ŞCOALA POSTLICEALĂ

TOXIINFECȚIILE ALIMENTARE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

STUDENT:

RĂDOI MARIETA

2012

1

CUPRINS

Cap. Pag.

I INTRODUCERE 3

1 Motto 4

2 Motivația lucrării 4

II PARTEA GENERALĂ

1 Definiție. Noțiuni generale 6

2 Aparatul digestiv 12

3 Agenți etiologici 18

4 Clasificare 20

5 Simptomatologie 22

6 Investigații 26

7 Tratament 27

8 Imaginea pacientului cu toxiinfecție alimentară (ancheta alimentară) 31

III PARTEA SPECIALĂ

1 Studiu de caz (prezentarea a minim 3 cazuri cu evaluarea studiului,

respectiv a celor 3 cazuri comparativ)

32

IV Concluzii 74

V Bibliografie 75

2

Cap. I.1

Introducere

Hypocrate spunea acum mai bine de 2.000 de ani că “alimentul să vă fie medicament, iar

medicamentul să vă fie aliment”, dar elaborarea unor produse cu beneficii pentru

sănătate include și protejarea lor de infecțiile cu specii bacterigene ce fac din aliment

“otravă”

3

I.2 Motivația alegerii temei

Este greu de multe ori să ne explicăm nouă înşine de ce facem anumite lucruri şi nu

altele, de ce adoptăm anumite atitudini care uneori sunt greşite.

În general, prin termenul de motivaţie se desemnează starea internă de necesitate a

organismului care orientează şi dirijează comportamentul spre direcţia satisfacerii şi, deci, a

înlăturării ei.

Profesia de asistentă medicală reprezintă pentru mine un angajament de suflet pentru

întreaga viaţă.

În special m-a preocupat pregătirea în domeniul medicinei şi doresc să ajut atât la

educaţia părinţilor privind creşterea şi evoluţia copiilor în vederea evitării îmbolnăvirilor, cât

şi la tratarea corectă a copiilor.

M-a preocupat şi pregătirea practică, pentru a fi pregătită în orice moment să acord

ajutorul de care poate depinde viaţa pacientului.

„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase şi

sǎ recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele sale clipe, prin îndeplinirea sarcinilor pe

care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ ar fi avut voinţǎ, putere şi cunoştinţele necesare sǎ

îndeplineascǎ aceste funcţii, astfel încât acesta sǎ-şi recapete independenţa cât mai repede

posibil.

Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice ale medicului.

Ea este conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi pentru cel ce a gândit la suicid,

membru pentru cel cǎruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de curând, mijloc de

locomoţie pentru copilul mic, încrederea pentru tânǎra mamǎ, vocea celor slabi pentru a se

putea exprima.”

Am ales această lucrare ,,Toxiinfecțiile alimetare” deoarece mi se pare o temă

interesantă, care te poate provoca căutând cât mai multe informații despre această boală care

devine din ce în ce mai răspândită, și poate fi chiar un reper important, util şi eficient în

procesul de formare iniţială şi continuă a asistenţilor medicali.

Întradevăr, pentru sugarul din primele 5-6 luni de viață, singurul aliment ce poate

acoperi nevoile nutriționale, imunologice, psihoafective ale acestuia este laptele de mamă. De

aceea, promovarea alimentațiai naturale, pe de o parte, iar pe de altă parte evitarea, prin

4

măsuri de profilaxie carențiale, constituie primele 2 obiective primordiale ale puericulturii

practice și patologiei pediatrice la vârsta de sugar.

Ca orice manifer, „puiul de om” depinde de laptele mamei lui, care, așa cum

subliniam mai înainte, îi este alimentul ideal. Acest adevăr ușor de verificat de un timp egal

cu viața omului pe Pământ, a cunoscut și a trecut prin numeroase și mereu alte probleme.

Această lucrare este compusă din patru capitole:

Capitolul I – Introducere

Capitolul II – Prezentarea teoretică a toxiinfecțiilor alimentare

Capitolul III – Partea specială (studio de caz)

Capitolul IV – Concluzii

Capitolul V - Bibliografie

Cap II

5

II.1 Definiții. Noțiuni generale

Intoxicația reprezintă starea patologică determinată de acțiunea unei substanțe toxice

ce a pătruns în organism și de reacția organismului la prezența toxicului. Prin substanța

"toxică" se înțelege orice substanță care pătrunsă în organism pe diverse căi, provoacă

tulburări funcționale și/sau alterări structurale, având ca rezultat o stare patologică.

Intoxicațiile pot fi voluntare - în cazul tentativelor de suicid, sau involuntare - accidentale.

Toxicitatea unei substanțe - proprietatea unei substanțe chimice de a produce

modificări patologice în organism și de a declanșa reacții patologice din partea organismului -

depinde de mai mulți factori:

- proprietățile fizice și chimice ale substanței

- concentrația substanței

- viteza de răspândire în organism

- calea de pătrundere în organism a toxicului

- timpul de acțiune al toxicului

- vârsta intoxicatului (vârstnicii sunt mai sensibili)

- greutatea

- starea de sănătate: afecțiunile hepatice, renale și alte condiții patologice cresc toxicitatea unei

substanțe

- toleranța individuală.

Toxicele pot pătrunde în organism pe diverse căi:

- digestivă: toxicele sunt înghițite 

- respiratorie: gazele și substanțele volatile

- cutanată și prin mucoase (conjunctivală, nazală): solvenți, pesticide, substanțe caustice,

diverse unguente, droguri 

- parenteral: prin injectare intramusculară, intravenoasă, subcutanată

După pătrunderea în organism, substanța toxică este absorbită în sânge și răspândită în

organim, la diverse organe unde este metabolizată: ficat, plămâni, rinichi, piele etc.

Eliminarea toxicelor se face pe cale renală pentru majoritatea toxicelor dar și pe cale

digestivă, plămâni sau prin transpirație.

Toxiinfecţiile alimentare sunt tulburări explozive cu patogeneză şi morfologie

6

cantonate pe tubul digestiv, cu o perioadă de incubaţie de scurtă durată, produsă de agenţii

microbieni sau metaboliţi ai acestora - toxine microbiene.

Nu orice tulburare digestivă poate fi o toxiinfecţie alimentară, alte stări morbide

manifestate ca sindroame digestive ar putea fi:

● stări de incompatibilitate, ca de exemplu, diferite zaharuri consumate de subiecţi umani cu

disfuncţie pancreatică (diabetici) la care determină starea diareică; excesul de proteine la

subiecţi cu disfuncţii renale care se manifestă cu diaree toxică (diareea de iarnă)

● starea alergică: hipersensibilitatea la unele componente alimentare – alergia la albuă de ou,

alergia indusa de consumul de lapte, de căpşuni sau alergia la polen.

● starea idiosincrazică: idiosincrazia este o sensibilizare directă manifestată la primul contact

ca un aliment; imediat dupa ingestia unui aliment apare diareea pasageră (evacuarea acestuia

nedigerată sau semidigerată).

● starea toxică (toxicoza sau intoxicaţia): intoxicaţia cu diferite substanţe (reziduuri, metale

grele, pesticide etc). Diferiţi agenţi fizici şi chimici se pot manifesta şi prin tulburări digestive.

● zoonozele – diferite entităţi morbide care au etiologie bacteriană, nu se transmite numai prin

alimente, au perioadă de incubaţie şi pot include în tabloul clinic şi sindromul digestiv: ex.

leptospiroza. [1,3, 20]

Toxiinfecţiile alimentare se caracterizează prin următoarele aspecte:

afectează una sau mai multe persoane care au consumat acelaşi aliment;

debutează acut, pe fondul unei sănătăţi depline a subiectului;

se manifestă prin cateva sindrome clinice definite: digestiv superioare (greţuri,

vărsături); digestiv inferioare (gastroenterită, enterocolită); neurologice (paralizie,

afectări ale placii neuromotorii etc.);

au o evoluţie supraacută, după care survine vindecarea rapidă (uneori fără perioadă de

convalescenţa) sau moartea;

nu este transmisibilă şi nu generează cazuri secundare de boală.

Practic, a mânca ceva care conține această toxină. Toxina provine de la o serie de

germeni care, în condiții propice, de căldură și umezeală, cresc și intoxică organismul. Iar în

momentul când mâncăm alimente care conțin toxina respectivă încep să apară manifestările

bolii. Cei mai frecvenți germeni care dau toxiinfecție alimentară sunt Staphylococcus Aureus

și Salmonella.

Salmonella este o bacterie care se găsește în carne, preparate din carne, tocături,

mezeluri, preparatele din ouă.

7

Staphylococcus aureus se dezvoltă mai ales în alimentele care conțin proteine și sare

în cantitate mare: brânzeturi sau lactate de orice fel.

Cazul cel mai frecvent de infecție stafilococică este cel al persoanelor care mănâncă

brânzeturi cumpărate din piață de la vânzătorii ambulanți, care le depozitează în condiții

improprii.

Atenția pentru alimentație presupune evitarea consumului de produse și băuturi

alterate, vechi sau de calitate îndoilenică, care sunt contaminate cu bacterii și paraziți ce atacă

organismul.

Toxiinfecțiile alimentare sunt datorate și recipientelor nespălate în care se pregătește

mâncarea. De aceea, prioritare pentru noi trebuie să fie regulile stricte de spălare și curățare a

fructelor, legumelor și, nu în ultimul rând, a veselei.

Majoritatea alimentelor care provoacă toxiinfecții alimentare includ produse animale

nesupuse corespunzător procesului termic, brânză, ouă și pește.

Un alt factor răspunzător de această problemă de sănătate este contactul produsului

alimentar cu mediul înconjurător neigienizat sau contaminat. Fructele pot prezenta risc pentru

o toxiinfecție alimentară, atunci când culturile au fost irigate cu apă contaminată sau când

pentru creșterea lor s-au folosit îngrășăminte chimice ce nu pot fi tolerate de organism.

Cele mai frecvente metode prin care se realizează contaminarea alimentelor,

sunt:

- contaminarea alimentelor pe parcursul procesului de preparare (cel mai frecvent

întâlnite sunt Campylobacter, Salmonella și E. coli)

- în timpul creșterii legumelor și fructelor (mai ales dacă sunt folosite îngrășăminte

naturale sau dacă este folosită o sursă de apă contaminată pentru irigație)

- contaminarea alimentelor de la o sursă infestată (omul bolnav sau purtător cronic al

unui microorganism patogen sau prin adăugarea în compoziție a unor ingrediente

contaminate)

- prin mediul înconjurător (Clostridium perfringens, Clostridium botulinum sau

Cryptosporidium parvum)

Dintre infecțiile care pot fi dobândite prin contactul sau ingestia unor alimente

infestate mai fac parte Toxoplasmoza și Listerioza, care sunt extrem de periculoase mai ales

în rândul femeilor însărcinate (pentru că pot provoca avort spontan sau pot determina

malformații congenitale grave, uneori incompatibile cu viața). [1,3]

8

Toxiinfecțiile alimentare colective (TIAC)

Toxiinfecţile alimentare colective reprezintă obsesia celor care îşi desfăşoară

activitatea în domeniul agroalimentar şi pot uneori, să afecteze şi multe zeci de personae care

au consumat acelaşi aliment contaminat.

O toxiinfecţie alimentară colectivă este definită prin apariţia celor două cazuri grupate

similare cu o simtomatologie în general, gastro-intestinală, a căror cauză se poate lega de

aceaşi origine alimentară. De fapt accidentele sanitare de tip toxiinfecţios nu sunt rare.

Frecvenţa lor e cu multa subestimată din cauza lipsei consultaţiei medicale, atunci cand apare

în mediul familiar, chiar şi în unitaţile de alimentaţie publică şi nu interesează decât indivizii

izolaţi care nu au ocazia de a se revedea dupa luarea mesei responsabile de tulburari.

Pentru bolnavi, TIAC se traduc cele mai adesea printr-o dispoziţie exagerată ale cărei

simptome pot regresa şi dispărea spontan în 12-24 ore. În unele cazuri ele pot antrena pe

parcusul mai multor zile dureri abdominale violente, colici, diaree, vomismente, însoţite

uneori de accese de febră, chiar manifestări nervoase care pot evalua pană la pierderea

cunoștinţei. Dacă acest tablou clinic persistă, se justifică atunci o îngrijire medicală. În urma

unui episod de TIAC, vindecarea intervine cele mai adeseori în câteva zile, chiar în câteva

sămptămâni, cu sau fără tratamenta antibiotic în funcţie de gravitatea afecţiunii şi de agentul

responsabil.

Pentru a explica aceste tulburări, anticii incriminau otrăvurile. Se știe astăzi că

„vinovaţii” sunt microorganismele, mai ales bacteriile (deşi totuşi dacă am neglija rolul

important al virusurilor, cu mai mult subestimată, exemplu virusul NORWALK şi fructele de

mare). Ghinionul nu neglijează se afla cele mai frecvente la originea unui TIAC.

Pentru ca TIAC să fie declarată, este nevoie de o sincronizare a “evenimentelor” sau a

greșelilor. Trei circumstanţe nefavorabile permit variaţia accidentului:

alimentul trebuie să fie contaminat cu un microorganism periculos pentru sănătatea

umană (de ex. Salmonella) sau cu o substanţă chimică produsă de microorganisme

(toxină). Nu toate microorganismele sunt susceptibile de a provoca o TIAC, dar în

schimb microorganismele periculoase sunt ubicuitoare şi majoritatea alimentelor le

conțin, din fericire, cele mai adesea în cantitate foarte redusă, chiar neglijabilă

insuficientă pentu a provoca apariţia simtomelor;

este nevoie într-adevăr de o cantitate minimă de microorganisme pentru a declanşa

boala. În funcţie de bacteria considerate, de tulpină, poate fii necesară atingerea unor

concentraţii de ordinul a 10000 – 100000 de germeni per gram de aliment ingerat.

Această cantitate de microorganisme poate părea enormă, dar ea poate fii atinsă

9

repede dacă microorganimele se pot multiplica în alimente. La temperatura camerei,

o populaţie bacteriană este capabilă să se multiplice cu doi la fiecare jumătate de oră

(ordin de mărime) ca exemplu, timpul de apariţie a unor noi generaţii bacteriene

responsabile de TIAC poate fi decât de 23 de minute la o temperatură de 35ºC.

apoi alimentele trebuie să fie consumate. Un aliment contaminat, chiar cu milioane

de bacterii patogeni, pare absoult normal, fără nici o modificare de culoare, de miros

sau de gust şi va fi, în cosecinţă, consumat cu încredere. Microorganismele

responsabile de TIAC nu degreadează alimentele care-şi păstrează aspectul şi

aceleaşi calităţi gastronomice. Din nefericire, aspectul alimentelor nu poate servi în

nici un caz drept criteriu de salubritate, contaminarea cu microorganisme

responsabile de TIAC nedeterminând alterări.

