1 raport pisa 2009+ ft

Australian Council for Educational Research

, Rezultate Performanţele elevilor de 15 ani în

alfabetizarea la citire, matematică şi ştiinţe, pentru 10 participanţi suplimentari

(traducere)

First published 2011 by ACER Press, an imprint of Australian Council for Educational Research Ltd 19 Prospect Hill Road, Camberwell Victoria, 3124, Australia

www.acerpress.com.au Text © Maurice Walker, 2011 Design and typography © ACER Project Publishing Department 2011

This book is copyright. All rights reserved. Except under the conditions described in the Copyright Act 1968 of Australia and subsequent amendments, and any exceptions permitted under the current statutory licence scheme administered by Copyright Agency Limited (www.copyright.com.au), no part of this publication may be reproduced, stored in a retrieval system, transmitted, broadcast or communicated in any form or by any means, optical, digital, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without the written permission of the publisher.

Cover and text design by ACER, Project Publishing Department

National Library of Australia Cataloguing-in-Publication data will be provided in January 2012. Title: PISA 2009 Plus Results: Performance of 15-year-olds in reading, mathematics and science for 10 additional participants / Maurice Walker ISBN: 978-1-74286-067-1

http://www.acerpress.com.au

http://www.copyright.com.au

i

PISA Plus 2009

Professor Geoff Masters Chief Executive Officer Australian Council for Educational Research

Introducere

Programul de evaluare internaţională a elevilor OECD (PISA) este un curs de studiu comparativ al cunoştinţelor şi competenţelor elevilor de 15 ani, în domeniul lecturii, matematicii şi al ştiinţelor. PISA urmăreşte să aprecieze cît de bine sunt pregătiţi tinerii pentru a utiliza cunoştinţele şi competenţele pe care le-au obţinut în şcoală, acasă şi în alte circumstanţe, pentru a funcţiona în calitate de membri de succes ai societăţii.

PISA 2009 a constituit a patra sesiune a proiectului, incluzînd, iniţial, şaizeci şi cinci de ţări/regiuni: cele 34 de ţări ale OECD, plus 31 de ţări/regiuni - partenere. PISA – reprezintă un curs periodic de evaluări, administrate în ţările participante, la fiecare trei ani. PISA prevede un set de indicatori care pot facilita monitorizarea tendinţelor şi rezultatelor şcolare într-o perioadă de timp.

Alţi zece parteneri–solicitanţi ai proiectului - care au întîrziat a participa în perioada evaluărilor PISA 2009, au aderat la studiu într-un termen redus şi amînat - proces, numit în continuare „PISA 2009+”, rezultatele căruia reprezintă subiectul acestui raport.

Cei zece participanţi ai PISA 2009+ au beneficiat de modalităţi, criterii, principii similare în administrarea evaluărilor cu cele ale colegilor din PISA 2009, dar în 2010. Evaluaţilor din ţările/regiunile PISA 2009+ li s-a impus respectarea aceloraşi standarde tehnice şi de calitate ca şi colegilor din PISA 2009

Cei zece participanţi – parteneri PISA 2009+ sunt:

• Costa Rica • Georgia • Himachal Pradesh-India • Malaysia • Malta • Mauritius • Miranda-Venezuela • Republica Moldova • Tamil Nadu-India • Emiratele Arabe Unite Consiliul Australian de Cercetarea Educaţională (ACER) a inaugurat un Consorţiu, responsabil pentru desfăşurarea tuturor etapelor PISA, de la debut. Studiul PISA 2009+ a constituit obiectul colaborării dintre ACER – condus de Consorţiu - şi Centrele Naţionale, stabilite în fiecare din ţările/ regiunile participante. Anexa D include numele personalităţilor care au adus o contribuţie substanţială în promovarea acestui proiect, inclusiv al lui Raymond Adams - Directorul Internaţional al Proiectului PISA 2009, şi Maurice Walker – autor1 al acestui raport şi Director al Proiectului ACER pentru componenţa PISA 2009 + .

1 Autorul confirmă OECD ca pe un editor al descrierilor definiţionale, care au fost folosite în acest raport, fie stenogramele sau frazele schimbate. Toate publicaţii OECD, materialul din care a fost folosit, apar în secţiuni cu referinţe din acest raport.

ii

PISA Plus 2009

Conţinut Introducere…………………………………………….…………………..….….……i Lista tabelelor……………………………………………………………….…...……v Lista figurilor………………………………………………………….………….…vii Rezumat executiv…………………………………………………………….…..…viii Capitolul 1 Introducere………………………………………………………….……….………..1 Ce este PISA? ………………………………………………………………….……..1 Ce este PISA 2009+?……………………………………………..…………….……..1 Cine ia testul PISA? ………………………………………………….………….……3 Care sînt domeniile de desfăşurare PISA? ……………………………….…………..3 Ghidul cititorului………………………………………………….…………………..4 Mai multe informaţii……………………………………………….………………….7 Capitolul 2 Alfabetizarea în citire a elevilor de 15 ani.……………………………….….………..8 Definirea abilităţilor la citire.………………………………………..……….………..8 Textul.………………………………………………………………..……....……..8 Mediul textelor.…………………………………………...………….………..8 Formatul textelor.…………………………………………………….………..9 Tipul textului………………………………………………...……….………..9 Aspectul.…………………………………………………………………….……..10 Situaţia.…………………………………………………..…………….……..10 Performanţa la citire.………………………………………..………………………..10

Performanţa în cadrul scalei generale la citire.……..……………………………..11 Nivelurile de competenţă la citire.……………………………….………………..13

Citirea: nivelul de competenţă 6.………………...…….………………….....15 Citirea: nivelul de competenţă 5.………………………………….……...…..15 Citirea: nivelul de competenţă 4.…………………………………….…….....15

Citirea: nivelul de competenţă 3.……………………………………….….....16 Citirea: nivelul de competenţă 2.…………………………………….…...…..16 Citirea: nivelul de competenţă 1a.…………………..…………………....…..16 Citirea: nivelul de competenţă 1b.…………………..……………….…...…..17 Citirea: performanţe sub nivelul de competenţă 1b……………….……….....17

Niveluri de competenţe – în subscale pentru aspecte de text………..……….….....17 Accesare şi selectare.……………………………………..…….………...…..17 Interpretare şi integrare.……………………………………..…………….....18

Reflectare şi evaluare.………………………………….………………….....18 Niveluri de competenţe în lectură privind formatul de text.……………….………19

Text continuu…………………………………………………………………19 Text non-continuu.……………………………………………………………19 Performanţa în citire – pe subscale.………………………………………...………20 Proporţiile elevilor cu niveluri de competenţe 5 şi 6

(pe subscalele citirii) .………………………………………………...………22 Proporţiile elevilor cu niveluri de competenţe 2, 3 şi 4

(pe subscalele citirii) .……………………………………………………...…22 Proporţiile elevilor cu niveluri de competenţe 1 a şi b

(pe subscalele citirii) .………………………………………………………...23 Proporţiile elevilor sub nivelul de competenţe 1b (pe subscalele citirii) .…………………………………………………………23

Alfabetizarea în citire a participanţilor PISA 2009+: rezumat……….………………24 Exemple : itemi de citire aplicaţi în PISA 2009……………………..………………..25

iii

PISA Plus 2009

Capitolul 3 Alfabetizarea în matematică şi în ştiinţe a elevilor de 15 ani.………………………43 Definirea alfabetizării la matematică………………………………………………..43 Performanţa la matematică în cadrul scalei………………………..………………..44 Scalele baremului de alfabetizare în matematică………..……………………...…..45

Rata elevilor cu nivelul 5 şi 6 al competenţelor (conform baremului de alfabetizare în matematică)..……………………………………..……………..47 Rata elevilor cu nivelurile 2,3 şi 4 ale competenţelor (conform baremului de alfabetizare în matematică)…………………………...………..………………..47 Rata elevilor cu nivelul de competenţe 1 (conform baremului de alfabetizare în matematică) ……………………………………………….…..…………….…..47 Proporţia elevilor sub nivelul 1 de competenţe (conform baremului de alfabetizare în matematică)..……………..…………………….………………..47

Exemple de itemi matematici folosiţi de PISA 2009……….……..…….……….....48 Definirea alfabetizării în ştiinţe……………………..…………………..…………..52 Performanţele alfabetizării în ştiinţe…………………………….....………………..53 Niveluri de competenţe la alfabetizarea în ştiinţe...………………..……………….54

Rata elevilor cu nivelurile de competenţe 5 şi 6 (conform baremului de alfabetizare în ştiinţe) …………………….………………..………………...58 Rata elevilor cu nivelurile de competenţe 2,3 şi 4 (conform baremului de alfabetizare în ştiinţe) ……………………..………………………….……...58 Rata elevilor cu nivelul de competenţă 1 (conform baremului de alfabetizare în ştiinţe) ……………………..…………………………………….…....…..58 Rata elevilor situaţi sub nivelul 1 al baremului de alfabetizare în ştiinţe.…..58

Exemple de itemi la ştiinţe, aplicaţi de PISA 2009……………………..…………...59 Capitolul 4 Echitate în rezultatele citirii şi contextului………………….……………….………69

Diferenţele după genuri în citire…………………………..……..…………………..70 Diferenţele de gen în nivelurile de competenţe în citire………..……..…….....71 Diferenţele de gen în alfabetizarea la matematică alfabetizarea la ştiinţe….….72 Diferenţele de gen în abordările competenţelor de învăţare şi citire.…..….…..74

Statutul socio –economic, şcolarizarea şi indexul social..…………………..……....76 Relaţia între statutul social, economic, cultural şi performanţei în domeniul citirii…………………………………………………………………....…...…..76

Variaţia în performanţă între şcoli şi în cadrul şcolii………..……………...…..76 Relaţii dintre statutul economic, social, cultural şi variaţiei a performanţei la citire inter-şcoală………..…………………………………………………..…..78 Profilurile socio – economice şi performanţele la citire………………………..80

Relaţiile între politici şcolare, practici, contexte şi performanţe la citire...…83 Administrarea şcolii…………………………………………..…………..…..83 Evaluare şcolară şi politicile şi practicile de responsabilitate………..…..…..86 Mediul de învăţare ………..…………………………………………….…..88 Resurse investite în educaţie………..……………………………….………..90 Interdependenţa factorilor nivelului şcolar………..…………………….…....92

Profilurile cititorilor………..……………………………………………..….……….94 Profilurile cititorilor şi performanţele la citire………………………….........95 Profilurile cititorilor, diferenţa după genuri, statutul economic şi social…….95

iv

PISA Plus 2009

Referinţe ……………………………………………………….……………….99

Anexa A Notele tehnice şi rezultatele adjudecate.......……….…………….…..101

Anexa B Catagrafiere statistică……………………………….………………..108

Anexa C Construcţia indicatorului…………………………….……………….185

Anexa D Mulţumiri…………………………………….…..........……………..195

v

PISA Plus 2009

Lista tabelelor

Tabelul 2.1: Performanţa medie în citire pe scala generală şi pe cinci subscale ………………..….12 Tabelul 2.2: Descrierea rezumată a nivelurilor de competenţe privind accesarea şi selectarea pe

subscale…………………………………………………………………………….….…17 Tabelul 2.3: Descrierea rezumată a nivelurilor de competenţe privind interpretarea şi integrarea

pe subscale……………………………………………………………………….……...18 Tabelul 2.4: Descrierea rezumată a nivelurilor de competenţe privind reflectarea şi evaluarea pe

subscale…………………………………………………………………………….…….18 Tabelul 2.5: Descrierea rezumată a nivelurilor de competenţe în citire privind formatul textului

continuu pe subscale……………………………………………………………….......19 Tabelul 2.6: Descrierea rezumată a nivelurilor de competenţe în citire privind formatul textului

non-continuu pe subscale……………………………….…………………..……...…..19 Tabelul 3.1: Performanţa medie în raport cu baremul de alfabetizare la matematică.......................44 Tabelul 3.2: Descrierea rezumată a nivelurilor de competenţe în matematică....................................45 Tabelul 3.3: Performanţa medie conform baremului de alfabetizare în ştiinţe..................................53 Tabelul 3.4: Descrierea rezumată a nivelurilor de competenţe în domeniul ştiinţelor........................54 Tabelul 4.1: Proporţia variaţiei la performanţa intre-şcoală reprezentată de ESCS...........................79 Tabelul 4.2: Variaţia interşcolară a performanţei la citire explicată prin factorii socio-economici

şi de administrare şcolară................................................................................................84 Tabelul 4.3: Relaţiile semnificative între administrare şcolară şi performanţă la citire....................86 Tabelul 4.4: Relaţiile semnificative între evaluare şcolară, responsabilitate şi performanţe la citire...88 Tabelul 4.5: Relaţiile semnificative a mediului de învăţare inter-şcolar şi performanţei la citire......90 Tabelul 4.6: Relaţiile semnificative între resursele investite în educaţie şi performanţe la citire.....92 Tabelul 4.7: Proporţia variaţiei inter-şcolare reprezentate de factori individuali şi conjuncturali a

nivelului şcolar, măsurată în modele PISA .....................................................................94 Tabelul 4.8: Profilurile cititorilor..........................................................................................................94 Tabelul 4.9: Proporţia elevilor conform profilurilor cititorului şi performanţelor la citire...................95 Tabelul 4.10 Proporţia băieţilor şi fetelor la fiecare profil al cititorului..............................................96 Tabelul A.1 Populaţia elevilor şi excluderile.....................................................................................104 Tabelul A.2: Indicatori de acoperire a populaţiei.................................................................................105 Tabelul A.3: Ratele răspunsului şcolar................................................................................................106 Tabelul A.4: Rata răspunsurilor elevilor şi valoare de prelevarea.......................................................107 Tabelul B.2.1: Rezultatele performanţelor în citire, obţinute de evaluaţii PISA 2009 şi PISA 2009+,

în plan comparativ…….…………………………………………………..……………108 Tabelul B.2.2: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, posedate în lectură/citire…….....112 Tabelul B.2.3: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe privind accesarea şi selectarea

informaţiei lecturate/citite……………………………………………………...……….114 Tabelul B.2.4: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe privind interpretarea şi integrarea

informaţiei lecturate/citite……………………………………………………………....116 Tabelul B.2.5: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe privind reflectarea şi evaluarea

informaţiei lecturate/citite……………………………………………………………....118 Tabelul B.2.6: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe privind lecturarea/citirea

textelor continui…………………………………………………………………......…120 Tabelul B.2.7: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe privind lecturarea/citirea

textelor non-continui………………………………………………………………..….122 Tabelul B.3.1: Rezultatele performanţelor la matematică, obţinute de evaluaţii PISA 2009 şi PISA

2009+, în plan comparativ............................................................................................124 Tabelul B.3.2: Clasarea evaluaţilor pe diferite niveluri de competenţe, obţinute în matematică…..…127 Tabelul B.3.3 Rezultatele performanţelor la ştiinţe, obţinute de evaluaţii PISA 2009 şi PISA 2009+,

în plan comparativ….......................................……………………………….…….....129

vi

PISA Plus 2009

Tabelul B.3.4: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, demonstrate în ştiinţe………….132 Tabelul B.4.1: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe ( în scale )

privind lectura/citirea…………………………..…………………………………..….134 Tabelul B.4.2: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe

( pentru subscala accesare şi selectare )………………………………………..…….136 Tabelul B.4.3: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe

( pentru subscala interpretare şi integrare )…………………………………..…...…138 Tabelul B.4.4: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe

(pentru subscala reflectare şi evaluare )……………………………………….……..140 Tabelul B.4.5: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe

(pentru subscala textul continuu)……………………………………………….……142 Tabelul B.4.6: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe

(pentru subscala textul non-continuu )……………………………………………….144 Tabelul B.4.7: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, obţinute în lectură/citire,

după genuri – băieţi……………………………………………………………………146 Tabelul B.4.8: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, obţinute în lectură/citire,

după genuri – fete……………………………………………………………………..148 Tabelul B.4.9: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe ( în scale ),

demonstrate în matematică……………………………………………………………150 Tabelul B.4.10: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, obţinute în matematică,

după genuri – băieţi……………………………………………………………………152 Tabelul B.4.11: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, obţinute în matematică

după genuri – fete……………………………………………………………………..154 Tabelul B.4.12: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe (în scale),

demonstrate de evaluaţi, în ştiinţe……………………………………………………156 Tabelul B.4.13: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, demonstrate în ştiinţe,

după genuri – băieţi……………………………………………………….………….158 Tabelul B.4.14: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, demonstrate în ştiinţe,

după genuri – fete…………………………………………………………….………160 Tabelul B.4.15: Indici de înţelegere şi memorare, după genuri………………………………………162 Tabelul B.4.16: Indici ai gradului de abilitate în rezumare, după genuri……………..………………164 Tabelul B.4.17: Variaţii în performanţele de lectură/citire la nivel intra - şi inter – instituţional....…166 Tabelul B.4.18: Variaţii în performanţele de lectură / citire, pe niveluri intra - şi inter - instituţionale,

raportate la ESCS….……………………………………………………………..….168 Tabelul B.4.19: Parametrii gradientului de interdependenţă : statut socio-economic şi

performanţe………………………………………………………………………….170 Tabelul B.4.20: Variaţii în performanţele de lectură/citire, pe niveluri intra - şi inter – instituţionale,

raportate la administrarea şcolară…………………………………………………….171 Tabelul B.4.21: Variaţii în performanţele de lectură/citire, pe niveluri intra - şi inter – instituţionale,

raportate la standarde de evaluare şi la grad de responsabilizare……………………173 Tabelul B.4.22: Variaţii în performanţele de lectură/citire, pe niveluri intra - şi inter – instituţionale,

raportate la specificul mediului educaţional……………………………………….…175 Tabelul B.4.23: Variaţii în performanţele de lectură/citire, pe niveluri intra - şi inter – instituţionale,

raportate la specificul investiţiilor de resurse educaţionale……………………….…177 Tabelul B.4.24: Variaţii în performanţele de lectură/citire, pe niveluri intra - şi inter – instituţionale,

raportate la specificul/caracteristicile şcolare ale elevilor…………………….....….179 Tabelul B.4.25: Performanţe în lectură privind profilul cititorului………………………….....……...181 Tabelul B.4.26: Clasarea evaluaţilor privind profilul cititorului……………………………..……….181 Tabelul B.4.27: Clasarea evaluaţilor privind profilul cititorului (băieţi)……………………..…...….182 Tabelul B.4.28: Clasarea elevilor privind profilul cititorului (fete)………………………..........…..182 Tabelul B.4.29: Clasarea evaluaţilor privind profilul cititorului şi fondul socio-economic

(semestrul I ).. ………………………………………………………………......……183 Tabelul B.4.30: Clasarea evaluaţilor privind profilul cititorului şi fondul socio-economic

( semestrul II ). …………………………………………………………………...…..183 Tabelul B.4.31: Clasarea evaluaţilor privind profilul cititorului şi fondul socio-economic

(semestrul III).. ………………………………………………………………..……..184 Tabelul B.4.32: Clasarea evaluaţilor privind profilul cititorului şi fondul socio-economic

(semestrul IV).. …………………………………………………………………..….184

vii

PISA Plus 2009

Lista figurilor

Figura 1.1: Harta ţărilor/regiunilor PISA 2009 şi PISA 2009+…………………………………….…....3 Figura 1.2: Relaţia dintre itemi şi soluţii pe o scală de competenţă - scala de alfabetizare în citire….....5 Figura 2.1: Clasarea elevilor la diferite niveluri de citire (%)………………………….…………...….14 Figura 2.2: Ratele elevilor - la diferite niveluri de citire - privind accesul şi selectarea informaţiei…………………………………………………………………………………….……...…20 Figura 2.3: Ratele elevilor - la diferite niveluri de citire - privind interpretarea şi integrarea informaţiei………………………………………………….…………………………………………...20 Figura 2.4: Ratele elevilor - la diferite niveluri de citire - privind reflectarea şi evaluarea Informaţiei………………………………………………………………………………..………….….21 Figura 2.5: Ratele elevilor - la diferite niveluri de citire - pe formatul textului continuu………..…..21 Figura 2.6: Ratele elevilor - la diferite niveluri în citire - după formatul textului non – continuu.......22 Alfabetizarea în matematică Figura 3.1: Rata elevilor pentru diferite niveluri de competenţe în matematică....................................46

Alfabetizarea în ştiinţe Figura 3.2: Ratele elevilor pentru diferite niveluri de competenţe în domeniul ştiinţelor.......................55

Figura 4.1: Diferenţele de gen în domeniul citirii....................................................................................70 Figura 4.2: Proporţia dintre băieţi şi fete, care au rezultate sub nivelul 2 de competenţă în citire..........71 Figura 4.3: Diferenţa dintre genuri la matematică...................................................................................72 Figura 4.4: Diferenţa dintre genuri la ştiinţe............................................................................................73 Figura 4.5: Asocierea dintre gradul de conştientizare a strategiilor eficiente pentru înţelegere şi reţinere în citire, în funcţie de gen.........................................................................................................................74 Figura 4.6 Asocierea dintre gradul de conştientizare a strategiilor eficiente pentru a rezuma şi competenţa la citire, în funcţie de gen......................................................................................................75 Figura 4.7: Proporţia din totalul variaţiei în performanţă la citire cu variaţie între-şcoli........................78 Figura 4.8 Ponderea variaţiei interşcolare reprezentată prin starea economică, social şi culturală [Exprimată ca procent din variaţia totală în fiecare ţară].........................................................................79 Figura 4.9: Profiluri socio - economice din Tamil Nadu-India şi Himachal Pradesh-India...................80 Figura 4.10: Profiluri socio - economice din Mauritius şi Malta............................................................81 Figura 4.11: Profiluri socio - economice din Emiratele Arabe Unite şi Miranda-Venezuela.................81 Figura 4.12: Profiluri socio - economice din Republica Moldova şi Georgia........................................82 Figura 4.13: Profiluri socio - economice din Malaysia şi Costa Rica......................................................83 Figura 4.14: Cum administrarea şcolară se raportează la performanţele la citire....................................85 Figura 4.15: Cum evaluarea şcolară şi politicile de responsabilizare sînt legate de performanţe la citire..........................................................................................................................................................87 Figura 4.16: Modului în care mediul de învăţare a şcolii este legat de performanţa la citire..................89 Figura 4.17: Modul în care resursele şcolare sînt legate de mediul de citire...........................................91 Figura 4.18: Cum elevii şi caracteristicile şcolare sînt legate de performanţele la citire.........................93 Figura 4.19: Cititori profunzi şi cu orizont larg sau profunzi cu orizont îngust, după genuri.................96 Figura 4.20: Proporţia elevilor social-economic avantajaţi şi dezavantajaţi care sînt cititori profunzi cu orizont larg sau profunzi cu orizont îngust...............................................................................................97

viii

PISA Plus 2009

Ce este PISA?

Programul de evaluare internaţională a elevilor OECD (PISA) este un curs de studiu comparativ al cunoştinţelor şi competenţelor elevilor de 15 ani în domeniile lecturii/citirii, matematicii şi ştiinţelor.

PISA urmăreşte să aprecieze gradul de capacitate al tinerilor pentru a utiliza cunoştinţele şi competenţele pe care le-au obţinut în şcoală, acasă şi în alte circumstanţe educaţionale, pentru a funcţiona în postura de membri de succes ai societăţii.

Scopul principal PISA este determinarea factorilor, care influenţează rezultatele educaţionale, şi elaborarea unui Ghid Acţional pentru ameliorarea acestor rezultate.

PISA reprezintă un curs periodic de evaluări, administrate în ţările participante, la fiecare trei ani şi prevede un set de indicatori pentru determinarea tendinţelor în rezultatele şcolare şi evoluţia lor dinamică.

O componentă intrinsecă a studiului PISA o constituie realizarea, de către elevi, a unui test cu itemi din domeniile educaţionale: lectură/citire, matematica şi ştiinţe, precum şi a unui chestionar de fundal extins. Directorii şcolilor completează şi ei un chestionar de studiu, care investighează contextul educaţional în instituţia pe care o conduc, inclusiv nivelul resurselor şi calificarea personalului.

Rezultatele PISA se axează pe următoarele probleme:

• Gradul de pregătire al tinerilor pentru depăşirea provocărilor din viitor: îşi pot analiza, motiva şi comunica ideile în mod eficient? Ce competenţe facilitante ale capacităţii de adaptare rapidă la schimbările sociale posedă ? Cît de echitabilă este educaţia în cadrul unei ţări sau de la o ţară la alta?

• Ce atitudini şi comportamente ale elevilor sunt asociate cu o competenţă performantă în lectură? • Care ar fi modalităţile mai raţionale/indicate/eficiente de organizare a şcolilor sau a învăţării în şcoli ?

Fiecare etapă a proiectului PISA se polarizează, în mod special, asupra unui singur domeniu de rezultate, oferind, în acelaşi timp, informaţii esenţiale despre tendinţele din celelalte două domenii. PISA 2009 - în a patra sesiune de investigări – s-a referit la citire/lectură.

Ce este PISA 2009+?

Iniţial, la PISA 2009, au participat 65 de ţări/regiuni: cele 34 de ţări ale OECD, plus 31 de ţări / regiuni - partenere. Aceşti 65 de subiecţi ai Proiectului au administrat teste PISA 2009 în anul 2009. Alţi 10 parteneri - solicitanţi ai proiectului - care au întîrziat a participa în perioada evaluărilor PISA 2009 - au aderat la studiul evaluativ intr-un termen redus şi amînat – proces, numit în continuare PISA 2009+.

REZUMATUL EXECUTIV

ix

PISA Plus 2009

Cei 10 participanţi ai PISA 2009+ au beneficiat de modalităţi, criterii, principii de administrare a evaluărilor, similare colegilor din PISA 2009, dar în 2010. Ţărilor/regiunilor PISA 2009+ li s-a impus respectarea aceloraşi standarde tehnice şi de calitate ca şi colegilor din PISA 20091.

Cei zece participanţi - aderenţi la PISA 2009+ sunt:

• Costa Rica • Georgia • Himachal Pradesh – India • Malta • Mauritius • Malaysia • Miranda – Venezuela • Republica Moldova • Tamil Nadu – India • Emiratele Arabe Unite.

PISA 2009+ a aplicat testarea a peste 46 000 de elevi din aceste zece ţări/regiuni din nr. total de, aproximativ, 1 377 000 de copii cu vîrsta de 15 ani.

Cine ia testul PISA?

Eşantionul PISA este selectat din elevii cu vîrsta cuprinsă între 15 ani şi trei luni (împlinite) şi 16 ani şi două luni (împlinite) care frecventează instituţii educaţionale în echivalentul clasei a şaptea ori mai mare.

Care sunt domeniile de desfăşurare a PISA? PISA evaluează în ce măsură au obţinut elevii, spre sfîrşitul învăţămîntului obligatoriu, unele dintre cunoştinţele şi abilităţile, necesare pentru a se încadra armonios în societăţile moderne. Acest proces evaluativ este opus testărilor efectuate cu scopul de a estima în ce măsură au însuşit elevii curriculum-ul specific.

În primul rînd, PISA evaluează rezultatele în domeniul alfabetizării lecturii/citirii, matematicii şi al ştiinţelor.

Alfabetizarea în lectură/citire reprezintă capacitatea unui elev de a înţelege şi de a utiliza textul scris, a reflecta asupra acestuia şi a lucra cu acesta, pentru a atinge anumite obiective/scopuri, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele, potenţialul intelectual şi pentru a se integra armonios societăţii.

Alfabetizarea în matematică presupune capacitatea elevului de a identifica şi de a înţelege rolul pe care îl are matematica în viaţa cotidiană, de a lua decizii bine fondate şi de a implica deprinderile matematice în modalităţi de soluţionare a problemelor de viaţă, care satisfac nevoile unui cetăţean constructiv, interesat şi reflectiv.

Alfabetizarea în domeniul ştiinţelor include instrumentarul ştiinţific şi folosirea acestuia în identificarea problemelor, în dobîndirea unor noi cunoştinţe, în explicarea fenomenelor naturii, în generalizarea concluziilor bazate pe dovezi elocvente - în situaţiile legate de ştiinţe, de înţelegerea trăsăturilor caracteristice ştiinţelor ca forme de cunoaştere a lumii înconjurătoare, de conştientizare a modului în care ştiinţele şi tehnologiile formează mediile de existenţă materială, intelectuală şi culturală a omului - şi de dorinţa angajării în activitatea congruentă ştiinţelor, în calitate de cetăţean reflectiv.

Fiecare etapă PISA se axează pe un singur domeniu de rezultate, oferind, în acelaşi timp, informaţii esenţiale despre tendinţele din celelalte două domenii. PISA 2009 - în sesiunea a patra - s-a referit la domeniul lecturii/citirii.

1Himachal Pradesh-India, Miranda-Venezuela şi Tamil Nadu-India nu sunt în conformitate cu toate standardele PISA, şi ca rezultatul ar trebui să fie interpretate cu prudenţă. Pentru detalii vezi "Prelevarea rezultatelor" în Anexa A.

x

PISA Plus 2009

Rezultate la citire, matematică şi ştiinţe Acest capitol reprezintă rezultatele studiului PISA 2009, referitoare la OECD şi la ţările care nu au făcut parte din PISA 2009, respectiv - în PISA 2009+, în plan comparativ.

Evaluaţii din cele zece ţări/regiuni, participante la PISA 2009+, au obţinut un scor mediu în citire semnificativ mai mic decît indicele mediu OECD - 493. Devierea-standard pentru elevii din ţările OECD constituie 93 de puncte.

În ţările/regiunile participante la PISA 2009+, rezultatele în citire, obţinute de fete, au depăşit considerabil cele demonstrate de băieţi. Efecte asemănătoare s-au înregistrat şi în celelalte ţări/regiuni, care au participat la PISA 2009.

Potrivit estimărilor, 81% din elevii ţărilor OECD au demonstrat un nivel suficient de competenţe în ştiinţe, egal sau mai mare decît cunoştinţele elementare în citire, şi pot aplica aceste abilităţi în dezvoltarea productivă şi eficientă a vieţii.

Evaluaţii din cele zece ţări/regiuni participante la PISA 2009+ au obţinut indicatori medii în domeniul citirii, dar mai mici decît media OECD - 496. Devierea-standard pentru elevii din ţările OECD constituie 92 de puncte. Conform aprecierilor, în ţările OECD, 75% din elevi au un nivel mediu de cunoştinţe, în domeniul matematicii, ce pot fi utilizate, la nivel elementar, pentru integrarea socială. În general, ţările OECD înregistrează, conform sistemului de evaluare PISA, o diferenţă semnificativă de 12 puncte dintre cunoştinţele obţinute de băieţi şi fete în domeniul matematicii, în favoarea băieţilor.

Evaluaţii din cele 10 ţări, participante PISA 2009+, au acumulat punctaj de nivel mediu în ştiinţe - cu mult mai mic decît media OECD - 501. Devierea-standard, în acest domeniu, pentru elevii din ţările OECD, constituie 94 de puncte. Potrivit estimărilor, 82% din elevii ţărilor OECD au un nivel mediu de competenţe în domeniul ştiinţelor, ce pot fi folosite în moduri, considerate elementare, pentru dezvoltarea/integrarea socială. În general, ţările OECD nu înregistrează o diferenţă semnificativă dintre abilităţile posedate de băieţi şi fete în alfabetizarea la ştiinţe.

Costa Rica În conformitate cu nivelul PISA în domeniul citirii, elevii din Costa Rica au obţinut media 443 de puncte. Indicele, similar celui catagrafiat în una dintre ţările OECD - Chili, este, semnificativ, mai mare decît în Mexic. Nivelurile medii, în domeniul citirii, al evaluaţilor din Costa Rica, Bulgaria, Malta şi Serbia sunt similare.

Numai 2/3 din elevi, în Costa Rica, sunt competenţi în lectură/citire, avînd nivelul de cunoştinţe egal sau mai mare decît cel al noţiunilor elementare, ceea ce este suficient pentru a participa efectiv şi productiv în viaţa societăţii.

În timp ce fetele i-au depăşit pe băieţi în domeniul lecturii/citirii, acest indiciu totuşi rămîne cel mai mic în comparaţie cu valorile repurtate de subiecţii - PISA 2009 şi PISA 2009+.

În domeniul matematicii, elevii din Costa Rica au media de 409 puncte. Acest indice este mai mic decît mediile obţinute în ţările OECD. În Costa Rica, 43% din elevi posedă noţiuni elementare de matematică, ceea ce le permite să aplice cunoştinţele deţinute în rezolvarea problemelor esenţiale de integrare în societate. În Costa Rica, diferenţa dintre băieţi şi fete, la matematică, reprezintă 25 de puncte, în favoarea băieţilor.

Evaluarea elevilor din Costa Rica în domeniul ştiinţelor este estimată cu 430 de puncte. Conform baremului OECD, în Costa Rica, nivelul de cunoştinţe în această sferă e cu mult mai mare, decît în ţara cu cel mai mic punctaj - Mexic. Aproximativ 61% din elevii din Costa Rica posedă noţiuni elementare de ştiinţe, ce le permit să participe activ în rezolvarea situaţiilor de viaţă, dictate de acest domeniu. Decalajul dintre cunoştinţele, abilităţile, deprinderile fetelor şi băieţilor la ştiinţe, în Costa Rica, reprezintă 17 puncte, în favoarea băieţilor.

Georgia

xi

PISA Plus 2009

În conformitate cu cerinţele PISA, nivelul abilităţilor de lectură, înregistrat de elevii din Georgia, este apreciat cu media 374 de puncte. Cifra este similară cu cea a nivelului mediu, demonstrat în ţările - membre OECD. Punctajul mediu, obţinut de către evaluaţii din Georgia, este identic celui din Qatar, Peru şi Panama.

În Georgia, 38% din elevi sunt competenţi în domeniul citirii, avînd un nivel de abilităţi lectorale egal sau mai mare decît cel al noţiunile elementare şi suficient pentru a participa efectiv şi productiv în viaţa societăţii. Marea majoritate a elevilor din Georgia posedă cunoştinţe/competenţe elementare la citire.

În domeniul matematicii, elevii din Georgia au media egală cu 379 de puncte, indice mai mic decît mediile atestate în ţările OECD. În Georgia, 31% dintre elevi deţin noţiuni elementare la matematică, suficiente pentru utilizarea lor în rezolvarea problemelor esenţiale de integrare socială. În Georgia, nu există date statistice despre diferenţa între băieţi şi fete în cunoştinţe/abilităţi matematice.

Evaluarea elevilor din Georgia în domeniul ştiinţelor este apreciată cu 413 puncte, ceea ce corespunde punctajului mediu atestat în ţările OECD. În Georgia, 53% din elevi mînuiesc noţiuni elementare de ştiinţe, fapt definitoriu pentru participarea lor activă în rezolvarea situaţiilor de viaţă, legate de această sferă. În Georgia, există diferenţa de 19 puncte între competenţele demonstrate de către băieţi şi de către fete la ştiinţe, în favoarea fetelor.

Himachal Pradesh-India Nivelul mediu al competenţelor, în domeniul citirii, demonstrat de elevii din Himachal Pradesh-India, constituie 317 puncte. Cifra aceasta, ca şi în Kyrgyzstan, este cu mult mai mică decît rezultatele, înregistrate de participanţii PISA 2009 şi PISA 2009+.

În Himachal Pradesh-India, 11% din elevi sunt competenţi în domeniul citirii, deţinînd un nivel de cunoştinţe egal sau mai mare decît cel elementar, ceea ce este suficient pentru a participa efectiv şi productiv în viaţa societăţii, dar 89% din elevii din Himachal Pradesh-India dispun de un nivel de cunoştinţe inferior celui elementar în acest domeniu.

Elevii din Himachal Pradesh-India au fost evaluaţi cu media 338 de puncte la matematică, ceea ce corespunde mediei atestate în Tamil Nadu-India şi Kyrgyzstan. În Himachal Pradesh-India, 12% din elevi posedă cunoştinţe matematice mai înalte decît nivelul de noţiuni elementare în acest domeniu. Acest fapt deja le permite să folosească abilităţile deţinute în rezolvarea problemelor esenţiale precum la momentul dat, atît şi in viitor. În Himachal Pradesh-India, diferenţa între băieţi şi fete la matematică constituie 30 de puncte, în favoarea băieţilor.

În domeniul ştiinţelor, elevii din Himachal Pradesh-India au atins media de 325 de puncte - mai puţin decît mediile obţinute în ţările OECD. Cifra aceasta, ca şi în Kyrgyzstan, este cea mai mică dintre indicii la acest domeniu, înregistraţi în PISA 2009 şi PISA 2009+. În Himachal Pradesh-India, 11% din elevi mînuiesc noţiuni elementare la ştiinţe, suficiente pentru participarea activă în rezolvarea situaţiilor de viaţă, influenţate de această sferă. În Himachal Pradesh-India, diferenţa dintre abilităţile posedate de către băieţi şi de către fete, la ştiinţe, constituie 20 puncte, în favoarea băieţilor.

Malaysia În conformitate cu nivelul PISA în domeniul citirii, elevii din Malaysia au luat media 414 de puncte. Cifra aceasta este mai mică decît media obţinută în ţările OECD şi, în acelaşi timp, corespunde nivelului de mijloc, estimat pentru Brazilia, Columbia, Miranda-Venezuela, Montenegro, Thailanda şi Trinidad şi Tobago.

În Malaysia, 56% din elevi sunt competenţi în domeniul citirii, posedînd un nivel de cunoştinţe egal sau mai mare decît cel elementar, suficient pentru a participa efectiv şi productiv în viaţa societăţii.

În domeniul matematicii, elevii din Malaysia au acoperit media 404 puncte, parametru mai mic decît mediile obţinute în ţările OECD. În Malaysia, 41% din elevi posedă noţiuni elementare la matematică, pe care le pot aplica în rezolvarea problemelor esenţiale de integrare socială. In Malaysia, nu există date statistice despre diferenţa dintre competenţele băieţilor şi ale fetelor în alfabetizarea matematică.

xii

PISA Plus 2009

Elevii din Malaysia, în domeniul ştiinţelor, au demonstrat media 422 de puncte. Cifra aceasta este cu mult mai mare decît indicii înregistraţi în ţara cu cel mai mic punctaj OECD - Mexic. 57% din elevii Malaysiei deţin noţiuni elementare la ştiinţe, care le facilitează participarea activă în rezolvarea situaţiilor de viaţă, congruente acestei sfere. În Malaysia, diferenţa dintre abilităţile băieţilor şi ale fetelor, la ştiinţe, este de 10 puncte, în favoarea fetelor.

Malta Evaluarea elevilor din Malta este estimată cu 442 de puncte în domeniul citirii, indice semnificativ mai mare decît în ţara cu cel mai mic punctaj OECD - Mexic. În acelaşi timp, el corespunde nivelului mediu, înregistrat în Serbia, Costa Rica şi Bulgaria. În Malta, fetele au depăşit băieţii, în acest domeiu, cu 72 de puncte Acest reper reprezintă cea mai mare diferenţă dintre băieţi/fete în domeniul lecturii, în raport cu cele74 de ţări participante la Programul de Evaluare Internaţională a Elevilor (PISA) – 2009 şi PISA 2009+.

În Malta, 64% dintre elevi sunt competenţi în domeniul lecturii/citirii, deţinînd nivelul de cunoştinţe egal sau mai mare decît cel al noţiunilor elementare, suficient pentru a participa efectiv şi productiv în viaţa societăţii.

Evaluaţii din Malta s-au remarcat printre participanţii PISA-2009 ca ţară cu o proporţie relativ mare a cititorilor avansaţi, totodată, reprezentînd, cu preponderenţă, mediile populaţiei cititoare sărace şi foarte sărace.

Indicele 463 de puncte, luat de elevii din Malta la matematică, e similar mediei înregistrate în Grecia şi considerabil mai înalt decît în celelalte ţări OECD : Israel, Turcia, chile şi Mexic. În Malta, 66% din elevi mînuiesc noţiuni elementare de matematică, ceea ce le permite sa le aplice eficient în rezolvarea problemelor esenţiale de integrare socială. În Malta, decalajul în posedarea competenţelor matematice de către băieţi şi fete constituie 15 puncte în favoarea fetelor. În domeniul ştiinţelor, elevii din Malta au înregistrat media 461 de puncte. Acest nivel corespunde rezultatelor demonstrate în alte ţări OECD : Turcia, Israel şi este semnificativ mai înalt decît mediile din alte două ţări OECD – Chile şi Mexic. In Malta, 2/3 din elevi deţin noţiuni elementare la ştiinţe, ceea ce le permite să participe activ în rezolvarea situaţiilor de viaţă, congruente acestui domeniu. În Malta, s-a înregistrat un decalaj de 35 de puncte între băieţi şi fete, în domeniul ştiinţelor, în favorizarea fetelor. De rînd cu indicii, estimaţi în Iordania şi în Emiratele Arabe Unite, acest parametru prezintă cea mai mare diferenţă băieţi/fete în domeniul dat, luînd în considerare toţi participanţii Programului de Evaluare Internaţională a Elevilor - 2009 şi PISA 2009+.

