Colecţie coordonată deSimona Reghintovschi

Tra­du­ce­re­din­engleză­de

Cătălin­Popescu

Procesele de maturizare

D.W. Winnicott

Editori:Silviu DragomirvaSilE DEm. ZamfirESCu

Director editorial:magDalEna mĂrCulESCu

redactor:DaniEla ȘtEfĂnESCu

Coperta:fabEr StuDio (magDa raDu)

Director producţie:CriStian ClauDiu Coban

Dtp:ofElia CoȘman

Corectură:SÎnZiana Doman

titlul original: the maturational processes and the facilitating environmentautor: D.W. Winnicott

Copyright © the Winnicott trust, 1984

Copyright © Editura trei, 2013

o.P. 16, ghișeul 1, C.P. 490, bucureştitel.: +4 021 300 60 90e‑mail: comenzi@edituratrei.rowww.edituratrei.ro

iSbn: 978‑973‑707‑919‑0

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiWINNICOTT, DONALD W.Procesele de maturizare / D. W. Winnicott; trad.: Cătălin Popescu. ‑

Ed. a 2‑a. ‑ bucureşti: Editura trei, 2014bibliogr. iSbn 978‑973‑707‑919‑0

i. Popescu, Cătălin (trad.)

159.964.2159.964.2:159.922.7

Cuprins

7 Introducere 11 Mulțumiri Partea întâi. lucrări despre dezvoltare 15 Capitolul 1.­ Psihanaliza­și­sentimentul­de­vinovăție­ 38 Capitolul 2.­ Capacitatea­de­a­fi­singur­ 51 Capitolul 3.­ Teoria­relației­părinte—bebeluș­ 81 Capitolul 4.­­ Integrarea­Eului­în­dezvoltarea­copilului­ 93 Capitolul 5.­ Furnizând­pentru­copil­în­sănătate­și­în­criză 107 Capitolul 6.­ Dezvoltarea­capacității­de­a­fi­îngrijorat 122 Capitolul 7.­ De­la­dependență­spre­independență­în­

dezvoltarea­individului­ 138 Capitolul 8.­ Morala­și­educația­ Partea a doua. teorie și tehnică 161 Capitolul 9.­ Despre­contribuția­la­psihanaliză­a­observării­

directe­a­copiilor 170 Capitolul 10.­ Psihanaliza­copilului­în­perioada­de­latență 185 Capitolul 11.­ Clasificare:­există­o­contribuție­psihanalitică­la­

clasificarea­psihiatrică?­ 211 Capitolul 12.­ Perturbarea­Eului­în­termeni­de­sine­adevărat­

și­fals 232 Capitolul 13.­ Sfoara:­o­tehnică­de­comunicare 240 Capitolul 14.­ Contratransferul 252 Capitolul 15.­­ Țelurile­tratamentului­psihanalitic

259 Capitolul 16.­­ Un­punct­de­vedere­personal­asupra­contribuțiilor­kleiniene

273 Capitolul 17.­ A­comunica­și­a­nu­comunica­conducând­la­studiul­anumitor­contrarii­

296 Capitolul 18.­­ Specializarea­în­psihiatria­infantilă­ 311 Capitolul 19.­­ Psihoterapia­tulburărilor­de­caracter­ 333 Capitolul 20.­­ Bolnavul­psihic­din­cazuistica­dumneavoastră­ 354 Capitolul 21.­­ Tulburările­psihice­discutate­în­termeni­de­

procese­infantile­de­maturizare­ 374 Capitolul 22.­­ Îngrijirea­spitalicească­suplimentând­

psihoterapia­intensivă­a­adolescentului­ 385 Capitolul 23.­ Dependența­în­îngrijirea­bebelușului,­în­

