BuletinulComisiei istorice a Romaniei

Vol. VII.

BUCURESTI

Tiparul aeziimantului tipografic Datina Romaneasc8"Valenii-de-Munte

1928

www.dacoromanica.ro

COMISIUNEA ISTORICA A ROMANIE! IN 1928

N. Iorga, presedinte

D. Russo, membru

I. Nistor, ?IS. Puscariu, 71Al. L'ap'ddatu ,,

R. Caracas, secretor.

www.dacoromanica.ro

BuletinulComisiei istorice a Romaniei

Vol. VII.

BUCURE5T1

Tiparul wziimantului tipografic «Datina RomAneascii»VAlenii-de-Munte

1928

www.dacoromanica.ro

P. P. PANAITESCU

IOAN BOGDANqi

Studiile de istorie slava la Romani

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

Pag.

Importanta studillor slave pentru istoria romana VPrecursor!' VILoan Bogdan, PregAtire metoda ... VIICritIcA de izvoare publicatli VIIIStudille lui asupra crganizaril soclale XIIStudii asupra relatiilor cu popoarele slave gi informarea streine XVOpera de organizator XVIAnexe; Bibliografia scrierilor tui I. Bogdan, Studii l editii de cronice

§l documente XXIDAri de seamA note marunte XXVIII

$i

stiintei

$I

pt

. . . ...... . .. . . ..... .

. . .....

www.dacoromanica.ro

LOAN BOGDANqi studiile de istorie slava la Romani 1

Importanta studiilor slave pentru istoria romans. Pro-blema influentei slave la Romani este capitals pentru toata desvol-tarea istoricg a neamului. Ceia ce au fost Germanii pentru romani-tatea din apus : poporul barbar care a distrus unitatea antics, dandna$tere natiilor romanice, au fost pentru not Romanii Slavii. In-fluenta for exercitatg mai intgiu sub forma triburilor Inca nedeplindiferentiate la Inceputul evului mediu, apoi sub forma bulgarg,sarbg, polong $i ruseascg, a lgsat urme in toate domeniile viefiinoastre sociale, politice $i culturale : limba, toponimia, formatiisociale, organisarea statului, biserica, dreptul, cancelaria, literatura,arta.

Influenfa slava n'a fost tratatg Inca de nimeni in intregul ei, in-tro lucrare de sintezg. Aceasta din pricing cg studiile slave, delifundamentale pentru cunoa$terea istoriei noastre culturale, au fostabordate relativ de curand numai de cercetatori. Ma'ndri de origi-nea noastra latina consideram influenfa slava in trecutul nostru cao path' ; despre ea nu trebuia sg vorbim. In special $coala latinistadin Ardeal a intrefinut aceasta stare de spirit dgungtoare $tiintei 2.

1 Lectie de deschidere a conferintei Istoria Slavilor .fi a legaturilor forcu Romanii" firma la Facultatea de Litere din Bucure0i (10 Februar 1927).

2 Cf. Petru Maior, mkt-fa pentru Inceputul Romdnilor in Dacia. (Din scrie-rile lui Petru Maior, vol. I), Budapesta i Gherla, 1883, p. 317. Prin introdu-cerea alfabetului chirilic ca§una... acea barbarie, adeca acel intunerec i nq-tiinia, In care i astazi zace Moldova... de unde toti Romanii... cu acela0 Intu-nerec 0 ne0iinta bra acoperiti : Netndoit lucru este ca izvorul a toata ne-fericirea Romdnilor se trage din urgia Grecilor fi dupd danfii a Sdrbi-lor" [Slavilor]. Cf. 0 Aron Densusianu, Istoria litnbii fi literaturii romdne,14, 1894 (ed. a 11-a), p. 73: Unul din cele mai nefericite evenimente pentrulimba, cultura ¢i chlar conservarea elementului roman, a fost contactul Roma-

www.dacoromanica.ro

VI P. P. Panaitescu

Deasemenea i ura vechilor generafii contra Rusiei, teama ea ac-centuarea influentei slave sä nu fie un argument pentru tendintelecotropitoare ale acestei teri slave, au pus piedeci in calea desvol-tarii studiilor slave la noi. Motive de ordin politic asamanator :ura impotriva Grecilor i mai ales a Fanariotilor facusera sa in-tarzie la noi cercetarea §tiintifica a influentei grece§ti.

Asemenea motive de ordin sentimental §i politic nu trebuie safie luate in seams de tiint.a. Vechiul regim" a fost in ladle noas-tre slay 0 bizantin §i cine vrea sa-1 cunoasca aka cum a fost, Varasä proecteze in trecut preocuparlle momentului actual, trebuie säadanceasca studiile slave i grece0. Numai aka vom putea inte-lege istoria noastra, prin ce transformari s'a ajuns de la acestvechiu regim" la cultura noastra de astazi. De altfel, cine vedein cultura slava i bizantina o forma de viata anti - occidentals, to-tal opusa spiritului in care traim astazi, se iwala. Ea este maiaproape de Europa decal de Asia prin tradifiile ei grece§ti §i ro-mane 1. Putinta unei sinteze armonioase intre elementele civilisatiiapusene i cele slave-bizantine in viata de Stat a Principatelornoastre, in vechea noastra literature, cat §i in arhitectura, dovedeOeprintr'un exemplu la indamana noastra ea nu erau deosebiri abso-lute i neimpacate.

Precursorii. Cel d'intaiu care s'a ocupat la noi mai pe largcu studiile slave a fost B. P. Hasdeu. Scotand la iveala o mul-time de izvoare polone, ruse0 i sud-slave privitoare la istorianoastra, a adus servicii nepretuite. El insa nu a considerat sla-

nilor cu Slavii si introducerea limbli slavone in biserica si In Stat". insusi I.Bogdan se apropiase la Inceput cu oarecare sfiald de studiile slave: Epocaslavona este o epoca de trista memorie In istorla tdrilor noastre; ea trebuieinsa studiata ca toate celelalte, de oare ce In ea au trait Romanii partea ceamai mare a vietii for politice independente sl ea a lAsat cele mai multe urmeasupra for ". I. Bogdan, Vechile cronici moldovenefli Ono la Ureche, Bucu-resti 189 , p. 139. .

Marele istoric rus Kljucevskij vorbind do influenta apuseand in Rusla Inveacul al XVII-lea, spune: Situatia psihologicA a influentei apusene in Rusiain veacul al XVII-lea nu e aceia a contactului intre barbarie si civilisatie, clintre cloud civilisatii, civilisatia slavd-bizantina conteazA ca atare cel putin Indomenlul formelor politice, a bisericii si a stdrilor sociale... in veacul at XVII-lea se Intalnesc doud civilisatii, ambele europene", Kljucevski, ad1WHOt 5/11R1-Hit RS POCCiH XVII B. (Influenta apuseand In Rusia In veacul at XVII-lea),ir, Gonpoesi iPitocolltiii. XXXVI. St. Petersburg, pp. 138-139).

'

www.dacoromanica.ro

loan Bogdan si studiile de istorie slava la Romani VII

vistica", stiinta slava, ca un domeniu deosebit si bine definit. Cu-noscand limba ruse si cea polona din imprejurari familiare, s'aputut folosi de izvoarele slave in cercetarile Jul de istorie romans.N'a studiat insa influenta slava la noi deosebit de alte influente,izoland-o pentru a o putea defini. Ace Iasi lucru se poate spune side ceilalti slavisti" dinainte de I. Bogdan, ca de pilda de epis-copul Melhisedec, care facand studii teologice la Chiev, a invatatastfel o limba slava si s'a putut folosi de ea in cercetarile lui.

Joan Bogdan. Pregatire metoda. Cu totul dimpotrivastau lucrurile cu adevaratul intemeietor al studiilor de istorie slavala noi : loan Bogdan. Nu o intamplare din biografia lui a facutea sa vie in contact cu limbile slave, ci el a pornit la studiul lirn-bii si istoriei slave cu deplina constiinta a nevoii stiintifice a aces-tor studii. Acest fapt, care da o garantie de seriositate operii lui,este completat de altele, din care vom intelege ca a vazut studiileslave ca o discipline deosebita si le-a abordat ca un om de stiinta.

Mai intaiu, in afara de calatorii de studii mai mutt sau mai pu-tin indelungate in Polonia si Rusia, a tinut sa se initieze in do-meniul cercetarilor sale $i in Apus, la Viena si ih Germania. A-ceasta i-a dat putinta sa priveasca lumea slava din afara, din scolicare erau desbarate de orice partialitate nationals si stramtime devederi locale, avand prilejul in acelasi timp sa incadreze cunostin-tele sale intr'o metoda stricta. loan Bogdan a fost asa dar, ceiace nu putusera fi un Hasdeu si uni Melhisedec, un om de stiintaoccidental. Un om de stiinta este acela care face abstractie de elinsusistiinta cere absolute obiectivitate scopul lui este adevarul,care poate fi scos numai din materialul ce are Ia indemana, sicercetat cu ajutorul metodei. Din stiinta moderns se ridica un in-vatamant moral aproape religion : umilinta, inabusire a personali-tatii deplin acceptata, inchinare catre adevar, oricare ar fi preju-decatile ce ai lovi. Un astfel de om de stiinta a fost loan Bog-dan, unul din cei dintai in tars la noi ; el a grabit astfel trece-rea de la scoala romantics Ia cea stiintifica.

0 alts consideratie ce trebuie facuta asupra operei lui Bogdaneste ca el a privit problema cercetarilor de istorie slava la noi, nuatat ca o chestie de influente externe, ci dinauntru in afard. Inadevar se poate spune ca exists o problems slava interim roma-neasca. In primul rand exists izvoare istorice si literare slave scrisela noi in tars de Romani : mii de hrisoave, acte oficiale, scrisori

gi

www.dacoromanica.ro

VIII P. P. Panaitescu

(d. p. corespondenta domnilor, boerilor $i targovetilor no$tri cuora$ele ardelene), apoi cronici $i scrieri religioase. Exists deci oliteratures slavo- romdna. Limba acestor hrisoave $i cronici nu estechiar limba medio-bulgara in TaraRornaneasca, sau cea ruteana inMoldova, e adesea resultatul unei contopiri : in Tara-Romaneascainfluente sarbe$ti $i bulgare$ti, in Moldova, rutene, polone $i me-dio-bulgare, $i in plus in ambele Principate influenta limbii roma-nesti vorbite. Aceasta lim' specials $i aceasta literature merits safie studiate pentru ele insasi. Existenta unei toponimii slave petot teritoriul romanesc, precum $i adanca influenta slava in limba,dovedesc o veche conlocuire cu populatii slave mai tarziu desna-tionalisate. Aceasta arata ca in studiile slave la noi nu e vorbanumai de influente din afar'. De $i nu suntem un popor slay, amavut o culture slava, care nu e identica cu culturile popoarelorslave vecine. Stiinta care se ocupa cu aceasta culture este o parteintegrant' din studiul istoriei, limbii $i literaturii popoarelor slave$i in afar' de interesul ce-I are pentru noi, este necesara $i cer-cetarilor slave in genere.

De aceia I. Bogdan s'a ocupat mai mult cu cercetarea isvoarelorslave interne $i cu institutiile social-politice romane$ti de origineslava, lasand pe al doilea plan influentele propriu zise ale popoa-relor slave.

Criticg de isvoare si publicatii. La inceputul oricareicercetari istorice stau isvoarele $i loan Bogdan a consacrat o mareparte a activitatii sale publicatiilor de isvoare slave interne privi-toare la istoria romans. Cum aceste isvoare sunt la inceputul vietiinoastre istorice $i culturale, de au o important' foarte mare.

In primul rand stau cronicile slave din Moldova, inceputul isto-riografiei noastre. Analele slave can cuprind istoria veacurilor XIV$i XV din istoria Moldovei, numite de Bogdan letopisetul de laBistrita" $i letopisetul de la Putna", precum $i continuarea for inveacul XVI : letopisetele lui Macarie, Eftimie $i Azarie, au fostdescoperite $i publicate de I. Bogdan, care revela astfel istoricilorcele mai vechi anale ale tarii, pe cand pans la el cronica lui Urechedin veacul XVII era singurul isvor de acest fel pentru istoria vechea Moldovei '. Aceste descoperiri ale lui Bogdan represinta nu

' I. Bogdan, Vechile cronice moldovene#i plina la Ureche. Bucure*ti 1891cuprInde: Letopisetul de la Putna" Cronica moldo-polonA" Cronica anonImA"(din compilatia rasa VoskresenskajA Letopis"), Cronicile lui Macarie §i Eftimie.

www.dacoromanica.ro

loan Bogdan til studiile de istorie slava la Romani IX

numai unele din cele mai pretioase isvoare istorice, ele sunt pen-tru istoria culturii de o importanta netagaduita, caci cronicele slaveformeaza cea dint5i incercare de scriere originals in Wile noastre.

Publicarea cronicilor slave ridica o serie intreaga de grele pro-bleme de metoda. Era vorba mai intai de editare si traducere.De§i li s'au adus unele obiectii de amanunte, editiile si traducerilelui loan Bogdan raman si azi un model greu de atins de cerce-Mori. In acela§i timp erau insa si probleme de critica: trebuiastabilit locul unde au fost scrise cronicele, epoca : daca sant con-temporane cu evenimentele, autorii lor, legaturile dintre dansele icu istoriografia moldoveneasca posterioara, in sfarit modelele lor.

