COMPATIBILITATI ALIMENTARE

Alimentele sa va fie medicamente si medicamentele sa va fie alimente. Hipocrate Unul din marile adevaruri ale vremurilor actuale este reprezentat de faptul ca alimentatia a devenit extrem de haotica. Este un lucru pe care il observam cu totii, pentru noi insine sau altii. De cele mai multe ori, obisnuintele determina oamenii sa consume aperitiv, felul 1, felul 2, desert, fructe, bauturi – toate la o singura masa ! Practic se creaza un adevarat dezastru in organism – sistemul digestiv, in complexitatea sa, este dat peste cap intr-un mod extrem de dur. Pentru a-si reveni si a putea digera, asimila si excreta reziduurile, el ‘imprumuta’ energie din alte zone – si rezultatul il constituie, in timp, inevitabila imbolnavire. Combinatiile nefaste de alimente au loc, dupa cum spuneam, datorita obisnuintelor de alimentatie ‘mostenite’ indeosebi din perioada copilariei. ‘Placerea emotionala’ data de un anumit gust sau de senzatia oferita de ‘burta plina’ este practic un drog pentru creier. In aceste conditii, el care nu mai poate discerne ce este cu adevarat de folos corpului si face alegeri emotionale (nu rationale, iar de intuitive nici nu poate fi vorba). Iar deciziile luate emotional sunt aproape intotdeauna (auto)destructive. Aceasta se intampla aproape intotdeauna in cazul alimentatiei. E nevoie de oprirea ‘hranirii emotionale’ datorata stresului, emotiilor negative, obisnuintelor si placerii gustului. Trebuie sa ne punem mintea la contributie si sa facem alegeri alimentare folositoare pentru corp, pentru a ne recapata sanatatea si vitalitatea. Haideti sa vedem de ce este atat de importanta o combinare corecta a alimentelor. Pentru a fi digerat, fiecare tip de hrana are nevoie de un anume tip de suc gastric secretat de stomac, si nu toate sucurile gastrice pot fi secretate in acelasi timp. Iar asta deoarece fiecare aliment este digerat in mod diferit. Alimentele ce contin amidon – anumiti carbohidrati (orez, paine, cartofi s.a.) au nevoie de un mediu digestiv alcalin ce este furnizat initial in gura de enzima ptialina, apoi de amilaza pancreatica, ce ajunge in intestinul subtire. Alimentele ce contin proteine (carne, lactate, alune, seminte si altele de acest fel) au nevoie de un mediu acid pentru digerare, furnizat de acidul clorhidric si pepsina. Cum spuneam si in cazul raportului alcalin-acid, exista in chimie o lege care spune ca doua medii cu efect contrar - acizi si baze (alcalini) - nu pot actiona in acelasi timp. Se neutralizeaza unul pe celalalt. De exemplu, daca mancam o proteina impreuna cu un amidon, digestia este ingreunata sau complet blocata. Ei, ia ghiciti care este una din mancarurile preferate ale oamenilor ! Bineinteles, celebra friptura cu cartofi prajiti (sau orice combinatie de carne si cartofi). Gustul este bun, senzatia de satietate – la fel (ce mai conteaza somnolenta dupa o asemenea masa copioasa – sistemul digestiv consuma din greu energie din creier pentru a asimila). Iar asimilarea de catre celule este practic extrem de redusa. Se intampla altceva in schimb. Hrana nedigerata fie sufera un proces de fermentatie (si oamenii incep treptat sa se ingrase) fie sufera un proces de putrefactie (iar oamenii slabesc, cu timpul). Asta se intampla deoarece hrana nedigerata constituie un mediu fertil pentru diversi agenti patogeni (bacterii, viermi) care o descompun, dand nastere la diverse tulburari digestive. Impreuna cu ‘tulburarile emotionale’ datorate stresului si emotiilor negative si cu alte modalitati de a pierde energie, duc la ingrasare (in special) sau slabire. In plus, combinatiile necorespunzatoare creaza exces de aciditate ce face sangele sa se ingroase si sa circule mai greu prin vase, consumand astfel mai mult oxigen (o alta cauza a somnolentei). Pare o adevarata ‘sperietoare’ alimentatia, nu-i asa ? Ei bine, chiar nu e asa ! Haideti sa

vedem cum remediem situatia – natura ne-a oferit suficiente mijloace ! Sa impartim alimentele in categorii. I. Prima categorie : Proteine (branza, oua, peste, crustacee, carne, lapte, iaurt, nuci, seminte, soia) II. A doua categorie : Carbohidrati (amidonoase) : dovleac, grau, porumb (toate cerealele), fasole, orez, linte, paine, cartof, produse de patiserie si fainoase, fructe uscate, zahar, miere III. A treia categorie : Vegetale, care pot fi : - fara amidon si cu un continut mare de apa : varza, sfecla rosie, broccoli, castravete, vinete, andive, loboda, gulii, patrunjel, spanac, nap, salata, stevie, ardei, rosii, fasole verde - cu continut moderat de amidon : anghinare, morcov, mazare, conopida, ciuperci, telina, sfecla IV. A patra categorie : Lipide - Grasimi si Uleiuri (unt, margarina, smantana, frisca, ulei de floarea soarelui, soia, porumb, susan, masline s.a.) V. A cincea categorie : Iritanti (usturoi, ceapa, praz, hrean, ardei iute, ridichi, arpagic)

COMBINATIILE CORECTE (compatibilitati) sunt : I + III (proteine cu vegetale) II + III (amidonoase cu vegetale) II + IV (amidonoase cu grasimi) III + IV (vegetale, indeosebi cele cu continut mare de apa, cu grasimi) In general, vegetalele se pot combina cu orice, fara nici o problema. COMBINATII INCORECTE (incompatibilitati) : I + II (proteine cu amidonoase) I + IV (proteine cu grasimi) I + I (proteine animale cu proteine lactate, de exemplu)