îngrijirea­copilului­și­în­cadrul­psihanalitic­ 403 Bibliografie 1 408 Bibliografie 2

introducere

Tema­principală­a­acestor­ lucrări­reunite­este­extinderea­aplicațiilor­teoriilor­lui­Freud­către­cea­mai­fragedă­copilărie.­Freud­ne‑a­ arătat­ că­nevroza­ își­ are­punctul­de­origine­ în­relațiile­interpersonale­timpurii,­ce­țin­de­vârsta­primilor­pași.­Eu­am­jucat­un­rol­ în­explorarea­ ideii­că­bolile­din­spitalul­psihiatric­ sunt­ legate­de­eșecurile­ în­dezvoltarea­ timpurie.­Boala­schizofrenică­poate­fi­prezentată­în­acest­fel­ca­negativul proceselor­ce­pot­fi­urmărite­în­detaliu­drept­procese­pozitive ale­maturizării­în­cea­mai­timpurie­copilărie­și­apoi­în­copilăria­individului.­Dependența­din­prima­copilărie­este­un­fapt­cunoscut­și­am­

încercat­ în­aceste­articole­să­ introduc­dependența­ în­ teoria­creșterii­personalității.­Psihologia­Eului­are­sens­numai­dacă­se­bazează­ în­mod­ ferm­pe­ recunoașterea­ dependenței­ și­ pe­studiul­primei­copilării,­ca­și­pe­studiul­mecanismelor­și­pro‑ceselor­psihice­primitive.­Începuturile­emergenței­Eului­implică­o­dependență­aproa‑

pe­absolută­de­Eul­suportiv­al­figurii­materne­și­de­eșecurile­cu­grijă­dozate­ale­adaptării­acesteia.­Aceasta­este­parte­a­ceea­ce­am­numit­„îngrijire­maternă­îndeajuns­de­bună“.­În­acest­fel,­mediul­își­găsește­un­loc­între­celelalte­trăsături­esențiale­

Procesele de maturizare n Introducere

ale­dependenței,­în­cadrul­cărora­bebelușul­se­dezvoltă­și­în­cadrul­cărora­angajează­mecanisme­psihice­primitive.­Una­dintre­variantele­de­tulburare­a­emergenței­Eului­pro‑

duse­de­eșecul­mediului­este­acea­disociere­observată­în­cadrul­„cazurilor‑limită“­în­termeni­de­sine­adevărat­și­de­sine­fals.­Am­dezvoltat­această­temă­în­felul­meu­caracteristic,­căutând­reprezentanții­acestei­disocieri­la­persoanele­sănătoase­și­în­viața­sănătoasă­(sinele­privat­rezervat­relațiilor­intime­și­sinele­public­adaptat­socializării),­examinând­de­asemenea­și­pato‑logia­asociată.­La­extrema­bolii,­am­descoperit­sinele­adevărat­ca­fiind­potențial,­ascuns­și­salvat­de­către­sinele­fals­compliant,­care­mai­târziu­este­descris­ca­o­organizare­defensivă­bazată­pe­diversele­funcții­ale­aparatului­Eului­și­pe­tehnici­de­autoîngri‑jire.­Toate­acestea­sunt­legate­de­conceptul­de­Eu­observator.Urmărind­ideea­de­dependență­absolută­în­cea­mai­timpurie­

copilărie­am­avansat­ideea­unui­nou­mod­de­a­privi­clasificarea.­Intenția­mea­în­această­privință­nu­este­într‑atât­aceea­de­a­eticheta­ tipurile­de­personalitate,­ cât­ aceea­de­ a­promova­gândirea­și­cercetarea­acelor­aspecte­ale­tehnicii­psihanalitice­ce­sunt­legate­de­întâmpinarea­nevoilor­pacientului­în­ceea­ce­privește­dependența­în­situația­și­relația­analitică.Este­discutată­originea­tendinței­antisociale.­Este­postulată­

ideea­că­tendința­antisocială­este­o­reacție­la­deprivare­(depri­vation),­și­nu­un­rezultat­al­privațiunii­(privation).­În­acest­fel,­tendința­ antisocială­ este­ legată­de­o­ etapă­de­dependență­relativă­(și­nu­absolută).­Astfel,­punctul­de­origine­al­tendinței­antisociale­în­dezvoltarea­unui­copil­poate­avea­loc­chiar­și­în­perioada­de­latență,­atunci­când­Eul­copilului­a­dobândit­o­autonomie­și­când­copilul­poate­fi,­în­consecință,­mai­degrabă­traumatizat­decât­tulburat­în­funcționarea­Eului­său.­

