glod, la buruiene și

copaci, la pietre, licheni, mușchi, frunze, paie, pene, la colb și bălegar! Din patru în patru ani

ploua cu cărăbuși! Mângâiam iepuri, arici și găini, iar nu tablete...Aveam la atingerea de ele,

trăiri intense. Și o libertate neîngrădită de niște pereți. Copilul are nevoie esențială de înțelegerea

lumii prin senzorial, are nevoie de mișcare și de acțiune, de regăsirea voluptății dialogării cu

elementele naturale, de bucuria cufundării mâinilor în argilă, în sacul cu grăunțe, în pulbere, de

scârțâitul de greiere al peniței cu tuș pe obrazul hârtiei, de ascuțitul bețișorului de desenat schițe,

de faptul că la apăsarea pensulei, pânza îi răspunde cu o vibrație elastică, de mirosul de poveste

care se ridică în aer când desfaci borcanele cu vopseluri.

Un bun prilej este să-l încurajăm să se exprime într-un tărâm care, în vremurile de azi, le

permite încă o astfel de întâlnire plină de fior: în ceea ce noi, cei mari, numim artă. Și să-i lăsăm

și lui la îndemână toate aceste materiale surprinzătoare cu care arta lucrează.

Page 3: Profilul profesorului creativ in artele vizuale.pdf

Universitatea București/ FPSE/ PIPP/ Anul III

Copilul mic creează dezinvolt, fără a conștientiza faptul că lucrările lui ar putea fi

„artă”. El pictează, desenează sau modelează pentru bucuria lui și a celor din jur, iar creațiile lui

traduc acte de comunicare pe care încă nu le poate redacta în cuvinte, ci îi devin propria

modalitate ludică de a investiga lumea vizibilă - altfel spus, un mod cuceritor de a-și lua notițe

din realitate. Scopul creației lui este „frumosul” doar în accepțiunea acestuia ca formă finală

apreciată de adultul-țintă. Din acest motiv, majoritatea copiilor-artiști sunt frustrați încă de la

primele încercări din pricina unei atitudini ignorante a celor din jur. De aceea, considerăm că este

necesară o reevaluare a principiilor după care îi ghidăm estetic pe copii, împărtășindu-le o

viziune relaxată, cuceritoare, armonioasă, eliberatoare (asemenea unei evadări spirituale!),

asupra a ceea ce va trebui să realizeze la orele de arte vizuale. Prin încurajarea formelor de

exprimare plastică, inventivitatea lor va putea fi stimulată în toate aspectele vieții. Ei învață prin

joc. Noi doar trebuie să le oferim prilej, spațiu, materiale, instrumente, tehnici de lucru.

„A fi creativ, o afirmație care “ascunde“ nenumăratele încercări ale omului în rezolvarea

unor probleme, dar și posibilitatea de a le adânci, de a pătrunde dincolo de aparențe, de a sesiza

esența. Mai mult, putem afirma că în interiorul ființei noastre se manifestă o dorință mai mult sau

mai puțin mărturisită de a angrena și dezvolta acele componente ce țin de valoros si originalitate.

Un copil creativ va găsi întotdeauna acele mijloace care prin forța sugestiei și prospețime vor

spune mai mult decât modele și formule, lăsând în afara preocupărilor sale orice act al imitației.

Un copil cu un potențial creativ latent, prin exercițiu și asimilarea limbajului vizual sub

forma jocului cu artă va depăși etapa descifrării elementelor de limbaj și a mijloacelor de

expresie, definindu-și în planul incipient al acestei vârste o cale proprie (o viziune)

inconfundabilă. Cu cât acest proces are loc la o vârstă mai mică, cu atât va fi mai puternic

structurat, la vârstele școlare specifice fiind prezente motivația lucrului în echipă, în atelierul de

creație, în prezența unor stimuli vizuali care se constituie ca repere valoric pozitive.” (Toma,

2013)

„Ce nu este creativitatea ? În primul rând o reproducere “fidelă“, “perfectă“ a unui

subiect pretext sau a unei imagini artistice. În faza de exercițiu stilistic în care obiectivele

operaționale ale activitații ar fi conținut o astfel de abordare a spațiului plastic, nu ar fi existat un

pericol, dar atragem atenția asupra faptului că utilizarea frecventă a acestei metode – din dorința

mai mult sau mai puțin declarată de a obține rezultate – este dezastruoasă. Imitația nu este în nici

Page 4: Profilul profesorului creativ in artele vizuale.pdf

Universitatea București/ FPSE/ PIPP/ Anul III

un caz exercițiu de creativitate. Copilul va fi capabil să observe forme, să le compună, va atinge

o îndemânare, dar nimic mai mult. Acel copil va fi depersonalizat.” (Toma, 2013)

Așa că nu se pune problema de a învăța pe cineva să creeze.Toată puterea e la ei, la

copii. Ce poate face un profesor? Să le propună un joc în care să le indice tăcut locul înspre care

trebuie să se uite ca să afle pe adevăratul Profesor, adică Dumnezeu Care este atât de sensibil și

iubitor, încât e posibil să și roșească în obraji atunci când vede că frumusețea creată de El este

descoperită cu mare uimire de cei mici. Lacrima Lui de duioșie se va sparge într-o revărsare de

mărgăritare în mintea și inima copilului. Acestea se vor traduce în idei și îi vor folosi în toate

încercările vieții sale, la toate disciplinele din școală și la toate împrejurările atunci când va avea

propria meserie. Oamenii care se ocupă cu teoriile au numit asta creativitate.