Respectarea lanţului caloric și frigorific pentru alimente reprezintă cele mai mari șanse

de a evita o TIAC. Dintre cele trei circumstanţe nefavorabile care conduc la aparitaţia unui

TIAC, a două pot fi controlate de către personalul calificat care-şi desfăsoară activitatea în

unităţile de alimentaţie publică. Pentru aceasta este nevoie doar să aibă în vedere păstrarea

alimentelor la temperaturi care să nu permită multiplicarea microorganismelor periculoase,

adică să se evite depozitarea prelungită la 10º-60ºC. Viteza de multiplicare este cu atât mai

rapidă cu cât se situază la mijlocul acestui interval, aproape de ceea ce se numește

temperatura camerei. Mâncarea caldă menţinută „lângă o sursă de caldura” constitue exemplu

tipic a aceea ce trebuie să evite neapărat. În acelaș fel, gustările reci sau produsele de patiserie

care rămân expuse prea mult într-o vitrină frigorifică care funcţionează defectuos, reprezintă

un pericol real pentru consumator. [1,3,4]

Aceste consideraţii justifică din plin rigoarea care este bine a fi respectată în privinţa

„lanţului caloric” şi a „lanţului frigorific” două elemente fudamentale ale controlului

siguranţei sanitare a alimentelor în unitaţile în care se respectă regulile de igienă.

Toxiinfecţiile benigne nu sunt luate în calculi întrucât ele nu sunt responsabile decât de

mici indispuneri pasagere care nu duc la consultaţii medicale. Ceea ce trece cu usurinţă

neobservat în mediul familial capătă o altă dimensiune în unităţile de alimentație colectivă,

mai ales școlar, unde orice episod de tulburări digestive este imediat reproșat unităților de

alimentaţie publică.

Cosecințele sunt rareori grave, dar frecvenţa neplacută. Dacă mortalitatea cauzată de

TIAC este mică, pierderile economice pe care le provoacă sunt totuși considerabile, mai ales

dacă se ţine seama de oprirea lucrului şi luarea unor măsuri care periclitează imaginea acestor

unități. În plus, asupra copiilor sau persoanelor sensibile, intoxiicaţile alimentare se pot dovedi

10

grave. Asta nu înseamnă că se dorește o îngrijorare exagerată, cei mai degrabă vigilentă. Dacă

accidentele sunt din fericire rare trebuie să ţinem cont că alimentele sunt produse, deci sunt

într-o continuă transformare. Este bine să le tratăm ca atare, cu un minim de precauţie şi de

„respect” mai ales în privinţa candidaţilor de depozitare.

Considerând că orice aliment este potenţial contaminat cu o cantitate redusă de

microorganizme considerate periculoase, este evident că singura posibilita de a evita

accidental este concentrarea eforturilor asupra menținerii alimentelor în afara zonei riscante la

temperaturi, situate între 10º-60ºC. Acest lucru ţine de responsabilitatea fie căruia, lan țurile

calorice şi frigirifice nefiind întrerupte în nici un caz .

Toxiinfecţiile alimentare colective de origine bacteriană sau virală sunt accidente de

temut din cauza caracterului adesea spetaculos şi a consecinţelor medicale uneori dramatice.

Cauzate de o succesiune de neglijenţă sau de greşeli, el ar putea fi evitate, respectând regulile

elementare de igienă şi mai ales lanţul caloric şi cel frigorific.

În practică, toxiinfecţiile alimentare colective sunt accidente majore şi constituie

pericolul cel mai important în cadrul controlului siguranţei sanitare. Apărând, de obicei, în

contextul unităţilor de alimentaţie colectivă, favorizează manifestarea mediatică a acestui tip

de accident. Folosirea materiilor prime salubre (controlate) şi respectarea lanţurilor frigorifice

şi calorice reprezintă cea mai bună profilaxie. [3,5]

11

II.2 Aparatul digestiv

Sistemul digestiv (digestia) are loc într-un tub lung de 9 m, în tubul digestiv care

începe cu cavitatea bucală (pe aici intră hrana) și se termină cu rectul (pe aici se îndepărtează

substanțele neasimilate). Părțile principale sunt: cavitatea bucală, faringele, esofagul, stomacul

și intestinele. Gura, prima porțiune a

tubului se află în cavitatea bucală.

Aici au loc cele mai importante

subprocese ale digestiei, începând cu

descompunerea moleculelor mari în

molecule mai mici, dizolvabile.

Cavitatea bucală este separată

de fosele nazale prin bolta palatină,

alcatuită din palatul dur și valul

palatin. Limba este un organ

musculos, alcătuit dintr-o rădăcină și

un corp liber. Dinții sunt organe dure,

fixate în cavitate numite alveole

dentare. Colul face legatura dintre

coroană și rădăcină. În consumarea

alimentelor un rol important îl au

dinții.

În partea din față opt incisivi

(patru în dantura superioară, patru în

cea inferioară), patru canini (câte

unul în partea superioară și inferioară,

pe ambele laturi), opt premolari și

doisprezece molari. Saliva este secretată de trei perechi de glande salivare. În faringe esofagul

se încrucișează cu căile respiratorii. Esofagul este o conductă musculo-membranoasă ale cărei

capete sunt închise de niște inele musculoase. [6,7]

Stomacul este un sac în formă de J, asemănător cu cimpoiul, ce se împarte în trei părți

funcționale: gura stomacului - cardia, fundul stomacului și porțiunea terminală. Aceste parți

12

produc sucuri gastrice diferite. Producerea sucului gastric este controlată în mare parte de

nervi și în parte de hormoni.

Pancreasul exocrin secretă sucul pancreatic (un lichid limpede și incolor), care este

condus prin două canale în duoden. Situat în spatele stomacului, imediat sub acesta, seamănă

cu o sticlă culcată. Pancreasul începe să producă sucul imediat după ce hrana a fost introdusă

în gură. O altă funcție principală a pancreasului uman este producerea celor doi hormoni

pancreatici, insulina și glucagonul.

Vezica biliară este un sac în formă de pară atașată în partea de jos a ficatului, funcția ei

fiind de a depozita bila care se produce în ficat și de a o elimina la nevoie. Bila este un lichid

galben-verzui, având în compoziția sa în cea mai mare parte apă, plus colesterol, săruri biliare

și acizi biliari. Bila se elimină prin canalul biliar comun în duoden unde se amestecă cu

chimul gastric. Corpul uman are nevoie de bilă pentru a digera grăsimile.

Ficatul, cea mai mare glandă (1,5 – 2 kg), fiind situat în partea dreaptă superioară a

abdomenului, sub diafragmă. Pe fața superioară a ficatului se observa lobul drept și lobul

stâng. Lobul drept este mai mare, ocupând toată partea dreaptă de sus a abdomenului. La

exterior există o capsulă conjuctivă - fibroasă din care pornesc spre interior pere ți, care separă

ficatul în lobuli. Ficatul produce zilnic aproximativ 1 litru de bilă, care alimentează în

permanență vezica biliară. Este un adevărat centru de reciclare, în special pentru globulele

sanguine roșii moarte. Durata normală de viață a globulelor sanguine roșii este de aproximativ

100 zile.

Intestinul subțire este partea din tubul digestiv care face legătura dintre stomac și

intestinul gros. Este un tub elastic și moale de mușchi și membrane intestinale, care stă strâns

răsucit în cavitatea abdominală, și care întins poate ajunge la o lungime de 6 m. În intestinul

subțire se disting trei părți: duodenul, jejunul și ileonul. Duodenul are forma literei C și este

așezat în spatele abdomenului prin mușchiul peritoneal, celelalte părti fiind acoperite de

peritoneu numai pe fața lor anterioară.

Intestinul gros are o lungime de 1,5 m și o lățime de 6,5 cm. Este împărțit în 4 secțiuni

principale: cecum, colon, rect și canalul anal. Prima porțiune a intestinului gros este colonul,

care începe în partea dreaptă a abdomenului. Ileonul se varsă în colon deasupra capătului său

inferior. Segmentul închis de sub această joncțiune - cecum, de forma unei pungi din care se

prelungește apendicele. Colonul traversează abdomenul pe sub stomac, înainte să se curbeze

din nou brusc în jos. Partea din colon care ajunge la pelvis se numește rect - o porțiune de

trecere de aproximativ 12 cm lungime, care se termină în canalul anal.

13

Unit cu partea superioară a stomacului, duodenul este porțiunea inițială a intestinului

subțire cu rol în digestia eficientă a hranei. Are o formă de potcoavă ce înconjoară capul

glandei pancreatice. Peretele duodenului are două straturi musculare care se contractă și se

relaxează alternativ, contribuind la deplasarea conținutului alimentar în timpul digestiei.

Deasupra stratului muscular se găsește submucoasa ce conține multe glande care secretă

mucusul protectiv. Aceasta previne autodigestia duodenului sau lezarea lui de către compușii

acizi reveniți din stomac.

Digestia

Hrana parțial digerată care ajunge în duoden conține mult acid clorhidric. În duoden,

aciditatea este neutralizată de către secrețiile proprii ale duodenului și de acțiunea bilei și a

sucurilor pancreatice, care se varsă în duoden din vezicula biliară și pancreas. Duodenul

primește sucurile digestive de la pancreas și cantitățile importante de la bilă, care este produsă

în ficat și stocata în vezica biliară, până când este nevoie de ea.

Secreția sucului pancreatic este declanșată de doi hormoni. Secretina stimulează

producerea unor cantități mari de sucuri alcaline care neutralizează aciditatea chimului par țial

digerat. Enzimele pancreatice se produc ca răspuns la eliberarea unui al doilea hormon,

pancreozimina. Bila este, de asemenea, eliberată în duoden din vezicula biliară, pentru a

fragmenta particulele de grăsimi.

Enzimele pancreatice ajută la digestia hidraților de carbon și a proteinelor pe lângă cea

a grăsimilor. Aceste enzime includ tripsina, care desface peptonele în componente mai mici,

peptidele; lipaza care desface grăsimile în molecule de glicerol și acizi grași; amilaza care

desface hidrații de carbon până la maltoză. Hrana digerată pătrunde apoi în jejun și ileon,

porțiuni ale intestinului subțire situate în continuarea duodenului, unde au loc stadiile finale

ale modificărilor chimice. Enzimele sunt eliberate de celulele unor mici indenta ții numite

criptele Lieberkuhn.

Cea mai mare parte a absorbției are loc în ileon, care pe peretele interior prezintă

milioane de proeminente minuscule, denumite vilozități. Fiecare vilozitate conține un capilar

și o mică ramură limfatică, chilifer. Când hrana digerată vine în contact cu vilozită țile,

glicerolul, acizii grași și vitaminele dizolvate intră în chilifere și sunt transportate în sistemul

limfatic și, apoi, în fluxul sangvin.

Aminoacizii rezultați din digestia proteinelor și zaharurilor din hidrații de carbon, plus

vitamine și minerale importante cum ar fi calciu, fier, iod, sunt absorbite direct în capilarele

vilozităților Aceste capilare duc la vena port-hepatică, care transportă hrana direct la ficat.

14

Acesta, la rândul lui, reține unele substanțe pentru necesitățile proprii și pentru stocare, iar

restul acestora sunt trecute mai departe în circulația generală a organismului.

Mezenterul

Este o membrană care susține jejunul și ileonul. Este alcătuită din două straturi de

peritoneu. Are o lungime de aproximativ 15 cm și este atașată de peretele posterior al

abdomenului. Adâncimea mezenterului, măsurată de la bază până la intestit, este de

aproximativ 20 cm, ceea ce permite atât jejunul, cât și ileonul să se miște relativ liber în

cavitatea abdominală.

Jejeunul

Jejunul reprezintă sediul de absorbție al alimentelor nutritive utilizabile din hrană,

lăsând să treacă apa și produșii de degradare. Procesul de absorbție este finalizat de ileon.

Jejunul are o lungime de aproximativ 2,5 m înainte de joncțiunea cu ileonul. Pentru a îndeplini

acest rol, jejunul are o structură specializată, pentru a asigura o suprafa ță maximă de contact

cu lumenul, astfel încât să poată asigura o absorbție crescută.

Mucoasa jejunală prezintă o serie de pliuri circulare. Observând la microscop

suprafața internă, se vede că întreaga suprafață este alcatuită din mici proeminente

digitiforme, denumite vilozități. Fiecare vilozitate are aproximativ un milimetru. Suprafața de

contact cu hrana digerată crește și mai mult, deoarece învelișul celular al fiecărei vilozități are

o structură specifică, cu "margine în perie".

Absorbția hranei

Întrucât jejunul are rolul de a permite trecerea hranei din intestin în sânge, necesită o

irigație eficientă. Arterele și venele ce transportă sângele către și de la pereții jejunali trec prin

mezenter. Venele care drenează jejunul, ca și venele care drenează restul intestinului, nu

ajung direct la inimă, ele confluează pentru a forma vena portă, care ajunge la ficat.

Aceasta înseamnă că substanțele nutritive absorbite în sânge sunt transportate întâi la ficat,

pentru metabolizare, înainte de a ajunge în restul organismului. Grăsimile din alimente sunt

absorbite în sistemul limfatic concomitent cu absorbția altor substanțe nutritive în sânge.

Fiecare vilozitate are un vas limfatic central sau "chilifer", care face posibilă absorb ția. Acest

tip particular de fluid limfatic ce conține grăsimi și care drenează din intestin este denumit

chil.

Ileonul

Reprezintă porțiunea terminală a intestinului subțire, în care hrana ajunge, în drumul

ei, de la stomac la colon. Are o lungime de 3,5 m conectând duodenul și jejunul cu intestinul

gros și reprezentând aproximativ jumătate din lugimea totală a intestinului subțire. Ileonul are

15

o structură asemănătoare cu celelalte două segmente ale intestinului subțire. Suprafața externă

este protejată de peritoneu - o membrană care căptușește cavitatea abdominală. Peretele este

alcătuit, în principal, din straturi musculare responsabile pentru transportul hranei digerate și

straturi mucoase care delimitează lumenul.