D.W. Winnicott

8

Ca­un­corolar­al­tuturor­acestor­idei,­tulburările­mai­apro‑piate­de­psihoză­sunt­privite­ca­fiind­strâns­legate­de­factori­de­mediu,­pe­când­nevroza­este­în­principal­un­rezultat­al­unui­conflict­personal­care­nu­poate­fi­evitat­printr‑o­nutriție­satis‑făcătoare.­Se­discută­mai­departe­modul­ în­care­aceste­noi­considerații­își­găsesc­aplicații­practice­în­tratamentul­cazu‑rilor‑limită­și­modul­în­care­astfel­de­tratamente­pot­aduce­cele­mai­precise­și­mai­abundente­date,­pe­care­ le­putem­folosi­în­ înțelegerea­copilăriei­ celei­mai­ timpurii­ și­a­bebelușului­dependent.

Procesele de maturizare n Introducere

9

Procesele de maturizare n Mulțumiri

mulțumiri

Aș­dori,­ pentru­ început,­ să­ le­mulțumesc­ colegilor­mei­psihanaliști.­Am­crescut­ca­un­membru­al­acestui­grup,­și­după­atât­de­mulți­ani­de­legături­cu­ei­este­imposibil­să­mai­știu­ce­am­învățat­de­la­ei­și­cu­ce­am­contribuit­eu.­Scrierile­oricăruia­dintre­noi­sunt­ în­mod­obligatoriu,­ într‑o­anumită­măsură,­plagiatoare.­Cu­toate­acestea,­nu­cred­că­noi­copiem,­ci­cred­că­muncim­și­observăm,­gândim­și­descoperim,­chiar­dacă­se­poate­demonstra­că­ceea­ce­am­descoperit­a­mai­fost­descoperit­și­înainte.­Am­avut­mari­beneficii­de­pe­urma­călătoriilor­mele­ în­

străinătate­și­a­discuțiilor­pe­care­le‑am­purtat­cu­persoane­care­muncesc­în­cadrul­psihanalitic,­psihiatric,­pediatric­și­peda‑gogic­și­în­grupuri­sociale­diferite­de­cele­pe­care­le‑aș­fi­putut­găsi­în­Londra.Aș­dori­să‑i­mulțumesc­secretarei­mele,­dna­Joyces­Coles,­a­

cărei­muncă­de­precizie­a­avut­un­rol­important­în­aducerea­pe­lume­a­acestor­articole.­Îi­sunt,­de­asemenea,­recunoscător­drei­Ann­Hutchinson­care­a­pregătit­ aceste­articole­pentru­a­ fi­publicate.În­cele­din­urmă,­ îi­mulțumesc­dlui­Masud­Khan,­care­a­

furnizat­impulsul­ce­a­avut­ca­rezultat­publicarea­acestei­cărți.­

D.W. Winnicott

12 Dl­Khan­a­sacrificat­o­mare­parte­a­timpului­său­muncii­de­editare.­El­a­făcut,­de­asemenea,­și­nenumărate­mici­sugestii­de­mare­valoare,­dintre­care­pe­cele­mai­multe­le‑am­și­acceptat.­El­este­cel­care­m‑a­ajutat­să­observ­legătura­dintre­munca­mea­și­aceea­a­altor­analiști­din­trecut­și­din­prezent.­Îi­mai­sunt­recunoscător­în­mod­special­pentru­munca­sa­de­organizare­ a­indicelui.

D.W.­Winnicott

Partea întâi

Lucrări despre dezvoltare

Procesele de maturizare n Psihanaliza și sentimentul de vinovăție

1

Psihanaliza și sentimentul de vinovăție1

(1958)

În­ această­ conferință­nu­voi­ ajunge­ la­ o­ formulare­mai­profundă­decât­cea­a­lui­Burke,­care­a­scris­cu­două­sute­de­ani­în­urmă­că­vina­rezidă­în­intenție.­Sclipirile­de­inteligență­ale­maeștrilor,­ca­și­elaboratele­construcții­ale­poeților­și­filosofilor­sunt­ lipsite­ de­ aplicabilitate­ clinică;­ psihanaliza­ a­ pus­ la­dispoziția­sociologiei­și­terapiei­individuale­o­mare­parte­din­ceea­ce­era­blocat­în­remarci­de­genul­celei­a­lui­Burke.Un­psihanalist­abordează­subiectul­referitor­la­vină­precum­