La toate aceste intrebari loan Bogdan a cautat sa dea raspun-suri, e adevarat ca cercetarile ce au urmat au infirmat unele dinele. In privinta locului unde au fost scrise cronicile era de parereea cele doua mai vechi au fost scrise in manastiri demne0 §i acautat A stabileasca i ce anume manastiri : Bistrita si Putna'lacwirile de veci ale lui Alexandru cel Bun i $tefan cel Mare.Nu e locul A intram aci in aceasta discufie. Fapt este ca azi nuse mai poate sustine denumirea de Ietopiset de la Bistrita 2", tarunit cercetatori admit ca avem a face cu cronici de curte $i nude manastire ''. In privinta epocei in care au fost scrise celemai vechi cronici, loan Bogdan presupune ca este domnia luiAlexandru cel Bun ', critica mai noua admite epoca lui $tefan celMare

Gasirea autorilor celor mai vechi cronici nu e posibila ; dintreautorii cronicilor din veacul XVI identificarea facuta de Bogdan acronicarului Eftimie, cu Eftimie episcop de Radauti, este indoel-

(dem. Cronice inedite atingatoare de ist. Romdnitor. Bucuresti 1895, cuprinde:Letopisetul de la Bistrita" Cronica moldopolonA" (dupa ms-ul din St. Peters-burg) ,, Cronica polona In proza de Miron Costin". ldem. 1 etopiseful lui AzarieAnal. Acad. Romdne, lstor. 31.1909, cuprinde o coml ilatie compusA din leto-pisetul de ih Putna, Cronicile lui Macarie si Azarie.

' I. Bogdan, Vechile cronice, pp. 33-34 si, idem Cronice inedite, pp. 19-20.2 Cf. St. OrAsanu. Ceva despre cronicele Moldovei, ConvorbIrt Lite, are,

31, 1897, pp. 531-532.8 I. Minea, Cercetarl Istorice, in! I, 1925, p. 213 si I. VIAdescu, Isvoarele

istoriei Romdnilor, Bucuresti [i925], pp. 83-89.' I. Bogdan, Vechile cronice, p. 25. !dem, Cronice inedite p. 20.i $t. OrAsanu, o. c., p. 660.

www.dacoromanica.ro

X P. P. Panaitescu

nica Cat despre legaturile cronicelor intre ele, nu e Inca stabilitdad avem a face la inceput cu doua cronici independente, saucu variante ale unei cronici unice. In on ce caz, a fost o conti-nuitate literara in istoriografia moldoveneasca : cronicele din vea-cul XV au fost continuate in veacul urmator, alcatuindu-se compi-latii, cari porneau de la intemeiere. Traduse in limba romans subnumele de letopiset moldovenesc", stirile lor au trecut prin inter-mediul acestuia in cronica lui Ureche, dand astfel nastere istorio-grafiei moldovene din veacul XVII. In trecut cronicile slave dinMoldova se leaga cu istoriografia slavo-bizantina. I. Bogdan a avutmeritul de a fi descoperit modelul cronicarilor Macarie si Azariein traducerea slava a cronicei bizantine a lui Manasses.

Tot asa de importante si fundamentale pentru istoria romanssant colectiile de documente slave publicate de I. Bogdan, in spe-cial corespondenta din tarile noastre cu Brasovul (RelagileRonthne,sti cu Bra,sovul. ed. II, Bucuresti 1905) $i Documentelelui ,Ste fan cel Mare. (II volume. Bucuresti. 1913). $i aci se puneauprobleme grele de tehnica $i critics : editate, traduceri, datare,comentarii. Se poate Insa spune, mai ales In privinta documentelorlui Stefan cel Mare, ca nimeni la noi nu I-a Intrecut In resolvirealor. Istoricul rus lacimirski scria despre aceasta publicatie a lui I.Bogdan : Cunosteam eruditia domnului Bogdan, totusi noua sapublicatie Intrece toate asteptarile... Totul sta la o asaincat primul nostru gaud la vederea editiei savantului roman est:.amestecat cu invidie : de ce n'am isbutit $i noi sa facem cevaasemanator cu documentele sud slave $i vechi rusesti ?"

Documentele editate de I. Bogdan au avantajul de a fi publicatein colectii marl cu indice $i comentarii, ceia ce face usoara con-sultarea lor. In adevar numai asa ar trebui publicate documente $inu risipite In reviste sau brosuri mici. Documental nu are o indi-vidualitate a lui, decat in cazuri exceptionale de unicum", eltrebuie sa stea in colectii, corpusuri, unde toate elementele lui sa

6 Cf. P. Syrku, Hsi& HCn1JP1H CHOWEHIH Pvcciixs CIS PSAMHAMH.(Din istoria legaturilor Rusilor cu Romanii) In, Hs rkerniii% oniA-kniui at Pvcck.iittaZiKa H CAOHICHOCMH HMR. fIK4A. HaSK. St. Petersburg. III, pp. 495-496.

A. I. lacimirski. Recenzie: I. Bogdan: Documentele lui Stefan cel Mare§i Documente false atribuite lui Stefan cel Mare, brosura In cs°, (f. be §idata) p. 1.

jarii-

inaltime,

www.dacoromanica.ro

loan Bogdan si studille de istorie slava la Romani XI

se regaseasca in indice $i unde descrierea elementelor comune säse poata gAsi in introducere. Comentariile lui Bogdan la docu-mentele lui Stefan cel Mare formeaza un adevarat repertoriu alinstitufiilor vechi romanesti, precum $i un repertoriu geografic alvechilor sate din Moldova, a caror asezare pe harts s'a silit s'ogaseasca, deasemenea un glosar indispensabil al limbii slavo-mol-dovenesti si al primelor cuvinte romanesti strecurate in documenteslave. Spre deosebire de editorii anteriori, Bogdan in comentariilelui la documente nu urmareste atat persoanele, cat institufiile so-ciale, politice $i economice. El a infeles cA notele genealogice $ibiografice la documentele din veacul XV sant in genere inutile,pentru cA e o ambifie zAdarnica sä urmarim familii Intr'o epocA incare nici nu exists nume de familie, iar comentariile istorice asu-pra domnilor $i boierilor cari dau hrisovul sant deplasate in acteinterne. Acestea nu sant acte politice $i comentariul trebuie säurmeze natura actului, care in cazul hrisoavelor este economic-administrativ.

0 obiecfie care s'ar putea aduce edifiei lui Bogdan a docu-mentelor lui Stefan -cel -Mare este cA n'a insofit toate documentelede traduceri ; limba slava nu este Inca asa de raspandita intre is-torici, ca sä ne putem lipsi de traduceri, cum se face curent depild5 cu limba latina. .

Pe Tanga documentele interne 1. Bogdan publicase Inca din 1893in colecfia Hurmuzaki trei volume de documente polone privitoarela istoria noastra dupa copiile pastrate la Academia RomanA 1.Cunoscutul istoric polon T. Korzon, recenzand aceasta publicatie,deli face multe critici, uneori nedrepte, asupra, alegerii documen-telor, greselilor de lectura, traduceri $i dat5ri, socoate colecfiafolositoare $i pentru istoricii poloni, cAci confine multe documentedin arhivele polone necunoscute acestora 2.

Ceiace completeaza valoarea edifiilor lui Bogdan sant studiile$i publicafille lui in legatura cu stiinfele ajutatoare ale istoriei. Sepoate spune a el este intemeietorul stiinfelor ajutatoare aplicatela istoria noastra. I. Bogdan a atins mai multe din domeniile a-cestor stiinfe : paleografie slava (cu Albumul paleografic. Bucu-

Hurmuzaki. Documente. Supliment, II, 1-3 cu traduceri francese de I.Skupiewski,

' T. Korzon, in, Kwartalnik Hystoriczny. Lemberg, 1901, pp. 113-118.

www.dacoromanica.ro

XII P. P. Panaitescu

re.5ti 1905 publicatia postuma, Album paleographique moldave,Bucarest, 1926), diplomatica, in special introducerea la Documentesi regeste privitoare In relotiile Terii Romdnesti cu Bra,sovul,Bucure$ti 1902, ed. I -a, formeaza un tratat complet de diplomatica,singurul ce avem in limba romans asupra documentelor slavo-ro-mane ', studii asupra limbii textelor : Ueber die Sprache der eiltestenmoldawischen Urkunden. in, Zbornik u slave V. lagita. Berlin 1908,pp. 369-77). In special in critica autenticitatii a fost un maestru,izbutind sä descopere o multime de falsuri in documentele slaveprivitoare la terile noastre, ca diploma barlAdeana din 1134, di-ploma lui Caliman Assan, corespondenta lui Stefan-eel-Mare cupatriarhia de Ohrida, etc.

Studiile lui asupra organizrii sociale. lntr'o serie decomunicki la Academia Romans in cateva articole in Convor-birl Literare", I. Bogdan a dat resultatele cercetarilor sale asuprastructurii sociale a poporului nostru la inceputurile vietii lui de statEl era de parere ca istoriografia noastra trebuie sa devie socio-logica" are meritul de a fi deschis calea acestor cercetari so-ciale, cari au fost continuate supt impulsul dat de dansul. I. Bog-dan n'a dat o teorie completa asupra stArilor sociale in trecutulnostru a evolutiei lor, cum au incercat Radu Rosetti C. Giu-rescu, ci s'a multumit sa cerceteze cateva chestiuni fara sa atacetoga problema in miezul ei. Se desprinde tott4i din aceste cer-cetari o concepfie asupra originelor societatii romane0i, pe care

In limba rust este incercarea lui laciminski. EitiAdWKIA rpamoirizi BXHAAEOIVAZISWIECKOMR H AHFIAdON141111-IECKOMX 0111HOHIfilif. (Hrisoavelemuntene din punct de vedere paleografic si diplomatic), asemenea atiOAMK-CKlitt rptIMOHIS1, $i, GAIIIIRtHCKIth 60411106Ottil'Oin, PirceicH 4S11110A0PH4ICKiH ki*CHIHHHI. V arsovia, 1905'. pp. 49-6:, 1905 ',pp. 171 -19b, 1906' pp. 1-15 si separat.

Originea Voevo latului la Romani, Analele Acad. Rom., ist. 24, 1902.Despre Cnezii rom., ibid., 26. 1904. Cateva observalii asupra indatoririlormilitare ale cnezilor $i boierilor moldoveni, ibid., 20, 1907. DocumentalRazenilor din 1484 fi organizarea armatel Moldovene in sec. XV, ibid.,30, 1908. Ohaba, ohabnic. Convorbiri Literare, 40, 1906, pp. 2 5-'49, Re-cenzie: Radu Rosetti. Pomantul, satenli stapanii in Moldova : ibid., 41.1907, pp. 209-21 I.

I. Bogdan, lstoriografia romans problemele ei actuate. Discurs de re-ceptle, la Academia Romana, p. 18.

$i

$i

$i

$i $i

rp.imoinya 07.nm

'

pi

pi

www.dacoromanica.ro

loan Bogdan §1 studiile de istorie slava Ia Romani XIII

o vom schita mai jos : El considera neamul romanesc ca o uni-tate in privinta structurii sociale, la origine institutiile sale funda-mentale au fost aceleasi $i numai mai tarziu, supt inraurirea im-prejurarilor politice deosebite, au evoluat in chip divers. De a-ceia el cerceteaza in acelasi timp starea cnejilor la toate ramurilepoporului roman : in Tara-Romaneasca, Moldova, Ardeal, Serbia,coloniile din Galitia. Aceasta institutie a cnejilor, in can vede pesefii unor comunitati agrare inainte de inceperea vietii de stat, oconsidera ca cea mai veche institutie social politica la noi. Maimult : desi poarta tin nume slay, el socoate ca sub dansul seascunde o institutie specific romaneasca, Latina. (Cf. dubletul cnez-jude). Ea nu se regaseste sub aceas a forma la niciun popor slay.Cat despre Voevozi, admitea ca poate fi un imprum.ut de Ia Slavi,dar inainte de formarea primelor state slave.

Cnezii sant la origine, dupa I. Bogdan, representantii unui satstapanit in devalmasie de sateni, fats de stapanirea superioara.Cnezul e intemeietorul sau urmasul intemeietorului satului, care aadus colonistii pe locul pustiu sau pe mosia regelui. Aceasta sta-panire a parnantului : devalmasie $i un cnez in fruntea teranilor eracea mai veche forma de proprietate la Romani, numai mai tarziu,de la intemeiere, se formeaza proprietatea boiereasca. Aceasta eintemeiata pe privilegiul domnesc spre deosebire de proprietateain devalmasie de tip vechiu", bra privilegiu. Cnezii de pe mo-$iile regale in Galitia $i Ungaria devin representantii comunita'tiifats de fisc $i de administratie, iar pe mo$iile boieresti devi i re-prezentantii ei -NO de boierul stapan. (In Tara-Romaneasca, e drept,nu se constata asemenea cnezi, aici cnez e sinonim cu mosnean,teran liber, mic proprietar, ceiace Bogdan socote ca este o formaposterioara evaluata din forma veche a institutiei pastrata in Mol-dova, Ungaria $i Galitia.) Proprietatea nobiliary boiereasca era dupaBogdan, de tip feudal apusean. Pa cand proprietatea veche ro-maneasca" in frunte cu cnezii era ceva specific romanesc, cealaltaera un fief, un beneficiu dat de domn in schimbul obligatiilormilitare. Nobilitatea nu era un titlu sau o functie, ci era condi-tionata de stapanirea pamantului, iar proprietatea bazata pe privi-legiul dat de domn era indisolubil legata de slujba military".Armata era in veacul al XV-lea nationala, formats in primul randde boieri cu cetele for de terani.

