Colecţie coordonată deSimona Reghintovschi

Tra­du­ce­re­din­franceză­de

Nicolae­Dumitrașcu

Manual de psihodiagnosticTestul Rorschach

Hermann Rorschach

Editori:Silviu DRagomiRvaSilE DEm. ZamfiRESCu

Director editorial:magDalEna mĂRCulESCu

Redactor:RaluCa HuRDuC

Coperta:fabER STuDio

Director producţie:CRiSTian ClauDiu Coban

Dtp:ofElia CoȘman

Corectură:RoDiCa PETCu

Titlul original: Psychodiagnostic. méthode et resultats d’une experience diagnostique de formes fortuitesautor: Hermann Rorschach

Copyright © Editura Trei, 2000, 2005, 2014

o.P. 16, ghișeul 1, C.P. 490, bucureştiTel.: +4 021 300 60 90e‑mail: comenzi@edituratrei.rowww.edituratrei.ro

iSbn: 978‑973‑707‑929‑9

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiRoRSChaCh, heRMaNNManual de psihodiagnostic : Testul Rorschach / Hermann

Rorschach; trad.: nicolae Dumitraşcu. – Ed. a 3‑a. – bucureşti: Editura Trei, 2014

iSbn 978‑973‑707‑929‑9

i. Dumitraşcu, nicolae (trad.)

616.89‑072.85

Cuprins

11 In Memoriam: Herman Rorschach (1884–1922)

13 Introducere

15 Lista abrevierilor și a simbolurilor

17 I. Metoda 17 1. Materialul textului 19 2. Tehnica 20 3. Interpretarea imaginilor înțeleasă ca o percepție

23 II. Factorii testului 23 1. Problemele care se pun 26 2. Numărul de răspunsuri 27 3. Timpul de reacție 28 4. Refuzul imaginilor 28 5. Factorii formă, kinestezie, culoare și apariția lor în procesul perceptiv 29 a) Răspunsurile‑formă (F) 31 b) Răspunsurile‑mișcare (K) 37 c) Răspunsurile‑culoare 46 d) Incidența lui K și C în aceeași interpretare 48 6. Modurile de apercepție a imaginii 48 a) Problemele care se pun 50 b) Determinarea modurilor de apercepție 55 c) Numărul de G, D, Dd, Dbl și Do

57 d) Tipurile de apercepție 59 e) Succesiunea tipurilor de apercepție 60 7. Conținutul material al interpretărilor. Procentajul de răspunsuri cu animale 64 8. Răspunsurile originale 64 9. Privire de ansamblu

66 III. Observații suplimentare asupra metodei 66 1. Condițiile specifice ale planșelor testului 68 2. Seriile paralele 69 3. Probele de control 71 4. Modul de întocmire a protocolului

73 IV. Rezultate 73 1. Inteligența 90 2. Influența voinței asupra factorilor 97 3. Influența dispoziției asupra componentelor inteligenței 101 4. Raportul reciproc dintre răspunsurile‑mișcare și răspunsurile‑culoare 121 5. Tipul trăirii și viața 123 6. Tipul trăirii și componentele inteligenței 129 7. Tipul trăirii și variațiile de dispoziție 131 8. Variațiile temporare ale tipului trăirii 132 9. Modificările tipului trăirii în cursul vieții 134 10. Studii comparative ale tipului trăirii 137 11. Afectivitatea, caracterul 144 12. Imaginația 148 13. Tipul trăirii și tipul de reprezentare 151 14. Tipul trăirii și tipul de halucinații 152 15. Tipul trăirii și talentele 156 16. Variații și comparații ale talentelor 160 17. Tipul trăirii, talent și instinct 163 18. Tipul trăirii, caracter și talent 163 19. Tipul trăirii și boala psihică 167 20. Problema evoluției tipului trăirii

171 V. Aplicarea testului de interpretare a formelor în practica diagnostică 171 1. Aplicabilitatea 173 2. Obiecții 174 3. Analiza diagnostică 174 4. Conținutul interpretărilor 176 5. Testul și psihanaliza

179 Exemple

180 Indivizii normali

180 1. Media normală 182 2. Corespunzător categoriei de subiecți aflați cu puțin peste medie 186 3. Corespunzător categoriei de subiecți aflați cu puțin sub medie 188 4. Oligofrenie 190 5. Variație hipomaniacală a dispoziției 193 6. Individ cu o tendință introversivă și o profesie extratensivă 196 7. Subiecți dotați cu imaginație 200 8. Meticuloșii 201 9. Vârstă avansată

203 Nevroze

203 10. Isterie 205 11. Neurastenie 209 12. Nevroză obsesională 222 13. Epuizare nervoasă

226 Psihoze

226 I. Schizofrenie 226 14. Demență simplă 227 15. Hebefrenie 230 16. Catatonie abulică, hebefrenoidă, săracă în simptome 231 17. Catatonie incoerentă cu excitație motrică 235 18. Catatonie rigidă 237 19. Schizofrenie paranoidă

239 II. Psihoză maniaco‑depresivă

239 20. Melancolie 241 21. Manie

243 III. Epilepsie

243 22. Demență tipic epileptică instalată rapid 246 23. Epileptoid

248 IV. Psihoze organice

248 24. Depresie în cadrul unei demențe arteriosclerotice 249 25. Psihoză Korsakov 253 26. Paralizie generală 254 27. Demență senilă 256 28. Encefalită letargică

257 VI. Recapitulare

261 VII. 261 A. Contribuție la utilizarea testului de interpretare a formelor 261 Introducere 264 1. Protocolul testului 277 2. Interpretarea 297 3. Rezultatul și analiza 301 a) Interpretările K 304 b) Interpretările‑culoare 306 c) Abstracțiunile 313 d) Interpretările‑formă 315 Recapitulare