cineva­obișnuit­să­gândească­în­termeni­de­creștere,­în­termenii­evoluției­individului,­a­individului­ca­persoană­și­în­relația­sa­cu­mediul.­Studierea­sentimentului­de­vină­presupune,­pentru­analist,­un­studiu­al­creșterii­emoționale­a­individului.­În­mod­obișnuit,­sentimentul­de­vinovăție­este­gândit­drept­ceva­pro‑venind­din­învățătura­religioasă­și­morală.­Având­în­vedere­1­ Conferință­prezentată­ într‑o­serie,­ în­cadrul­comemorării­ centenarului­nașterii­ lui­Freud,­ la­Friends’­House,­ în­aprilie­1956­ și­publicată­pentru­prima­oară­ în­Psycho­Analysis and Contemporary Thought,­ed.­J.D.­Sutherland­(Hogharth,­Londra,­1958).

D.W. Winnicott

16 acest­ context,­ voi­ încerca­ totuși­ să­ studiez­ sentimentul­de­vinovăție­nu­ca­pe­ceva­inoculat,­ci­ca­pe­un­aspect­al­dez‑voltării­ individului­uman.­ Influențele­ culturale­ sunt,­ fără­îndoială,­ importante,­ importante­ într‑un­mod­vital,­dar­ și­aceste­ influențe­ culturale­pot­ fi,­ la­ rândul­ lor,­ studiate­ ca­suprapuneri­ ale­nenumăratelor­modele­personale.­Cu­alte­cuvinte,­cheia­psihologiei­sociale­și­de­grup­este­psihologia­individului.­Aceia­care­împărtășesc­viziunea­conform­căreia­moralitatea­trebuie­inoculată­își­educă­și­copiii­în­același­mod,­aceia­pierd­plăcerea­de­a­privi­moralitatea­dezvoltându‑se­de­la­sine­în­aceștia,­ în­cazul­ în­care­copiii­cresc­ într‑un­cadru­potrivit,­furnizat­într‑un­mod­personal­și­individual.Nu­consider­necesar­să­examinez­variațiile­constituționale.­

De­ fapt,­nici­nu­avem­vreo­dovadă­clară­ că­vreun­ individ­întreg­la­minte­ar­putea­fi­constitutiv­incapabil­să­dezvolte­un­simț­moral.­ Pe­de­ altă­parte,­ putem­descoperi­ toată­ scara­succesului­și­a­eșecului­ în­dezvoltarea­simțului­moral.­Voi­încerca­să­explic­aceste­variații.­Fără­îndoială­că­există­copii­și­adulți­cu­un­simț­al­vinovăției­tulburat,­iar­un­asemenea­defect­nu­este­în­mod­specific­legat­de­capacitatea­sau­de­incapacita‑tea­intelectuală.Sarcina­mea­s‑ar­simplifica­dacă­mi‑aș­împărți­examinarea­

problemei­în­trei­părți­principale:­

(1)­Sentimentul­de­vinovăție­la­acei­indivizi­care­și‑au­dezvoltat­și­stabilit­o­capacitate­a­sentimentului­de­vinovăție.

(2)­Sentimentul­de­vinovăție­aflat­la­punctul­său­de­origine­în­cadrul­dezvoltării­emoționale­a­individului.

(3)­Sentimentul­de­vinovăție­ca­o­ trăsătură­evidențiată­prin­absența­sa­la­anumite­persoane.

Procesele de maturizare n Psihanaliza și sentimentul de vinovăție

17În­final,­mă­voi­referi­la­pierderea­și­la­recuperarea­capa‑cității­de­a­simți­vinovăția.

1. Capacitatea asumată de a simți vinovăția

Cum­apare­conceptul­de­vinovăție­în­teoria­psihanalitică?­Am­dreptate,­cred,­atunci­când­afirm­că­operele­timpurii­ale­lui­Freud­în­acest­domeniu­se­referă­la­vicisitudinile­sentimentului­de­vinovăție­ la­ acei­ indivizi­ la­ care­ capacitatea­de­a­ simți­vinovăția­era­luată­drept­sigură.­În­consecință,­voi­spune­ceva­atât­despre­viziunea­ lui­Freud­asupra­rolului­vinovăției­ în­cadrul­ inconștientului,­ în­ starea­de­ sănătate,­ cât­ și­despre­psihopatologia­sentimentului­de­vinovăție.­Lucrările­lui­Freud­arată­în­ce­măsură­adevărata­vinovăție­