Din cercetarile specialistilor a rezultat ca, in cazul unei combinatii corespunzatoare a alimentelor, timpul necesar digestiei si asimilarii este de numai 3-4 ore. Organismul nu cheltuie deci foarte multa energie pentru aceste procese. Dar in cazul combinatiilor necorespunzatoare acest timp poate ajunge la 8-12 ore ! In acest interval omul mai ia cel putin o masa ; aceste alimente sunt turnate deasupra celor dinainte, formand o masa nedigerata, care se acumuleaza zi de zi, an de an, se lipeste pe peretii intestinelor si circula prin sange intoxicandu-l – nu e de mirare ca majoritatea bolilor se datoreaza alimentatiei deficitare. Cel mai adesea noi mancam : cartofi cu carne, peste cu orez, branza cu paine, lapte cu cereale, mancare gatita, dulciuri s.a. – acestea fiind total destructive pentru sistemul nostru intern, fortand corpul sa consume multa energie pentru digestie (care oricum este incompleta). Obisnuintele alimentare practic ne imbolnavesc – si ce e mai trist, boli datorate alimentatiei apar inca de la varste fragede. Un reportaj TV prezenta cu mandrie cum copiii sunt ‘innebuniti’ dupa lapte cu cereale – micul dejun sanatos ‘minune’. Daca nutritionistii (sau parintii) care recomanda asta ar sti putina bio-chimie alimentara…..ar fi bine. Ar preveni inevitabilele complicatii. Din pacate, nu ne pricepem prea bine la preventie. De multe ori nu ne intereseaza cu adevarat sa fim sanatosi. Ce am putea face, totusi ? Cum ne-am putea hrani corect, astfel incat celulele noastre sa beneficieze intr-o proportie cat mai mare de nutrienti ? Iata cateva idei preluate din partea celor ce se preocupa cu adevarat de propria sanatate :- la o masa, sa consumam doar un aliment fara continut mare de apa ( proteina sau amidon) impreuna cu vegetale (legume sau salata) ; exemplu : carne sau cartofi cu salata (fara branza) ; sau preparate din soia cu legume (fara carne) ; sau peste cu legume (fara carne) ; sau dovlecel cu salata, s.a.

- sa consumam fructele separat, daca se poate pe stomacul gol ; daca nu – la 3 ore dupa o masa combinata corect ; daca le vom consuma dupa o masa cu combinatii incorecte vor fermenta cu mancarea nedigerata ; asta deoarece ele nu se digera in stomac, ci in intestinul subtire, iar daca stomacul nu a terminat de digerat masa dinainte, fructele vor ramane “prinse intr-o capcana” si incep sa fermenteze. - sa bem apa (sau alte lichide – ceai, sucuri naturale - dar mai bine apa plata, de preferinta cu pH cat mai ridicat sau alcalina) cu o jumatate de ora inainte de masa sau cel putin o ora dupa masa. Acest lucru este necesar pentru a nu interfera cu lichidele acide secretate de stomac in timpul digestiei. - este lipsit de folos sa consumam foarte multe proteine. Pentru a produce energie, organismul foloseste in primul rand glucoza si fructoza din fructe, legume, muguri germinati, apoi amidon, grasimi – si la urma proteine. Deci ‘mitul’ consumului ridicat de proteine este …un mit. E adevarat ca celulele au nevoie de proteine suficiente pentru a se regenera (unele intra in compozitia membranei, altele participa la formarea unor enzime) – dar nu inseamna ca un consum ‚exagerat’ de proteine garanteaza si buna lor asimilare si utilizare. - daca trebuie sa mancam o proteina combinata cu o grasime (de exemplu branza cu smantana), sa consumam in acelasi timp si ceva vegetal (o salata de legume combinate). Dat fiind ca de obicei grasimile inhiba digerarea proteinelor, vegetalele contrabalanseaza acest efect inhibitor asupra digestiei. - Sa folosim…inlocuitori. Voi repeta alimentele nocive pentru sanatate, ce ar fi indicat sa fie evitate : -mancarea gatita prin fierbere, coacere, prajire, afumare, cu combinatii nepotrivite (eventual reincalzita a doua, a treia zi !) – se pierd toate enzimele ; iar fara ele, digestia e mult ingreunata -lactate pasteurizate -painea, produsele de panificatie de orice fel -produse de patiserie (eventual semipreparate in avans si coapte) -dulciuri, prajituri de orice fel -carnea grasa (porc, gasca, vanat, chiar vita) -alcool, zahar, sare, uleiuri - toate rafinate -bauturi carbogazoase de orice fel, cafea -produse conservate, otet alimentar -gemuri, dulceturi, margarine, muraturi Iar acum sa vedem cu ce le putem inlocui : - mancarea gatita prin fierbere, coacere, prajire, afumare, cu combinatii nepotrivite (eventual reincalzita a doua, a treia zi !) – o putem inlocui cu mancare preparata la abur, cu combinatii potrivite (in 10-15 minute e gata) ; ea trebuie consumata pe loc, pentru a nu-si pierde nutrientii - lactate pasteurizate – le putem inlocui cu lapte de soia - painea, produsele de panificatie de orice fel – le putem inlocui cu paine din cereale integrale preparata in casa, fara coacere sau cu paine Wasa (tartine din orz integral si secara integrala) - produse de patiserie (eventual semipreparate in avans si coapte) : nu avem inlocuitor - dulciuri, prajituri de orice fel – le putem inlocui cu prajituri facute in casa dupa regimuri naturiste, respectand combinatiile potrivite - carnea grasa (porc, gasca, vanat, chiar vita) – o putem inlocui cu carne slaba de pasare sau anumite sortimente de peste - alcool, zahar, sare, uleiuri - toate rafinate – le putem inlocui cu vin de casa, miere sau

zahar din trestie, sare marina grunjoasa, uleiuri vegetale presate la rece - bauturi carbogazoase de orice fel, cafea – le putem inlocui cu sucuri naturale (preparate de noi) sau apa plata (cu pH ridicat sau alcalina), decoct de cicoare si ceai de aloe (un bun inlocuitor al cafelei) - produse conservate, otet alimentar – le putem inlocui cu produse congelate si otet de mere si miere - gemuri, dulceturi, margarine, muraturi – le putem inlocui cu paste din fructe preparate in casa, unt vegetal, cruditati In plus fata de acestea putem consuma din belsug orice vegetale, fructe, alune, nuci, seminte si, cu moderatie, alimentele ce fac parte din categoria ‘iritanti’. Acesti ‘inlocuitori’ asigura in principiu raportul 80% alcalin – 20% acid al unei alimentatii corecte. Oare vom ajunge vreodata sa ne hranim corect, respectand principiile alimentatiei eficiente ? Sunt si sceptic si optimist in acelasi timp. Depinde de vise, de credinta si de dorinta fiecaruia de a le indeplini. Din fericire, se pare ca in ultima vreme lucrurile merg in directia potrivita. Lumea se misca incet si greu – dar important e ca se misca ! E cu adevarat o mare realizare pentru noi toti !