317 B. Introducere în tehnica psihodiagnosticului lui Rorschach, de Dr. W. Morgenthaler 318 Considerente generale 322 I. Pregătirea 322 A) Materialul 325 B) Pregătirea psihologică

326 II. Testarea 330 III. Protocolul 337 IV. Sinteza 339 V. Utilizarea 341 Diagnosticul orb 342 Medicii și ne‑medicii practicanți ai testului Rorschach

345 Apendice

347 VIII. Tabele

367 IX. Tabele sinoptice (alcătuite de Ewald Bohm)

in mEmoriam HERMANN RORSCHACH (1884–1922)

Hermann­Rorschach­ s‑a­născut­pe­ 8­noiembrie­ 1884,­ la­Zürich.­Și‑a­petrecut­copilăria­alături­de­fratele­și­sora­sa,­ambii­mai­mici­decât­el,­la­Schaffhausen.­Moartea­tatălui,­care­era­profesor­de­desen,­a­pus­brusc­sub­semnul­întrebării­proiectul­său­de­a­studia­științele­naturii.­Pentru­a­se­decide­rapid,­tână‑rul­l‑a­căutat­pe­Ernst­Häckel,­care­l‑a­sfătuit­să­se­orienteze­către­medicină.­Urmând­acest­sfat,­a­studiat­ la­Neuenburg,­Zürich,­Berna­și­Berlin­și­și‑a­finalizat­studiile­de­medicină­în­1910,­ cu­examenul­de­ stat.­ În­același­an,­ s‑a­ căsătorit­ cu­o­colegă­rusoaică,­ce­i‑a­devenit­imediat­un­partener­de­muncă­și­o­colaboratoare­autentică.­În­acest­timp,­devine­medic­asis‑tent­la­azilul­din­Münsterlingen,­apoi­la­cel­din­Münsingen.­În­1913,­acceptă­un­post­într‑un­sanatoriu­privat­la­Moscova,­dar­după­numai­un­an­revine­în­Elveția.­Din­iunie­1914­până­în­noiembrie­1915­este­medic­la­clinica­psihiatrică­și­la­azilul­din­Waldau,­pentru­a­deveni­apoi­medic­secundar­ la­azilul­din­Herisau.­În­acest­context­a­survenit­și­moartea­sa,­la­2­aprilie­1922,­în­urma­unei­apendicite­acute,­complicate­de­peritonită.

Manual de psihodiagnostic n In memoriam Hermann Rorschach

Numai­cel­care­l‑a­cunoscut­pe­Hermann­Rorschach­în­toată­complexitatea­personalității­sale­își­poate­da­seama­de­ceea­ce­a­reprezentat­moartea­acestuia­pentru­psihiatria­elvețiană.­El­nu­a­fost­numai­un­agreabil­tovarăș­de­muncă,­un­coleg­și­un­camarad­distins,­o­ființă­fermecătoare,­ci­deținea,­de­asemenea,­ca­psihiatru­și­mai­ales­ca­cercetător­științific,­calități­eminente.­Caracterul­flexibil,­adaptabilitatea­rapidă,­perspicacitatea­și­

un­anumit­simț­practic­se­combinau­la­Hermann­Rorschach­cu­talentul­pentru­introspecție­și­sinteză.­Această­combinație­îl­făcea­ să­ fie­ remarcabil.­ Pe­ lângă­ această­natură­ rară,­ care­echilibra­trăirile­personale­prin­cunoașterea­practică,­el­poseda­și­cele­mai­valoroase­trăsături­de­caracter­ale­unui­psihiatru,­printre­care­un­impuls­puternic­de­căutare­a­adevărului,­o­fa‑cul­tate­critică­pe­care­nu­ezita­să­o­aplice­și­propriei­persoane,­precum­și­căldură­sufletească­și­bunătate.Aceste­câteva­remarci­sunt­suficiente­pentru­a‑i­da­cititorului­

o­idee­despre­cine­a­fost­Rorschach­și,­mai­mult,­despre­cine­ar­fi­putut­deveni.­Bleuler­a­avut­dreptate:­Hermann­Rorschach­a­fost­speranța­psihiatriei­elvețiene­pentru­o­întreagă­generație.

Dr.­W.­Morgenthaler

Hermann rorscHacH

12

introducere

În­paginile­care­urmează­vom­descrie­metoda­și­rezultatele­unui­experiment­psihologic­care,­în­ciuda­simplității­lui,­a­dat­din­mai­multe­puncte­de­vedere­dovada­valorii­sale­atât­ în­cercetare,­cât­și­în­testarea­psihologică.­Trebuie­să­spunem­de­la­ început­ că­ întreaga­ lucrare­ are­un­ caracter­ eminamente­empiric.­Problemele­de­la­care­au­pornit­primele­cercetări­de­acest­tip­(1911)­au­fost­de­o­cu­totul­altă­natură­decât­cele­care­au­ apărut,­ rând­pe­ rând,­ în­ cursul­ cercetărilor­ ulterioare.­Concluziile­la­care­s‑a­ajuns­trebuie­considerate­deci­mai­de‑grabă­ca­observații,­decât­ca­deducții­teoretice.­Fundamentele­teoretice­ale­acestor­cercetări­sunt­încă­în­mare­parte­în­stadiul­de­proiect.Atragem­atenția­cititorului­asupra­faptului­că­rezultatele­

subiecților­sănătoși­au­fost­mereu­comparate­cu­cele­ale­pacien‑ților­și­invers.