Se pot aduce multe obiectii acestor teorii ale lui Bogdan. in

www.dacoromanica.ro

XIV P. P. Panaitescu

special studiile lui C. Giurescu, care a pus in circulatie o marecantitate de material istoric inedit, au schimbat mutt fata lucrurilor.Giurescu a ajuns la concluzia ca forma cea mai veche a institu-tiei cnejilor este cea din Tara-Romaneasca (cneji = oameni liberi,proprietari), iar celelalte forme sant derivate. N'am avea, deci, aface cu o institutie in parte politica (cnejii inlocuind autoritateasuperioara Inainte de intemeiere), ci cu una pur socials. Pe de altsparte, nu se poate vorbi de o deosebire esentiala Intre satele detip vechiu", cnezale si proprietatea boereasca boierii se con-funda adesea cu cnejii, termenii sint la origine sinonimi. Rezultadin aceasta identitate a cnejilor si a boierilor ca nu exists o pro-prietate boereasca feudala, beneficiara, ci la origine proprietateaera independents de privilegiul domnesc, probabil anterioara Inte-meierii domniei (daca admitem ea institutia cnejilor = proprietari ingenere, e general romaneasca si anterioara vietii de stat). Privile-giul domnesc este mai totdeauna o intarire, foarte rar o danie,si asemenea danii cu greu se pot identifica cu beneficiile apusene.De altfel doua chestiuni fundamentale, cari ar lamuri problema, nusant Inca studiate de loc : proprietatea domneasca, care ar trebuicercetata, ca sa se vada daca Domnul avea de unde da beneficii",cari sa creieze o class intreaga 2 si organizarea armatei, din cu-noasterea careia am afla daca in adevar era formats din cete con-duse de boeri (deci daca nobilitatea era. legata de slujba militara) 3.

Oricum, loan Bogdan are marele merit de a fi adus cel dintaiin cercetarea institutiilor sociale si politice din trecutul nostrn me-toda cercetarii numelor", intrebuintata in studiile similare din Oc-cident. Orice institutie e cercetata sub numele ei ca si cum ar fiun cuvant pentru un dictionar. Cuvantul cautat, d. e. cnez" voi-nic", este luat in fiecare document sau izvor de alts natura cuintelesul sau in fraza in care e pomenit si se ajunge astfel la unsens complet, cu toate variantele de intelesuri dupa provincii sauepoci. Astfel, de pilda, studiul lui I. Bogdan asupra vechii armate

C. Giurescu Despre boeri. Bucuresti, 1920, pp. 71 si urm.Raspunsul pare de pe acum negativ : Domnul nu avea la indemana alte

proprietati de cat targurile cu ocoalele for si locurile pustii." Bogdan In cercetarile lui s'a bazat numai pe anume privilegil ale coloniilor

de drept moldovenesc" din Galitla si pe documentul Razenllor din 1484, ceiace e insuficient ca material.

www.dacoromanica.ro

loan Bogdan ;ii studiile de istorie slava la Romani XV

moldovenesti : Documentul Razenilor", este la urma un adevaratdictionar de termeni technici militari.

Deasemenea Bogdan a atras cel dintai atentia ca institutiile so-ciale si politice, avand de obicei o evolutie foarte lenta, pastreazaanume forme stravechi din epoci asupra carora nu avem informatiidirecte. Asa e cazul cu epoca anterioara intemeierii principatelornoastre. Prin aprofundarea epocilor cunoscute" am putea luminasi aceasta epoca, asupra careia documentele tac '.

In sfarsit prin cunoasterea limbilor slave si a celei ungare, I.Bogdan a putut face o &dare comparalivc1 in studiile de insti-tutii, cari poarta mai toate nume slave si unguresti.

Studii asupra relatiilor cu popoarele slave si infor-marea stiintei strgine. Precum am aratat mai sus, I. Bogdana lasat pe al doilea plan studiul relatiilor noastre istorice cu po-poarele slave vecine, ocupandu-se mai mull cu problemele slaveinterne. Totusi a consacrat cateva lucrari mai marunte si acestorrelatii. Astfel in brosura Rominii ,si Bulgarii" (Bucuresti 1895),socoate ca poporul slay care a avut influenta culturala cea maiadanca asupra noastra este cel bulgaresc. El ne-a transmis culturabizantina, asezaminte bisericesti si politice, literatura si arta reli-gioasa.

Cateva studii sant consacrate relatiilor noastre cu Rusia, depilda traducerea calatoriei rusului Trifon Corobeinicov (la sfarsitulveacului XVI) 2, povestirile rusesti despre Vlad Tepes '', relatiilemitropolitului Dosoftei cu Rusia 4, allele relatiilor cu Sarbii 5.

Dar precum isvoarele istorice ale popoarelor slave pot sluji is-riografiei romane, tot astfel slavistica romans" poate sluji, precumam spus, istoriei culturale slave in genere. Astfel rezultatele cer-cetarilor lui I. Bogdan nu intereseaza numai pe Romani, ci stiintaslavistica in genere, dovada recenziile intinse asupra operilor luiin Rusia, Polonia si in organul german de slavistica : Archly fiir

1 I. Bogdan, Istoriografia roman& p. 7,' ,,Arhiva", Iasi 1, 1889, pp. 762-764.3 Vlad Tepes ,si naratiunile germane ,si rusefti asupra lui. Bucureat1,1896.

0 scrisoare a Mitropolitului Dosoftei din 1679. in, Analele Acad. Rom.ist., 34, 1912

5 Un hrisov al regelui $tefan Miliutin. Convorbiri Literare, 24, 1890, pp.484-495. 0 povestire sarbeasca despre imparatul Traian. Arhiva" la0, 4.1893, pp. 321-323.

www.dacoromanica.ro

XVI P. P. Panaitescu

slavische Philologie" '. De aceia o parte a activitatii lui sta 'ininformarea stiintei streine, el devine astfel un om de stiinta eu-ropean. Caracteristic e faptul ca a tradus in limba germana pentrurevista citata articolul sau despre Cnezi Colaborarea lui la Ar-chiv" nu se margineste la acest studiu, el publics tot acolo cro-nica sarbo-bulgara dupa un manuscris din Kiew, unul din celeimportante si mai vechi isvoare analistice interne pentru istoriaacestor doug popoare Tntre scrierile postume ale lui Bogdan esteeditia cronicii bizantine a lui Manasses tradusa in medio-bulgara,un text de mare importanta pentru studiul acestei limbi si pentruistoria culturala a popoarelor ortodoxe 4.

Opera de organizator. Figura lui I. Bogdan n'ar iesi com-pleta din expunerea operei sale, daca n'am accentua si rolul saude organizator. El a fost un sef de scoala prin excelenta ; era deparere ea istoriografia moderns nu poate fi de cat o lucrare decolaborare din cauza grelelor si migaloaselor cercetari statisticea editiilor pe cari le cere, precum si din cauza imensei extensiunia domeniului istoric, care face necesara o repartizare armonioasaa muncii. Ca director al Convorbirilor Literate" a stiut sa facadin aceasta revista un organ istorico-filologic, fara ca sä rupacontactul cu publicul mare. In jurul lui a grupat toate fortele realeale stiintei istorice filologice, ca N. Iorga, V. Parvan, S. Puscariu,D. Onciul, St. Orasanu, G. Popovici, G. Murnu, P. Cancel, etc. Maitarziu a fost in fruntea Comisiunii Istorice, care a insemnat o eranoted in publicatiile noastre de cronici si documente. Alaturi deN. lorga, C. Giurescu, D. Russo, I. A. Candrea a prezidat laaceste lucrari excelente ca stiinta technics, eleganta si probitate.

Isi dedea seama ca este chemat sa schiteze programul mareiopere de munca asociata ; care trebue sa fie istoriografia romans

' V. in bibliografia anexata indicatlile pentru recenziile lui Jire0ek, Syrku, Ia-cimirki, Korzon, sub I. Bogan. Vechile cronici moldovenefti plind la Ureche,Hurmuzaki, Documente, Supliment II. Cronice inedite, Vlad repef. Rela-tiile Torii romanefti cu Brafovul. Documentele lui Stefan cel Mare.

' 1. Bogdan, fiber die rumdnischen knesen. Archie f. slow Philologie.25. pp. 522-43, 26. pp. 100-114.

Idem, Ein Beitrag zur bulgarische. n and serbischen Geschichtschreibung,ibidem, 13' 1891 Cf. 0, Eine bulgarische Urkunde des Caren Joan Sracimir,ibidem. 17. 1895, pp. 544-7.

C. Manasses. Cronica lui, traducere medio-bulgard, ed. I. Bogdan. Bu-curesti, 1922.

si

si

www.dacoromanica.ro

loan Bogdan si studiile de istorle slava la Romani XVII

$i a facut-o cu destula largime de vederi in discursul sat' de re-cepfie la Academia Romans (Istoriografia romans $i problemele eiactuate). I. Bogdan vede in istoriografla romans mai multe faze,faza care incepe acum o nume$te sociologica", dar e evident aprin acest termen intelege de fapt o faza culturala", in intelesulunui studiu a tuturor manifestarilor de culturala materials $i spi-rituals ale societatii romane in trecut. Pentru a ajunge insa laaceasta trebuesc edifii de cronici, inscriptii $i documente, manualede $tiinte ajutatoare : paleografie, diplomatick liste de divanurietc. Este vorba de un Intreg program de lucru pentru generatialui $i pentru cele viitoare.

Astfel insemnatatea studiilor lui Bogdan nu sta numai la rezul-tatul for $tiintific, ci sant $i un indemn de urmat pentru noi.

2

www.dacoromanica.ro

ANEXE

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA SCRIERILOR LUI I. BOGDAN

[Abreviatiuni : Anale. Acad. Rom. ist. = Analele Academiei Ro-mane, memoriile sectiunii istorice. Seria II. Anale. Acad. Rom.desb. = idem partea administrative $i desbateri. Arhiva -- Arhivasocietatii $tiintifice $i literare din Iasi. Cony. Lit. = ConvorbiriLiterate.]

Studli gi editii de cronici i documente.

1. Istoria coloniei Sarmizegetusa. Partea I, cu un apendice, tezade licenta. Iasi. Tipografia .lucrAtorilor romani asociati. 1885, in8 °, 50 pp.

2. Raport asupra $coalelor secundare din Germania. Bucure$ti.Carol Gobi. 1886, in 8'. 260 pp.

3. Cateva manuscrise slavo-romane din biblioteca impel-laid dinViena. Anale. Acad. Rom. ist. XI. 1889. 29 pp.

4. Cinci documente istorice slavo-romane din biblioteca impe-rials din Viena. Anale. Acad. Rom. ist. XI. 1889. 35 pp. cu 4 plan$e.

Redenzie. A. D. Xenopol in Arhiva" I. 1889 p. 601.5. Diploma barladeanii din 1134 $i principatul Barladului. Anale

Acad. Rom. ist. XI. 1889. 48 pp.6. Calatoria lui Trifon Corobeinikov prin Moldova la anul 1593

in, Arhiva, I. 1889, pp. 762-764.7. Frantz /VlikkAich, in Revista Noua, II. 1889. pp. 111-115.8. Analiza critics a catorva notice despre introducerea limbii

slave in biserica romang, in Cony. Lit. XXIII. 1889. pp. 295-317.9. Diploma lui loan Calliman Assan din 1192. Cony. Lit. XXIII

1889. pp. 449-458 ; XXIV. 1890. pp. 147-149.10. Io" din titlul domnilor romani. Cony. Lit. XXIII. 1889.

pp. 721-738.

' Sant recunoscator pentru cateva indicatii d-lor profesori D. Russo tii pi eotN. Popescu, carora Fe exprim ilwitumirile mele.

www.dacoromanica.ro

XXII P. P. Panaitescu

11. Un hrisov al regelui Stefan Miliutin. Cony. Lit. XXIV. 1890pp. 488-495.

12. Glose romane inteun manuscris slay. Corm Lit. XXIV. 1890pp. 727-752.

13. Ein Beitrag zur bulgarischen and serbischen Geschichts-schreibung, in, Archiv fiir Slavische Philologie. XIII. 1890 pp. 481-536.

Recenzie. C. Jirerek : Zur Wiirdigung der neu entdeke bul-garische kronik, in, Archiv fiir Slavische Philologie. XIV. 1891,pp. 255-277.

14. Vechile cronice moldovene0 pans la Ureche. Bucure0.Carol Gobi. 1891 in 8' XII + 291 pp. ± 2 plage.

Recenzii. C. Jire6ek. in Archiv, fir Slavische Philologie. XV.1892, pp. 81-91, reprodusa in Cony. Lit. XXVI. 1893 pp. 686-694.

N. Ionescu in Anale. Acad. Rom. desb. XV. 1893pp. 339-341.

I. Bianu in Revista Noua IV. 1891 pp. 431-432.15. 0 evanghnlie slava cu traducere romans in secolul XVI.

Cony. Lit. XXV. 1891, pp. 33-40.16. Un lexicon slavo-roman din secolul XVII. Cony. Lit. XXV.

1891 pp. 193-204.17. 0 traducere moldoveneasca din veacul XVII a viefii lui

Bertoldo. Cony. Lit. XXV. 1891, pp. 315-324.18. Manuscrise slavo-romane din Kiev. Cony. Lit. XXV. 1891,

pp. 503-511.19. Morfologia limbei paleo-slovenice, edifie autografata. Bucu-

re0i. Carol Gobi. 1892, in 4', 84 pp.20. Hurmuzaki. Documente privitoare la Istoria Romanilor. Su-

pliment II. (Documente din arhivele polone), cu traducere francesade I. Skupiewski. Bucure0. I. V. Socec, in 4°. (Vol. I, 1893,XXXIV + 652 pp. Vol. II. 1895, XXXII + 624 pp. Vol. III fasc. I,1900, 312 pp.

Recenzie. T. Karzon, in Kwartalnik Historyczny. Lemberg,XV, 1901, pp. 113-118.

21. 0 poveste sarbeasca despre imparatul Traian, Arhiva IV.1893, pp. 321-323.