Bila

Este un fluid consistent, amar, de culoare galben-verzuie, produs în ficat și stocat în

vezicula biliară. Este eliberat din veziculă în intestinul subțire, ca răspuns la prezența

alimentelor, și este esențială pentru digerarea grăsimilor. Face parte, de asemenea, din

sistemele excretorii ale corpului, deoarece conține produșii de degradare a celulelor uzate. În

fiecare zi, ficatul produce aproximativ 1 litru de bilă. Deși conține peste 95% apă, are în

compoziție o gamă largă de substanțe chimice ce includ săruri minerale, colesterol și pigmenți

biliari ce îi conferă culoarea caracteristică.

Bila rămâne în vezicula biliară până când devine necesară în procesul de digestie. Pe

măsură ce hrana pătrunde din stomac în duoden, acesta produce un hormon denumit

colecistochinină. Acest hormon ajunge pe cale sangvină la vezicula biliară și determină

contracția pereților acesteia, astfel încât bila este eliminată. După aceea, bila se scurge printr-

un alt duct, ductul biliar comun (coledoc) și printr-un orificiu îngust, sfincterul Oddi, care

permite să pătrundă în intestinul subțire.

Sărurile minerale din bilă, ce includ bicarbonatul, nutralizează aciditatea hranei par țial

digerată în stomac. Sărurile biliare, substanțe chimice denumite glicocolat de sodiu și

taurocolat de sodiu, descompun grăsimile astfel încât enzimele digestive își pot exercita

acțiunea. Pe lângă acțiunea de emulsionare, se crede că sărurile biliare favorizează absorbția

grăsimilor prin peretele intestinal. Ele transportă de asemenea vitaminele A, D, E, K.

Organismul își conservă sărurile biliare. Ele nu sunt distruse dupa utilizare, 80-90%

dintre ele fiind transportate în apoi la ficat prin sânge, unde stimulează secreția de bila și sunt

refolosite de organism. Culoarea bilei se datorează pigmentului denumit bilirubină. În cursul

acestui proces, hemoglobina, pigmentul din eritrocite, este descompus chimic și formează

biliverdina, un pigment verde care este rapid convertit în bilirubină de culoare galben-verzuie.

[6, 7, 10, 17, 22]

16

II.3 Agenți etiologici

În practică precizarea etiologiei toxiinfecţiilor alimentare se poate obţine numai în

40-60% din cazuri. Toxiinfecţiile alimentare apar sporadic când o singură persoană a

consumat un aliment contaminat dar cel mai des apar sub forma de focare epidemice în

familii sau cuprinzând colectivităţi întregi de zece şi sute de persoane, care au consumat

acelaşi aliment contaminat.

Epidemiile au un caracter brusc şi masiv, înscriindu-se grafic cu o pantă rapid

ascendentă, care scade tot atât de rapid, deoarece nu apar cazuri secundare de contact.

Contagierea de la om la om nu se observă în practică. Epidemia de toxiinfecţie

alimentară este deci rezultatul infectării în masă a unui grup de oameni, care au consumat

acelaşi aliment contaminat, amploarea epidemiei depinde de numărul consumatorilor

respectivi. Epidemii de toxiinfecţii alimentare pot apare şi în spitale, avioane, în cursul

voiajelor intercontinentale, după alimentele servite în avion. În ultimul timp apariţia

toxiinfecţiilor alimentare este legată mai ales de alimentaţia colectivă sau publică. [10, 12]

Factorii favorizanți ai toxinelor alimentare:

În general, toxiinfecţiile alimentare apar tot timpul anului dar au şi un caracter

sezonier, incidenţa maximă întâlnindu-se vara, anotimpul călduros fiind factor favorabil

pentru dezvoltarea optimă în alimente. Abaterile de la normele sanitar-uzuale, lipsa de

supraveghere sanitar-veterinară a animalelor supuse tăierii, a condiţiilor de igienă din

abatoare şi întreprinderi alimentare, cantine, lipsa unui control medical al personalului din

sectorul alimentar, deficienţa în starea culturală şi educaţia sanitară a populaţiei reprezintă

cauze importante ale apariţiei toxiinfecţiilor alimentare.

Agenţii cauzali ai toxiinfecţiilor alimentare nu modifică întotdeauna proprietăţile

organoleptice ale alimentelor astfel încât alimen-tele contaminate pot fi consumate în cantităţi

mari, neputându-se evita izbucnirea.

Sursa de infecție în toxiinfecțiile alimentare este constituită de animale și oameni,

purtători ai microbilor respectivi. Animalele incriminate mai frecvent sunt păsările (în special

carnea și, ouăle de rață), porcii, rozătoarele (șobolanii și soarecii), bovinele, ovinele, și mai

rar, căinele, pisica sau alte animale. Sursa de infecție umană este reprezentată de omul bolnav

și purtătorii de germeni.

17

Căile de transmitere și modul de contaminare. Toxiinfecțiile alimentare se transmit

prin intermediul alimentelor. Acestea pot fi contaminate direct, ca atare (laptele sau carnea

care provin de la animale bolnave, ouă de rață, etc.), sau pot fi contaminate ulterior, prin

contactul cu dejecții de la animale bolnave sau purtătoare de germeni, prin utilaje sau

ambalaje contaminate, prin insecte sau rozătoare sau prin intermediul personalului (bolnav

sau purtător de germeni) care manipulează animalele.

Alimentele contaminate produc îmbolnăviri când conțin un număr mare de germeni sau

cantități de toxină capabile să declanșeze boala. Acestea sunt posibile în următoarele situații:

- alimentul contaminat este un mediu favorabil dezvoltării germenului respectiv;

- temperatura la care este păstrat alimentul permite o „cultivare” a germenului și

elaborarea de toxină;

- timpul de păstrare a alimentelui în aceste condiții favorabile este suficient de mare

pentru dezvoltarea numărului de germen și a cantității de toxină care să producă

îmbolnăvirea;

- realizarea condițiilor de anaerabioză pentru bacteriile anaerobe (alimente conservate în

recipiente închise ermetic sau substrat de ulei);

- prelucrearea termică insuficientă pentru distrugerea microorganismelor respective.

[14, 25]

18

II.4 Clasificare

Se poate face în raport cu agentul patogen cauzal sau în funcţie de caracterele de

patogenitate a speciilor microbiene.

a) Clasificarea etiologică (în raport cu agentul patogen) germe-nii incriminaţi ca agenti

cauzatori ai toxiinfecţiilor alimentare sunt:

- coci patogeni enterotoxici

- enterobacteriacee

- bacterii formatoare de spori (bacterii care degradează unele substanţe din alimente

până la formarea de substanţe toxice

Această clasificare etiologică poate fi în mod schematic astfel:

Toxiinfecții alimentare:

1. Cocii patogeni eneterotoxici:

- Stafilococi enterotoxici

- Streptococi enterotoxici

2. Enterobacteriaceae

- Salmonella

- Arizona

- Shigella

- Escherichia Coli

- Proteus

3. Bacterii formatoare de spori

- Bacili aerobi formatori de spori: b. subtillis, b. cereus, b. anthracis

- Bacili anaerobi formatori de spori: Clostridium perfringens, Clostridium botulinum.

b) Clasificarea după caracterere de patogenitate a speciilor microbiene

După caracterele de patogenitate a speciilor microbiene taxi-infecţiile alimentare, se

împart în:

Toxiinfecții alimentare de tip infecțios – determinate prin acţiunea directă asupra

organismului a edotoxinelor ela-borate de germenii patogeni , care pătrund în alimentele în

19

care se află în cantitate foarte mare. Microorganismele se multiplică şi în in-testin revărsându-

se apoi în sânge, unde produce bacterii trecătoare (enterobacteriacee şi spiralacee )

Toxiinfecțiile alimentare de tip toxic – determinate de acţiunea directă asupra

organismelor a toxinelor elaborate de unii germeni patogeni şi care se acumulează în cantităţi

suficient de mari pentru a declanşa fenomene morbide (stafilococii, enteroco- cii şi

clostridium botulinum).

Toxiinfecțiile alimentare provocate de anumite alimente - al căror rol patogen în

provocarea acestor afecţiuni este condiţionat de calităţi foarte mari din aceşti germeni în ali-

mentul consumat pentru a produce toxiinfecţii alimentare (b.cereus, b.proteus, streptococus

fecalis).

În general prin toxiinfecţiile alimentare se înţeleg numai acele boli produse fie de

bacterii patogene, fie de toxinele lor, în urma ingestiei unor alimente masiv contaminate,

deosebindu-se de intoxicaţiile alimentare produse prin toxinele minerale sau vegetale.

Din punct de vedere clinic, toxiinfecțiile alimentare pot îmbrăca două forme în funcție

de predominanta caracterului infecțios sau a celui toxic sau a celui infecțios: forma

infecțioasă, ce se datorează multiplicării germenilor din alimentele consumate și se

caracterizează printr-o incubație mai lungă, cu evoluție febrilă, dureri de cap, grață, vărsături,

diaree, dureri abdominale și poate duce chiar la moarte. Acest tip de boală este provocat, mai

ales, de germenii din familia Enterobacteriaceae. Durata bolii, dacă este la timp și crect

tratată, este de 3-5 zile, după care urmează dispariția simptomelor; forma toxică este cauzată

de toxinele elaborate de germeni (stafilococ, b. botulinic, etc) în alimentele contaminate și se

caracterizează printr-o perioadă de incubație foarte scurtă, cu vărsături, diaree, stare de

intoxicație și febră moderată sau chiar absentă. Durata bolii este scurtă, de 24 de ore sau mai

puțin, cu excepția botulismului, în care boala se prelungește foarte mult.

Datorită evoluției scurte a bolii și a variabilității germenilor incriminați, în toxiinfecțiile

alimentare nu se instalează o instalează o imunitate solidă fa ță de agenții patogeni respectivi.

[8, 9, 13, 25]

II.5 Simptomatologie

20

Simptomele gastro-intestinale sunt principalele semne care apar în intoxicația

alimentară. Primul simptom care apare este de obicei, diareea. Alte simptome pot include

greață, vărsături și durere abdominală (crampe intestinale). Timpul necesar pentru apariția

simptomelor, severitatea acestora precum și durata acestora, depind de mai mulți factori și

anume: tipul microorganismului care a determinat infecția, vârsta pacientului și starea

generală de sănătate. Persoanele cel mai frecvent afectate de toxiinfecții alimentare sunt copiii

și vârstnicii. Simptomele acestora pot dura mai mult și chiar și infecțiile care în mod normal

nu sunt grave, în aceste cazuri pot fi uneori fatale. Acest lucru este valabil de asemenea și în

cazul femeilor însărcinate, în cazul persoanelor cu imunosupresie și în cazul celor cu boli

cronice asociate. Nu toate toxiinfecțiile alimentare au aceste simptome "clasice" și anume

diaree, greață, vărsături și crampe intestinale. Unele intoxicații alimentare au alte simptome

mult mai grave: intoxicația alimentară cu Clostridium botulinum, bacterie care

provoacă botulismul și care conține o neurotoxină capabilă să provoace paralizie nervoasă și

musculară. Simptomele apar la aproximativ 18-36 ore de la infecție și include slăbiciunea

generalizată și vederea dublă. Paralizia progresează din regiunea capului (nervii cranieni) și

cuprinde apoi întreg corpul - toxoplasmoza, o infecție produsă de un parazit, toxoplasma

gondi, nu are deobicei simptome sau are doar simptome minore precum cele apărute în

răceală. Uneori se pot identifica adenopatii (inflamația ganglionilor limfatici), dureri și

crampe musculare, care pot dura de la câteva zile la câteva săptămâni. [5, 6, 25]

Toxoplasmoza este extrem de gravă dacă apare la femeile însărcinate, pentru că

poate afecta fetusul 

- listerioza, este o boală infecțioasă care poate provoca febră, dureri musculare și

câteodată greață și diaree. Dacă infecția se răspândește la nivelul sistemului nervos și în

special la nivelul creierului, apar simptome precum cefaleea (durerea de cap), redoarea de

ceafa (înțepenirea cefei cu durere accentuată la mobilizarea acestui segment), confuzie,

pierderea echilibrului sau chiar convulsii. Femeile însărcinate cu listerioza pot prezenta

simptome ușoare pseudogripale (asemănătoare celor din virozele respiratorii) dar în anumite

cazuri pot provoca leziuni la nivelul placentei și fătului cu avort spontan sau infecția nou-

născutului;

21

- toxiinfecția alimentară cu E. coli (tulpina înalt patogenă, extrem de agresivă) poate

provoca o infecție grava cu complicații sangvine și renale severe și apar mai frecvent în rândul

copiilor sub 5 ani precum și a persoanelor cu vârste peste 65 ani 

- salmoneloza, este o toxiinfecție alimentară cu diaree severă care uneori poate dura

mai mult de o săptămână și necesită de asemenea spitalizare. 

Simptome gastro-intestinale precum diareea, greața sau vărsăturile pot apărea și în

cazul infecției cu unele microorganisme din mediul înconjurător și nu neaparat din alimente.

Acești agenți patogeni se răspândesc prin contact interpersonal (de la om la om) sau prin apa

contaminată. 

Giardia lamblia, este un parazit care trăiește în rezervele de apă și provoacă diaree și

crampe intestinale mai ales în rândul copiilor. [2, 12, 19]

22

Tabel 1. Principalele toxiinfecții alimentare și bacteriile patogene [5]

Boala și bacteria

patogenă

Surse alimentare Simptome Perioada de apariția

a simptomelor

Botulism

(Clostridium

botulinum)

Conserve, miere

de albine (la copii)

Amețeală, stare de

vomă, dureri de cap,

slăbiciune, dificultate

de înghițiere și de

vorbire, slăbiciune

musculară și paralizie,

oboseală, vedere

încețoșată și dublată.