rezidă­în­intenție,­în­intenția­inconștientă.­Nu­crima­în­sine­este­cauza­sentimentului­de­vinovăție,­ea­este­mai­degrabă­rezultatul vinovăției­ce­ține­de­intenția­criminală.­Doar­vinovăția­juridică­se­referă­la­o­crimă,­vinovăția­mo‑

rală­se­referă­la­realitatea­interioară.­Freud­a­reușit­să­dea­un­sens­acestui­paradox.­În­formulările­sale­teoretice­timpurii,­el­era­preocupat­de­Se,­prin­care­se­referea­la­pulsiuni,­și­de­Eu,­prin­care­se­referea­ la­acea­parte­din­ întregul­sine­aflată­ în­relație­cu­mediul.­Eul­modifică­mediul­pentru­a‑i­aduce­Se‑ului­satisfacții­și­modelează­pulsiunile­Se‑ului­pentru­ca­tot­ceea­ce­poate­fi­oferit­de­mediu­să­fie­folosit­cât­mai­avantajos,­din­nou­spre­satisfacerea­Se‑ului.­Mai­târziu­(în­1923)­Freud­a­folosit­termenul­de­Supraeu­pentru­a­denumi­ceea­ce­era­acceptat­de­către­Eu­pentru­a­fi­folosit­în­controlarea­Se‑ului.Freud­tratează­aici­natura­umană­în­termeni­economici,­sim‑

plificând­problema­în­mod­deliberat­în­scopul­de­a­concepe­

D.W. Winnicott

18 o­teorie.­Există­un­determinism­implicit­în­întreaga­sa­muncă,­o­ ipoteză­conform­căreia­natura­umană­poate­ fi­examinată­obiectiv­și­ îi­pot­fi­aplicate­legile­ce­sunt­cunoscute­ca­apli‑cându‑se­în­fizică.­În­termeni­Eu–Se,­sentimentul­de­vinovăție­este­cu­puțin­mai­mult­decât­o­angoasă de o calitate particulară,­angoasă­resimțită­din­cauza­conflictului­dintre­iubire­și­ură.­Sentimentul­de­vinovăție­ implică­ toleranța­ la­ambivalență.­Relația­foarte­strânsă­dintre­vinovăție­și­conflictul­personal,­conflict­ce­se­naște­din­iubirea­și­din­ura­coincidente,­este­ușor­de­acceptat,­ însă­Freud­a­reușit­să­ajungă­la­rădăcinile­con‑flictului­și­să­arate­că­aceste­sentimente­sunt­cele­asociate­cu­viața­pulsională.­După­cum­bine­știm,­Freud­a­descoperit­în­analiza­adulților­(nevrotici,­mai­degrabă­decât­psihotici)­că,­periodic,­ exista­ o­ reîntoarcere­ la­ copilăria­ pacientului,­ la­angoasa­insuportabilă­și­la­coliziunea­dintre­iubire­și­ură.­În­cei­mai­simpli­cu­putință­termeni­ai­complexului­Oedip,­un­băiat­sănătos­ajunge­la­o­relație­cu­mama­sa­în­care­este­impli­cată­pulsiunea­și­în­care­visul­conține­o­relație­de­îndrăgostire­cu­ea.­Acesta­conduce­la­visul­morții­tatălui­care,­la­rândul­său,­conduce­ la­ teama­de­ tată­și­ la­ teama­că­ tatăl­ îi­va­distruge­potențialul­pulsional.­Acest­fenomen­este­cunoscut­sub­numele­de­complex­de­castrare.­În­același­timp,­există­iubirea­băiatului­pentru­tată­și­respectul­față­de­el.­Conflictul­băiatului­ între­acea­parte­a­naturii­sale­care­îl­face­să‑și­urască­tatăl­și­să‑și­dorească­ să‑i­ facă­ rău­ și­ cealaltă­parte­ în­ care­ îl­ iubește­ îi­induce­un­sentiment­de­vinovăție.­Vinovăția­implică­o­toleranță­a­băiatului­și­o­capacitate­a­sa­de­a­susține­conflictul­care­este­de­fapt­un­conflict­inerent,­unul­care­aparține­vieții­sănătoase.­Toate­acestea­sunt­lucruri­simple,­însă­doar­grație­contribu‑