22. Bartolomeu Kopitar. Cony. Lit. XXVII. 1893, pp. 1062-1072.23. insemnatatea studiilor slave pentru Romani. (Curs de des-

chidere la catedra de Paleoslava la universitatea din Bucure0).Bucure§ti. Socec et Co. 1894, in 8°, 43 pp.

www.dacoromanica.ro

loan Bogdan si studiile de istorie slava la Romani XXIII

24. Eine bulgarische Urkunde des Caren loan Sracimir, Archiefiir slavische Philologie. XVII. 1895, pp. 544-547.

25. Letopisetul de la Bistrita. Corm Lit. XXIX. 1895, pp.753-778.

26. Cronice inedite atingatoare la Istoria Romani lor. Bucuresti.Socec et Co. 1895, in 8', XII 204 pp. -I- 19 planse.

Recenzii. P. Syrku, in Ibittcmiia OMA*AEHHA Pticcicaro/i3KIK4 H CAOKECHOCEHH 11K4AEMIH HAM. St. Peters-burg, 1896. pp. 99-105.

$t. Orasanu. Ceva despre cronicele Moldovei. Lucrarilelui I. Bogdan. Cony. Lit. XXXI, 1897, pp. 513-532, 648-679.

27. RomAnii si Bulgarii (raporturile politice si culturale intreaceste doua popoare), (Conferinta). Bucuresti. Socec et Co., 1895in 8 °, 60 pp. Resumat (inexact) in ziarul bulgar Svoboda VI, 1892nr. 783-784. (Sofia).

28. Vlad Tepes si naratiunile germane si rusesti asupra lui. Bu-curesti. Socec et Co., 1896, in 8", XIX -1 -170 pp. 5 planse.

Recensii : A. I. Iacimirskij, I1 kcnti.A OHIAAEHH/A PSCCKAPOti1SZIK4 H CAOKfC0HCHIH HASKX. St. Peters-burg, 18971v, pp. 940-946.

Gh. GhibAnescu, Arhiva, VIII, 1897, pp. 373-378, 497-502.29) Raport pentru organizarea facultAtii de litere, Cony. Lit.,

XXX 2, 1896, pp. 645-657.30) Luptele Romanilor cu Turcii 'Ana la Mihai Viteazul si Cul-

tura veche romgneasca (dotra conferinte), Bucuresti, Socec et co.1898 in 8 ". 98 pp.

31) Scrisoarea unui anonim catre Matei Basarab, 1650, si, 0descriere a Moldovei in secolul al XVI-Iea. Arhiva, IX : 1898, pp.115-121.

32) De la eine si and au imprumutat Romanii alfabetul cirilic.in Lui Titu Maiorescn Omagiu". Bucuresti, I. V. Socec 1900,in 8 ", pp. 585-594.

Recensii : Ilie Barbulescu, Studii slavice la facultatea de literedin Bucuresti. Note critice. Bucuresti, Tipogr. D. P. Cucu, 1902,in 8 °, 24 pp., la care : I. Bogdan : Un raspuns, in Epoca" 16lanuar 1902, si I. Barbulescu, Pagini din moralitatea noastra universitark Bucuresti, Tipogr. Heliade, 1902 in 8 ", 40 5, pp. (inanexa Ra'spunsul" de mai sus al lui I. Bogdan).

+

i-

illiaMMIH

www.dacoromanica.ro

XXIV P. P. Panaitescu

33) Inscriptia de la 1484 de la Cetatea Alba. Cony. LitXXXV,1901, pp. 247-253.

34) Un document de la Alexandru cel Bun din 1403. Cony. Lit.,XXXV, 1901, pp. 353-365.

35) Data rezidirii Cetalii-Albe. Cony. Lit., XXXV, 1901, p. 469-472.

36) Un fragment de cronica moldoveneasca in limba slavg. Cony.Lit., XXXV, 1901, pp. 527-530.

37) Un document de la Petru Aron. Corm Lit., XXXV, 1901,p. 671.

38) Corespondenta din tinereta a lui Mihail Cogalniceanu (pu-blicata de P. Hanes, introducere). Cony. Lit., XXXV, 1901, pp. 790-191.

39) Din relatiile Tarii-Romanesti cu Bra$ovul $i Ungaria in sec.XV. Cony. Lit., XXXVI, 1902, pp. 879-895.

40) Documente $i regeste privitoare la relatiile Tarii-Rumfine$ticu Bra$ovul $i Ungaria in secolul al XV-lea $i al XVI-lea, prece-date de o introducere asupra diplomaticei vechi romanesti, Bucu-re$ti, I. V. Socec, 1902 in 8 '', 349 pp.

Recensii. $1. Ora$anu, in Cony. Lit., XXXVII, 1903, pp. 552-564.

Gr. Tocilescu, in Anal. Acad. Rom. desb. XXV, 1903,pp. 314-335.

lonnescu-Lion, Bra$ovul d-lui loan Bogdan, in bro$ura DinIstoria Romanilor, Studii $i Recensii, Bucure$ti, Ti-pogr. D. P. Cucu, 1903, in 8 ", pp. 13-43.

Pompiliu Eliade, Causeries litteraires, vol. II, Bucure$ti,1903, pp. 103-141.

41) Doug scrisori lAtranegi [extrase din publicatia precedents],Samanatorul, I 2, 1902, pp. 93-95.

42) Origina Voevodatului la Romani, Anal. Acad. Rom. ist.,XXIV, 1902, 17 pp.

43) Doug steaguri ale lui $tefan-cel-Mare din Muntele Athos,Anal. Acad. Rom., desb., XXIV, 1902, pp. 90-95.

44) Patru documente de la Mihai Viteazul ca Domn al Tarii-Romanesti, al Ardealului $i al Moldovei, in, Prinos lui D. A Sturza,Bucure$ti, Tip. Carol G'ibl, 1903, in 8 ", pp. 147-170.

45) Cateva cuvinte despre sistemul romano-centric in predareaistoriei universale, Cony. Lit., XXXVIII, 1904, pp. 384-389.

www.dacoromanica.ro

loan Bogdan si studiile de istorie slavA la Rom Atli XXV

46) Despre cnejii romani, Ana le Acad. Rom., ist., XXVI, 1904,32 pp.

47) Ueber die rumanischen knesen [traducere germana a prece-clentei], Archiv fiir Slavische Philologie, XXV, 1904, pp. 522-543,XXVI, 1905, pp. 100-114 $i Vraj aparte, Berlin, Weidman, 1904,1965 [dou'a bro$uri] in 8 °, fara paginatie deosebita.

48) Un hrisov al lui Mircea-cel-Batran din 10 lunie 1415. AnaleAcad. Rom. ist., XXVI, 1904, 7 pp.

49) Raport despre manuscrisele dela Neamt $i Secul. AnaleAcad. Rom. desb. XXVI, 1904, pp. 32-33.

50) Relatiile Tarii-Romane$ti cu Bra$ovul $i cu Tara Ungureasca(texte slave cu traduceri... $i o introducere asupra diplomaticeivechi romfinesti), vol I, 1413-1508. Bucure$ti, Carol Gobi, 1905,CVIII +400 pp. in 8 °.

Recensii. N. Iorga, Semanatorul, IV, 1905, p. 208.A. I. Iacimirski, 2K.SpHilAS AIHIMCIllffiCHIRd 114100,4114r0 lip0C-

KtIlifil1ia. Nona serie St. Petersburg, IX (1907), pp.436-454 (lunie).

51) Album paleografic cuprinzand 26 de facsimile de docu-mente romane$ti din secolul XV (ca adaus la Relatiile Prii-Rom'a-ne$ti cu Bra$ovul) [titlul repetat $i in limba germana], Bucure$ti,Socec, et co., 1905, in 4 ", 16 pp. i-26 plan$e.

52) Documente moldovenesti din sec. XV-XVI in arhivele Bra-sovului. Cony. Lit. XXXIX, 1905, pp. 752-774, 828-868, $i aparte,Bucure$ti, Socec et co., 1905 in 8 ', IV-I--64 pp.

53) Istoriografia romans $i problemele ei actuate (discurs dereceptie la Academia Rom 'Ana, nr. XXVII, cu faspuns de D. A.Sturza), Bucure$ti, 1905, 33 pp.

Recensie. N. lorga, Semanatorul, IV, 1905, pp. 418-419.54) Ohaba, ohabnic, Cony. Lit. XL, 1906, pp. 295-299.55) Cateva observatii asupra indatoririlor militare ale Cnejilor

$i boierilor moldoveni in secolele XIV $i XV, Anale Acad. Rom.ist., XXIX, 1906, 16 pp.

56) Contributii la istoria Moldovei intre anii 1448 $i 1458,Anale Acad. Rom. ist XXIX, 1907, 15 pp.

57) Evangheliile de la Homor $i Voronet din 1473 $i 1550, AnaleAcad. Rom. ist., XXIX, 1907, 12 pp.+6 plan$e.

58) Hotarnicia Barladului din 1495. Couv. Lit., XU, 1907, pp.46 -52.

www.dacoromanica.ro

XXVI P. P. Panaltescu

59) Inscriptiile de la Cetatea Alba $i stapanirea Moldovei asu-pra ei. Ana le Acad. Rom. ist., XXX, 1908, 50 pp.+5 plane.

60) Documentul Razenilor din 1484 $i organizarea armatei mol-dovene in sec. XV. Ana le Acad. Rom. ist. XXX, 1908, 81 pp.

61. Ober die Sprache der tiltesten moldavischen Urkunden. inZbornik u slavu V. Iagi6a, Berlin 1908, pp. 369-377.

62. Libertatea studiilor in facultati. Cony. Lit. XLII*, 1908, pp.239-243.

63. Seminariile facultatii de filosofie $i litere de la Universitateadin Bucure$ti. Cony. Lit. XLII 2, 1908, pp. 633-641.

64. Letopisetul lui Azarie, Anale Acad. Rom. ist. XXXI, 1909,159 pp. 4- 2 plan$e.

65. Sarbatorirea profesorului Titu Maiorescu la Universitatea dinBucure$ti in ziva de 22 Noembrie 1909. Bucurest, 05bl, 1910, in4°. Discursul domnului loan Bogdan, pp. 9-11.

66. Cateva reflexiuni asupra legii invatamantului superior de la1898, in, Volumul dedicat lui Spiru Haret, Bucure$ti, G6b1 1911in 8°, pp. 680-687.

67. 0 scrisoare a mitropolitului Dosoftei din 1679. Anale Acad.Rom., 1st. XXXIV, 1912, 8 pp. $i 6 plan$e.

68. Documentele lui Stefan-eel-Mare (ed. Comisiunii Istorice aRomaniei), II volume, Bucure$ti, Socec et co. 1913 in 8', XLVI-4518 pp., XXII + 611 pp.

Recensii : N. Iorga, Bulletin de l'institut pour Petude de ]'Eu-rope Sud-Orientale, I, 1914, pp. 3-6.

A. D. Xenopol, Noua Revista Romans, XV, 1913,P. 8.

S. Dragomir, Luceafarul, XIII, 1914, p. 120.I. Nistor, Zeitschrift fur Osteuropeische Geschichte,

IV, 1914, pp. 392-400.A. I. Iacimirski, in bro$ura separata, impreuna

cu recensia la Documente false (v. nr. 72) f. loc $i an, 11 pp. I.69. Cuvant de deschidere despre regele Carol I-iu $i invataman-

tul public, in, Comemorarea regelui Carol I-iu, la facultatea de li-tere din Bucure$ti, Bucure$ti. Socec et co., 1914 in 8, pp. 5-13.

70. Raport inaintat Academiei Romane cu privire la biserica

1 Acesta bro§urA e probabil extrasa dintr'o publicatie periodic& dar nu amputut afla care anume, brosura nedand nick), indicatie.

www.dacoromanica.ro

loan Bogdan si studiile de istorie slava la Romani XXV II

Domneasca de Ia Curtea-de-Arges, in Buletinul Comisiunii Monu-mentelor Istorice, VIII, 1914, pp. 141-142 (cu N. lorga $i D.Onciul.)

71. Prefata la, Buletinul Comisiunii Istorice a Romaniei, I, Bu-curesti, Socec et co., 1915 in 8 ", pp.

72, Documente false atribuife lui Stefan-eel-Mare. Buletinul Co-misiunil Istorice, I, 1915, pp. 103-164 Si aparte in 8°, 62 pp.

Recensie. A. I. Iacimirski in brosura separata (impreuna cu re-censia la Documentele lui Stefan-eel-Mare) f. loc si data, 11 pp.Vezi nr. 68 mai sus). Recenzia aceasta tradusa romaneste de dia-conul N. Popescu in, Amvonul, XVIII, 1915, pp. 239-245, cu uncomentariu al traducatorului.

73. Samile manastirilor de tiara din Moldova pe anul 1742, Bu-letinul Comisiunii Istorice a Romaniei, I, 1915 pp. 217-279 $i a-parte in 8°. 62 pp.

74. Adaus, la articolul lui I. Bianu. 0 publicatie de documenteistorice planuita la 1856. Buletinul Comisiunii Istorice a Romaniei,I, 1915, pp. 318-319.

75. Prefata la Buletinul Comisiunii Istorice a Romaniei, II, Bu-curesti, Socec et co. 1916 in 8°, pp. I-II.

76. Prefata, la Letopisetul iarii Moldovei pana Ia Aron Voda deSimion Dascalut, ed. C. Giurescu (Comisiunea Istorica a Roma-niei) Bucuresti, Socec of co. 1916 in 8', pp. V-VI.

77. (postum) C. Manasses, Cronica lui. Traducece medio-bul-gara c. 1350. Text $i glosar cu o prefata de I. Bianu, Bucuresti,Socec et co., 1922, in 8", VIII 456 pp.