Alimentatia sanatoasa inseamna totalitatea resurselor naturale puse la dispozitia omului pentru a-si pastra sau redobandii sanatatea, ,,Cate putin din toate; putin, dar suficient."

Dupa numeroase studii asupra unui numar de 400 de atleti, barbati si femei, s-a ajuns la concluzia ca rezultatele cele mai bune au fost obtinute de atletii a caror alimentatie s-a inscris in urmatoarele standarde (±5%):

15% proteine respectand raportul proteine animale/proteine vegetale mai mare sau egal cu ,,1". Este necesar un echilibru intre proteinele animale si cele vegetale. Proteinele animale au un continut ridicat de aminoacizi si sunt bogate in calciu, fier, zinc, vitaminele A si B12. Proteinele vegetale sunt bogate in acizi grasi nesaturati si in substante antioxidante (vitamina C, caroten, polifenoli).

Proteinele vegetale din cereale (grau, orez, porumb) au un continut scazut de lizina, dar crescut de aminoacizi sulfurati, in schimb, leguminoasele ca mazarea, fasolea uscata sau lintea, sunt deficitare in aminoacizi sulfurati, dar bogate in lizina.

30% lipide respectand raportul lipide vegetale si din peste/lipide totale mai mare sau egal cu 2/5.

Lipidele de origine vegetala sunt mai putin implicate in cazurile de aterosleroza decat grasimile de origine animala. In ratia lipidica se recomanda urmatoarea repartizare a acizilor gras:

• 25% acizi grasi saturati• 60% acizi mononesaturati• 15% acizi polinesaturati

Pentru a compensa ceea ce consumam in materie de acizi grasi saturati de origine animala este recomandat sa gatim cu grasimi de origine vegetala.

55% glucide respectand raportul kilocalorii din zaharuri simple/kilocalorii totaletotale mai mic sau egal cu 1/10. Este prferabil acest raport pentru a evita abuzul de zaharuri cu absorbtie rapida. Bauturile alcolica nu trebuie sa depaseasca 5% din ratia totala.

S-a constatat ca atletii cu performante in viata sportiva, sunt cei care au reusite si in viata de zi cu zi, dupa 25 de ani, cei care au pastrat aceeasi igiena alimentara si au continuat sa faca sport, prezinta urmatoarele procente:

• cu 25-30% mai putine accidente cardiovasculare• cu 30-35% mai putin consum ,,medicamentos"

Exemplu de alimentatie 15% proteine 30% lipide 55% glucide :

• Pentru o femeie care consuma 1.900 kcal

Alimente CantitatiProteine

g

Lipide

g

Glucide

g

Lapte semidegresat 400ml 14 7 20

Branzeturi (in medie) 30g 7 7

Carne (inclusiv de pasare) sau peste (in medie) sau oua 4/saptamana

180g 36 18

Paine 100g 7 55

Feculente (greutate dupa preparare) 250g 5 60

Legume verzi 400g 4 28

Fructe 400g 48

Unt 10g 8

Ulei 25g 25

Dulceata sau miere 50g 50

Zahar -

Vin 10% vol.=4% din totalul caloric - -

kcal 2620 73

15%

65

30%

261

55%

din totalul caloric

din totalul caloric

din totalul caloric

Compozitia unei mese echilibrate Formula 421-GPL

4,2,1 reprezinta numarul de parti din fiecare dintre familiile G reprezinta familia glucidelor, P reprezinta familia proteinelor, si L reprezinta familia lipidelor, aceste 3 familii GPL trebuie sa intre in compozitia fiecareia dintre cele trei mese inclusiv in mic dejun! Astfel ajungem la urmatoarea formula pentru fiecare masa in parte : 4 parti de G (glucide), 2 parti de P(proteine) si 1 parte de L (lipide)= 421-GPL.

Ce inseamna o parte?

Partea difera de la un individ la altul si poate fi orice aliment sau alimente, care face sau fac parte din familiile G (glucide) P (proteine) si L(lipide), astfel ajungem la urmatorul rezultat pentru metoda 421-GPL: 4 parti de G= 4 alimente care fac parte din familia glucidelor, 2 parti de P= 2 alimente care fac parte din familia proteinelor, si 1 parte de L= 1 aliment care face parte din familia lipidelor. Pentru a sti repartizarea alimentelor cititi mai jos:

Familia G:

Cruditati, Legume: anghinare, morcov, telina, ciuperci, varza rosie si verde, conopida, castraveti, laptuci, fetica si alte tipuri de salate, andive, marar, ridichii, lastari de soia sau rosii.

Fructe: caise, ananas, avocado, banane, nectarine, cirese, lamai, clementine, coacaze negre, smochine, capsuni, zmeura, rodii, coacaze, kaki, mandarine, pepene galben, mure, mosmoane, portocale, grepfrut, piersici, pepene verde, pere, prune, struguri, mere, manga, papaia, sau sucurile de fructe, fara zahar.

Fainoase si feculente: faina, cereale pentru micul dejun, gris sau taioca, diverse tipuri de paine din grau si din secara, paine prajita si pesmeti, biscuiti uscati, prajituri si produse de patiserie, cartofi, paste, orez, legume uscate, castane ignama, makabo, manioc sau taro.