ției­lui­Freud­s‑a­ajuns­la­recunoașterea­faptului­că,­în­sănătate,­

Procesele de maturizare n Psihanaliza și sentimentul de vinovăție

19apogeul­angoasei­și­al­vinovăției­se­petrece­la­o­dată­precisă,­adică­se­întâmplă­într‑un­prim­cadru­de‑o­importanță­vitală­—­copilul­mic­cu­pulsiuni­biologic­determinate­trăind­în­familie­și­experimentând­prima­relație­triunghiulară.­(Această­teo­reti‑zare­este­ în­mod­intenționat­simplificată­și­nu­voi­ face­aici­nicio­referire­la­complexul­Oedip­în­termeni­de­relații­de­frăție­și­nici­vreo­teoretizare­a­echivalentelor­complexului­Oedip­la­un­copil­crescut­departe­de­părinți­sau­într‑o­instituție.)În­teoriile­psihanalitice­timpurii­există­o­minimă­referire­la­

scopurile­distructive­din­impulsul­de­iubire­sau­la­pulsiunile­agresive­care­doar­în­sănătate­ajung­pe­deplin­intricate­cu­cele­erotice.­Era­necesar­ca­toate­acestea­să­fie­în­cele­din­urmă­puse­în­teoria­originii­vinovăției,­dezvoltare­pe­care­o­voi­examina­mai­târziu.­În­prima­formulare­vinovăția­apare­din­ciocnirea­dintre­iubire­și­ură,­o­ciocnire­care­este­inevitabilă­în­măsura­în­care­iubirea­include­elementele­pulsionale­corespunzătoare.­Prototipul­ar­fi­cel­de­la­vârsta­la­care­bebelușul­face­primii­pași.În­munca­lor,­toți­psihanaliștii­sunt­familiarizați­cu­feno‑

menul­de­înlocuire­a­simptomelor­cu­o­dezvoltare­mai­normală,­cu­un­sentiment­de­vinovăție,­cu­o­conștientizare­din­ce­în­ce­mai­pronunțată­și­cu­o­acceptare­a­conținutului­acelei­fantasme­care­face­ca­sentimentul­de­vinovăție­să­aibă­o­logică.­Dar­cât­de­ilogic­poate­părea­sentimentul­de­vinovăție!­În­Anatomy of Melancholy­(Anatomia melancoliei)­a­lui­Burton­există­o­prețioasă­colecție­de­ cazuri­ ilustrând­ absurditatea­ sentimentelor­de­vinovăție.­În­analizele­lungi­și­profunde­pacienții­ajungeau­să­simtă­vinovăție­în­legătură­cu­și­pentru­orice,­chiar­și­pentru­factorii­de­mediu­potrivnici­foarte­timpurii­pe­care­putem­cu­ușurință­ să‑i­ apreciem­ ca­ hazardați.­ Vă­ ofer­ aici­ o­ scurtă­ilustrare:

D.W. Winnicott

20 Un­băiețel­de­opt­ani­a­devenit­din­ce­în­ce­mai­anxios­și,­în­cele­din­urmă,­a­fugit­de­la­școală.­S‑a­descoperit­că­suferea­de­un­insuportabil­sentiment­de­vinovăție­datorat­morții­unui­frate,­fapt­care­se­întâmplase­cu­câțiva­ani­înainte de nașterea sa.­El­auzise­recent­despre­aceasta,­iar­părinții­nu­aveau­habar­că­băiețelul­fusese­tulburat­de­ceea­ce­aflase.­În­acest­caz­băiețelul­nu­a­avut­nevoie­de­o­analiză­îndelungată.­În­câteva­întrevederi­terapeutice­s‑a­descoperit­că­sentimentul­invalidat­de­vinovăție­pe­care­el­îl­resimțea­în­legătură­cu­acest­deces­era­o­deplasare­de­la­complexul­Oedip.­Era­un­băiețel­destul­de­normal,­iar­cu­acest­ajutor­a­fost­capabil­să­se­reîntoarcă­la­școală,­iar­celelalte­simptome­au­dispărut­și­ele.