18-36 ore

Campylobacterioza

(Campylobacter

jejuni)

Carne de pasăre

crudă sau

insuficient gătită,

lapte crud, apă

neclorinată

Diaree apoasă sau cu

sânge, stare de vomă,

febră, amețeală, durere

musculară, crampe

abdominale

2-5 zile

Holera (Vibrio

cholerae)

Crustacee, apă

contaminată

Crampe abdominale,

diaree, vomă,

deshidratare, coma,

colaps cardiocascular

6 ore – 5 zile

Infecție cu E. coli

(Escherichia coli)

Carne de vită în

sânge, lapte crud,

suc de fructe

nepasteurizat, apă

contaminate,

fructe, legume,

zarzavaturi

Diaree apoasă sau cu

sânge, crampe

abdominale, blocaj

renal

12-72 ore

Listerioza (Listeria

monocytogenes)

Lapte crud,

brânzeturi moi

Febră, greață, vomă,

diaree, enecefalită,

dureri de cap, infecție a

sângelui, pierderi de

sarcină sau naștere

premature

Simptome

gastrointestinale mai

mult de 12 ore;

simptome grave în 2

zile – 3 săptpmâni

Intoxicație Carne și produse Diaree, crampe 8-24 ore

23

(Clostridium

perfringens)

din carne

impropriu gătite

abdominale

Salmonelloza

(Salmonella)

Ouă crude sau

insuficient gătite,

lapte crud, carne

sau pește

Greață, crampe

abdominale, diaree,

febră, frisoane, vomă,

dureri de cap

6-48 ore

Shigelloza (Shigella) Salate (cartofi,

creveți, pui)

legume crude,

carne de pasăre,

apă contaminate

Diaree apoasă cu sânge,

crampe abdominale,

vomă

5-50 ore

Intoxicație cu

stafilococi

(Staphylococcus

aureus)

Carne, pește, ouă,

salate cu paste,

produse de

patisserie cu

cremă

Greață, vomă, crampe

abdominale, dureri

musculare, dureri de

cap, oboseală

2-6 ore

Febra tifoidă

(Salmonella typhi)

Apă contaminate,

crustacee, fructe și

legume crude,

lactate

Febră, frisoane, durere

abdominală, constipație,

splină mărită, erupții

cutanate, perforații

intestinale sau

hemoragie internă

II.6 Investigații

24

Din moment ce majoritatea toxiinfecțiilor alimentare se vindecă de la sine, fără a

necesita un tratament medicamentos, nu este necesar întotdeauna un consult medical. 

Medicul poate formula diagnosticul de toxiinfecție alimentară pe baza istoricului

medical, al simptomelor și examenului clinic general. Este important ca pacientul să relateze

ce alimente a consumat și dacă și ceilalti membrii ai familiei sau anturajului au dezvoltat

simptome asemănătoare. 

De cele mai multe ori sunt efectuate următoarele teste și investigații: 

- coprocultura, poate fi cerută de medic în cazul în care este suspectată ingestia unor

alimente contaminate bacteriene (virusurile și paraziții care pot de asemenea determina

toxiinfecții alimentare, nu cresc în cultură) și care provoacă simptome grave cu o evoluție

severă a bolii. Experții recomandă efectuarea unei coproculturi în cazurile de intoxicație

alimentară cu diaree cu durată mai mare de o zi, mai ales dacă aceasta este însoțită de

febră, scaun sanginolent, deshidratare severă sau în cazul în care pacientul a efectuat de

curând un tratament antibiotic, a fost internat în spital sau are grija de un copil mic. 

- examenul microscopic al scaunului, poate identifica parazitul responsabil de

intoxicația alimentară cu giardia 

- testele de sânge (hemoleucograma completă și biochimia sângelui) sunt utile în

determinarea etiologiei intoxicației alimentare (virale sau bacteriene) sau în cazul evaluării

severității sindromului de deshidratare 

- teste pentru toxoplasmoză (anticorpii antitoxoplasma), în cazul persoanelor cu sistem

imun deficitar (în special cele cu infecție HIV-SIDA) sau în cazul femeilor însărcinate, unde

există suspiciunea expunerii la parazit (pisica este purtator al acestui parazit și poate

contamina direct femeia însărcinată) 

Medicul trebuie să raporteze boala (toxiinfecția alimentară este o boală infecțioasă),

pentru a identifica un posibil focar și a elimina posibilitatea apariției unei epidemii. [16, 18]

II.7 Tratament

25

a) Reechilibrarea hidroelectrolitică și acidobazică reprezintă primul gest terapeutic.

Trebuie începută din momentul depistării bolnavului. Se face pe cale orală în

deshidratările ușoare și medii și pe cale intravenoasă în deshidratările severe sau

atunci când administrarea orală nu se poate practica (intoleranță digestivă, vărsături

incoercibile).

Pentru administrarea orală se folosesc sărurile de reechilibrare orală (Gesol). Ele sunt

compuse din 3,5 g clorură de sodiu, 2,5 g bicarbonat de sodiu, 1,5 g clorură de potasiu și 20

g glucoză. Glucoza are rolul de a favoriza absorbția intestinală de apă și electroliți. Unele

preparate conțin, în loc de bicarbonat de sodiu (care este instabil), 2,9 g citrat trisodic.

Sărurile și glucoza se găsesc ambalate în plicuri din folie de staniol. Se dizolvă, în momentul

folosirii, într-un litru de apă sau ceai de mentă.

Soluția de administrat intravenos, cunoscută sub denumirea de Soluția 541, conține la 1

litru de apă distilată, 5 g clorură de sodiu, 4 g bicarbonat de sodiu și 1 g clorură de potasiu.

Când nu este disponibilă, se poate înlocui cu soluția Hartman sau cu soluția Ringer-lactat.

În deshidratarea ușoară se administrează săruri de reechilibrare orală în cantitate de

50ml/Kgc în decurs de 4 ore. În deshidratarea medie se administrează săruri de reechilibrare

în cantitate de 80ml/kgc în decurs de 4 ore.

În caz de intoleranță la glucoză (prezentă mai ales la copiii cu malnutriție protein-

calorică) administrarea de Gesol accentuează diareea. În aceste cazuri se folosește soluția

541 administrată i.v. sau pe cale orală diluată cu apă sau ceai de mentă (2 păr ți soluție 541, 1

parte apă).

În deshidratarea severă se administrează soluția 541, în cantitate de 100ml/kgc în

decurs de 2 ore. Această perioadă este de 4 ore la copii, vârstnici și persoane cu insuficiență

renală cronică sau cardiopatii. La copii, în special sugari și copiii mici, necesarul de lichide

va fi format din 2/3 soluție 541 și 1/3 soluție glucoză 5%.

Corectitudinea reechilibrării hidroelectrolitice și acido-bazice se apreciază prin

îmbunătățirea stării generale, revenirea la normal a TA și a pulsului, normalizarea turgorului

cutanat, reluarea diurezei. [10, 21, 24]

În aprecierea eficientei reechilibrării hidro-electrolitice, parametrul cel mai fidel este

pulsul (ritm și amplitudine). TA se poate normaliză și după administrarea a jumătate din

necesar. Diureza se reia după 6 - 12 ore.

26

După obținerea reechilibrării se va proceda, în continuare, la menținerea echilibrului

hidroelectrolitic și acido-bazic. Pentru aceasta, se vor măsura pierderile de lichide (scaun,

vărsături, urină), produse în perioada de 4 ore (respectiv 2 ore), în care s-a facut

reechilibrarea hidroelectrolitică și acido-bazică. Aceste pierderi, exprimate în ml, se vor

înmulți cu o constantă (1,5) și rezultatul obținut reprezintă cantitatea de lichide (soluție

Gesol sau 541), care se va administra în următoarele 4 ore (respectiv 2 ore). Aceste

determinări se vor efectua pe toată durata bolii diareice, pe perioade de 4 ore (respectiv 2

ore). În practica curentă, în special atunci când există un numar mare de cazuri care trebuie

tratate și personalul sanitar este insuficient, se poate folosi o metodă mai simplă. După ce s-a

obținut reechilibrarea hidroelectrolitică și acido-bazică se recomandă bolnavului să bea

cantitatea de Gesol care îi asigură o diureză normală și lipsa senzației de sete. În cazul

copiilor, mai mici de 24 luni se administrează 100 ml Gesol pentru fiecare scaun diareic, iar

pentru copiii de 2 - 9 ani, 200 ml Gesol pentru fiecare scaun diareic.

b) Tratamentul dietetic. Este util în toate cazurile. Alimentele recomandate inițial sunt

supa de zarzavat strecurată, orezul fiert, sucul de morcovi, brânza proaspătă de vacă,

pesmetul, grisinele, biscuiții simpli. Foarte rapid (24 - 48 ore) se introduc în

alimentație carnea fiartă, brânză telemea, urdă, pâine.

c) Tratamentul simptomatic. Greața și voma se pot combate prin administrare de

antiemetice iar colicile abdominale prin aplicarea pe abdomen de comprese calde

uscate sau umede (ușor alcoolizate). Este bine să nu folosim medicamente care

încetinesc tranzitul intestinal deoarece se încetinește și eliminarea din intestin a

bacteriilor și toxinelor implicate în producerea toxiinfecțiilor alimentare.

d) Tratamentul etiologic. Formele ușoare și medii de toxiinfecții alimentare nu

necesită tratament etiologic. Tratamentul etiologic este indicat în formele severe și

potențial severe (sugari, vârstnici, persoane cu afecțiuni cronice, cu terapie citostatică

sau imunosupresoare, etc.). Antibioticele indicate sunt acidul nalidixic,

fluorochinolonele (ciprofloxacina), colimicina (la sugari), în doze uzuale, timp de 3 -

5 zile.

La administrarea tratamentului în toxiinfecţiile alimentare trebuie să se ţină seamă de

numeroşi factori , printre care cei mai importanţi sunt:

- agentul patogen;

- forma clinică a bolii şi studiul ei evolutiv;

27

- mecanismul patogenic;

- factorul individual -vârsta bolnavului şi starea lui fizică;

Tratamentul variază în funcţie de forma clinică şi constă în medicaţii simptomatice în

formele uşoare şi terapia intensivă în formele severe . Formele medii şi severe se tratează în

spital , iar cele uşoare la domiciliu. [6, 7, 10, 13]

1) Tratamentul în formele uşoare şi medii constă în repaus, dietă şi medicaţie

simptomatică. Dieta este hidrică în prima zi de regim alimentar (supă de zarzavat strecurată,

zeamă de orez, ceaiuri de mentă uşor îndulcite, apă) urmată apoi de introducerea treptată de

alimente bine tolerate (orez, făinoase, brânzeturi, supe de carne). Se recomandă evitarea

pentru câteva zile a alimentelor cu conţinut bogat celulozic a laptelui şi a dulciurilor

concentrate

Medicaţiile simptomatice urmăresc calmarea vărsăturilor cu Emetirl, Clordelazin şi

calmarea colicilor intestinali cu picături de beladonă sau cu spasmolitice de sinteză

(Metroclopramid, Scobultil) şi comprese calde pe abdomen.

Antibioticele nu sunt indicate în toxiinfecţiile alimentare, excepţii fiind admise numai

pentru cazurile când se bănuieşte o invazie sangvină şi fenomene sistemice, recuperându-se

astfel la Cloramfecicol şi Ampicilină.

2) Tratamentul în forme severe cu şoc endotoxinic constă în perfuzii intravenoase

cu soluţii fiziologice cu NaCl şi glucoză şi soluţii Ringer sau dextran cu moleculă mică şi

administrarea intra-venoasă de corticoizi (Hidrocortizon hemisuscinat 200-300 mg în primele

24 h).

Pentru favorizarea circulaţiei periferice sunt indicate substanţe vasoactive tip

Izoprenalină, Hydergyne, Dibenzilen sub controlul pulsului.

Tratamentul impune, alături de măsuri de rehidratare, şi administrare de antibiotice

antistafilococice, de preferat pe cale orală (conform antibiogramei).

Manipularea neigienică, nerăcirea imediată după tratarea termică măreşte riscul de

contaminare a produselor respective cu stafilococi. În condiţiile prielnice de mediu şi

temperatură, mai ales în condiţiile unui laborator de cofetărie sau bucătărie, se poate secreta

toxine care pot declanşa îmbolnăviri. Secretarea toxinelor se face intr-un interval de 6-12 h. În

formele uşoare şi comune, restabilitatea se obţine rapid în 24h. [7, 9, 21]

II.8 Imaginea pacientului cu toxiinfecție alimentară (anchetă

epidemiologică)

28

Ancheta epidemiologică este obligatorie în toate cazurile de apariție a toxiinfecțiilor

alimentare, în familii sau colectivități. Această anchetă oferă indicații pretențioase pentru

precizarea cauzei care a declanșat îmbolnăvirea și dă posibilitatea de a se lua măsuri

immediate pentru limitarea cazurilor și de a se aplica tratament adecvar, chiar înainte de

obținerea rezultatelor de laborator.

Toxiinfecțiile alimentare produse de germenul Salmonella sunt frecvent întâlnite,

salmonelele fiind e primul loc dintre agenții etiologici ai toxiinfecțiilor (30-60%).

Microorganismele ce cauzează toxiinfecții alimentare pot proven din surse diferite în

cazul toxiinfecțiilor alimentare cu germe din genul Salmonella, principalul rezervor fiind

animalul, Excretorii umani bolnavi, convalescent sau cronici (se întâlnesc rar), deși prezintă

un potential izvor de infecție, acționează numai prin ntermediul alimentelor. Incidența

purtătorilor sănătoși variază între 0,2-5%, iar în abatoare poate ajunge la 7-8%. Numeroase

observații au arătat că salmonelele care determină toxiinfecții alimentare constituie un slab

stimulant în producerea de anticorpi. Totuși, un grad crescut de imunitate a putu fi pus în

evidență chiar la cazurile reinfectate după intervalul de 8 și 9 luni. Aspectul clinic atât de

complex și variat al toxiinfecțiilor alimentare produse de Salmonella face ca diagnosticul

bazat numai pe simptomatologie să dea rezultate puțin satisfăcătiare.

Colaborarea datelor obținute prin examenul clinic cu acelea dobândite prin investigații

epidemiologice și examenul de laborator este absolut necesară pentru stabilirea unui

diagnostic corect, meni să indice tratamentul și profilaxia adecvată.

Investigația urmărește stabilirea condițiilor în care a izbucnit toxiinfecția, stabilirea

unei evidente complete a cazurilor și contacților, notarea perioade de incubație, a simptomelor

generale și particulare, eventual stabilirea probelor de alimente, care trebuie examinate

bacteriologic, stabilirea modului de infectare a alimentului incriminate prin corectarea

alimentelor a modului de păstrare și preparare, urmărirea izvorului de infecție, a vehiculului.

O anchetă epidemiologică bine condusă oferă deseori largi posibilități pentru a lua

măsuri de profilaxie și tratament, înainte de a avea la îndemână rezultatele examenelor de

laborator.