Produse zaharoase: zahar alb, zahar brun, miere sau melasa, dulceata, jeleuri, bomboane, ciocolata, bauturi racoritoare (limonada, sucuri carbogazoase, diferite tipuri de cola, bauturi tonice sau bitteruri)

Familia P:

Proteine lactate: lapte integral, degresat, semidegresat, pasteurizat, sterilizat, condensat sau lapte praf, lapte fermentat (iaurt, chefir), branzeturi proaspete ( branzeturi de vaci, petit suisse, demi-sel, fontainblue, branzeturi de capra), branzeturi fermentate (moi si cu mucegai in exterior, camembert, brie, coulommiers, cu coaja, albastre si roquefort), tari ( presate nefierte, saint-paulin, de olanda, cantal) presate fierte (gruyere, parmezan), branzeturi de capra.

Proteinele non-lactate: produse de macelarie, mezeluri, maruntaie (carne de vita, de cal, de miel, de oaie, de porc, vanat) carne de pasare ( de pui, de bibilica, de porumbel, de gasca) mezeluri (carnati si salam, sunca, pateuri, galantina, caltabos, carnacior de porc, sangerete), organe ( creier, ficat, limba, rinichi, momite, inima, burta), crustacee, oua, legume uscate, soia.

Familia L:

Lipide de origine animala: unt, smantana, untura, grasime de gasca, de vita si de oaie.

Lipide de origine vegetala: uleiuri lichide ( de arahide, de masline, de floarea soarelui, de porumb, de soia, de samburi de struguri, rapita, nuci sau amestecuri), uleiuri dense ( vegetalin, copra), margarine, fructe oleaginoase.

Micul dejun trebuie sa furnizeze 25% din ratia de calorii zilnica, adica in jur de 750 Cal si 25 g de proteine pentru un adult cu activitate fizica medie !

Meniuri pentru formula 421-GPL:

• Meniu de primavara • Meniu de vara • Meniu de toamna • Meniu de iarna

Ce trebuie sa tinem minte?

• 3 mese pe zi ( Micul dejun obligatoriu, Masa de amiaza si Masa de seara)• Pentru fiecare masa in parte meniul trebuie sa fie diversificat si sa contina: Glucide

vezi familia G, Proteine vezi familia P si Lipide vezi familia L,• Fara ciugulit intre mese• Apa nu trebuie sa lipseasca din meniul nostru! calculeaza aici necesarul de lichide• Minim 30 de minute miscare pe zi

Meniu echilibrat de iarna

Meniu de iarna Decembrie

421 reprezinta numarul partilor, partea difera de la o persoana la alta, in general o parte inseamna un aliment. GPL reprezinta familiile alimentelor G glucide, P proteine, L lipide, astfel o masa echilibrata conform formulei 421-GPL rezulta asa: 4 alimente din familia glucidelor, 2 alimente din familia proteinelor si 1 aliment din familia lipidelor.

Mic dejun

Alimente Parti G P L

Suc de fructe Cruditati 1

Paine Feculente-fainoase 1

Unt Grasimi animale 1/2

Carne rece, ou, sunca Proteine fara calciu 1

Compot Fructe si legume gatite 1

Lapte sau iaurt Proteine cu calciu 1

Unul sau doua cuburi de zahar Produse zaharoase 1

Fructe oleaginoase Grasimi vegetale 1/2

4 2 1

Amiaza

Preparate Parti G P L

Morcovi rasi Cu suc de lamaie Cruditati 1

Escalop pane Proteine nonlactate 1

+ Ulei Grasimi vegetale 1/2

Cartofi fierti la abur Fainoase 1/2

+ Unt Grasimi animale 1/2

Branza Camembert Produse lactate 1

Para gatita Fructe si legume gatite 1

Produse zaharoase 1

Paine Fainoase 1/2

+ Apa 4 2 1

Seara

Preparate Parti G P L

Salata de rosii Cruditati 1

Cu ulei Grasimi vegetale 1/2

Sunca cruda si preparata Proteine nonlactate 1

Fasole verde Fructe si legume gatite 1

+ Unt Grasimi animale 1/2

Crema de vanilie Produse lactate 1

Produse zaharoase 1

Paine Fainose 1

+ Apa 4 2 1

Meniu de iarna Februarie

Mic dejun

Alimente Parti G P L

Suc de fructe Cruditati 1

Paine Feculente-fainoase 1

Unt Grasimi animale 1/2

Carne rece, ou, sunca Proteine fara calciu 1

Compot Fructe si legume gatite 1

Lapte sau iaurt Proteine cu calciu 1

Unul sau doua cuburi de zahar Produse zaharoase 1

Fructe oleaginoase Grasimi vegetale 1/2

4 2 1

Amiaza

Preparate Parti G P L

Salata de cicoare Cruditati 1

Cu Kaizer Grasimi animale 1/2

Carne de vita Proteine nonlactate 1

Cu morcovi Fructe si legume gatite 1

Cu ulei Grasimi vegetale 1/2

Pots de creme Produse lactate 1

Cu ciocolata Dulciuri 1

Paine Fainoase 1

+ Apa 4 2 1

Seara

Preparate Parti G P L

Ghiveci de legume Fructe si legume gatite 1

In sos vinegreta Grasimi vegetale 1/2

File de peste fiert Proteine nonlactate 1

Spaghete Fainoase 1/2

Sos de rosii + Unt Grasimi animale 1/2

Iaurt Produse lactate 1

Indulcit Produse zaharoase 1

Portocala Cruditati

Paine Fainose 1/2

+ Apa 4 2 1

Meniu echilibrat de primavara

Meniu de primavara Martie

421 reprezinta numarul partilor, partea difera de la o persoana la alta, in general o parte inseamna un aliment. GPL reprezinta familiile alimentelor G glucide, P proteine, L lipide, astfel o masa echilibrata conform formulei 421-GPL rezulta asa: 4 alimente din familia glucidelor, 2 alimente din familia proteinelor si 1 aliment din familia lipidelor.