Mauritius În conformitate cu nivelul PISA în domeniul citirii, elevii din Mauritius au obţinut media 407 puncte. Cifra aceasta este mai mică decît cea a nivelului mediu, înregistrat în ţările OECD, dar echivalentă nivelului mediu estimat pentru Argentina, Brazilia, Columbia, Indonezia, Iordania, Montenegro şi Tunisia.

În Mauritius, 53% dintre elevi sunt competenţi în domeniul citirii, posedînd nivelul de cunoştinţe egal sau mai mare decît cel al noţiunilor elementare, necesar şi suficient pentru a participa efectiv şi productiv în viaţa societăţii.

În domeniul matematicii, elevii din Mauritius deţin media egală cu 420 de puncte, corespondentă indicilor obţinuţi de Chile şi Mexic. În Mauritius, 50% din elevi mînuiesc noţiuni elementare de matematică, ceea ce le permite să le aplice eficient în rezolvarea problemelor esenţiale de integrare socială. În Mauritius, nu există date statistice despre diferenţa dintre abilităţile băieţilor şi ale fetelor în domeniul matematicii.

Evaluarea elevilor din Mauritius, în domeniul ştiinţelor, este apreciată cu 417 puncte, nivel similar celui mai mic punctaj OECD - Mexic. 53% din elevi, în Mauritius, posedă noţiuni elementare la ştiinţe, ceea ce le permite să participe activ în rezolvarea situaţiilor de viaţă, adiacente acestei sfere. În Mauritius, diferenţa dintre nivelul de competenţe manifestate de către băieţi şi de către fete, la ştiinţe, constituie 12 puncte, în favoarea fetelor.

Miranda-Venezuela

xiii

PISA Plus 2009

În conformitate cu nivelul PISA în domeniul lecturii, Venezuela a obţinut un scor mediu - 422 de puncte. Aceasta, fiindcă învăţămîntul din şcolile de stat şi din cele private este finanţat de Miranda. Indiciul notoriu este echivalent nivelului mediu din Mexic, Brazilia, Bulgaria, Columbia, Malaysia, România, Thailanda, Trinidad şi Tobago, Emiratele Arabe Unite şi Uruguay. În raport cu nivelul general al participanţilor PISA 2009 şi PISA 2009+, care au obţinut cele mai mici medii la citire, fetele din Miranda-Venezuela au depăşit considerabil băieţii în acest domeniu.

În Miranda-Venezuela, 58% din elevi sunt competenţi în domeniul citirii, posedînd un nivel de cunoştinţe egal sau mai mare decît cel al noţiunilor elementare, dar suficient pentru a participa efectiv şi productiv în viaţa societăţii.

În domeniul matematicii, elevii din Miranda -Venezuela au obţinut, media 397 de puncte - parametru inferior mediilor atestate în ţările OECD. În Miranda-Venezuela, 40% din evaluaţi deţin noţiuni elementare de matematică care pot fi utilizate eficient în rezolvarea problemelor esenţiale de integrare socială. În Miranda-Venezuela , diferenţa dintre nivelurile de competenţele matematice ale băieţilor şi cele ale fetelor este marcată prin 17 puncte, în favoarea băieţilor.

Calitatea competenţelor evaluate la elevii din Miranda-Venezuela, conform nivelului PISA, în domeniul ştiinţelor, este exprimată prin 422 de puncte, scor similar celui mai mic punctaj OECD - Mexic. In Miranda-Venezuela, 57% din elevi mînuiesc noţiuni elementare de ştiinţe, factor facilitant al participării lor active în rezolvarea situaţiilor de viaţă , adiacente acestei sfere. În Miranda-Venezuela nu exista date statistice despre raportul de competenţe posedate de către băieţi si de către fete la ştiinţe.

Republica Moldova În conformitate cu nivelul PISA în domeniul citirii, elevii din Republica Moldova au obţinut media 388 de puncte - indice mai mic decît nivelul mediu, atestat în toate ţările OECD, echivalent nivelului mediu estimat pentru Albania, Argentina şi Kazahstan.

În Moldova, 43% din elevi sunt competenţi în domeniul citirii, avînd nivelul de cunoştinţe, egal sau mai mare decît noţiuni elementare, ceea ce este suficient pentru a participa efectiv şi productiv în viaţa societăţii. Marea majoritate a elevilor au un nivel de cunoştinţe care nu depăşeşte pe cel al noţiunilor elementare în citire.

În domeniul matematicii, elevii din Moldova au atins media 397 de puncte. Acest indice este mai mic decît mediile demonstrate de evaluaţi din ţările OECD. În Moldova, 39% din elevi posedă noţiuni elementare de matematica care le permit rezolvarea problemelor esenţiale de integrare socială. În Moldova, nu exista date statistice despre diferenţa dintre competenţele deţinute de către băieţi şi de către fete în cunoştinţele de matematică.

Evaluarea elevilor din Republica Moldova în domeniul ştiinţelor este apreciată cu 413 de puncte, nivel similar celui din ţara cu cel mai mic indice OECD - Mexic. În Moldova, 53% din elevi au noţiuni elementare la ştiinţe, care le permit să participe activ în rezolvarea situaţiilor de viaţă, adiacente acestei sfere. În Moldova, diferenţa dintre competenţele băieţilor şi ale fetelor, la ştiinţe, constituie 14 puncte, în favoarea fetelor.

Tamil Nadu-India Evaluarea elevilor în Tamil Nadu-India este apreciată, în domeniul citirii, cu 337 de puncte. Acest nivel este semnificativ mai mare decît în Himachal Pradesh-India şi Kyrgyzstan şi, comparativ, mai mic, decît nivelul mediu de cunoştinţe al altor participanţi PISA 2009 şi PISA 2009+.

În Tamil Nadu-India, 17% din elevi sunt competenţi în domeniul citirii, avînd nivelul de cunoştinţe egal sau mai mare decît cel al noţiunilor elementare, dar suficient pentru a participa efectiv şi productiv în viaţa societăţii. Reiese că 83% din elevii Tamil Nadu-ului-India au un nivel de cunoştinţe care nu depăşeşte pe cel al noţiunilor elementare în acest domeniu.

La matematici, elevii din Tamil Nadu-India au demonstrat media 351 de puncte. Acest jalon este similar celor atestată în Himachal Pradesh-India, Panama şi Peru, în acelaşi timp, e cu mult mai înalt decît în Kyrgyzstan şi mai mic decît mediile înregistrate în alte ţări PISA 2009 şi PISA 2009+. În Tamil Nadu-India, 15% din elevi au

xiv

PISA Plus 2009

noţiuni elementare la matematici, pe care ar putea să le folosească în rezolvarea problemelor esenţiale de integrare socială. În Tamil Nadu-India, nu există date statistice despre diferenţa dintre competenţele băieţilor şi ale fetelor la matematică.

Evaluarea elevilor în domeniul ştiinţelor, în Tamil Nadu-India, este apreciată cu 348 de puncte, nivel semnificativ mai înalt decît în altă regiune din India - Himachal Pradesh - şi similar altor rezultate din ţările OECD. In Tamil Nadu-India, 16% din elevi au noţiuni elementare la ştiinţe, care le-ar permite să participe activ în rezolvarea situaţiilor de viaţă, congruente acestei sfere. În Tamil Nadu-India, diferenţa, în domeniul ştiinţelor, dintre abilităţile băieţilor şi ale fetelor, constituie 10 puncte, în favoarea fetelor.

Emiratele Arabe Unite Dubai a participat în PISA 2009 ca o regiune aparte; Emiratele Arabe Unite, ca stat integru, aderînd la PISA 2009+. Rezultate obţinute în Dubai au fost unificate cu cele din Emirate şi cuantificate ca o singură unitate : „Emiratele Arabe Unite”. Elevii din Emiratele Arabe Unite au obţinut, în conformitate cu nivelul PISA în domeniul citirii, media 431 de puncte, echivalentă nivelului mediu, atestat în alte ţări OECD : Mexic, Bulgaria, Miranda-Venezuela, România şi Uruguay.

În Emiratele Arabe Unite, 60% din elevi sunt competenţi în domeniul citirii, atingînd nivelul de cunoştinţe egal sau mai mare decît cel al noţiunilor elementare, indice suficient pentru a participa efectiv şi productiv în viaţa societăţii.

În domeniul matematicii, elevii din Emiratele Arabe Unite au atins media 421 de puncte, indice raportabil mediei de evaluare în Mexic şi Chili – 2 ţări cu cel mai mic parametru respectiv din ţările OECD. În Emiratele Arabe Unite, 49% din elevi deţin noţiuni elementare la matematică, pe care le pot folosi în rezolvarea problemelor esenţiale de integrare socială. În Emiratele Arabe Unite, diferenţa dintre abilităţile matematice ale băieţilor şi cele ale fetelor constituie 6 puncte, în favoarea fetelor.

Evaluarea elevilor în Emiratele Arabe Unite este estimată, în domeniul ştiinţelor, cu 438 de puncte, nivel semnificativ mai înalt decît în ţara cu cel mai mic indice OECD - Mexic. In Emiratele Arabe Unite, 61% din elevi posedă noţiuni elementare la ştiinţe, ce le permit să participe activ în rezolvarea situaţiilor diverse de viaţă, adiacente acestei sfere. În Emiratele Arabe Unite, diferenţa dintre competenţele în ştiinţe ale băieţilor şi cele ale fetelor constituie 31 de puncte, în favoarea fetelor. De rînd cu indicii estimaţi în Iordania şi Malta, acest parametru prezintă cea mai mare diferenţă băieţi/fete în domeniul dat, comparativ cu toţi participanţii Programului de Evaluare Internaţională a Elevilor - PISA 2009 şi PISA 2009+.

Statutul socio-economic, factori şi rezultate şcolare Şi în PISA 2009, şi în PISA 2009+, studiul comparativ a evidenţiat dependenţa nivelului de competenţe, în domeniul citirii, de statutul socio-economic al evaluaţilor, ceea ce înseamnă că elevii cu avantaje socio-economice au tendinţe mai puternice în performarea la citire. Dintre participanţii PISA 2009+, relaţia este indispensabil definitorie în Mauritius, Malta, Miranda-Venezuela şi în Emiratele Arabe Unite - pentru aceste ţări/regiuni, conexiunea între statutul socio-economic şi calitatea lecturii este aproximativ aceeaşi ca şi în alte ţări OCDE.

În Mauritius şi Malta, corelaţia dintre statutul socio-economic şi calitatea lecturii, la nivel şcolar, este foarte puternică. Elevii din şcolile pentru avantajaţii socio-economici au tendinţe mai riguroase în obţinerea performanţelor în citire.

În Georgia şi Republica Moldova, interdependenţa statut socio-economic - calitate a lecturii este mai puţin relevantă decît în majoritatea ţărilor OECD.

În Costa Rica şi Malaysia, dependenţa între statutul socio-economic şi calitatea lecturii este considerabil mai mică decît în majoritatea ţărilor OECD. Valorizarea statutului socio-economic al elevilor din Costa Rica sau Malaysia

constituie aproximativ ½ din media valorizării aşteptate în ţările OECD.

xv

PISA Plus 2009

În Himachal Pradesh-India şi Tamil Nadu-India, corelarea statutului socio-economic şi a calităţii lecturii este semnificativ mică, după scara PISA. Faptul denotă că populaţia din aceste ţări are un nivel insuficient al abilităţilor de lectură, prin urmare, şi statutul socio-economic, după scara PISA , e vulnerabil. Aşadar, corelaţiile date nu pot fi folosite relevant/elocvent în PISA.

PISA a evaluat mai mulţi factori de influenţă a ambianţei şcolare, inclusiv parametrii demografici şi capacităţile în domeniul citirii. Ca rezultat, au fost determinate 4 grupe factoriale:

1. Influenţe de strategie-administrare şcolară şi de context;

2. Influenţe de condiţii - metode de evaluare şcolară;

3. Influenţe de context şi metode, specifice principiilor din mediul de învăţare;

4. Influenţe de investiţii-resurse educaţionale, inclusiv, pre-educaţia primară, posedată de elev ca factor semnificativ, referitor la sistemul investiţiilor în învăţămînt.

Printre ţările / regiunile PISA 2009 şi PISA 2009+, interdependenţa factorilor educaţionali, în domeniul cunoştinţelor / abilităţilor de citire, variază. Labilitatea observabilă a nivelului de impact educaţional asupra citirii în diferite şcoli, în general, este legată de situaţia demografică şi socio-economică a şcolarizaţilor. Acest fapt înseamnă că strategiile de administrare, de responsabilizare, de investiţii şi perfectibilizare a resurselor educaţionale, adică circumstanţele generale de învăţămînt, totuşi depind de condiţia socială şi demografică a şcolii. Instituţiile cu nivelul socio-economic mai înalt manifestă tendinţe de a fi autonome în deciziile referitoare la Curriculum şi preferă oportunităţile unor modalităţi de evaluare mai exigente. Aceste şcoli au posibilităţi să-şi angajeze profesori mai calificaţi, să utilizeze mai multe resurse educaţionale – respectiv, elevii care frecventează aceste şcoli au rezultate educaţionale mai înalte.

Examinarea relaţiilor dintre elevii cu abilităţi şi cunoştinţe progresive în citire PISA 2009 a demonstrat o coerenţă vădită cu analize similare şi în PISA 2009+. Elevii cu deprinderi/abilităţi bune în citire tind să-şi aproprieze mai conştiincios strategii eficiente pentru dezvoltarea educaţională. Printre participanţi PISA 2009, fetele au manifestat capacitatea de a depăşi băieţii în citire, au dat dovadă de elevaţie în selectarea strategiilor pentru studierea calitativă, mai repede/bine memorizau şi concluzionau.

Elevii foarte conştienţi în selectarea strategiilor pentru învăţarea eficientă sunt deprinşi să citească o gamă largă de lecturi (inclusiv, literatură artistică, literatura ştiinţifică, reviste şi ziare) şi tind să demonstreze un nivel înalt de lectură/citire, în comparaţie cu cei care posedă deprinderi mai puţin esenţializatoare în determinarea strategiilor eficiente de învăţare sau decît cei care citesc o gama mai puţin variată de texte. Fetele/elevii cu statut socio-economic mai înalt dispun/ încearcă (de) mai multe şanse pentru creşterea intelectuală decît băieţii/elevii cu nivelul socio-economic vulnerabil.

xvi

PISA Plus 2009

1

PISA Plus 2009

Ce este PISA?

Programul de evaluare internaţională a elevilor OECD (PISA) este un curs de studiu comparativ al cunoştinţelor şi competenţelor elevilor de 15 ani în domeniile lecturii/citirii, matematicii şi ştiinţelor.

PISA urmăreşte să aprecieze gradul de pregătire a tinerilor pentru utilizarea cunoştinţelor şi competenţelor pe care le-au obţinut în şcoală, acasă şi în alte circumstanţe, pentru a funcţiona în calitate de membri de succes ai societăţii.

Scopul principal PISA este determinarea factorilor care influenţează rezultatele educaţionale şi elaborarea unui Ghid Acţional pentru ameliorarea considerabilă a acestor rezultate. PISA – reprezintă un curs periodic de evaluări, administrate în ţările participante, la fiecare trei ani şi prevede un set de indicatori care presupun determinarea tendinţelor din rezultatele şcolare şi din evoluţia lor dinamică.

O componentă intrinsecă a studiului PISA o constituie realizarea, de către elevi, a unui test standardizat cu itemi din domeniile: lectură/citire, matematica şi ştiinţe, precum şi a unui chestionar de fundal extins. Directorii şcolilor completează un chestionar de studiu, care investighează contextul educaţional din instituţia pe care o conduc, inclusiv, nivelul resurselor şi calificarea personalului1.

Rezultatele PISA se axează pe următoarele probleme:

• Gradul de pregătire a tinerilor pentru depăşirea provocărilor din viitor: îşi pot analiza, motiva şi comunica ideile în mod eficient? Ce competenţe - facilitante ale capacităţii de adaptare rapidă la schimbările sociale - posedă ? Cît de echitabilă este educaţia în cadrul unei ţări sau de la o ţară la alta?

• Ce atitudini şi comportamente ale elevilor sunt asociate cu o competenţă performantă în lectură? • Care ar fi modalităţile mai raţionale/indicate/eficiente de organizare a şcolilor sau a învăţării în şcoli ?

Fiecare etapă a proiectului PISA se polarizează, în mod special, asupra unui singur domeniu de rezultate, oferind, în acelaşi timp, informaţii esenţiale despre tendinţele în celelalte două. PISA 2009 – în a patra sesiune de investigări - s-a axat pe evaluarea competenţelor din domeniul citirii / lecturii. Reflectînd acest proces, raportul de faţă conţine informaţii esenţializate pe rezultatele evaluării citirii, dar şi pe cele obţinute la matematică şi la ştiinţe.

Ce este PISA 2009+?

Iniţial, la PISA 2009, au participat 65 de ţări/regiuni: cele 34 de ţări ale OECD, plus 31 de ţări / regiuni - partenere. Aceşti 65 de subiecţi ai Proiectului au administrat teste PISA 2009 în anul 2009. Alţi 10 parteneri -

1 Evaluarea suplimentară şi opţiunile informative au fost puse la dispoziţia participanţilor în aplicarea principală din PISA 2009, inclusiv în cea pentru evaluarea digitală a informaţiei, folosindu-se pagina de Internet. Totuşi, în aceste variante, se conţin operaţiuni extra-complexitate şi ele nu pot fi utilizate de aderenţii PISA 2009+ , din cauza timpului limitat în care s-a executat proiectul

Introducere

Capitolul

1

2

PISA Plus 2009

solicitanţi ai proiectului - care au întîrziat a participa în perioada evaluărilor PISA 2009 - au aderat la studiul evaluativ intr-un termen redus şi amînat – proces, numit în continuare PISA 2009+. Cei 10 participanţi ai PISA 2009+ au beneficiat de modalităţi, criterii, principii de administrare a evaluărilor, similare colegilor din PISA 2009, dar în 2010. Ţărilor/regiunilor PISA 2009+ li s-a impus respectarea aceloraşi standarde tehnice şi de calitate ca şi colegilor din PISA 2009.

Cei zece participanţi - aderenţi la PISA 2009+ sunt:

• Costa Rica • Georgia • Himachal Pradesh – India • Malta • Mauritius • Malaysia • Miranda – Venezuela2 • Republica Moldova • Tamil Nadu – India • Emiratele Arabe Unite.

PISA 2009+ a implicat testarea a peste 46 000 de elevi din aceste zece ţări/regiuni din nr. total de, aproximativ, 1 377 000 de copii cu vîrsta de 15 ani.

Datele evaluaţilor PISA 2009+ au fost adăugite la baza de date iniţială / originală PISA 2009 în şa fel încît cea din urmă a fost extinsă pentru înglobarea rezultatelor obţinute de aproximativ 522 000 de elevi, testaţi în 74 de ţări/regiuni3, care, în total, reprezintă o populaţie de aproape 23 840 000 de copii cu vîrsta de 15 ani.

Figura 1.1 Harta lumii cu teritoriile cuprinse de PISA ( PISA 2009+ marcate cu verde). Lista participanţilor PISA 2009. Numele ţărilor participante în PISA 2009+ sînt scrise cu caractere de culoare verde.

2 În Miranda-Venezuela au fost testaţi numai elevii din şcolile de stat şi cele private, şcolile federale fiind exluse. Vezi anexa A.

3 Dubai a participat ca o regiune aparte în PISA 2009, restul emiratelor au aderat la PISA 2009+. Datele din Dubai şi din celelalte regiuni ale Emiratelor Arabe Unite au fost regrupate pa baza informaţională PISA 2009. Prin urmare, în timp ce 65 de ţări/regiuni au participat la PISA 2009 şi 10 - la PISA 2009+, acest raport se referă numai la 74 de ţări/regiuni – participante la ambele proiecte.

3

PISA Plus 2009

Cine ia testul PISA?

Eşantionul PISA este selectat din totalitatea elevilor cu vîrsta cuprinsă între 15 ani şi trei luni (împlinite) şi 16 ani şi două luni (împlinite), care frecventează instituţii educaţionale şi se află în echivalentul de clasa a şaptea sau mai mare. Pentru comoditate, această populaţie va fi numită elevi de 15 ani.

Care sînt domeniile de desfăşurare PISA?

PISA evaluează gradul de posedare de către elevi, spre sfîrşitul învăţămîntului obligatoriu, a unora dintre cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a se încadra armonios în societăţile moderne. Acest proces este opus evaluărilor efectuate în şcoli cu scopul de a estima măsura însuşirii de către elevi a curriculum-ului specific. PISA adoptă această abordare, deoarece:

accentul pe conţinutul curriculum-ului naţional ar limita atenţia la elementele curriculumului comun pentru majoritatea sau toate ţările. Aceasta ar necesita multe compromisuri şi ar duce la o evaluare prea îngustă, pentru a fi de valoare/în măsură să orienteze guverele ce tind să afle punctele forte şi inovaţiile sistemelor educaţionale din alte ţări (OECD 2009, p.12)

PISA evaluează influenţele combinate ale tuturor factorilor - şcolari, de domiciliu şi sociali - asupra rezultatelor educaţionale.

Ţări OECD Australia Irlanda Spania Austria Israel Suedia Belgia Italia Elveţia Canada Japonia Turcia Chile Coreea Marea Britanie Republica Cehă Luxemburg SUA Danemarca Mexic Estonia Olanda Finlanda Noua Zeelandă Franţa Norvegia Germania Polonia Grecia Portugalia Ungaria Republica Slovacă Islanda Slovenia

Ţări/regiuni partenere Albania Kazahstan Qatar Argentina Kîrgîzstan România Azerbaidjan Letonia Federaţia Rusă Brazilia Liechtenstein Serbia Bulgaria Lituania Shanghai, China Taipei, China Macao, China Singapore Columbia Malaysia Tamil Nadu-India Costa Rica Malta Tailanda Croaţia Mauritius Trinidad şi Tobago Georgia Miranda-Venezuela Tunisia Himachal Pradesh-India Moldova Emiratele Arabe Unite Hong Kong, China Muntenegru Uruguay Indonezia Panama Iordania Peru

Figura 1.1: Harta ţărilor/regiunilor PISA 2009 şi PISA 2009+

4

PISA Plus 2009

În primul rînd, PISA evaluează rezultatele în domeniul alfabetizării citirii, matematicii şi al ştiinţelor. Accentul pus pe "alfabetizare" se referă la "capacitatea elevilor de a aplica aptitudinile/cunoştinţele şi competenţele obţinute în sferele - cheie şi de a analiza, motiva şi comunica în mod eficient în timp ce prezintă, rezolvă şi interpretează probleme în diferite situaţii". Definiţiile detaliate ale celor trei “alfabetizări” sînt oferite în [OECD 2009]. Pentru acest raport, definiţiile rezumate ale termenilor sînt prezentate mai jos.

Alfabetizarea în lectură reprezintă capacitatea de a înţelege, de a folosi textul scris, de a reflecta asupra lui şi de a lucra cu acesta, pentru a atinge anumite obiective/scopuri în dezvoltarea cunoştinţelor şi a potenţialului intelectual şi pentru a se integra armonios societăţii.

Alfabetizarea în matematică presupune capacitatea de a identifica şi de a înţelege rolul pe care îl are matematica în lume, de a lua decizii bine fondate şi de a folosi şi implica matematica în soluţionarea problemelor în modurile care satisfac nevoile unui cetăţean constructiv, interesat şi reflectiv.

Alfabetizarea în domeniul ştiinţelor include instrumentarul ştiinţific şi folosirea acestuia în identificarea problemelor, în dobîndirea unor noi cunoştinţe, în explicarea fenomenelor naturii, în generalizarea concluziilor bazate pe dovezi elocvente - în situaţiile legate de ştiinţe,- de înţelegerea trăsăturilor caracteristice ştiinţelor ca forme de cunoaştere a lumii înconjurătoare, de conştientizarea modului în care ştiinţele şi tehnologiile formează mediile de existenţă materială, intelectuală şi culturală a omului - şi de dorinţa angajării în activitatea congruentă ştiinţelor, în calitate de cetăţean reflectiv.

Ghidul cititorului

Media OECD - termen comparativ, utilizat în tabelele catagrafiate, raportînd cifre prin media aritmetică a estimărilor din cele 34 de ţări OECD, participante PISA 2009. Fiecare ţară contribuie egal la calcularea mediei OECD, indiferent de numărul de copii de 15 ani evaluaţi.

Rotunjirea. Indicii numerici din cadrul textului şi al tabelelor acestui raport sînt rotunjiţi fie la una sau la lipsa zecimalelor. Din cauza rotunjirii, cifrele ar putea să nu corespundă întotdeauna cu totalurile raportate.

Semnificaţia statistică. Deoarece PISA este o anchetă selectivă, statistica acestui raport reprezintă estimările pentru populaţiile subadiacente eşantioanelor respective. Aceste estimări nu sînt egale cu valorile care ar fi fost obţinute, dacă fiecare elev, în fiecare ţară, ar fi răspuns la fiecare întrebare. Prin urmare, este important să se ia în considerare gradul de incertitudine a estimărilor.

În multe cazuri, cititorii sînt interesaţi, în primul rînd, dacă o anumită valoare, într-o anumită ţară, este diferită de a doua valoare din aceeaşi ţară sau dintr-o ţară străină,, de exemplu, dacă fetele dintr-o ţară au performanţe mai bune decît băieţii din aceeaşi ţară.

În tabelele, figurile şi textul acestui raport, diferenţele sînt etichetate „statistic semnificative” cînd sunt observate în mai puţin de 5% din timp pe un eşantion selectat din aceeaşi populaţie, în cazul în care nu a fost determinată , practic, nici o diferenţă în evaluaţii corespunzători. În cazul, în care diferenţele nu corespund acestui criteriu, sunt considerate nefiind semnificative,din punct de vedere statistic, sau ca fiind “aceleaşi din punct de vedere statistic”.

Dificultatea itemilor şi competenţa elevilor. Dificultatea relativă a subiectelor din teste este estimată prin luarea în considerare a raportului dintre respondenţii de soluţii corecte la întrebările testului ţi nr. total de respondenţi. Competenţa relativă a elevilor care iau un anumit test se determină prin luarea în considerare a proporţiei întrebărilor din test, care au fost soluţionate corect. O scală continuă, unică prezintă relaţia dintre dificultatea întrebărilor şi competenţa elevilor. Prin elaborarea unei scale, care să indice dificultatea fiecărei întrebări, a fost posibilă localizarea nivelului de alfabetizare în citire, pe care îl prezintă întrebarea. Indicînd competenţa fiecărui elev pe aceeaşi scală, s-a obţinut descrierea nivelului de alfabetizare în citire a fiecărui elev.

Amplasarea competenţei elevului pe scală a fost stabilită în raport cu un grup special de întrebări, folosite în evaluare, dar exact aşa cum eşantionul de elevi - participanţi PISA în 2009 a fost selectat astfel încît să

5

PISA Plus 2009

reprezinte toţi copiii de 15 ani din ţările participante, la fel şi întrebările individuale, utilizate în evaluare, au fost concepute pentru a reprezenta, în mod adecvat, definiţia de alfabetizare în citire. Estimările competenţelor demonstrate de elevi s-au efectuat prin tipurile de itemi care ar trebui să fie „luaţi” cu succes de către aceştia, ceea ce înseamnă că elevii ar putea fi capabili să răspundă, cu succes, la toate întrebările nivelului sau subnivelului de dificultate, asociat cu poziţia lor pe scală (dar nu e întotdeauna posibil). În schimb, este puţin probabil ca aceştia să răspundă, cu succes, la întrebările, situate mai sus de nivelul lor de dificultate asociat cu poziţia pe scală (dar, uneori, acest lucru este posibil). Figura 1.2 ilustrează modul în care funcţionează această abordare probabilitară 4.

Figura 1.2: Relaţia dintre itemi şi soluţii pe o scală de competenţă - scala de alfabetizare în citire

Itemi cu dificultate relativ mare ( VI, V) – elevul A, avînd competenţe relativ înalte – este de aşteptat să fie capabil de a rezolva itemii I – V cu succes, şi probabil - itemul VI.

Itemi cu dificultate medie ( IV, III) – elevul B, avînd competenţe medii - este de aşteptat să fie capabil de a soluţiona, cu succes, itemii I, II şi III, dar probabilitatea să rezolve itemul IV este mică şi improbabil e că va soluţiona, cu succes, itemii V şi VI.

Itemi cu dificultate relativ mică ( II, I) – elevul C, posedînd competenţe relativ superficiale – este de aşteptat că nu va fi în stare să rezolve, cu succes, itemii II – VI . De asemenea, probabilitatea că va soluţiona itemul I este mică.

Cu cît competenţa elevului depăşeşte o întrebare pusă, cu atît el are mai multe şanse să răspundă la această întrebare cu succes (şi la alte întrebări cu grad de dificultate similar); cu cît competenţa elevului e mai mică decît întrebarea dată, cu atît e mai puţin probabil ca elevul să fie apt a răspunde, cu succes, la întrebarea dată sau la alte întrebări similare după gradul de dificultate.

PISA 2009 oferă o scală generală de alfabetizare în domeniul citirii pentru textele de lectură, conţinînd diverşi itemi în cadrul evaluării citirii, precum şi subscale pentru trei aspecte ale citirii şi două – pentru formate de text. Scala pentru citire a fost elaborată în aşa mod încît media pentru cele 27 de ţări OECD care au participat la PISA 2009, a fost stabilită la 500, iar deviaţia- standard - la 100.

Niveluri de competenţă. În scopul prezentării tipurilor de abilităţi şi cunoştinţe, necesare elevilor pentru a rezolva; cu succes, aceşti itemi şi pentru a facilita interpretarea a ceea ce înseamnă rezultatele elevilor, în termeni

4 Mai multe detalii privind această abordare pot fi găsite în raportul tehnic PISA 2009 [OECD 2010]

6

PISA Plus 2009

materiali, scala este împărţită în două benzi/niveluri, bazate pe un şir de principii statistice, generalizînd descrierile itemilor localizaţi la fiecare nivel.

Pentru PISA 2009, gradul de dificultate a itemilor permite descrierea a şapte niveluri de competenţe în alfabetizarea la citire: nivelul 1b solicită cea mai mică competenţă, urmează nivelul 1a, nivelul 2, nivelul 3 şi aşa mai departe pînă la nivelul 6. Scalele pentru matematică şi ştiinţe sînt împărţite în şase niveluri de competenţe, de la nivelul 1 (cel mai puţin performant) pînă la nivelul 6 (cel mai performant).

Elevii posedînd competenţe în limitele nivelului 1b pot soluţiona, cu succes, itemii nivelului 1, dar este puţin probabil să reuşească să rezolve itemi de niveluri superioare. Nivelul 6 conţine itemii care prezintă cea mai mare provocare pentru demonstrarea abilităţilor şi cunoştinţelor. Elevii care au înregistrat rezultate suficiente/bune în acest interval statistic la citire, pot fi în stare să rezolve, cu succes, itemi de citire localizaţi şi la acest nivel, precum şi alte sarcini de citire PISA.

Comparaţia între ţări. Avînd 74 de participanţi în etapa PISA 2009, studiul comparativ al rezultatelor din aceste ţări, în acelaşi timp, este dificil. Cu scopul de a spori eficienţa acestui proiect, cei zece aderenţi PISA 2009+, Managerii Naţionali de proiect şi sponsorii fondatori au fost rugaţi să indice cu care din ţări ar fi interesaţi să fie comparaţi. Drept rezultat, a fost inaugurată o subcategorie de douăzeci şi patru de ţări/regiuni , selectate conform diferitelor motive: unele - datorită localizării aproape de ţara PISA 2009+, altele - deoarece a existat un patrimoniu cultural sau de învăţămînt comun, altele - fiindcă au fost percepute ca modele existente (sau potenţiale) de rol educaţional.

Cele mai multe cifre, incluse în acest raport, adică studiul statistic propriu-zis, se referă/gravitează doar la ţările/regiunile PISA 2009+ sau la acestea şi ţările „comparate”. Tabelele de date sunt prezentate în anexele care conţin parametri pentru cei 74 de participanţi PISA 2009 şi PISA 2009 +. Pentru informaţii mai detaliate, cititorul este invitat să examineze primele cinci volume ale Raportului Internaţional PISA 2009 (OECD 2010a, 2010b, 2010c, 2010d, 2010e). Datele prezentate în acest Raport sînt direct comparabile cu datele prezentate în rapoartele OECD.

7

PISA Plus 2009

Mai multe informaţii Mai multe informaţii cu privire la PISA, inclusiv cărţi, Rapoarte Naţionale şi articole, pot fi obţinute din pagina de Internet MyPISA https://mypisa.acer.edu.au/ Informaţii detaliate, privind definiţiile domeniilor de evaluare, pot fi găsite în PISA 2009: Criteriul de evaluare - Competenţele cheie la citire, matematică şi ştiinţe (OECD, 2009). Următoarele informaţii de caracter internaţional, generalizînd PISA 2009, sînt extrem de importante şi pentru participanţii în PISA 2009 +:Ce cunoştinţe şi aptitudini au elevii. Ce performanţe la citire, matematică şi ştiinţe au elevii. (Vol. 1). (OECD, 2010a). Rezultatele PISA 2009: Depăşirea fondului social. Echitatea rezultatelor şi oportunităţilor de învăţare. (Vol. 2). (OECD, 2010b). Rezultatele PISA 2009: Educarea învăţăturii. Obligaţiile elevilor, strategii şi practicile. (Vol. 3). (OECD, 2010c). Rezultatele PISA 2009: Ce face învăţămîntul mai bun? Resursele, strategii şi tehnici. (Vol. 4). (OECD, 2010d). Toate rapoartele de mai sus pot fi accesate pe această pagină de Internet: http://www.oecd.org/document/61/0,3746,en_32252351_32235731_46567613_1_1_1_1,00.html Cercetătorii interesaţi de pătrunderea detaliilor tehnice sunt invitaţi să studieze Raportul Tehnic, PISA 2009 . (OECD, viitoarea). Versiunea preliminară a acestui Raport poate fi consultată pe pagina următoare: http://www.oecd.org/document/19/0,3746,en_2649_35845621_48577747_1_1_1_1,00.html Cercetătorii interesaţi de analiza datelor pentru SAS şi utilizatorii SPSS pot accesa informaţia prin link-urile următoare: http://www.oecd-ilibrary.org/education/pisa-data-analysis-manual-sas-second-dition_9789264056251-en pentru utilizatorii SAS ; http://www.oecd-ilibrary.org/education/pisa-data-analysis-manual-spss-second-edition_9789264056275-en pentru utilizatorii SPSS.

https://mypisa.acer.edu.au/

http://www.oecd.org/document/61/0,3746,en_32252351_32235731_46567613_1_1_1_1,00.html


http://www.oecd-ilibrary.org/education/pisa-data-analysis-manual-sas-second-dition_9789264056251-en

http://www.oecd-ilibrary.org/education/pisa-data-analysis-manual-spss-second-edition_9789264056275-en

8

PISA Plus 2009

În prezentul capitol ne axăm pe evaluarea abilităţilor de citire a elevilor de 15 ani în ţările/regiunile PISA 2009+. Aici se include compararea , în raport cu alte ţări din cadrul studiului PISA 2009, a nivelului de performanţă medie în citire/lectură, conform unei scale generale şi a cîtorva subscale, precum şi cu media pentru ţările OECD. Examinarea distribuţiei evaluaţilor după nivelurile de competenţă oferă mai multe detalii referitoare la ceea ce pot şi ceea ce nu pot face elevii în domeniul abilităţilor de citire.

Pentru a clarifica aria de aplicare a rezultatelor obţinute, prezentul capitol începe cu o trecere în revistă a definiţiei abilităţilor de citire şi a modalităţii de măsurare a acestora în PISA. În compartimentele următoare, se descriu performanţele evaluaţilor la citire şi caracteristicile textelor, ce înaintează diferite cerinţe de competenţă. În final, se oferă o bancă generală de itemi, conţinînd sarcini de citire, cu exemple de texte. Pentru fiecare dintre aceste exemple, caracteristicile specifice itemilor se identifică împreună cu itemii dificili şi proporţia de elevi, care au luat, cu succes, PISA 2009+.

Definirea abilităţilor la citire

Cum s-a menţionat în Introducere, alfabetizarea în citire este definită în cadrul PISA ca

abilitatea/capacitatea unui elev de a înţelege şi de a utiliza textul scris, a reflecta asupra acestuia şi de a lucra cu acesta, pentru a atinge anumite obiective/scopuri, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele, potenţialul intelectual şi pentru a se integra armonios societăţii.

Această definiţie poate fi calificată ca esenţă a ceea ce înseamnă alfabetizare la citire în PISA. Pentru o definiţie mai detaliată în profunzime, vezi PISA 2009 Assessment Framework - Key Competencies in Reading, Mathematics and Science (Cadrul de evaluare PISA 2009. Competenţe cheie în Citire, Matematică şi Ştiinţe) [OECD 2009]. O altă sursă suplimentară de informare este Raportul Internaţional pentru PISA 2009 [OECD 2010a].

Domeniul evaluării PISA în citire este construit pe trei caracteristici importante: texte, aspecte şi situaţii. Caracteristicile date sunt utilizate pentru a analiza şi a descrie domeniul evaluat. În plus, primele doua din aceste caracteristici au fost folosite pentru a determina nivelul competenţei de citire, din diferite perspective.

Text Mediul textelor Abilităţile de citire, în ziua de azi, nu se limitează doar la interpretarea cuvîntului tipărit tradiţional. Textul digital se foloseşte tot mai mult în viaţa cotidiană, de exemplu, în Internet, email şi de către e-cititori. Cadrul PISA recunoaşte explicit acest fapt, iar cadrul PISA 2009 a oferit oportunitatea de a evalua alfabetizarea la citire în două medii distinct diferite: în cel tipărit şi în cel digital.

Alfabetizarea în citire a elevilor de 15 ani

Capitolul

2

9

PISA Plus 2009

Mediul tipărit. Acesta este textul ce apare în formă tipărită - în cărţi, reviste, manuale şi orare.

Mediul digital reprezintă textul în formă electronică, scris/citit, de obicei, la computer. În PISA 2009, abilităţile de citire digitală au fost evaluate printr-un studiu, ce a implicat simularea textelor de mai multe pagini, pe bază de web, administrate printr-o interfaţă de computer, prin care elevii puteau opera. Din cauza timpului redus, alocat proiectului PISA 2009+, evaluarea citirii digitale nu a fost administrată , prin urmare, în continuarea prezentului Raport, se va discuta numai despre mediul tipărit.

Pentru informaţie adăugătoare, privind evaluarea citirii digitale, vezi Volumul VI al Raportului Internaţional PISA 2009: Students On Line: Reading and Using Digital Information (Elevii On Line: Lectura şi utilizarea informaţiei digitale) [OECD, 2011].

Formatul textelor

Distincţia principală în formatul textelor, folosite de PISA, este caracterul lor continuu şi non-continuu. Aceste doua formate au fost folosite pentru construirea bazei de alfabetizare în citire , create în cadrul PISA 2009.

Textul continuu este unul dispus în propoziţii, alineate şi, eventual, în secţiuni şi capitolele. Articolele din ziare, eseurile, scrisorile, nuvelele, romanele ş.a. corespund textelor continui. Doar 2/3 din subiectele PISA, propuse pentru evaluarea domeniului citirii, sunt întocmite în baza textelor continui.

Textul non-continuu este unul, format, ca regulă, din una sau mai multe liste, combinate în diverse structuri. Acesta include tabele, grafice, diagrame, orare, cataloage, indici, formulare ş.a. Circa o treime din itemii de citire PISA au fost întocmiţi în baza textelor non-continui, iar rezultatele obţinute la aceste sarcini au fost utilizate pentru a elabora o subscală a alfabetizării la citire.

În plus, PISA utilizează termenul mixed text (textul mixt) pentru a aplica seturile de texte coerente, care au elemente din ambele tipuri – continuu şi non-continuu (de exemplu, un tabel asociat cu proza explicativă). Un alt termen în circulaţie - multiple texts (texte multiple ) se referă la colecţii de texte create independent, cum ar fi un set cu denumirile paginilor de Internet. Nici textul mixt, nici textele multiple nu au fost utilizate pentru a forma Banca de itemi a evaluării citirii în PISA, aşa că nu sunt disputate mai departe în acest raport.

Pentru precizarea informaţiei despre formatul textelor vezi secţiunea " Niveluri de competenţe în baza formatului de text" în cadrul acestui capitol.

Tipul textului

Selectarea, din diferite tipuri de texte, a celor de aspecte diferite garantează includerea în evaluare a unei game multitreptuale de fragmente lecturale. Tipuri diferite de texte nu au fost folosite în scopul formării unei baze de itemi pentru citire, ci, mai degrabă, pentru asigurarea unei acoperiri a definiţiei în domeniul respectiv, preferîndu-se tipurile de sarcini cu care elevii se pot confrunta în viaţa adultă. Aceste tipuri de texte sînt descrise mai jos.

Descrierea se referă la proprietăţile obiectelor în spaţiu şi răspunde, de obicei, la întrebarea „Care? Ce fel de?’. Descrierile pot fi dictate de impresii - descrierea unui anumit loc într-un jurnal - sau tehnice, de exemplu, o hartă.