H. R.

Manual de psihodiagnostic n Introducere

Manual de psihodiagnostic n Lista abrevierilor și a simbolurilor

lista abrevierilor și a simbolurilor

R:­ Numărul­de­răspunsuri.G:­ Planșa­interpretată­primar­în­ansamblu­(Răspuns­

global).DG:­ Planșa­interpretată­secundar­în­ansamblu,­plecând­

de la un detaliu.D:­ Interpretarea­unui­detaliu­normal­al­planșei­(Răs‑

puns‑detaliu).Dd:­ Interpretarea­unui­detaliu­insolit­sau­a­unui­detaliu­

minor­(Răspuns­detaliu‑minor).Dbl:­ Interpretarea­figurilor­albe­intermediare.Do:­ Interpretarea­unui­fragment­al­unei­forme,­văzut­

ca­o­ figură­ întreagă.­De­exemplu,­ la­planșa­ III,­numai­capetele­oamenilor.

Tipde­aper.:­ Tip­de­apercepție:­proporția­modurilor­de­aper‑

cepție­G,­D,­Dd­etc.Succ.:­ Succesiunea:­modul­în­care­se­succed­răspunsurile­

G,­D­etc.­la­fiecare­planșă.F:­ Răspuns‑formă:­interpretarea­determinată­numai­

de­forma­petei­de­cerneală.

Hermann rorscHacH

16 K:­ Răspuns‑mișcare:­ răspuns­determinat­de­ influ‑ențele­kinestezice.

FC:­ Interpretare­determinată­în­primul­rând­de­formă­și­secundar­de­culoarea­petei­de­cerneală­(Răspuns­formă‑culoare).

CF:­ Interpretare­determinată­în­primul­rând­de­culoare­și­secundar­de­forma­petei­de­cerneală­(Răspuns­culoare‑formă).

C:­ Interpretare­determinată­numai­de­culoarea­petei­de­cerneală­(Răspuns‑culoare­primar).

F(C):­ Răspuns­determinat­în­primul­rând­de­forma­petei­de­cerneală­și­apoi­de­valoarea­de­claritate­și­de­umbră.

Tip­detrăire:­ Proporția­de­răspunsuri­K­și­C:­K/­(FC­+­CF­+­C).H:­ Interpretarea­unei­figuri­umane­în­întregime.Hd:­ Interpretarea­unei­părți­a­siluetei­umane.A:­ Interpretarea­unui­animal­în­întregime.Ad:­ Interpretarea­unei­părți­dintr‑un­animal.Obj.:­ Interpretarea­unui­obiect­neînsuflețit.Pays.:­ Interpretarea­unui­peisaj.A%:­ Procentajul­de­animale.­A­+­Ad/­R­x­100.Orig.%:­ Procentajul­de­răspunsuri­originale­(care­nu­apar­

mai­des­de­unu­ la­o­sută)­din­numărul­ total­de­interpretări.

Ban.:­ Banalitate,­răspuns­care­se­întâlnește­o­dată­la­trei­protocoale.

Ban.%:­ Procentajul­ de­ banalități­ (raportul­ procentual­dintre­ răspunsurile­ banale­ și­ numărul­ total­ de­interpretări).

Manual de psihodiagnostic n Metoda

i

metoda

1. materialul testului

Experimentul­constă­în­a interpreta liber formele fortuite,­adică­formele­realizate­într‑o­manieră­nedeterminată.­Pentru­aceasta,­noi­am­utilizat­figurile­care­însoțesc­această­carte­într‑o­reedi‑tare­ fidelă­a­ediției­originale.­Ele­nu­servesc­numai­pentru­ilustrarea­exemplelor,­ci­pot­fi­utilizate­și­ca­material­pentru­aplicarea­testului.*Realizarea­unor­asemenea­imagini­fortuite­este­foarte­sim‑

plă:­se­fac­câteva­pete­mari­de­cerneală­pe­o­foaie­de­hârtie.­Se­pliază­această­foaie­ în­două­și­pata­se­ întinde­pe­cele­două­jumătăți­pliate.­Totuși,­suntem­departe­de­a­putea­utiliza­orice­imagine­obținută­în­acest­mod;­dimpotrivă,­utilizarea­acesteia­trebuie­să­țină­cont­de­câteva­condiții.­În­primul­rând,­formele­trebuie­ să­ fie­ relativ­ simple;­ imaginile­ complicate­ fac­prea­dificilă­evaluarea­factorilor­experimentului.­Apoi,­repartiția­petei­ pe­ planșă­ trebuie­ să­ satisfacă­ anumite­ condiții­ ale­

*­ Planșele­Rorschach­sunt­tipărite­de­o­singură­editură­din­lume:­este­vorba­de­Ed.­Hans­Huber­din­Elveția,­care­a­preluat­drepturile­de­autor­asupra­planșelor­de­la­editura­unde­Rorschach­și‑a­tipărit­pentru­prima­dată­Manualul de psihodiagnostic.­(N. t.)