Mic dejun

Alimente Parti G P L

Suc de fructe Cruditati 1

Paine Feculente-fainoase 1

Unt Grasimi animale 1/2

Carne rece, ou, sunca Proteine fara calciu 1

Compot Fructe si legume gatite 1

Lapte sau iaurt Proteine cu calciu 1

Unul sau doua cuburi de zahar Produse zaharoase 1

Fructe oleaginoase Grasimi vegetale 1/2

4 2 1

Amiaza

Preparate Parti G P L

Salata de fetica Cruditati 1

Cu ulei Grasimi vegetale 1/2

Friptura de vita Proteine nonlactate 1

Garnitura de legume Fructe si legume gatite 1

Cu unt Grasimi animale 1/2

Iaurt Produse lactate 1

Produse zaharoase Produse zaharoase 1

Paine Fainoase 1

+ Apa 4 2 1

Seara

Preparate Parti G P L

Supa julienne (morcovi, praz, napi) Fructe si legume gatite 1

Macrou la gratar Proteine nonlactate 1

Cu ulei Grasimi vegetale 1/2

Piure de cartofi Fainoase 1/2

Cu lapte Produse lactate 1

Si unt Grasimi animale 1/2

Salata de portocale Cruditati 1

Produse zaharoase Produse zaharoase 1

Paine Fainoase 1/2

+ Apa 4 2 1

Meniu de primavara Aprilie Mai

Mic dejun

Alimente Parti G P L

Suc de fructe Cruditati 1

Paine Feculente-fainoase 1

Unt Grasimi animale 1/2

Carne rece, ou, sunca Proteine fara calciu 1

Compot Fructe si legume gatite 1

Lapte sau iaurt Proteine cu calciu 1

Unul sau doua cuburi de zahar Produse zaharoase 1

Fructe oleaginoase Grasimi vegetale 1/2

4 2 1

Amiaza

Preparate Parti G P L

Conopida Fructe si legume 1

In sos vinegreta Grasimi vegetale 1/2

Frigarui de pui Proteine nonlactate 1

Orez Curry Fainoase 1/2 1/2

Unt Grasimi animale 1

Branza albastra de Bresse Produse lactate 1

Capsuni Cruditati 1

Cu zahar Produse zaharoase 1/2

Paine Fainoase

+ Apa 4 2 1

Seara

Preparate Parti G P L

Castraveti Cruditati 1

Cu smantana Grasimi animale 1/2

Laptuci umplute Fructe si legume gatite 1/2

Cu resturi de carne Proteine nonlactate 1

Inabusite in ulei Grasimi vegetale 1/2

Branza Saint-Paulin Produse lactate 1

Compot de rubarba Fructe si legume gatite 1/2

Produse zaharoase 1

Paine Fainoase 1

+ Apa 4 2 1

Meniu echilibrat de vara

Meniu de vara Iunie

Mic dejun

Alimente Parti G P L

Suc de fructe Cruditati 1

Paine Feculente-fainoase 1

Unt Grasimi animale 1/2

Carne rece, ou, sunca Proteine fara calciu 1

Compot Fructe si legume gatite 1

Lapte sau iaurt Proteine cu calciu 1

Unul sau doua cuburi de zahar Produse zaharoase 1

Fructe oleaginoase Grasimi vegetale 1/2

4 2 1

Amiaza

Preparate Parti G P L

Ciupercute Fructe si legume gatite 1

a la grecque (cu ulei) Grasimi vegetale 1/2

Friptura de curcan Proteine nonlactate 1

Melcisori paste Fainoase 1/2

+ Unt Grasimi animale 1/2

Branza Reblochon Produse lactate 1

Cirese Cruditati 1

Paine Fainoase 1/2

+ Apa 4 2 1

Seara

Preparate Parti G P L

Omleta cu verdeata Proteine nonlactate 1

Salata de laptuci Cruditati 1

Grasimi vegetale 1/2

Branza proaspata de capra Produse lactate 1

Tarta cu caise Fainoase 1/2

Grasimi animale 1/2

Fructe si legume gatite 1

Produse zaharoase 1

Paine Fainose 1/2

+ Apa 4 2 1

Meniu de vara August

Mic dejun

Alimente Parti G P L

Suc de fructe Cruditati 1

Paine Feculente-fainoase 1

Unt Grasimi animale 1/2

Carne rece, ou, sunca Proteine fara calciu 1

Compot Fructe si legume gatite 1

Lapte sau iaurt Proteine cu calciu 1

Unul sau doua cuburi de zahar Produse zaharoase 1

Fructe oleaginoase Grasimi vegetale 1/2

4 2 1

Amiaza

Preparate Parti G P L

Pepene galben Cruditati 1

Coaste de miel la gratar Proteine nonlactate 1

Unse cu ulei Grasimi vegetale 1/2

Mazare verde proaspata Fainoase 1/2

+Cu Unt Grasimi animale 1/2

Tarta cu cirese Produse lactate 1

Fructe si legume gatite 1

Produse zaharoase 1

Paine Fainoase 1/2

+ Apa 4 2 1

Seara

Preparate Parti G P L

Friptura de bibilica Proteine nonlactate 1

Cu o feliuta de slanina Grasimi animale 1/2

Ratatouille Fructe si legume gatite 1

+ Ulei Grasimi vegetale 1/2

Branza de vaci Produse lactate 1

+ Zahar Produse zaharoase 1

Piersici Cruditati 1

Paine Fainose 1

+ Apa 4 2 1

Meniu echilibrat de toamna

Meniu de toamna Septembrie

Mic dejun

Alimente Parti G P L

Suc de fructe Cruditati 1

Paine Feculente-fainoase 1

Unt Grasimi animale 1/2

Carne rece, ou, sunca Proteine fara calciu 1

Compot Fructe si legume gatite 1

Lapte sau iaurt Proteine cu calciu 1

Unul sau doua cuburi de zahar Produse zaharoase 1

Fructe oleaginoase Grasimi vegetale 1/2

4 2 1

Amiaza

Preparate Parti G P L

Telina cu lamaie Cruditati 1

Si ulei Grasimi vegetale 1/2

Coaste de porc la gratar Proteine nonlactate 1

Fasole alba proaspata Fainoase 1/2

+ Unt Grasimi animale 1/2

Branza Cantal Produse lactate 1

Compot de prune Fructe si legume gatite 1

Produse zaharoase 1

Paine Fainoase 1/2

+ Apa 4 2 1

Seara

Preparate Parti G P L

Pui rece Proteine nonlactate 1

Maioneza Grasimi vegetale 1/2

Sote de bureti galbeni Fructe si legume gatite 1

+ Unt Grasimi animale 1/2

Branza Chabichou Produse lactate 1

Struguri (20% zahar) Cruditati 1

Produse zaharoase 1

Paine Fainose 1

+ Apa 4 2 1

Meniu de toamna Noiembrie