Naraţiunea se referă la proprietăţile obiectelor în timp şi răspunde, de obicei, la întrebarea ‘Cînd ? Ce se întâmplă ?”’. Exemple de naraţiuni sînt romanele, nuvelele, comicsurile şi articolele de ziar.

Expoziţia/expunerea de acţiune prezintă informaţia în concepte complexe sau construcţii mentale, care răspund, frecvent, la întrebarea ‘Cum?’. Drept exemple de texte expoziţionale, servesc eseurile şcolare, procesele-verbale ale şedinţelor, hărţile conceptuale şi articolele din enciclopedii.

Argumentarea prezintă relaţia dintre concepte – opinii - propuneri şi ,deseori , răspunde la întrebarea ‘De ce?’ Argumentarea include convingerea, dovada/demonstrarea în structurile textuale de reclamă, scrisori redactorului, recenzii de carte/teatrale.

Instrucţiunea oferă operaţii/algoritmi de realizare ghidată a unui proces/acţiuni. Exemple/tipuri de instrucţiuni sunt reţetele, diagramele procedurale, ghidurile operaţionale pentru echipamente tehnice şi regulamentele.

10

PISA Plus 2009

Textele tranzacţionale fac schimb de informaţii în cadrul interacţiunii cu cititorul. Asemenea texte includ invitaţii, chestionare ş.a.

Aspectul

Aspectul reprezintă abordarea cognitivă a investigării, de către cititor, a textului. Aspectele pot fi privite ca strategii, deprinderi integratoare, etape de apriorizare sau ţeluri mentale, aplicate de elevi pentru a-şi găsi „calea” spre text, în jurul acestuia şi prin mai multe texte. În PISA 2009, au fost aplicate/apreciate şi comparate trei aspecte largi de investigare a textelor: accesarea şi selectarea/determinarea informaţiei; interpretarea şi integrarea ei; reflectarea şi evaluarea relevanţei, utilităţii şi calităţii textelor.

Accesul si selectarea pun accentul pe calităţile asociate cu descoperirea şi colectarea informaţiei din texte. Aproximativ 1/4 din evaluarea PISA în citire/lectură s-a constituit din subiecte relaţionate pe acces şi selectare.

Interpretarea şi integrarea implică prelucrarea informaţiilor, uneori, peste diferite hărţi, ale unui text, determinarea ideilor, a sensurilor/ mesajelor şi a intenţiei autorului, decriptată de cititor. Aproximativ jumătate din subiectele evaluării PISA la citire s-a constituit din itemi conectaţi pe interpretarea şi interpretarea textului. Reflectarea şi evaluarea impun selectarea informaţiei, a ideilor sau a valorilor intrinsece ale a textului, inclusiv evaluarea textului, exprimarea experienţei personale sau de cunoaştere a lumii, obţinute din text. Aproximativ 1/4 din subiectele de evaluare PISA la citire s-a constituit din itemi de reflectare şi evaluare.

Pentru precizarea informaţiei despre formatul textelor, vezi secţiunea " Niveluri de competenţe pe baza aspectelor" în cadrul acestui capitol.

Situaţia

Situaţia se referă la utilizarea informaţiei din text conform destinaţiei - din punctul de vedere al autorului. Setul de sarcini PISA pentru evaluarea competenţelor de lectură a fost construit intenţionat ca să cuprindă un spectru din patru situaţii: personală, publică, educaţională şi ocupaţională. Situaţiile nu au fost utilizate pentru a forma o subscală a alfabetizării în citire, ci, mai degrabă, pentru ca, pe baza unui spectru larg de situaţii să se asigure înglobarea unui şir amplu de texte, care ţin cont de auditoriu şi de scopul pentru care au fost scrise, precum şi de faptul că, probabil, elevii se vor ciocni de ele în viaţa adultă.

Textele personale au menirea de a satisface propriile interese ale cititorului, incluzînd scrisori, literatură artistică şi texte informaţionale ca parte a odihnei sau activităţii de recreare.

Textele publice se referă la activităţi sau preocupări ale societăţii în ansamblu, constituind documente oficiale şi informaţii despre evenimente publice.

Textele educaţionale urmăresc, de regulă, scopuri de instruire/formare/perfprmare şi includ manuale şi alte izvoare de lectură, mai degrabă, recomandate de formator, decît alese de cititor.

Textele ocupaţionale se asociază cu locul de muncă, şi, de obicei, au menirea de a susţine utilizatorul în realizarea unor anumite sarcini. Textele ocupaţionale, de asemenea, includ anunţuri, reclame despre locuri vacante de muncă, publicate în ziare.

Performanţa la citire

Performanţa în citire poate fi examinată în cîteva moduri diferite: primul compară media ţării pe scala principală a citirii şi pe cinci subscale cu indicii respectivi pentru alte ţări sau media pe OECD. Analizele urmează în compartimentele ‘Performanţa în citire conform scalei generale ’ şi ‘Performanţa în citire conform subscalelor ’, identificîndu-se punctele forte şi acele vulnerabile, în diferite domenii de citire.

Al doilea - examinează, informativ, performanţele, prin investigarea proporţiilor relative ale elevilor din fiecare nivel de competenţă în cadrul unei scale. Analiza acestei investigaţii urmează în compartimentele ‘Nivelul de competenţe în citire’, ‘Nivelul de competenţe pe subscale de aspecte’ şi ‘Nivelul de competenţe pe subscalele referitoare la formatul textului’.

11

PISA Plus 2009

Capitolul 4 include informaţii relevante pentru politicile educaţionale remaniatorii cînd performanţa în citire se examinează de rînd cu atributele şi caracteristicile textului : gen, statut socio-economic şi motivaţia lecturii. În particular, influenţa acestor factori asupra performanţei în citire sau asocierea lor cu performanţa în citire este supusă comparaţiei, pentru toţi participanţii PISA, comentariile respective constituind subiectul capitolului 4.

Performanţa în cadrul scalei generale la citire

Tabelul 2.1 oferă media obţinută de elevii de 15 ani pe scala generală de citire şi pe cinci subscale, în care au fost apreciaţi toţi participanţii PISA 2009 şi PISA 2009+, fiind indicată, de asemenea, şi media ţărilor OECD. Tabelul este structurat de la cea mai înaltă medie la citire – spre cea mai mică. Din cauza diverselor puncte forte în a diferitelor aspecte şi formate de texte, mediile subscalei la citire nu sunt ordonate într-o consecutivitate rigidă. De exemplu, performanţa elevilor din Malta, în citirea textelor non-continui, este net superioară celei demonstrate de către elevii din Costa Rica, însă, pentru cazul textelor continui, rezultatele sunt inverse.

12

PISA Plus 2009

Ţara Subscale la citire

Scală generală la citire

Accesul şi extragerea

Integrarea şi interpretarea

Reflectarea şi evaluarea Text continuu Text non-continuu

Shanghai-China 556 549 558 557 564 539

Korea 539 542 541 542 538 542

Finland 536 532 538 536 535 535

Hong Kong-China 533 530 530 540 538 522

Singapore 526 526 525 529 522 539

Canada 524 517 522 535 524 527

New Zealand 521 521 517 531 518 532

Japan 520 530 520 521 520 518

Australia 515 513 513 523 513 524

Netherlands 508 519 504 510 506 514

Belgium 506 513 504 505 504 511

Norway 503 512 502 505 505 498

Estonia 501 503 500 503 497 512

Switzerland 501 505 502 497 498 505

United States 500 492 495 512 500 503

Iceland 500 507 503 496 501 499

Poland 500 500 503 498 502 496

Liechtenstein 499 508 498 498 495 506

Germany 497 501 501 491 496 497

Sweden 497 505 494 502 499 498

Ireland 496 498 494 502 497 496

France 496 492 497 495 492 498

Chinese Taipei 495 496 499 493 496 500

Denmark 495 502 492 493 496 493

United Kingdom 494 491 491 503 492 506

Hungary 494 501 496 489 497 487

Media OECD 493 495 493 494 494 493

Portugal 489 488 487 496 492 488

Macao-China 487 493 488 481 488 481

Italy 486 482 490 482 489 476

Latvia 484 476 484 492 484 487

Greece 483 468 484 489 487 472

Slovenia 483 489 489 470 484 476

Spain 481 480 481 483 484 473

Czech Republic 478 479 488 462 479 474

Slovak Republic 477 491 481 466 479 471

Croatia 476 492 472 471 478 472

Israel 474 463 473 483 477 467

Luxembourg 472 471 475 471 471 472

Austria 470 477 471 463 470 472

Lithuania 468 476 469 463 470 462

Turkey 464 467 459 473 466 461

Russian Federation 459 469 467 441 461 452

Chile 449 444 452 452 453 444

Costa Rica 443 446 440 443 447 431

Malta 442 435 442 448 437 454

Serbia 442 449 445 430 444 438

United Arab Emirates 431 428 431 434 434 425

Bulgaria 429 430 436 417 433 421

Uruguay 426 424 423 436 429 421

Mexico 425 433 418 432 426 424

Romania 424 423 425 426 423 424

Miranda-Venezuela† 422 415 421 429 424 415

Thailand 421 431 416 420 423 423

Trinidad and Tobago 416 413 419 413 418 417

Malaysia 414 408 417 407 414 410

Colombia 413 404 411 422 415 409

Brazil 412 407 406 424 414 408

Tabelul 2.1: Performanţa medie în citire pe scala generală şi pe cinci subscale

13

PISA Plus 2009

Tabel, compus după rezultatele obţinute a scorului în citire. † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultate probelor, Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultate probelor, Anexa A. Evaluaţii din cele zece ţări aderente - PISA 2009+(evidenţiaţi în Tabelul 2.1) - au atestat media generală 493 în competenţa de citire, semnificativ mai mică decît media pentru OECD. Indicii medii variază de la 443, în Costa Rica, pînă la 315 în Himachal Pradesh - India. Din punct de vedere statistic, elevii din Costa Rica au demonstrat performanţe egale cu cele dintr-o ţară OECD, Chile, şi ,semnificativ, mai înalte decît într-o altă ţară OECD, Mexic. Nivelul mediu al competenţelor de citire, obţinut de elevii din Malta , de asemenea, e semnificativ mai înalt decît indiciu ţării OECD cu cea mai slabă performanţă, Mexic. Elevii din Emiratele Arabe Unite şi Miranda - Venezuela, posedă competenţe medii, statistic egale cu cele ale elevilor din Mexic. Malaysia, Mauritius, Republica Moldova, Georgia, Tamil Nadu–India şi Himachal Pradesh–India au atestat performanţe semnificativ mai joase decît orice alte ţări OECD. Scorul mediu general la citire al elevilor din Himachal Pradesh–India şi Kîrgîzstan nu e semnificativ diferit din punct de vedere statistic.

Tabelul B.2.1 Anexa B prevede un set complet de analize statistice paralele cu rezultatele obţinute într-o ţară de nivel mediu în citire.

Nivelurile de competenţă la citire

După cum se explică în capitolul 1, scalele PISA (inclusiv subscalele) sunt împărţite în grupe de niveluri de competenţe specifice. Elevii şi itemii sînt plasaţi pe aceeaşi scară: cei cu nivelul de cunoştinţe mai înalt pe scară au şanse să reuşească în orice subiect de evaluare PISA.

Rezultatele PISA sunt utilizate pentru a estima numărul elevilor de 15 de ani din fiecare ţară corespunzător fiecărui nivel de competenţe. Nivelurile de competenţe se descriu după examinarea caracteristicilor din subiectele, plasate la fiecare nivel. În consecinţă, este posibil să fie estimat numărul de elevi din fiecare ţară care ar fi apţi să soluţioneze aceşti itemi. Subcapitolul acest analizează nivelurile de competenţă relativă în domeniul citirii.

Există şapte niveluri de competenţe în citire, începînd cu nivelul 6, cel mai înalt, - care presupune sarcini sofisticate de citire, ce pot fi realizate, în general, de cititorii cu nişte competenţe înalte, - pînă la nivelul 1b, care propune sarcini simple, ce necesită competenţe foarte elementare de citire.

Nivelul 2 este considerat linia de bază a competenţelor, plasaţi deasupra lui, elevii încep să demonstreze abilităţi de citire, ce le vor permite să participe eficient şi productiv în viaţă. Figura 2.1 indică numărul evaluaţilor la fiecare nivel de competenţă lectorală al scalei la citire pentru ţările PISA 2009+, de rînd cu cele 24 de ţări alese de primele pentru comparare şi de rîndcu media OECD. Figura reprezintă numărul elevilor la nivelul liniei de bază 2 şi mai sus.

Ţara Subscale la citire

Scală generală la citire

Accesul şi extragerea

Integrarea şi interpretarea

Reflectarea şi evaluarea Text continuu Text non-continuu

Montenegro 408 408 420 383 411 398

Mauritius 407 412 405 402 404 415

Jordan 405 394 410 407 417 387

Tunisia 404 393 393 427 408 393

Indonesia 402 399 397 409 405 399

Argentina 398 394 398 402 400 391

Kazakhstan 390 397 397 373 399 371

Moldova 388 390 389 384 387 386

Albania 385 380 393 376 392 366

Georgia 374 357 385 367 381 350

Qatar 372 354 379 376 375 361

Panama 371 363 372 377 373 359

Peru 370 364 371 368 374 356

Azerbaijan 362 361 373 335 362 351

Tamil Nadu-India‡ 337 339 341 327 336 332

Himachal Pradesh-India‡ 317 315 321 306 318 306

Kyrgyzstan 314 299 327 300 319 293

Tabelul 2.1: Performanţa medie în citire pe scala generală şi pe cinci subscale (continuare)

14

PISA Plus 2009

Figura 2.1: Clasarea elevilor la diferite niveluri de citire (%)

Notă: Figura este organizată după proporţia elevilor la nivelul 2 şi mai sus. Sursă: Tabelul B.2.2 Anexa B † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

15

PISA Plus 2009

Caracteristicile de complexitate a itemilor pentru fiecare nivel al competenţei de citire sunt folosite pentru a contura o grupare standardizată. Aceste grupări sunt prezentate în continuare. Citirea: nivelul de competenţă 6

Itemii la acest nivel ,de obicei, reclamă ca cititorul să facă deducţii, comparaţii şi contrapuneri multiple, care ar fi atît detaliate, cît şi precise. Ei cer demonstrarea înţelegerii depline şi amănunţite a unuia sau mai multor texte şi pot implica integrarea informaţiei din cîteva mostre. Itemii impun cititorului să abordeze idei necunoscute în prezentarea unor informaţii substanţiale şi contradictorii şi să generalizeze categorii abstracte pentru interpretări. Itemii de reflectare şi evaluare dictează cititorului să facă ipoteze despre un text complex la o temă necunoscută şi să evalueze acest text sau tema respectivă, ţinînd cont de mai multe criterii sau puncte de vedere, anticipîndu-se o înţelegere sofisticată, din perspective ce nu există în text. O condiţie esenţială pentru itemii de accesare şi selectare, la acest nivel, este precizia analizei şi o atenţie sporită oferită detaliilor care nu se aruncă în ochi la prima vedere.

Nivelului 6 îi corespund deţinătorii de competenţe avansate în lectură şi aceasta se reflectă în faptul că doar 0.8% elevii zonei OECD soluţionează sarcini de citire la acest nivel. S-a demonstrat că, în Malta, 0.5% din evaluaţi sunt cititori de nivelul 6. Doar încă o singură ţară din cele ce au realizat PISA 2009+, Emiratele Arabe Unite, conform estimărilor, ar avea unii elevi, cu performanţa de nivelul 6, la acest nivel situîndu-se doar 0.2% din nr. de evaluaţi aici

Există cîteva ţări OECD cu indici similari sau mai mici de performanţe la nivelul 6: Malta şi Emiratele Arabe Unite. Norvegia, Olanda, Elveţia, Germania şi Grecia atestă între 0.8% şi 0.6% din elevi; Luxemburg, Italia, Republica Cehă, Austria, Danemarca, Ungaria şi Slovenia - între 0.5% şi 0.3% din elevi; Portugalia, Spania, Turcia, Chile şi Mexic au mai puţin de 0.3% din elevi cu performanţe de nivelul 6.

Citirea: nivelul de competenţă 5

Itemii la acest nivel implică extragerea de informaţie şi cer ca cititorul să găsească şi să organizeze cîteva fragmente de informaţie plasată adînc, deducînd-o pe cea relevantă. Itemii de reflectare impun o evaluare critică a ipotezei, în temeiul cunoştinţelor specializate. Atît itemii interpretativi, cît şi cei reflectivi dictează înţelegerea deplină şi profundă a textului, conţinutul sau forma acestuia fiind necunoscute. Pentru toate aspectele de citire, itemii la acest nivel implică, de obicei, abordarea unor concepte contrare anticipărilor.

Se observă că în toate ţările OECD, 7.6% din elevi posedă, în mediu, competenţe de nivelul 5 sau mai sus. În Malta, 4.4% din elevi au demonstrat performanţe de nivelul 5 sau mai mare, iar în Emiratele Arabe Unite - 2.3% din elevi. Celelalte ţări - participante PISA 2009+, au atestat 1% sau mai puţin din elevi de acest nivel.

Austria, Portugalia, Danemarca, Slovenia, Republica Slovacă, Spania, Turcia, Chile şi Mexic sînt ţări OECD cu mai puţin de 5% din elevi care posedă performanţe de nivelul 5 sau mai mari.


Subiectele de acest nivel implică selectarea datelor, pretind determinarea şi organizarea cîtorva fragmente de informaţie inclusă. Unii itemi de acest nivel impun interpretarea sensului nuanţelor lingvistice într-o porţiune de text, ţinînd cont de întreg. Alţii, de tip interpretativ, reclamă înţelegerea şi aplicarea categoriilor literare, lingvistice într-un context necunoscut. Subiectele de reflectare, la acest nivel, dictează aplicarea cunoştinţelor generale sau publice, pentru a face o ipoteză despre text şi pentru a-l evalua. Cititorii trebuie să demonstreze o înţelegere corectă a unor mostre complexe şi lungi de conţinut şi forme, eventual, necunoscute. Două exemple ale sarcinilor de lectură pentru nivelul 4 se propun în finalul acestui capitol. Printre exemplele subiectelor de citire PISA 2009, sînt itemi pe care elevii îi pot realiza cu succes la nivelul 4, două dintre ele - „Balonul”, R417Q03 (creditul deplin) şi „Avarul”, R433Q05 .

Se dovedeşte că, în OECD, 28.3% din elevi ar putea realiza sarcini de nivelul 4 şi mai sus. Conform evaluării, în Malta, 18.4% din elevi ar putea realiza itemi de nivelul 4, în Emiratele Arabe Unite - 10.8%; Miranda–Venezuela,

16

PISA Plus 2009

8.3%; în Costa Rica - -8.1%; în Mauritius - 5.2%; în Georgia - 2.6%; în Republica Moldova - 2.5%; în Tamil Nadu–India - 0.7% şi în Himachal Pradesh–India - 0.2%.

În trei ţări OECD se atestă mai puţin de 20% din elevi care ar dispune de competenţe pentru nivelul 4 sau mai înalte: Turcia, Chile şi Mexic (14.2%, 10,6% şi 5.7%, respectiv).

Citirea: nivelul de competenţă 3 Itemii de acest nivel cer ca cititorul să găsească, iar în unele cazuri, să recunoască relaţia dintre cîteva fragmente de informaţie, care va satisface cîteva condiţii. Subiectele interpretative, la acest nivel, impun integrarea cîtorva părţi de text, pentru a identifica ideea principală, a înţelege o relaţie sau a deduce sensul unui cuvînt sau al unei fraze. Elevii trebuie să ţină cont de mai multe caracteristici în activităţi de comparaţie, contrapunere sau categorisire. Deseori, informaţia reclamată nu este esenţializată sau există mai multă informaţie competitivă ori textul conţine alte obstacole: idei contrare anticipărilor sau expuse în termeni negativi. Subiectele reflective, la acest nivel, pot cere conexiuni, paralele şi explicaţii sau valorizarea anumitor trăsături ale textului. Unele subiecte reflective implică demonstrarea înţelegerii profunde a textului, în raport cu nişte cunoştinţe familiare, utilizate zilnic. Alţi itemi impun înţelegerea detaliată a textului, dar cer ca cititorul să se bazeze pe cunoştinţe mai rar folosite. Un exemplu de itemi pentru nivelul 3 este inclus în acest raport: „Balonul” R417Q04 (credit parţial).

În mediu, se observă că 57.2% din elevii OECD efectuează sarcini de citire la nivelul 3 sau mai sus. Malta, Costa Rica, Emiratele Arabe Unite şi Miranda–Venezuela atestă scoruri între 40.7% şi 30.4%, respectiv. Restul ţărilor participante PISA 2009+ au obţinut la nivelul 3 sau mai sus, indici de la 23.4% (Mauritius) pînă la 2.1% (Himachal Pradesh–India).

Dintre ţările OECD, doar Chile (36.3%) şi Mexic (26.9%), demonstrează indici mai mici decît 40% din elevi, deţinînd competenţe de, cel puţin, nivelul 3 în citire.


Sarcinile de lectură, la acest nivel, reclamă cititorului să găsească una sau mai multe secvenţe de informaţie, care ar trebui deduse şi care ar trebui să corespundă cîtorva condiţii. Altele impun recunoaşterea ideii principale din text, înţelegerea relaţiilor sau constatarea semnificaţiei ideilor dintr-o parte limitată a lui, atunci cînd informaţia nu este relevantă, iar cititorul trebuie să facă deducţii de nivel elementar. Itemii de acest nivel implică analogii sau contrapuneri bazate pe o singură caracteristică. Subiectele tipice, reflective la acest nivel, reclamă paralele sau conexiuni între text şi cunoştinţele din afara acestuia, prin aplicarea propriei experienţe şi a propriilor atitudini. Mai multe exemple de sarcini la citire pentru nivelul 2 sunt propuse în raport: „Balonul”, R417Q03 (credit parţial) şi R417Q06; „Anunţ pentru donarea de sînge”, R429Q08 şi „Avarul”, R433Q02.

Merită atenţie faptul că în Malaysia, Mauritius, Miranda–Venezuela şi Emiratele Arabe Unite, nivelul 2 este nivelul modal de competenţă. Aceasta înseamnă că, în rezultatul evaluării, acest nivel de competenţă este posedat de către mai mulţi elevi decît orice alt nivel luat aparte. Există un şir de ţări cu performanţă medie, pentru care nivelul 2 este, de asemenea, nivelul modal de competenţă: Tunisia, Iordania, Thailanda, Uruguay, Chile şi Federaţia Rusă. Însă, toate ţările participante PISA care au o performanţă mai mare (de la Germania pînă la Shanghai–China, fig.2.1), au elevi ce atestă preponderent competenţe de nivelul 3, comparativ cu orice alt nivel de competenţă.

Citirea: nivelul de competenţă 1a

Itemii de acest nivel dictează cititorului să găsească una sau mai multe secvenţe independente de informaţie expusă explicit; să recunoască tema/mesajul/scopul autorului într-un text pe o temă familiară sau să facă o conexiune simplă între informaţia din text şi unele cunoştinţe obişnuite din viaţa cotidiană. De obicei, informaţia cerută este esenţializată, şi nu competitivă sau este foarte puţină. Cititorul este ghidat explicit, să examineze factorii relevanţi din sarcină şi din text. Mai multe exemple de itemi pentru nivelul 1a se propun la sfîrşitul acestui capitol: „Spălatul pe dinţi”, R403Q01, R403Q02 and R403Q04; „Balonul” R417Q08; „Anunţ pentru donarea de sînge”, R429Q11 şi R429Q09 şi „Avarul”, R433Q01 .

Se consideră că nivelul 1a se află sub linia de bază a competenţelor de citire, suficiente pentru a participa în viaţă efectiv şi productiv. Nivelul 1a este cel modal în Georgia (28.5%) şi Republica Moldova (30.1%), la fel ca şi în alte ţări de comparaţie: Indonezia, Azerbaidjan, Kazahstan, Panama, Peru, Brazilia, Albania şi Qatar.

17

PISA Plus 2009

Citirea: nivelul de competenţă 1b

Itemii de acest nivel propun cititorului să găsească o singură secvenţă de informaţie, expusă explicit într-un loc indicat al textului scurt, simplu din punct de vedere sintactic, de tip familiar, - o naraţiune sau o listă simplă. De obicei, se oferă un sprijin pentru cititor: o repetare a termenilor/ideilor, desene sau simboluri familiare. Informaţia competitivă este limitată la minimum. Pentru itemii de interpretare, cititorul va trebui să realizeze conexiuni simple dintre secvenţe de informaţie, situate alături. Două exemple ale sarcinilor de citire pentru nivelul 1b sunt incluse în raport: „Spălatul pe dinţi”, R403Q03; „Avarul”, R433Q07 .

Nivelul 1b este cel modal în Himachal Pradesh–India (37.6%) şi Tamil Nadu–India (32.6%). Kîrgîzstan ( cu 29.7%) este unica ţară, aderentă PISA 2009+, în care mai mulţi elevi demonstrează performanţe de nivelul 1b decît în orice alt nivel de competenţă. Însă Georgia şi Republica Moldova au, de asemenea, proporţii substanţiale de elevi de 15 ani care, conform estimărilor, ar avea nivelul 1b (20.0% şi 18.8%, respectiv).

Citirea: performanţe sub nivelul de competenţă 1b

În mediu, 1.1% din elevii zonei OECD se califică la „ sub nivelul 1b”. Aceştia nu pot realiza nici măcar sarcini elementare de citire din PISA. Zece ţări PISA atestă proporţii de peste 10% din elevi cu performanţe sub nivelul 1b: Kîrgîzstan (29.8%), Himachal Pradesh–India (22.5%), Qatar (17.8%), Tamil Nadu–India (17.0%), Peru (14.1%), Georgia (13.5%), Panama (13.2%), Albania (11.3%) şi Argentina (10.7%). Aceste ţări se confruntă cu ncesitatea/iminenţa reală de a spori nivelul de alfabetizare în rîndul elevilor cu vîrsta de 15 ani. Mauritius, Republica Moldova şi Malta, de asemenea, au proporţii semnificative de elevi cu performanţe sub nivelul 1b (peste 8.0%). În Costa Rica, doar 1.3% din elevi ar fi de nivelul 1b, ceea ce, din punct de vedere statistic, este egal cu media pe OECD.

Niveluri de competenţe - în subscale pentru aspecte de text

În acest compartiment se descriu caracteristicile sarcinilor la fiecare nivel de competenţă pentru trei subscale de aspect: accesare şi selectare, interpretare şi integrare; reflectare şi evaluare.

Accesare şi selectare

Aspectul de accesare şi selectare al citirii/lecturii implică abilitatea de a găsi şi a colecta informaţie. În PISA, sarcinile de accesare şi selectare cer ca elevii să extragă o informaţie, care ar corespunde altei informaţii formulate în mod identic sau sinonimic, iar apoi să o interpreteze pentru a determina informaţia nouă cerută. Există şapte niveluri de competenţe pentru aspectul accesare şi selectare al subscalei de citire, începînd cu cele avansate (nivelul 6) pînă la competenţe foarte elementare (nivelul 1b). Caracteristicile itemilor de accesare şi selectare sunt descrise în Tabelul 2.2.

Tabelul 2.2: Descrierea rezumată a nivelurilor de competenţe privind accesarea şi selectarea pe subscale

Niveluri de competenţă Caracteristicile itemilor

Nivelul 6 A combina multiple secvenţe de informaţii independente din diferite părţi ale textului mixt, într-o secvenţă clară şi exactă, care funcţionează într-un context neobişnuit.

Nivelul 5 A găsi şi ,eventual, a combina multiple fragmente de informaţie adînc plasată, unele dintre care pot fi în afara sensului principal. Test cu dispersarea atenţiei prin informaţie diferită.

Nivelul 4 A găsi mai multe secvenţe de informaţie, în context sau formă neobişnuită, corespondentă criteriilor multiple, combinarea informaţiei grafice şi verbale. Test cu o concurenţă de informaţie vastă şi/sau distinsă.

Nivelul 3 A găsi mai multe fragmente de informaţii, fiecare dintre care mai trebuie să corespundă criteriilor multiple. A combina secvenţele într-un text. Test cu informaţii concurente.

Nivelul 2 A găsi una sau mai multe fragmente de informaţii, fiecare dintre care mai trebuie să corespunde criteriilor multiple, test cu informaţii concurente.

Nivelul 1a A găsi una sau mai multe secvenţe independente de informaţie, compatibile cu un singur criteriu, printr-o corespundere literală sau sinonimică, ţinta informaţiei nefiind proeminentă cu existenţa/nonexistenţa informaţiei concurente.

Nivelul 1b A găsi o singură secvenţă de informaţie dispusă evident în poziţia cheie, dintr-un text simplu, printr-o corespundere literală sau sinonimică, neexistînd informaţii concurente pentru a face legături între secvenţe de informaţii adiacente.

18

PISA Plus 2009

Interpretare şi integrare

Un alt aspect de citire, măsurat în PISA 2009, a fost abilitatea de a interpreta şi de a integra informaţia. Acest aspect se referă la capacitatea cititorului de a procesa ceea ce a citit pentru a afla sensul de profunzime al textului. Interpretarea impune identificarea presupunerilor sau implicaţiilor de bază ale textului. Integrarea reclamă înţelegerea relaţiilor dintre diferite părţi distincte ale textului: dintre probleme şi soluţie, dintre cauză şi efect sau dintre categorie şi exemplu. Pentru aspectul interpretare şi integrare la citire, există şapte niveluri de competenţe, începînd cu cele avansate (nivelul 6) pînă la cele mai elementare (nivelul 1b). Caracteristicile itemilor de interpretare şi integrare sunt descrise în Tabelul 2.2.

Tabelul 2.3: Descrierea rezumată a nivelurilor de competenţe privind interpretarea şi integrarea pe subscale


Nivelul 6 A face concluzii multiple, comparaţii şi contraste, detaliate şi concrete. A demonstra o înţelegerea deplină şi detaliată a întregului text sau a secvenţelor anumite, a implicarea informaţia integră din mai multe texte. Test cu idei abstracte, neobişnuite, în prezenţa unei informaţii concurente. A genera rezumat categorii de interpretare.

Nivelul 5 A demonstra înţelegerea deplină şi detaliată a unui text. A expune nuanţat sensul/mesajul. A caracteriza exemple dispuse arbitrat, folosind deducţia. A generaliza categorii, pentru a descrie relaţiile între părţi de text. Test cu idei contrare aşteptărilor.

Nivelul 4 A genera concluzii pe baza textului pentru a înţelege şi a aplica categoriile lui intr-un context neobişnuit, cercetînd semnificaţia unei secvenţe, prin luarea în considerare a întregului. Test cu incertitudini şi idei formulate negativ.

Nivelul 3 A integra mai multe părţi ale unui text cu scopul de a identifica principalele idei, a clarifica o relaţie sau a afla sensul unui cuvînt sau a unei fraze. A compara, a opune sau a categorisi idei, luînd în considerare criterii multiple. Test cu informaţii concurente.

Nivelul 2 A identifica ideea principală a textului, clarificînd raporturile, a forma sau a aplica o categorie simplă, a discerne semnificaţiile în cadrul unei părţi limitate de text, cînd informaţia nu este vizibilă şi sînt necesare concluzii la un nivel anumit al deducţiei.

Nivelul 1a A recunoaşte tema/mesajul/scopul autorului într-un text cu subiect cunoscut, cînd informaţia cerută este proeminentă.

Nivelul 1b A recunoaşte o idee simplă, întărită de mai multe ori (eventual cu poze) sau a interpreta o frază într-un scurt text pe un subiect cunoscut.

Reflectare şi evaluare

Al treilea aspect de citire, măsurat în PISA 2009, a fost reflectarea şi evaluarea textului. Se anticipă că elevii vor lucra cu textul, bazîndu-se pe informaţii, idei sau valori din afara lui. Reflectarea implică conectarea de către cititor a experienţei personale cu cea a textului. Evaluarea implică o judecată asupra textului pe baza experienţei personale sau a cunoaşterii lumii. Pentru reflectare şi evaluare există şapte niveluri de competenţe în subscala de citire, de la cele avansate (nivelul 6) pînă la cele mai elementare (nivelul 1b). Caracteristicile itemilor de reflectare şi evaluare sunt descrise în Tabelul 2.4. Cu toate acestea, nu există descrierea itemilor din nivelul 1b al reflectării şi evaluării în subscala citirii, deoarece nu există operaţia respectivă la acest nivel.

Tabelul 2.4: Descrierea rezumată a nivelurilor de competenţe privind reflectarea şi evaluarea pe subscale


Nivelul 6 A face analiza sau evaluarea critică a unui text complicat pe un subiect necunoscut, luînd în considerare perspective sau criterii multiple, folosind concepte complexe din text. A genera categorii pentru evaluarea elementelor textului, luînd în considerare timpul.

Nivelul 5 A face analiza unui text, folosind cunoştinţe specializate, şi a demonstra înţelegerea profundă a textelor complexe, care conţin idei contra aşteptării. A face analiza critică şi evaluarea contradicţiilor potenţiale sau reale, fie în textul, fie între text şi o idee dincolo de text.

Nivelul 4 A utiliza cunoştinţe formale sau publice pentru a emite ipoteza sau a evalua critic un text. A demonstra înţelegerea cît mai exactă a textului mare sau complex.

Nivelul 3

A face legături sau comparaţii între text şi cunoştinţe sau a explica particularităţile lui, luînd în considerare atitudini sau experienţe personale.

Nivelul 2 A face o legătură simplă între informaţia din text şi cunoştinţele zilnice, generale. Nivelul 1a Nu exista itemi la acest nivel în domeniul lecturii. Nivelul 1b Nu exista itemi la acest nivel în domeniul lecturii.

19

PISA Plus 2009

Niveluri de competenţe în lectură privind formatul de text

În acest compartiment, se descriu caracteristicile sarcinilor pentru fiecare nivel de competenţă în cele două subscale de citire, divizate după formatul textului: text continuu şi text non-continuu.

Text continuu

În textele continui, organizarea termenilor se face grafic sau vizual, de exemplu, prin separarea părţilor de text în alineate sau prin divizarea textului în ierarhii semnalizate de titluri - care ajută cititorul să recunoască structurarea lui - sau prin aplicarea aspectelor de formatare, (diverse mărimi şi tipuri de litere). Semnele de marcare a discursurilor presupun relaţiile dintre diverse părţi ale textului, inclusiv a consecutivităţii (de exemplu, “primul”, “al doilea” şi “al treilea”) şi conectorii cauzali (de exemplu, “prin urmare”, “din acest motiv” şi “deoarece”). Există şapte niveluri de competenţe în citire, dictate de aspectul text continuu după subscala din acest domeniu, începînd cu unele competenţe avansate (nivelul 6) pînă la competenţe foarte elementare (nivelul 1b). Caracteristicile subiectelor pe text continuu sunt descrise în Tabelul 2.5.

Tabelul 2.5: Descrierea rezumată a nivelurilor de competenţe în citire privind formatul textului continuu pe subscale


Nivelul 6 A citi un text sau mai multe, care ar putea fi lungi, dense sau ar avea semnificaţii foarte abstracte şi implicite. A relaţiona informaţia din texte cu idei multiple, complexe sau contraintuitive.

Nivelul 5 A citi texte, care nu au o structură evidentă sau clar marcată, pentru a discerne relaţiile anumitor părţi din text cu tema sau intenţia implicită.

Nivelul 4 A urma legăturile lingvistice sau tematice pe parcursul cîtorva paragrafe, deseori, în lipsa unor semne clare de marcare a discursului pentru a localiza, interpreta sau evalua informaţia incorporată.

Nivelul 3 A aplica elementele de organizare a textului acolo unde există şi a urma legăturile logice implicite sau explicite: relaţiile de cauză şi efect în cadrul unor propoziţii sau paragrafe pentru a găsi, interpreta sau evalua informaţia.

Nivelul 2 A urmări conexiunile logice şi lingvistice în cadrul unui paragraf, pentru a găsi sau interpreta informaţia, a sintetiza informaţia din texte sau părţi de texte, pentru a determina scopul autorului.

Nivelul 1a A aplica titluri tautologice de paragrafe sau elemente obişnuite de tipar, pentru a identifica ideea principală din text sau a găsi informaţia expusă explicit într-o porţiune scurtă de text.

Nivelul 1b A recunoaşte informaţia în texte scurte şi simple, din punct de vedere sintactic, care au un context tip - familiar şi a elabora idei, fortificate din desene sau prin repetarea unor sugestii verbale.

Text non-continuu

Textele non-continui sunt organizate în alt fel decît textele continui şi, prin urmare, necesită un alt tip de abordare în citire. Toate textele non-continui sunt compuse dintr-un şir de liste: unitare, simple, complexe, însă majoritatea din ele constau din cîteva liste combinate din cele simple. Există şapte niveluri de competenţe în citire, pentru aspectul text continuu după subscale în acest domeniu, începînd cu unele competenţe avansate (nivelul 6) pînă la competenţe foarte elementare (nivelul 1b). Caracteristicile itemilor de lectură pe text continuu sunt descrise în Tabelul 2.6.

Tabelul 2.6: Descrierea rezumată a nivelurilor de competenţe în citire privind formatul textului non-continuu pe subscale


Nivelul 6 A identifica şi a combina informaţia din diferite părţi ale unui document complex de conţinut necunoscut, uneori, reieşind din aspecte, care sînt în afara celor prezentate, aşa ca note de subsol, marcări şi alte elemente de organizare. A demonstra o înţelegere deplină a structurii textului şi a implicaţiilor ei.

Nivelul 5 A identifica tipare în cadrul cîtorva porţiuni de informaţie, prezentate într-o structură lungă şi detaliată, uneori, făcînd referinţă la informaţia care se află într-un loc neaşteptat.

Nivelul 4 A scana un text lung, detaliat pentru a găsi informaţia relevantă, deseori, cu ajutor sau fără niciun ajutor din partea elementelor de organizare: marcări sau formatare specială, a găsi cîteva porţiuni de informaţie pentru comparaţie sau combinare cu altele.

Nivelul 3 A examina o structură, ţinînd cont de alta, a separa un document sau o prezentare, dată într-un format diferit sau a face concluzii prin combinarea cîtorva porţiuni de informaţie grafică, verbală şi numerică.

Nivelul 2 A demonstra înţelegerea structurii de bază a unei prezentări vizuale, a unei simple diagrame în formă de arbore sau a unui tabel, a combina două porţiuni de informaţie dintr-un grafic sau tabel.

Nivelul 1a A concentra atenţia pe porţiuni discrete de informaţie, de obicei, în cadrul unei singure reprezentări: hartă simplă, grafic liniar sau în formă de bare, care ar prezenta doar un volum mic de informaţie într-un mod simplu în care textul verbal se limitează la cîteva cuvinte sau fraze.

Nivelul 1b A identifica informaţia dintr-un text scurt cu o structură simplă în formă de listă şi un format familiar.

20

PISA Plus 2009

Performanţa în citire - pe subscale

Figurile de la 2.2 pînă la 2.6 demonstrează proporţia evaluaţilor la fiecare nivel de competenţă, pe fiecare dintre cele cinci subscale, pentru ţările participante PISA 2009+ , de rînd cu media pe OECD.

Figura 2.2: Ratele elevilor - la diferite niveluri de citire - privind accesul şi selectarea informaţiei

Notă: Figura este organizată după proporţia elevilor de nivelurile 2 şi mai înalte. Sursă: Tabelul B.2.2 Anexa B † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

Figura 2.3: Ratele elevilor - la diferite niveluri de citire - privind interpretarea şi integrarea informaţiei


21

PISA Plus 2009

Figura 2.4: Ratele elevilor - la diferite niveluri de citire - privind reflectarea şi evaluarea informaţiei


Figura 2.5: Ratele elevilor - la diferite niveluri de citire - pe formatul textului continuu


22

PISA Plus 2009

Figura 2.6: Ratele elevilor - la diferite niveluri în citire - după formatul textului non - continuu


Proporţiile elevilor cu niveluri de competenţe 5 şi 6 (pe subscalele citirii)

Între 8.0% şi 9.5% din elevii ţărilor OECD atestă competenţe de nivelul 5 sau mai sus pe subscalele de citire (pentru texte non-continui şi subscala accesare şi selectare, respectiv).

Malta, în raport cu Mexic- ţara cu cea mai joasă performanţă din OECD, a demonstrat consecvent o proporţie mai mare a elevilor care, conform estimărilor, au performanţe la aceste niveluri. Totuşi, se merită a menţiona că, în timp ce, în Malta, circa 6% din elevi dispun de performanţe la aceste niveluri înalte pe majoritatea subscalelor, doar 4.2% din elevi au abilităţi de nivelul 5 sau 6 la subscala textul continuu şi 3.7% la subscala reflectare şi evaluare.

Evaluaţii din Emiratele Arabe Unite şi, mai puţin consecvent, din Miranda–Venezuela, de asemenea, au manifestat tendinţa pentru atingerea performanţelor mai bune la aceste niveluri decît Mexic, pe cînd Costa Rica şi Mauritius au proporţii similare cu Mexic.