Principiile generale care stau la baza anchetei epidemiologice în izbucnirile de

toxiinfecții alimentare sunt:

1. Efectuare de vizite la spitale, une bolnavii au fost internați, precum și la domiciliile,

instituțiile consumatorilor, în scopul circumscrierii ariei focarului. Acest principiu cere

29

o organizare completă și adecvată în raport de mărirea izbucnirii, care implică uneori

crearea unui comandament tehnic ad-hoc, care să urmărească cazurile de boală, să

centralizeze informațiile primite în raport cu izbucnirea și să coordoneze întreaga

operație de asanare a focarului;

2. Notarea datei și orei ingestiei alimentului incriminate pentru fiecare consummator,

care la efectuarea anchetei se află bolnav;

3. Notarea peroanelor, care au căzut bolnave, dar care nu au consemnat alimentul

incriminat

4. Notarea datei și orei de apariție a bolii la fiecare pacient

5. Descrierea principalelor caracteristici clinice ale toxiinfecției alimentare

6. Recoltarea probelor de vărsături, urină și sânge, în vederea examenelor de laborator.

Se va tine seama de condițiile de expediere a acestor probe, pentru a putea aprecia

corect eficența examenelor de laborator efectuate.

7. Recoltarea probelor de alimente suspectate sau incriminate precum și a ingredientelor

care au servit la prepararea lor

8. Recoltarea probelor, și anume, materii fecale, urină, exudate rino-faringiene, apa de

spălare a mâinilor celor care au servit la prepararea alimentelor (bucătar, ajutor de

bucătar).

Pe baza acestor principia au fost effectuate tipuri de chestionare care ușurează în mod

neîndoielnic munca epidemiologului.

Aceste chestionare conțin următoarele date:

- date asupra bolnavului (nume și prenume, vârstă, sex, profesie, loc de muncă,

domiciliul, data îmbolnăvirii și a depistării);

- stabilirea numărului de consumatori și a numărului de îmbolnăviri pe grupe de vârstă

și sex;

- locul unde s-a produs toxiinfecția alimentară (industria alimentară, unitatea

alimentară);

- locul de unde s-a izolat agentul pathogen (bolnav, personal, aliment).

Pentru izolarea agentului pathogen trebuie cercetate următoarele probe:

1) Probe din produse patologice (vărsături, materii fecale, urină, sânge) recoltate de la

bolnavi;

2) Probele din alimentele incriminate sau din apă;

30

3) Probe din produsele patologice recoltate de la suspecți, contacți, personalul mânuitor

de alimente, foști bolnavi;

4) Exudate rino-faringiene, puroi din leziunile deschise, infecții ale pielii ori mucoaselor,

prezentate de personalul mânuitor de alimente;

5) Probe de organe recoltate de la cadavru (ficat, splină, ganglioni mezenterici, fragment

de intestine, sânge din inimă și creier). [17, 18, 24]

CAZ I

31

CULEGEREA INFORMAȚIILOR

Unitatea sanitară: Spitalul Județian Argeș

Localitate: Pitești

Secția: Boli contagioase adulți Nr. F.O. 13275

Salon 10

INFORMAȚII SOCIALE

Nume: H Prenume: S

Data nașterii: 18.06.1952

Ocupația: pensionar

Religia: ortodox

B.I/C.I. Seria AS Nr. 287860

Data internării 28.04.2012 Data externării 03.05.2012

Domiciliul: Bulevard Petrochimiștilor Bl. B5/B 127

Motivele internării: greață

vărsături

diaree cu sânge

durere abdominală

Temperatură 380C

dureri musculare

frisoane

Diagnostic la internare: intoxicație alimentară

Medicul care îngrijește: Moisescu Tincuța

Istoricul bolii: vărsături, care durează mai mult de două zile, imposibilitatea de a se hidrata și

alimenta, diaree care durează de mai mult de trei zile, febră 380C.

Antecedente hertero-colaterale: -

Neagă boli infecțioase cum sunt: TBC, SIDA, DZ

Antecedente personale: fiziologice: nu își mai amintește momentul instalării pubertății și

tulburările apărute.

patologice: infecție streptococică, hepatite virale cu virus B și C

INFORMAȚII FIZICE

G: 76 I: 1,72

Aspectul și culoarea tegumentelor:

32

Aspectul și culoarea gurii: uscată buzelor: uscate limbii: normală

Aspectul dinților: neîngrijiți nasului: normal părului: îngrijit

Probleme vizuale: Da

Probleme auditive: Nu

TRUNCHI

Aspectul și culoare tegumentelor: tegumente uscate de culoare roșie

Semne particulare: nu prezintă

Aparatul respirator: torace normal, sonoritate pulmonară R = 19r/min

Aparatul cardiovascular: bătăi cardiace ritmice, TA: 120/60 mmHG

Aparatul digestiv și glande anexe: limbă umedă, faringe intens hiperemic, abdomen suplu,

inapatență.

Sistemul ganglionar limfatic: nu prezintă

Țesutul adipos subcutanat: aspect normal

Sistem osteo-articular: mobil

S.N.C: amețeli

ROT: -

MEMBRE

Aspectul și culoarea tegumentelor: calde, roșii

Semne particulare: nu prezintă

Mobilitatea articulațiilor: durere spontană la mișcare

Se scoală singur: nu Ajutat: da

Probleme în legătură cu mersul: nu Teren plat: da

Scări: nu

Stângaci: nu Dreptaci: da

ELEMENTE DE ALIMENTAȚIE

Regim: dietă hidrică în primele 24-48 h

Apetit: inapatență

Alimente preferate: alimentele hipercalorice

Băuturi preferate: nu are

Regimul a fost înțeles: da Urmat: da

Servește singur masa: nu În salon: da În sala de mese: nu

OBICEIURI DE IGIENĂ PERSONALĂ:

Toaleta: da Singur: da Ajutat: nu

33

Se spală pe dinți: da Se îmbracă: da

Se piaptănă: da Se dezbracă: da

Se rade: da

OBICEIURI ÎN LEGĂTURĂ CU ELIMINĂRILE

Scaun: da

Frecvență: 3-4/săptămână, culoare închisă

Aspect: omogen, cu miros de varză stricată

Urină: da

Cantitate: 1400 ml/24 h, miros caracteristic, culoare alb-gălbui

OBIȘNUINȚE PRIVIND ODIHNA

Probleme provind somnul: da Utilizează sedative: nu

Activitate fizică: redusă

Modul de petrecere a timpului: TV

Activitate sexuală: absentă

COMPORTAMENT

Îi place să fie singur: nu

Atitudinea persoanei în timpul culegerii datelor: cooperant

Atitudinea familiei față de bolnav: îngrijorare

INFORMAȚII MEDICALE

Grupa sanguină: IV Rh:+

Alergii alimentare: alimente care conțin nichel animale: nu

medicamente: nu altele: nu

Tratament prescris înaintea spitalizării: da

Urmat, înțeles: da

Tratament actual: da

Urmat, înțeles: da

Analiza situației:

Manifestări de dependență Diagnostic de nursing

Tegumente calde, frisoane, T = 380C - hipertermie cauzată de procesul infecțios

34

manifestată prin tegumente calde și frisoane

Grețuri și vărsături, diaree - din cauza procesului inflamator intestinal

Durere abdominală - durere abdominală din cauza procesului

inflamator intestinal, manifestată difuz, uneori

sub formă de colici

Imposibilitatea de a se alimenta și

hidrata

- dificultatea și incapacitatea de a se alimenta și

hidrata cauză apărută în urma infecției

intestinale

Inapatență - alimentație insuficientă calitativ și cantitativ

Obiective de atins:

Menținerea temperaturii în limite normale

Să prezinte un apetit normal

Să fie echilibrat din punct de vedere nutrițional

Combaterea constipației

Resurse:

Bolnavul: persoană cu dependență majoră

Dotarea cu echipamente și instrumente necesare

Familia: suport fizic și psihic

35

Nevoia

fundamentală

Diagnostic de

nursingObiective

Intervenții

Evaluare

Intervenții proprii

Intervenții delegate

Investigații Tratament

1.Nevoia de a

menține T0 în

limite normale

2. Nevoia de a

respira și a avea

o bună circulație

Hipertermie

cauzată de

procesul infecțios

manifestată prin

tegumente calde,

frisoane

Obstrucția căilor

respiratorii

Pacientul H.S

trebuie să își

mențină temperatura

corpului în limite

fiziologice

Pacientul să-şi

menţină ritmul

respirator în limite

normale în decurs

de 2-3 zile.

Am măsurat și notat în

F.O. T0. Febră ridicată

380C. Încălzesc pacientul

în caz de frison cu pături

multe, perne cu aer cald.

Asigur îmbrăcăminte cât

mai lejeră. Schimb des

lenjeria de pat și corp.

Mențin igiena

tegumentelor.

Urmăresc respirație, și

ajut pacientul în

dezobstruaarea căilor

respiratorii de cheaguri

Examen

coprobacteriologic

Examen

coproparazitologic

Proteine totale:

7,96 mg/dl

TGO = 18,6 UI/I

TGP = 12,8 UI/I

Electroforeza

proteinelor serice:

Albubumine: 27,8

%

Alfa 1 – 3,3 %

Alfa 2 – 12 %

Beta-globuline –

37,5%

Gamma-

globuline:24,5%

Paracetamol 1

tb/6 ore;

Ampicilină fl

250 mg/6 ore

i.m.

Fenobarbital 1

diviziune / kgc

Metoclopramid

1x1 fiolă i.v.

Diazepan

1x 1 fiolă

i.v.perf.

Vitamina C

1x1 fiolă i.v

Vitamina B12

Vitamina B6

VitaminaB1

În urma tratamentului

administrat, febra a

scăzut progresiv de la

380C la 36,60C.

În urma recomandărilor

şi efectuarea exerciţiilor

de respiraţie pacientul

respiră normal după 2

36

3. Nevoia de a fi

curat, îngrijit și

de a proteja

tegumentele și

mucoasele

Alterarea

tegumentelor și

mucoaselor

datorită

procesului

infecțios

manifestată prin

piele uscată

Pacientul nu trebuie

să devină sursă de

infecție

În primele zile am ajutat

pacienta să își efectueze

toaleta pe regiuni; ajut

pacienta să își faca

baie/duș în funcție de

starea generală; asigur

temperatura camerei și a

apei de 37-380C;

conștientizez pacienta în

legătură cu importanța

menținerii curate a

tegumentelor pentru

prevenirea îmbolnăvirilor

Raport A/G: 0,31

La indicaţia

medicului

administrez

antiemetic;

metoclopramid

zile.

Pacintul nu mai are

nevoie de ajutor în

efectuarea toaletei;

Prezintă tegumente

curate și integre iar

cavitatea bucală se află

într-o stare bună.

4. Nevoia de a

bea și mânca

Dificultate în a se

alimenta din

cauza greţurilor

şi a vărsăturilor

manifestată prin

inapetenţă şi

Pacientul să

demonstreze

adaptarea

alimentaţiei la

situaţia actuală, să

știe să evite

Notez vărsăturile în foaia

de observaţie după

încetarea lor

Învaţ pacientul să evite

mâncărurile grase şi

mirosurile care-i

determină greaţă; să

În urma intervenţiilor şi

a medicaţiei pacientul

nu mai prezintă greţuri

şi vărsături.

37

anorexie. deshidratarea.

mănânce 5 mese pe zi, în

cantităţi mici, bogate în

proteine şi carbohidrați

bine tolerate; să bea

suficientă apă (deoarece

pierde prin vărsături),

mai ales apă minerală; să

consume alimente

bogate în fier şi vitamine;

să evite mişcările bruşte

5. Nevoia de a

elimina

Alterarea

eliminărilor

intestinale şi

urinare din cauza

anorexiei

manifestată prin

diaree și pierderi

de lichide

Pacientul trebuie să

cunoască cauzele

diareei şi să nu

prezinte complicații.

Ajut și încurajez

pacientul să consume cât

mai multe lichide; fac

zilnic bilanțul hidric,

măsurând ingestia și

excreția; notez atât

intrările cât și ieșirile, iar

pentru fiecare grad peste

370C calculez o pierdere

suplimentară de 500 ml

de lichide; asigur ingiena

corporală riguroasă și

După 24 de ore

pacientul este

reechilibrat hidro-

electrolitic.

38

schimb lenjeria de pat și

corp; aerisesc salunul,

menținând o atmosferă

caldă și primitoare

6. Nevoia de a se

odihni

7. Nevoia de a

evita pericolele

Dificultatea de a

se odihni din

cauza insomniei.

Proces

inflamator,

posibile

complicații

Ajut pacientul să

adoarmă.

Combaterea

posibilelor

complicații și

infecții

Evaluez numărul orelor

de somn; îi explic că în

urma îngrijirilor acordate

somnul îi va reveni; îi

asigur lenjerie de corp şi

de pat curate. Aerisesc

salonul şi asigur o

temperatură de 22° C.

Amplasez pacientul în

funcție de stare, afecțiune

și receptivitate; urmăresc

și apreciez corect

potențialul infecțios; aplic

măsuri de izolare;

aerisesc salonul; asigur o

poziție adecvată; țin sub

Penicilina  G 1

fl 400000  U.I.

/6 h

După îngrijirile

acordate pacientul

doarme 7-9 ore pe

noapte. Pacientul are un

somn liniştit,

neîntrerupt simţindu-se

în siguranţă ştiind că

sunt în permanenţă în

salon.

Pacientul are o evoluție

mai bună datorită

tratamentul administrat

și nu a dezvoltat

complicații.

39

control toate funcțiile

vitale ale pacientului

(temperatură, puls,

respirație)

40

Evaluarea cazului

Pacientul H.S. în vârstă de 60 ani, domiciliat în județul Argeș, a fost internat la

Spitalul Județian Argeș la data de 28.04.2012 pentru următoarele motive:

- greață

- vărsături

- diaree cu sânge

- durere abdominală

- Temperatură 380C

- dureri musculare

- frisoane

Analizele sângelui:

Examen coprobacteriologic

Examen coproparazitologic

Proteine totale: 7,96 mg/dl

TGO = 18,6 UI/I

TGP = 12,8 UI/I

Electroforeza proteinelor serice:

Albubumine: 27,8 %

Alfa 1 – 3,3 %

Alfa 2 – 12 %

Beta-globuline – 37,5%

Gamma-globuline:24,5%

Raport A/G: 0,31

Toxiinfecție alimentară cu salmonella având următoarele diagnostice de nursing:

- Hipertermie cauzată de procesul infecțios manifestată prin tegumente calde, frisoane

- Obstrucția căilor respiratorii

- Alterarea tegumentelor și mucoaselor datorită procesului infecțios manifestată prin piele uscată

- Dificultate în a se alimenta din cauza greţurilor şi a vărsăturilor manifestată prin inapetenţă şi anorexie.