Hermann rorscHacH

18 compoziției:­altfel,­imaginea­nu­are­forță­plastică­și­urmarea­este­că­mulți­subiecți­le­resping­ca­pe­niște­„simple­pete“,­fără­a­oferi­vreo­interpretare.De­vreme­ce­fiecare­imagine­din­serie,­luată­separat,­trebuie­

să­ satisfacă­nu­numai­ aceste­ condiții­ generale,­ ci­ și­ unele­condiții­specifice­(pentru­acest­aspect,­ca­și­pentru­stabilirea­seriilor­paralele,­vezi­p.­68)­și­de­vreme­ce­fiecare­imagine,­ca­și­întreaga­serie,­trebuie­să­fie­aplicată­de­un­mare­număr­de­ori­pentru­a­furniza­un­material­utilizabil,­stabilirea­unei­serii­de­zece­imagini­adecvate­nu­este­atât­de­simplă­pe­cât­ar­putea­să­pară­la­prima­vedere.­Dată­fiind­modalitatea­de­realizare,­imaginile­sunt­simetrice,­cu­diferențe­mici­între­cele­două­jumă‑tăți­ale­planșei.­Imaginile­asimetrice­sunt­respinse­de­o­mare­parte­a­subiecților.­Simetria­conferă­figurilor­o­anumită­compo‑ziție­artistică­necesară.­Ea­are­chiar­dezavantajul­de­a­influența­puțin­interpretarea,­în­sensul­unei­stereotipii.­Dar,­pe­de­altă­parte,­creează­condiții­egale­pentru­stângaci­și­dreptaci;­ea­pare,­de­asemenea,­să­faciliteze­reacțiile­la­indivizii­inhibați­și­blo‑cați.­În­sfârșit,­simetria­invită­la­a­interpreta­întreaga­imagine.Imaginile­asimetrice­și­fără­compoziție,­aplicate­cu­titlu­de­

experiență­de­control,­ar­putea­să­adauge­noi­factori­datelor­noastre­de­cercetare,­dar­nu­putem­intra­aici­în­aceste­consi‑derații.­Studiul­sensibilității­individuale­față­de­compoziție­ar­reprezenta­o­temă­autonomă.Ordinea­imaginilor­din­serie­a­fost­stabilită­empiric.­Pentru­

aceasta,­vezi­p.­66.

Manual de psihodiagnostic n Metoda

192. tehnica

Se­înmânează­subiectului­câte­o­planșă­și­este­întrebat:­„Ce­ar­putea­fi­acolo?“.­Subiectul­poate­întoarce­și­reîntoarce­planșa­după­plac.­Distanța­dintre­planșă­și­ochi­trebuie,­de­asemenea,­să­fie­lăsată­la­latitudinea­subiectului,­dar­planșele­nu trebuie privite de departe.­Subiectul­trebuie­să­țină­planșa­în­mână,­cea­mai­mare­distanță­permisă­fiind­dată­de­extensia­completă­a­brațului.­De­asemenea,­trebuie­avut­grijă­ca­subiectul­să­nu­privească­planșa­de­departe,­ deoarece­ aceasta­ ar­ schimba­condițiile­preliminare­ale­testului.­De­exemplu,­planșa­I­este­frecvent­interpretată­„cap­de­vulpe“­de­la­câțiva­metri­distanță,­dar­de­aproape,­niciodată­astfel.­Dacă­subiectul­a­apucat­să­vadă­o­dată­un­„cap­de­vulpe“­de­la­depărtare,­îi­va­fi­foarte­dificil­să­mai­vadă­de­aproape­și­altceva.­­Ar­trebui­insistat­pe­cât­posibil,­dar­bineînțeles­evitând­orice­

sugestie,­ca­subiectul­să­dea­cel­puțin­un răspuns­la­fiecare­planșă.­În­același­timp,­trebuie­notate­răspunsurile­pe­măsură­ce­subiectul­le­furnizează.S‑a­dovedit­inutilă­stabilirea­unui­timp­limită­de­expunere.Esențial­este­ca­ testul­să­se­desfășoare,­pe­cât­posibil,­ în­

afara­oricărei­constrângeri.Subiecților­suspicioși­ li­se­poate­arăta,­ocazional,­cum­se­

realizează­acest­gen­de­imagini.­Dar,­în­general,­se­întâmplă­relativ­rar­ca­testul­să­fie­refuzat,­chiar­și­în­cazul­pacienților­suspicioși­și­inhibați.

Hermann rorscHacH

20 3. interpretarea imaginilor înțeleasă ca o percepție

Aproape toți subiecții consideră testul o probă de imaginație. Această­idee­este­atât­de­generală,­încât­ea­devine­practic­o­condiție­a­testului.­Interpretarea­formelor­fortuite­nu­are­totuși­nimic­de‑a­face­în­mod­direct­cu­funcția­imaginației­și­nu­este­necesar­să­o­considerăm­drept­o­prerechizită.­Fără­îndoială­că­un­subiect­dotat­cu­imaginație­răspunde­altfel­decât­un­subiect­fără­această­ însușire,­dar­ indiferent­dacă­ încurajăm­sau­nu­subiectul­să­se­lase­în­voia­imaginației,­aceasta­nu­schimbă­cu­nimic­ rezultatul.­Cel­ care­are­ imaginație­ realizează­proba,­individul­fără­imaginație­poate­ajunge­uneori­chiar­să­se­scuze­pentru­lacunele­sale,­dar­atât­rezultatul­lui,­cât­și­al­celui­dotat­cu­imaginație­sunt­comparabile,­fără­a­fi­obligați­să­ținem­cont­de­bogăția­sau­sărăcia­imaginației.­