Supraeul

Introducerea­conceptului­de­Supraeu­(1923)­a­reprezentat­un­important­pas­înainte­pe­calea­evoluției,­în­mod­inevitabil­lentă,­a­metapsihologiei­psihanalitice.­Freud­a­realizat­munca­de­pionierat­de­unul­singur,­suportând­reacția­lumii­atunci­când­aceasta­a­fost­tulburată­de­faptul­că­el­îndreptase­atenția­asupra­vieții­pulsionale­a­copiilor.­Treptat,­și­alți­lucrători­în­domeniu­au­câștigat­experiență­prin­folosirea­acestei­tehnici,­Freud­având­la­vremea­respectivă­mulți­colegi­care­foloseau­termenul­de­Supraeu.­Prin­acest­nou­ termen,­Freud­ indica­faptul­că­Eul,­în­lupta­sa­cu­Se‑ul,­folosea­anumite­forțe­care­meritau­un­nume.­Copilul­ obținea­ treptat­ forțe­de­ control­supli­mentare.­Într‑o­suprasimplificare­a­complexului­Oedip,­băiatul­ îl­ introiecta­pe­tatăl­cel­temut­și­respectat­și,­de­aici­înainte,­purta­înăuntrul­său­forțele­de­control­bazate­pe­ceea­ce­copilul­percepuse­sau­simțise­în­legătură­cu­tatăl­său.­Această­figură­paternă­introiectată­era­foarte­subiectivă­și­colorată­de­

Procesele de maturizare n Psihanaliza și sentimentul de vinovăție

21experiențele­copilului­cu­alte­figuri­paterne,­diferite­de­tatăl­propriu‑zis­și­de­modelul­cultural­al­familiei.­(Cuvântul­intro‑iecție­însemna­pur­și­simplu­o­acceptare­psihică­și­emo­țională,­iar­acești­ termeni­evită­ implicațiile­mai­ funcționale­ale­ ter‑menului­de­încorporare.)­Sentimentul­de­vinovăție­implică,­în­consecință,­că­Eul­ajunge­la­o­înțelegere­cu­Supraeul.­An­goasa­s‑a­maturizat­în­vinovăție.În­acest­context­al­definirii­Supraeului,­putem­descoperi­

ipoteza­conform­căreia­geneza­vinovăției­este­o­chestiune­de­realitate­interioară­sau­că­vinovăția­rezidă­în­intenție.­Aici­se­află­și­cea­mai­profundă­cauză­a­sentimentului­de­vinovăție,­aceea­legată­de­masturbare­și,­în­general,­de­activitățile­auto‑erotice.­Masturbarea­în­sine­nu­este­o­crimă,­numai­că­în­fan‑tasma­întreagă­a­masturbării­este­pusă­la­un­loc­toată­intenția,­conștientă­și­inconștientă.­De­la­această­descriere­foarte­simplificată­a­psihologiei­băia‑

tului,­psihanaliza­a­putut­să­înceapă­să­studieze­și­să­examineze­atât­dezvoltarea­Supraeului­la­băieți­și­la­fete,­cât­și­diferențele­care­fără­îndoială­există­între­bărbați­și­femei­în­ceea­ce­privește­formarea­Supraeului,­modelul­conștiinței­și­dezvoltarea­unei­capacități­de­a­simți­vinovăția.­Foarte­multe­lucruri­au­evoluat­din­conceptul­de­Supraeu.­Ideea­introiectării­unei­figuri­pa‑terne­s‑a­dovedit­a­fi­prea­simplă.­Există­în­fiecare­individ­o­poveste­timpurie­a­formării­Supraeului:­ceea­ce­este­introiectat­poate­deveni­uman­și­„ca­tatăl“,­dar­în­stadiile­timpurii­intro‑iectele­Supraeului,­folosite­pentru­controlul­pulsiunilor­și­al­produselor­Se‑ului,­sunt­subumane­și­sunt­primitive­în­cel­mai­înalt­ grad.­Astfel­ne­descoperim­ studiind­ sentimentele­de­vinovăție­la­fiecare­bebeluș­și­copil­în­parte,­așa­cum­se­dez‑voltă­ele­pornind­de­ la­ frica­brută­ la­ceva­asemănător­unei­