Dascălul mai poate și are datoria să încurajeze, să alunge orice temere ca să poată

descătușa valorile umane fundamentale de care copilul nu se desparte

niciodată: binele, adevărul și frumosul. De exemplu, când umplem o sticluță

cu semințe colorate, putem fi alături de ei cu dragoste: ”Să nu-ți faci griji că nu

iese bine. Natura s-a îngrijit singură de compoziția cromatică. Oricum le-ai

pune iese o melodie. Ce harnic ești! Ai ajuns la gâtul sticlei!” Când învățăm culorile, putem

pleca de la întâmplarea din vremea lui Noe cu curcubeul. Apoi așezăm creioanele în penar

precum culorile din curcubeu și ei nu vor mai uita ordinea aceasta toată viața. Sau când învățăm

culorile principale, le dispunem într-un triunghi ca în figură, despre care spunem: când trei

persoane se țin de mână, oricare e legat nemijlocit de ceilalți doi

coechipieri. Fiecare le simte amândurora palmele. Sunt toți una. Și

facem practic hore de câte trei ca să probăm cum se simt culorile

principale în triunghi. O trinitate formează Lumina. Ce poezie!

Dumnezeu vorbește în toate. Apoi, ce minune, fiecare două culori,

întâlnindu-se, mai formează o culoare. Facem cunoștință cu puii

culorilor. Îi putem antrena în echipe astfel încât cei mai timizi să capete „încredere, siguranță,

competiție, curaj și asumarea riscului.” Vara, mai ales, putem desfășura lecțiile afară, în natură,

fie că tema este cu inspirație din natură, fie că nu (de exemplu, putem aduce vase ceramice, lăzi

de zestre pentru a le decora). Pentru a stimula creativitatea, putem varia tipul materialelor

folosite (pânză, tricouri, ceramică, sticlă, lemn, carton, făină, baiț, cărbune de desen, tuș, frunze,

crengi, semințe, pană sau bețișor, hârtie mototolită, palme, degețele etc). Tot în echipă putem

Page 5: Profilul profesorului creativ in artele vizuale.pdf

Universitatea București/ FPSE/ PIPP/ Anul III

realiza colaje, tablouri cu elementele de limbaj plastic: punctul, linia, pata de culoare, forma

imaginându-ne că suntem inventatori al Universului. Ne putem juca de-a rolurile pe care le poți

avea în viața de punct. Fiecare copil este stimulat să trăiască viața unui punct: boabe de grâu,

fulgi de nea, stropi de ploaie, năsturei, frunze în pomișori, cireșe, pene sau ouă de pasăre, solzii

peștilor, stele pe cer, pistrui, cărămizi ș.a. Putem aborda designul vestimentar, designul interior,

arhitectura, decorațiunea de interior și arta murală, ele fiind o atracție pentru copii.

Putem varia tehnicile: colajul cu margini tremurate, opera în relief, simetria, pictarea cu

palmele și degețelele, amprentare cu forme din natură tridimensionale, șifonare, pliere, stropire

pe suport umed și pe suport uscat.

Nimeni nu te poate învăța să faci artă, adică să aduci frumosul în lume, pentru că toate

răspunsurile sunt la tine, copile.

Doresc tuturor colegelor educatoare și învățătoare: copilărie plăcută în preajma lor!

Bibliografie1. Amabile, T. M. (2012). Componential Theory of Creativity. USA/ Cambridge: Harvard

Business School.

2. Bernea, E. (2006). Îndemn la simplitate. București: Vremea.

3. Dragomir, M.-C. (2014). Arte vizuale și abilități practice. București.

4. Toma, I.-D. (2013). Didactica artelor vizuale. București: POSDRU/87/1.3/S/63709.

5. Umberto, E. (2005). Istoria frumuseții. București: Rao.

Page 6: Profilul profesorului creativ in artele vizuale.pdf

Universitatea București/ FPSE/ PIPP/ Anul III

Sunt un profesor creativ? De ce?