- Alterarea eliminărilor intestinale şi urinare din cauza anorexiei manifestată prin diaree

și pierderi de lichide

- Dificultatea de a se odihni din cauza insomniei.

- Proces inflamator, posibile complicații

41

Pe perioda spitalizării a urmat un tratament cu:

- Penicilina  G 1 fl 400000  U.I. /6 h

- Paracetamol 1 tb/6 ore;

- Ampicilină fl 250 mg/6 ore i.m.

- Fenobarbital 1 diviziune / kgc

- Metoclopramid 1x1 fiolă i.v.

- Diazepan 1 x 1 fiolă i.v.perf.

- Vitamina C 1x1 fiolă i.v

- Vitamina B12

- Vitamina B6

- Vitamina B1

I s-au acordat următoarele îngrijiri de nursing:

- Măsurarea și notarea în F.O. temperatura

- Încălzirea pacientului în caz de frison cu pături, și perne cu aer cald

- Schimbarea lenjeriei de pat și corp

- Menținerea igienei tegumentelor

- Umezirea aerului din încăpere cu apă alcoolizată

- Recomandarea repauzului absolut

- Asigurarea poziției șezând sau semișezând pentru a favoriza respirația

- Luarea măsurilor în caz de prevenire a infecțiilor

- Explorarea preferințelor paciente asupra alimentelor permise și interzise

- Servirea pacientului cu alimente ușor de mestecat și înghițit

- Urmărirea și notarea în F.O. frecvența scaunelor la 1-2 zile

- Măsurarea permanentă a funcțiilor vitale și vegetative

- Pregătirea materialelor și intrumentelor necesare efectuării tratamentului

- Recomandarea dietei hidrice în primele 24-48 h

- Măsurarea bilanțului hidric zilnic măsurând ingestia și excreția

După o săptămână de spitalizare se externează cu o stare generală bună cu următoarele

recomandări:

- Să respecte fizic și psihic

- Să continue tratamentul prescris de medic

- Să se prezinte la controale periodice.

42

DIALOG LA EXTERNARE

Data externării: 03.05.2012

Destinația la extarnare: domiciliul său din jud. Argeș

Mijloc de transport: mașina proprie

Situația de acasă: modestă

Capacitatea de a se îngriji: dependență majoră

Recomandări la externare:

- Să evite mâncărurile de la fast-food și alimentele de origine animală

- Să respecte repausul fizic și psihic

- Să continue tratamentul prescris de medic

S-a discutat cu pacientul despre recomandări: da

Au fost atinse scopurile propuse: da

43

44

Nr.

crt.

Nevoia

fundamentală

Ziua Nivel dependent

total punctaj

Ziua Nivel dependent

total punctaj

Ziua Nivel dependent

total punctaj

N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4

1 A respira x 21 + 14 + 16 = 51

p

Persoană cu

dependență

majoră

x 18 + 14 + 13 = 45 p

Persoană cu

dependență majoră

x 19 + 12 = 31 p

Persoană cu

dependență

majoră

2 A bea și mânca x x x

3 A elimina x x x

4 A se mișca x x x

5 A dormi x x x

6 A se îmbrăca și

dezbrăca

x x x

7 A menține

temperatura

normală

x x x

8 De a fi curat,

îngrijit

x x x

9 De a evita

pericolele

x x x

10 De a comunica x x x

11 De a acționa

după credințe

x x x

45

12 De a fi

preocupat în

vederea

realizării

x x x

13 A se recreea x x x

14 De a învăța x x x

N1 = persoana independentă (14 p)

N2 = persoană cu dependență moderată (15-28 p)

N3 = persoană cu dependență majoră (29-42 p)

46

CAZ II

Unitatea sanitara: Spitalul Județian Argeș

Localitate: Pitești

Secția: Boli contagioase adulți

Nume: G Prenume: A.I. Nr. F.O. 12563

Salon 7

Data nașterii: 26.09.1977

Ocupația: salariat

Religia: ortodox

B.I/C.I. Seria AS Nr. 371057

Data internării 23.04.2012 Data externării 30.04.2012

Domiciliul: Bulevard Petrochimiștilor Bl. B32/E/21

Motivele internării: febră

diaree

tegumente uscate

inapetență, stare generală alterată

crampe abdominale

oboseală

insomnie

Diagnostic la internare: toxinfecție alimentară

Medicul care îngrijește: Moisescu Tincuța

Diagnostic la extermare: toxiinfecție alimentară cu bacilul botulinic

Istoricul bolii: debut brusc, cu 1 zi în urmă a prezentat febră ridicată 390C, diaree (4-6

scaune/zi), imposibilitatea alimentării și hidratării.

Antecedente hetero-colaterale:

Mama: vârsta 53 ani Pregătire profesională: Postliceal Ocupație: asistentă

Sarcini: 1 Nașteri: 1 Avorturi –

Starea sănătății: afirmativ sănătoasă

Tata: vârsta 55 ani Pregătire profesională: liceul Ocupația: mecanic

Starea sănătății afirmativ sănătos

Frați/surori: vârstă - Pregătire profesională - Ocupația: -

Starea sănătății –

47

Neagă boli infecțioase cum ar fi TBC, SIDA, SIFILIS, etc

Antecedente personale: fiziologice: a avut o sarcină normală, la termen, în greutate de 3800 g,

cu alimentație naturală la sân, până la 6-7 luni alături de o alimentație diversificată de la 6

luni, având un scor Apgar 10, vaccinat BCG și alte vaccinări conform calendarului,

patologice: -

Impresii de la spitalizările anterioare: bune

INFORMAȚII FIZICE

G: 69 I: 1,60

Aspectul și culoare tegumentelor: uscate buzelor: palidelimbii: normală

Aspectul și culoarea gurii: normală nasului: normal părului: îngrijit

Probleme vizuale: nu prezintă

Probleme auditive: nu prezintă

TRUNCHI

Aspectul și culoarea tegumentelor: uscate

Semne particulare: nu prezintă

Aparatul respirator: torace normal, sonoritate pulmonară normală

R = 21 r/min

Aparatul cardio-vascular: TA: 140/70 mmHg

Aparatul digestiv și glande anexe: limbă umedă, faringe normal, abdomen „grăsos” mobil

dureros, inapetență.

Sistemul ganglionar limfatic: normal

Țesut adipos subcutanat: bine reprezentat

Sistem osteo-articular: integru, mobil

S.N.C: -

ROT: -

MEMBRE:

Aspectul și culoare tegumentelor: uscate

Semne particulare: nu prezintă

Mobilitatea articulațiilor: normală

Se ridică singură: da ajutată: nu

Probleme în legătură cu mersul: nu teren plat: da

Scări: nu

48

Stângaci: nu dreptaci: da

ELEMENTE DE ALIMENTAȚIE

Regim: dietă hodrică în primele 24-48h

Apetit: inapetență

Alimente preferate: fast-food

Băuturi preferate: sucurile carbogazoase

Regimul a fost înțeles: da urmat: da

Servește masa singură: da în salon: da în sala de mese: nu

OBICEIURI DE IGIENĂ PERSONALĂ:

Toaleta: da singură: da ajutată: nu

Se spală pe dinți: da se îmbracă: da

Se piaptănă: da se dezbracă: da

OBICEIURI ÎN LEGĂTURĂ CU ELIMINĂRILE

Scaun: da Urină: da

Frecvență: 4-6/zi culoare: galben aurie frecvență: 6-7 mic/zi aspect: clar

Aspect: asemănător cu zeama de orez Cantitate: 1400 ml/24h miros: caracteristic

Miros: acid, putred culoare: galben

Cantitate: mărită

OBIȘNUINȚE PRIVIND ODIHNA

Probleme provind somnul: da Utilizează sedative: nu

Activitate fizică: activă

Modul de petreceere a timpului: TV, citit, grtădinărit

Activitate sexuală: redusă

COMPORTAMENT

Îi place să fie singură: nu Cu alții: da

Atitudinea persoanei în timpul culegerii de date: cooperantă

Atitudinea familiei față de bolnav: îngrijorare

INFORMAȚII MEDICALE

Grupa sanguină: Rh

Alergii alimentare: nu Animale: nu

medicamente: nu Altele: nu

Tratament prescris înaintea spitalizării: da

Urmat: da Înțeles: da

49

Tratament actual: da

Urmat: da Înțeles: da

Diverse: probleme ce se pun la persoana spitalizată

Așteptările sale: este foarte optimistă

Analiza situației:

Manifestări de dependență Diagnostic de nursing

- Tegumente uscate, frisoane = 390C - - Hipertermie cauzată de procesul infecțios,

manifestată prin tegumente și mucoase

uscate, frisoane

- Diaree, crampe abdominale - Dezechilibru hidroelectrolitc din cauza

unor greșeli alimentare sau cauze

inflamatoare

- Durere abdominală - Durere abdominală din cauza procesului

inflamator intestinal, manifestată difuz,

uneori sub formă de colici

- Imposibilitatea de a se alimenta și

hidrata

- Dificultatea și incapacitatea de a se

alimenta și hidrata cauză apărută în urma

infecției intestinale

- Inapatență - Alimentație insuficientă calitativ și

cantitativ

Obiective de atins:

- Menținerea temperaturii corpului în limite fiziologice

- Să prezinte mucoase respiratorii umede și integre

- Să prezinte un apetit normal

- Să fie echilibrat nutrițional

- Combaterea diareei, vărsăturilor

Resurse:

- Ale bolnavului: persoană cu dependență majoră

- Dotarea cu echipamente și instrumente necesare

- Ale familiei: suport fizic și psihic

50

51

Nevoia

fundamentală

Diagnostic de

nursingObiective

Intervenții

Evaluare

Intervenții proprii

Intervenții delegate

Investigații Tratament

1.Nevoia de a

menține T0 în

limite normale

Hipertermie

cauzată de

procesul infecțios

manifestată prin

tegumente uscate

Pacienta A.I. trebuie

să își mențină

temperatura

corpului în limite

fiziologice

Am măsurat și notat în

F.O. T0. Febră ridicată

390C. Încălzesc pacientul

în caz de frison cu pături

multe, perne cu aer cald.

Asigur un climat

corespunzător: prin

aerisirea salonului,

temperatură

corespunzătoare (18-

200C) umidtate

corespunzăroare.

Asigur lenjeria de pat și

de corp curată și uscată

pe care le-am schimbat de

câte ori a fost nevoie;

Am servit pacienta cu

ceaiuri îndulcite și

Examen

coprobacteriologic

Examen

coproparazitologic

Proteine totale:

7,80 mg/dl

TGO = 17,9 UI/I

TGP = 13,2 UI/I

Electroforeza

proteinelor serice:

Albubumine: 27,5

%

Alfa 1 – 4,1 %

Alfa 2 – 11 %

Beta-globuline –

38,2%

Gamma-

Paracetamol

1 tb/6 ore;

Ampicilină fl

250 mg/6 ore

i.m.

Fenobarbital

1 diviziune /

kgc

Ca Gluconic

1 fiolă a 5 ml

/ zi per os

Vitamina B1,

B12 1 fiolă/zi

Algocalmin 1

fiolă i.m.

Vitamina C

200 mg 1

Pe parcursul spitalizării

febra s-a menținut la

valori ridicate timp de 3

zile:

- în prima zi: dimineața

T = 38,60C, seara T =

390C

- a doua zi: dimineața T

= 37,90C, seara T =

38,50C

- a treia zi: dimineața T

= 37,50C, seara T =

37,20C

52

2.Nevoia de a

evita pericolele

3. Nevoia de a fi

curat, îngrijit și

de a proteja

Tulburări

hidroelectrolitice,

risc de

complicații

Alterarea

tegumentelor și

mucoaselor

Combaterea

procesului infecțios

și a anxietății

Pacienta să nu

devină sursă de

vitaminizante pentru a

compensa pierderile apei

din organism.

Amplasez pacinta în salon

în funcție de stare și

afecțiune; urmărec corect

potențialul infecțios al

pacientei, și aplic măsuri

de izolare a surselor de

infecție; aerisesc salonul

în fiecare dimineață și

seară; îndepărtez sursele

cu miros dezagrabil;

asigur pacientei o poziție

adecvată; țin sub control

funcțiile vitale; respect

normele de tehinică

aseptică în efectuarea

manevrelor de îngrijire.

În primele zile am ajutat

pacienta să își efectueze

toaleta pe regiuni; ajut

globuline: 25,8% comprimat/zi

În urma tratamentului

administrat, pacienta și-

a revenit într-un timp

foarte scurt, dispărând

starea de agitație,

prezentând o evouție

foarte bună, și nu a

prezentat complicații.

Pacinta A.I. nu mai are

nevoie de ajutor în

53

tegumentele și

mucoasele

4. Nevoia de a

elimina

datorită

procesului

infecțios

manifestată prin

piele uscată

Diaree cauzată de

o alimentație

inadecvată

manifestată prin

crampe

abdominale,

scaune moi,

frecvente

infecție

Pacienta A.I. să i se

combată diareea în

timp cât mai scurt,

și să i se asigure o

hidratare

corespunzătoare

pacienta să își faca

baie/duș în funcție de

starea generală; asigur

temperatura camerei și a

apei de 37-380C;

conștientizez pacienta în

legătură cu importanța

menținerii curate a

tegumentelor pentru

prevenirea îmbolnăvirilor

Fac zilnic bilanțul hidric,

măsurând ingestia și

excreția; notez atât

întrările cât și ieșirile

pentru a urmări bilanțul

hidric; pentru fiecare grad

peste 370C calculez o

pierdere suplimentară de

500 ml lichid; asigur

igiena corporală riguroasă

și schimb lenjeria de pat

și corp; aerisesc salonul,

efectuarea toaletei;

Prezintă tegumente

curate și integre iar

cavitatea bucală se află

într-o stare bună.

Pacienta A.I a prezentat

transpirații abundente pe

toată perioada febrilă;

nu mai prezintă semne

ale deshidratării; diureza

și echilibrul hidro-

electrolitic se

normalizează

54

5. Nevoia de a

bea și mânca

Dificultatea și

incapacitatea de a

se alimenta și

hidrata cauzată de

durere;

alimentație

insuficientă

cantitativ dar și

calitativ cauzată

de procesul

infecțios

Pacienta să prezinte

un apetit normal, să

fie echilibrată din

punct de vedere

nutrițional într-un

timp cât mai scurt

menținând o atmosferă

caldă și primitoare;

hidratez pacienta cu

lichide călduțe, ceaiuri

îndulcite, sucuri de fructe,

compoturi, supe; măsor

zilnic diureza și scaunul

pe care îl trec în foaia de

observație.

