Comportamente alimentare

Comportamente alimentare

Studenti:Madalina FratilaPaula PorcarasuUngureanu AlinNarcis OlteanuPolitici si strategii globale de securitate alimentaraef lucr.dr. Ivancia MihaelaCuprins: Nevoile energetice ale unui individComportamente alimentareDisponibilitati alimentare in lumeModele de consum alimentar pentru populatia din UEEvolutia demografica si securitatea alimentaraRecomandari FAO pentru imbunatatirea consumului populatiei

Notiuni introductiveComportamentul alimentar este ansamblul aciunilor i atitudinilor legate de alimentaie. Alimentaia nu nseamn doar hran, ci un ntreg ansamblu de trsturi psihologice si biologice ale persoanei, ca individualitate i ca parte a mediului su nconjurtor obiceiuri culturale, religioase, constrngeri financiare, de timp, familie, societate.Securitatea alimentar exist atunci cnd toi oamenii, n orice moment, au acces fizic i economic la alimente sigure i nutritive care ndeplinesc necesitile de hran ale organismului uman, pentru a duce o via sntoas i activ.Siguranta alimentara asigurarea manipularii igienice a ingredientelor alimentare si alimentelor pana la consumator ca acestea sa nu fie o sursa de imbolnavire a organismului, mai mult, sa previna aparitia imbolnavirilor.

I. Nevoile energetice ale unui individProdusele alimentare, ca surs energetic a organismului, numite i "carburantul motorului biologic uman, trebuie s satisfac necesitatea acestuia ct mai complet, ct mai deplin, prin caracteristicile specifice lor. Alimentaia constituie una din cele mai rspndite necesitii fiziologice ale omului, hrana reprezentnd izvorul i regulatorul proceselor metabolice. Organismul primete prin alimentaie substanele nutritive, cum sunt: proteinele, glucidele, lipidele, vitaminele i bioelementele.

Alimentaia ndeplineste trei roluri determinante pentru starea de sntate, cu repercursiuni individuale i socio-economice: Totalitatea schimburilor energetice dintre materia vie i mediul extern poart denumirea de metabolism energetic la baza cruia stau transformrile fizico-chimice, chimice i biochimice ale substanelor calorigene(proteinele, lipidele, glucidele).Dup stadiul de oxidare i de utilizare a energiei se poate distinge:

Factori ce influeneaz necesarul de energie

Alti factori ce influenteaza necesarul de energie

Conform FAO-1974

Nou-nscui. Alimentul normal al copilului nou-nscut este laptele matern de bun calitate i n cantiti suficiente.Un copil astfel alimentat, n general, crete n greutate mai bine dect cu oricare alt alimentaie.Adolesceni. n acest caz, aporturile de energie sunt necesare nu numai pentru a permite o cretere i o dezvoltare fizic satisfctoare, dar i pentru o activitate intens caracteristic copiilor sntoi.Bieii i fetele, n timpul adolescenei, au un grad de cretere superior celui observat n oricare alt perioad a vieii ceea ce determin un metabolism bazal ridicat. Comitetul de experi FAO/OMS consider c necesarul energetic al adolescenilor (18 ani) este pentru biei cu 12,4% i pentru fete cu 4,3% mai mare dect al adulilor de 25 ani.

II. Comportamente alimentare Comportamentul alimentar este ansamblul aciunilor i atitudinilor legate de alimentaie.

Un element determinant al calitii vieii este sntatea, bunul suprem al omului. La aprarea sntii i vieii omului contribuie i alimentele, ca parte component a trebuinelor umane. Alimentele au aciune preventiv, dar i aciune curativa. Produsele alimentare ca surs energetic a organismului, numite i "carburantul motorului biologic uman, trebuie s satisfac necesitatea acestuia ct mai complet, ct mai deplin, prin caracteristicile specifice lor.