Mă consider un profesor creativ în ceea ce privește artele vizuale deoarece încerc să nu

mă las atrasă în șabloane. Încerc să nu mă conformez cu opiniile încetățenite, punându-le mereu

în discuție. Privesc lucrurile din perspective multiple și accept operele care contrazic teoriile

clasice (principiul gravitației, dispunerea realistă a corpurilor cerești în spațiu, aspecte legate de

formă și culoare ș.a.m.d.). Am suficiente idei astfel încât să pot stimula creativitatea înnăscută a

copiilor, știu că apreciez și să încurajez ideile lor originale și nu voi sta niciodată în calea

ingeniozității lor, conștientă fiind de faptul că mintea și sufletul lor sunt pure și că păstrează încă

în ele sâmburele dumnezeiesc. În evaluarea lucrărilor copiilor voi ține cont de spontaneitatea și

ingeniozitatea lor și nu de criteriile tradiționale care răspund afirmativ la întrebarea: e frumos?

A fi un bun profesor sau un bun artist?

În meseria de dascăl, mi se pare mai important să fii un bun profesor decât un bun artist

deoarece un bun profesor va ști să scoată la iveală artistul din elev, în timp ce există riscul ca un

bun artist, lipsit de calitățile pedagogice, să-și impună propriul stil elevilor, inhibându-le

originalitatea și abilitățile artistice. El va avea dificultăți de a găsi o cale de a se exprima și altfel,

decât prin pictură, să zicem, limbaj pe care să-l înțeleagă și cel de lângă el, astfel încât să

provoace elevul să-și exprime plastic ideile proprii. Este nevoie ca artistul să se dezbrace de

egoism și să se coboare la nivelul celor mici pentru a fi un bun profesor.

Ce este frumosul în artă?

Găsim două concepții despre frumusețe la Platon: frumusețe ca armonie și proporție a

părților și frumusețea ca strălucire. Dintr-o altă perspectivă, putem distinge două categorii:

frumosul obiectiv și frumosul subiectiv. Frumosul obiectiv este o caracteristică a obiectului și

constă în general în conformitatea cu un model de frumusețe. Frumosul subiectiv este influențat

de ochiul privitorului și de experiențele lui anterioare. Noi vom spune că frumosul depinde de

ochiul care privește. Nu trebuie să-i inhibăm pe copii enunțând verdictul „nu e frumos”, ci să-i

încurajăm să se exprime liber.

Page 7: Profilul profesorului creativ in artele vizuale.pdf

Universitatea București/ FPSE/ PIPP/ Anul III

Tema plastică: Compoziția decorativă

Criterii de evaluare:

1. respectarea compoziției decorative2. obținerea a minim un centru de interes3. obținerea unei armonii cromatice4. gradul de finalizare a temei plastice

Tema plastică: Contrastul valoric

Criterii de evaluare:

1. respectarea temei2. expresivitate3. originalitate/aportul personal4. creativitate5. obținerea unor trepte valorice și cromatice

Tema plastică: Punctul

Criterii de evaluare:

1. respectarea temei2. gradul de finalizare a temei plastice3. expresivitățile punctului în compoziția decorativă4. gradul de relaționare a punctului cu celelalte elemente de limbaj artistic: linia și

pata de culoare5. numărul de ipostaze ale punctului surprinse în lucrare6. gradul de creativitate și originalitate

Teme plastice plecând de la limbajul plastic, punctul

1. Punctul prin stropire pe suprafața umedă2. Punctul prin stropire pe suprafața uscată3. Punctul prin atingerea pensulei pe foaie4. Punctul prin atingerea unei sfere colorate în prealabil5. Punctul realizat cu cărbunele de desen6. Punctul realizat cu degetul7. Punctul realizat cu un bețișor înmuiat în tuș8. Punctul realizat cu o hârtie mototolită

Page 8: Profilul profesorului creativ in artele vizuale.pdf

Universitatea București/ FPSE/ PIPP/ Anul III

Obiective operaționale pentru tema: Punctul

Pe parcursul și la sfârșitul lecției, elevul va fi capabil:

O1: să definească corect noțiunile de punct, pointilism, divizarea tentei, structură,

textură

O2: să identifice principalele ipostaze ale punctului

O3: să descopere semnificații ale punctului

O4: să interpreteze (recompună) elemente din mediul înconjurător prin intermediul

punctului

O5: să-și autoevalueze lucrările pe baza criteriilor de evaluare stabilite de profesor

Page 9: Profilul profesorului creativ in artele vizuale.pdf

Universitatea București/ FPSE/ PIPP/ Anul III

O poză cu compoziție realizată la seminar pe tema ,,punct’’

Page 10: Profilul profesorului creativ in artele vizuale.pdf

Universitatea București/ FPSE/ PIPP/ Anul III

O poză cu o compoziție realizată la seminar pe tema ,,linie’’

Page 11: Profilul profesorului creativ in artele vizuale.pdf

Universitatea București/ FPSE/ PIPP/ Anul III

O poză cu o compoziție realizată la seminar pe tema ,, forma''