Interpretarea imaginilor fortuite intră mai curând în categoria percepției și a apercepției.­„Percepțiile­se­formează­astfel:­sen‑zațiile­sau,­mai­bine­zis,­grupele­de­senzații­provoacă­ecforia­imaginilor‑amintiri­ale­grupelor­de­senzații­mai­vechi,­capabile­să­suscite­în­noi­un­complex­de­amintiri­de­senzații­ale­căror­elemente,­datorită­concomitenței­ lor­în­experiențele­noastre­anterioare,­au­obținut­o­coeziune­solidă­și­se­diferențiază­de­alte­grupe­de­senzații.­În­percepție­intervin­deci­trei­procese:­senzația,­amintirea­și­asociația.­Identificarea­unui­complex­de­senzații­ și­ a­ conexiunilor­ sale­ o­ vom­numi­ apercepție.­ Ea­înglobează­și­conceptul­mai­restrâns,­de­percepție.“­(BLEULER,­Lehrbuch der Psychiatrie, pag.­9,­Springer,­Berlin,­1916.)Dacă­percepția­se­poate­defini­și­ca­o integrare asociativă a

engramelor disponibile (imagini‑amintiri) în complexele de senzații recente, aceasta ar însemna că interpretarea formelor fortuite apare

Manual de psihodiagnostic n Metoda

21ca o percepție, în care travaliul de integrare a complexului de senzații în engramă este atât de mare, încât este pe bună dreptate perceput conștient ca un efort. Tocmai­ percepția­ intrapsihică­ a­ unei­echivalențe­imperfecte­între­complexul­de­senzații­și­engramă­conferă­percepției­caracterul­unei­interpretări.Dar­nu­toate­răspunsurile­subiecților­noștri­sunt­interpretări­

în­ acest­ sens.­Majoritatea­ cazurilor­ de­ tulburări­ organice­(demenți­senili,­cei­cu­paralizie­generală)­și­epilepticii,­mulți­schizofreni,­majoritatea­maniacalilor,­aproape­toți­oligofrenii­și­chiar­mulți­subiecți­care­pot­fi­considerați­normali­nu­sesizează­efortul­de­asimilare.­Ei­nu­interpretează­imaginile,­ci­le­defi‑nesc.­Se­pot­chiar­mira­de­faptul­că­alți­subiecți­ar­putea­să­vadă­în­planșe­și­alte­lucruri­decât­văd­ei.­Nu­putem­vorbi­aici­de­interpretare,­ci­numai­de­o­veritabilă­percepție.­Ei­nu­sesi‑zează­procesul­de­ asimilare­ asociativă­pe­ care­un­ subiect­normal­îl­realizează­atunci­când­revede­o­față­cunoscută­sau­percepe­un­lucru­oarecare,­de­pildă­un­copac.­Trebuie­să­existe­deci­un­prag­începând­cu­care­percepția,­asimilarea­neconști‑entizată­a­procesului­de­asimilare­devine­interpretare,­adică­devine­o­percepție­conștientă­a­procesului­de­asimilare.­La­demenții­senili,­oligofreni,­în­stările­maniacale­etc.­acest­prag­este foarte ridicat.Am­putea­presupune­că,­atunci­când­acest­prag­este­foarte­

coborât,­percepția­cea­mai­simplă­și­mai­obișnuită­este­însoțită­de­conștientizarea­procesului­de­asimilare.­Acest­lucru­se­și­întâmplă­la­unii­meticuloși,­care­se­străduiesc­ca­în­percepțiile­lor­să­existe­o­congruență­extrem­de­strânsă­între­complexul­de­ senzații­ și­ engrame;­ acest­ lucru­ este­ și­mai­ acut­ la­ un­mare­număr­de­depresivi,­al­căror­proces­de­asimilare­poate­deveni­atât­de­dificil,­încât­nu‑l­mai­pot­realiza,­toate­obiectele­

Hermann rorscHacH

22 percepțiilor­lor­părându‑li‑se­„schimbate“­și­„stranii“.­Meti‑culoșii­și­depresivii­se­comportă­astfel­în­același­mod­la­test:­ei­aleg­din­imagini­detaliile­care­le‑au­sărit­în­ochi­foarte­clar,­dar,­în­ciuda­acestui­lucru,­adaugă­frecvent:­„Știu­bine­că­interpretez­și­că­în­imagine­trebuie­să­fie­altceva.“Subiecții­cuprinși­în­limitele­normalului­vorbesc­de­regulă­

spontan­despre­„interpretarea“­imaginilor.­Cei­cu­un­deficit­congenital­sau­subdezvoltați­intelectual­vor­„să­recunoască“­imaginile.­Aceasta­ne­arată­că­diferența­dintre­interpretare­și­percepție­constă­în­factorii­asociativi.­Dar,­în­plus,­dacă­vom­observa­că­la­subiecții­în­stare­de­euforie­reacțiile­au­un­caracter­mai­degrabă­perceptiv,­iar­la­subiecții­depresivi,­un­caracter­mai­curând­interpretativ,­am­vedea­că­această­diferență­nu­poate­proveni­numai­din­procesele­pur­asociative,­ci­și­din­factorii­afectivi,­deplasând­astfel­granița­dintre­percepție­și­interpretare.­Pe­scurt,­considerăm­că­diferențele dintre percepție și interpre‑

tare sunt numai individuale și graduale, nu generale și esențiale, astfel încât interpretarea nu poate fi altceva decât un caz particular al percepției. În­consecință,­fără­doar­și­poate­că­suntem­auto‑rizați­să­numim­testul­de­interpretare­a­formelor­fortuite­un­test­de­percepție.Despre­semnificația­imaginației­în­interpretarea­imaginilor,­

vezi­p.­144.