78. (postum) Album paleographique moldave. Documents duXIV-e, XV-e et XVI-e siecle, recueillis par Jean Bogdan, publiesavec une introduction et des resumes par N. Iorga. (ComisiuneaIstorica a Romaniei), Bucuresti si Paris, P. Suru si Gamber, 1926,in folio 28 pp. A- 105 planse.

www.dacoromanica.ro

RECENZII I ARTICOLE MARUNTE.

1. A. Densusianu, Istoria limbii si literaturii romarie, Com. Lit.XIX, 1885, pp. 678-696.

2. A. D. Xenopol, Memoriu asupra invatAmantului superior inMoldova, Cony. Lit. XIX, 1885, pp. 785-790.

3. M. Pompiliu, Antologie romans, Cony. Lit. XIX, 1885, pp.982-985.

4. Gr. Tocilescu, Istoria Romani lor, Cony. Lit. XIX, 1885, pp.1062-1067.

5. I. Sbiera, Codicele veronetean, Cony. Lit. XX, 1886, pp. 77-88.6. Romanii in Bulgaria dupg calatoriile lui Jir6ek, Cony. Lit.,

XXIII 1889, pp. 97-109.7. Al. Philipide, Introducere la istoria limbii si literaturii ro-

mane, Revista Noug, II, 1889, pp. 159-160.8. Doug disertatii despre inceputurile Moldovei si Tarii Roma-

nest Cony. Lit. XXIV, 1890, pp. 538-555.9. M. Sokolowski, Spadek po metropolicie usczawskim Dozi-

teusza i jego lost' (Averea ramasg dupg mitropolitul Dosoftei sisoarta ei), Revista Noug, IV, 1891, pp. 119-120.

10. C. Jireiiek, Einige bemerkungen fiber die Uberste der Pet-schenegen sowie and Kumanen, sowie fiber die Volkerschaftender sogenanten Gagauzi in heutigen Bulgarien, Revista Noug, IV,1891, p. 120.

11. Al. Stefulescu, Mangstirea Tismana, COM'. Lit. XXX 1896,557-560.

12. Nota biograficg despre G. Fro llo, Cony. Lit. XXXIV, 1900,pp. 78-80.

13. lonnetcu-Lion, Istoria Bucurestilor, Cony. Lit., XXXIV, 1900,pp. 237-255, 301-315.

14. N. lorga, Notes et extraits pour servir a Phistoire des croi-sades, Cony. Lit., XXXIV, 1900, p. 528.

www.dacoromanica.ro

loan Bogdan studiile de istorie slava la Romani XXIX

12. Cateva scrieri de, econornie politics, Cony. Lit., XXXIV,1900, pp. 593-615.

16. G. Dianu, Istoria inchisorilor, Cony, Lit., XXXIV, 1900,p. 624.

17. Cronica Literara (Teal nostru §i Ave Maria in limba Istro-Romana scrise la 1824. Doud acte privitoare la surghiunul lui N.Balcescu in 1841. Imitatiunile lui Ioan de la Buceci AcademiaRoma*, Cony. Lit. XXXIV, 1900, pp. 1125-1128.

18. 0. Densu§ianu, Histoire de la langue roumaine. Cony. Lit.,XXXV, 1901, p. 192.

19. Lucrarile filologice ale lui 0. DensuOanu, Corm Lit., XXXV,1901, pp. 254-266.

20. A. C. Cuza, Cei doi Spenceri alte descoperiri ale dom-nului Basilescu, Corm Lit., XXXV, 1901, pp. 287-288,

21. Granberg, despre Industria conservelor de Or, Antipa. Cony.Lit., XXXV, 1901, pp. 477-478.

22. N. Iorga, Istoria literaturii roman in veacul XVIII, Cony.Lit., XXXV, 1901, pp. 945-947.

23. Lucrarile filologice ale lui 1. Barbulescu I. Bianu, Cony.Lit., XXXVI, 1902, pp. 172-182.

24, Alfabetul noile teorii ale lui I. Barbulescu. Cony.Litz XXXVI, 1902, pp. 282-286,

25. Cronica Si bibliografie (G. Murnu, Rumanische Lehnworterin Neugriechischen, Revista Pedagogics) Cony. Lit., XXXVI, 1902,pp. 670-671, 767-768.

26. Gr. Tocilescu, Manual de Istoria Romanilor. Cony. Lit.,XXXVII, 1903, pp. 1060-1070.

(Cf. raspunsul lui Gr. Tocilescu : intampinare adresata domnu-lui ministru al Cultelor §i Instructiei publice, Analisa unui raportasupra manualului de istoria Romanilor, Bucure$ti, Tip. Universi-tail, 1903, in 4 °, 68 pp.)

27. T. A. Aguleti, Manual de Istoria Romanilor, Cony. Lit.,XXXVII, 1903, pp. 1158-1162.

28. Raspuns la intampinarea lui Gr. Tocilescu, Cony. Lit.XXXVIII, 1904, pp. 113-125.

29. T. Dutescu-Dutu, Consideratii critice asupra poeziei popu-lare, Anale Acad. Rom. desb. XXVI, 1904, pp. 414-416.

30. I. Gavanescul, Istoria Pedagogiei. Anale Acad. Rom. desb,XXVI, 1904, pp. 416-420.

Si

yi

5i

5i

cirilic 9i

www.dacoromanica.ro

XXX P. P. Panaitescu

31. E. Niculita-Voronca, Datinele si credintele poporului roman.Ana le Acad. Rom. desb. XXVI, 1904, pp. 430-433.

32. A. Ureche, Dictionnaire francais-roumain. Ana le Acad. Rom.,desb. XXVI, 1904, pp. 446-449.

33. D. Dan, Manastirea $i comuna Putna, Ana le Acad. Rom.desb. XXVII, 1905, pp. 290-291.

34. Gr. I. Alexandrescu, Studiu asupra istoriei generale a drep-tului, Ana le Acad. Rom. desb. XXVIII, 1906, pp. 264-267.

35. M. G. Burilearm, Rusia contemporana, Ana le Acad. Rom.desb., XXVIII, 1906, pp. 268-270.

36. I.. Antonovici, Istoria comunei Bogdana, Anale Acad. Rom.,XXVIII, 1906, pp. 330-332.

37. E. M. Cristea, Iconografia $i intocmirile din internul bise-ricii rasaritene, Anale Acad. Rom. desb., XXVIII, 1906, pp. 342-344.

38. A. Fratila, Sensul $i Intrebuintarea prepozitiilor in limba ro-mans. Anale Acad. Rom. desb., XXVIII, 1906, p. 352.

39. T. V. Pacatan, Cartea de aur, vol. III, Anale Acad. Rom.desb., XXVIII, 1906, pp. 365-366.

40. R. Rosetti, Pamantul, satenii $i stapanii in Moldova, Cony.Lit, XLI, 1907, pp. 209-214.

41. I. Bianu, Documente romanesti, Cony. Lit., XLI, pp. 381-386.42. A. Bunea, Mitropolitul Sava Brancovici, Cony. Lit., 1907,

pp. 447-449.43. Germanii in jurul Carpatilor (Kaindl. Geschichte der Deut-

schen in den Karpatenlandern), Cony. Lit. XLI, 1907, pp. 1176-1183.

44. R. Rosetti, Originea $i transformarile clasei stapanitoare dinMoldova, Anale Acad. Rom. desb., XXIX, 1907, pp. 87-88.

45. D. Caian, Istoricul orasului Focsani, Anale Acad. Rom. desb.,XXIX, 1907, pp. 380-382.

46. Stoica Nicolaescu, Documente slavo-romane din sec. XV-kVI,Anale Acad. Rom. desb., XXIX, 1907, pp. 406-418.

47. P. Rascanu, Istoricul invatamantului secundar, Anale Acad.Rom. desb., XXIX, 1907, pp. 428-430.

48. Al. $tefulescu, Istoria Targu-Jiului, Anale Acad. Rom. desb.,XXIX, 1907, pp. 431-434.

49. 0 noun istorie a imperiului otoman (N, lorga, Gesehichtedes Osmanischen Reiches I.) Cony. Lit., XLII, 1908, I, pp. 548-550 (Iunie).

www.dacoromanica.ro

loan Bogdan si studlile de istorie slavA la Romani XXXI

50. Expunerea activitatii literare a lui C. Giurescu, Ana le Acad.Rom. desb., XXXI, 1909, pp. 208-210.

51. Al. Vlahuta, Din trecutul nostru, Ana le Acad. Rom. desb.,XXX, 1909, pp. 392-393.

52. R. Rosetti, Conflictul dintre guvernul Moldovei $i Manas-tirea Neamt, Ana le Acad. Rom. desb., XXXII, 1910, pp. 82-84.

53. N. Iorga, Doamna lui Ieremia Movila, Ana le Acad. Rom.desb. XXXII, 1910, p. 84.

54. T. G. Asian, Politica agrara a Romaniei, Ana le Acad. Rom.desb. XXXII, 1910, pp. 311-312.

55. D. Z. Furnica, Din Istoria Comertului la Romani, Ana leAcad. Rom. desb. XXXII, 1910, pp. 317-318.

56. B. Delavrancea, Apus de soare, Ana le Acad. ROM., desb. XXXII,1910, pp. 375-377.

57. Expunerea activitatii stiintifice a lui V. Parvan, Ana le Acad.Rom., desb. XXXIII, 1911, pp. 147-149.

58. G. Popa-Liseanu, Cultura romans in lectura ilustrata, Ana leAcad. Rom., desb. XXXIII, 1911, p. 268.

59. 0 brosura recenta despre locuintele Romanilor in Evul Mediu,(Die Gherghel, Zur Frage der Urheimat der Rumanen) in, NouaRevista Romans, IX, 1911, pp. 255-256.

60. Cuvantare la immormantarea lui I. Puscariu, Ana le Acad.Rom., desb. XXXIV, 1912, pp. 31-32.

61. S. Dragomir, Relatiile bisericii romane cu Rusia, Ana le Acad.Rom., desb. XXXIV, 1912, pp. 232-234.

62. I. Nistor. Die auswartige Handelsbeziehungen der Moldauzu Po len, Ana le Acad. Rom., desb. XXXIV, 1912, pp. 237-240.

63. I. Antonovici, Documente barladene, Ana le Acad. Rom.,desb. XXXV, 1913, pp. 239-241.

64. Gh. Ghibanescu. Cuzestii, Ana le Acad. Rom., desb. XXXV,1913, pp. 258-261.

65. N. Popescu, Nifon II ; patriarhul Constantinopolului, AnaleAcad. Rom., desb.. XXXVI, 1914, pp. 69-70.

66. Expunerea activitatii stiintifice a lui C. Jireeek, Anale Acad,Rom., desb. XXXVI, 1914, p. 176.

67. Expunerea activitAtii literare a protopopului I. Lupas, AnaleAcad.. Rom., desb. XXXVI, 1914, pp. 179-182.

68. V. Onitiu, Carte de cetire pentru cl. I-a a scolilor medii,Anale Acad. Rom., desb. XXXVI, 1914, pp. 346-347.

www.dacoromanica.ro

XXXII P. P. Pan..itescu

69. 1. Nistor, Romanii si Rutenii in Bucovina, Ana le Acad. Rom.desb. XXXVII, 1915, pp. 80-81.

70. Expunerea activitatii stiintifice a lui S. Mehedinti. Ana leAcad. Rom. desb. XXXVIII, 1915 pp. 174-176.

71. I. lesan, Secta paterna in Balcani. Ana le Acad. Rom. desb.XXXVII, 1915, pp. 302-304.

72. Gr. Popescu-Breasta, Predici $i cuvantari. Ana le Acad. Rom.X X XVII, 1915, pp. 343-344.

73. Expunerea activitatii lui S. Dragomir. Ana le Acad. Rom.desb. XXXVIII, 1916, pp. 195-198.

74. H. Bacaloglu, Preuves d'amour. Anale Acad. Rom. desb.XXXVIII, 1916, pp. 217-218.

75. C. I. Baicoianu, Dunarea) privire istorica, economics $i po-litica. Anale Acad. Rom. desb. XXXVIII, 1916, pp. 218-221.

76. G. Diamandy, causele razboiului eurpean $i interesele Ro-maniei. Anale Acad.. Rom. desb. XXXVIII, 1916, pp. 224-226.

77. Cuvantare despre moartea membrilor Academiei V. Mihalysi C. Jire6ek. Anale Acad. Rom. desb. XXXIX, 1916-1919 (1921),pp. 91-93.

78. Cuvantare despre moartea membrului Academiei dr. !strati.Anale Acad. Rom. desb. XXXIX, 1916-1919 (1921), p. 95.

79. Despre unirea Basarabiei cu Romania. Anale Acad. Rom.desb. x X AIX, 1916-1919 (1921) pp. 97-98.

80. Cuvantare la Inmormantarea lui G. Cosbuc. Anale Acad.Rom. desb. XXXIX, 1916-1919 (1921) pp. 102-103.

81. Cuvantare la inmormantarea lui C. Giurescu. Anale Acad.Rom. desb. XXXIX, 1916-1919 (1921), pp. 169-170.

N. lorga, loan Bogdan, Revista Istorica, V, 1919, pp. 101-103.N. lorga, 1. Bogdan, Buletinul comisiunii istorice a Roma-

niei, III, 1924, pp. I-VII.

www.dacoromanica.ro

IULI AN MARINE SCU

Extrase din Condica moqiilorlui Teodor Rosetti-Solescu

(Umare.)

II.

Documente basarabene, falciene,putnene, etc.

www.dacoromanica.ro

IULIAN MARINESCU

Extrase din Condica nno§iilorlui Teodor Rosetti-Solescu(Urmare.)