Alimentaia constituie una din cele mai rspndite necesitii fiziologice ale omului, hrana fiind izvorul i regulatorul proceselor metabolice. Organismul primete prin alimentaie substane nutritive:

Dup teoria lui Freud se presupune c indivizii, odat cu avansarea n vrst, i schimb comportamentul alimentar. Comportamentul alimentar s-a modificat datorit factorilor climatici i geografice, iar n ultimul secol a provocat dou manifestri importante, considerate nocive asupra sntii:

Consecinele unui comportament alimentar inadecvat

III.Disponibilitati alimentare in lumen condiiile actuale, doar o treime din producia agricol din Romnia este utilizat de industria alimentar, n comparaie cu 67,8% n Frana i 62% n Polonia. Un procent de 70% din producia exportat reprezint producie brut sau prelucrat primar (eptel, grne, plante pentru ulei, tutun, grsimi vegetale i uleiuri). Disponibilitate:

Aprovizionare suficient: alimente n kcal/persoan/ zi i dependena cronic de subveniile pentru alimente;Cheltuieli publice pentru cercetare i dezvoltare agricol;Infrastructura agricol;Volatilitatea produciei agricole;Riscul de instabilitate politic.

IV. Modele de consum alimentar pentru populatia din UE

Modelul de consum alimentar explic mecanismul comportamental de cumprare si consum.Romania, datorit ponderii ridicate a populatiei rurale(cca. 45%), are un model de consum alimentar mixt:al populatiei urbane unde accesul la hran este restrictionat de puterea de cumprare al populatiei rurale, unde situatia alimentar depinde de productia proprie si de puterea de cumprare

Referitor la consumul alimentar, se poate arta c populatia rural este favorizat sub aspect cantitativ, dar aspectele calitative ale alimentatiei sunt deficitare. Se pot face referiri la urmtoarele laturi ale acestei probleme:

ponderea cerealelor este mai mare n mediul rural ratia din mediul rural este n mod preponderent de origine vegetala; continutul n lipide n mediul rural este inadecvat

Consumul alimentar este diferentiat, conform deosebirilor care exist n nivelul de dezvoltare al trilor, respectiv:

A. Consumul alimentar n trile srace Are un nivel sczut si evolutie n ritmuri lente.

Modelele de consum pot fi diferentiate conform urmtoarei structuri:

- modelul de autosubzistent -depinde direct de capacitatea de productie locala si de posibilittile de vntoare si pescuit. - modelul rural diversificat- situatia alimentar depinde de productia proprie si de puterea de cumprare a menajelor;- sistemul urban privilegiat- cu referire la acele categorii de consumatori cu venituri ridicate, - sistemul urban intermediar- putere medie de cumprare- sistemul urban marginalizat- populatii urbane fr loc de munc. Aceste categorii au de cele mai multe ori un consum parazitar, prelevnd alimente din productia familiilor rurale nrudite.

31

B. Consumul alimentar n trile n curs de dezvoltare.

Populatia din aceste tri aloca pentru alimentatie ntre 30% si 80% din totalul cheltuielior bnesti. Caracteristicile consumurilor din aceste zone se pot delimita prin:

consumul alimentar ce creste o dat cu cresterea veniturilor;structura sortimental si nutritional a ratiei se modific o dat cu cresterea veniturilor prin substitutia alimentelor inferioare"( cereale, cartofi ) cu alimente suprioare"(carne, lapte)cheltuielile alimentare cresc n valoare absolut si se diminueaz n valoare relativ.

C. Consumul alimentar n trile dezvoltate

Caracteristicile principale pentru acest model de consum alimentar:

alimentele sunt produsele unor sisteme agroindustriale moderne;accesul la hran este conditionat de puterea de cumprare;ratia caloric depseste 3500 calorii/zi;model de consum cu tendinte de internationalizare si omogenizare.

Modele de productie n raport cu modelul de consum:

Consumul alimentar in RomaniaRomania este una dintre cele 2 tari din UE care dispun de permise naturale optime pentru asigurarea unui nivel de hranire corespunzator al populatie.Intr-o situatie similara, in UE, se afla si Ungaria.Modelul de consum alimentar al populatiei din tara noastra se remarca prin:ponderea relativ ridicata al consumului alimentar din productia agricolaconsumul excesiv de cereale si cartofi(alimente cu potential scazut si risc de generare a diabetului zaharat in conditii de stres intens)consumul excesiv de alcool, tutun si grasimi(aparitie cancer, boli cardiovasculare, tuberculoza, boli de nutritie)prezenta relativ scazuta a pietelor ecologice autohtone.Conform FAO -> 2700 calorii/persoana(minim de efort fizic si intelectual)

V. Evolutia demografica si securitatea alimentaraDemografia exprim n modul cel mai sintetic civilizatiile si mai ales economia acestora.Polarizarea economic a condus treptat la o polarizare demografic, conform cu aprecierea lui Milne, dup care O populatie fluctueaz ntre dou valori extreme: una inferioar, sub care specia dispare, si una superioar, peste care indivizii mor prin lips de spatiu si hran.