Proporţiile elevilor cu niveluri de competenţe 2, 3 şi 4 (pe subscalele citirii)

Aproape trei pătrimi din elevii ţărilor din OECD au obţinut performanţe în citire corespunzătoare nivelurile 2, 3 sau 4 (pe subscale).

În Costa Rica, circa două treimi din elevi se situează pe aceste niveluri de mijloc, cu excepţia subscalei textul non-continuu, la care s-au remarcat 61.1% din ei.

Evaluaţii în număr de peste 50% din Malaysia, Malta, Mauritius, Miranda–Venezuela şi Emiratele Arabe Unite se situează la aceste niveluri, completînd cele cinci subscale.

23

PISA Plus 2009

Proporţiile elevilor cu niveluri de competenţe 1 a şi b (pe subscalele citirii)

Elevii acestor niveluri, în competenţa de citire, se află sub linia de bază, fapt suficient pentru a participa în mod efectiv şi productiv în viaţă.

Circa 17%-18% din elevii ţărilor OECD au obţinut competenţe la aceste niveluri elementare (în toate cele cinci subscale).

În Malta şi Costa Rica, circa 30% din elevi au performanţe la aceste niveluri în fiecare dintre cele cinci subscale, cu excepţia a 35% din elevii costaricani pe subscala textului non-continuu.

În Malaysia, Mauritius, Miranda–Venezuela şi Emiratele Arabe Unite, de la 32% pînă la 42% din elevi se situează la nivelurile 1a sau 1b pe fiecare din cele cinci subscale.

În Georgia şi Republica Moldova, de la 44% pînă la 50% din elevi atestă competenţe în citire de nivelurile 1a sau 1b pe fiecare dintre cele cinci subscale. Himachal Pradesh–India şi Tamil Nadu–India au înregistrat, consecvent, un număr de peste jumătate din elevi pentru aceste niveluri.

Proporţiile elevilor sub nivelul de competenţe 1b (pe subscalele citirii)

Doar 1%-2% din elevii OECD, probabil, nu vor putea realiza cele mai elementare subiecte de citire PISA în toate cinci subscalele.

Trei ţări/regiuni din PISA 2009+ se evidenţiază prin proporţii substanţiale de elevi situaţi sub nivelul 1b pe subscalele de citire: Georgia, Himachal Pradesh–India şi Tamil Nadu–India.

De observat că, în Georgia, relativ puţini elevi ar poseda competenţe sub nivelul 1b în reflectare şi evaluare (8.9%) şi texte continui (12.3%) în comparaţie cu texte non-continui (21.5%), accesare şi selectare (20.8%) şi interpretare şi integrare (17.4%).

În Tamil Nadu–India, de asemenea, sunt relativ puţini evaluaţi sub nivelul 1b competenţi în reflectare şi evaluare (14.2%), comparativ cu alte subscale – 19.1% în textul continuu şi pînă la 24.9% la interpretare şi integrare.

Situaţia evaluaţilor din Himachal Pradesh–India este similară: 19.4% din elevi se plasează sub nivelul 1b la reflectare şi evaluare şi 30.8% din elevi - în interpretare şi integrare.

Deşi înregistrează proporţii mai mari la nivelurile 5 sau 6 pe toate subscalele în comparaţie cu cea mai mică performanţă din OECD, Mexic, Malta se evidenţiază, de asemenea, prin proporţii mai mari de elevi care dispun de competenţe sub nivelul 1b decît Mexic (pe toate subscalele). Aceasta sugerează că, deşi în Malta sunt cititori mai buni, ea are şi un număr considerabil de cititori foarte slabi.

24

PISA Plus 2009

Alfabetizarea în citire a participanţilor PISA 2009+: rezumat

Rezultatele prezentate în acest capitol elucidează mai multe aspecte referitoare la alfabetizarea în citire a elevilor de 15 ani din ţările participante PISA 2009+.

Estimările au dovedit că elevii din Costa Rica, Malta şi Emiratele Arabe Unite posedă competenţe de niveluri similare celor determinate în ţările cu performanţe insuficiente. Malta se evidenţiază prin faptul că, deşi performanţa sa medie ar putea fi calificată drept suficientă, avînd o populaţie relativ mare de cititori avansaţi, înregistrează şi o proporţie însemnată de cititori slabi şi foarte slabi (competenţi sub nivelul 1b).

Din alt punct de vedere, Costa Rica, de asemenea, demonstrează, conform estimărilor, competenţe medii de citire în rîndurile elevilor de 15 ani, însă nu are aşa de mulţi cititori cu performanţe avansate ca Malta, totuşi, nu are nici un număr aşa de mare de cititori foarte slabi ca Malta.

Malaysia şi Mauritius au populaţii de elevi de 15 ani cu performanţe medii, estimate la un nivel ceva mai jos ca cel mediu pe OECD sau Mexic. Se constată, că Mauritius ar avea un număr substanţial de cititori foarte slabi, pe cînd Malaysia are relativ puţini cititori foarte slabi.

În acelaşi timp, elevii de 15 ani din Georgia şi Republica Moldova au obţinut performanţe cu mult mai joase decît nivelurile omologilor din OECD. În ambele ţări, mai mult de jumătate din elevi s-au situat sub linia de bază în abilităţile de citire, calificate drept suficiente pentru o participare efectivă şi productivă în viaţă.

De rînd cu aceasta, s-a constat că elevii de 15 ani din Tamil Nadu–India şi Himachal Pradesh–India se plasează pe cele mai joase niveluri de abilităţi în citire, dintre participanţii la PISA 2009 şi PISA 2009+, cu peste 80% din elevi situaţi sub linia de bază a competenţelor. Circa o cincime din elevii acestor regiuni sînt cititori foarte slabi.

Este important să menţionăm că rezultatele prezentate în acest capitol se referă la populaţiile de elevi de 15 ani reprezentate prin eşantioanele PISA. Examinarea mai detaliată a datelor va fi întreprinsă în Capitolul 4, în care vor fi luate în considerare, de rînd cu rezultatele din domeniul citirii, şi date privitoare la diferenţa de competenţe băieţi/fete şi statul socio-economic. Capitolul 4 va examina evaluarea politicilor educaţionale importante pentru formarea deprinderilor în domeniul citirii şi alte variabile explicative şi conjuncturale potenţiale.

25

PISA Plus 2009

Exemple : itemi de citire aplicaţi în PISA 2009

„Spălatul pe dinţi”

„SPĂLATUL PE DINŢI” - întrebarea 1, R403Q01 Despre ce este acest articol?

A Cel mai bun mod de a te spăla pe dinţi. B Cel mai bun tip de periuţă de dinţi. C Importanţa unor dinţi buni. D Modul, în care diferiţi oameni se spală pe dinţi. Situaţie: Educaţională Formatul textului: Continuu Tipul textului: Expunere Aspectul: Integrare şi interpretare: A forma o înţelegere generală Formatul întrebărilor: Alegere din mai multe opţiuni Dificultatea: 350 (1a)

Procentul general de corectitudine Media pe OECD 85%

Costa Rica 83%

Georgia 55%

Himachal Pradesh - India 53%

Malaysia 86%

Malta 86%

Mauritius 77%

Miranda - Venezuela 75%

Republica Moldova 56%

Tamil Nadu - India 63%

Emiratele Arabe Unite 86%

26

PISA Plus 2009

„SPĂLATUL PE DINŢI” – SCOR 1

Credit deplin Codul 1: A. Cel mai bun mod de a te spăla pe dinţi.

Comentariu Acest item cere ca cititorul să recunoască ideea principală a unui text descriptiv scurt. Textul este nu doar scurt, dar şi despre ceva foarte familiar - procedura de spălare pe dinţi. Limbajul figurativ (“o groază de bacterii”, “miros urît din gură”), configurează alineate scurte şi structuri sintactice cunoscute, întitulate simplu, însoţite de desene de sprijin. Aceste caracteristici fac textul foarte accesibil.

Dificultatea sarcinii se situează spre partea de jos a nivelului 1a, printre cele mai uşoare întrebări de citire PISA. Aria răspunsului aşteptat este deschisă, ghidîndu-l pe cititor să caute o generalizare largă. Cuvintele-cheie (“Cel mai bun mod de a te spăla pe dinţi”) includ un termen - parte din titlu (“Spălatul pe dinţi”), şi, dacă, pe baza cunoştinţelor despre structuri convenţionale şi caracteristici ale textelor, există deja anticiparea că titlul, este un rezumat al textului, cititorul nu are nevoie nici să citească nimic decît titlul, pentru a găsi cheia. Fiind necesară o confirmare, primele trei propoziţii din text cuprind ideea principală, repetată de imagine şi dezvoltată în partea ulterioară a textului. Prin urmare, informaţia cerută se află la suprafaţă, e repetată în cadrul textului scurt şi simplu: acestea confirmă caracterul facil al sarcinii.

„SPĂLATUL PE DINŢI” - întrebarea 2, R403Q02 Ce recomandă cercetătorii britanici?

A Să vă spălaţi pe dinţi cît mai des posibil. B Să nu încercaţi să periaţi limba. C Să nu vă periaţi pe dinţi prea intens. D Să nu vă periaţi limba mai des decît dinţii. Situaţie: Educaţională Formatul textului: Continuu Tipul textului: Expunere Aspect: Accesare şi selectare. Selectarea informaţiei Formatul întrebării: Alegere din opţiuni multiple Dificultatea: 355 (1a)

Procentul general de corectitudine Media pe OECD 81% Costa Rica 80% Georgia 72% Himachal Pradesh - India 45% Malaysia 84% Malta 80% Mauritius 73% Miranda - Venezuela 75% Republica Moldova 55% Tamil Nadu - India 44%


„SPĂLATUL PE DINŢI” - SCOR 2

Credit deplin Codul 1: C. Să nu vă periaţi pe dinţi prea intens.

Comentariu Acest item este unul de nivel 1a şi reclamă, mai degrabă, selectarea unei anumite porţiuni de informaţie, decît recunoaşterea generalizării largi (ca în sarcina anterioară); prin urmare, condiţia se clasifică ca aspect de accesare

27

PISA Plus 2009

şi selectare. Itemul îl ghidează explicit pe cititor spre al doilea alineat, care are corespondenţă literală : „Cercetătorii britanici”. Totuşi, se impune o oarecare sinteză şi un anumit grad al deducţiei, pentru a înţelege că cercetătorii britanici, menţionaţi la începutul alineatului 2, sînt acei care oferă sfaturi în tot alineatul şi că „ne dă cele mai bune rezultate” este sinonim cu „a recomanda”. Elementul de distragere, cel mai competitiv pentru cheie, este prima opţiune “Să vă spălaţi pe dinţi cît mai des posibil”, deoarece creează o concepţie eronată pe baza unor cunoştinţe anterioare.

„SPĂLATUL PE DINŢI” - întrebarea 3, R403Q03 – 0 1 9 De ce trebuie să vă periaţi pe limbă conform afirmaţiei d-nei Bente Hansen?

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

Situaţie: Educaţională Formatul textului: Continuu Tipul textului: Expunere Aspect: Accesare şi selectare: Selectarea informaţiei Formatul întrebării: Răspuns scurt Dificultatea: 271 (1b)

Procentul general de corectitudine Media pe OECD 94% Costa Rica 96% Georgia 81% Himachal Pradesh - India 72% Malaysia 87% Malta 88% Mauritius 85% Miranda - Venezuela 92% Republica Moldova 86% Tamil Nadu - India 61%


„SPĂLATUL PE DINŢI” - SCOR 3

Credit deplin

Codul 1: Se referă fie la bacterii SAU eliminarea mirosului urît din gură, SAU la ambele. Răspunsul poate fi o parafrază sau o citare directă din text. • Pentru a scăpa de bacterii. • Pe limbă pot fi bacterii. • Bacteriile. • Deoarece poţi evita să ai miros urît din gură. • Miros urît din gură. • Pentru a elimina bacteriile şi, deci, a nu avea miros urît din gură. [ambele] • Pe ea poate fi o groază de bacterii care pot cauza miros urît din gură. [ambele] • Bacteriile pot cauza miros urît din gură.

Comentariu Formularea itemului oferă doi termeni care pot fi utilizaţi literal pentru a găsi porţiunea relevantă de text: “Bente Hansen” şi “limba”. Mai mult decît atît, termenul “Bente Hansen”, situat într-o poziţie evidenţiată, chiar la începutul ultimului alineat, este secondat de termenul “limbă”, ceea ce oferă o sugestie şi mai exactă pentru a găsi locul informaţiei cerute. Fiecare dintre aceşti termeni, utilizat doar o singură dată în text, nu oferă informaţie competitivă în căutarea corespondenţei întrebării şi părţii relevante din text, constituind răspunsul.

28

PISA Plus 2009

Dificultatea itemului, reprezentînd cel mai jos nivel descris, îl situează între cele mai uşoare întrebări din testul PISA 2009 pentru citire. Reclamînd un nivel mic al deducţiei, se impune înţelegerea că “ea” din ultima propoziţie se referă la “limbă”. Un element adăugător, care, se anticipă, că ar putea contribui la sporirea dificultăţii, este punctul focal al întrebării, relativ abstract : cititorului i se cere să identifice o cauză (“De ce?”). Însă, pentru diminuarea acestei dificultăţi potenţiale, în text, se foloseşte explicit cuvîntul “a cauza” (“care pot cauza miros urît din gură”), oferindu-se o indicaţie clară pentru răspunsul cerut, dacă cititorul poate deduce relaţia semantică dintre “de ce” şi “cauză”. Merită menţionat că sarcinile la acest, cel mai jos, nivel descris în PISA, totuşi, cer anumite abilităţi de citire şi nu doar o simplă decodare. De aici reiese că elevii, avînd competenţe de nivelul 1b, au demonstrat că pot citi cu un anumit grad de înţelegere, într-o manieră consecventă cu definiţia PISA a lecturii.

„SPĂLATUL PE DINŢI” - întrebarea 4, R403Q04

De ce este menţionat pixul în text?

B Să ne ajute să înţelegem cum trebuie ţinută periuţa de dinţi. C Deoarece începi de la un capăt atît cu pixul, cît şi cu periuţa de dinţi. D A arăta că te poţi spăla pe dinţi în moduri diferite. E Deoarece spălatul pe dinţi, trebuie luat în serios la fel ca şi scrisul. Situaţie: Educaţională Formatul textului: Continuu Tipul textului: Expunere Aspectul: Reflectare şi evaluare: A reflecta asupra formei unui text şi a-l evalua Formatul întrebării: Alegerea din opţiuni multiple Dificultatea: 402 (Nivelul 1a)


Costa Rica 82%

Georgia 54%


Malaysia 73%

Malta 76%

Mauritius 70%





„SPĂLATUL PE DINŢI” - SCOR 4 Credit deplin Codul 1: A. Să ne ajute să înţelegem cum trebuie ţinută periuţa de dinţi.

Comentariu Ultimul item din acest set reprezintă gradul de maximă dificultate al nivelului 1a. Aspectul lui de reflectare şi evaluare, dictează îndepărtarea de text şi examinarea intenţiei unei părţi a acestuia. Deşi itemul este relativ abstract, comparativ cu ceilalţi din acest compartiment, formularea atît a axei întrebării, cît şi a cheii,oferă sprijin suplimentar. Referinţa la “pix”, îl ghidează pe cititor spre alineatul al treilea. Formularea soluţiei se face printr-o corespundere directă cu sugestia din partea relevantă a textului: “cum de ţinut periuţa de dinţi” şi “să ţinem periuţa de dinţi la fel cum …”, respectiv. Sarcina cere ca cititorul să recunoască o analogie, însă, gîndirea analogică aici este, iarăşi, explicit inclusă : “ să ţinem periuţa de dinţi la fel cum ţinem pixul”.

Conţinutul familiar şi faptul că textul este scurt, determină această întrebare drept una relativ uşoară, deşi punctul ei esenţial, întrucîtva abstract, permite argumentarea dificultăţii ei, la acest compartiment.

29

PISA Plus 2009

„Balonul”

Utilizaţi materialul “Balonul” din pagina precedentă pentru a răspunde la următoarele întrebări.

„BALONUL”- întrebarea 8, R417Q08 Care este ideea principală a acestui text?

A Singhania era în pericol în călătoria sa cu balonul. B Singhania a stabilit un nou record mondial. C Singhania a călătorit atît deasupra mării, cît şi a uscatului. D Balonul de aer al lui Singhania era enorm.

Situaţia: Educaţională Formatul textului: Non-continuu Tipul de text: Descriere Aspectul: Interpretare şi integrare: A forma o înţelegere generală Formatul întrebării: Alegere din opţiuni multiple Dificultatea: 369 (Nivelul 1a)


Costa Rica 79%

Georgia 61%


Malaysia 76%

Malta 71%

Mauritius 69%





30

PISA Plus 2009

„BALONUL” - SCOR 8

Credit deplin Codul 1: B. Singhania a stabilit un nou record mondial.

Comentariu Ideea principală a acestui text non-continuu este expusă explicit şi clar de cîteva ori, inclusiv în titlu, “Recordul la înălţime pentru balonul cu aer fierbinte”. Claritatea şi repetarea informaţiei solicitate facilitează explicaţia situării lui în partea de jos a nivelului 1a.

Deşi ideea principală este expusă explicit, itemul se referă la interpretare şi integrare, pentru subcalificarea formarea unei înţelegeri generale, deoarece implică deosebirea celei mai semnificative şi generale informaţii din text de informaţia subordonată. A treia opţiune, – “Singhania a călătorit atît de asupra mării, cît şi a uscatului.” – parafrazează exact informaţia din text, dar constituie, mai degrabă, un detaliu, decît ideea. A patra opţiune – „Balonul de aer al lui Singhania era enorm.” – este susţinută grafic în text, dar, iarăşi, este subordonată ideii principale. Prima opţiune – “ Singhania era în pericol în călătoria sa cu balonul.” – este o speculaţie plauzibilă, dar nefondată, de aceea nu poate fi calificată ca fiind ideea principală.

„BALONUL”- întrebarea 3, R417Q03 – 0 1 2 9 Vijaypat Singhania a aplicat tehnologiile găsite şi în alte două tipuri de transport. Care tipuri de transport sînt acestea?

1. ...............................................................................................................................................

2. ...............................................................................................................................................

Situaţie: Educaţională Formatul textului: Non-continuu Tipul textului: Descriere Aspect: Accesare şi selectare: Selectarea informaţiei Formatul întrebării: Răspuns scurt Dificultate: Credit deplin 623 (Nivelul 4); Credit parţial 458 (Nivelul 2)

Procent general de corectitudine Credit deplin Credit parţial Media OECD 17% 50%

Costa Rica 29% 40%

Georgia 11% 23%

Himachal Pradesh - India 3% 22%

Malaysia 24% 34%

Malta 31% 33%

Mauritius 24% 42%

Miranda - Venezuela 28% 20%

Republica Moldova 15% 37%

Tamil Nadu - India 4% 25%

Emiratele Arabe Unite 19% 43%

31

PISA Plus 2009


Credit deplin Codul 2: Se referă ATÎT la avioane, CÎT ŞI la nave cosmice (în orice consecutivitate). [se acceptă ambele

răspunsuri într-un singur rînd] • 1. Navă aeriană

2. Navă cosmică • 1. Avioane

2. Corăbii cosmice • 1. Călătoria cu avionul

2. Călătoria în cosmos • 1. Avioane

2. Rachete cosmice • 1. Avioane cu reacţie

2. Rachete

Credit parţial Codul 1: Se referă FIE la avioane, FIE la nave cosmice.

• Navă cosmică • Călătoria în cosmos • Rachete cosmice • Rachete • Navă aeriană • Avioane • Călătoria cu avionul • Avioane cu reacţie

Comentariu În acest item, credit deplin a fost acordat pentru răspunsurile care au enumerat cele două tipuri de transport, iar credit parţial – pentru răspunsurile care au enumerat doar un tip. Regulile de calculare a scorului, descrise mai sus, demonstrează că creditul era disponibil pentru cîteva parafrazări diferite ale termenilor „avioane” şi „nave cosmice”.

Punctajul pentru credit parţial se situează în jumătatea nivelului 2, pe cînd creditul deplin se află la linia distincţiei dintre nivelul 4 şi nivelul 5, ceea ce ilustrează că itemii de accesare şi selectare pot crea dificultăţi semnificative de soluţionare. Complexitatea acestei sarcini este condiţionată de un şir de caracteristici ale textului. Forma grafică , conţinînd cîteva tipuri diferite de colaje şi mai multe legende, destul de răspîndită în prezentarea non-continuă, e folosită frecvent în reviste, însă, deoarece textul nu are o structură convenţional ordonată (spre deosebire, de exemplu, de tabel sau grafic), determină găsirea unor fragmente concrete de informaţie discretă relativ ineficientă. Legendele (“materialul”, “înălţimea record”) oferă cititorului susţinere în navigarea prin text, însă informaţia cerută concret de această sarcină nu este în formă de legendă, deci cititorii trebuie să efectueze propria împărţire pe categorii a informaţiei relevante în timpul căutării. După ce a determinat informaţia cerută, poziţionată nu prea la vedere în partea de jos din stînga diagramei, cititorul trebuie să identifice că „construcţia de aluminiu, ca şi la avioane” şi “scafandrul de cosmonaut” sînt asociate categoriilor de transport. Garantarea creditului pentru răspunsul la acest item este asigurată de indicarea uneia sau a cîtorva forme de transport, dar nu, pur şi simplu, transcrierea porţiunii aproximative de text. Aşadar, “călătoria în cosmos” este acceptată pentru credit, dar nu şi „scafandrul de cosmonaut”. O parte semnificativă de informaţie competitivă/auxiliară a sporit dificultatea selectării: mulţi elevi au răspuns „avion de tip jumbo” în lucrările lor. Deşi „călătorie pe calea aerului”, sau „avion” sau “avion cu reacţie” au fost luate în calcul pentru credit, s-a considerat că „avionul jumbo” se referă concret la imaginea legendei din partea dreaptă a diagramei. Acest răspuns nu a fost acceptat pentru credit, deoarece avionul jumbo din ilustraţie nu corespunde tehnologiei folosite în balonul lui Singhania.

32

PISA Plus 2009

„BALONUL”- întrebarea 4, R417Q04 – 0 1 9 Care este scopul includerii unui desen al avionului de tip jumbo în acest text? ................................................................................................................................ ................................................................................................................................

Situaţie: Educaţională Formatul textului: Non-continuu Tipul de text: Descriere Aspect: Reflectare şi evaluare: A reflecta asupra conţinutului textului şi a-l evalua Formatul întrebării: Răspuns deschis construit Dificultatea: 526 (Nivelul 3)

Procentul general de corectitudine Media OECD 51%

Costa Rica 37%

Georgia 28%


Malaysia 38%

Malta 45%

Mauritius 38%






Credit deplin Codul 1: Se referă explicit sau implicit la înălţimea balonului SAU la record. Se poate referi la comparaţia

dintre avionul de tip jumbo şi balon. • A arăta cît de sus s-a ridicat balonul. • A evidenţia faptul că balonul într-adevăr s-a ridicat foarte sus. • A arăta cît de impresionant era recordul – s-a ridicat mai sus decît avioanele de tip jumbo! • Ca punct de referinţă cu privire la înălţime. • A arăta cît de impresionant era recordul în realitate. [minimal]

Comentariu Funcţia principală a textului a fost de a descrie un record de înălţime, stabilit de către Vijaypat Singhania cu balonul său extraordinar. Diagrama din partea dreaptă a desenului, care include un avion de tip jumbo, contribuie implicit la semnificarea interjecţiei “vai!” din text, sugerînd cît de impresionantă este înălţimea atinsă de Singhania, comparînd-o cu ceea ce se asociază, în mintea elevilor, cu o înălţime grandioasă: zborul unui avion de tip jumbo. Pentru a obţine credit la acest item, elevii trebuie să identifice intenţia de persuasiune prin includerea desenului unui avion de tip jumbo. Din acest motiv, itemul este clasificat la reflectare şi evaluare, subcategoria reflectare asupra conţinutului textului şi evaluarea acestuia. Astfel, sarcina se situează în extremitatea de sus a nivelul 3 şi este de o dificultate moderată.

33

PISA Plus 2009

„BALONUL”- întrebarea 6, R417Q06

F A compara mărimea balonului lui Singhania înainte de umflare şi după aceasta. G A compara mărimea balonului lui Singhania cu mărimea altor baloane cu aer fierbinte. H A indica că balonul lui Singhania pare mic de pe pămînt. I A arăta că balonul lui Singhania aproape s-a ciocnit cu alt balon.

Situaţie: Educaţională Formatul textului: Non-continuu Tipul textului: Descriere Aspect: Reflectare şi evaluare: Reflectare asupra conţinutului textului şi evaluarea acestuia Formatul întrebării: Alegerea dintre opţiuni multiple Dificultatea: 414(Nivelul 2)

Procent general de corectitudine Media pe OECD 75%

Costa Rica 68%

Georgia 54%


Malaysia 62%

Malta 69%

Mauritius 58%






Credit deplin Codul 1: B. A compara mărimea balonului lui Singhania cu alte baloane cu aer fierbinte.

Comentariu Chiar în cazul clasificării ca descriere, este important ca cititorul să cunoască că textele nu sînt nişte lucrări construite cu intenţie deliberată şi că o parte a semnificaţiei lor se identifică în elementele componente. Ca şi în cazul itemului anterior, acesta este clasificat la reflectare şi evaluare, deoarece solicită determinarea intenţiei autorului. Itemul se axează pe un element grafic, în cazul de faţă, imaginea a două baloane şi reclamă elevilor aflarea scopului includerii acestora. În contextul ideii principale, de a descrie (şi celebra) zborul lui Singhania, desenul balonului sugerează mesajul: “Acest balon chiar este enorm de mare!”, la fel cum desenul avionului de tip jumbo sugerează mesajul: “Acest zbor chiar se face la o înălţime grozavă!” încercuirea balonului mai mic (“Mărimea unui balon de aer convenţional”) face evident faptul că acesta este un balon diferit de cel al lui Singhania şi, deci, unui cititor atent, opţiunile A şi C nu i se vor părea plauzibile. Opţiunea D nu are sprijin în text. Complexitatea situîndu-se în partea de jos a nivelului 2, acest item este destul de uşor.

34

PISA Plus 2009

„ANUNŢ PENTRU DONAREA DE SÎNGE”

“Anunţul pentru donarea de sînge” din pagina precedentă este selectat de pe o pagină web franceză.

Răspundeţi la întrebările de mai jos pe baza “ Anunţul pentru donarea de sînge”

„ANUNŢ PENTRU DONAREA DE SÎNGE” – întrebarea 11, R429Q11

Care este scopul principal al textului “Anunţ pentru donarea de sînge”?

A A încuraja oamenii să doneze sînge. B A descrie riscurile asociate cu donarea sîngelui. C A explica unde se poate dona sînge. D A dovedi că mulţi oameni donează regulat sînge. Situaţie: Publică Formatul textului: Continuu Tipul textului: Argumentare Aspect: Interpretare şi integrare: A forma o înţelegere generală Formatul întrebării: Alegere din opţiuni multiple Dificultatea: 398 (1a)


Costa Rica 82%

Georgia 32%


Malaysia 77%

Malta 80%

Mauritius 78%





35

PISA Plus 2009

„ANUNŢ PENTRU DONAREA DE SÎNGE” - SCOR II

Credit deplin Codul 1: A. A îndemna oamenii să doneze sînge.

Comentariu Acest text de tip anunţ, invită/îndeamnă oamenii să doneze sînge şi prezintă o comunicare scrisă, frecventă în viaţa cotidiană. Includerea unor asemenea texte în evaluare facilitează obţinerea răspunsului de care este preocupată PISA: cît de bine sînt pregătiţi elevii de 15 ani pentru viaţa în afara şcolii?

Itemul propune elevilor să identifice mesajul textului. Facilitatea relativă a acestui item (nivelul 1a) poate fi atribuită parţial tipului de text: el este scurt şi se referă la un subiect, care, chiar dacă nu face parte din experienţa directă a cititorului, îi este, probabil, familiar. O parte din dificultatea acestui item constă în necesitatea de a face o distincţie dintre scopul principal al textului şi informaţia adiacentă, dar care nu reprezintă intenţia lui. Nu este o incidenţă că cel mai frecvent distractor a fost D “a dovedi că mulţi oameni donează regulat sînge”. Textul comunică informaţia că, în fiecare an, au loc un număr mare de transfuzii de sînge (500,000); de aici reiese că mulţi oameni donează periodic sînge. Totuşi, deşi dovada faptului că mulţi oameni donează, periodic, sînge susţine scopul textului, ea nu este, ca atare, intenţia lui.

Identificarea scopului impune decodificarea mesajului global - nu există vreun cuvînt sau vreo frază, care le-ar oferi elevilor răspunsul. Mai degrabă, ei trebuie să înţeleagă că, luate împreună, aşa enunţuri ca “donarea sîngelui este esenţială pentru salvarea de vieţi omeneşti” şi “donarea sîngelui nu prezintă riscuri” au intenţia de a convinge.

„ANUNŢ PENTRU DONAREA DE SÎNGE” – întrebarea 8, R429Q08 – 0 1 9

O tînără de 18 ani care a donat deja de două ori sînge în ultimele douăsprezece luni, doreşte să doneze din nou sînge. Conform anunţului, în ce condiţii i se va permite această procedură? ....................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

Situaţie: Publică Formatul textului: Continuu Tipul textului: Argumentare Aspect: Interpretare şi integrare: A elabora o interpretare Formatul întrebării: Răspuns deschis construit Dificultatea: 446 (Nivelul 2)


Costa Rica 67%

Georgia 47%


Malaysia 48%

Malta 64%

Mauritius 51%





„ANUNŢ PENTRU DONAREA DE SÎNGE” - SCOR 8

Credit deplin Codul 1: Identifică dacă a trecut suficient timp de la ultima donaţie.

• Depinde de faptul dacă au trecut 8 săptămîni de la ultima donaţie sau nu. • Ea ar putea dona, dacă a trecut timp suficient, iar dacă nu, donaţia nu se permite.

36

PISA Plus 2009

Comentariu Acest item, fiind la un nivel de dificultate mai înalt, în mijlocului nivelului 2, cere ca cititorul să aplice informaţia din text într-un caz concret. Este tipul de activitate lectorală, asociat, de obicei, cu un exemplu din viaţa cotidiană şi, astfel, satisface unul din scopurile PISA oferind răspuns la întrebarea cît de bine sînt pregătiţi tinerii, la finalizarea ciclului obligatoriu de învăţămînt, pentru a face faţă provocărilor din viaţă.

Cititorul trebuie să identifice corespondenţa dintre axa întrebării şi patru porţiuni de informaţie oferită în a doua jumătate a textului: vîrsta şi genul donatorului potenţial, numărul de ori, de cîte i se permite unei persoane a dona sînge şi intervalul de timp, obligatoriu între donaţii. Există necesitatea de a apela la această ultimă porţiune de informaţie pentru a realiza cerinţele itemului ce stipulează “condiţia, în care tinerei femei i se permite a dona sînge”. După cum s-a demonstrat în cele două exemple cu răspunsuri pentru credit deplin, elevilor li se dă credit fie pentru un răspuns concret cu referinţă la intervalul de 8 săptămîni dintre donaţii, fie pentru un răspuns mai general aşa ca “I se va permite, dacă a trecut suficient timp, în caz contrar, nu i se permite”.

„ANUNŢ PENTRU DONAREA DE SÎNGE” – întrebarea 9, R429Q09

Textul spune: “Instrumentele pentru prelevarea sîngelui sînt sterile şi de o singură folosire … ”

De ce se include în text această informaţie?

A Pentru a ne asigura că donarea sîngelui este inofensivă. B Pentru a sublinia că donarea sîngelui este esenţială. C Pentru a explica cum se foloseşte sîngele. D Pentru a oferi detalii privind testele şi verificările.

Situaţie: Publică Formatul textului: Continuu Tipul textului: Argumentare Aspect: Reflectare şi evaluare: A reflecta asupra conţinutului unui text şi a-l evalua Formatul întrebării: Alegere din opţiuni multiple Dificultatea: 365 (Nivelul 1a)


Costa Rica 85%

Georgia 72%


Malaysia 74%

Malta 77%

Mauritius 72%





„ANUNŢ PENTRU DONAREA DE SÎNGE” - SCOR 9

Credit deplin Codul 1: A. Pentru a ne asigura că donarea sîngelui este inofensivă.

Comentariu Pentru a obţine credit la acest item, elevii trebuie să recunoască scopul de convingere al unei părţi din anunţ. Clasificată la deprinderea integratoare reflectare şi evaluare, sarcina implică cercetarea contextului mai larg a ceea ce pare declararea simplă a faptelor, pentru a identifica scopul includerii acestei informaţii.

Accesibilitatea relativă a itemului, situat în partea de jos a nivelului 1a, e atribuită faptului că e scurt, că reflectă un domeniu din viaţa cotidiană. O altă caracteristică a accesibităţii relative a întrebărilor

37

PISA Plus 2009

exemplificate aici este că acestea, de obicei, se bazează pe informaţia, care ar fi consecventă cu preconcepţii obişnuite: nu conţine nimic contrar anticipărilor că oamenii sînt încurajaţi să doneze sînge şi asiguraţi că donaţia nu este asociată cu riscuri. Deşi intenţia de convingere nu este declarată explicit în cuvintele anunţului, ideea că acesta încurajează oamenii să doneze sînge şi le garantează siguranţa donării, poate fi dedusă din cîteva enunţuri. Textul începe cu “Donarea sîngelui este esenţială”, noţiunea fiind repetată şi dezvăluită în al doilea alineat (“esenţial şi imposibil de substituit”). Textul, de asemenea, menţionează lipsa riscurilor, iar conexiunea logică dintre cele două alineate e dovadă: concluzia trebuie dedusă.

38

PISA Plus 2009

„AVARUL ŞI AURUL SĂU”

Folosiţi fabula „Avarul şi aurul său” de pe pagina precedentă pentru a răspunde la întrebările care urmează.

„AVARUL” – întrebarea 1, R433Q01 – 0 1 9

Citiţi întrebările de mai jos şi numerotaţi-le conform succesiunii evenimentelor din text.

Avarul a decis să-şi transforme toţi banii într-un lingou de aur. Un om i-a furat aurul avarului. Avarul a săpat o groapă şi şi-a ascuns comoara în ea. Vecinul avarului i-a spus să înlocuiască aurul cu o piatră.

Situaţie: Personală Formatul textului: Continuu Tipul textului: Naraţiune Aspect: Interpretare şi integrare: A elabora o interpretare Formatul întrebării: Răspuns închis construit Dificultatea: 372 (Nivelul 1a)


Costa Rica 80%

Georgia 66%

Himachal Pradesh – India 32%

Malaysia 69%

Malta 74%

Mauritius 64%





„AVARUL” - SCOR 1 Credit deplin Codul 1: Toate patru sînt corecte în ordinea: 1,3,2,4.

39

PISA Plus 2009

Comentariu Fabulele reprezintă un tip de text popular, existent în toate culturile, de aceea sunt preferate în evaluări de citire: scurte, cuprinzînd o întîmplare finită, instructive, din punct de vedere moral, au trecut testul timpului. Deşi fabulele nu sunt cele mai răspîndite subiecte de citire pentru tinerii din ţările OECD, totuşi ele ar putea fi cunoscute din copilărie, iar mesajul plin de miez, uneori haios al fabulei, îi poate surprinde chiar şi pe tinerii încrezuţi de 15 ani. „AVARUL” este tipic pentru acest gen de literatură: captivează şi ia în derîdere o slăbiciune umană concretă într-o istorioară mică şi bine ordonată, expusă într-un singur alineat.

Aşa cum naraţiunile sunt definite în calitate de texte referitoare la proprietăţile obiectelor în timp şi răspund, de obicei, la întrebarea „cînd”, este potrivit să includem o sarcină pe text narativ, care cere ordonarea corectă a cîtorva enunţuri privind istorioara. În cazul unui text scurt, enunţurile, axîndu-se pe termenii povestirii, acest item este simplu, de mijlocul nivelului 1a. Din alt punct de vedere, limbajul textului e formal şi are cîteva expresii arhaice (Traducătorilor li s-a propus să reproducă stilul specific fabulelor pe baza unor versiuni/surse etnice) Aceste caracteristici ale textului creează o anumită dificultate de soluţionare


Cum a obţinut avarul lingoul de aur? ....................................................................................................................................................

Situaţie: Personală Formatul textului: Continuu Tipul textului: Naraţiune Aspect: Accesare şi selectare: A selecta informaţia Formatul întrebării: Răspuns scurt Dificultatea: 301 (Nivelul 1b)


Costa Rica 92%

Georgia 79%


Malaysia 84%

Malta 77%

Mauritius 74%





„AVARUL” - SCOR 7

Credit deplin Codul 1: Enunţă că el a vîndut tot ce avea. Se acceptă parafrazarea sau citarea directă din text.

• El a vîndut tot ce avea. • El şi-a vîndut toată averea. • El l-a cumpărat. [conexiune implicită cu vînzarea a tot ce avea]

Comentariu Acesta este unul dintre cei mai simpli itemi PISA pentru citire şi reprezintă dificultatea medie a nivelului 1b. Cititorului i se propune să acceseze şi să selecteze o porţiune de informaţie expusă explicit în prima propoziţie. Pentru a obţine credit deplin, răspunsul ar putea fi citat direct din text – “El a vîndut tot ce avea” – sau parafrazat ca, de exemplu, “El şi-a vîndut toate lucrurile”. Limbajul formal al textului, care ar putea adăuga dificultate în alţi itemi din acest compartiment, aici are impact minim, deoarece informaţia cerută este situată chiar la începutul textului. Deşi acest item este extrem de simplu în cadrul de referinţă PISA, totuşi necesită un oarecare grad de

40

PISA Plus 2009

deducţie, pe lîngă aspectul absolut literal: cititorul trebuie să deducă că există o legătură cauzală între prima propoziţie (că avarul a vîndut tot ce avea) şi a doua (că a cumpărat aur).


................................................................................................................................

................................................................................................................................

Situaţie: Personală Formatul textului: Continuu Tipul textului: Naraţiune Aspect: Interpretare şi integrare: A elabora o interpretare Formatul întrebării: Răspuns deschis construit Dificultatea: 569(Nivelul 4)


Costa Rica 38%

Georgia 55%


Malaysia 36%

Malta 33%

Mauritius 23%






Credit deplin Codul 1: Recunoaşte că mesajul povestirii depinde de înlocuirea aurului cu ceva inutil sau fără valoare.

• Pentru a reda ideea era necesar ca aurul să fie înlocuit cu ceva fără valoare. • Piatra din istorioară este importantă, deoarece anume acesta era mesajul: aurul nu-i ajuta nici într-un

fel, cu acelaşi succes ar fi putut să îngroape o piatră.

41

PISA Plus 2009

• Dacă aurul ar fi înlocuit cu ceva mai bun ca piatra, nu ar mai avea acelaşi sens, deoarece trebuia de îngropat ceva cu adevărat fără folos.

• O piatră este fără nici un folos, dar pentru avar şi aurul era la fel! • Ceva mai bun ar fi fost ceva de care el s-ar putea folosi, însă nu folosea deloc aurul şi anume aceasta

e miezul povestirii. • Deoarece pietrele pot fi găsite oriunde. Aurul şi piatra erau aceleaşi pentru avar. [“pot fi găsite

oriunde” înseamnă că piatra nu are o oarecare valoare]

Comentariu Itemul este expus în formă de dialog între doi cititori imaginari, pentru a reprezenta două interpretări contrare ale întîmplării. De fapt, doar poziţia celui de-al doilea vorbitor este consecventă mesajului general al textului; astfel, prin oferirea unei explicaţii de sprijin, cititorul demonstrează că a înţeles “miezul” – aspectul moral – al fabulei. Dificultatea relativă a itemului de nivelul 4, se datorează faptului că cititorul trebuie să depună eforturi considerabile în a da un răspuns pentru credit deplin. În primul rînd, el trebuie să înţeleagă sensul răspunsului vecinului din povestire, exprimat într-o manieră formală. (După cum s-a menţionat, traducătorilor li s-a recomandat să folosească stilul esopic) În al doilea rînd, relaţia dintre axa întrebării şi informaţia cerută nu este evidentă - nu conţine niciun sprijin (“Ce ar putea să spună Vorbitorul 2 întru susţinerea opiniei sale?”), care l-ar ghida pe cititor în sarcina de interpretare, deşi vorbitorul face referinţă la piatră şi la vecin, ceea ce i-ar sugera cititorului necesitatea explorării finalului.

După cum e indicat în exemplele de răspunsuri, pentru a obţine credit deplin, elevii s-ar putea exprima în mai multe moduri, însă ideea-cheie este că bogăţia nu are nici o valoare dacă nu este folosită. Pentru răspunsurile vagi ca, de exemplu, „piatra are valoare simbolică” nu se obţine credit.

„AVARUL” – întrebarea 2, R433Q02

A Nu acumulaţi bogăţii care pot fi furate. B A avea încredere în alţii e o greşeală. C Dacă nu foloseşti ceea ce ai, e ca şi cum nu ai avea. D Nu trebuie să te plîngi de lucruri care nu pot fi schimbate.