II.

Documente basarabene, falciene, putnene, etc.

VII.

FAURE$TII.

Condica de zapiskle] mosii Faurestii cu vaduri de mori inGar lile Putnii ce sant la tarmul Putnii.

1.

[1583 =] 7091, Ian. 9.Petru V[oe]vod boffieiu] milost[iiu] g[o]spodar zemli moldayscoi

dat-am cartea noastra slugii noastre lui Mere* aprodu ca safie tare $i puternic cu aceasta carte a noastra a tine parte de laficeorul lui Dragomir $i a fratine-sau ce sä va alege din sat dinFauresti, pentru ca le-au dat for un cal drept saskaci zloti cumsa-I tii ; iar ei asa zisara ca n'au cu ce sa-1 platiasca lui acel cal.Pentru aceasta sä tii Mereuta aceasta ocina pe cat va fi pentruacel cal, iar altii, de le va pare cu strambul, sä vii de fats 1nnainteDomnii Meli. $i altul nimeni sä n'aiba a treci.

V let 7091, Ghen[arie] 9.(Pecete.)

Vel Dvornic.

2.C. 590? Sept. 11, Agiud.Ion Vornicul i Farmache Vornic, pracalabi de Putna, si Stan

soltuzul cu 12 pragari de targu de Agiud si multi oameni buni"

www.dacoromanica.ro

6 Julian Marincscu

dau scrisoare babei Marica Zamoae ca, luindu-i feciorii popii dinPaunesti doi sapatUri din sat din Fauresti", ea a adus pe Car-stiian din Domnesti si alt Crastiian si Dalman si Tiful si Vasilie"si au mArturisit cum n'au avut nicio treaba ficeorii popii cu acelisapaturi", ci slut ale babei. $i dau zapis ca sa le stapaneasca.

(Pecete.)

[1592 1 7109, Aug. 15.AdicA not Faurestii si cu Matca sora Faurului, femeia lui Tre-

pede, scriem acest adevarat zapis al nostru precum ne-am straitsnot tofi bAtr5nii de ni-am imparfit mosiile de li-am dat pe frafidintr'apa Trotusului pang hotarul Paunestilor, de am dat locul indoi, si 1-am stalpit de-am pus hotara un bolovan dinainte casai luiMere*, si ne-am ales parfile di le-am deosabit, parte Faurului dio-sabi si a lui Tripede cu femeia sa Matca iar diosAbi, sä ne finemtines *tile pre unde ni s'au vinit hlizale, sä nu aiba oamenii Fau-rului treaba cu parte lui Trepide si femei sale Matcai, nici oame-nii cine or hi a lui Trepide cu parte Faurului. Deci s'au ales dinparte Faurului doi batrani si s'au dat in dos ; deci un batran auluat Marau (?) cu frafii lui, iar alt batran au luat Draghifa si cu IonBarfa, ginerile lui Ion Stolnicu.l" Se alege partea lui Draghifa, carevenia linga hotarul Daneltilor, numai ca sä aiba treaba cu aceastaparte a lui DrAghifa anume Cucul i Chicoasele i Dumitra i Neaga,pentru cAci le este a for dreapta °cilia de la parinfii for si di lastramosi". SA nu se mai amestece in stapinire unii cu alfii, iar, desä vor trage si la giudef, sA fii de rusine, si sa fii de gloaba doi-sprezece boi cu coarnile albe". Scrie Ion Stolnic. Era de fora siMereuta pircalab.

(Pecetea lui Mere* staroste ot Putna.)

3.

4.

[1649=] 7157, Iulie 7, Iasi.Vasile Voevodul Moldovei scrie starostilor de Putna ca s'au pi-

rit la Domnie. Dumitrascu vatamanul de Focsani si Dumitrascu To-diriu, tot de acolo, cu Dragusan ot Floresti si alfii pentru hotarulsatului Stoestii de linga Focsani. Dragusan arata un zapis de laRadu-Voda cum sä fii acel hotar Dumitrascu vatamanul si cu oa-menii lui, iar giumatate sa fie Dragusan si cu oamenii sal". SAfacA cercetare si s5 se stapineasca asa cum au limit de la Radii-Voda si cum spune acel zapis de parr.

www.dacoromanica.ro

Documents basarabene, fAlciene, putnene, etc. 7

5.

[1668=] 7175, Martie 14, Iasi.Neculai Melinte, fiul lui Barcan si al Ioanii fata Giurcai, da zapis

ca vinde tin pogon si jumatate vie in hotartil Ciurbestilor luiRacovifa Hatmanul, dinaintea lui : Solomon Barladeanul Log.

cel Mare, Miron Costin Vel Vornic de Tara-de-jos, Vasalie VelVornic de Tara-de-Sus, Stamati Vel Post., Todirascu Iordache VelSpat. Apostolache Vel Pah., Ursachi Vel Vist., Grigorascu HAba-sascu Vel Stol., Statie Vel Clucer, Lupasco Buhus Vel $atrar, Toa-der Vetris, Toader Ciocarlie, Dumitrascu Rosca, Dumitrascu, Ro-man vornici glotnii.

6.

[1669=] 7177, Febr. 19.Gheorghii feciorul lui Tudorache da zapis lui Vasilie Capitan

ce au fost staroste in tirgul Iasi si femeii sale Mari[ei], ca-i vindedoua pogoane de vie Ia Clipicesti (Putna), ce le cumparase de laNecula Camanariul, si cu pomii din vale, pe cari-i cumparase dela BerilA, drepf 50 de galbeni,

La tocmeala au fost : preotul Toader si preotul Gheorghe de IaSfeti Neculai, preotul Nacul de la Biserica Doamnii, preotul Ne-culai de la biserica din Brolteni, Ion Moschita staroste, Neagul$alariul si Stratulat din Iasi, Albul Sapunariul din Focsani, lonascuPArciul, Burnar si Dumitrascu.

7.

[1671=] 7179, Aug. 10, Iasi.Duca Vv. Moldovei scrie lui Dumitrascu ce au fost Log., sta-

roste de Putna, ca au venit la Domnie Tudor feciorul Cucului dinFauresti si nepotul sau Lozanschie si alti oameni cari sant dinbatranul Faurului" pentru ca li calca mosia un om anume Cor-bu". Punindu-si zi de judecata, Corbu n'a venit. Deci Corbu Aulimas de zi si de toata legea ferii ", si oamenii mai sus zisi sa-sitie partea Faurului. Si Corbul, de va fi stracat stalpul si hotarul,sa ne dai stire cu o scrisoare, de va hi si de gloaba de la Do-mnie Mea".

(Pecete.) Vel Log,Stratulat.

Ni-culai

www.dacoromanica.ro

8 Iu Han Marinescu

8.

[1671=] 7179, Aug. 27, la$i.Duca Vv. Moldovei scrie lui Bejan Gheuca ce a fost Pitar Mare,

starostele Putnei, ca s'au jaluit Vasa lie Corbul $i Titul pe Cucul,Ion Babe$ Muruzala ca li calca ocina for din Faure$ti $icats paine $i fan au avut acolo le-au luat, ei ni arata catevadress de cumparatura acolo pre ni$te parti de ocina la Faure$ti$i carte de pars $i de limas de la Vasali-Voda, $i acum sa scoalaacei oameni de le fac strambatate $i an vrut sa-i uciga, luindu-lepiine". SA cerceteze $i sa faca o marturie de credinta, sA ne dai$tire".

(Pecete.) Mihul Log.

9.

[1676 =] 7185, Sept. 10.Gheorghita Huza cu nepotii sal Bucea Dumitra$cu dau zapis

ca, fiind frate-sau Movilita dator cu 60 de vedre de miere lui Dumi-tra$cu san Vasa lie $i cu 7 lei pol Bitii, venind datornicii, ne-auapucat pe noi cad ne-au fost noao frate, $i ne-au luat not buca-tele pentru caci am fost noi cheza$i". Si, gAsind o vie de pe urmalui", pe Rugg Gheorghii pe din sus, o vind lui Dumitra$cu sanVasa Ili fratele Neculcii ot Stoe$ti pe 17 lei. La tocmeala au fostFetion, Toader Dulhan, Toader Sturza, Toader Negrul, NeculaButnariul, Crucian, Ion brat Crucean, Marian ot Stoe$ti, Dumi-tra$cu, Stafii, Vasa Ili Sotanga, Simion Dascalu. Isc. pops Solomon.

10.

[1677-1, 7185, Febr. 17.Gheorghii Huzea, feciorul Stoical din sali$tea Lele$tii, da za-

pis ca partea sa din Lele$ti, pe. girla Putnei, trii paminturi defrunte din hotar in hotar $i patru pogoane de vie $i giumatatede moara care este in girla Putnii $i cu cash' ce sant facute demine $,i cu pivnita $i cu casoae pe pivnita $i cu tot locul casai$i cu pometii de piste garla ...$i cu locul din sali$te satului $i dincamp $i din tot locul, precum ne umbla hotarul", o vinde lui Ale-xandru Ramandi, Marele Postelnic, pe 120 de lei batuti.

lacomachie Satrariul, Tanase Sulgeriul, lona$cu Caraiman ce aufost Comis, Gligora$cu capitan de curteni de Flore$ti, Iona$cu

$i Ion$1

ai

www.dacoromanica.ro

Documente basarabene, fAlciene, putnene, et '. 9

capitan de Girla, Badea Lambovici ce au fost vornic de Vrance,capitanul de Odobesti, Vasali Hagi, Stratulat de Grozasti, NistorArgint of Odobesti.

Iscalesc si : Dumitrascu capitan, Stefan Andries, Enache Ma-noilA, Enache Titiianu, Hagi capitanul of Talabesti, Gavril chihaeza Curteni, Alexandru biv Jicnicier.

Varlan sin Pavel a scris.

11.

[1679 =] 7187, Maiu 28.Malahie fameia lui Vidrascu si fetele ei Dochita si Munteanca

dau zapis lui Alexandru Ramandl ce au fost Postelnic Mare cA-i vindun pArnint de frunte din Lelesti (Putna) si un pogon si jumAtatevie (cu pivnita) pe 50 de lei. Pentru cad cu acesti bani ne-amscos cuconii din foame si din nevoe."

Au fost fats : Iacomachi ce au fost $Atrar, Gavrilas Bucium ceau fost Crucer, Donici vatavu, staroste de Putna, Neasul vatav,Dumitrachi de 'testi, Grajdiian, Gheorghii Huz".

IscAlesc si : Mitre capitan, preotul ion, Toader Dihan, Ion,Toader Negrul, Dumitrascu sin Fition, Tanase, Mihalache.

Neasul vatav cumnat Jicniceriului Lupascu scris."

12.

[1685 =] 7194, Dec. 18.Ursul feciorul $otului de Pitcani scrie zapis Post. Iordache

vinde doua pogoane de loc sterp ce au fost vie tatane-mieu So-tului..., si acest loc este linga viile dumisali", pe 4 lei.

La tocmeara Anghel Chiriiac, Costantin Tica, Tica eel bAtrin,Alexandru Vornicul of Domnesti, Dumitrascu Veverita of tam.

Preotul loan de Domnesti scrie.

13.

[1686 ] 7194, Ian. 20.Lozanschii vornic, Ftudor Cucul si Ifrim sin Ftudor . Cucul

cu femeia lui Lozanschii si cu feciorii nostri, anume $tefana ",dau zapis ca vind lui lordache Postelnic o mosie la Fauresti lingAhotarul Danestilor", un batrin din apa Totrusului pAna in hotarulPAunestilor, pe 55 de lei.

www.dacoromanica.ro

10 Julian Marinescu

La tocmeala : Vasale Cataraboja isc. (Taraboja) sin Petre cesant $i eu vanzatoriu", Arhip sari Mardarii Cerboae ot Domne$ti,Dumitrascu Veverita ot Domne$ti, Alexandru Vornic of Domne$ti,Viisale Gherghii ot Domne$ti, Vasali Hardalupa.

14.

[1686 =] 7194, Fevr. 15.Eu Ion $i soru-sa Nastasae, feciorii Alexandrei, nepotii lui To-

fan Zama, $i eu Badiul $i Vasalie, tij frate, $i eu Toma, fecioriiGhinii, anume Tofan Zama $i eu Dragan cu soru-me Mardarie $iGhinie, feciorii Corboae, $i not ficeorii lui Bejan Titul, anume euRazmirita $i eu Vasalii nepot Dochichi (sic) Titoae, $i eu Nedelefata Mariutii nepoata Titului $i eu Anghelita fata Draghinii ne-poata Titului" scriu zapis ca vind Postelnicului Iordachi jumatate dehotar din Fauresti (Putna), pe care o aveau dela mo$ii for Mereuta$i Zamoae pe 52 de lei. (In aceasta parte erau 13 paminturi defrunte.)

La tocmeala : Arhip fiul Mardarii Cerboae of Dane$ti $i VasaliGherghei ot Ruginesti, Vasalii Hardalupa ot Domne$ti, DumitrascuVeverita, Alexandru vornic ot Domne$ti.

15.

[1691=1 7199, Maiu 18.Irezul of Garlesti $i Toader Cucul, cumnatu-meu", vind lui Ior-

dachi Rusat Marele Vistier 31/2 pogoane din coada Rupturii ceeste pe locul Garle$tilor", pe 14 lei.

Gligorii Cotan din Garlesti, Radune, Vasale Burca, Ion Caneiu$i Cerchez, Ion Jidovu, Istrate, toti din Garle$ti.

16.