În periada febrila pacienta

va beneficia de un regim

hidro-lacto-zaharat

constând în ceaiuri

îndulcite și vitaminizate,

sucuri naturale, fructe

proaspete, supe, brânză și

iaurturi proaspete,

dulciuri pentru refacerea

aportului caloric; am

verificat dacă alimentele

trimise de la bucătărie

corespund cu indicațiile

În primele zile pacienta

este încă inapetentă,

începând din a 3-a zi să

fie hidratată și

alimentată conform

etapei de boală; după

normalizarea

temperaturi apetitul este

stabilit.

55

6. Nevoia de a

dormi și odihni

7. Nevoia de a

respira și a avea o

bună circulație

Difcultate de a

dormi și a se

odihni

manifestată prin

oboseală și

insomnie

Alterarea vocii

datorată

procesului

infecțios

manifestată prin

Pacienta să doarmă

și să se odihnească

corespunzător

Dezobstruarea căilor

respiratorii și

ușurarea respirației

medicului; explic

pacientei importanța

consumului de lichide în

cantități mici și repetate

pentru a se rehidrata și

favoriza fluidificarea

secrețiilor.

Am sigurat orele de somn

necesare vârstei, am creat

un microclimat

satisfăcător somnului prin

aerisirea salonului

aigurând o temperatură și

umiditate corespunzătoare

am aigurat lenjerie de pat

și de corp curată și uscată

Umezirea aerului din

încăpere cu apă

alcoolizată; aigur aport

suficient de lichide pe 24

h; am măsurat și notat în

foaia de observație

Îm a 3-a zi am

administrat Fenobarbital

la indicația medicului

iar pacienta a dormit 6-7

ore: somn superficial; în

cea de-a 4-a zi pacienta

doarme 8 ore

odihnindu-se

corespunzător.

În a 4-a zi respirația este

normală, iar eliminarea

56

obstrucția căilor

respiratorii

frecvența respirațiilor; am

aerisit frecvent în cursul

zilei salonul, ferind

pacienta de curenți de aer,

frig, umezeală.

este ușurată.

57

Evaluarea cazului

Pacienta G.A.I. în vârstă de 23 ani, domiciliată în județul Argeș, a fost internată la

Spitalul Județian Argeș la data de 23.04.2012 pentru următoarele motive:

- febră

- diaree

- tegumente uscate

- inapetență, stare generală alterată

- crampe abdominale

- oboseală

- insomnie

Analizele:

Examen coprobacteriologic

Examen coproparazitologic

Proteine totale: 7,80 mg/dl

TGO = 17,9 UI/I

TGP = 13,2 UI/I

Electroforeza proteinelor serice:

Albubumine: 27,5 %

Alfa 1 – 4,1 %

Alfa 2 – 11 %

Beta-globuline – 38,2%

Gamma-globuline: 25,8%

Botulism determinat de bacilul botulinic și toxina lui, prin ingestia unor alimente care conțin

această toxină, care a apărut după ingestia unor preparate din ciuperci consevate fără

prelucare termică corectă, având următoarele diagnostice de nursing:

- Hipertermie cauzată de procesul infecțios manifestată prin tegumente uscate

- Tulburări hidroelectrolitice, risc de complicații

- Alterarea tegumentelor și mucoaselor datorită procesului infecțios manifestată prin

piele uscată

- Diaree cauzată de o alimentație inadecvată manifestată prin crampe abdominale,

scaune moi, frecvente

- Dificultatea și incapacitatea de a se alimenta și hidrata cauzată de durere; alimentație

insuficientă cantitativ dar și calitativ cauzată de procesul infecțios

58

- Difcultate de a dormi și a se odihni manifestată prin oboseală și insomnie

- Alterarea vocii datorată procesului infecțios manifestată prin obstrucția căilor

respiratorii

Pe perioda spitalizării a urmat un tratament cu:

Paracetamol 1 tb/6 ore;

Ampicilină fl 250 mg/6 ore i.m.

Fenobarbital 1 diviziune / kgc

Ca Gluconic 1 fiolă a 5 ml / zi per os

Vitamina B1, B12 1 fiolă/zi

Algocalmin 1 fiolă i.m.

Vitamina C 200 mg 1 comprimat/zi

I s-au acordat următoarele îngrijiri de nursing:

- Măsurarea și notarea în F.O. temperatura

- Încălzirea pacientului în caz de frison cu pături, și perne cu aer cald

- Schimbarea lenjeriei de pat și corp

- Menținerea igienei tegumentelor

- Umezirea aerului din încăpere cu apă alcoolizată

- Recomandarea repauzului absolut

- Asigurarea poziției șezând sau semișezând pentru a favoriza respirația

- Luarea măsurilor în caz de prevenire a infecțiilor

- Explorarea preferințelor paciente asupra alimentelor permise și interzise

- Servirea pacientului cu alimente ușor de mestecat și înghițit

- Urmărirea și notarea în F.O. frecvența scaunelor la 1-2 zile

- Măsurarea permanentă a funcțiilor vitale și vegetative

- Pregătirea materialelor și intrumentelor necesare efectuării tratamentului

- Recomandarea dietei hidrice în primele 24-48 h

- Măsurarea bilanțului hidric zilnic măsurând ingestia și excreția

După o săptămână de spitalizare se externează cu o stare generală bună cu următoarele

recomandări:

- Să respecte fizic și psihic

- Să continue tratamentul prescris de medic

- Să se prezinte la controale periodice.

59

DIALOG LA EXTERNARE

Data externării: 30.04.2012

Destinația la extarnare: domiciliul său din jud. Argeș

Mijloc de transport: mașina proprie

Situația de acasă: modestă

Capacitatea de a se îngriji: dependență majoră

Recomandări la externare:

- Să evite mâncărurile de la fast-food și alimentele din conserve dar și cele de origine

animală

- Să respecte repausul fizic și psihic

- Să continue tratamentul prescris de medic

S-a discutat cu pacienta despre recomandări: da

S-a discutat cu familia: da

Au fost atinse scopurile propuse: da

60

Nr.

crt.

Nevoia

fundamentală

Ziua Nivel dependent

total punctaj

Ziua Nivel dependent

total punctaj

Ziua Nivel dependent

total punctaj

N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4

1 A respira x 18 + 14 + 16 = 48

p

Persoană cu

dependență

majoră

x 16 + 13 + 13 = 42 p

Persoană cu

dependență majoră

x 20 + 12 = 32 p

Persoană cu

dependență

majoră

2 A bea și mânca x x x

3 A elimina x x x

4 A se mișca x x x

5 A dormi x x x

6 A se îmbrăca și

dezbrăca

x x x

7 A menține

temperatura

normală

x x x

8 De a fi curat,

îngrijit

x x x

9 De a evita

pericolele

x x x

10 De a comunica x x x

11 De a acționa

după credințe

x x x

61

12 De a fi

preocupat în

vederea

realizării

x x x

13 A se recreea x x x

14 De a învăța x x x

N1 = persoana independentă (14 p)

N2 = persoană cu dependență moderată (15-28 p)

N3 = persoană cu dependență majoră (29-42 p)

62

CAZ III

Unitatea sanitara: Spitalul Județian Argeș

Localitate: Pitești

Secția: Boli contagioase copii

Nume: P Prenume: A.A. Nr. F.O. 14853

Salon 11

Data nașterii: 02.11.2001

Ocupația: elevă

Religia: ortodox

Certificat de naștere, Seria NL. Nr. 029703

Data internării 02.05.2012 Data externării 08.05.2012

Domiciliul: Str. Câmpineanu Nr. 37

Medicul care îngrijește: Neculcea Cristina

Motivele internării: febră

diaree

dureri musculare

stare generală alterată

greață

confuzie

oboseală

insomnie

durere de cap

Diagnostic la internare: suspiciunea unei toxiinfecții alimentare

Medicul care îngrijește: Moisescu Tincuța

Diagnostic la extermare: toxiinfecție alimentară stafilococică

Istoricul bolii: debut brusc, cu 1 zi în urmă a prezentând febră ridicată 39 0C, diaree, stare

generală alterată, imposibilitatea alimentării și hidratării.

Antecedente hetero-colaterale:

Mama: vârsta 39 ani Pregătire profesională: universitate Ocupație: asistentă

Sarcini: 2 Nașteri: 2 Avorturi –

Starea sănătății: afirmativ sănătoasă

Tata: vârsta 42 ani Pregătire profesională: universitate Ocupația: mecanic

Starea sănătății: afirmativ sănătos

63

Frați/surori: 1 frate cu vârsta de 5 ani Pregătire profesională: preșcolar

Ocupația:-

Starea sănătății: afirmativ sănătos

Neagă boli infecțioase cum ar fi TBC, SIDA, SIFILIS, etc

Antecedente personale: fiziologice: ambele sarcini au fost normale, la termen, în greutate de

3200 g respectiv 3600 g, cu alimentație naturală la sân, până la 6-7 luni alături de o

alimentație diversificată de la 6 luni, având un scor Apgar 10, vaccinați conform calendarului.

patologice: -

Impresii de la spitalizările anterioare: bune

INFORMAȚII FIZICE

G: 29 I: 1,40

Aspectul și culoare tegumentelor: uscate buzelor: palidelimbii: palidă

Aspectul și culoarea gurii: normală nasului: normal părului: îngrijit

Probleme vizuale: nu prezintă

Probleme auditive: nu prezintă

TRUNCHI

Aspectul și culoarea tegumentelor: uscate

Semne particulare: nu prezintă

Aparatul respirator: torace normal, sonoritate pulmonară normală

R = 19 r/min

Aparatul cardio-vascular: TA: 140/70 mmHg

Aparatul digestiv și glande anexe: limbă umedă, faringe normal, abdomen normal.

Sistemul ganglionar limfatic: normal

Țesut adipos subcutanat: normal

Sistem osteo-articular: integru, mobil

S.N.C: -

ROT: -

MEMBRE:

Aspectul și culoare tegumentelor: uscate

Semne particulare: nu prezintă

Mobilitatea articulațiilor: normală

64

Se ridică singură: da ajutată: nu

Probleme în legătură cu mersul: nu teren plat: da

Scări: nu

Stângaci: nu dreptaci: da

ELEMENTE DE ALIMENTAȚIE

Regim: dietă hidrică în primele 24-48 h

Apetit: scăzut

Alimente preferate: dulciuri

Băuturi preferate: sucurile dulci

Regimul a fost înțeles: da urmat: da

Servește masa singură: da în salon: da în sala de mese: nu

OBICEIURI DE IGIENĂ PERSONALĂ:

Toaleta: da singură: da ajutată: nu

Se spală pe dinți: da se îmbracă: da

Se piaptănă: da se dezbracă: da

OBICEIURI ÎN LEGĂTURĂ CU ELIMINĂRILE

Scaun: da Urină: da

Frecvență: 3-5/zi culoare: galben aurie frecvență: 4-5 mic/zi aspect: clar

Aspect: asemănător cu zeama de orez Cantitate: 1000 ml/24h miros: caracteristic

Miros: acid, putred culoare: galben

Cantitate: mărită

OBIȘNUINȚE PRIVIND ODIHNA

Probleme provind somnul: da Utilizează sedative: nu

Activitate fizică: activă

Modul de petreceere a timpului: atletism, citit

Activitate sexuală: -

COMPORTAMENT

Îi place să fie singură: nu Cu alții: da

Atitudinea persoanei în timpul culegerii de date: cooperantă

Atitudinea familiei față de bolnav: îngrijorare

INFORMAȚII MEDICALE

Grupa sanguină: Rh

Alergii alimentare: nu Animale: păsări de companie

Medicamente: nu Altele: nu

65

Tratament prescris înaintea spitalizării: da

Urmat: da Înțeles: da

Tratament actual: da

Urmat: da Înțeles: da

Diverse: probleme ce se pun la persoana spitalizată

Așteptările sale: este foarte optimistă

Analiza situației:

Manifestări de dependență Diagnostic de nursing

- Tegumente uscate, frisoane = 390C -Hipertermie cauzată de procesul infecțios,

manifestată prin tegumente și mucoase

uscate, frisoane

- Diaree, crampe abdominale -Dezechilibru hidroelectrolitc din cauza unor

greșeli alimentare sau cauze inflamatoare

- Slăbiciune, oboseală -Incapacitatea de a se odihni

- Ingerarea alimentelor nu satisface

nevoile organismului

- Alimentare insuficientă calitativ și cantitativ

- Durere abdominală -Durere abdominală din cauza procesului

inflamator intestinal, manifestată difuz,

uneori sub formă de colici

- Imposibilitatea de a se alimenta și

hidrata

-Dificultatea și incapacitatea de a se alimenta

și hidrata cauză apărută în urma infecției

intestinale

Obiective de atins:

- Menținerea temperaturii corpului în limite fiziologice

- Să prezinte mucoase respiratorii umede și integre

- Să prezinte un apetit normal

- Să fie echilibrat nutrițional

- Combaterea diareei, vărsăturilor

Resurse:

- Ale bolnavului: persoană cu dependență majoră

- Dotarea cu echipamente și instrumente necesare

- Ale familiei: suport fizic și psihic

66

67

Nevoia

fundamentală

Diagnostic de

nursingObiective

Intervenții

Evaluare

Intervenții proprii

Intervenții delegate

Investigații Tratament

1.Nevoia de a

menține T0 în

limite normale

MD frisoane,

tegumente uscate,

T = 390C

Hipertermie

cauzată de

procesul infecțios

manifestată prin

tegumente uscate

Pacienta A.I. trebuie

să își mențină

temperatura

corpului în limite

fiziologice

Am măsurat și notat în

F.O. T0. Febră ridicată

390C. Încălzesc pacienta

în caz de frison cu pături

multe, perne cu aer cald.

Asigur un climat

corespunzător: prin

aerisirea salonului,

temperatură

corespunzătoare (18-

200C) umidtate

corespunzăroare.

Asigur lenjeria de pat și

de corp curată și uscată

pe care le-am schimbat de

câte ori a fost nevoie;

Am servit pacienta cu

ceaiuri îndulcite și

Examen

coprobacteriologic

Examen

coproparazitologic

Proteine totale:

8,80 mg/dl

TGO = 18,7 UI/I

TGP = 15,2 UI/I

Electroforeza

proteinelor serice:

Albubumine: 29,2

%

Alfa 1 – 4,6 %

Alfa 2 – 10,8 %

Beta-globuline –

39,7 %

Gamma-

Drenajul

colecțiilor

purulente,

îndepărtarea

țesuturilor

necrozate și a

corpurilor

străine

Paracetamol 1

tb/3 ore;

Ampicilină fl

250 mg/6 ore

i.m.