Potrivit acesteia, schimbrile demografice considerate inevitabile vor transforma si vor afecta fundamental societatea si economia mondial, stilul de viat al oamenilor si resursele globale. In ceea ce priveste cea de-a doua problem major a lumii, problema protectiei mediului, disparittile de volum si structur, vor creste semnificativ.

Dou din cele mai importante probleme globale din secolul XXI ar fi foametea i srcia n rile n curs de dezvoltare. Prin srcie se nelege un sistem de viata impus sau acceptat incontient de un segment al societii, prin care indivizii nu au acces la resursele minime ale existenei fizice i sociale. Srcia se coreleaz cu boli i alte elemente sociale.

Boli datorate proastei alimentatiiAfricaDiaree acuta infectioasaMalnutritiaEbola(a determinat cresterea preturilor si a pus in pericol recoltele- cu 30% mai putin/pers.)Risc de deces : 1 din 4 copii predispusi decesului din cauza foametei Global, peste 1 mld. de persoane triesc cu mai puin de un dolar pe zi. Subnutriia reprezint principal cauza de deces n rndul copiilor. Nivelul srciei extreme a sczut de la aproape o treime din populaia globului n 1990 la o cincime n 2004. Dac aceast tendina va continua, inta ODM (Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului) de reducere a srciei va fi atins la nivel global i la nivelul majoritii.

Unii dintre experti prevd c populatia trilor africane, de altfel cele mai srace din lume, va crete cu aproximativ un miliard de locuitori, n timp ce Europa ar urma s piard circa 60 de milioane din cettenii si, unele dintre trile europene putnd pierde chiar peste o treime din numrul actual al locuitorilor acestora. Romnia i Moldova ar putea avea cu circa 27 % mai puin din numrul actual al populaiei. Din categoria marilor state industrializate numai SUA prezint o crestere demografic.

Securitatea alimentara Indicatori sintetici ai securittii alimentareVI.Recomandari FAO pentru imbunatatirea consumului populatieiDoua dintre organizatii, OMS i FAO s-au angajat ferm s acioneze n planul celor mai recente domenii i aspecte ale problemei alimentaiei i sntii, printre care:

Ce reprezinta FAO?

Nevoi identificate n sectorul industriei alimentare:

UE a lansat, recent, dou iniiative pentru a rspunde marilor crize alimentare care au lovit Cornul Africii i Sahel cu urmatoarele obiective:

n conformitate cu aceste obiective, au fost eligibile pentru finanare trei categorii de msuri:

Majoritatea interveniilor din cadrul Facilitii pentru alimente (62 %) s-au axat pe mbuntirea produciei agricole a micilor agricultori i/sau pe accesul acestora la resursele agricole. Distribuia de resurse agricole a reprezentat cea mai mare component a proiectelor puse n aplicare de ctre FAO i de ONG-uri. Agricultorilor vizai li s-au distribuit 124 600 de tone de semine ameliorate i certificate, precum i 950 000 de tone de ngrminte.

Rezultatul nu a ntrziat sa apar:n cadrul proiectului Self Help Africa implementat n Etiopia, producia agricol a crescut cu 35 % n rndul a 17 500 de gospodrii, prin distribuirea a 606 milioane de tone de semine ameliorate, 29 de milioane de tone de hran pentru animale, 278 000 de medicamente de uz veterinar, utilaje i prin construirea a 16depozite pentru semine. Venitul anual obinut de beneficiari a crescut, situndu-se ntre 290EUR i 1 500 EUR.

Bibliografie:www.eurostat.euwww.fao.orgwww.unitedstates.comturambarr.blogspot.comwww.who.intwww.ier.rowww.utgjiu.roEuropa.eubiblioteca.regielive.roINSSE.roManualul directorului de restaurant, ed. Corint, Constantin FloreaManualul Organizator banqueting, XI-a, Adriana Bara, Valentina Capota, ed. CD Press