[1691] 7199 lunie 4.Crucean fiul lui Fetion de Stoe$ti scrie zapis lui Iordache Ru-

sat Marele Vistiernic pentru 11/2 pogon patagina de vie, pe carele ingradise inteo ograda cu viile preotului lui Tiron, care vii betine dumnealui Visternicul". Deci, eu dovedind pre dumnealui casa-mi faca plata pre ace paragina de vie, nici dumnealui nu säpute increde cum sa fiu avut eu mosie acolo nevanduta, care miemi-e dreapta mosie de la parintii mei. Pentru aceia $i dumnealui

www.dacoromanica.ro

Documente basarabene, fAlciene, putnene, etc. 11

Visternicul au socotit sä nu hie lucru cu inpresuratoriu, de nil-aufacut dumnealui bine de mi-au ras opt potronici tarane$ti dinVisterie pentru acel pOgon $i giumatate de paragina".

F.*" : Dobrica Munteanul de la brani$tea Badioai, Gligoras va-tamanul de Sarbi, Marian de Stroesti.

17.

Fragment ?[1707] 7215, Mart 17.Ion zat Alexandru Azima Galbang a vandut un pamant in

lungu $i 6 prajani in lat.... Pricopii Boul, afara drept 1 leu banigata, mosie parinfilor de la manastire de la Co . . . Credintane-am pus degitile. Let 7215, Mart 17.

Samion vanzator.Salle martor. Ion Botan martor.Gavril vor[nic] martor.

18.

[1709] 7217, Martie 21.Ispisoc de la Maria Sa Mihai-Voda pe Pogonesti $i va-

duri de moara in apa garlii de sus la Tinutul Putnii, din ye-let 7217, Mart 21.

Precum Vorniceasa lui Ramandiiu au vandut Vornicului lordachiRoset a sa dreapta ocina $i mo$ie mall din Pogonesti $i cu o-grada $i cu viile de Yana casa $i giumatate de sat de Pogonesti$i cu moara gata cu doai roate ce sä chiama vadul lui Scroafa,cari au fost facut Ramandiiu Vornicul in vadul cel din gios 2 roate,iar in vadul lui Scroafa au facut numai o math', $i au fost dat-omanastirii sale Cornii. Care $i aceasta moara au vandut-o calugariicu tot saborul iar dum. Vornicului lordachi drept 31 lei, $i cu loculmorii la camp ce s'ar alege, precum vazum $i zapisul de la calu-gari cu pecete manastirii $i doi ispisoace de intaritura, unul dela Gheorghii Stefan-Voda, altul de la Gheorghii Ghica-Voda, $izapisul de la vanzatorii cei vechi, anume Nicoara nepotul PetriiScroafa $i de la soru-sa Safta $i cumnatul sau Gligora$co. Decifara aceasta moara ce au vandut calugarii, ce sä chiama vadul luiScroafa, au mai vandut dum[nea]ei Ramandioai Vorniculul lordachio moara cu doi roate, $i mai gios de aceasta moara Inca au mai

www.dacoromanica.ro

12 Julian Marinescu

vgndut doi vaduri de moara Cate de o roatd drept [3]1 lei, cucasg, cu ogradg, cu vii, dupa cum s'au pomenit mai sus, precumarata zapisul vgnzatorilor celor vechi.

Vel Logofgt.

19.

1778, Maiu 22.Costandin Dimitrie Moruzi Vv. Moldovei cgtre Iancul Razu biv

Vel Pah. $i Manolache Cuza Pah., staroste de Tinutul Putnii. S'ajgluit Vorniceasa Catrina Rusgtoae, aratind ca la Tinutul Putneiare mosiile Lale$tii $i Ite$tii la Gir la, care se impresoarg de mo-$iile fiilor raposatului Toader Cantacuzino Vornic $i de TomaCozma Satrar. Sg se ducg sa hotarniceasca cele cloud mo$ii, $imgrturia for sa o trimeatg la Domnie, pentru a face $i ispisoc.

(Pecete.) Procit Vel Log.

20.

1799, Ianar 17.Adeverez cu acest incredintat zapisul meu la 'liana pre-iubitu-

lui meu frate Iordachi Rusgt precum sä sa $tii Ca, avdnd o mo$ieparintasca data la inpartalg, ce sa nume$te Fgure$tii la TinutulPutnii, $i, fiindca pe mo$ie aceasta sant trii vaduri de moara, dincare vaduri ce era pe mo$ii am fost dat mai de mult dumisaliun vad de moara danie, care au fgcut $i moara in vadul ce iI-am dat, deci $i vrand eu ca sa vgnzu pe numita mo$ie, amintrebat pe toti fratii mei ca sa o cumpere, $i nu s'a primit ; amintrebat pe fratele .meu Iordache ca sa o cumpere, fiindca toteste rAz4 pe aceasta mo$ie cu acest vad de moara : s'au prlimitca sa cumpere pe numita mo$ii, $i, tocmindu-ne cu dum[neallui,i-am vandut-o drept 1000 lei, adica una mii lei, ludnd $i baniicum toti innainte deplin, $i de acum innainte sa aibg dum[nealluipe numita de mai sus mo$ii in pace neclatit. Si pentru mai ade-vgrata credinta m'am iscglit.

Stefan Rusat Cluc[er]. 1799, Ghen[arie] 13.

21.F. d.Un vad de moara in hotarul Ciurbestilor, la garlileViile de la Ite$ti cu vad de moara.

$i

Putnii.

si

a-.

www.dacoromanica.ro

Documente basarabene, MIciene, putnene, etc. 13

Trii vaduri de moara la Pogane$ti, cu giumatate de sat tot dePogane$ti, cu ... pogoane de vii de la Ramandi.

Alt vad de moara ot Calugarii ot Coral, care sa chiama vadulScroafii.

Alt vad de moara in Garla Putnii de sus.

22.

F. d.Eu Costantin Muntianul de Bralad scriu pre acest zapis ca am

luat 20 de boi dela Dabija pracalabul: alti bani am dat, ci am fa-mas cu 70 de galbeni $i 2 caragie (sic) cum am sä aibu a-i da dinluna lui Iuni din 12 lute° saptamana fara niciun cuvant, nici cupricing cu a$teptat, numai Ia zi. $i s'au scris in casa Cazacului, $iau scris popa Toader cu mana sa.

Popa Toader.23.

F. d.Lupul sin Dragan vinde cu zapis fratelui nostru" Vasali Corbul

partea lui de mosie din Fauresti pe 70 de potronici.Fata : din Racaciuni vatamanul Bandoc si Craciun si Pascal $i

Vasilie aprodul $i Iacob si Stavar ot Agiud $i Ion Bolovan ot Jor-mesti $i Ionita si Irimie $oimul.

Au dat 4 vedre de vin $i vadra, sint 3 potronici."

VIII.

TRIFAUTII (Soroca)

1.

[1671 =] 7179, Maiu 20, Iasi.Dumitra$cu Malaiu fiul lui Simion Malaiu ce au fost vistiernic,

nepotul lui Coste Vornicul, lui Butac"1, scrie zapis pentru randulsatului Trifauti ce sant la Soroca, care sat s'au fost vinit mie laimpartala, clad ne-am impartit cu dumnealui Vistiernicul lordache",dupa care sculindu-se Gligorii de la manastire de Ia Nicorita,au luat satul. El se gilceve$te" cu Toderasco Spatarul, care cum-Ora satul de la calugari $i-i da si lui o jumatate. Apoi el vindeacea jumatate de sat tot lui Todirascu Spat. pe 200 de lei batuti.

www.dacoromanica.ro

14 Man Marinesca

Fata : Conta'$ Vel Sulgsr, lancul Costin ce- au fost pircalab diHotin, Durascu Vornic de poarta, Constantin Spatar.

2.

11671=J 7179, Maiu 20.Adica eu Dumitrascu Malaiu scriu acest zapis al meu precum

am fost dator dumisali lui Toderasco lordachi ce au fost SpatarMare cu cinci sute de lei, si pentru trii sute i-am dat dumisali ocusma cu margaritar si cu partali (sic) de aur, iar pentru doi sutede lei ce i-am mai ramas dumisali i-am at dumisali giumatate desat de Trifauti ce este la Tinutul Sorocii, si m'am istovit de sr redum[nea]lui de ace$ti bani. Jar un sat ce am avut la dunilneallui,ce sä chiama la Marcovatul la Hotin, iar dum[nea]Iui nii 1-au datsä fii pre mana mea, si ne-am tocmit cu dum[nea]Iui inteacestachip. $i eu Dumitrascu Mdlai sangur am scris. In Iasi, Maiu 20,velet 7179.

Dumitrascu Malai, iscal.

3.

[1701 ] 7209, Maiu 15, Iasi.Vasilie Cantacuzino Vel Vornic da zapis lui Iordachi Rusat Vel

Vistiernic, grin care arata ca-i datoreaza o mie de lei, insa cudoi sute de lei ce mi-a trimes d-lui in Tara Munteneasca" ; si-i iva da la Octomvrie.

Cu 500 de lei mi-au mai -Mart dumnealui bine, pentru cari m'amapucat iara fail zabava sa-i dau dumisali cu multamita." Maiu 15.

V. Cantac[uzino] Vel Vorn.

4.

[1714=] 7222 Iul e 1.Maria Visterniceasa raposatului Ilii Cantacuzino ce au fost Vis-

ternic Mare" scrie zapis ca, sotul sax Ilie Cantacuzino Vistierniculfiind dator lui lordache Rusat Vornicul si neputind sa-i plateasca,ii da satul Trifautii ce sant of Tinutul Sorocii pe Nistru, din giosde targul Sorocii, care sat sa hotaraste cu targul Soroca". Fata :nepotii mei" lordache Cantacozino Comisul, Sarban CantacozinoPostelnicul, Toderascu Cantacozino.

www.dacoromanica.ro

bocumente basarabene, thIciene, putnene, etc. 15

5.

[1714 -,-.] 7223, Sept. 1, 1a$i.Iordache Cantacuzino $i $Arban Cantacuzino dau scrisoare un-

chiasului Iordache Rosat", aratind ca, unchiul for Vasilascu Can-tacuzino ce an fost Vornic Mare fiind dator Vornic. Iordache Ro-sat", $i avand noi 2 mo$ii aici langa Iasi, Marceni $i Chiskai", aluat Vasilascu zapisele acelor mosii, zicind ea plate$te o datoriela Maha (?) negutatoriul, care datorie era dreapta sä platim noi,$i Inca $i scrisoare am facut la mana noastra". Vasila$cu insanu platise acea datorie, ci dase satele lui Iordache Vornicul pentrudatoria lul de 300 de lei. Insa, la Domnia lui Nicolae-Voda, sculin-du-se Maha ca sä Ii plateascA datoria, ei se duc la Vornicul Ior-dache, care li Intoarce zapisele mosiilor, iar ei ii dau Vorniculuisatul Trifautii, a unchiului nostru Vasilascu Vornicul".

6.

[1716 ] 7224, Mai 21, 1a$i.Mihaiu Racovita Vv. Moldovei da carte lui Iordache Rusat biv

Vel Vornic ca sa stapineasca satele Tibucanii (Neamt) $i Trifautii(Soroca) cu vecinii" $i 220 de stupi, ce fusesera ale lui Vasali Can-tacuzino ce a fost Vornic Mare, pentru o datoried e 1.500 de lei.Se socotisera Tibucanii 500 lei, Trifautii 300 si stupii 1 leu stupul.Pentru restul de 480 lei, chid vor mai afla niscai mo$ii de a luiVasali Vornicul, sa alba a plini cu giudet ca sa nu ramae paguba$".Vasali Cantacuzino n'avuse copii.

(Pecete.)Io M. Rac. Vv. Axentii uricariul.

7.

[1716 ] 7224, Iulie I.Cartea lui Mihai Racovita Vv. Moldovei grin care arata ca lorda--

chi Rusk biv Vel Vornic slujit-au Domnii Meli $i tarsi cu dreptate $icu credintA" si de aceia it miluieste cu o bucata de loc din lo-cul nostru cel domnescu din hotarul targului Sorocii, care estedin gios de targul Sorocii, de sa hotara$te cu hotarul satului du-misali, a Trifautilor, $i o vale ce sa chiama Hristina spre targu $ipans unde sa chiama Troianul, $i pans in Valea Holovu".

lo Mihai Racovita. (Pecete.) Axinti Uricariul.

www.dacoromanica.ro

16 Julian Marinescu

8.

[1701 =1 7209, Ian. 13, Iasi.

Marco Comisul da scrisoare lui Iordachi Rusat Vist. ca-i vinde82 stupi pe cari-i pastrase Vistierul la dumnealui Inca din Domniedintai a Wadi Sale lui Costandin Duca-Voda . . . Acum, dind Dum-nezau de am vinit iar cu Marie Sa in Ora, mie nu mi-au trebuitacei stupi, cad nu-mi iaste sidere in Ora, ci mergu in Tara-Ruma-neasca".

Lupul Bogdan biv Hat., martur. (Iscalitura.)

9.

1773, Iunie 1.Boierii Divanului .cnejiei Moldovei (Sturza Vornic, Costandin Ro-

set Vornic, Alexandru Pah.) dau carte lui Vasile Rusat Pah. casa-si stapineasca mosia Trifautii (Soroca) in toate samniledupd cum s'au hotarat", sa-si is dijma dupa obiceiu", si oamenisezatori cu casa pe numita mosie sä aiba a lucra boierescul pean ate 12 zile, on la ce i-ar pun2, iar, neavand trebuinta, sa aibaa le lua bani sate doi lei de toata casa".

(Trecut in condica.)

10.

1773, Iunie 1.Divanul cnejiei Moldovei (Sturza Vor., Costandin Ruset Vor.,

Alexandru Pah.) catre ispravnicli Tinutului Soroca (lordache Balssi Gligoras Costachi Clucer), ca sa mearga la mosia Trifautii aPah. Vasale Rusat $i sä o hotarasca de spre celelalte hotara.