Situaţie: Personală Formatul textului: Continuu Tipul textului: Naraţiune Aspect: Integrare şi interpretare: A forma o înţelegere generală Formatul întrebării: Alegere din opţiuni multiple Dificultatea: 442 (2)


Costa Rica 55%

Georgia 82%


Malaysia 73%

Malta 61%

Mauritius 45%





42

PISA Plus 2009


Credit deplin Codul 1: C. Dacă nu te foloseşti de ce ai, e ca şi cum nu ai avea nimic.

Comentariu Acest item se situează, aproximativ, la mijlocul nivelului 2 de dificultate. El reclamă elevilor să identifice mesajul fabulei. Din alt punct de vedere, textul este scurt: o istorie împlinită, cuprinsă în doar un alineat, însă foloseşte un limbaj, întrucîtva, formal şi arhaic (de exemplu, „se văieta în gura mare”, „Nu te mai mîhni aşa de tare”, „închipuie-ţi că aurul şi acum e tot acolo”), în care traducătorii au fost rugaţi să menţină versiunile naţionale; iar morala fabulei este abstractă.

Cel mai elocvent aspect al acestui item este incursiunea profundă în mesaj pentru decriptarea ideii mai largi, pe care fabula o redă şi nu o simplă descriere a evenimentelor istorioarei. Distractorul cel mai frecvent ales de elevi a fost A - “Nu păstra bogăţia, care poate fi furată.” Ei au efectuat o citire destul de literală a povestirii şi nu au identificat mesajul. Deşi elevii trebuie întîi să înţeleagă evenimentele povestirii pentru a obţine credit deplin în acest item (că avarul şi-a ascuns tot aurul într-un loc şi că aurul a fost furat), ei trebuie, de asemenea, să interpreteze cuvintele vecinului, „cînd aurul era aici, tu nu îl aveai, deoarece nu îl foloseai în nici un fel”. Construcţia gramaticală nemodernă, folosită în această frază cheie, a sporit gradul de dificultate a itemului.

43

PISA Plus 2009

Alfabetizarea în matematică Acest capitol examinează nivelul de cunoştinţe/ abilităţi/competenţe, în domeniul matematicii, obţinute de elevii cu vîrsta de 15 ani din ţările/regiunile aderente la PISA 2009 +. Inaugurat prin definiţia alfabetizării matematice, capitolul include rezultatele examenului de performanţă, analizînd, în plan comparativ, indicii de competenţe în domeniul matematicii. Studiul presupune paralele conceptuale dintre rezultatele ţărilor PISA 2009 şi PISA 2009+. Capitolul se încheie cu oferirea exemplelor de itemi matematici, specifici diferitelor niveluri PISA.

Definirea alfabetizării la matematică

Alfabetizarea la matematică este definită, în cadrul PISA, precum:

capacitatea elevului de a identifica şi de a înţelege rolul pe care îl are matematica în viaţa cotidiană, de a lua decizii bine fondate şi de a implica deprinderile matematice în modalităţile de soluţionare a problemelor care satisfac nevoile unui cetăţean constructiv, interesat şi reflectiv.

Termenul “domeniul matematicii” este folosit pentru a sublinia că, în viziunea PISA, elevii nu doar reproduc cunoştinţe matematice cînd rezolvă teste, dar, de regulă, sunt provocaţi să extrapoleze din ceea ce au învăţat în şcoală şi să folosească cunoştinţele matematice în rezolvarea problemelor autentice, situate într-un anumit context al vieţii reale (OECD, 2009).

Pentru o explicitare detaliată a definiţiei, cititorii interesaţi sunt invitaţi să se documenteze în : PISA în cadrul OECD (2009) sau în volumul 1 al Raportului Internaţional PISA 2009, OECD (2010a).

Alfabetizarea în matematică şi în ştiinţe a elevilor de 15 ani

Capitolul

3

44

PISA Plus 2009

Performanţa la matematică în cadrul scalei

Ca şi în domeniul citirii, indicii de competenţă în domeniul matematicii se calculează prin examinarea mediei de performanţă a elevilor de 15 ani, în raport cu alţi participanţi PISA 2009 sau PISA 2009+ şi mediei OECD. Tabelul 3.1 reprezintă performanţa medie în domeniul matematicii, în ordine descrescătoare. Tabelul 3.1: Performanţa medie în raport cu baremul de alfabetizare la matematică

Ţara Media Ţara Media Ţara Media

Shanghai–China 600 Polonia 495 Chile 421 Singapore 562 Suedia 494 Mauritius 420 Hong Kong–China 555 Republica Cehă 493 Thailanda 419 Coreea 546 Marea Britanie 492 Mexic 419 Taipeiul Chinez 543 Ungaria 490 Trinidad şi Tobago 414 Finlanda 541 Luxembourg 489 Costa Rica 409 Liechtenstein 536 Statele Unite 487 Kazahstan 405 Elveţia 534 Irlanda 487 Malaiezia 404 Japonia 529 Portugalia 487 Muntenegru 403 Canada 527 Spania 483 Republica Moldova 397 Olanda 526 Italia 483 Miranda–Venezuela† 397 Macao–China 525 Letonia 482 Argentina 388 Noua Zeelandă 519 Lituania 477 Iordania 387 Belgia 515 Federaţia Rusă 468 Brazilia 386 Australia 514 Grecia 466 Columbia 381 Germania 513 Malta 463 Georgia 379 Estonia 512 Croaţia 460 Albania 377 Islanda 507 Israel 447 Tunisia 371 Danemarca 503 Turcia 445 Indonezia 371 Slovenia 501 Serbia 442 Qatar 368 Norvegia 498 Azerbaidjan 431 Peru 365 Franţa 497 Bulgaria 428 Panama 360 Republic Slovacă 497 România 427 Tamil Nadu–India‡ 351 Austria 496 Uruguay 427 Himachal Pradesh–India‡ 338 Media OECD 496 Emirate Arabe Unite 421 Kîrgîzstan 331

Tabelul este ordonat după performanţă medie obţinută la matematică. † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor, Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor, Anexa A. Cei zece participanţi PISA 2009+ au obţinut la matematică un scor mediu mai mic decît media OECD - 496 de puncte.

Indicele alfabetizării în matematică , 427 de puncte, atestat la elevii din Malta egal cu cel estimat pentru elevii din Grecia, este mai mare decît cel din ţările OECD - Israel, Turcia, Chile şi Mexic.

Elevii din Emiratele Arabe Unite şi Mauritius au fost estimaţi cu media identică celor mai mici rezultate din ţările OECD: înregistrate de Chile şi Mexic.

Media performanţei estimate a elevilor din fiecare ţară PISA 2009+ a fost mai mică decît mediile obţinute în alfabetizarea la matematică în ţările OECD. Aceasta înseamnă că performanţele elevilor din Tamil Nadu–India nu sunt semnificativ diferite de cele ale elevilor din Panama. Performanţele medii ale elevilor din Himachal Pradesh–India sînt egale, din punct de vedere statistic, cu cele ale elevilor din Kîrgîzstan.

Vezi Tabelul B.3.1, Anexa B, setul complet de analize conform baremului „Alfabetizarea la matematică”.

45

PISA Plus 2009

Scalele baremului de alfabetizare în matematică Elevii şi sarcinile de evaluare în domeniul matematicii sunt plasate pe aceeaşi scară. Elevul, cu probabilitatea mare de performanţă în orice item, este introdus pe scară mai sus : cu cît mai sus este plasat elevul pe scară, cu atît creşte probabilitatea soluţionării, cu succes ,a oricărui item. În mod similar, cu cît este mai dificil itemul, cu atît este mai mică probabilitatea că va fi rezolvat măcar de un elev (pentru continuarea explicaţiei vezi introducerea).

Scala PISA în domeniul matematicii este împărţită în grupe care se numesc «niveluri de competenţă». PISA estimează proporţiile corespondente fiecărui nivel de competenţe ale elevilor de 15 de ani din fiecare ţară.

Există şase niveluri de competenţe în domeniul alfabetizării la matematică, variind de la nivelul 6, care implică abilităţi matematice şi de raţionament avansate; pînă la nivelul 1, care implică itemi şi operaţii matematice de rutină. Nivelurile de competenţe sînt specificate prin examinarea caracteristicilor definitorii pentru itemii determinanţi ai fiecărui nivel.

Tabelul 3.2: Descrierea rezumată a nivelurilor de competenţe în matematică


Nivelul 6

Elevii pot conceptualiza, generaliza şi utiliza informaţia bazîndu-se pe propriile investigaţii şi pe modelarea situaţiilor-probleme complexe. Ei pot face legătura dintre diferite surse de informaţii şi reprezentaţii pot face un transfer flexibil dintre acestea. Elevii sînt capabili de a gîndi şi raţiona matematic, în mod avansat, pot aplica înţelegerea şi deţin măiestria în aplicarea operaţiilor şi simbolurilor matematice formale, precum şi efectuează relaţionări în elaborarea de noi abordări şi strategii în vederea gestionării unor situaţii noi. Elevii pot să formuleze şi să comunice cu precizie acţiunile şi reflecţiile lor cu privire la constatări, interpretări, argumente, precum şi cu privire la oportunitatea acestora în raport cu situaţiile iniţiale.

Nivelul 5

Elevii pot elabora modele şi lucra cu acestea în situaţii complexe, identificînd constrîngerile şi specificînd ipotezele. Ei pot selecta, compara şi evalua adecvat strategiile corespunzătoare de rezolvare a problemelor complexe, legate de aceste modele. Elevii pot lucra strategic, folosind gîndirea generalizată, bine dezvoltată şi abilităţile de reflectare, utilizează reprezentaţiile îmbinate corespunzător, caracterizările simbolice şi formale, o înţelegere, referitoare la aceste situaţii. Ei gîndesc asupra acţiunilor , pot formula şi comunica interpretarea şi raţionamentul propriu.

Nivelul 4 Elevii pot lucra eficient cu modele explicite pentru situaţii complexe concrete, care ar putea implica constrîngeri sau face presupuneri. Ei pot selecta şi integra diferite reprezentări, inclusiv reprezentările simbolice, legîndu-le în mod direct de aspectele situaţionale ale lumii reale. Elevii pot utiliza competenţe dezvoltate şi pot raţiona în mod flexibil, cu un anumit nivel de profunzime, în aceste contexte. Ei pot construi şi comunica explicaţii şi argumente bazate pe interpretările, argumentele şi acţiunile proprii.

Nivelul 3 Elevii pot executa procedurile descrise clar, inclusiv cele care necesita decizii secvenţiale. Ei pot selecta şi aplica strategii simple de rezolvare a problemelor. Elevii de acest nivel pot interpreta şi folosi reprezentări bazate pe diferite surse de informaţie şi reflectă direct pe baza acestora. Ei pot elabora prezentări scurte, elaborînd interpretări, rezultate şi raţionamente proprii.

Nivelul 2 Elevii pot interpreta şi recunoaşte situaţii ce nu solicită nimic mai mult decît deducţii directe. Ei pot extrage informaţii relevante dintr-o singură sursă şi utiliza un singur mod de reprezentare. Elevii pot aplica algoritmi, formule, proceduri sau reguli de bază. Ei sînt apţi de a raţiona direct şi a interpreta rezultatele în mod literal.

Nivelul 1 Elevii pot răspunde la întrebări care implică context familiar şi în care toate informaţiile relevante sînt vădite, iar întrebările sînt clar construite. Ei sînt capabili de a identifica informaţii şi de a efectua operaţiile de rutină conform instrucţiunilor directe în situaţii explicite. Ei pot executa acţiuni evidente şi porni de la stimuli concreţi.

Proporţiile de elevi, capabili să realizeze itemi la fiecare nivel de competenţă, estimate în fiecare ţară, sînt ilustrate în Figura 3.1. Indicele acesta include participanţii în PISA 2009 şi PISA 2009+ şi media OECD. Ţările sunt ordonate după nr. de elevi, estimaţi în raport cu nivelul 2, considerat linia de bază sau nivelul modul, după care elevii demonstrează aptitudini, formate şi aplicate prin matematică, în moduri considerate esenţiale pentru viitoarea lor dezvoltare.

46

PISA Plus 2009

Figura 3.1: Rata elevilor pentru diferite niveluri de competenţe în matematică

Notă: Figura este organizată după proporţia elevilor de Nivelul 2 şi mai înalt. Sursă: Tabelul B.3.2 Anexa B † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

47

PISA Plus 2009

Rata elevilor cu nivelul 5 şi 6 al competenţelor (conform baremului de alfabetizare în matematică)

În mediu, 12,7% din elevii de 15 ani în ţările OECD corespund nivelului 5, conform scalei de alfabetizare în domeniul matematicii. O treime din ţările OECD au mai puţin decît 10% din elevi estimaţi cu performanţe la aceste niveluri.

În Malta, 8% din elevii cu vîrsta de 15 ani, au prezentat rezultate pentru aceste niveluri, iar tuturor celorlalte ţări ale PISA 2009+ le revine mai puţin de 4%. Două ţări din OECD, Chile şi Mexic, la fel, au înregistrat mai puţin de 4% din elevi situaţi la aceste niveluri.

Rata elevilor cu nivelurile 2,3 şi 4 ale competenţelor (conform baremului de alfabetizare în matematică)

PISA constată că aproape două treimi din elevii ţărilor OECD au atestat rezultate de nivelurile 2, 3 şi 4 ale baremului de alfabetizare în matematică. Acestea variază de la 75.3% din evaluaţi, în Estonia – pînă la 47.7%, în Chile.

Printre ţările PISA 2009+, proporţia elevilor, evaluaţi la aceste niveluri medii de competenţă, variază de la 58.6%, în Malta, pînă la 11.9% - în Himachal Pradesh–India.

Rata elevilor cu nivelul de competenţe 1 (conform baremului de alfabetizare în matematică)

Evaluaţii clasaţi la acest nivel au demonstrat rezultate mai joase decît cele pentru linia de bază, după care se dovedesc abilităţi, ce le permit deţinătorilor să utilizeze matematica în modurile considerate elementare pentru dezvoltarea lor în viitor.

S-a constat că numai 14% din elevii ţărilor OECD au obţinut rezultate la acest nivel elementar al alfabetizării matematice.

În Malta, 17.4 % din elevii estimaţi au demonstrat competenţe de nivelul 1, aceeaşi proporţie fiind determinată pentru încă 10 ţări ale OECD, o proporţie şi mai mică s-a atestat pentru încă 2. Mauritius, la fel, are mai puţini elevi estimaţi la acest nivel (25%) faţă de Mexic şi Chile. Alte ţări participante PISA 2009+ înregistrează proporţii variabile de la 26.1%, în Miranda – Venezuela pînă la 33.1%, în Costa Rica.

Proporţia elevilor sub nivelul 1 de competenţe (conform baremului de alfabetizare în matematică)

S-a determinat că doar 8% din elevii ţărilor OECD ar putea să nu fie capabili de a demonstra cele mai elementare rezultatele PISA pentru itemii din alfabetizarea în matematică.

Printre ţările/regiunile la PISA 2009+, Malta are relativ puţini elevi cu performanţe mai mici decît nivelul 1 (16.3%), semnificativ mai puţin decît în 4 ţări OECD: Turcia, Israel, Chile sau Mexic. Costa Rica şi Emiratele Arabe Unite au proporţii, la acest nivel, de 23.6% şi 25.0%, respectiv, statistic identice celor din Israel, Chile sau Mexic. Mauritius înregistrează o proporţie puţin mai mare - de 25.1% din elevi cu rezultate sub nivelul 1.

Georgia, Tamil Nadu–India şi Himachal Pradesh–India au un număr substanţial de elevi estimaţi că ar obţine rezultatele mai mici decît nivelul minim al baremului de alfabetizare în matematică – 40.3%, 55.6% şi 61.8% respectiv. Alte ţări cu proporţii similare ale elevilor sub nivelul 1 sunt Argentina, Brazilia, Columbia, Albania, Tunisia, Indonezia, Peru, Qatar, Panama şi Kîrgîzstan.

48

PISA Plus 2009

Exemple de itemi matematici folosiţi de PISA 2009

Înălţime

În 1998, înălţimea medie a bărbaţilor tineri şi a femeilor tinere în Ţările de Jos este reprezentată în acest grafic.

CREŞTERE – întrebarea 2, M150Q02-00 11 21 22 99

Conform acestui grafic, în mediu, pe parcursul căreia din perioadele de viaţa, înălţimea femeilor este mai mare decît cea a bărbaţilor de aceeaşi vîrstă?

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

Aria de conţinut: Schimbare si relaţii Dificultate: 525 Procentajul răspunsurilor corecte (ţările OECD): 54.8%

CREŞTERE SCOR 2 Credit deplin

Răspunsurile, care numesc intervalul corect (de la 11-13 ani) sau care atestă că fetele sînt mai înalte decît băieţii atunci cînd acestea sînt de 11 şi 12 ani.

Comentariu Acest item, axat pe noţiunile de vîrstă şi înălţime, se plasează în aria schimbare şi relaţii, avînd o dificultate de 420 (nivel 1). Elevilor li se cere să compare caracteristicile a două seturi de date, să le interpreteze şi să facă concluzii. Competenţele necesare, pentru a rezolva, cu succes, problema, implică interpretarea şi decodarea reprezentărilor relativ cunoscute (standard) ale obiectelor matematice familiare. Elevii au nevoie de competenţe de gîndire abstractă pentru a răspunde la întrebarea: „Care sînt punctele comune ale graficelor” şi de competenţe de argumentare şi comunicare, pentru a explica rolul pe care aceste puncte îl au în obţinerea răspunsului dorit. Elevii care au acumulat credit parţial au fost capabili a prezenta un raţionament bine direcţionat şi/sau o înţelegere justă a condiţiei, însă ei nu au putut veni cu un răspuns deplin şi complex. Identificînd corect vîrsta de 11 şi/sau

49

PISA Plus 2009

12 şi/sau 13 ani ca fiind parte a unui răspuns, n-au identificat cuantumul de la 11 la 13 ani. Itemul oferă o bună ilustrare a interdependenţei nivelului 1 şi nivelului 2. Un răspuns pentru creditul deplin ţine de nivelul 3 de competenţe şi are o dificultate de 525 puncte. Elevii care obţin un credit deplin nu doar prezintă un raţionament bine direcţionat şi/sau înţelegerea lui, dar vin şi cu un răspuns complex. Elevii care rezolvă problema cu succes au abilităţi bune de folosire a reprezentărilor grafice, fac concluzii şi comunică eficient constatările lor.

Tîmplarul

Tîmplarul – Întrebarea 1, M266Q01

Încercuiţi “Da” sau “Nu” pentru fiecare formă, pentru a indica dacă vatra de grădină poate fi făcută din 32 metri de cherestea.

Forma vetrei de grădină

Folosind această formă poate vatra de grădină fi făcută din 32 metri de cherestea?

Forma A Da / Nu Forma B Da / Nu Forma C Da / Nu Forma D Da / Nu

Aria de conţinut: Spaţiu şi forma Dificultate: 687 Procentajul răspunsurilor corecte (ţările OECD): 20.2% „TÎMPLAR” SCOR 1 Credit deplin Da, Nu, Da, Da, în această ordine.

Comentariu

Acest item complex, cu mai multe răspunsuri, este situat în aria contextului educaţional, deoarece reprezintă un fel de problemă cvasi-realistă, specifică, de obicei, unei clase matematice şi nu este o problemă reală, dintr-un cadru ocupaţional. Un număr mic de astfel de probleme, a fost inclus în PISA, deşi-i sunt atipice. Competenţele necesare cu siguranţă, sunt relevante şi fac parte din alfabetizarea matematică. Acest item ilustrează nivelul

50

PISA Plus 2009

6,are o dificultate de 687 puncte şi aparţine ariei de conţinut Spaţiu şi formă. Elevii au nevoie de competenţe geometrice pentru a recunoaşte că figurile A, C şi D sînt bidimensionale, că au acelaşi perimetru şi, prin urmare, trebuie să efectueze, în primul rînd, decodarea informaţiei vizuale şi observarea asemănărilor şi diferenţelor. Elevii trebuie să vadă dacă o îngrădire poate fi făcută din 32 de metri de cherestea. În 3 cazuri acest fapt este destul de evident, deoarece (ea - îngrădirea) are forma unui dreptunghi. Dar cea de-a patra formă este un paralelogram, care, pentru îngrădire, necesită mai mult de 32 de metri. Folosirea cunoştinţelor din geometrie, a abilităţilor de argumentare şi a unor cunoştinţe tehnice plasează itemul la nivelul 6 de complexitate.

Rata de schimb valutar

Rata de schimb valutar – Întrebarea 1, M413Q01 – 0 1 9

Mei-Ling a aflat că rata de schimb a Dolarului Singaporian şi Randului Sud African e egală cu:

1 SGD = 4.2 ZAR

Mei-Ling a schimbat 3000 Dolari Singapurieni în Randi Sud Africani la această rată de schimb.

Cîţi bani Sud africani a obţinut Mei-Ling?

Răspuns: .....................................................

Aria de conţinut: Cantitate Dificultate: 406 Procentajul răspunsurilor corecte (ţările OECD): 79.9%

RATA DE SCHIMB SCOR 1 Credit deplin Codul 1: 12 600 ZAR (unităţile nu sînt solicitate).

Comentariu

Acest item, care cere un răspuns scurt, construit deschis, este plasat în contextual public. Are o dificultate de 406 puncte. Nu toţi elevii dispun de experienţă in utilizarea ratelor de schimb valutar, însă conceptul poate fi privit ca făcînd parte din abilităţile şi cunoştinţele generale, necesare integrării sociale. Conţinutul matematic este restricţionat la una din cele 4 operaţii de bază: multiplicarea. Acest fapt plasează itemul în aria cantitate în mod special, în rîndul operaţiilor cu cifre. În ceea ce priveşte competenţele matematice, pentru a înţelege un text simplu şi a conecta informaţiile oferite la calculul necesar, se reclamă o formă foarte limitată de cunoştinţe matematice. Toată informaţia solicitată este prezentată explicit, astfel, competenţa necesară soluţionării acestei probleme poate fi descrisă ca executarea unei proceduri de rutină şi / sau aplicarea unui algoritm - standard. Combinarea unui context familiar cu întrebarea clar definită şi cu o procedură de rutină plasează itemul la nivelul 1.

Rata de schimb valutar – întrebarea 3, M413Q03 – 01 02 11 99

Pe parcursul celor 3 luni, rata de schimb valutar s-a modificat de la 4.2 la 4.0 ZAR pentru 1 SGD.

A fost convenabilă pentru Mei-Ling această modificare de 4.0 ZAR în loc de 4.2 ZAR, cînd dînsa a schimbat Randii Sud Africani înapoi în Dolari Singapurieni, la întoarcere? Daţi explicaţii pentru a susţine răspunsul Dvs.

RATA DE SCHIMB SCOR 3

Credit deplin Cod 11: ‘Da’, împreună cu explicaţia corespunzătoare.

51

PISA Plus 2009

Comentariu

Acest item scurt, deschis-constructiv, este plasat în contextul public şi are o dificultate de 586 de puncte. În ceea ce priveşte conţinutul matematic în cauză, elevii trebuie să aplice cunoştinţele de procedură - care implică operaţii cu numere: înmulţire, împărţire; - de rînd cu un context cantitativ, aceste considerente plasează itemul în aria cantitate. Competenţele necesare soluţionării problemei sunt neordinare. Elevii trebuie să reflecteze asupra conceptului ratei de schimb valutar şi a consecinţelor acesteia, într-o situaţie concretă. Sunt iminente cunoştinţele matematice de un nivel destul de ridicat, deşi toate informaţiile necesare sînt prezentate în mod explicit: nu este complexă doar identificarea aspectelor matematice relevante; reducerea acesteia la o problemă din cadrul lumii matematicii, de asemenea, poziţionează cerinţe semnificative în faţa elevului. Competenţele necesare pentru a rezolva această problemă rezidă în folosirea raţionamentului flexibil şi a reflecţiei. Explicarea rezultatelor impune, de asemenea, anumite abilităţi de comunicare. În combinaţie, conţinutul familiar, situaţia complexă, problema nu prea obişnuită şi nevoia de raţionament, de rînd cu înţelegerea profundă şi elementul de comunicare specifică, plasează itemul la nivelul 4.

52

PISA Plus 2009

Alfabetizarea în ştiinţe

În această secţiune, se examinează competenţele de alfabetizare în ştiinţe ale elevilor cu vîrsta de 15 ani, atestate în ţările/regiunile participante la PISA 2009+ prin compararea performanţelor mai multor subiecţi evaluaţi şi a proporţiilor relative la fiecare din nivelurile de competenţe. Pentru a concretiza analiza , oferim mai jos definiţia alfabetizării în ştiinţe.

Definirea alfabetizării în ştiinţe

PISA defineşte alfabetizarea în ştiinţe ca:

ansamblu de cunoştinţe ştiinţifice şi capacitatea de utilizare a acestora pentru a identifica probleme, a dobîndi noi cunoştinţe, a explica fenomenele naturii făcînd concluzii bazate pe dovezi pertinente legate de ştiinţe ,în scopul înţelegerii trăsăturilor caracteristice ştiinţelor ca unor forme de cunoaştere şi de cercetare a lumii înconjurătoare; de conştientizare a modului prin care ştiinţele şi tehnologiile conturează mediul de existenţă materială, intelectuală, şi culturală; şi de dorinţa de a se angaja în activitatea congruentă acestei sfere , avînd idei moderne .

Folosirea termenului “alfabetizarea în ştiinţe” în locul termenului “ştiinţă” subliniază importanţa pe care evaluarea PISA o atribuie aplicării cunoştinţelor despre lumea înconjurătoare în contextul situaţiilor de viaţă, în comparare cu simpla reproducere a cunoştinţelor tradiţionale ale obiectului „ştiinţe” din şcoală. Utilizarea funcţională a cunoştinţelor respective solicită punerea în aplicare a proceselor caracteristice ştiinţei şi cercetărilor ştiinţifice (numite aici competenţe ştiinţifice) şi este reglementată de aprecierea, interesul, valorile individului şi de acţiunea/ atitudinea sa pentru problemele ştiinţifice. Capacitatea elevului de a aplica competenţele ştiinţifice implică atît cunoştinţe, cît şi o înţelegere a caracteristicilor ştiinţei ca a unei modalităţi de a dobîndi cunoştinţe (de exemplu, cunoştinţe despre ştiinţe). Definiţia, de asemenea, recunoaşte că abilitatea de a aplica competenţele ştiinţifice depinde de atitudinea persoanei în cauză faţă de ştiinţe şi de dorinţa de a se angaja în problemele legate de tehnologii - OECD (2009).

53

PISA Plus 2009

Performanţele alfabetizării în ştiinţe

Performanţele medii ale elevilor cu vîrsta 15 ani, incluşi în PISA 2009 +, conformă baremului de alfabetizare în ştiinţe, sînt prezentate, alături de cele ale participanţilor PISA 2009 şi media OCDE, în Tabelul 3.3.

Tabelul 3.3: Performanţa medie conform baremului de alfabetizare în ştiinţe

Ţara Media Ţara Media Ţara Media

Shanghai–China 575 Norvegia 500 Uruguay 427

Finlanda 554 Danemarca 499 Thailanda 425

Hong Kong–China 549 Franţa 498 Malaiezia 422

Singapore 542 Islanda 496 Miranda–Venezuela† 422

Japonia 539 Suedia 495 Mauritius 417

Coreea 538 Austria 494 Mexic 416

Noua Zeelandă 532 Letonia 494 Iordania 415

Canada 529 Portugalia 493 Republica Moldova 413

Estonia 528 Lituania 491 Trinidad şi Tobago 410

Australia 527 Republica Slovacă 490 Brazilia 405

Olanda 522 Italia 489 Columbia 402

Taipeiul Chinez 520 Spania 488 Muntenegru 401

Germania 520 Croaţia 486 Argentina 401

Liechtenstein 520 Luxemburg 484 Tunisia 401

Elveţia 517 Federaţia Rusă 478 Kazahstan 400

Marea Britanie 514 Grecia 470 Albania 391

Slovenia 512 Malta 461 Indonezia 383

Macao–China 511 Israel 455 Qatar 379

Polonia 508 Turcia 454 Panama 376

Irlanda 508 Chile 447 Azerbaidjan 373

Belgia 507 Serbia 443 Georgia 373

Ungaria 503 Bulgaria 439 Peru 369

Statele unite 502 Emiratele arabe unite 438 Tamil Nadu–India‡ 348

Media OECD 501 Costa Rica 430 Kîrgîzstan 330

Republica Cehă 500 România 428 Himachal Pradesh–India‡ 325 Tabelul este organizat după scorul mediu în domeniul ştiinţei. † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

Evaluaţii din cele 10 ţări PISA 2009+ au demonstrat, la alfabetizarea în ştiinţe, media estimată la valoarea celei a OECD - 501 puncte. Aceasta variază între 461 - în Malta - şi 325 în Himachal Pradesh –India.

În Malta, indicii alfabetizării în ştiinţe s-au dovedit a fi aproximativ aceiaşi ca şi în 2 din ţările OECD – Turcia şi Israel, şi semnificativ mai mari decît în Chile şi Mexic.

54

PISA Plus 2009

Elevii din Emiratele Arabe Unite, Costa Rica şi Malaysia au obţinut, la alfabetizarea în ştiinţe, media mai mare decît în una dintre ţările OECD, Mexic, pe cînd elevii din Miranda–Venezuela, Mauritius şi Republica Moldova au fost estimaţi cu medii, statistic, identice celor din Mexic.

Alfabetizarea în ştiinţe a elevilor din Georgia, Tamil Nadu – India şi Himachal Pradesh–India a fost apreciată cu indici mult mai mici decît ai oricăreia dintre ţările OECD.

Tabelul B. 3.3 în Anexa B ilustrează elucidare statistica, cu un set complet de paralele între scorurile medii obţinute în domeniul ştiinţelor, a scorurilor luate de participanţii PISA 2009 şi PISA 2009+.

Niveluri de competenţe la alfabetizarea în ştiinţe

La fel ca şi celelalte bareme PISA, cel al alfabetizării în ştiinţe este divizat în niveluri de competenţe. Elevii şi itemii sînt plasaţi pe aceeaşi scară. PISA estimează proporţia elevilor cu vîrsta de 15 ani din cadrul fiecărei ţări, care demonstrează rezultate la fiecare nivel de competenţă. Nivelurile de competenţe în ştiinţe sunt descrise prin indicarea caracteristicilor specifice itemilor oferiţi pentru fiecare nivel.

Există 6 niveluri de competenţe la alfabetizarea în ştiinţe, care variază de la nivelul 6, ce impune aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice profunde şi a celor despre ştiinţe în situaţii complexe din viaţă –şi altele, care solicită doar cunoştinţe ştiinţifice limitate pentru aplicare în situaţii familiare. Caracteristicile itemilor pentru fiecare nivel de competenţă sunt specificate în Tabelul 3.4.

Tabelul 3.4: Descrierea rezumată a nivelurilor de competenţe în domeniul ştiinţelor.

Niveluri de competenţă Caracteristicile sarcinilor

Nivelul 6

Elevii pot identifica, explica şi aplica cunoştinţele ştiinţifice şi cunoştinţele despre ştiinţe în mod consecvent într-o varietate de situaţii de viaţă complexe, pot face legătură între diferite surse de informaţii şi explicaţii şi pot folosi probe din aceste surse pentru a justifica decizii; pot demonstra gîndire ştiinţifică avansată şi aplica raţionamentul în mod clar şi constant, ei demonstrează dorinţa de a folosi înţelegerea ştiinţifică în sprijinul unor soluţii ştiinţifice pentru situaţii tehnologice necunoscute . Elevii pot utiliza cunoştinţele ştiinţifice şi dezvolta argumente în sprijinul deciziilor, centrate pe situaţii personale, sociale sau globale.

Nivelul 5 Elevii pot identifica componentele ştiinţifice ale situaţiilor complexe din viaţă, pot aplica concepte, cunoştinţe despre ştiinţe în aceste situaţii, pot compara, selecta şi evalua, în mod corespunzător, dovezile ştiinţifice care răspund situaţiilor din viaţă. Elevii demonstrează abilităţi bine dezvoltate de cercetare; pot face conexiuni corespunzătoare dintre cunoştinţe şi pot oferi perspective critice situaţiilor. Ei pot construi explicaţii bazate pe dovezi, argumente şi analize critice.

Nivelul 4 Elevii pot soluţiona eficient situaţii şi probleme, implicînd fenomene explicite, care solicită deducţii despre rolul ştiinţelor sau al tehnologiilor. Ei pot selecta şi integra explicaţii din diferite discipline ale ştiinţelor sau tehnologiilor şi fac legătura dintre acele explicaţii direct cu aspectele situaţiilor din viaţă. Elevii pot reflecta asupra acţiunilor proprii şi pot comunica decizii folosind cunoştinţele şi dovezile ştiinţifice.

Nivelul 3 Elevii pot identifica clar, în serii, de contexte probleme ştiinţifice, pot selecta fapte şi cunoştinţe pentru a explica fenomene şi a aplica modele simple sau strategii de cercetare; pot interpreta şi folosi concepte ştiinţifice din diferite discipline, le pot aplica în mod direct, pot elabora enunţuri scurte, folosind dovezi şi pot lua decizii întemeiate pe cunoştinţe ştiinţifice.

Nivelul 2 Elevii au cunoştinţe ştiinţifice corespunzătoare pentru a oferi explicaţii posibile contextelor familiare, pot face concluzii bazate pe investigaţii simple. Ei sînt capabili de a gîndi direct şi de a interpreta rezultatele cercetărilor ştiinţifice sau ale rezolvării problemei tehnologice.

Nivelul 1 Elevii au cunoştinţe ştiinţifice limitate, suficiente pentru a le aplica în cîteva situaţii familiare. Ei pot prezenta explicaţii ştiinţifice evidente şi a le aplica explicit, pornind de la dovezile propuse.

Proporţiile elevilor din fiecare ţară OECD, estimate la fiecare nivel de competenţă a alfabetizării în ştiinţe sunt prezentate în figura 3.2, care include participanţii PISA 2009+, 24 de ţări selectate pentru comparare şi media pe OECD. Evaluaţii PISA sunt clasaţi, conform indicelui estimat, în raport cu valoarea nivelului 2 - linia de bază/modul - după care elevii demonstrează competenţe în ştiinţe, suficiente pentru participarea activă în rezolvarea situaţiilor de viaţă congruente domeniului respectiv.

55

PISA Plus 2009

Figura 3.2: Ratele elevilor pentru diferite niveluri de competenţe în domeniul ştiinţelor

Notă: Figura este organizată după proporţia elevilor de Nivelul 2 şi mai înalt. Sursă: Tabelul B.3.4 Anexa B † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

56

PISA Plus 2009

Scorurile testării

Scorurile testării – întrebarea 1, M513Q01 – 0 1 9

Diagrama de mai jos prezintă rezultatele unui test la ştiinţe pentru două grupuri, etichetate ca grupul A şi grupul B.

Scorul mediu pentru grupul A este de 62, iar pentru grupul B este de 64.5 de puncte. Elevii trec acest test dacă scorul obţinut atinge 50 de puncte sau mai mult.

Privind la diagramă, profesorul susţine că grupul B s-a descurcat mai bine decît grupul A la acest test.

Elevii din grupul A nu sînt de acord cu profesorul. Ei încearcă să-l convingă că grupul B nu poate avea în mod necesar rezultate mai bune.

Daţi un argument matematic pe baza graficului pe care l-ar putea folosi elevii din grupul A.

Aria de context: Incertitudinea Dificultate: 620 Procentajul răspunsurilor corecte (ţările OECD): 32.7%

„SCORURILE TESTĂRII” - SCOR 1 Credit deplin Cod 1: Se propune un argument valid. Argumentul valid s-ar putea referi la numărul elevilor ce au trecut

testarea, la influenţa disproporţionată a extremei sau numărul elevilor cu cele mai înalte scoruri.

Comentariu

Acest item scurt, deschis-constructiv, este plasat în contextul educaţional. Are o dificultate de 620 de puncte. Contextul educaţional al itemului consistă în familiarizarea elevilor cu evaluarea scorurilor obţinute. În acest caz, testul la ştiinţe a fost propus celor 2 grupuri de elevi: A şi B, rezultatele fiindu-le oferite elevilor pe două căi diferite: verbal, cu argumentate, şi prin două grafice într-o grilă. Elevii trebuie să găsească/propună dovezi, care ar confirma că grupul A, într-adevăr, s-a descurcat mai bine decît grupul B, combătînd contraargumentul unui profesor precum că grupul B s-a descurcat mai bine pe motiv că media lui este mai mare. Itemul se situează în aria contextuală a incertitudinii. Cunoştinţele din acest domeniu al matematicii sunt esenţiale, deoarece datele şi reprezentarea grafică au un rol esenţial pentru medie şi pentru alte aspecte ale experienţei zilnice. Elevii au oportunitatea de a justifica, cel puţin, un argument: primul - că grupul A a trecut testul, al doilea - efectul de

57

PISA Plus 2009

distorsiune al rezultatelor grupului A şi cel din urmă - că elevii din acest grup au acumulat 80 sau mai multe puncte. Aplicarea cunoştinţele statistice în problema situaţională, structurată pe reprezentarea matematică parţial aparentă, a fost modalitatea operată de elevii de performanţi, care au utilizat raţionamentul şi înţelegerea pentru a interpreta şi a analiza informaţia oferită, verbalizînd argumentat răspunsul, astfel itemul se califică pentru nivelul 5.

Scările

„Scările” – întrebarea 1, M547Q01

Diagrama de mai jos prezintă o scară în 14 trepte cu o înălţime totală de 252 cm:

Care e înălţimea fiecăreia dintre cele 14 trepte?

Înălţimea: ................................................... cm.

Aria de conţinut: Spaţiu şi forma Dificultate: 421 Procentajul răspunsurilor corecte (ţările OECD): 78.3%

„SCĂRILE” - SCOR 1 Credit deplin Cod 1: 18.

Comentariu Acest item scurt, deschis-constructiv, reprezentînd viaţa cotidiană a tîmplarilor, se clasifică la context ocupaţional. El are o dificultate de 421 puncte. Nu trebuie să fii tîmplar pentru a înţelege relevanţa informaţiei, este clar că un cetăţean informat va interpreta şi rezolva problema care foloseşte 2 diferite moduri de reprezentare: limbajul, inclusiv cifrele şi grafica. Ilustraţia serveşte drept o funcţie simplă, non-esenţială: elevii ştiu cum arată scările. Acest item merită remarcat, deoarece dispune de informaţii redundante (înălţimea este de 252 cm), uneori considerate confuze de către elevi, dar o astfel de redundanţă este răspîndită în cadrul rezolvării problemelor lumii reale. Contextual scărilor plasează problema în aria conţinutului: spaţiu şi formă, dar procedura aplicată în rezolvare este împărţirea simplă. Toată informaţia solicitată, ba chiar şi mai mult, este prezentată într-o situaţie uşor de recunoscut, iar elevul o poate obţine dintr-o singură sursă. În esenţă, itemul foloseşte un singur mod de reprezentare, iar, prin aplicarea unui algoritm de bază, itemul se încadrează abia la nivelul 2.

Înălţimea totală 252 cm

Lăţimea totală 400 cm

58

PISA Plus 2009

Rata elevilor cu nivelurile de competenţe 5 şi 6 (conform baremului de alfabetizare în ştiinţe)

S-a constatat că, în cadrul OECD, 8,5% din elevi au atins rezultate pentru nivelurile de competenţe 5 şi 6, iar în 14 ţări, aceste niveluri avansate clasează cîte 7% din evaluaţi.

În Malta, 6.0% din elevi sunt apreciaţii cu rezultate de nivelurile 5 şi 6. Celelalte ţări PISA 2009+ înregistrează mai puţin de 3% din elevi cu aceste niveluri – 3 ţări OECD: Turcia, Chile şi Mexic au mai puţin de 3% din elevi pentru nivelurile 5 şi 6.

Rata elevilor cu nivelurile de competenţe 2,3 şi 4 (conform baremului de alfabetizare în ştiinţe)

Aproape trei pătrimi din elevii din ţările OECD au obţinut rezultate pentru nivelurile 2,3 şi 4, conform baremului de alfabetizare în ştiinţe. Aceşti indici variază între 82% - în Republica Coreea, şi 52.4 % - în Mexic.

Pentru majoritatea ţărilor PISA 2009+, proporţia elevilor ce demonstrează performanţe de aceste niveluri mijlocii a fost mai mare decît 50%: de la 52.4% - în Republica Moldova, pînă la 61.5% - în Malta. Totodată, în Georgia, Tamil Nadu – India şi Himachal Pradesh–India, proporţia este mult mai mică (34.2%, 15,5% şi 11.1%, respectiv).

Rata elevilor cu nivelul de competenţă 1 (conform baremului de alfabetizare în ştiinţe)

Elevii ce prezintă rezultate la acest nivel se plasează sub linia-bază (standard), la care se demonstrează competenţe în ştiinţe, suficiente pentru participarea activă în soluţionarea situaţiilor de viaţă, referitoare la tehnologii.

S-a constat că 13.0% din elevii OECD posedă competenţe la acest nivel. Trei ţări OECD au mai mult de o pătrime din elevi, ce deţin competenţe de nivelul 1: Turcia (23.0%), Chile (23.9%) şi Mexic (32.8%).