Manual de psihodiagnostic n Factorii testului

ii

factorii testului

1. Problemele care se pun

Atunci­când­facem­analiza­răspunsurilor­date­de­subiecți,­conținutul­material­al­interpretărilor­trebuie­lăsat­la­sfârșit.­În­primul­rând,­trebuie­să­obținem­un­tablou­al­funcției­perceptive­și­aperceptive.­Investigația­se­va­axa­în­primul­rând­asupra­datelor formale.Protocoalele­ vor­ fi­ examinate­ în­ funcție­ de­problemele­

următoare:

1.­ La­cât­se­ridică­numărul­de­răspunsuri?­Cât­de­mare­este­timpul­de­reacție?­De­câte­ori­subiectul­a­refuzat­una­sau­alta­dintre­planșe?

2.­ Răspunsul­a­fost­determinat­numai­de­forma­imaginii­sau­și­de­impresia­de­mișcare­sau­de­culoarea­imaginii?

3.­ Imaginea­a­fost­percepută­și­interpretată­global­sau­parțial,­iar­în­ultimul­caz,­ce­zone­au­fost­interpretate?

4.­ Ce­anume­a­fost­văzut?

Hermann rorscHacH

24 La­întrebările­2,­3­și­4­se­adaugă­și­altele,­pe­care­le­vom­aborda­mai­târziu.Deducțiile­care­urmează­se­bazează­pe­rezultatele­experi‑

mentale­obținute­cu­seria­de­planșe.­Iată­o­imagine­a­mate‑rialului­examinat­până­în­prezent:

Bărbați­ Femei­ TotalNormali­cultivați­ 35­ 20­ 55­­­–­/­–­­­­­necultivați­ 20­ 42­ 62Psihopați­ 12­ 8­ 20Alcoolici­ 8­ –­ 8Debili,­imbecili­ 10­ 2­ 12Schizofreni­ 105­ 83­ 188Maniaco‑depresivi­ 4­ 10­ 14Epileptici­ 17­ 3­ 20Paralizie­generală­ 7­ 1­ 8Demență­senilă­ 7­ 3­ 10Demenți­arteriosclerotici­ 3­ 2­ 5Korsakov­și­tulburări­similare1­ 3­ –­ 3

TOTAL­ 231­ 174­ 405

1 Deoarece­colecția­în­care­apare­această­publicație­este­destinată­unui­cerc­restrâns­de­cititori,­vom­adăuga,­în­legătură­cu­tulburările­psihotice­mai­puțin­cunoscute,­câteva­informații­utile­pentru­înțelegerea­acestora.

Schizofrenia­ (demența­precoce­descrisă­de­Kraepelin)­este­boala­psihică­cea­mai­frecventă.­ În­majoritatea­azilelor,­schizofrenii­ formează­două­treimi­din­efectiv.­Simptomul­fundamental­este,­conform­concepției­lui­Bleuler,­constituit­de­tulbu‑rările­de­asociere:­disoluția­conexiunilor­normale­ale­gândirii,­procese­mentale­bizare,­combinări­și­condensări­ale­elementelor­fără­punere­într‑un­anumit­raport,­distrugerea­raporturilor­corecte­dintre­elementele­gândirii,­generalizări­absurde,­utilizarea­de­simboluri­în­locul­conceptului­adecvat,­incapacitatea­de­a‑și­adapta­gândirea­la­reprezentarea­unui­scop;­rezultatul­este,­pe­de­o­parte,­incoerența­și­dispersarea­numeroaselor­procese­asociative,­iar­pe­de­altă­parte,­perseverația,­adică­blocarea­la­un­nivel­la­care­cursul­gândirii­rămâne­mereu­același;­fuga­de­idei,­pe­de­o­parte,­sărăcia­gândirii,­pe­de­alta.­Un­alt­semn­frapant­al­schizofreniei­este­incapacitatea­de­modulare­afectivă,­rigiditatea­afectivă,­pierderea­contactului­afectiv;­în­cazurile­grave,­se­ajunge­până­la­„demență­afectivă“,­până­la­absența­completă­—­în­aparență­—­a­afectivității.

Manual de psihodiagnostic n Factorii testului

25La­acestea­se­adaugă­un­mare­număr­de­testări­realizate­cu­primele­ imagini­elaborate­de­noi.­Dar­ele­nu­pot­ fi­ luate­ în­considerare,­deoarece,­pentru­a­face­un­bilanț­ale­cărui­elemente să­fie­comparabile,­nu­putem­folosi­decât­rezultatele­obținute­cu­aceleași­planșe­sau­cu­materiale­echivalente­(conform­p.­68).Datele­cantitative­pe­care­le­vom­oferi­sunt­încă­prea­puține,­

în­special­cele­referitoare­la­subiecții­necultivați­și­la­majoritatea­

Se­pot­adăuga­și­simptome­adiacente:­halucinații,­idei­delirante,­gesturi,­acțiuni,­conduite­absurde.­Aceste­simptome­adiacente­pot­constitui­trăsături­esențiale­ale­tabloului­clinic.­Schizofrenia­prezintă­patru­forme­subordonate,­care­nu­ includ­aceleași­simptome­clinice­aferente,­dar­se­pot­substitui­și­suprapune­reciproc­la­același­bolnav.­

­ 1.­Forma paranoidă:­predomină­ideile­delirante­și­halucinațiile.­În­această­grupă­se­întâlnesc­majoritatea­formelor­de­delir­de­grandoare­și­de­persecuție.

­ 2.­Catatonia:­predominanța­„simptomelor­catatonice“:­mișcări,­atitudini,­conduite­absurde,­negativism­(subiect­care­se­comportă­ciudat,­frecvent­făcând­chiar­contrariul­a­ceea­ce­se­dorește­de­la­el),­impulsivitate.­În­particular,­„autismul“­schizofrenic­(Bleuler),­adică­izolarea,­ruperea­contactului­cu­lumea­exterioară,­este­foarte­pro‑nunțat.­Tot­aici­apar­cel­mai­frecvent­halucinații­și­idei­delirante.