Oxacilină

Nafcilină

Vitamina B1,

B12 1 fiolă/zi

Vitamina C

Pe parcursul spitalizării

febra s-a menținut la

valori ridicate timp de 4

zile:

- în prima zi: dimineața

T = 38,70C, seara T =

390C

- a doua zi: dimineața T

= 38,40C, seara T =

38,80C

- a treia zi: dimineața T

= 37,60C, seara T =

37,40C

- a patra zi: dimineața T

= 37,20C, seara 370C

68

2. Nevoia de a se

odihni

3. Nevoia de a

mânca și bea

4. Nevoia de a

elimina

5. Nevoia de a

evita pericolele

Odihnă

insuficientă,

oboseală,

slăbiciune

Alimentare

insuficientă atât

calitativ cât și

cantitativ

Hidratare

insuficientă,

anxietate

Risc de

complicații

Asigurarea odihnei

suficiente

Alimentare

suficientă

Combaterea diareei

Combaterea

procesului infecțios,

anxietății

vitaminizante pentru a

compensa pierderile apei

din organism.

Creearea unui climat

corespunzător,

psihoterapie

Administrarea de apă,

ceaiuri îndulcite, supe de

legume, sucuri naturale,

compoturi, pentru a

combate deshidratarea

Mobilizarea pacientei

Amplasez pacienta în

salon în funcție de starea,

afecțiunea și

receptivitatea ei;

globuline: 24,7 % 200 mg 1

comprimat/zi

Pacienta nu doarme,

datorită anxietății,

necesită îngrijiri pentru

satifacerea nevoii de a

se odihni

Pacienta este parțial

dependentă în

satisfacerea nevoii de a

mânca și bea

Bolnava parțial

dependentă în

satisfacerea nevoii de a-

și păstra o bună postură

și a se deplasa

În urma tratamentului

administrat, pacienta și-

a revenit într-un timp

69

6. Nevoia de a-și

menține

tegumente integre

și curate

Dificultate în

efectuarea igienei

proprii

Pacienta să prezinte

o stare de igienă

corespunzătoare

urmăresc și apreceiz

corect potențialul

infecțios aplicând măsuri

de izolare a surselor de

infecție; asigur o

temperatură în salon (18-

200C) fără curenți de aer;

îndepărtez sursele cu

miros dezagreabil; asigur

pacientei o poziție

adecvată.

În primele 2 zile efectuez

toaleta pacientei pe

regiuni iar în următoarele

zile de spitalizare ajut

pacienta să își facă

baie/duș; conștientizez

pacienta și familia

acesteia în legătură cu

importanța menținerii

curate a tegumentelor

pentru prevenirea

destul de scurt; a avut o

evoluție bună, și nu a

dezvoltat complicații

Pacienta nu mai are

nevoie de ajutor în

efectuarea toaletei;

prezintă tegumente

curate și integre.

70

7. Nevoia de a

respira și a vea o

bună circulație

Proces infecțios,

obstrucția căilor

respiratorii

superioare

Calmarea dispneii

într-un timp cât mai

scurt și

dezobstruarea căilor

respiratorii

îmbolnăvirilor; am

inspectat zilnic mucoasa

bucală.

Umezesc aerul din

încăpere cu apă

alcoolizată; asigur un

aport suficient de lichide

pe 24 h; măsor și notez în

foaia de observație

frecvența respirațiilor;

învăț pacienta să facă

gimnastică respiratorie;

hidratez pacienta cu

ceaiuri calde de tei.

În prima zi: respirație

incă dificilă

A 2 zi: respirație

favorabilă în poziție

semișezândă

A 3 a zi: respirația este

normală, iar eliminarea

ușurată.

71

Evaluarea cazului

Pacienta P.A.A. în vârstă de 11 ani, domiciliată în județul Argeș, a fost internată la

Spitalul Județian Argeș la data de 02.05.2012 pentru următoarele motive:

- febră

- diaree

- dureri musculare

- stare generală alterată

- greață

- confuzie

- oboseală

- insomnie

- durere de cap

Analizele:

Examen coprobacteriologic

Examen coproparazitologic

Proteine totale: 8,80 mg/dl

TGO = 18,7 UI/I

TGP = 15,2 UI/I

Electroforeza proteinelor serice:

Albubumine: 29,2 %

Alfa 1 – 4,6 %

Alfa 2 – 10,8 %

Beta-globuline – 39,7 %

Gamma-globuline: 24,7 %

Toxiinfecția alimentară stafilococică are următoarele diagnostice de nursing:

- Hipertermie cauzată de procesul infecțios manifestată prin tegumente uscate

- Odihnă insuficientă, oboseală, slăbiciune

- Alimentare insuficientă atât calitativ cât și cantitativ

- Hidratare insuficientă, anxietate

- Risc de complicații

- Dificultate în efectuarea igienei proprii

- Proces infecțios, obstrucția căilor respiratorii superioare

Pe perioda spitalizării a urmat un tratament cu:

- Drenajul colecțiilor purulente, îndepărtarea țesuturilor necrozate și a corpurilor străine

- Paracetamol 1 tb/3 ore;

- Ampicilină fl 250 mg/6 ore i.m.

- Oxacilină

- Nafcilină

- Vitamina B1, B12 1 fiolă/zi

- Vitamina C 200 mg 1 comprimat/zi

I s-au acordat următoarele îngrijiri de nursing:

- Măsurarea și notarea în F.O. temperatura

- Încălzirea pacientului în caz de frison cu pături, și perne cu aer cald

- Schimbarea lenjeriei de pat și corp

- Menținerea igienei tegumentelor

- Umezirea aerului din încăpere cu apă alcoolizată

- Recomandarea repauzului absolut

- Asigurarea poziției șezând sau semișezând pentru a favoriza respirația

- Luarea măsurilor în caz de prevenire a infecțiilor

- Explorarea preferințelor paciente asupra alimentelor permise și interzise

- Servirea pacientului cu alimente ușor de mestecat și înghițit

- Urmărirea și notarea în F.O. frecvența scaunelor la 1-2 zile

- Măsurarea permanentă a funcțiilor vitale și vegetative

- Pregătirea materialelor și intrumentelor necesare efectuării tratamentului

- Recomandarea dietei hidrice în primele 24-48 h

- Măsurarea bilanțului hidric zilnic măsurând ingestia și excreția

După o săptămână de spitalizare se externează cu o stare generală bună cu următoarele

recomandări:

- Să respecte fizic și psihic

- Să continue tratamentul prescris de medic

73

- Să se prezinte la controale periodice.

DIALOG LA EXTERNARE

Data externării: 08.05.2012

Destinația la extarnare: domiciliul său din jud. Argeș

Mijloc de transport: mașina familiei

Situația de acasă: modestă

Capacitatea de a se îngriji: dependență majoră

Recomandări la externare:

- Să evite mâncărurile de la fast-food, cofetării, deserturile pe bază de lactate, mâncărurile

pe bază de carne

- Să respecte repausul fizic și psihic

- Să continue tratamentul prescris de medic

S-a discutat cu pacienta despre recomandări: da

S-a discutat cu familia: da

Au fost atinse scopurile propuse: da

74

Nr.

crt.

Nevoia

fundamentală

Ziua Nivel dependent

total punctaj

Ziua Nivel dependent

total punctaj

Ziua Nivel dependent

total punctaj

N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4 N1 N2 N3 N4

1 A respira x 21 + 16 + 13 = 50

p

Persoană cu

dependență

majoră

x 19 + 13 + 12 = 45 p

Persoană cu

dependență majoră

x 25 + 11 = 36 p

Persoană cu

dependență

majoră

2 A bea și mânca x x x

3 A elimina x x x

4 A se mișca x x x

5 A dormi x x x

6 A se îmbrăca și

dezbrăca

x x x

7 A menține

temperatura

normală

x x x

8 De a fi curat,

îngrijit

x x x

9 De a evita

pericolele

x x x

10 De a comunica x x x

11 De a acționa

după credințe

x x x

12 De a fi x x x

preocupat în

vederea

realizării

13 A se recreea x x x

14 De a învăța x x x

N1 = persoana independentă (14 p)

N2 = persoană cu dependență moderată (15-28 p)

N3 = persoană cu dependență majoră (29-42 p)

76

IV. CONCLUZII

Lucrarea prezentată s-a bazat pe studiul a trei cazuri diferite, pacienții provenind din

medii diferite şi având condiţii de muncă diferite. În lucrarea de faţă problemele majore ale

pacienților pe care le-am subliniat sunt legate de alimentaţie, digestie, eliminare, îngrijiri de

igienă şi anxietate; toate aceste probleme conduc spre o stare de disconfort general cu care s-au

internat, atunci când au apărut fenomene patologice care au determinat dezechilibre în organism.

Echilibrarea fizică şi psihică intră în conduita terapeutică principală deoarece dezechilibrele

hidroelectrolitice din organism şi stările emoţionale necontrolate constituie factori de risc

potenţiali. În acest sens am insistat pe satisfacerea securităţii pacienților, prin intervenţii care să

nu le aducă prejudici fizice sau psihice, am respectat regulile de asepsie şi antisepsie, am

îndeplinit rolul delegat în conformitate cu prescripţia medicului şi mi-am îndeplinit toate

atribuţiile în limita competenţelor mele. Am fost atentă cu fiecare paciet în parte şi am stabilit o

relaţie de comunicare şi încredere care au avut efect benefic asupra evoluţiei generale.

Rezultatele obţinute în munca cu pacineții s-au materializat datorită faptului că aceștia au

cooperat bine cu echipa de îngrijire şi mai ales cu asistenta medicală.

În urma studiului efectuat asupra celor trei cazuri am ajuns la concluzia că Toxiinfecțiile

alimentare sunt datorate și recipientelor nespălate în care se pregătește mâncarea. De aceea,

prioritare pentru noi trebuie să fie regulile stricte de spălare și curățare a fructelor, legumelor și,

nu în ultimul rând, a veselei.

Educaţia sanitară are și ea un rol important în prevenirea toxiinfecției alimentare.

Nedepistarea şi netratarea la timp a complicaţiilor poate duce la chiar la deces.

V. Bibliografie

1. AZOICAI D.:”Ancheta epidemiologică în practica medicală”, ed. Polirom, Iasi, 2008,

pag.22-26

2. BARZOI D., MECA S., NEGUT M.: ”Toxiinfecţiile alimentare”, ed. Diacon Coresi,

Bucuresti, 2000, pag. 4

3. BEAN N.H., P. GRIFFIN.:”Foodborne disease outbreaks in the United States 1973-1987:

pathogens, vehicles, trends”, J.Food Prot, 1990, 39, 53 (9), 804

4. BEAN .N.H si colab.:” Foodborne disease outbreaks, 5-year summary, 1983-1987”,

MMWR, 1990, 38(1), 15

5. BISHAI W.R.,C.L. SEARS :”Food poisoning syndromes(Review)”, Gastroenterol Clinics of

North Amer., 2004, 22(3),579

6. BRÂNZANIUC KLARA: „Anatomie și fiziologie”, Ed. University Press, Tg. Mureș, 2009:

54-67

7. BĂȚAGĂ SIMONA:, „Patologia tubului digestiv”, Ed. University Press, Tg. Mureș, 2009:

22-36

8. BLACK R.E. si colab.:”Incidence and severity of rotavirus and E.coli diarrhea in rural

Bangladesh infections for vaccine development”, Lancet, 2004, 1,141

9. BREORT G., BOWYER J.:”Methodes epidemiologiques en evaluation”, rev. Epidem Sante

Publ, 1991, 39, pag.5 – 14

10. BUISSON Y.:”Food poisoning outbreakes: an epidemiological study”, Ann Gastroent

Hepatol, 2003, 28, 6-7, 268

11. BUIUC D.:”Microbiologie”, ed.Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2005, pag.78 – 82

12. CABELOF D.C.: ”Preventing infection from foodborne pathogens in liver transplant

patients”, J Am Diet Ass, 2004, 94(10), 1140

13. GABRIELA NEGRIȘANU: Tratat de nutriție, Ed. Brumar , Timișoara, 2005: 434-435

14. COWDEN J.M si colab.:”Outbreakes of foodborne infections intestinal disease in England

and Wales: 1992 and 1993”, CDR Review, 1995, 5(8), R109-17

15. DAVID A., SAVITZ A.:”Multiple comparisons and related issues in the interpretation of

epidemiologic data”, Am J Epidemiol, 2005, 142, pag.904-909

78

16. DESENDOS J., MARINIERE B.:”Les CDC d’Atlanta .La surveillance et la recherche

epidemiologique au service de la prevention”, Rev Prot, 2007, vol.5, pag.1397-1402

17. DUDA R., ENE L. şi colab.: ” Monitorizarea TIA in Moldova – România (1998)”, a XXXIII

a Sesiune Ştiinţifică Anuală a ISP Iaşi, 2001, vol.rez.pag.57 - 58

18. DUMITRESCU H., MILU C.:”Controlul fizico–chimic al alimentelor”, ed.Medicală,

Bucureşti, 2003

19. ENE L., MINEA L.: Evaluări epidemiologice şi de laborator privind prezenţa Listeriei

monoytogenes la animale, unele produse alimentare şi relaţia cu infecţia umană (2002-

2004)”, a XXXIII a Sesiune Ştiinţifică Anuală a ISP Iaşi, 2006, vol.rez.pag.55 – 56

20. FANG G. şi colab.: ”Enteric infections associated with exposure to animals or animal

products (Review)”, Inf Dis Clinics of North Amer, 2003, 5(3), 681

21. GAFENCU C.: ”Toxiinfecţiile alimentare – o problemă de sănătate publică”, Modus

Vivendi, Piatra Neamţ, 2003, nr.6, pag.8-9

22. GAVAT V., INDREI L.: ”Alimentaţia omului sănătos”, ed.Contact, Iaşi, 1995

23. GRANUM P.E.: ”Bacilus cereus and its toxins”, J Appl Bact., 2006, 76, 61

24. GUERRANT R.L. si colab.: ”Prospective study of diarrheal illness in north-heastern Brasil:

patterns of disease, nutritional impact, etiologies and risk factors”, J Inf Dis, 2005, 148, 986

25. GYLES C.L.: ”Escherichia coli cytotoxins and enterotoxins”, Can Microbiol Review, 1992,

38, 734

79