Malta indică, statistic, aceleaşi valori ca şi ţările OECD: Luxemburg, Grecia şi Israel. Celelalte ţări PISA 2009+ au o proporţie substanţială de elevi clasaţi la nivelul 1 al baremului de alfabetizare în ştiinţe, rezultatele variind de la 24.3% - în Miranda–Venezuela, pînă la 40.9% - în Tamil Nadu–India.

Rata elevilor situaţi sub nivelul 1 al baremului de alfabetizare în ştiinţe

Conform interpretărilor statistice, 5% din elevii ţărilor OECD în mediu, deţin competenţe sub nivelul 1 al baremului de alfabetizare în ştiinţe.

În Costa Rica, 9.6% din evaluaţi posedă cunoştinţe/competenţe sub nivelul 1, indice similar celui din Austria, Turcia, Grecia, Chile şi Luxemburg. Malaysia, cu 12.7% şi Emiratele Arabe Unite, cu 13.8% înregistrează o situaţie similară celei expuse mai sus fiind depăşite de către Israel şi Mexic.

În Malta, Republica Moldova, Miranda-Venezuela şi Mauritius s-au atestat între 14% şi 20% din elevi, posedînd competenţe sub nivelul 1. Totodată, Georgia, Tamil Nadu–India şi Himachal Pradesh–India se clasează, relevant, cu 33.5%, cu 43.6% şi cu 57.9% din elevii, respectiv, care puţin probabil sunt în stare de a realiza cele mai simple sarcini PISA pentru evaluarea alfabetizării în ştiinţe.

59

PISA Plus 2009

Exemple de itemi la ştiinţe, aplicaţi de PISA 2009

„Efectul de seră”

60

PISA Plus 2009

„Efectul de seră” – întrebarea 4, S114Q04 – 0 1 2 9

Alt elev, Jeanne, nu este de acord cu aceste concluziile ale lui André. Ea compară cele două grafice şi susţine că unele părţi ale graficelor nu susţin concluziile lui.

Daţi un exemplu al unei părţi din grafic care nu susţine concluzia lui André. Explicaţi răspunsul.

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

Tipul itemului: Răspuns deschis constructiv Competenţa: Folosirea dovezilor ştiinţifice Categoria cunoştinţelor: “explicaţia ştiinţifică” (cunoştinţe despre ştiinţe) Aria de aplicare: “Mediu” Localizarea: Globală Dificultatea: credit deplin 659; scor parţial 568 Procentajul răspunsurilor corecte (ţările OECD): 34. 5%

„EFECTUL DE SERĂ” - SCOR 4

Credit deplin

Cod 2: Se referă la o parte anume a graficelor, în care ambele curbe nu sînt descendente sau ambele ascendente şi oferă o explicaţie corespunzătoare. • În 1900–1910 (aproximativ), nivelul de CO2 creştea, pe cînd temperatura era în scădere. • În 1980–1983, volumul dioxidului de carbon era în descreştere, iar temperatura a crescut. • În anii 1800, temperatura era aproape aceeaşi, însă primul grafic continuă să indice creşterea. • Între anii 1950 şi 1980, temperatura nu a crescut, dar nivelul CO2 a crescut. • Între 1940 şi 1975, temperatura rămîne aceeaşi însă emisiile de dioxid de carbon cresc puţin. • În 1940, temperatura este cu mult mai înaltă decît în 1920, iar emisiile de dioxid de carbon sînt

aceleaşi.

Credit parţial

Cod 1: Este menţionată perioada corectă, fără oricare explicaţii. • 1930–1933. • Înainte de 1910.

Este menţionat doar un an anume (nu o perioadă a timpului), cu o explicaţie acceptabilă. • În 1980, emisiile s-au diminuat, iar temperatura a continuat să crească.

Se oferă un exemplu, care nu susţine concluziile lui André, dar produce o eroare în menţionarea perioadei. [Nota: trebuie să existe dovada acestei erori – de ex. o arie marcată în grafic, care arată clar răspunsul corect, iar apoi eroarea este produsă la transferarea informaţiei în text.] • Între 1950 şi 1960 temperatura a scăzut, iar emisiile de dioxid de carbon au crescut.

Se referă la diferenţele dintre cele două curbe, fără a menţiona o anumită perioadă. • În unele puncte, temperatura creşte, chiar dacă emisiile de gaz scad. • Anterior au existat emisii mici, dar cu toate acestea, temperatură se ridica. • Atunci cînd există o creştere constantă în Graficul 1, nu există o creştere în Graficul 2, acesta rămîne

constant. [Nota: el rămîne constant “peste tot”.] • Pentru ca la început temperatura este încă ridicată, în timp ce dioxidul de carbon rămînea scăzut.

Se referă la o neregulă în unul din grafice. • Este vorba de 1910, cînd temperatura a scăzut în decursul unei perioade îndelungate. • În al doilea grafic, există o descreştere a temperaturii atmosferei Pămîntului înainte de 1910.

61

PISA Plus 2009

Indică diferenţa în grafice, dar explicaţia e superficială. • În anul 1940, fiind foarte cald, totuşi nivelul dioxidului de carbon era foarte mic [Nota: explicaţia e

superficială, dar diferenţa indicată - clară.]

Comentariu

Un alt exemplu al efectului de seră se centrează pe competenţa de folosire a dovezii ştiinţifice şi le cere elevilor să identifice o porţiune a graficului care nu oferă dovezi întru susţinerea concluziei. Această sarcină impune determinarea diferenţelor specifice, care se abat de la tendinţele generale corelate, în mod pozitiv, în aceste două seturi de date grafice. Elevii trebuie să determine o porţiune, în care ambele curbe nu sunt în creştere sau ambele sunt în descreştere şi să ofere această constatare ca parte a justificării pentru o concluzie. Ca urmare, se reclamă o înţelegere profundă şi aptitudini analitice mai complexe decît cele pentru sarcina 3. În loc de o generalizare despre relaţia dintre grafice, elevul este obligat, pe lîngă indicarea perioadei de diferenţă, să ofere o explicaţie plauzibilă a acestei diferenţe pentru a obţine un credit deplin.

Abilitatea de a compara în mod eficient detalii din două seturi de date şi a oferi o justificare concluziei, plasează întrebarea pentru credit deplin la nivelul 5 al baremului de alfabetizare în ştiinţe. În cazul în care elevul înţelege condiţia problemei şi identifică, in mod corect, diferenţa dintre cele două grafice, dar nu e capabil s-o explice, obţine credit parţial pentru întrebare şi este clasat la nivelul 4 al baremului de alfabetizare în ştiinţe.

Ceea ce defineşte localizarea itemului e problema mediului - una globală. Abilitatea reclamată elevului se referă la interpretarea datelor grafice prezentate, deci, aparţine categoriei „explicaţiilor ştiinţifice”.

„Efectul de seră” – întrebarea 5, S114Q05 – 01 02 03 11 12 99

André insistă asupra propriei concluzii: creşterea temperaturii medii a atmosferei Pămîntului este cauzată de creşterea emisiilor de dioxid de carbon. Dar Jeanne crede că opinia sa este prematură. Ea zice că: „Înainte de a accepta această concluzie, trebuie să fim siguri că alţi factori, care ar putea influenţa efectul de seră, sînt constanţi”.

Numiţi unul dintre factorii pe care Jeanne îi are în vedere. ........................................................................................................................................... ...........................................................................................................................................

Tipul itemului: Răspunsul deschis constructiv Competenţa: Explicaţia ştiinţifică a fenomenului Categoria cunoştinţelor: „Sistemele Pămîntului şi ale spaţiului” (cunoştinţe despre ştiinţe) Aria de aplicare: “Mediu” Localizarea: Globală Dificultatea: 709 Procentajul răspunsurilor corecte (ţările OECD): 18.9%

„EFECTUL DE SERĂ” - SCOR 5

Credit deplin

Cod 11: Oferă un factor referitor la energia / radiaţia solară. • Soarele încălzeşte, iar pămîntul, posibil, îşi schimbă poziţia. • Energia reflectată înapoi de Pămînt. [sub termenul “Pămînt” elevul are în vedere “sol”)

Cod 12: Oferă un factor referitor la un component natural sau un poluant potenţial. • Vaporii de abur în aer. • Norii. • Erupţiile vulcanice. • Poluarea atmosferică (gaz, carburanţi). • Volumul gazelor de eşapament. • CFC-urile . • Numărul maşinilor. • Ozonul (ca un component al aerului). [Nota: pentru trimiterile la epuizare, utilizaţi codul 03.]

62

PISA Plus 2009

Comentariu

Itemul 5 pentru „Efectul de seră” este un exemplu de nivelul 6 al complexităţii - explicaţia ştiinţifică a fenomenului. În cadrul acestei sarcini, elevii trebuie să analizeze o concluzie, ţinînd cont de alţi factori, care ar putea influenţa asupra fenomenului descris. Soluţia combină două aspecte ale celor două competenţe identificarea problemei ştiinţifice şi explicarea ştiinţifică a fenomenelor. Elevul trebuie să înţeleagă necesitatea factorilor de control, în afara schimbărilor şi a variabilelor măsurate, şi să recunoască aceste variabile. Elevul trebuie să posede cunoştinţe suficiente din aria “Sistemelor Pămîntului” pentru a putea identifica, cel puţin, unul dintre factorii care ar trebui să fie implicaţi/controlaţi. Ultimul criteriu este considerat o abilitate ştiinţifică esenţială; aşadar, această sarcină este clasificată ca explicare a fenomenelor din punct de vedere ştiinţific. Circumstanţele acestei probleme ţin de mediu şi conferă localizare globală itemului.

Prima condiţie în obţinerea creditului pentru acest item, este identificarea schimbărilor şi variabilelor măsurate şi înţelegerea suficientă a metodelor de investigare, pentru a recunoaşte influenţa altor factori. În plus, elevul trebuie să recunoască, de asemenea, legenda şi să identifice componentele sale esenţiale. Acest fapt implică o serie de concepte abstracte şi relaţionarea lor pentru a determina care “alţi” factori ar putea afecta dependenţa dintre temperatura Pămîntului si cantitatea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă, de aceea întrebarea este plasată la graniţa dintre nivelurile 5 şi 6 ale subscalei „explicaţia ştiinţifică a fenomenelor”.

„Haine”

63

PISA Plus 2009

„Haine” – întrebarea 1, S213Q01

Pot fi aceste afirmaţii din articol testate prin cercetarea ştiinţifică în laborator?

Încercuiţi “Da” sau “Nu” pentru fiecare.

Materialul poate fi Pot fi aceste afirmaţii făcute în articol testate prin cercetarea ştiinţifică în laborator?

Spălat fără a se deteriora. Da / Nu Înfăşurat în jurul obiectelor fără a se deteriora.

Da / Nu

Răsucit fără a se deteriora. Da / Nu Produs în masă la un cost mic. Da / Nu

Tipul itemului: răspunsul complex multiopţional Competenţa: identificarea problemelor ştiinţifice Categoria cunoştinţelor: “cercetarea ştiinţifică” (cunoştinţe despre ştiinţe) Aria de aplicare: Social Dificultatea: 567 Procentajul răspunsurilor corecte (ţările OECD): 47.9%

„HAINE” - SCOR 1 Credit deplin Cod 1: Da, Da, Da, Nu, în această ordine.

Comentariu

Itemul cere elevilor să identifice schimbările şi variabilele măsurabile, asociate cu testarea unei afirmaţii despre îmbrăcăminte. Aceasta implică existenţa unei tehnici pentru a cuantifica variabilele măsurabile şi concluzia dacă alte variabile pot fi evaluate. Acest proces trebuie să fie aplicat corect pentru cele patru afirmaţii. Problema hainelor “inteligente” se plasează în categoria “Frontierele ştiinţifice şi tehnologiile” şi este una a comunităţii, referindu-se la necesităţile copiilor cu dizabilităţi, deci localizarea sarcinii e socială. Abilităţile ştiinţifice obligatorii se referă la natura investigaţiei, care plasează itemul în categoria “Cercetare ştiinţifică”.

Necesitatea de a identifica schimbarea şi variabilele măsurabile, de rînd cu efectuarea măsurărilor şi evaluarea variabilelor, plasează itemul la nivelul 4.

„Mary Montagu”

64

PISA Plus 2009

„Mary Montagu” – întrebarea 2, S477Q02

Împotriva a ce tipuri de boli pot fi vaccinate persoanele?

A Boli moştenite, cum ar fi hemofilia. B Boli cauzate de viruşi, cum ar fi poliomielita C Boli cauzate de proasta funcţionare a corpului, cum ar fi diabetul zaharat. D Orice fel de boală incurabilă. Tipul itemului: răspuns multiopţional Competenţa: Explicarea fenomenelor din punct de vedere ştiinţific Categoria cunoştinţelor: “Sisteme de viaţă” (informaţii despre ştiinţe) Aria de aplicare: “Sănătate” Localizare: Social Dificultate: 436 Procentajul răspunsurilor corecte (ţările OECD):74.9%

„MARY MONTAGU” - SCOR 2 Credit deplin Cod 1: B. Boli cauzate de viruşi, cum ar fi poliomielita

Comentariu

Pentru a obţine credit, elevul trebuie să-şi amintească o parte din cunoştinţele specifice care susţin că vaccinarea poate contribui la prevenirea bolilor, cauza cărora este externă pentru componentele corpului normal. Aceste cunoştinţe servesc temeiul selectării explicaţiilor corecte şi al respingerii altora. Termenul “virus”, apărut în textul stimulent , a oferit un indiciu pentru elevi, ceea ce a redus gradul de dificultate al sarcinii. Actualizarea unui fapt evident ştiinţific şi aplicarea acestuia într-un context, relativ, simplu localizează problema la nivelul 2.

„Mary Montagu” – întrebarea 3, S477Q03

Dacă animalele sau oamenii contaminează o boală cauzată de bacterii infecţioase şi apoi îşi revin, tipul bacteriei care a cauzat boala nu-i mai poate îmbolnăvi din nou.

Care este motivul?

A Corpul a ucis toate bacteriile care ar putea provoca respectivul tip de boală. B Corpul a produs anticorpi, care ucid acest tip de bacterii, înainte ca ele să se înmulţească. C Celulele roşii ale sîngelui ucid bacteria, care poate provoca boala. D Celulele roşii ale sîngelui captează şi elimină acest tip de bacterie din organism. Tipul itemului: răspuns multiopţional Competenţa: Explicarea fenomenelor din punct de vedere ştiinţific Categoria cunoştinţelor: “Sisteme de viaţă” (informaţii despre ştiinţe) Aria de aplicare: “Sănătate” Localizare: Social Dificultate: 431 Procentajul răspunsurilor corecte (ţările OECD):75.1%

„MARY MONTAGU” - SCOR 3

Credit deplin Cod 1: B. Corpul a produs anticorpi, care ucid acest tip de bacterie, înainte ca ea să se înmulţească.

Comentariu Pentru a răspunde corect la acest item, elevul trebuie să –i reamintească faptul că organismul produce anticorpi, care atacă bacteriile străine provocatoare de maladii. Actualizarea acestuia sugerează că aceşti anticorpi asigură

65

PISA Plus 2009

rezistenţă împotriva infectării ulterioare cu aceleaşi bacterii. Problema se referă la raportul boală - comunitate, de aceea se localizează în domeniul social.

Pentru selectarea explicaţiilor corespunzătoare, elevul doar actualizează situaţiile ştiinţifice tangibile şi le aplică într-un context, relativ, simplu. Respectiv, itemul e plasat la nivelul 2.

„Mary Montagu” – întrebarea 4, S477Q04 – 0 1 9

Oferiţi un motiv pentru iminenţa vaccinării împotriva gripei a copiilor şi bătrînilor.

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

Tipul itemului: răspuns constructiv deschis Competenţa: Explicarea fenomenelor din punct de vedere ştiinţific Categoria cunoştinţelor: “Sisteme de viaţă” (informaţii despre ştiinţe) Aria de aplicare: “Sănătate” Localizare: Social Dificultate: 507 Procentajul răspunsurilor corecte (ţările OECD): 61.7%

„MARY MONTAGU” - SCOR 4

Credit deplin

Cod 1: Răspunsurile referitoare la tineri şi bătrîni care au o imunitate mai slabă decît ceilalţi oameni sau similare următoarelor: • Aceşti oameni au o rezistenţă mai slabă la îmbolnăvire. • Tinerii şi bătrînii nu pot lupta cu boala la fel de uşor ca alţii. • Au mai multe şanse de a se îmbolnăvi de gripă. • Dacă se îmbolnăvesc de gripă, efectele sînt mai grave pentru aceşti oameni. • Deoarece organismele copiilor şi bătrînilor sunt mai slabe. • Bătrînii se îmbolnăvesc mai rar.

Comentariu

Acest item cere elevului să identifice de ce copii şi persoanele în vîrstă sunt mai expuse riscului de contaminare a gripei decît alte categorii de oameni. În mod direct sau prin deducţie, se cere determinarea motivului pentru care copii şi persoanele în vîrstă au sisteme imunitare mai slabe. Problema rezidă în influenţa/raportul comunitate - boală, de aceea se localizează în domeniul social.

O explicaţie corectă implică mai multe cunoştinţe din domeniul relaţiilor sociale, în special, de profilaxie publică implicîndu-se şi existenţa grupurilor cu rezistenţă sporită la diferite boli. Acest fapt plasează itemul la nivelul 3.

66

PISA Plus 2009

Exerciţii fizice

„Exerciţii fizice” – întrebarea 3, S493Q03

Ce se întîmplă cînd muşchii sînt exersaţi? Încercuiţi “Da” sau “Nu” pentru fiecare enunţ.

Se întîmplă astfel cînd muşchii sînt exersaţi? Da sau Nu?

Muşchii primesc un flux mai mare de sînge. Da / Nu

În muşchi se formează grăsimi. Da / Nu Tipul itemului: răspuns complex, multiopţional Competenţa: Explicarea fenomenelor din punct de vedere ştiinţific Categoria cunoştinţelor: “Sisteme de viaţă” (informaţii despre ştiinţe) Aria de aplicare: “Sănătate” Localizare: Personal Dificultate: 386 Procentajul răspunsurilor corecte (ţările OECD): 82.4%

„EXERCIŢII FIZICE” - SCOR 3

Credit deplin Cod 1: ambele sînt corecte: Da, Nu în această ordine.

Comentariu

Pentru a obţine credit în soluţionarea acestui item, elevul trebuie să actualizeze cunoştinţele despre funcţionarea muşchilor şi despre formarea grăsimilor în organism: muşchii activi susţin creşterea fluxului de sînge, iar grăsimile nu se formează atunci cînd muşchii sînt exersaţi. Aceste cunoştinţe permit elevilor să accepte explicaţia pentru prima parte a sarcinii multiopţionale complexe şi să respingă cea de-a doua explicaţie.

Cele două argumentări simple, reclamate de item, nu sînt legate între ele. Fiecare este acceptată sau respinsă ca efect al exersării muşchilor, iar cunoştinţele de care nevoie elevul sunt de ordin general. În consecinţă, itemul defineşte nivelul 1.

„Exerciţiul fizic” şi „Hainele” definesc nivelul 1 (sub linia de bază/modul) şi reprezintă cea mai joasă treaptă a baremului de complexitate – explicarea ştiinţifică a fenomenelor.

67

PISA Plus 2009

CULTURILE MODIFICATE GENETIC

„CULTURILE MODIFICATE GENETIC” – întrebarea 3, S508Q03

Porumbul a fost cultivat pe 200 de cîmpuri diferite din ţară. De ce savanţii au desfăşurat experimentul în mai mult de o singură localitate?

A Pentru ca mai mulţi fermieri să încerce noul porumb modificat genetic. B Pentru ca să determine cît porumb modificat genetic poate fi cultivat. C Pentru ca să acopere cît mai mult teren cu porumb modificat genetic. D Pentru ca să varieze condiţiile de creştere a porumbului. Tipul itemului: răspuns multiopţional Competenţa: identificarea problemei ştiinţifice Categoria cunoştinţelor: “Cercetarea ştiinţifică” (informaţii despre ştiinţe) Aria de aplicare: “Frontierele ştiinţei şi tehnologiilor” Localizare: Social Dificultate: 421 Procentajul răspunsurilor corecte (ţările OECD): 73.6%

„CULTURI MODIFICATE GENETIC” - SCOR 3

Scor deplin Cod 1: D. Să includă condiţii variate pentru creşterea porumbului.

Comentariu Spre partea de jos a grilei, itemii tipici pentru nivelul 2 sînt exemplificaţi prin sarcina 3 din unitatea „Culturi modificate genetic”, definitorie pentru competenţa identificarea problemelor ştiinţifice. Sarcina 3 prezintă un item simplu despre diferite condiţii în cadrul unei investigaţii ştiinţifice, iar elevii sînt obligaţi să demonstreze cunoştinţe despre proiectarea experimentelor ştiinţifice.

Pentru a răspunde la acest item în mod corect, în absenţa unor indicatori, elevul trebuie să fie conştient de faptul că efectul tratamentului (cu diferite erbicide) referitor la rezultat (numărul de insecte) ar putea depinde de factori de mediu. Astfel, prin repetarea testului în 200 de localităţi, şansa unui anumit set de factori de mediu, care au dat naştere unui rezultat fals, poate fi contabilizată. Întrucît itemul se axează pe metodologia anchetei, este clasificat la “Cercetarea ştiinţifică”. Cunoştinţele din aria de cercetare a modificării genetice plasează itemul în domeniul

68

PISA Plus 2009

competenţelor “Frontierele ştiinţei şi tehnologiilor” şi, avînd în vedere limitarea la o singură ţară, i se atribuie localizarea socială.

În absenţa unor indicatori speciali, acest item obţine caracteristicile nivelului 4: elevul e obligat să conştientizeze necesitatea de a ţine în vizor diferiţi factori de mediu şi de a determina modul adecvat/modalitatea de a acţiona în această problemă. Deşi itemul, de fapt, este specific nivelului 2, deoarece conţine indicatorii celor trei elemente de distragere, elevii cu abilităţi avansate elimină cu uşurinţă aceste opţiuni şi oferă, în calitate de răspuns, explicaţia corectă,ceea ce reduce dificultatea itemului.

69

PISA Plus 2009

Capitolele precedente au consolidat înţelegerea comună ca rezultatele învăţămîntului nu sînt uniforme peste tot, nici în interiorul ţărilor. Toate ţările au o varietate de elevi cu performanţe mai mari şi mai mici, indiferent dacă ţara în ansamblu este considerată o ţară cu performanţe mari sau mici.

Accentul în acest capitol este echitatea rezultatelor la citire în cadrul ţărilor, deşi rezultatele la ştiinţe şi matematică sînt, de asemenea, vizate în timpul examinării a rezultatelor pentru fiecare gen.

Echitatea este un termen contestabil în cadrul predării literaturii, dar de dragul acestui capitol ea poate fi gîndită ca un grad care ar avea trei finalităţi de egalitate în cadrul sub populaţiei elevilor, cum ar fi băieţii şi fetele, elevii avantajaţi şi dezavantajaţi din punct de vedere socioeconomic.

În acest capitol următoarele aspecte sînt explorate:

• Diferenţele în finalităţile educaţiei a băieţilor şi fetelor;

• Relaţia dintre contextul socioeconomic şi finalităţile educaţionale; şi

• Relaţia dintre politicile şi practicile şcolii şi finalităţile educaţionale.

Toate materialele prezentate în acest capitol pot fi considerate fiind însoţite de comentariile şi analizele raportate în volumele 1-4 a Raportului internaţional PISA 2009: rezultatele PISA 2009 (OECD 2009a, OECD 2009b, OECD 2009c, OECD 2009d). astfel capitolul poate di considerat material adiţional la acest raport, focusîndu-se pe sub setul subiectelor de interes particular pentru participanţii la PISA 2009+.

Echitate în rezultatele citirii şi contextului

Capitolul

4

70

PISA Plus 2009

Diferenţele după genuri în citire

La fiecare administrare PISA începînd cu PISA 2000 fetele prezintă o depăşire faţă de băieţi a rezultatelor atinse în citire, în medie, în aproape toate ţările. Figura 4.1 arată diferenţa dintre scorurile medii a grilei totale pentru citire, pentru participanţii la PISA 2009+ , 24 de ţări alese pentru comparaţie şi media OECD. Figura este ordonată astfel ca ţările unde diferenţa dintre genuri e mai mare în favoarea fetelor sînt plasate mai jos. Tabelele B.4.1 în anexa B.4.6 oferă diferenţele de gen pentru toate ţările, în cadrul grilei comune şi 5 subgrile la citire.

Figura 4.1: Diferenţele de gen în domeniul citirii

Nota: Toate diferenţele sînt statistic semnificative. Sursă: Tabelul B.4.1 Anexa B † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

Figura 4.1 arată că Himachal Pradesh–India, Costa Rica şi Miranda-Venezuela au avut diferenţele de gen în favoarea fetelor în citire relativ scăzute (10, 14 şi 17 puncte, respectiv)

Prin contrast puternic, în Malta, fetele au depăşit băieţii cu o medie de 72 puncte. Acesta fiind cel mai mare decalaj dintre genuri în materie de citire în toate 74 ţări participante la PISA 2009 şi PISA 2009 +.

Printre alţii participanţi la PISA 2009 + atât Georgia (61 puncte) şi Emiratele Arabe Unite (58 puncte) au arătat, de asemenea, mari diferenţe în materie de citire în favoarea fetelor.

Restul ţărilor PISA 2009 + au demonstrat o diferenţă moderată dintre genuri, între 35 de puncte (Malaysia) şi 45 de puncte (Republica Moldova).

Scala de diferenţă cu punctaj

Diferenţă de gen (fete – băieţi) În toate ţările fetele au performanţe mai bune faţă de băieţi.

71

PISA Plus 2009

Diferenţele de gen în nivelurile de competenţe în citire

Deoarece scorul mediu la citire a fetelor este în mod constant mai mare decât cel al băieţilor pentru toţi participanţii, cu excepţia Himachal Pradesh-India, nu este surprinzător faptul că, în general, sînt mai multe fete la niveluri de competenţă superioară în citire, şi mai mulţi băieţi de la nivelurile inferioare. Nivelul 2 este considerat un nivel de bază al competenţei, la care elevii încep să demonstreze abilităţile de citire care să le permită să participe în mod eficient şi productiv în viaţă.

În particular, printre ţările sau economiile PISA 2009 +, există unele diferenţe izbitoare între proporţia de băieţi şi fete care arată rezultate sub nivelul de bază al competenţei.

Figura 4.2 ilustrează proporţia dintre băieţi şi fete, care au rezultate sub nivelul de bază de competenţă în citire – nivelul 2 printre participanţii la PISA 2009 +, alături de media OECD. Tabelele B 4.7 şi B 4.8 în anexa B oferă detalii suplimentare cu privire la proporţia relativă dintre băieţi şi fete, la toate nivelurile de competenţă a şi pentru toate ţările participante la PISA 2009 şi PISA 2009 +.

Figura 4.2: Proporţia dintre băieţi şi fete, care au rezultate sub nivelul 2 de competenţă în citire

Nota: Figura cu performanţe la niveluri inferioare ordonate de băieţi. Sursă: Tabelul B.4.7 şi B.4.8 Anexa B † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

Două ţări ies în evidenţă, în special în rândul participanţilor la PISA 2009 +. În Emiratele Arabe Unite procentul de băieţi este de aproape de două ori mai mare (52.9%) decît a fetelor (26.8%) cu competenţă în citire scăzută. Malta,în mod similar, are o valoare disproporţionată de băieţi (48.4%), comparativ cu cel al fetelor (24.4%) la nivelurile inferioare. Această inechitate de gen în rezultatele educaţionale este frecvent observată in ţările participante la PISA. De exemplu, în medie, în ţările OCDE, există un dezechilibru similar dintre băieţi (24.9%) şi fete (12.6%) sub linia de bază de competenţă în citire.

Deşi nu e atât de disproporţionat, dar de remarcat e faptul că în ţările ca Georgia, Republica Moldova, Malaysia şi Mauritius sînt mai mulţi băieţi decât fetele care arată rezultate la nivel de competenţă în citire 1a sau mai jos (23.7%, 19.3%, 18.2% şi 15.8% respectiv).

În discutarea diferenţelor de gen este de remarcat faptul că participanţii la PISA 2009 + au variat considerabil în compoziţia lor de gen în şcoală. În Georgia, Malaysia, Miranda-Venezuela, Republica Moldova, Tamil Nadu-

Fete Băieţi

72

PISA Plus 2009

India şi Himachal Pradesh-India, peste 90% dintre elevii de 15 ani care au participat, şcolile sînt mixte (sex). În contrast, aproximativ două treimi din elevii de 15 de ani din Mauritius şi Emiratele Arabe Unite, şi peste 90% în Malta frecventeze şcolile separate pentru băieţi şi fete.

Este interesant faptul că în timp ce în Himachal Pradesh –India nu există nici o diferenţă între femei şi bărbaţi,semnificativ este că amibele genuri - fetele şi băieţii arată rezultate la cele mai scăzute niveluri de alfabetizare, aproximativ 90% pentru ambele sexe. Cu toate acestea, trebuie de remarcat că, atunci când astfel de proporţii mari sînt comparate, posibilitatea de a face diferenţe mari în aceste proporţii scade.

Diferenţele de gen în alfabetizarea la matematică alfabetizarea la ştiinţe

Descrierea de mai sus a diferenţelor de performanţe a genurilor a examinat diferenţele de performanţă în citire, domeniul major de evaluare a PISA 2009. O concluzie clară pentru performanţa în citire este că fetele au rezultate mai bune decât băieţii în aproape toate ţările sau economiile.

O examinare a diferenţelor de performanţe a genurilor în matematică şi ştiinţă arată o situaţie mult mai complexă. Figurile 4.3 şi 4.4 arată diferenţele dintre rezultatele genurilor la matematică şi ştiinţă, pentru participanţii la PISA 2009 +, şi respective pentru 24 de ţări alese pentru comparaţie, şi media OECD.

Figura 4.3: Diferenţa dintre genuri la matematică

Nota: diferenţele marcate cu verde sînt statistic semnificative Sursă: Tabelul B.4.9 Anexa B † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

Diferenţa dintre genuri (băieţi – fete)

Băieţii au efectuat mai bine

Fetele au efectuat mai bine

73

PISA Plus 2009

Figura 4.4: Diferenţa dintre genuri la ştiinţe

Nota: diferenţele marcate cu verde sînt statistic semnificative Sursă: Tabelul B.4.12 Anexa B † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

În medie, printre ţările OECD, a existat o diferenţă semnificativă în domeniul competenţelor la matematică de 15 puncte PISA, în favoarea băieţilor. Printre ţările PISA 2009 +, băieţii, de asemenea, au avut rezultate in mod semnificativ mai bune decât fetele la matematică în Miranda-Venezuela (17 de puncte), Costa Rica (25 puncte) şi Himachal Pradesh-India (30 puncte). Prin contrast, fetele au rezultate in mod semnificativ mai bune decât băieţii la matematică, în Emiratele Arabe Unite (6 puncte) şi Malta (15 puncte).

În medie, printre ţările OECD, nu au existat diferenţe statistic semnificative în domeniul competenţei la ştiinţe dintre băieţi şi fete. Printre ţările PISA 2009 +, băieţi efectuate in mod semnificativ au avut rezultate mai bine decât fetele la ştiinţe în Himachal Pradesh-India, cu 20 puncte. Fetele arată rezultate semnificativ mai bune decât băieţii în ştiinţe cu o veritate de la 10 la 20 de puncte în Malaysia, India - Tamil Nadu, Mauritius, Republica Moldova şi Georgia. În Emiratele Arabe Unite şi Malta, fetele au depăşit băieţii la ştiinţe cu scorul de mai mult de 30puncte.

O comparaţie interesantă a diferenţelor de gen poate fi făcută între cele două state indiene Himachal Pradesh şi Tamil Nadu. În Himachal Pradesh, India nu a existat nici o diferenţă semnificativă dintre băieţi şi fete la citire, iar băieţii au depăşit fetele la matematică şi ştiinţe, în medie. În Tamil Nadu India-fetele au depăşit băieţii în citire şi ştiinţe, dar nu a existat nici o diferenţă semnificativă la matematică.

Diferenţa dintre genuri (băieţi – fete)

Băieţii au efectuat mai bine

Fetele au efectuat mai bine

74

PISA Plus 2009

Diferenţele de gen în abordările competenţelor de învăţare şi citire

PISA 2009 a măsurat conştientizare elevilor referitor la utilitatea strategiilor de învăţare. În această secţiune este prezentată conştientizarea elevilor a două strategii de învăţare, pe ţară şi după gen, alături de performanţa la citire.

Înţelegerea şi reţinerea unor informaţii este strategia de învăţare examinată în primul rînd. Eficacitatea relativă percepută de elevi a unei o varietăţi de strategii prezentate au fost comparate cu ordonanţa model pentru a construi un indicator de înţelegere şi amintire a unor informaţii. Strategiile prezentate incluse cele considerate relativ eficace, cum ar fi “După citirea textul, eu discut despre conţinutul acesteia cu alte persoane” şi a celor considerate a fi mai limitate pentru învăţare, cum ar fi “Am citit textul cu voce tare pentru o altă persoană”. Anexa C oferă detalii cu privire la construcţia acestui indicator .

Figura 4.5 prezintă relaţia dintre conştientizarea de către elevi a strategiilor eficiente pentru înţelegerea şi reţinerea şi competenţe la citire, după genuri, pentru ţările PISA 2009 +, alături de media OECD.

Precum s-a observat în cadrul PISA 2009, fetele tind să fie mai conştiente decât băieţii de strategiile eficiente pentru a înţelege şi reţine informaţii. După cum arată figura 4.5, această diferenţă dintre sexe este cea mai evidentă în Emiratele Arabe Unite şi Georgia, şi este relativ mică în Miranda-Venezuela, Costa Rica, Tamil Nadu, India şi Himachal Pradesh- India.

Indicatorul de înţelegere şi reţinere a unor informaţii este raportat la setul mediei OECD de 0.0, iar media la citire a OECD este de 493 pentru fete şi 474 pentru băieţi. Figura 4.5, de asemenea, arată, că pentru fiecare participant la PISA 2009 + atît băieţii cît şi fetele sînt, în medie, sub media OECD la citire, şi sub media OECD la conştientizarea strategiilor eficiente pentru a înţelege şi reţine, în cadrul populaţiilor respective cu vîrsta de 15 ani.

Figura 4.5: Asocierea dintre gradul de conştientizare a strategiilor eficiente pentru înţelegere şi reţinere în citire, în funcţie de gen

Sursa: Tabelul B.4.15 Anexa B

Băieţi Fete

75

PISA Plus 2009

Conştientizarea unor strategii eficiente pentru rezumarea informaţiilor este strategia de învăţare examinată într-al doilea rînd. Eficacitatea relativă percepută de elevi a varietăţii strategiilor prezentate a fost comparată cu ordonarea model pentru a construi un indicator de informaţii rezumative. Strategiile incluse sînt considerate relativ eficace, cum ar fi: “Eu verific cu atenţie dacă de fapt cele mai importante idei din text sînt reprezentate în rezumat” iar cele considerate mai limitate pentru învăţare “Eu încerc să copiez cu exactitate cât mai multe propoziţii pe cît e posibil”. Anexa C oferă detalii cu privire la construcţia acestui indicator .

Raportul dintre strategiile eficiente pentru a rezuma informaţiile şi competenţele la citire, în funcţie de gen, este prezentat în Figura 4.6. Din nou, cu media OECD indicatorul set la 0.0, aproape toate ţările participante la PISA 2009 + sînt sub media la citire, sub media de sensibilizare a strategiilor eficiente pentru a rezuma, cît la băieţi atît şi la fete în cadrul populaţiei respective cu vîrsta de 15 ani. Singura excepţie este că fetele din Malta au o conştientizare peste medie a strategiilor eficiente pentru a rezuma.

Ca şi în cazul înţelegerii şi reţinerii informaţiilor, fetele tind să fie mai conştiente de strategiile eficiente pentru a rezuma. În figura 4.6 este ilustrată distanţa pe orizontală între băieţi şi fete din aceeaşi ţară (cu fetele având mai multe valori pozitive pe axa orizontală). Acest lucru este mai vizibil în Malta şi într-o măsură mai mică, în Georgia şi Emiratele Arabe Unite. Figura 4.6 Asocierea dintre gradul de conştientizare a strategiilor eficiente pentru a rezuma şi competenţa la citire, în funcţie de gen

Sursa: Tabelul B.4.16 Anexa B

Atât Figura 4.5, cît şi figura 4.6 arată că populaţia care are rezultate mai bune la citire tinde să prezinte un grad de conştientizare a unor strategii eficiente pentru învăţare. Această corelaţie poate fi, de asemenea, văzută printre ţările participante la PISA 2009 (vezi figura III.1.10 şi III.1.13 OECD 2009c). Corelaţia dintre strategii eficiente

Băieţi Fete

76

PISA Plus 2009

pentru însumarea şi performanţă în lectura este 0,72 în ţară cu nivel mediu. Corelaţia dintre strategii eficiente pentru înţelegere, memorizare şi performanţă în citire este 0,78 în ţară cu nivel mediu. 5

Dar, în timp ce strategiile eficiente pentru învăţare se raportează la performanţă, nu există nici o legătură de cauzalitate stabilită. Conştientizarea strategiilor de învăţare eficientă ar putea duce la o mai bună performanţă în citire, sau ar putea fi faptul că cititorii mai performanţi şi-au dezvoltat strategii mai bune de învăţare în cadrul educaţiei lor. O altă explicaţie este aceea, că potenţialul strategiilor de explicare a fost învăţat, iar elevii mai performanţi au atins acest rezultat meta-cognitiv împreună cu alfabetizarea lor.

Ceea ce este clar însă, este că, dacă gradul de conştientizare a unor strategii eficiente pentru învăţare este considerat un rezultat al învăţării, există o inegalitate în acest rezultat la fiecare gen în parte.

Statutul socio –economic, şcolarizarea şi indexul social În acest modul, accentul este pus pe echitate in rezultate între elevii, care au studiat la diferite şcoli. In special, la construcţia a statutului economic şi cultural PISA vor fi utilizată pentru a examina relaţii complexe între variabile nivelului şcolar şi performanţei în domeniul citirii.

Relaţia între statutul social, economic, cultural şi performanţei în domeniul citirii În PISA 2009 indicatorul statutului social, economic şi cultural era construit (ESCS). Datele, folosite pentru construirea indicatorilor s-au alcătuit din răspunsurile de la un set de itemi, în cadrul evaluării a elevilor. Aceşti itemi includ informaţie despre niveluri de educaţie, ocupaţie, numărul de cărţi în casă, prezenţa a bunurilor culturale în casă şi a altora resurse de educaţie în familie. Explicaţia construcţiei acestor indicatori este prevăzută în Anexa C.

Aceşti indicatori vor fi utilizaţi în modele, prezentate ulterior în acest capitol pentru a arăta suma de variaţie în performanţă care este, în primul rând, legată cu factori sociale, economice şi culturale; şi în al doilea rând, cu factor nivelului şcolar. În centrul atenţiei va fi măsura variaţiei a factorilor dintre şcoală, pentru că aceasta este porţiune de variaţie, care este cea mai influentă după datele măsurate în PISA (efectul variaţiei a factorilor dintre şcoli este prevăzut în Tabelele de la B. 4.17 pînă la B. 4.23 în cadrul Anexei B).

În scopul explorării a efectului de variaţie a factorilor, sînt utilizate mai multe modele de regresie. Aceste modele explică, cît de mult este previzibilă variaţia în performanţă prin diferite seturi de variabile. In cele mai multe dintre modelele folosite în acest capitol, doua niveluri de indicatorii variabili sînt folosiţi: un nivel fiind nivelul elevilor (ex. condiţii socio-economice individuale); şi al doilea nivel fiind nivelul şcolii (de exemplu, gradul persoanei, angajate pe post de conducător).

Primul şi cel mai principal este modelul, care cu toate acestea, este un singur model de nivel care examinează gradul de variaţie în performanţă între şcoli şi în cadrul scolii.

Variaţia în performanţă între şcoli şi în cadrul şcolii

În cadrul unei populaţii de elevi vor exista variaţii în performanţele lor - unii elevi vor prezenta rezultate mai bune decît alţii. Un mod de a privi variaţiile performanţei în cadrul unei populaţii este de a descompune variaţia în două componente: variaţia de performanţă între-şcoli şi variaţia de performanţă în cadrul şcolilor.

Pentru a exemplifica acest concept, la o extremă ipotetică, 100% din variaţie este între-şcoli, caz în care toţi elevii care merg la orice şcoală s-ar realiza exact la fel. Toate variaţia, în acest caz, din rândul populaţiei ar fi asociate cu şcoala, pe care elevii o frecventează.

La cealaltă extremă ipotetică, 100% din variaţie este în interiorul şcolilor. În acest caz, fiecare şcoală ar avea acelaşi nivel mediu de performanţă, indiferent de ce elevii au participat. Toată variaţia în rândul populaţiei ar fi atribuite diferenţelor individuale în cadrul şcolii. 5 Factorul de analiză demonstrează că atât aceste strategii meta-cognitive, cît şi performanţele la citire sînt construcţii separate.