­ 3.­Hebefrenia:­schizofrenii­cu­simptome­secundare­de­diverse­tipuri,­frecvent­însoțite­de­excitație­motorie;­tablou­clinic­care­nu­intră­în­categoria­formei­paranoide­sau­a­catatoniei.

­ 4.­Forma demențială simplă, schizofrenia simplex:­demență­schizofrenică­predominant­afectivă,­care­se­instalează­puțin­câte­puțin­și­lent,­fără­simptomele­accesorii­de­care­am­vorbit.

Psihoza maniaco‑depresivă­cuprinde­în­primul­rând­depresia­și­mania. 1. Depresia:­caracterizată­prin­modificarea­depresivă­a­dispoziției,­inhibiția­cursului­gândirii,­inhibiția­funcțiilor­centrifuge­ale­deciziei,­acțiunii,­inclusiv­a­componentei­fizice­a­motilității.

2. Mania:­modificarea­euforică­a­dispoziției,­fuga­de­idei,­acțiuni­și­discursuri­impul‑sive,­facilitare­și­accelerare­anormală­a­funcțiilor­centrifuge­inhibate­în­melancolie.

Psihoza Korsakov:­o­psihoză­organică­de­origine­alcoolică,­care­debutează­cel­mai­frec­vent­printr‑un­delir­alcoolic­acut­și­care­se­caracterizează­prin­pierderea­foarte­accentuată­a­memoriei,­pierdere­pe­care­bolnavii­încearcă­să­o­disimuleze,­chiar­în­propriii­lor­ochi,­printr‑o­relatare­confabulatorie­despre­toate­aventurile­imaginare­posibile.

Psihoze organice:­se­numesc­astfel­tulburările­psihice­provocate­de­o­inhibiție­difuză­a­ scoarței­ cerebrale.­ În­cadrul­ lor­apar,­pe­ lângă­psihoza­Korsakov,­demența­senilă­(demența­bătrânilor),­demența­arteriosclerotică,­paralizia­generală­(după­BLEULER,­Lehrbuch der Psychiatrie, Berlin,­1916).

Hermann rorscHacH

26 psihoticilor.­În­ceea­ce­privește­psihozele,­problema­a­fost­că­subiecții­au­variat­relativ­puțin,­neavând­astfel­la­dispoziție­decât­un­tablou­restrâns­al­bolii.­Referitor­la­numărul­total,­a­trebuit,­ înainte­ca­planșele­să­fie­imprimate,­să­limităm­nu‑mărul­de­testări,­deoarece­figurile­începuseră­să­se­strice­din­cauza­trecerii­lor­prin­sute­de­mâini.

2. numărul de răspunsuri

Persoanele­normale­dau­ în­general­ între­15­și­30­de­răs‑punsuri,­ rareori­mai­puțin­de­15,­ frecvent­mai­mult­de­30.­Numărul­depinde­mai­mult­de­factorii­afectivi,­decât­de­cei­asociativi.­Sub­medie­se­plasează­ frecvent­ indivizii­ cu­dis‑poziție­depresivă,­cei­prost­dispuși,­dar­și­ambițioșii,­care­vor­să­răspundă­la­seria­de­10­imagini­cu­10­interpretări­cât­mai­bune­cu­putință.­Deasupra­mediei­apar­indivizii­euforici,­cei­bine­dispuși,­amatorii­de­fantezii,­interesații,­dar­și­ambițioșii,­elevii‑model­și­alți­subiecți­de­acest­gen.­Din­anumite­motive,­în­special­pentru­că­petele­de­cerneală­

(care­li­se­par­facile)­le­plac,­oligofrenii,­ca­și­epilepticii,­depă‑șesc­aproape­întotdeauna­media.Majoritatea­cazurilor­de­tulburări­organice­rămân­în­limitele­

mediei­normale,­de­regulă­aproape­de­ limita­ inferioară,­cu­excepția­confabulatorilor,­a­paraliticilor­și­a­celor­cu­psihoza­Korsakov,­care­pot­depăși­cu­mult­media.Deasupra­mediei,­dar­nu­cu­mult,­apar­de­asemenea­mania‑

calii,­în­timp­ce­depresivii­dau­de­regulă­cifre­medii.Ceea­ce­variază­cel­mai­mult­este­numărul­de­răspunsuri­

ale­schizofrenilor.­Cei­inhibați­rămân­frecvent­sub­10,­indolenții­expediază­testul­cu­10­interpretări­indiferente,­mulți­se­mențin­

Manual de psihodiagnostic n Factorii testului

27în­ limitele­valorilor­normale­ cele­mai­ frecvente,­ în­ special­schizofrenii­ coerenți;­ dar­mulți­ dintre­ ei­ ating­ niște­ cifre­ridicate.­Chiar­indivizii­cu­demență­profundă,­bolnavi­de­zeci­de­ ani,­ dau­ răspunsuri­ ale­ căror­ număr­ și­ varietate­ sunt­surprinzătoare.Totuși,­per­ansamblu,­numărul­de­răspunsuri­furnizează­

relativ­puține­indicații­caracteristice.