Mic dejun

Alimente Parti G P L

Suc de fructe Cruditati 1

Paine Feculente-fainoase 1

Unt Grasimi animale 1/2

Carne rece, ou, sunca Proteine fara calciu 1

Compot Fructe si legume gatite 1

Lapte sau iaurt Proteine cu calciu 1

Unul sau doua cuburi de zahar Produse zaharoase 1

Fructe oleaginoase Grasimi vegetale 1/2

4 2 1

Amiaza

Preparate Parti G P L

Ratatouille rece Fructe si legume gatite 1

Friptura de fazan Proteine nonlactate 1

Cu o feliuta de slanina Grasimi animale 1/2

Sote de cartofi Fainoase 1/2

Cu ulei sau margarina Grasimi vegetale 1/2

Branza Brie Produse lactate 1

Serbet cu pere Cruditati 1

Produse zaharoase 1

Paine Fainoase 1/2

+ Apa 4 2 1

Seara

Preparate Parti G P L

Salata de rosii Cruditati 1

Cu ulei Grasimi vegetale 1/2

Sunca cruda si preparata Proteine nonlactate 1

Fasole verde Fructe si legume gatite 1

+ Unt Grasimi animale 1/2

Crema de vanilie Produse lactate 1

Produse zaharoase 1

Paine Fainose 1

+ Apa 4 2 1

De ce este important s combini corect alimentele?ă

Unul dintre principiile ayurvedice de baz ale dieteticii se refer la combinareaă ă corect a alimentelor, atât în dieta general , cât şi în cursul aceleiaşi mese. Valoareaă ă acestui vechi principiu este recunoscut ast zi de c tre nutri ioniştii moderni, care auă ă ă ţ redescoperit ei înşişi (validând astfel vechile înv turi ayurvedice) existen a unorăţă ţ compatibilit i, respectiv incompatibilit i alimentare. La baza acestora stau douăţ ăţ ă aspecte esen iale.ţ

Primul aspect este cel al selectivit ii şi compatibilit ii secre iilor enzimatice.ăţ ăţ ţ Transform rile chimice la care sunt supuse alimentele în cursul digestiei seă efectueaz în prezen a unor enzime existente în secre iile produse de glandeleă ţ ţ digestive.Compozi ia enzimatic a acestor secre ii este influen at de natura alimentelorţ ă ţ ţ ă consumate. Spre exemplu, dac inger m mai mult amidon (existent în cereale,ă ă cartofi) acesta va induce o creştere a concentra iei de amilaz în secre iile salivar şiţ ă ţ ă pancreatic (amilaza fiind enzima care descompune amidonul).ă

Al doilea aspect al compatibilit ii alimentare: alimentele, pentru a fi asimilateăţ necesit timpi de digestie diferi i.ă ţFructoza şi glucoza din fructe nu sufer nicio degradare chimic prealabil : suntă ă ă direct asimilabile. Zaharoza din trestia de zah r necesit o hidroliz sub ac iuneaă ă ă ţ unei enzime intestinale (zaharaza) pentru a fi absorbit .ăAmidonul sufer întâi ac iunea amilazei salivare, iar apoi şi a celei pancreatice,ă ţ transformându-se în maltoz , care sub influen a maltazei intestinale trece în glucoză ţ ă simpl , care se poate absorbi. Astfel digestia amidonului este mult mai lung decâtă ă cea a fructozei sau glucozei din fructe şi necesit şi mai mult „munc ” din parteaă ă ă organismului.

Gr simile încetinesc digerarea oric ror alimente mâncate în cursul aceleiaşi mese.ă ă Astfel, proteinele „grase” (asociate cu gr simi) sunt digerate mai lent decâtă proteinele „slabe” (neasociate cu gr simi): brânza slab se diger mai lent ca brânzaă ă ă gras .ă

Alimentele con inând acizi necesit un timp de digestie prelungit, întrucât organismulţ ă trebuie în prealabil s -i neutralizeze.ă

De exemplu, fructele acide/acre se diger mai lent decât cele semiacide sau dulci.ă Legumele verzi se diger destul de repede întrucât nu au o concentra ie prea mareă ţ de proteine, lipide sau acizi.

Iat câteva considera ii în leg tur cu unele asocieri alimentare.ă ţ ă ă

Asocieri indicate şi asocieri nerecomandate

Amidon – acizi Digestia amidonului (cereale, cartofi) debuteaz în cavitatea bucal sub ac iuneaă ă ţ amilazei salivare. Acizii împiedic acest proces.ă

Amidon – proteine Proteinele necesit , pentru hidroliza lor, suc gastric (care este acid). Acest Ph acidă împiedic activitatea amilazei salivare, care ac ioneaz asupra amidonului într-ună ţ ă mediu mai alcalin (bazic). De exemplu, este de evitat, pe cât posibil, asocierea cerealelor sau cartofilor cu brânz , a pâinii cu iaurt.ă

Amidon – glucoză Este o asociere între dou glucide cu timpi de digestie diferi i. Nu v gr bi i să ţ ă ă ţ ă asocia i deci, cerealele cu fructe!ţ

Amidon – legume verzi Legumele verzi nu favorizeaz , dar nici nu îngreuneaz digestia amidonului. Suntă ă îns recomandate aceste asocieri, deoarece legumele verzi aduc vitamine, s ruriă ă minerale şi oligoelemente, care ajut utilizarea ulterioar în organism a compuşiloră ă rezulta i din degradarea amidonului.ţ

Amidon – ap ă(Aten ie!) Apa poate dilua sucurile digestive, încetinind digestia amidonului. Totuşi,ţ hidroliza amidonului necesit o anumit cantitate de ap , care ar trebui, îns , s fieă ă ă ă ă deja disponibil în esuturi, deci s parvin organismului în afara mesei propriu-zise,ă ţ ă ă gra ie men inerii unui echilibru hidric s n tos (minim 1,5 litri/zi).ţ ţ ă ă

Amidon – lapte Laptele necesit un mediu acid pentru a fi digerat, fapt care se opune degrad riiă ă amidonului.În cazuri extreme, laptele mâncat cu pâine poate provoca chiar şi o indigestie.