77

PISA Plus 2009

Interacţiunea variaţiilor dintre şi în cadrul şcolii este complexă şi este influenţată de factori cum ar fi: diversitatea culturală şi socio-economică a populaţiei; gruparea elevilor care provin din medii culturale similare socio-economice în şcoli, precum şi specializarea dispoziţiilor curriculum-ului în diferite şcoli (adică academică şi profesională). 6

Precum sa menţionat deja, atunci când se examinează diferenţele între sexe, există o cantitate considerabilă de clustering de gen în şcolile din Mauritius, Emiratele Arabe Unite şi, în special în Malta, cu cea mai mare parte a populaţiei de 15 ani care frecventează şcoli împărţite pe sex. O altă diferenţă între şcoli, care se pot referi la variaţia în performanţă, se referă la schimbările structurale din cadrul sistemelor şcolare care apar frecvent în jurul elevilor cu vârstă 15 ani grupaţi: de obicei, schimbarea de la ciclul secundar inferior spre secundar superior. În Republica Moldova, de exemplu, 50% dintre elevii de 15 de ani au participat în cadrul ciclului secundar inferior, 34% secundar superior şi 16% şcoli cu nivele mixte.

Cu toate acestea, indiferent de complexitate, un mod de a examina capitalul propriu a ofertei educaţionale şi a rezultatelor în cadrul unei societăţi este de a examina măsura în care variaţia în performanţă este asociată cu şcoala pe care elevul o frecventează.

Figura 4.7 arată proporţia relativă a variaţiei performanţei în cadrul populaţiei din fiecare ţară în care este reprezentată între-şcoli. Rezultate pentru participanţii la PISA 2009 +, precum şi ţările alese pentru comparaţie sînt afişate. Cifra este sortata, astfel încât ţările cu cea mai mare variaţie inter şcolară sînt în partea de sus.

După cum se poate observa în figura 4.7, ţările OCDE precum Finlanda şi Estonia, şi participanţii la PISA 2009 + Georgia şi Malaysia au o variaţie relativ mică în performanţă asociată cu şcoala. Cu alte cuvinte, elevii cu diferite abilităţi sînt relativ uniform distribuiţi în şcolile frecventate de către populaţia de 15 ani.

Prin contrast, în ţări ca Chile, Mauritius şi Germania, elevii sînt mai grupaţi în şcolile după capacitatea lor. După cum s-a menţionat mai devreme, această grupare poate apărea dintr-un complex de motive: de la o deciziile în mod deliberat pentru a urmări elevii în fluxuri mai mult sau mai puţin academic, bazate pe atribute, cum ar fi capacitatea de percepţie, la o distribuţie inegală socio-economică a populaţiei în zonele mai prospere şi zonele sărace, deservite de şcolile locale. Cu toate acestea, indiferent de motivul pentru variaţia relativ mare între şcoli, fenomenul de grupare a elevilor în şcoli cu alţi elevi cu alte capacităţii similare există, iar acest lucru este mai răspândit în unele ţări decât în altele.

6 Se recomandă o prudenţă deosebită atunci când se fac comparaţii internaţionale de variaţii dintre şcoli. Definiţia a ceea ce constituie o „şcoala”

nu este întotdeauna clară. De exemplu, unele ţări vor include toate campusurile într-o şcoală cu mai multe campus; alte ţări, nu. Diferenţe similare definiţiei pot să apară în jurul valorii de schimburi multiple sau şcoli cu mai multe niveluri ISCED. În timp ce aceste diferenţe în definiţie nu este foarte relevantă printre ţările participante la PISA 2009 +, ele nu au implicaţii faţă de unii participanţi la PISA 2009

78

PISA Plus 2009

Figura 4.7: Proporţia din totalul variaţiei în performanţă la citire cu variaţie între-şcoli.

Sursă: Tabelul B.4.17 Anexa B † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

Unirea elevilor în grupe de capacitate nu sugerează rezultate a unui învăţământ pentru o populaţie. Cu toate acestea, dovezile din PISA sugerează că sisteme, care doresc să îndeplinească nevoile a elevilor deosebite printr-un nivel ridicat de diferenţierea în instituţii, categorii de niveluri şi clase, nu au reuşit în producerea rezultatelor superioare globale, şi în unele privinţe au performanţă socială mai mică decât media ( OECD 2010d, p. 104). Relaţii dintre statutul economic, social, cultural şi variaţiei a performanţei la citire inter-şcoală

După cum s-a menţionat mai sus, sistemele şcolare din multe ţări demonstrează o proporţie relativ mare a variaţiei performanţei, existente între şcoli. Un fenomen comun este faptul că elevii frecventează şcoli cu elevi din medii socio-economice similare. Uneori, acest lucru se întâmplă ca o consecinţă a practicilor de selecţie, cum ar fi alegerea părinţilor sau urmărirea academică. Alte ori acesta este un factor geografic: gruparea familiilor cu acelaşi statut socio-economic (de exemplu, în suburbiile bogate sau comunităţilor dezavantajate izolate). În acest caz, când elevi frecventează şcoala locală, ei sînt printre alţi elevi din acelaşi statut socio-economic.

Variaţia dintre şcoli, reprezentată de ESCS poate fi estimată prin utilizarea a două modele de regresie performanţele elevilor ca rezultat şi ESCS individuale ale elevilor (primul nivel) şi medie şcolii a ESCS (al doilea nivel) ca variabile explicative.

Aceste rezultate pentru participanţii PISA 2009+ sînt prezentate în prima coloana Tabelului 4.1.

79

PISA Plus 2009

Tabelul 4.1: Proporţia variaţiei la performanţa intre-şcoală reprezentată de ESCS

Ţara sau economia

Proporţia variaţiilor dintre şcoli raportată la performanţe la citire raportate la ESCS %

Tamil Nadu - India‡ 5.2% Malaysia 8.0% Himachal Pradesh - India‡ 7.8% Georgia 10.6% Republica Moldova 13.5% Media OECD 23.6% Emiratele Arabe Unite 23.9% Malta 28.9% Costa Rica 29.3% Miranda - Venezuela† 36.6% Mauritius 37.8% Nota: date ordonate după creşterea proporţiei dintre şcoli după performanţe raportate de ESCS. † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

Tabelul de mai sus prezintă două grupuri distincte ale participanţilor. Pentru un grup, peste 23% din variaţie dintre şcoli este reprezentată de starea economică, socială şi culturală. Acest lucru este în special cazul ţărilor Miranda - Venezuela şi Mauritius. În alt grup al participanţilor, mai puţin de 14% din variaţie dintre şcoli poate fi reprezentată de statutul economic, social şi cultural.

În scopul de a oferi aceste constatări în continuare Figura 4.8 oferă perspectiva proporţiei variaţiei totale în performanţe, care este alcătuită din variaţia interşcolară (corpul complet verde al barei), şi proporţia variaţiei dintre şcoli, care se explică prin ESCS (corpul verde întunecat al barei). Comparaţia dintre Mauritius şi Georgia, de exemplu. În ambele ţări reprezentanţele ESCS aproximativ se referă la jumătate din variaţia interşcolară, iar în Mauritius variaţia interşcolară e de 70% din variaţia totală în timp ce în Georgia variaţia interşcolară este de doar 22% din variaţia totală.

Figura 4.8 Ponderea variaţiei interşcolare reprezentată prin starea economică, social şi culturală. [Exprimată ca procent din variaţia totală în fiecare ţară]

Nota: Figura este ordonată după scăderea proporţiei variaţiei dintre şcoli , cu privire la variaţia totală. Sursă: Tabelul B.4.18 Anexa B † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

Variaţia inter-şcolară calculată pentru ESCS Variaţia inter-şcolară calculată fără ESCS

80

PISA Plus 2009

Profilurile socio – economice şi performanţele la citire O altă modalitate de a examina raporturile între statutul socio-economic şi performanţele la citire este examinarea profilului socio-economic al fiecărui participant PISA 2009 +. Profilul socio-economic acordat de PISA se bazează pe două măsuri: pe indicatorul PISA la statutul economic, social şi cultural (ESCS), şi performanţa totală la citire după scala PISA. Fiecare dintre profilurile prevăzute este compus din trei aspecte ale relaţiilor:

1 relaţia totală între ESCS şi performanţele la citire;

2 relaţia intra-şcolară între ESCS şi performanţele la citire; şi

3 relaţia inter-şcolară între ESCS şi performanţele la citire.

Aceste relaţii sînt examinate cu regresia analizelor folosite de ESCS ca variabile, şi performanţă de la citire ca un rezultat variabil. După cum este observat, scala PISA la citire are indicator mediu a OECD 493 de puncte şi o deviaţie standard de 93 de puncte. Indicatorul ESCS are medie OECD de zero şi o deviaţie standard de 1.

Relaţiile date sînt plasate în Figurile 4.9 – 4.13. Lungimea baremului reflectă rezultatele şi relaţiile intra-şcolare dintre ESCS şi performanţele la citire, care reprezintă 90% din elevi între 5 - 95% din indicatorul ESCS. Lungimea baremului reflectă rezultatele şi relaţiile inter-şcolare dintre ESCS şi performanţele la citire, care reprezintă 90% din medii şcolare în indexul ESCS; adică, aceste şcoli ca s-au plasat între 5 – 95% din media şcolară. Panta este menţionată ca gradientul socio-economic. Gradientul socio-economic este descris în termeni de diferenţă în punctajul scorului la citire a PISA, care poate fi prevăzut de o schimbare de un punct în indicatorul ESCS.

Profilurile socio-economice din Tamil Nadu-India şi Himachal Pradesh-India sînt foarte asemănătoare (Figura 4.9). Ambele populaţii au statut socio-economic scăzut relativ la media OECD. Acest fapt este indicat în mare parte de barem, reprezentând gradientul socio-economi, fiind situat la stînga de zero. Pentru ambele participanţi, exista relaţia generală slabă între elevii cu fond socio-economic şi performanţele la citire: 1 punct de creştere a indicator lui ESCS este asociat cu o creştere a performanţei aproximativ de 15 puncte. Variaţia în cadrul şcolilor a performanţelor la citire, datorită diferenţelor de statut socio-economic este foarte mică şi practic nu există în Tamil Nadu-India. Aceste rezultate arată faptul, că statutul socio-economic nu este un indicator puternic de performanţe la citire în aceste populaţii, măsurat de PISA.

Figura 4.9: Profiluri socio - economice din Tamil Nadu-India şi Himachal Pradesh-India

Mauritius şi Malta au şi asemănări şi diferenţe în profilurile lor socio-economice (Figura 4.10). Populaţia elevilor Maltei este socio-economic mai avantajată faţă de elevii din Mauritius, şi are o medie mai bună în PISA. Însă relaţiile între statutul socio-economic şi performanţele în domeniul citirii pentru aceste ţări sînt foarte asemănătoare, în cadrul şcolilor şi între şcoli. În total, gradientul socio-economic este cu un punct mai jos, faţă de diferenţa în ESCS, atunci cînd prevederea diferenţei în citire pentru ambii participanţi, la nivel individual, constă în 40 puncte.

Inter Intra

81

PISA Plus 2009

Interesant, că punctul de diferenţă în ESCS între şcoli prevede scorul aproximativ de diferenţă de 100 puncte în ambele cazuri. Elevii în şcoli cu avantaje socio-economice arată niveluri de performanţe mult mai bune.

Figura 4.10: Profiluri socio - economice din Mauritius şi Malta

Miranda-Venezuela şi Emiratele Arabe Unite au profiluri socio-economice (Figura 4.11) similare cu cele din Mauritius şi Malta, precum şi gradientele socio-economice intra-şcolare sînt similare. Cu toate acestea, diferenţa importantă este, că în timp ce Miranda-Venezuela şi Emiratele Arabe Unite au indicatorii socio-economici intra-şcolari mai distinctivi decât ceilalţi participanţi PISA 2009, ei totuşi nu sînt atît de extremi, ca şi cei pentru Insulele Mauritius şi Malta. În Miranda-Venezuela, punctul de diferenţă al nivelului şcolar în ESCS prevede scorul de diferenţă 65 de puncte în performanţe la citire. În Emiratele Arabe Unite, punctul de diferenţă al nivelului şcolar în ESCS prevede scorul de diferenţă 78 de puncte în performanţe la citire.

Figura 4.11: Profiluri socio - economice din Emiratele Arabe Unite şi Miranda-Venezuela

Între profilurile socio-economice din Georgia şi Republica Moldova se poate face o comparaţie interesantă (Figura 4.12). Ambii participanţi demonstrează relaţiile moderate dintre ESCS şi performanţele la citire. Moldova are populaţia elevilor mai defavorizată social - economic decât Georgia, dar populaţia are rezultate mai bune. Cu toate acestea, pentru ambii participanţi, punctul de diferenţă în ESCS prevede scorul de diferenţă 30 de puncte în performanţe la citire. Diferenţa principală este că în Moldova un punct de creştere al nivelului şcolar în

Inter Intra

Inter Intra

82

PISA Plus 2009

ESCS prevede scorul de 44 de puncte în creşterea performanţei în domeniul citirii comparativ cu scorul creşterii în Georgia, care constă în 26 de puncte. Conform indicatorilor, în Moldova un punct de creştere al ESCS în cadrul şcolii prezice doar 15 puncte de creştere a performanţei la citire comparativ cu un scor de 24 de puncte a creşterii în Georgia. Aceasta sugerează că legăturile între ESCS şi performanţele la citire a populaţiei sînt similare, în Georgia ele sînt exprimate în cadrul şcolilor, în timp ce în Republica Moldova ele sînt exprimate între şcoli.

Figura 4.12: Profiluri socio - economice din Republica Moldova şi Georgia

Profilurile socio-economie a statului Costa Rica şi Malaysiei (Figura 4.13) sînt similare în multe aspecte cu cele din Georgia şi Republica Moldova, şi fac o comparaţie interesantă. Un punct a diferenţei în ESCS prevede scorul aproximativ de diferenţă 24 de puncte în performanţele totale la citire, care este doar puţin mai mică decît relaţia dintre ESCS şi performanţele la citire observate în Georgia şi Republica Moldova. Gradiente socio-economice intra-şcolare sînt foarte asemănătoare. Costa Rica şi Malaysia au gradiente socio-economice intra-şcolare sînt mai joase decât cele din Republica Moldova şi Georgia.

Datele remarcate reprezintă un număr relativ mare a elevilor din Costa Rica, defavorizaţi socio-economic , cu niveluri mai înalte de performanţă în domeniul citirii.

Figura 4.13: Profiluri socio - economice din Malaysia şi Costa Rica.

Inter Intra

Inter Intra

83

PISA Plus 2009

Relaţiile între politici şcolare, practici, contexte şi performanţe la citire

Această secţiune analizează efectul varietăţii de politici şcolare, practici şi contexte asupra performanţelor elevilor la citire. Pentru a face acest lucru sînt prezentate patru modele separate. Fiecare model este un model cu două nivele de regresie.

Modelele de două niveluri permit ilustrarea gradului în care diferenţele dintre practicile de politică la nivel şcolar şi contextele influenţează diferenţele de performanţă între şcoli găsite. Prezentarea modelelor se concentrează asupra variaţia interşcolare în performanţe.

Precum a fost demonstrat anterior, statutul economice, social şi cultural al nivelului de elev şi şcoală (ESCS) reprezintă o sumă considerabilă de variaţii între şcoli în performanţe. Scopul celor patru modele prezentate în această secţiune este de a clarifica ESCS din punct de vedere a contextelor altor şcoli (politici şi practici) prin prezentarea :

1. proporţiei variaţiilor interşcolare, care este exclusiv reprezentată de ESCS şi de alte variabile demografice ale elevilor;

2. proporţia dintre variaţia interşcolară, care este comun reprezentată de ESCS şi de alte variabile demografice ale elevilor şi politicile / practicile / contextul măsurilor şcolilor în modelele respective;

3. proporţia dintre variaţia interşcolară, care este reprezentată numai de către politicile / practicile / contextul măsurilor şcolilor în modelele respective.

Variabilele socio-economice şi demografice care sînt folosite în fiecare din cele patru modele la nivel de elev sînt: indicatorul PISA a statutului economic, social şi cultural; sexul elevului; pregătirea elevului imigrant; şi utilizarea de către elev a limbii de instruire la domiciliu.

Măsurările socio-economice şi demografice care sînt folosite în fiecare din cele patru modele la nivel de şcoală sînt: media şcolii - indicatorul PISA a statutului economic, social şi cultural; dimensiunea şcolii, precum şi dimensiunea populaţiei şcolare de localitate (pornind de la mediul rural pînă la urban, foarte mare).

Diferite politici, practici în context şcolar sînt incluse în cele patru modele, descrise în subsecţiunile de mai jos. Aceste patru modele, respective au de afacere cu examinarea:7

1. Politicilor de administrare a şcolilor şi contextul;

2. Evaluarea şcolară şi responsabilitatea politicilor şi practicilor;

3. Practicile şi contextele care caracterizează mediul global de învăţare, cum ar fi relaţia elev / profesor, stilurile de predare şi aşteptările elevilor de a atinge standarde academice înalte; şi

4. Politicile şi practicile în jurul valorii de investiţie a resurselor educaţionale în cadrul şcolii, precum şi factorii contextuali legaţi de investiţiile educaţionale (cum ar fi durata educaţiei pre-primare primită de către elev)

Administrarea şcolii

Patru componente sînt utilizate în explorarea efectului de administrare a şcolii cu referire la performanţele elevilor la citire. În primul rând, vorbim despre indicatorul de responsabilitate şcolară pentru măsurarea Curriculumului şi Evaluării, gradului în care o şcoală îşi poate exercita autonomia în oferirea de cursuri, determinarea conţinutului de curs şi a manualelor care urmează să fie utilizate, precum şi stabilirea politicilor de evaluare a elevilor.

Într-al doilea rând, un indicator de responsabilitate şcolară este alocarea resurselor, măsurarea gradului în care o şcoală poate exercita autonomia în selectarea şi menţinerea cadrelor didactice, stabilirea salariilor de start şi ulterioare a cadrelor didactice, precum şi formarea şi alocarea bugetului şcolii.

7Vezi " Modele de regresie a două nivele " în Anexa A.

84

PISA Plus 2009

În al treilea rând, măsura în care şcoala concurează pentru elevi cu alte şcoli din zonă. Cu alte cuvinte, posibilitatea de a alege şcoala de către părinţi.

În cele din urmă, un indicator al tipului şcolii. Acest indicator este construit prin combinarea unei clasificări a şcolii ca fiind publică sau privată, precum şi proporţia de finanţare de bază primită de la agenţiile guvernamentale. O şcoală publică este definită în PISA ca una, care este gestionată în mod direct sau indirect, de către o comisie a autorităţii publice din domeniul învăţământului, agenţie guvernamentală, care este reglementată sau numită de către guvern sau aleasă de către ramura publică. O şcoală independentă privată este clasificată ca una care nu este gestionată de către o agenţie guvernamentală şi primeşte mai puţin de 50% din fondurile sale de bază de la agenţiile guvernamentale.

Tabelul 4.2 prezintă proporţiile relative ale variaţiei interşcolare explicate exclusiv şi în comun de către elev şi de factorii socio-economici şi demografici ale şcolii, factorii de administrare şcolară, pentru participanţii la PISA 2009 +, alături de media OECD.

În concordanţă cu alte ţări participante la PISA 2009, foarte puţine din variaţiile interşcolare pot fi explicate numai prin factorii de administrare şcolară. Cu toate acestea, administrarea şcolară şi ESCS sînt interdependente în diferite moduri în toate ţările. De exemplu, în Miranda-Venezuela peste 40% din variaţia interşcolară poate fi explicată prin diferenţele în politicile de administrare şcolară, fie pe cont propriu fie împreună cu factorii socio-economici şi demografici, în timp ce în Malaysia şi Republica Moldova diferenţele în administrarea şcolară între şcoli, practic nimic nu contribuie la prevederea diferenţelor în performanţă la citire între şcoli.

Tabelul 4.2: Variaţia interşcolară a performanţei la citire explicată prin factorii socio-economici şi de administrare şcolară

Ţara sau economia

Proporţia variaţiei interşcolare Exclusiv reprezentată de elev şi de factorii socio-

economici şi demograficii ai şcolii (%)

În comun reprezentată de administrarea şcolară, de elev, de factorii socio-economici şi

demograficii ai şcolii (%)

Exclusiv reprezentată de factorii de administrare şcolară (%)

Costa Rica 47 11 4 Georgia 25 22 7 Himachal Pradesh - India‡ 23 14 10 Malaysia 50 1 3 Malta 41 24 6 Mauritius 66 8 6 Miranda - Venezuela† 38 37 4 Republica Moldova 46 3 1 Tamil Nadu - India 30 9 6 Emiratele Arabe Unite 50 16 1 Media OECD 51 13 3 † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. Figura 4.14 ilustrează aceste constatări, alături de ţările alese pentru comparaţie, cu perspectiva ulterioară, că suma variaţiei explicate este exprimată ca procent din variaţia totală a performanţelor la citire în cadrul ţării. Această perspectivă demonstrează, de exemplu, că în timp ce 29% din variaţia interşcolară este explicată fie exclusiv sau în comun de către factorii de administrare şcolară în Georgia, acest fapt contează foarte puţin în variaţia totală în performanţă la citire (aproximativ 7%). Malta si Miranda-Venezuela se disting substanţial în variaţiile proporţiilor totale în performanţe la citire, acordate după administrarea factorilor şcolare exclusiv sau împreună cu ESCS: 17% şi 21% respectiv.

85

PISA Plus 2009

Figura 4.14: Cum administrarea şcolară se raportează la performanţele la citire


Tabelul 4.3 arată relaţiile semnificative între factorii de administrare din fiecare şcoală şi performanţele la citire, după compunere fonului demografic de elevi şi şcoli. Ea arată, de exemplu, că după toate calculele factorilor socio-economici, demografici şi altora factori de administrare şcolară, Georgia este unicul participant PISA 2009+ unde prognoza de performanţe la citire în privinţa şcolarizării private poate fi pozitivă si semnificativă.

Variaţia dintre școli

Exprimată în procente din variaţia totală de performanţe la citire în ţară

Reprezentate numai după rezultatele socio-economice si demografice a elevilor şi şcolilor

Reprezentate împreună cu elevi și şcoli cu fondul socio-economic şi demografic și de administraţie şcolară Reprezentat numai de administraţia şcolară Diferenţa din unul dintre factorii menţionaţi mai sus

86

PISA Plus 2009

Tabelul 4.3: Relaţiile semnificative între administrare şcolară şi performanţă la citire.

Factor de administrare şcolară

Relaţiile negative cu performanţă la citire, după factori socio-economici şi demografici reprezentaţi

Relaţiile pozitive cu performanţe la citire, după factori socio-economici şi demografici reprezentaţi

Şcoala responsabilă de curriculum şi evaluare

Tamil Nadu-India Malta

Şcoala responsabilă de alocarea resurselor

Malta, Mauritius, Malaysia Himachal Pradesh-India

Şcoala, care concurează în acest domeniul cu alţi elevi

Mauritius

Şcoala privată Georgia

Evaluare şcolară şi politicile şi practicile de responsabilitate

Mai multe măsuri au fost incluse în modelul de la nivelul şcolii utilizat pentru a examina efectul de evaluare a şcolii şi a politicilor de responsabilitate împreună cu elevii şi caracteristicile socio-economice şi demografice la nivel de şcoală. Aceste măsuri au fost:

• Utilizarea testelor standardizate; • Utilizarea datelor privind realizarea pentru a monitoriza progresele înregistrate de şcoli de-a lungul

timpului; • Utilizarea datelor privind realizarea în luarea deciziilor cu privire la dezvoltarea curriculară; • Utilizarea datelor privind realizarea pentru a compara rezultatele cu cele din alte şcoli; • Utilizarea datelor privind realizarea pentru a furniza informaţii părinţilor cu privire la performanţele

elevilor în raport cu cele naţionale sau regionale de referinţă; • Furnizarea informaţiilor părinţilor cu privire la performanţa relativă a elevilor faţă de alţi elevi în cadrul

şcolii; • Postarea publica a datelor cu privire la realizări; • Utilizarea datelor privind realizarea pentru a decide alocarea resurselor pentru instruire; • Utilizarea datelor privind realizarea de către autorităţile administrative pentru monitorizare; • Utilizarea datelor privind realizarea pentru a monitoriza cadrele didactice; şi • Monitorizarea performanţelor cadrelor didactice prin examinarea internă şi cea a experţilor.

Figura 4.15 prezintă proporţiile relative ale variaţiei interşcolare explicate exclusiv şi în comun de către factorii demografici elev şi şcoală, precum factorilor de evaluare şi responsabilitate şcolară, pentru participanţii PISA 2009 +, precum şi ţările alese pentru comparaţie în paralel cu media OECD. Cifra afişează aceste efecte, ca proporţie din variaţia totală în performanţe din fiecare ţară (adică lungimea barei verzi în întregime este proporţia din variaţia totală în performanţe la citire, care este variaţia interşcolară).

Precum e cu factorii ce ţin de administraţia şcolară, politicile de evaluare şi responsabilitatea tind să ia în considerare puţin din variaţia interşcolară de sine stătătoare. O excepţie de la acest lucru este Himachal Pradesh-India, unde 19% dintre variaţia şcolară a fost reprezentată de politicile de evaluare şi de responsabilitate. Printre alte ţări participante la PISA 2009 + această proporţie a variat de la 12% în Tamil Nadu-India până la 2% în Costa Rica.

Prezintă interes o comparaţie dintre Malta şi Mauritius. În Malta 10% din variaţia interşcolară poate fi explicată numai printr-o evaluare şcolară şi a politicilor de responsabilitate, dar numai 1% poate fi explicat prin aceste politici, împreună cu factorii socio-economici şi demografici. În Mauritius, aceste proporţii sînt de 3% şi, respectiv, 16%, indicând faptul că evaluarea şi responsabilitatea sînt mai corelate cu factorii socio-economici în Mauritius decât în Malta.

87

PISA Plus 2009

În toate cazurile, corelaţia dintre şcoală şi evaluare a politicilor de responsabilitate şi de performanţă la citire este pozitivă. Şcolile care conţin mai mulţi elevi avantajaţi utilizează mai multe practici de evaluare şi de responsabilitate descrise mai sus

Figura 4.15: Cum evaluarea şcolară şi politicile de responsabilizare sînt legate de performanţe la citire

Sursă: Tabelul B.4.21 Anexa B † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. Tabelul 4.4 arată relaţiile semnificative între evaluare în fiecare şcoală, factorii de responsabilitate şi performanţe la citire, după determinarea fonului demografic de elevi şi şcoli. Ca şi cu factori de administrare şcolară, există numeroase variabilităţi printre participanţi PISA 2009+ în aceste relaţiile între nivele şcolare, în legătură cu performanţele în domeniul citirii.




Reprezentate împreună cu elevi și şcoli cu fondul socio-economic şi demografic și de administraţie şcolară

Reprezentat numai de administraţia şcolară Diferenţa din unul dintre factorii menţionaţi mai sus

88

PISA Plus 2009

Table 4.4: Relaţiile semnificative între evaluare şcolară, responsabilitate şi performanţe la citire.

Factor de evaluare şi responsabilitate

Relaţiile negative cu performanţe la citire, după factori socio-economice şi demografici reprezentaţi

Relaţiile pozitive cu performanţe la citire, după factori socio-economice şi demografice reprezentaţi

Utilizarea testelor standardizate Utilizarea datelor reuşitei la monitorizarea progresului şcolar de-a lungul timpului

Moldova, Malaysia, Tamil Nadu–India şi

Emiratele Arabe Unite

Utilizarea evaluărilor în îmbunătăţirea instruirii sau curriculumului

Tamil Nadu–India, Emiratele Arabe Unite Moldova, Mauritius

Utilizarea datelor reuşitei pentru a compara rezultatele cu cele din alte şcoli

Malta

Utilizarea datelor reuşitei pentru a furniza informaţii părinţilor despre performanţele elevilor, relativ scării de nivel naţional sau regional

Malta, Himachal Pradesh-India Moldova

Furnizarea informaţiei părinţilor despre performanţele elevilor faţă de alţi elevi din cadrul şcolii

Himachal Pradesh-India Moldova

Postarea publică a datelor reuşitei Mauritius

Utilizarea datelor reuşitei pentru a decide alocarea resurselor pentru instruire

Moldova

Utilizarea datelor reuşitei de către autorităţile administrative pentru monitorizare

Himachal Pradesh-India

Utilizarea datelor reuşitei pentru a monitoriza cadrele didactice

Moldova

Monitorizarea performanţelor cadrelor didactice prin examinarea internă şi cea experţilor

Malaysia, Emiratele Arabe Unite

Mediul de învăţare

Această secţiune analizează proporţia variaţiei interşcolare în performanţe la citire reprezentată pe fundalul demografic şi socio-economic şi mediul de învăţare a elevilor.

La nivelul elevilor modelul include următoarele component:

• Relaţia elev /profesor; • Climatul disciplinei; şi • Stimularea elevilor de către profesori în implicarea în citire şi abilităţi de citire.

Măsurările pentru aceste component au derivate din itemii din chestionarele elevilor.

La nivel de şcoală modelul include următoarele componente:

• Relaţia elev/profesor (media pe şcoală); • Climatul disciplinei(media pe şcoală) • Factori care afectează climatul şcolar raportaţi la elevi; • Factori care afectează climatul şcolar raportaţi la profesori;

89

PISA Plus 2009

• Stimularea elevilor de către profesori în implicarea în citire şi abilităţi de citire (media pe şcoală) • Încrederea părinţilor că şcoala stabileşte standarde academice înalte; şi • Implicarea directorului în rolurile de lider.

Figura 4.16 demonstrează proporţiile între variaţia interşcolară reprezentată de factorii socio-economici şi mediul de învăţare, exprimate ca procent din variaţia totală pe fiecare ţară.

Pentru toţi participanţii PISA 2009 +, cu excepţia Georgiei şi Emiratelor Arabe Unite, mediul de învăţare pentru cele mai multe dintre variaţiile şcolare, sînt fie exclusiv sau în comun cu factorii raportaţi la elevi şi şcoală în termen socio-economic şi demografic, din cele trei politici şi modele practice şcolare examinate până în prezent. Malta iese în evidenţă cu 56% din variaţia interşcolară explicată exclusiv sau în comun de către mediu de învăţare.

Figura 4.16: Modului în care mediul de învăţare a şcolii este legat de performanţa la citire







90

PISA Plus 2009

Tabelul 4.5 arată relaţiile semnificative între fiecare factor al mediului de învăţare şi performanţele la citire, după determinarea fonului demografic de elevi şi şcoli. Şi din nou, există numeroase variabilităţi printre participanţi PISA 2009+ în aceste relaţiile între nivele şcolare, în legătură cu performanţele în domeniul citirii. Dar acest fapt remarcă, că relaţiile pozitive elev – profesor şi climatul disciplinar, aşa cum raportă elevii, prezice îmbunătăţirea în performante la citire printre mai mulţi participanţi PISA 2009+.

Tabelul 4.5: Relaţiile semnificative a mediului de învăţare inter-şcolar şi performanţei la citire

Factor mediului de învăţare

Relaţiile negative cu performanţe la citire, după factori socio-economici şi demografici reprezentaţi


Relaţii profesor - elev

Georgia, Republica Moldova, Malta, Mauritius, Malaysia, Himachal Pradesh-India,Tamil Nadu-India, Emiratele Arabe Unite

Climatul disciplinar

Costa Rica, Georgia, Moldova, Malta, Mauritius, Malaysia, Himachal Pradesh-India, Tamil

Nadu-India, Emiratele Arabe Unite

Elevi stimulate de profesori pentru necesitate citirii Georgia, Moldova, Malta, Mauritius,

Malaysia Relaţii profesor - elev (media pe şcoală) Miranda-Venezuela Malaysia, Himachal Pradesh-India,

Tamil Nadu-India Climatul disciplinar (media pe şcoală) Georgia, Mauritius, Malaysia,

Tamil Nadu-India Factori, care afectează climatul şcolar, raportaţi la elevi Malta, Miranda-Venezuela

Factori, care afectează climatul şcolar, raportaţi la profesori Malta

Stimularea elevilor de către profesori în implicarea în citire (media pe şcoală)

Mauritius Georgia, Moldova

Încrederea părinţilor că şcoala stabileşte standarde academice înalte

Tamil Nadu-India Malta, Malaysia

Implicarea directorului în rolurile de lider.

Resurse investite în educaţie

Al patrulea model examinat în această secţiune dezvăluie proporţii relative inter-şcolare a variaţiei performanţei în citire, reprezentate de fondul factorilor demografice, socio-economice, şi resurselor investite în educaţie.

Acest model include mărimea clasei la nivel de elev şi următoarele 11 componente de măsurare a resurselor investite în educaţie, toate la nivel de şcoală:

• Timpul alocat învăţării în timpul lecţiilor pentru limba de predare (arta limbilor, literatura) • Timpul alocat învăţării în timpul lecţiilor pentru matematică şi ştiinţe • Proporţia elevilor ce participă la programe de îmbogăţire după ore • Proporţia elevilor care frecventează programe de remediere după ore • Proporţia elevilor care au urmat programe pre-primare timp de un an sau mai puţin • Proporţia elevilor care au urmat programe pre-primare pe parcurs a mai mult de un an • Mărimea medie a clasei în cadrul şcolii • Indicatorul utilizării de către elevi a bibliotecii • Indicatorul activităţilor extra-curriculare • Indicatorul lipsei cadrelor didactice (precum acesta e raportat de către directori) • Indicatorul resurselor educaţionale în cadrul şcolii

91

PISA Plus 2009

Figura 4.17 prezintă proporţiile variaţiei interşcolare explicate de factorii socio-economici şi resursele investite în educaţie, exprimate ca procent din variaţia totală din fiecare ţară.

Este surprinzător faptul că din cele patru modele de nivel de şcoală examinate în această secţiune, resursele investite în educaţie în general se referă la variaţia interşcolară în performanţe la citire, fie exclusiv sau în comun cu factorii raportaţi la elevi şi socio-economici şi demografici aferenţi şcolii. În Miranda-Venezuela, Mauritius, Emiratele Arabe Unite şi Costa Rica proporţiile variaţiei interşcolare explicate de resursele şcolii, fie exclusiv sau în comun cu ESCS, sînt peste 60%. În Georgia, Himachal Pradesh-India, Malaysia şi Malta, proporţiile sînt 50% sau mai mult.

Trebuie remarcat, că o mare parte a variaţiei explicate prin resursele şcolii sînt explicate în comun cu factorii socio-economici şi demografici, ceea ce sugerează faptul că aceşti factori sînt destul de puternic corelaţi. Acest lucru nu este surprinzător, dat fiind că este probabil ca unele dintre măsurile care stau la baza resurselor şcolare sînt la rândul lor foarte legaţi de factorii socio-economici, cum ar fi participarea la învăţământul preşcolar, oferta şcolii a activităţilor extra-curriculare, şi a resurselor educaţionale în cadrul şcolii.

Figura 4.17: Modul în care resursele şcolare sînt legate de mediul de citire





Reprezentate împreună cu elevi și şcoli cu fondul socio-economic şi demografic și de administraţie şcolară Reprezentat numai de administraţia şcolară Diferenţa din unul dintre factorii menţionaţi mai sus

92

PISA Plus 2009

Tabelul 4.6 arată relaţiile semnificative între resursele investite în educaţie şi performanţele la citire, după determinarea fonului demografic de elevi şi şcoli. Ca şi pentru toate celelalte modele nivelurilor şcolare, aici există numeroase variabilităţi printre participanţi PISA 2009+ în aceste relaţiile între nivele şcolare, în legătură cu performanţele în domeniul citirii.

Tabelul 4.6: Relaţiile semnificative între resursele investite în educaţie şi performanţe la citire

Factor mediului de învăţare

Relaţiile negative cu performanţe la citire, după factori socio-economici şi demografici reprezentaţi


Timpul alocat învăţării în timpul lecţiilor pentru limba de predare (arta limbilor, literatura)

Mauritius, Tamil Nadu–India, Emiratele Arabe Unite

Georgia, Moldova

Timpul alocat învăţării în timpul lecţiilor pentru matematică şi ştiinţe Costa Rica, Tamil Nadu–India,

Emiratele Arabe Unite Proporţia elevilor ce participă la programe de îmbogăţire după ore Emiratele Arabe Unite Mauritius, Miranda–Venezuela

Proporţia elevilor care frecventează programe de remediere după ore

Malaysia, Himachal Pradesh–India, Miranda–Venezuela

Proporţia elevilor care au urmat programe pre-primare timp de un an sau mai puţin

Proporţia elevilor care au urmat programe pre-primare mai mult de un an

Georgia, Malta

Mărimea medie a clasei în cadrul şcolii Georgia Costa Rica, Malta

Indicatorul utilizării de către elevi a bibliotecii Moldova Tamil Nadu–India, Emiratele Arabe Unite

Indicatorul activităţilor extra-curriculare Costa Rica, Mauritius, Emiratele Arabe

Unite Indicatorul lipsei cadrelor didactice (precum acesta e raportat de către directori)

Indicatorul resurselor educaţionale în cadrul şcolii Malaysia

Interdependenţa factorilor nivelului şcolar

Patru grupe de factori nivelului şcolar alături de demografia elevilor şi scolii au fost examinate în secţiune aceasta. Să recapitulăm aceste grupe de factori:

1. politicile de administrare a şcolilor şi contextul;

2. evaluarea şcolară şi responsabilitatea politicilor şi practicilor;

3. practicile şi contextele care caracterizează mediul global de învăţare, şi

4. investiţiile resurselor educaţionale în cadrul şcolii, ce includ factorii contextuali legaţi de investiţiile educaţionale, cum ar fi durata educaţiei pre-primare primită de către elev.

Acestea sînt patru seturi de factori calculate pentru diverse proporţii de variaţie inter-şcolară în performanţe la citire. Dar trebuie remarcat faptul, că nu exista un efect cumulativ în aceste patru domenii. Şi asta pentru că factori nivelelor şcolare nu sînt independente. Şcolile private pot avea diferite medii de învăţare faţă de şcolile publice. Şcoli cu o mare priză socio-economică au resurse educaţionale mai mari. Responsabilitatea şi metodele de evaluarea adesea se diferă în şcoli cu administrări diferite a mediului.

Separarea politicilor nivelului şcolar în patru modele distincte permite interpretarea mai bună a modelului şi fiecărui factor în cadrul modelului. Pentru a ilustra interdependenţă aceasta dintre cele patru modele, poate fi

93

PISA Plus 2009

examinat un model suprem - unul care incorporează toţi factori din toate cele patru modele. Figura 4.18 afişează rezultatele din acest model suprem.

Figura 4.18: Cum elevii şi caracteristicile şcolare sînt legate de performanţele la citire.

Sursă: Tabelul B.4.24 Anexa B † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. Modelul suprem dezvăluie că, pentru toţi participanţii PISA 2009 şi PISA 2009+, factorii conjuncturali măsuraţi în toate cele patru modele lămuresc majoritatea variaţiilor de performanţe la citire dintre şcoli. Printre ţările PISA 2009+, această gamă este de la 76% la 98% (pentru detalii vezi Tabelul 4.7).






94

PISA Plus 2009

Tabelul 4.7: Proporţia variaţiei inter-şcolare reprezentate de factori individuali şi conjuncturali a nivelului şcolar, măsurată în modele PISA

Ţara sau economia

Proporţia variaţiei inter-şcolare reprezentate de factori individuali şi conjuncturali a nivelului şcolar (%)

Costa Rica 88 Georgia 77 Himachal Pradesh - India‡ 89 Malaysia 77 Malta 98 Mauritius 94 Miranda - Venezuela† 93 Republica Moldova 76 Tamil Nadu - India 76 Emiratele Arabe Unite 84 † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. Secţiunea aceasta a examinat mulţi factori ale nivelului şcolar. Printre ţările şi economiile PISA 2009 şi PISA 2009+ asociaţia factorilor nivelului şcolar cu performanţele la citire este variabilă. În general, cu toate acestea, în timp ce factorii nivelului şcolar, calculaţi într-o proporţie considerabilă de variaţii inter-şcolare în performanţe la citire, mai mulţi dinte aceştia sînt asociaţi cu factori socio-economice şi demografice. Aceasta sugerează, că politicile în jurul administrării, responsabilităţii, investiţiilor de resurse educaţionale şi mediului global de învăţare sînt influenţate de prize sociale şi demografice a şcolii. Şcolile, care au elevi cu o mai bună stare socio-economică tind să fie mai autonome în deciziile despre Curriculum, să folosească cercetări obţinute pentru monitorizarea rezultatelor, au mai bune relaţiile între elevi şi profesori, pot să utilizeze mai multe resurse educaţionale şi elevii, care frecvenţă aceste şcoli au rezultate educaţionale mai bune.