11.

1775, lanarie 6.Grigorie Alex. Ghica Vv; da carte lui Vasali Rusat Vel Vist. ca

sa-si faca pod pe apa Nistrului la mosia lui Trifautii (Soroca) $i,dupii ce 1-a gati cu toate cell trebuitoare a podului, apoi sa fii $ipodul acesta in rinduiala celorlalte poduri, ce mai sant facute peapa Nistrului".

(Pecete.) Procit Vel Post.

www.dacoromanica.ro

Documente basarabene, falciene, putnene, etc. 17

12.

Divanul cnejiei Moldovei (Ivan Salonschii, Sturza, Ionita SturzaVornic, Dapasta Spat., 'Costandin Greceanu Vornic, ScarlatachiSturza Vist., Mihai Sturza Vornic) scrie ispravnicilor tinutului Sorocaca a dat vole Clucerului $tefan Rusat ca sA-$i fac5 un pod um-blAtoriu pe apa Nistrului la mo$ie dumisali Trifautii".

13.

1797, Febr. 24.Alexandra loan Calimah Vv. scrie Vornicului de aprozi Ni-

colai Bal$ ca sä puna la mezat, dupa a sa cerere, mo$ia Trifautii(Soroca) a Clucerului $tefan Rusat.

(Pecete.)Procit Vel Log.Trecut in condica : Matei Condicarul.

14.

1797, Febr. 24.Vornicia de aprozi (Neculai Bal$ Vel Vornic) scrie catre Gheor-

ghie telalba$a ca sä strige la sultan-mezat mo$ia Trifauti (Soroca)a Cluc. $tefan Rusat, care singur ceruse a o vinde.

15.

1797, Maiu 23.Adeverez cu acest zapis al mieu precum sa sa $tii ca am van-

dut mo$ie me Trifautii ce am fost scos-o cu soltan-mezat frate-mieu lui Iordachi Ruset biv Vel Sardar in $apte mii $apte satecinzaci lei. Deci, fiindca mi-au dat toti banii aratati deplin in ma-nile meli, sa aiba dum[nea]lui de acurn a o stapAni dupli hotal Alevechi in veci cu buns pace, cad aceasta mo$ie Imi este $i miepilrintasca, ce mi s'au vinit in parte me ; $i li-am dat $i scrisoriletoate ce sant pe aceasta mo$ii Trifautii of Tinutul Sorocii. $1 pen-tru credintA am iscalit. Maiu 23, let 1797.

$tefan Ruset Clucer.Fiind $i cu voe noastra ca sa o is dum[nea]lui badita Sardar

lordachi, am iscalit, dar insA, vanzandu -o altora, sä aiba a ma pro -timisi, ce vor da alti sa eu eu.

lonita RusAt Sardar.

www.dacoromanica.ro

18 Julian Marinescu

16.

1797, Maiu 25.Ravasul dum[nea]v[oastra] am luat si pentru sanatate dum[nea]-

v[oastra] foarte m'am bucurat, cum $i pentru noi viii sti cg, cumila lui Dumnezau, ne aflam sangtosi. Pentru mosie, ca v'ati invoitintre dum[nea]v[oastra] $i ai dat-o cumnatului Iordachi, Imi parefoarte bine. Deci iata ca trimisaiu $i tadula mezatului : amsandootidulele (?) le trimisaiu dum[nea]v[oastra].

1797, Maiu 25.Toderascu Bal$ Vornic.

$i eu ma Inchin dum[nea]v[oastra] cu fratasca dragoste, $i foartem'am bucurat ca v'ati invoit Intre dum[nea]v[oastra] ca sa nu säinstreinezi si sa ei de la dum[nea]v[oastra altii.

IX.

CRETANA (Falciiu).

1.

[1568=] 7076.Giupgnul Zberea Manic Vornic. Iata au vinit innainte noastra

si a nostri vatasi $i a celor din pregiur megiesi $i oameni buniMagdalina fata Beini, de a ei buna voe, de nime asupritg, nicisilita, si au vandut a ei dreapta ocina si mosii, din giumatate deCarhanesti din sat, dintru a sass parte, giumatate de catra apusdin parte de sus, aceasta o au vandut -o Lupului drept optidcisi opt de zloti, $i iara$ pe ace parte Inpreuna cu dansul au dat $iMihaila triizaci si opt de zloti In manule pe ace partedin giumatate de sat din Carhanesti, din a sash' parte giumatatede catra apus, din parte de sus. $1 vini Magdalina cu ai sai raz4icu carii au vandut a sa parte de ocina. lara$ dintru alts giuma-tate de parte din a sasia parte de sus de catra rasarit, acie aulasat-o si ea in Carhanesti. Vazind de buna voe tocmala deplinplata, si de la noi le-am facut zapis si marturii di bani ce-au dat,si altii sä nu sa mai amestice.

Vlet 7076.Aceasta copii s'au scos di pe alta copii acelui zapis vechiu,

cum s'au ggsit pe copii, asamine s'au scris aici.

Magdalinii

vi

www.dacoromanica.ro

Documente basarabene, fAlciene, putnene, etc. 19

2.[1628 =] 7135.Miron Barnovschii Vv.Vine Nastasia jupineasa rapos. Vraghie Postelnic $i se pira$te

cu Ion ce au fost Comis pentru satul Brezanii (Falciiu). Ion ziceca are femeia lui mosie acolo $i aratA un ispisoc de la Stefan-Voda Tom$a, precum s'au luat acel sat pentru viclenii, cand aumurit Vraghii Post., $i au dat lui, iar jupaneasa Vraghioai ne-auaratat noao dres $i uric de cumparatura di la Costantin-Voda,scriind precum au fost tot satul acela cumparatura boeriului Vra-ghii Post.", $i aduce marturii. Domnul si Sfatul afla ca uriculde la $tefan-VodA este mincinos, pentru ca atunce nu s'au luatniciun sat pentru viclenie... , $i au ramas Ion Comisul de toatalege noastra, iar giupaneasa Nastasie Vraghioai s'au indreptat dena-inte noastra, $i din Divanul Domnii Meli, $i s'au pus $i herai 12zloti in Visterie Domnii Meli".

Aceste sureturi le-am scos di pi alt suret ce-i scos de un preotGheorghii of Garceni, nepot lui Vrabii, ce le-au fost scos la let1795, Fevr. 28, dupa cum arata in suret."

3.

[1681=] 7189, Ian. 14, Iasi.Pricopii feciorul lui Lazar $i a Gaftii din Cavadane$ti scrie za-

pis cum am fost cazut la o nevoe, caci m'au pus Come Talha-riul gazdA" $i pentru aceasta, impreuna cu fill sai Stefan $i Mihalce,se imprumuta cu 20 de lei la Log. Racovita si -i da partile lui dinCretana $i ale nepotului Costandin, din giumatate d, batrandoao Ott", iar nepotului &au ii va da mosie in alte parti.

Fata : Gheorghe Vor. (isc.) de Tara-de-Sus, Buhu$ Log., TudosaiDubau Vel Spat. (isc.), Toader Marele Vist., Conta$ Marele Stolnic

Veli$co Marele Comis, Ilie Dragutascul (isc. Dragusascul) Ma-rele Arma$, Neniul al 2-lea log., Isac al 2-lea vist., Gheorghii vornicde poarta, Ursul vornic.

4.

[1725 =] 7233, Martie 8.Adica eu Vasali, viind eu din Tara Lesasca, la un ispisoc ce

1-au luat Arhiri Placinta cu unchiu-mieu Bosna Vasale, $ieu ispisocul la dan$ii de satul Cretana,.1-am luat $i 1-am

(isc.),

du-mi

si

gasan-

www.dacoromanica.ro

20 Iulian Marinescu

dat unchiu-meu Vasa lie Busnei, suret di pe ispisoc, $i mo$ie amdat-o de Cretana unchiu-meu $i ficeorilor lui sa o stapaniasca el$i ficeorii lui pars of veni eu, iar, neviind eu, sa-i fii lui dreaptaocina $i mo$ii in vec de vec, ca ace mo$ie este dreapta datamaica-mea de mosu-meu, iar, de s'ar scula cineva dintr'alte nea-muri, sä nu li sa tie in seams. Si, cand am dat aceasta danie, aufost multi oameni buni ; $i pentru credinta ne-am iscalit.

Let 7233, Mart 8.Eu Arhirii Placinta.Eu Ion Zorila.Eu Ion Delen.Eu Costandin Chigheciu.Eu Sava sin Timoftei. Si multi oameni bum.Eu erei Toader am scris.

5.

[1740=1 7248, Febr. 12.Io Grigorii Ghica V[oelvod bojfiiuj milostiu g[o]spodar zemli

moldayscoi.Precum s'au parat de fata innainte Domnii Meli $i a tot Sfatul

nostru Lupul Verga $i cu Neculai diiaconu $i cu alti frati a fornepoti $i stranepoti lui Vraghii Postielniculj feu] Buta cu Va-

sile Buta cu Damian nepot lui Golae$ pentru ni$te parti demo$ii din sat din Brezani, din Tinutul Falciiului, jaluind DumitruButa $i Vasali Buta $i diiaconu Golae$, $i au aratat -$i doi zapisadin let, 131 de ani, dela Beriiac $i Hribunul, scriind ca au zalogitparte for de mo$ie din Brezani de la mo$ii acestor oameni, $i altzapis din let, 97 de ani, de la Ivana giupaneasa lui Ion Vornicu-lui, scriind ca au vandut $i au dat $i danii o parte de mo$ii dinsat Brezanii, ce au avut cumparatura iara$ de la Beriiac, au van-dut-o lui Buta Jul -Golae$, mo$ii acestor oameni. Si acum, vrandei ace$tie mai sus numiti nepotii lui Buta $i a lui Golae$ sa sta.-paniasca pe acele zapisa, iar Lupul Verga $i cu Neculaiu diiaconu"nu-i lasa sa stapineasca, zicind Ca acel sat este al lor, arata $idress uric de la Costandin Movila Vvd. din let , 131 ani, scriindprecum mogul for Ilii Vraghie Vornic Vau cumparat tot satul Bre-zanii de la raza$ii de acolo, scriind anume qi pe raze$i $i pe van-Mori care a vandut $i, luind sama vanzatorilor, s'au aflat $i acelBiriiac ce s'au pomenit mai sus inteacel scris vandut la llii Vra-

$i $1

$i

$i

$i

www.dacoromanica.ro

Documente basarabene, falciene, putnene, etc. 21

ghii, mosul acestor oameni de mai sus numiti". Judecindu-se, seafla zapisele Budestilor rasuflate, $i s'au dat ramasi ca sa nu maialba nicio treaba la sat la Brezani, $i intru nimica sA nu SA maiamestice, $i s'au ras $i din zapisAle tor, unde erau scris pe partiledin Brezani, iar zapisele s'au lasat tot la dan$ii, mai scriind $i pealte mosii din Carhanesti.

(Pecete.)

6.

1790, lunie 15.

Masoriste ce s'au facut in batranul Barladeanului i a Bosne$-tilor" ce-I au in Cretana o parte de sus, de pe mosii for Lupul $iMihaila : s'au gasit 26 funii, funia de 10 stinj., stinjanul de optpalme gpd. Se dau 130 stj. Birladenilor $i 130 Busnestilor.

Se invecina cu partite din Cretana ale Sard. lord. Roset.Pe contrapagina e facuta palma de 29,7 cm.

7.

1790, lithe 30.

Diaconul Grigora$ Borna (iscalit : ierodiaconul) cu frate-sau CarpuBosna $i cu verii for Apostol $i Vasile Bosnea dau scrisoare luiNicolae Barladeanu $i nepotilor lui, Costantin, Vasile, Andrei $iStefan, Barladeni, prin care arata ca, avind ei toti un batrin inmo$ia Cretana (A, Busnesti, $i 1 2 Birladenii), care batran 1 -au avut$i mosii nostri" Lupul $i Mihaila, cumparatura di la Magdalinafata Benii, $i, vrand Barladenii sa-$i vanza partea for ", li da vole.

Lupul Busila vorn. de Cretana. Costandin Badice. GavrilaStefanita. Ion Spanache. lordache Anton.

8.

1793, lulie 15.

Neculai Carpti, Sandul Grecul, Stefan Buta, Sandul Buta $i SavinCarpu dau scrisoare lui Bosna $i Birladeanu ca sali stapineascain pace partea de mosie din Cretana, ce este cumparata tot dinmosia Carhanestilor", de oare ce li se (Muse de cei din urma lei 8drept cheltuiala in judecatile ce avusera cu Costandin Banariul, cepretindea mai mite 111i7e acoio.

www.dacoromanica.ro

22 lulian Marinescu

9.1793, Aug. 1.Sandul Banu si hum]] Greceanu Pah. judeca pricina dintre Si-

mion Melinte din satul Cretana cu razesii din Cada, cari nu-1 1A-sau &Ali stapineasca mosia din Cretana. Simion Melinte spuneca are acea movie din partea unui batran ce s'ar alege a nea-mului lui Ion Gugle" si presinta o marturie ce este facuta de babaNastasia sora lui Ion Gigle si de VasAle $i Stefan feciorii lui IonGugle, in care arata pe Gligorii Melinte tatgl lui Simion Melintecum ca le este rudenie" si are parte in batrinul for ; marturieiscalita $i de Banul Lupul Costachi. Pierd Cirjanii, cari nu aratanici un fel de dovada".

10.

1793, Sept. 25.Mihail C. Sutu Vv. Moldovei cla carte catre ispravnicii Falciiului

ca sa aleaga partile din mosie di