Proteine – gr simiă Gr simile inhib secre ia sucurilor digestive, încetinind digerarea proteinelor. Deă ă ţ evitat aceast asociere mai ales în cazul persoanelor obosite.ă

Proteine – legume verzi Este o asociere foarte bun . De exemplu: brânz alb cu praz sau ou (nu maioneză ă ă ă ă care are gr simile provenite din ulei) cu dovlecei.ă

Lipide – amidon Este compatibil asocierea gr similor cu amidonul, de exemplu cartofi fier i,ă ă ţ amesteca i cu ulei sau unt uşor înc lzit sau cu fulgi de ov z sau alte cereale.ţ ă ă

Lipide – legume verzi Este o asociere foarte recomandat .ă

Lipide – Glucoz (fructoz )ă ă Lipidele încetinesc absorb ia glucozei, care este una dintre cele mai rapide. (De aici şiţ folosirea ei ca substitutent de hran în urgen ele medico-chirurgicale, când esteă ţ administrat intravenos). În acest context se recomand , de exemplu evitareaă ă smântânii îndulcite.

Mic dejun Prânz Ora 17 Cină mere, pere, urd cuă unt

ou , nuci, andive,ă ciuperci, salat deă castrave i şi l ptuci,ţ ă salat de morcovi cuă elin , ulei deţ ă

m sline, şvai eră ţ

mere, stafide iaurt, castrave i,ţ varz verde, praz,ă dovlecei, brânz albă ă

struguri proaspe i,ţ iaurt, piersici, m sline, varză ă

caşcaval, praz, ridichi, spanac, salată de varz roşie,ă morcovi, cartofi la cuptor

prune uscate, pesmet cu unt

fasole verde, ou ,ă napi

c pşuni, miere,ă piersici, caise, lapte b tut (kefir)ă

smântân , dovlecel,ă conopid , salat deă ă sfecl roşie, orez,ă migdale

banane, smochine şi curmale

Ştevie, brânz deă vaci, pere, varz roşieă

mere, germeni de grâu

ou , vinete, guliiă gutui şvai er, maz reţ ă

Respectarea compatibilit ii elimin posibilitatea autointoxic riiăţ ă ă

În cazul asocierii de alimente incompatibile se pot declanşa uneori fenomene de fermenta ie a glucidelor (generatoare de dioxid de carbon, acid oxalic, alcool –ţ compuşi care produc balon ri şi crampe abdominale, constipa ie sau diaree) sauă ţ procese de putrefac ie a proteinelor (rezultând hidrogen sulfurat, acid fenil propionic,ţ indol, scatol, fenoli, alcooli, acid acetic – compuşi toxici pentru organism).

Aşa numitele regimuri omogene, bazate pe compatibilit i alimentare, au darul de aăţ uşura digestia, atât prin creşterea vitezei de absorb ie, cât şi prin diminuareaţ efortului organismului de a digera alimentele respective, precum şi de a suprima fenomenele fermenta iei sau putrefac iei intestinale. Se evit astfel producerea deţ ţ ă toxine la nivelul tubului digestiv, prin a c ror absorb ie are loc o autointoxicareă ţ progresiv a organismului, care poate genera diferite st ri de boal .ă ă ă

În continuare, v oferim câteva sugestii de meniuri bazate pe respectareaă compatibilit ilor alimentare.ăţ

Diete ayurvedice pentru cele trei tipuri constitu ionale fundamentaleţ

O diet corect conceput din punctul de vedere al criteriilor constitu ionale poate fiă ă ţ uneori suficient pentru a conduce, ea singur , îns într-un timp mai îndelungat, laă ă ă vindecarea afec iunilor de care suferi i.ţ ţ

Tipul dezechilibrat la care predomin elementul aer – VATTA – este cel care sufer celă ă mai adesea de sl bire excesiv (emaciere), malnutri ie, boli consumptive (ex:ă ă ţ tuberculoza). Focul lui digestiv este variabil, uneori diger foarte uşor, alteori areă dificult i în prelucrarea şi asimilarea hranei. St rile psihice negative care înso escăţ ă ţ bolile de tip VATTA sunt anxietatea, frica sau neliniştile de tot felul.

Tipul dezechilibrat la care predominant este elementul foc – PITTA – este tipul c lduros, cu un apetit intens şi o digestie puternic .ă ă

În general sufer de arsuri la stomac sau în alte zone ale corpului. Acest foc digestivă îi poate cauza diaree, infec ii, boli febrile. Atitudinea negativ generatoare de boalţ ă ă se concentreaz în cazul lui pe mânie, violen , criticism.ă ţă

Tipul dezechilibrat la care predominant este elementul ap – KAPHA – este cel careă are digestia cea mai lent , suferind adesea, dup mas , de o senza ie de greutate înă ă ă ţ stomac. Este predispus la obezitate, iar emo iile negative care îl caracterizeaz suntţ ă l comia şi ataşamentul.ă

V prezent m într-un tabel sintetic alimentele cele mai indicate fiec rui tip deă ă ă dezechilibru constitu ional, care pot s reechilibreze şi s armonizeze fiin eleţ ă ă ţ respective.