3. timpul de reacție

Testarea­durează,­în­medie,­de­la­20­la­30­de­minute.­Dacă­se­obțin,­de­exemplu,­în­30­de­minute­20­de­răspunsuri,­timpul­de­reacție­mediu­va­ fi­de­1,5­minute.­Aici­nu­putem­vorbi,­evident,­de­un­timp­de­reacție­exact.­O­exactitate­mai­mare­a­timpului­de­reacție­propriu‑zis­nu­s‑ar­putea­obține­decât­în­afara­unei­testări­normale,­prin­experimente­de­control.Este­de­la­sine­înțeles­că­timpul­de­reacție­este­mai­lung­la­

epileptici,­cei­cu­tulburări­organice,­depresivi­și­mai­scurt­la­maniacali.Trebuie­să­notăm­aici­că­timpul­de­reacție­este,­în­general,­

mult mai scurt la schizofreni­decât­la­toți­ceilalți­subiecți,­inclusiv­normali.­Există­schizofreni­incoerenți­care,­chiar­în­5­secunde,­pot­da­patru­interpretări­sau­mai­multe­la­o­singură­imagine.­Cu­ cât­bolnavul­ este­mai­ incoerent,­ cu­atât­ este­mai­ scurt­timpul­său­de­reacție,­imediat­ce­și‑a­concentrat­atenția­asu‑pra­probei.

Hermann rorscHacH

28 4. refuzul imaginilor

Refuzul­uneia­sau­alteia­dintre­imagini­nu­apare­aproape­niciodată­la­persoanele­normale.­La­nevrotici,­el­se­datorează­câteodată,­dar­rar,­inhibițiilor­provocate­de­un­complex.­Refu‑zul­ apare­mai­des­ la­ istericii­ debili,­ care­ se­ feresc­ în­mod­anxios,­din­cauza­unui­puternic­complex­privind­propria­inte‑ligență,­să­dea­interpretări­care­ar­putea­părea­stupide.­Într‑un­mod­caracteristic,­refuzul­se­produce­frecvent­la­schizofreni,­chiar­la­cei­latenți­sau­practic­remiși:­adesea,­ei­resping­ima‑ginea­cu­bruschețe,­după­ce­au­dat­anterior­interpretări­bune­și­variate,­chiar­dacă­este­vorba­de­imagini­care­nu­par,­de­re‑gulă,­prea­„dificile“.­În­aceste­cazuri,­blocajul­poate­fi­insur‑montabil,­în­timp­ce,­în­celelalte­cazuri,­se­poate­obține­prin­persuasiune­o­interpretare­în­plus.

5. factorii formă, kinestezie, culoare și apariția lor în procesul perceptiv

Cele­mai­multe­interpretări­la­subiecții­sănătoși,­ca­și­la­cei­bolnavi,­sunt­determinate­numai­de­forma petei­de­cerneală.­Subiectul­alege­dintre­imaginile‑amintiri­vizuale­pe­cele­care,­prin­forma­și­mai­ales­prin­conturul­lor,­se­aseamănă­cel­mai­mult­cu­ansamblul­sau­cu­un­detaliu­al­imaginii­prezentate.­El­își­reprezintă­obiectul­„văzut“­nu­ca­pe­un­obiect­în­mișcare,­ci­ca­pe­o­formă­imobilă.­Astfel­de­răspunsuri‑formă­vor­fi,­prin­urmare,­notate­cu­litera­F.Alături­de­aceste­ răspunsuri­apar­răspunsurile‑mișcare și­

răspunsurile‑culoare.

Manual de psihodiagnostic n Factorii testului

29Răspunsurile‑mișcare —­care­vor­fi­notate­cu­K —­sunt­inter‑pretările­în­care­se­poate­stabili­că,­în­afara­formei,­engramele­kinestezice (amintiri­ale­mișcărilor­percepute,­reprezentate­sau­executate­cândva)­au­exercitat­o­influență­determinantă.­Su‑biectul­își­reprezintă­obiectul­„văzut“­ca­fiind­în­mișcare.

Răspunsurile‑culoare­—­care­vor­fi­notate­cu­C­—­sunt­inter‑pretările­în­care­se­poate­stabili­că­nu­numai­forma­petei,­ci­și­culoarea,­sau­chiar­numai­culoarea,­au­determinat­interpretarea.Frecvența­acestor­trei­moduri­de­a­percepe­și­mai ales ra­

portul lor reciproc prezintă,­atât­la­subiecții­sănătoși,­cât­și­la­cei­bolnavi,­variații caracteristice, tipice.

a) Răspunsurile‑formă (F)

Interpretările­determinate­numai­de­forma­figurilor­fortuite­constituie­majoritatea­interpretărilor,­nu­numai­în­general,­ci­de­regulă­în­fiecare­caz­particular.­Problema­constă­atunci­în­a evalua­răspunsurile‑formă.­Pentru­a­exclude­pe­cât­posibil­orice­apreciere­subiectivă,­ singura­cale­de­urmat­a­ fost­cea­statistică.­S‑au­luat­ca­normă­și­ca­etalon­răspunsurile‑formă­oferite­cel­mai­frecvent­de­un­număr­destul­de­mare­de­subiecți­(în­jur­de­100),­care­se­bucură­de­sănătate­psihică.­S‑a­obținut­astfel­o­anumită­zonă­normală­a­percepției­formelor,­repre‑zentată­de­un­mare­număr­de­răspunsuri­care­apar­frecvent­și­care­trebuie­cotate­drept­forme­bune­(F+).­Prin­acest­procedeu­am­ajuns­să­apreciem­drept­F+­un­mare­număr­de­interpretări­pe­care,­la­o­evaluare­subiectivă,­nu­le‑am­fi­luat­drept­forme­bune.­Răspunsurile‑formă­mai­bune­decât­acestea­sunt,­de­asemenea,­notate­cu­F+,­iar­răspunsurile‑formă­mai­puțin­bune,­mai­puțin­clar­percepute,­sunt­notate­cu­F–.­În­ciuda­existenței­