Tipul VATTA Tipul PITTA Tipul KAPHA Fructe caise

banane cireşe grapefruit struguri ananas curmale smochine piersici

merecocos pepene piersici prune dulci rodii stafide

merecaise cireşe afine prune uscate stafide rodii

Legume castrave iţcartofi dulci ridichi dovlecei ceap g tit (c lit ,ă ă ă ă ă fiart , dar nu pr jit ), ă ă ăfasole verde morcovi

conopidăelinţ ă

varză fasole verde castrave iţ dovlecei cartofi salat verdeă ciuperci

varzăelinţ ă

conopidăsalat verdeăceap crudă ăspanacusturoiciuperciridichimorcovi

Cereale grâuov ză orez

grâuorez ov ză

orzporumbmei hrişcă

Produse Animale

untunt clarifiat (în sanscrit –ă ghee – fiert pentru eliminarea apei şi a impurit ilor) ăţlapte dulce iaurt kefir smântână

unt clarifiatlapte dulce unt nes rată

f r lactate (excep ieă ă ţ laptele de capr ) ă

Uleiuri toate uleiurile comestibile (cel mai intens efect de armonizare îl are uleiul de susan)

anumite tipuri de uleiuri comestibile

f r ulei (exceptândă ă uleiul de porumb, migdale sau de floare soarelui, în cantit iăţ mici)

Regimul alimentar disociat

1. Fructe acide:Portocale, lamai, mandarine, minole, grapefruit - in aceasta categorie intra si rosiile.

2. Fructe semi-acide:Piersici, cirese, caise, capsuni, smochine, kiwi, pepene verde, struguri, mere, pere.

3. Fructe dulci:Prune, stafide, curmale, smochine uscate, caise uscate, si in general toate fructele deshidratate.

4. Fructe grase:

Nuci, alune, fistic, susan, nuca de cocos, avocado, masline si ulei de masline.

5. Cereale:Orez; grau si toate derivatele cum ar fi fulgi, faina, paste; malai si derivatele cum ar fi, mamaliga si pop-corn; painea de orice fel.

6. Legume germinative:Fasolea uscata boabe, soia, linte.

7. Legume:Anghinare, vinete, dovleac, fasole verde, castravete, ardei rgas, ridichi, sfecla rosie, morcovi.

8. Legume cu continut mare in amidon:Cartofi dulci, castane, cartofi obisnuiti, banana, morcovul gatit.

9. Legume verzi:Telina, salata verde de orice fel, brocoli, varza, conopida, sparanghel, spanac, ciuperci.

10. Ceapa si usturoi.11. Oua .12. Lapte.13. Unt (nu mancati margarina).14. Branzeturi de orice fel.15. Carne si peste de orice fel, preparate in orice fel.

Reguli pentru pierderea in greutate:

1. Nu mancati carne (proteine) sau carbohidrati dupa ora 19:00.Referitor la consumul de carne, va recomandam sa cititi si Alimente nocive sanatatii (II) - carnea

2. Respectati perioada de digestie de cel putin 3 ore intre doua mese.

3. Nu beti niciodata produse lactate dupa masa. Se poate bea ceai sau cafea.

4. Beti numai apa in timpul meselor sau in timpul digestiei.

5. Pentru prajit folositi o cantitate mica de ulei foarte fierbinte pe care apoi il indepartati prin presarea alimentelor intr-un servetel.

6. Daca va place inghetata, mancati una de un singur fel, fara adaos de biscuiti, frisca sau alte creme.

7. In cazul supelor nu se admite amestecarea alimentelor din grupe nepermise, in rest se gatesc ca de obicei.

8. Se pot utiliza mirodenii in cantitati moderate.

9. Beti in fiecare dimineata lamaie cu miere de albine inainte de micul dejun.

10. Cea mai buna cina pentru a pierde in greutate este constituita din peste sau fructe de mare de un singur fel.

11. Alcoolul este interzis.

TABELUL COMPATIBILITATILOR ALIMENTARE:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1 O O X X X X X X X O O X X X X

2 O O O O O M M M X X O O X O X

3 X O O M O X X O X O O X M X X

4 X O M O O M O O O O O X M X M

5 X O O O O O O X O O O M M M X

6 X M X M O O O X O O X M M M M

7 X M X O O O O O O O O X O M O

8 X M O O X X O O O O O O O O X

9 X X X O O O O O O O O X M M O

10 O X O O O O O O O O O X X X O

11 O O O O O X O O O O O M O X M

12 X O X X M M X O X X M O O M X

13 X X M M M M O O M X O O O M X

14 X O X X M M M O M X X M M O X

15 X X X M X M O X O O M X X X O

LEGENDA:

"O" - daca veti combina aceste alimente veti pierde in greutate"X" - daca veti combina aceste alimente veti lua in greutate"M" - daca veti combina aceste alimente va veti mentine greutatea

Utilizarea tabelului:

1. Cautati un aliment in lista si notati numarul grupului din care face parte.2. Cautati si numele celuilalt aliment in lista si notati numarul grupului din care face parte.3. Intersectati cele doua numere in tabel si luati o decizie in functie de compatibilitatea dorita conform codului "O", "X" sau "M".

Fiecare aliment este digerat in mod si timp diferit. Zaharul din fructe, de plida, nu suporta practic nici o digestie. El

este direct asimilabil. Digestia amidonoaselor este mult mai lunga. Materiile grase incetinesc digestia altor

alimente ingerate in prezenta lor. Alimentele care contin acizi au o digestie prelungita, deoarece corpul trebuie

mai intai sa neutralizeze acizii. Fructele acide au o digestie mult mai lunga si mai dificila decat fructele semiacide

sau dulci. Legumele verzi se digera repede, caci ele nu sunt prea concentrate in proteine, lipide, amidon sau

acizi.

Sunt compatibile urmatoarele combinatii: amidonoase – grasimi; amidonoase – legume verzi; amodonoase –

amidonoase; proteine – legume verzi; grasimi – legume verzi.

Sunt incompatibile urmatoarele combinatii: amidonoase – acid; amidonoase – proteine slabe; amidonoase –

lapte; zaharuri – amidonoase; zaharuri – sare; zaharuri – proteine grase; zaharuri – acid; acid tare – proteine

slabe;

proteine – proteine; proteine – sare; grasime – zaharuri; grasime – acid;

grasime – sare.

Sunt semicompatibile urmatoarele combinatii: amidonoase – proteine grase; zaharuri – grasime; zaharuri –

legume verzi; zaharuri – proteine slabe; acid slab – proteine slabe; proteine – grasime; grasime – amidonoase;

grasime – grasime.