Profilurile cititorilor

Această secţiune explorează noţiunea de profil al cititorului, precum el este utilizat în PISA 2009. Elevilor le-au fost atribuite mai multe profiluri de cititor în baza auto-raportării la întrebări pe două dimensiuni

1. Strategii de învăţare eficientă

2. Frecvenţa citirii a unui şir de material

Elevii cu un nivel ridicat al strategiilor de învăţare eficiente au fost clasificaţi drept cititori “profunzi”, în timp ce cei cu un nivel scăzut al strategiilor de învăţare au fost clasificaţi ca cititori ”superficiali”.

Suplementar, elevii care au indicat că citesc o serie de materiale în mod regulat au fost clasificaţi drept cititori „cu un orizont larg”; cei care au indicat că citesc numai reviste sau ziare în mod regulat au fost clasificaţi drept cititori „cu orizont îngust”; iar cei care au indicat că nu au citit nici un material în mod regulat au fost clasificaţi ca fiind cititori „foarte restrânşi”.

Combinarea răspunsurilor cu privire la aceste două dimensiuni duce la şase profiluri de cititori, prezentaţi pe scurt în tabelul 4.8.

Tabelul 4.8: Profilurile cititorilor

Nu citeşte regulat nici un material

Regulat citeşte ziare şi reviste

Regulat citeşte toate materialele

Nivelurile scăzute ale strategiilor de învăţare eficiente

Cititori superficiali şi foarte restrînşi

Cititori superficiali cu orizont îngust

Cititori superficiali cu orizont larg

Nivelurile înalte ale strategiilor de învăţare eficiente

Cititori profunzi şi foarte restrînşi

Cititori profunzi cu orizont îngust

Cititori profunzi cu orizont larg

95

PISA Plus 2009

Profilurile cititorilor şi performanţele la citire

Printre ţările OCDE există diferenţe clare de performanţe la citire asociate cu profilurile cititorilor. Cititorii profunzi au performanţe mai bune decât cititori superficiali; iar cititorii pe scară largă au performanţe mai bune decât cititori extrem de restrînşi.

Tabelul 4.9 prezintă proporţia elevilor cu vîrsta 15 ani, atribuiţi fiecărui profil al cititorilor, împreună cu performanţa lor la citire, pentru participanţii la PISA 2009 +. Media OCDE este inclusă în scopuri comparative.

Tabelul 4.9: Proporţia elevilor conform profilurilor cititorului şi performanţelor la citire

Ţara sau economia

Cititori profunzi cu orizont larg

Cititori profunzi cu orizont îngust

Cititori profunzi şi foarte restrînşi



Cititori superficiali şi foarte restrînşi

% Scorul % Scorul % Scorul % Scorul % Scorul % Scorul Costa Rica 17 468 21 468 24 456 10 401 12 422 15 403 Georgia 23 414 11 376 18 380 21 367 10 366 17 345 Himachal Pradesh-India‡ 32 321 16 327 18 317 18 311 7 319 9 296 Moldova 24 416 15 405 25 394 13 369 7 367 15 348 Malta 25 509 14 450 28 441 8 422 8 393 16 382 Mauritius 37 445 21 426 9 393 14 368 12 359 6 316 Malaysia 37 443 14 433 13 408 17 395 9 375 9 350 Miranda-Venezuela† 23 447 20 434 23 446 11 386 11 393 12 395 Tamil Nadu-India‡ 13 360 10 366 14 321 22 336 17 342 23 313 Emiratele Arabe Unite 23 478 22 450 17 434 14 395 13 402 11 378 OECD 19 546 25 506 29 504 4 462 10 440 13 427 † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

De notat este faptul că mai mult de 30% dintre elevii din Himachal Pradesh–India, Mauritius şi Malaysia sînt raportaţi la grupul cititorilor profunzi şi cu orizont larg de citire. Nici o ţară OECD nu a avut asemenea proporţii a elevilor în această categorie, decît cîteva ţări partenere. Acestea fiind Albania, Peru, Federaţia Rusă, Shanghai-China şi Singapore.

De asemenea, notabile sînt proporţiile mici ale elevilor în Mauritius, Himachal Pradesh-India şi Malaysia care au fost raportaţi la cititori superficiali şi foarte restrînşi. Dintre ţările OECD, numai Austria, Estonia, Franţa, Japonia, Norvegia şi Elveţia au avut proporţii similare scăzute a elevilor raportaţi la acest profil.

Profilurile cititorilor, diferenţa după genuri, statutul economic şi social

Obiceiurile diferite de citire nu sînt uniform raportate la populaţia de 15 ani. Pentru a ilustra acest lucru, în această secţiune este prezentată analiza profilelor cititorului după gen, iar apoi după statut socio-economic.

Tabelul 4.10 prezintă proporţia elevilor de 15 ani raportaţi la fiecare profil de cititor, după gen, pentru ţările participante la PISA 2009 +.

96

PISA Plus 2009

Tabelul 4.10 Proporţia băieţilor şi fetelor la fiecare profil al cititorului

Ţara sau economia

Profunzi cu orizont larg

(%)

Profunzi cu orizont îngust

(%)

Profunzi, foarte restrînşi

(%)

Superficial cu orizont larg

(%)

Superficiali profunzi

(%)

Superficial, foarte

restrînşi(%) Băieţi Fete Băieţi Fete Băieţi Fete Băieţi Fete Băieţi Fete Băieţi Fete

Costa Rica 12 22 21 22 27 21 8 11 13 11 18 13 Georgia 18 28 11 11 20 16 19 23 11 9 21 13 Himachal Pradesh-India‡ 31 33 16 16 17 19 18 18 8 6 10 7 Moldova 28 45 18 11 14 12 17 18 12 6 11 8 Malta 17 33 14 14 31 26 8 8 9 7 21 12 Mauritius 31 44 23 19 10 8 13 15 14 10 8 4 Malaysia 17 28 20 20 28 20 9 12 11 12 14 10 Miranda-Venezuela† 17 32 14 16 30 20 11 15 7 7 21 10 Tamil Nadu-India‡ 12 13 10 11 15 14 20 25 20 15 24 23 Emiratele Arabe Unite 17 30 23 20 17 16 13 15 16 11 14 8 OECD 12 22 21 22 27 21 8 11 13 11 18 13 † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. Figura 4.19 ilustrează proporţia băieţilor şi fetelor care raportează citirea profundă şi un orizont larg sau profundă şi orizont îngust al citirii printre ţările participante la PISA 2009 +.

Figura 4.19: Cititori profunzi şi cu orizont larg sau profunzi cu orizont îngust, după genuri

Sursă: Tabelul B.4.27 Anexa B † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. Există o tendinţă clară pentru ca mai multe fete decât băieţi să fie raportaţi ca avînd obiceiuri pozitive de citire în cadrul fiecărei ţări. Această constatare a fost făcută, de asemenea, printre participanţii la PISA 2009. Cele mai mari decalaje dintre fete şi băieţi în proporţia cititorilor profunzi cu orizont larg sau îngust, printre ţările PISA 2009 + au fost găsite în Republica Moldova şi Malta, cu diferenţe de 17% şi 16%, respectiv. În schimb, în Tamil

Fete

Băieţi

97

PISA Plus 2009

Nadu – India şi Himachal Pradesh–India proporţiile băieţilor sau fetelor care au fost clasificaţi ca cititori profunzi cu orizont larg sau îngust diferă doar cu 1% şi 2%, respectiv.

O altă observaţie este aceea că mai multă subpopulaţie socio-economic avantajată are tendinţa să se raporteze la cititori mai profunzi cu orizont larg sau îngust. Acest lucru este ilustrat în figura 4.20 care arată proporţia elevilor care sînt cititori profunzi cu orizont larg sau îngust şi care se află în partea superioară a cuartilei aferente indicator lui statutului economic, social şi cultural PISA (CECO), alături de proporţia din cuartilele inferioare aferente ( aceştia sînt atribuiţi elevilor avantajaţi şi dezavantajaţi, respectiv).

Figura 4.20: Proporţia elevilor social-economic avantajaţi şi dezavantajaţi care sînt cititori profunzi cu orizont larg sau profunzi cu orizont îngust

Sursă: Tabelul B.4.29 şi B.4.32 Anexa B † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

Printre participanţii la PISA 2009+, decalajul socio-economic în obiceiurile de citire pozitivă este cel mai vizibil în Mauritius (22%). Printre ţările OECD Belgia, Olanda, Spania şi Elveţia au raportat un decalaj similar socioeconomic la fel de mare ca printre partenerii din Bulgaria, Liechtenstein şi Taipei-China. Coreea a fost unica ţară avînd cel mai înalt decalaj socio-economic de 32%

Acest decalaj este, de asemenea considerabil în Costa Rica, Malta, Emiratele Arabe Unite şi Malaysia toate avînd cel puţin 16% mai mulţi elevi avantajaţi decît dezavantajaţi care au raportat obiceiuri pozitive de citire.

În Miranda–Venezuela şi Himachal Pradesh–India, diferenţa în obiceiurile pozitive de citire între elevii avantajaţi şi dezavantajaţi a fost mai mici, fiind de 5% şi 9%, respectiv. Irlanda, Qatar, Federaţia Rusă şi Trinidad şi Tobago, care au raportat diferenţe socioeconomice la fel de mici.

Elevi avantajaţi

Elevi dezavantajaţi

98

PISA Plus 2009

99

PISA Plus 2009

OECD (2009). PISA 2009: Evaluarea cadru-cheia a competenţelor în citire, matematică şi ştiinţe. Paris: OECD.

Structura evaluării este luată de pe: http://www.oecd.org/document/44/0,3746,en_2649_35845621_44455276_1_1_1_1,00.html

OECD (2010a). PISA 2009 Results: What students know and can do: Student Performance in Reading, Mathematics and Science. (Vol. 1). Paris: OECD.

OECD (2010b). PISA 2009 Results: Overcoming Social Background: Equity in Learning Opportunities and Outcomes. (Vol. 2). Paris: OECD.

OECD (2010c) PISA 2009 Results: Learning to Learn: Student Engagement, Strategies and Practices, examines 15-year-olds' motivation, their engagement with reading and their use of effective learning strategies. (Vol. 3). Paris: OECD.

OECD (2010d) PISA 2009 Results: What Makes a School Successful?: Resources, Policies and Practices, examines how human, financial and material resources, and education policies and practices shape learning outcomes. (Vol. 4). Paris: OECD.

OECD (2011) PISA 2009 Results: Students On Line: Digital Technologies and Performance, explores students' use of information technologies to learn (Vol. 6). Paris: OECD.

Informaţii despre volumele raportului internaţional pot fi luate de pe: http://www.oecd.org/document/61/0,3746,en_32252351_32235731_46567613_1_1_1_1,00.html

OECD (forthcoming) PISA 2009 Technical Report. Paris: OECD

Versiunea preliminară a raportului tehnic este disponibilă pentru descărcare de pe: http://www.oecd.org/document/19/0,3746,en_2649_35845621_48577747_1_1_1_1,00.html

Referinţe




100

PISA Plus 2009

PISA Plus 2009 101

Această anexă prevede rezumatul notelor tehnice relevante analizei raportate în acest document. Tratarea mai detaliată a acestor caracteristici şi a altor domenii tehnice, cum ar fi procedurile scalare, pot fi găsite în PISA 2009 Technical Report (OECD, forthcoming). O versiune preliminară a viitorului raport poate fi luată de pe http://www.oecd.org/document/19/0,3746,en_2649_35845621_48577747_1_1_1_1,00.html

Standardele PISA, monitorizarea calităţii şi datele adjudecate În PISA 2009 toate procedurile şi documentele aplicate sînt elaborate în conformitate cu Standardele Tehnice PISA 2009 (OECD, ediţia viitoare). Standardele prezentate în acest document au fost utilizate ca bază pentru datele adjudecate. Domeniile, care sînt cuprinse de aceste Standarde includ următoarele puncte:

Datele Standarde

1 Grupa de populaţie şi criteriul alegerii 2 Limba de testare 3 Domeniul procesului de participare 4 Adaptarea testelor, chestionarelor şi manualelor 5 Traducerea testelor, chestionarelor şi manualelor 6 Testarea administrativă 7 Aplicarea opţiunilor naţionale 8 Securitatea materialelor 9 Monitorizarea calităţii 10 Tipărirea materialelor 11 Codificarea răspunsurilor 12 Prezentarea datelor

Standardele Managementului 13 Comunicarea cu Contractorii Internaţionali 14 Notificarea opţiunilor naţionale şi internaţionale 15 Fişa de prezentare a materialelor 16 Schiţe simple 17 Administrarea datelor 18 Arhivarea materialelor Managerii Proiectului Naţional din ţările participante şi economii sînt responsabili de implementarea Standardelor PISA, care să bazează pe Consiliul Consorţiului, ce conţine diverse manuale operaţionale şi instrucţiuni.

Pe tot parcursul perioadei de activitate PISA 2009+ Consorţiul condus de ACER a asigurat calitatea activităţilor efectuate în două etape. Primul pas a fost să instituie controlul calităţii folosind manualele operaţionale în diverse aspecte ale proiectului. Aceste procese dau personalului Consorţiului posibilitatea de a se asigura că aplicarea PISA a fost planificată în conformitate cu Standardele Tehnice PISA 2009, să ofere consultaţii în privinţa acţiunii de corectare atunci când este necesar şi să evite erori critice. A doua etapă a fost monitorizarea calităţii, care

Notele tehnice şi rezultatele adjudecate

Anexa

A


PISA Plus 2009 102

implică colectarea sistematică a datelor, care au controlat aplicările de evaluare în legătură cu standardele. Pentru datele adjudecate informaţiile au fost colectate în timpul monitorizării calităţii activităţii, care era folosită pentru a determina nivelul de conformitate, ce corespunde standardelor.

Monitorizarea şi suportul calitativ Pentru a se asigura că PISA aduce rezultate de calitate înaltă care pot fi comparabile între ţări, se oferă o gamă vastă de sprijin calitativ şi se pune în aplicare monitorizarea procedurilor. Acestea includ:

Şedinţele Consorţiului condus de ACER şi a Personalului din Centrul Naţional, pentru a se antrena în domeniul operaţiunilor, verificarea traducerii şi lingvisticii, pregătirea şi prelevarea probelor, administrarea datelor şi codificarea răspunsurilor. Participanţilor le-au fost prezentate recomandări metodologice cu privire la PISA, analizarea datelor şi raportarea.

Procedura de traducere prescrisă implică traducerile duble independente a materialului de evaluare, şi reconciliere acelor traduceri. Toate traducerile şi adaptările au fost înregistrate şi acordate de Consorţiul condus de ACER. În primul rând, traducerile sînt îndreptate la verificare şi după aceea la verificarea vizuală de Consorţiu.

Toate centrele naţionale participante au fost vizitate de un agent superior din Consorţiu, de obicei între Procesul de Examinare şi la Ancheta Principală. În timpul misiunii, agentul Consorţiului desfăşoară un interviu faţă-în-faţă cu MNP sau cu un reprezentant de la Centrul National. Probleme eventualele care au fost identificate se transmit la expertul corespunzător din consorţiu, pentru adoptarea acţiunilor necesare.

După vizită, răspunsurile confruntate cu toate problemele identificate s-au expediat la Centrul National vizitat.

În primul rînd, pentru a permite membrilor consorţiului să-şi facă cunoştinţă cu operaţiunile din PISA în context naţional, precum şi orice provocare specifică a centrelor naţionale pot fi confruntate în contextul lor. În al doilea rînd, să furnizeze personalului Centrului Naţional o posibilitate de a pune întrebări sau a primi explicaţii despre orice aspect al anchetei.

Preceptorii, care sînt responsabili de calitate în PISA sînt persoane angajate de către consorţiu şi amplasate în ţările participante. Ei au vizitat instituţiile alese eşantional ca să înregistreze punerea în aplicare a documentaţiei în domeniul procedurilor de operaţiuni în procesul principal de examinare. De obicei, s-au vizitat 7 sau 8 instituţii în fiecare ţară.

În calitate de ghid în procesele concepute pentru asigurarea devotamentului la standardele PISA au fost prevăzute diverse manuale de administrare pentru Centrul Naţional. Acestea includ prelevarea probelor şi manualele despre administrare a datelor.

Manualele de operaţiuni au fost prevăzute pentru testarea legăturii între şcoală şi administrator. Aceste manuale asigură că condiţiile standardizate de evaluare sînt puse în aplicare în toate ţările participante. Aceste manuale au fost verificate de consorţiu pentru aderarea la procedurile standarde: de exemplu, dacă calendarul sesiunii şi originalul citit de administratorul de testare este compatibil.

Şcoala standardizată şi procedurile de prelevarea a probelor la elevi au fost susţinute, în primul rând de un set de formulare utilizate pentru construirea unei baze de prelevarea a probelor convenabile şcolii; în al doilea rând, consorţiul alege şcolile care corespund limitelor; în al treilea - alegerea elevilor şi distribuirea broşurilor au fost efectuate cu ajutorul consorţiului, care a furnizat pachetul de programe; şi în al patrulea rând, printr-o serie de verificări a legalităţii şi consistenţei, care sînt aplicate în pachet de programe acordat de consorţiu.

Intervale de încredere, erori standarde şi semnificaţie statistică Statisticile din acest raport reprezintă mai degrabă estimările de performanţe naţionale, bazate pe rezultatele probelor a elevilor, decât valorile, care ar putea fi calculate dacă fiecare elev din fiecare ţară ar fi răspuns la fiecare întrebare. În consecinţă, este important să se măsoare gradul de incertitudine a evaluărilor.

Utilizarea intervalului de încredere prevede o posibilitate de a face concluzii, despre consistenţa populaţiei şi proporţia metodelor, care reflectă incertitudine, prezentată prin rezultatele testelor cu un set mic de itemi şi prin prelevarea elevilor. Dintr-un exemplu a dimensiunii statistice se vede că rezultatul corespunzător al populaţiei este dispus în intervalul de încredere în 95 din 100 de răspunsuri, măsurate în diferite probe de la aceeaşi populaţie.

PISA Plus 2009 103

Fiecare evaluare are un gradul asociat de incertitudine, care este exprimată printr-o Eroare Standard. Erori Standarde pentru majoritatea statisticilor folosite în acest raport sînt prevăzute în datele tabelului în cadrul Anexei B (abreviată ca E.S.). Erori Standarde sînt folosite pentru a construi un interval de încredere. 95% a intervalului de încredere din domeniul de statistică este calculat ca valoarea statistică + /- 1.96 × Eroarea Standard.

În multe cazuri, cititorii sînt interesaţi, dacă o anumită valoare într-o anumită ţară se diferă de altă valoarea în aceeaşi sau în altă ţară, de exemplu, dacă fetele într-o ţară au capacităţi mai înalte faţă de băieţi în aceeaşi ţară. În tabele, imagini, şi în textul acestui raport, diferenţele sînt marcate sau descrise ca punct de vedere statistic semnificativ, atunci când diferenţa în domeniul acesta este mai mică sau mai mare, se va observa mai puţin de 5% din cazuri daca nu era de fapt nici o diferenţă în valoare corespunzătoare a populaţie.

Modele de regresie la nivelul 2 Capitolul 4 prezintă analiza a cîteva modele de regresie a nivelului 2. În majoritatea cazurilor sînt comparate trei modele.

Primul model de regresie menţionat pentru comparaţie este modelul gol sau necondiţionat. Este modelul la 2 nivele de valorile ale elevilor după indicatorii statutului economic, cultural şi social (ESCS) al PISA, ca un predictor variabilă la primul Nivel (individual), şi înseamnă “valori şcolarе” de ESCS împreună cu variabilă demografică (de exemplu, în proporţie de fete – băieţi), ca un predictor variabil la al doilea Nivel (şcolar). Rezultatul variabil se referă la performanţă la citire.

Al doilea model de regresie menţionat pentru comparaţie este un model oricare din un nivel (şcolar) sau din două niveluri (individual şi şcolar). În al doilea model se folosesc diverşi factori ai nivelului şcolar ca un predictor variabil al nivelului de şcoală (de exemplu, folosirea evaluărilor pentru majorarea responsabilităţii). Rezultatul variabil se referă la performanţele la citire.

Al treilea model de regresie menţionat pentru comparaţie combină factori de la primele două modele. Este model la 2 niveluri de valorile ale elevilor după indicatorii la (ESCS) plus orice factori individuali, care apar în al doilea model ca un predictor variabil la primul Nivel (individual). Al doilea nivel are valori medii şcolare de ESCS şi variabile demografice a nivelului şcolar, plus factori nivelului şcolar ca un predictor variabil. Rezultatul variabil se referă la performanţele la citire.

Prin compararea acestor modele este posibil să fie evaluate: • Proporţia de variaţie a performanţelor la citire, ca este previzibilă sau calculată pentru ESCS şi variabile

demografice. • Proporţia de variaţie a performanţelor la citire, ca este previzibilă sau calculată pentru factori individuali

sau a nivelului şcolar, prezentaţi în al doilea model. • Proporţie de variaţie a performanţelor la citire, ca este previzibilă sau calculată pentru ESCS şi variabile

demografice, şi pentru factori individuali sau a nivelului şcolar, prezentaţi în al doilea model.

PISA Plus 2009 104

Prelucrarea rezultatelor Populaţii de elevi şi excluderi al PISA Tabelul A.1 prevede date despre populaţia elevilor şi excluderile pentru fiecare participant PISA 2009. Datele sînt explicate în continuare.

Tabelul A.1 Populaţia elevilor şi excluderile

Ţara sau economia

Populaţia totală

de 15 ani

Populaţia totală

de 15 ani înregistrată în cl. a 7-a

sau mai mare

Populaţia totală

din cea naţională

dorită

Populaţia totală

din cea naţională

dorită după toate

excluderile şcolare

Rata excluderii la nivel şcolar

(%)

Rata excluderii în cadrul şcolii

(%)

Rata totală a excluderii

(%) Costa Rica 80 523 63 603 63 603 63 603 0.00 0.39 0.39

Georgia 56 070 51 351 51 351 45 454 11.48 0.86 12.25

Himachal Pradesh-India NS NS NS NS NS NS NS

Malaiezia 539 295 492 758 492 758 491 420 0.27 0.00 0.23

Malta 5152 4930 4 930 4 870 1.22 3.70 4.87

Mauritius 21 698 17 719 17 719 17 558 0.91 0.02 0.93

Miranda-Venezuela 53 000 32 055 20 247 20 247 0.00 0.00 0.00

Moldova 47 873 44 069 44 069 43 950 0.27 0.14 0.41

Tamil Nadu-India NS NS NS NS NS NS NS

Emiratele Arabe Unite 41 564 40 447 40 447 40 064 0.95 0.09 1.03

NS: Nu au fost acordate, datele erau de calitate nesatisfăcătoare pentru raport

Populaţia totală de 15 ani - este o evaluare a numărului de elevi de 15 ani în ţară/economie, inclusiv cei care nu sînt prezenţi la instituţiile de învăţământ. Populaţia totală de 15 ani înregistrată în clasa a 7-a sau mai mare - evaluarea populaţiei eligibile PISA.

Populaţia totală din cea naţională dorită - numărul de elevi din populaţia eligibilă PISA, care constituie o parte potenţială pentru scrierea probelor PISA.

Reţineţi că în Miranda-Venezuela 11 808 din 32 055 de elevii nu au fost disponibile pentru proba PISA, pentru că au fost în şcoli federale: numai elevii din şcolile de stat şi şcoli independente au fost incluşi în populaţia naţională dorită.

Populaţia totală din cea naţională dorită după toate excluderile şcolare - este o evaluare a numărului de elevi din populaţie şcolară eligibilă PISA care ca şi cei din urmă sînt disponibili pentru scrierea probelor PISA. Această cifră este reprezentată pentru orice şcoală, care este exclusă din testare pe motive că conţine doar elevi cu necesităţi educaţionale speciale, care nu au putut să participe la PISA (de exemplu, o şcoală pentru copii orfanii) sau dacă şcoala este foarte îndepărtată şi ar fi nepractic să administreze acest test.

Rata excluderii la nivel şcolar - este o proporţie de studenţi în cadrul populaţiei naţionale dorite pentru participarea, cu excluderea şcolară.

Reţineţi că Georgia avea o rată înaltă de excluderi la nivelul şcolar, pentru că au fost excluse toate şcolile unde limba de instruire era azerbaidjană sau armeană, cum a fost în toate şcoli în Abhazia sau Osetia de Sud.

Rata excluderii în cadrul şcolii - este suplimentare în proporţie de elevi, excluşi din şcolile participante, datorită instruirii limitate în limba de testare sau nevoilor educaţionale speciale severe, ce înseamnă că elevii nu au putut participa la testare.

Rata totală a excluderii - este evaluarea populaţiei de elevi în cadrul şcolilor excluse şi a elevilor excluşi din cadrul şcolilor participante. Datorită rotunjirii şi altor ajustări în timpul procesului de ponderare , rata totală a excluderii nu este întotdeauna exactă cu suma ratei excluderii la nivel şcolar şi rata excluderii în cadrul şcolii raportate aici.

PISA Plus 2009 105

Indicatorii de Acoperire a Populaţiei Tabelul A.2 prevede indicatori de acoperire a populaţiei. Datele sînt explicate mai jos.

Tabelul A.2: Indicatori de acoperire a populaţiei

Ţara sau economia

Indicatorul 1 Acoperirea populaţiei naţionale dorite

Indicatorul 2 Acoperirea populaţiei naţionale înscrise

Indicatorul 3 Acoperirea populaţiei de 15 ani

Indicatorul 4 Acoperirea populaţiei şcolare estimate de 15 ani (toate clasele)

Costa Rica 1.00 1.00 0.53 0.68

Georgia 0.88 0.88 0.76 0.90

Himachal Pradesh - India 0.99 0.99 NS NS

Malaiezia 1.00 1.00 0.78 0.86

Malta 0.95 0.95 0.93 1.01

Mauritius 0.99 0.99 0.73 0.90

Miranda - Venezuela 1.00 0.63 NA NA

Moldova 1.00 1.00 0.90 1.00

Tamil Nadu - India 0.94 0.94 NS NS

Emiratele Arabe Unite 0.99 0.99 0.94 0.95

NS: Nu au fost acordate, datele erau de calitate insuficientă pentru raport NA: Nu se aplică, pentru că Miranda-Venezuela nu include şcoli Federale în populaţia naţională dorită, şi termenul de acoperire a populaţiei de 15 ani nu se aplică.

Indicatorul 1 arată măsura în care ţinta populaţiei naţionale dorite este acoperită de probele PISA. Georgia avea doar 88% de la nivel naţional de acoperire dorită a populaţiei, pentru că au fost excluse toate şcolile unde limba de instruire era azerbaidjană sau armeană, acestea fiind toate şcolile din Abhazia şi Osetia de Sud. Aceste şcoli conţineau elevi din cadrul ţintei populaţiei naţionale dorite.

Indicatorul 2 arată măsurile globale de proporţie a populaţiei naţionale înscrise, care este acoperită de porţiunea non-exclusă de probe pentru elevi. Indicatorul ia în considerare excluderi cât de nivelul şcolar, atît şi la nivelul elevilor. Valorile date sînt apropiate de indicatorul cu 100 de puncte a probelor PISA, ce reprezintă definiţii a întregului învăţămînt pentru PISA 2009.

Miranda-Venezuela avea o valoare foarte slabă pentru Indicatorul 2, pentru că în populaţie naţională dorită nu s-au inclus elevii care frecventează şcolile federale. Şcolile de stat şi toate şcolile private din Miranda conţin limitele probelor.

Indicatorul 3 prezintă un indicator de acoperire a populaţiei de 15 ani. Acest indicator este ponderea numărului de elevi participanţi, împărţită la populaţia totală a elevilor de 15 ani.

Statisticile populaţiei pentru Himachal Pradesh-India, Tamil Nadu-India şi Miranda-Venezuela nu erau de o calitate suficientă pentru a crea acest indicator. Miranda-Venezuela nu include şcolile federale publice în populaţia naţională dorită, şi conceptul de acoperire a populaţiei de 15 ani nu se aplică. Indicatorul 4 - prevede o sferă de cuprindere a populaţiei şcolare estimate. Acest indicator este ponderea numărului de elevi eligibili, împărţită la ponderata estimată a elevilor de 15 ani în instituţiile de învăţământ alese. Statisticile populaţiei pentru Himachal Pradesh-India, Tamil Nadu-India şi Miranda-Venezuela nu erau de o calitate suficientă pentru a crea acest indicator.

PISA Plus 2009 106

Ratele răspunsului şcolar Probele pentru PISA 2009 + au fost proiectate în două etape de stratificare a probelor. Prima etapa constă din prelevarea probelor individuale din şcolile în care ar putea fi înscrişi elevi de 15 de ani. Şcolile au fost prelevate sistematic cu probabilităţi direct proporţionale, cu măsura de mărime, care poate fi o funcţie de numărul estimat de elevii eligibili înscrişi (de 15 ani). Cel puţin 150 de şcoli au fost selectate în fiecare ţară (unde acest număr exista). Aşa cum aceste şcoli au fost alese, înlocuirea şcolilor a fost identificată simultan, în cazul în care şcoala nu dorea să participe la testarea PISA 2009.

Răspunsul minim ratat de 85% a fost necesar pentru alegerea iniţială a şcolilor. Unde răspunsul iniţial ratat de şcoli era între 65% şi 85%, o şcoală cu răspuns ratat acceptabil ar putea fi realizată prin utilizarea înlocuirii de şcoli. Procedura aceasta a adus cu ea un risc crescut de răspuns preconceput. Ţările participante au fost, prin urmare, încurajate să convingă cu cît mai multe şcoli, în proba iniţială în care este posibil să participe. Şcoli cu rata de participare a elevilor între 25% şi 50% nu au fost considerate ca şcolile participante, dar datele din aceste şcoli au fost incluse în baza de date şi au contribuit la diverse estimări. Datele din şcoli cu rata de participare a elevilor de mai puţin de 25% au fost excluse din baza de date. Tabelul A. 3 prevede ratele răspunsului şcolar.

Tabelul A.3: Ratele răspunsului şcolar.

Ţara sau economia

Numărul şcolilor eligibile

eşantionate

Numărul şcolilor respondente

înainte de înlocuire

Rata ponderii şcolilor

participante înainte de

înlocuire (%)

Numărul şcolilor respondente după

înlocuire

Rata ponderii şcolilor

participante după înlocuire (%)

Costa Rica 181 180 99.43 180 99.43

Georgia 228 220 97.20 225 99.14

Himachal Pradesh - India 70 65 93.30 66 94.22

Malaiezia 152 151 99.34 152 100.0

Malta 57 46 79.90 46 79.90

Mauritius 186 185 99.81 185 99.81

Miranda - Venezuela 171 101 58.98 109 63.31

Moldova 186 183 98.41 186 99.35

Tamil Nadu - India 158 143 91.34 143 91.34

Emiratele Arabe Unite 369 369 100.00 369 100.00

Pentru prelevarea şcolară, Himachal Pradesh-India şi Tamil Nadu-India au fost trataţi ca o singură entitate PISA.

Malta a făcut un recensământ în toate şcolile. În timp ce Malta nu respecta standardul PISA la răspuns şcolar ratat, consorţiul PISA a întreprins analiza non-răspunsului şi a concluzionat, că aici nu avea nici o dovadă de părtinire faţă de probă iniţială. Deci, datele din Malta au fost declarate de calitate acceptabilă.

Miranda-Venezuela nu respecta standardul PISA la răspuns şcolar ratat. Nu există date disponibile, care ar permite analiza preconcepută a non-răspunsului. Ar trebui să fie exercitată prudenţă atunci când se folosesc datele din Miranda-Venezuela şi atunci pot fi interpretate analizele raportate.

PISA Plus 2009 107

Rata răspunsurilor elevilor Pentru PISA 2009 + au fost proiectate două etape stratificate a probelor. A doua etapă constă în prelevarea întâmplătoare a grupei de elevi (de obicei în număr de 35 ) din listele tuturor elevilor de 15 ani dintr-o şcoală. Tabelul A.4 prevede ratele răspunsurilor elevilor.

Tabelul A.4: Rata răspunsurilor elevilor şi valoare de prelevarea.

Ţara sau economia

Rata elevilor participanţi înainte

de înlocuire (%)

Rata elevilor participanţi după

înlocuire (%)

Rata elevilor care nu au fost prelevaţi

Rata elevilor care nu au fost evaluaţi

Rata elevilor care au fost evaluaţi

Costa Rica 94.45 94.45 4 847 4 578 42 954

Georgia 93.07 93.16 5 015 4 646 42 641

Himachal Pradesh - India 90.63 90.22 1 776 1 616 76 463

Malaiezia 94.21 94.21 5 298 4 999 421 448

Malta 82.15 82.15 3 624 3 453 4 807

Mauritius 93.25 93.25 5 017 4 654 15 742

Miranda - Venezuela 81.04 81.56 3 802 2 901 17 352

Moldova 99.64 99.61 5 214 5 194 43 195

Tamil Nadu - India 93.04 93.04 3 503 3 210 673 968

Emiratele Arabe Unite 94.92 94.92 11 663 10 867 38 707

PISA 2009 de asemenea cere o cantitate minimă de participare de 80% dintre elevii din şcolile participante. Această cantitate minimă de participare trebuie să fie îndeplinită la nivel naţional, nu neapărat de fiecare şcoală participantă. Sesiuni suplimentare au fost solicitate în şcolile, în care prea puţini elevi au participat la evaluarea în sesiune iniţială. Rata de participare a elevilor a fost calculată în toate şcolile locale, precum şi în alte şcoli, independent de proba iniţială sau înlocuirea şcolilor, şi de participarea elevilor în ambele sesiuni iniţiale şi orice sesiuni suplimentare. Elevul care a participat în sesiune de bază sau suplimentară era considerat ca un participant. Cei care au participat doar la sesiune de tip anchetare au fost incluşi în baza de date internaţionale şi au contribuit la statisticile, prezentate în această publicaţie, daca ei au pus la dispoziţie cel puţin o descriere a ocupaţie a unuia din părinţi.

Himachal Pradesh-India şi Tamil Nadu-India nu au respectat Standardele PISA de prelevarea a elevilor. Din cauza neregulilor în numerele de teste a elevilor, după testarea s-a stabilit că aceste economii au testat elevi din liste, care au fost adesea incomplete: nu toţi elevii de 15 ani din cadrul şcolii au fost înscrişi în liste. Nu a fost posibil de stabilit daca a existat orice testare preconcepută. Ar trebui să fie exercitată prudenţă atunci când se folosesc datele din Himachal Pradesh-India sau Tamil Nadu-India.

PISA Plus 2009 108

Tabelul B.2.1: Rezultatele performanţelor în citire, obţinute de evaluaţii PISA 2009 şi PISA 2009+, în plan comparativ

Ţara sau economia Media E.S. Intervalul de

încredere A 5-a

percentilă

Eroarea

Standard (E.S.) la a

5-a percentilă

A 95-a percentilă

Eroarea

Standard (E.S.) la a

95-a percentilă

Ţările, scorul mediu al cărora nu diferă de ţară cu care se compară

Shanghai-China 556 2.4 551 - 561 417 5.2 679 3.3

Korea 539 3.5 532 - 546 400 7.6 658 3.8 Finland, Hong Kong-China

Finland 536 2.3 531 - 540 382 3.4 666 2.6 Korea, Hong Kong-China

Hong Kong-China 533 2.1 529 - 537 380 5.5 659 3.1 Korea, Finland

Singapore 526 1.1 524 - 528 357 3.4 676 2.7 Canada, New Zealand, Japan

Canada 524 1.5 521 - 527 368 2.9 664 2.1 Singapore, New Zealand, Japan

New Zealand 521 2.4 516 - 525 344 5.8 678 3.7 Singapore, Canada, Japan, Australia

Japan 520 3.5 513 - 527 339 9.8 667 4.6 Singapore, Canada, New Zealand, Australia, Netherlands

Australia 515 2.3 510 - 519 343 3.8 668 3.9 New Zealand, Japan, Netherlands

Netherlands 508 5.1 498 - 518 365 4.7 650 4.0 Japan, Australia, Belgium, Norway, Estonia, Switzerland, Poland, Iceland, United States, Liechtenstein, Sweden, Germany

Belgium 506 2.3 501 - 511 326 6.1 657 2.9 Netherlands, Norway, Estonia, Switzerland, Poland, United States, Liechtenstein

Norway 503 2.6 498 - 508 346 4.5 647 4.4 Netherlands, Belgium, Estonia, Switzerland, Poland, Iceland, United States, Liechtenstein, Sweden, Germany, Ireland, France

Estonia 501 2.6 496 - 506 359 5.3 633 4.1 Netherlands, Belgium, Norway, Switzerland, Poland, Iceland, United States, Liechtenstein, Sweden, Germany, Ireland, France, Chinese Taipei, Denmark, United Kingdom, Hungary

Switzerland 501 2.4 496 - 505 337 4.1 645 4.5 Netherlands, Belgium, Norway, Estonia, Poland, Iceland, United States, Liechtenstein, Sweden, Germany, Ireland, France, Chinese Taipei, Denmark, United Kingdom, Hungary

Poland 500 2.6 495 - 506 346 5.6 640 3.6 Netherlands, Belgium, Norway, Estonia, Switzerland, Iceland, United States, Liechtenstein, Sweden, Germany, Ireland, France, Chinese Taipei, Denmark, United Kingdom, Hungary

Iceland 500 1.4 498 - 503 332 5.0 648 3.9 Netherlands, Norway, Estonia, Switzerland, Poland, United States, Liechtenstein, Sweden, Germany, Ireland, France, Chinese Taipei, Hungary

United States 500 3.7 493 - 507 339 4.2 656 5.8 Netherlands, Belgium, Norway, Estonia, Switzerland, Poland, Iceland, Liechtenstein, Sweden, Germany, Ireland, France, Chinese Taipei, Denmark, United Kingdom, Hungary, Media OECD

Anexa

B Catagrafiere statistică

PISA Plus 2009 109

Tabelul B.2.1: Rezultatele performanţelor în citire, obţinute de evaluaţii PISA 2009 şi PISA 2009+, în plan comparativ (continuare)

Ţara sau economia Media E.S.

Intervalul de

încredere

A 5-a

percentilă

Eroarea Standard (E.S.) la a

5-a

percentilă

A 95-a

percentilă


95-a

percentilă

Ţările, scorul mediu al cărora nu diferă

de ţară cu care se compară

Liechtenstein 499 2.8 494 - 505 356 11.8 624 11.5 Netherlands, Belgium, Norway, Estonia, Switzerland, Poland, Iceland, United States, Sweden, Germany, Ireland, France, Chinese Taipei, Denmark, United Kingdom, Hungary

Sweden 497 2.9 492 - 503 326 5.3 651 3.9 Netherlands, Norway, Estonia, Switzerland, Poland, Iceland, United States, Liechtenstein, Germany, Ireland, France, Chinese Taipei, Denmark, United Kingdom, Hungary, Portugal, Media OECD

Germany 497 2.7 492 - 503 333 4.8 640 3.1 Netherlands, Norway, Estonia, Switzerland, Poland, Iceland, United States, Liechtenstein, Sweden, Ireland, France, Chinese Taipei, Denmark, United Kingdom, Hungary, Media OECD

Ireland 496 3.0 490 - 501 330 7.8 638 3.2 Norway, Estonia, Switzerland, Poland, Iceland, United States, Liechtenstein, Sweden, Germany, France, Chinese Taipei, Denmark, United Kingdom, Hungary, Portugal, Media OECD

France 496 3.4 489 - 502 305 8.2 651 4.6 Norway, Estonia, Switzerland, Poland, Iceland, United States, Liechtenstein, Sweden, Germany, Ireland, Chinese Taipei, Denmark, United Kingdom, Hungary, Portugal, Media OECD

Chinese Taipei 495 2.6 490 - 500 343 4.7 627 6.3 Estonia, Switzerland, Poland, Iceland, United States, Liechtenstein, Sweden, Germany, Ireland, France, Denmark, United Kingdom, Hungary, Portugal, Media OECD

Denmark 495 2.1 491 - 499 350 3.8 624 2.9 Estonia, Switzerland, Poland, United States, Liechtenstein, Sweden, Germany, Ireland, France, Chinese Taipei, United Kingdom, Hungary, Portugal, Media OECD

United Kingdom 494 2.3 490 - 499 334 4.1 646 3.7 Estonia, Switzerland, Poland, United States, Liechtenstein, Sweden, Germany, Ireland, France, Chinese Taipei, Denmark, Hungary, Portugal, Media OECD

Hungary 494 3.2 488 - 500 332 7.4 632 4.0 Estonia, Switzerland, Poland, Iceland, United States, Liechtenstein, Sweden, Germany, Ireland, France, Chinese Taipei, Denmark, United Kingdom, Portugal, Media OECD

Media OECD 493 0.5 492 - 494 332 1.0 637 0.7 United States, Sweden, Germany, Ireland, France, Chinese Taipei, Denmark, United Kingdom, Hungary, Portugal

Portugal 489 3.1 483 - 495 338 4.9 624 3.6 Sweden, Ireland, France, Chinese Taipei, Denmark, United Kingdom, Hungary, Macao-China, Italy, Latvia, Slovenia, Greece, Media OECD

Macao-China 487 0.9 485 - 488 357 2.7 608 1.8 Portugal, Italy, Latvia, Greece

Italy 486 1.6 483 - 489 320 3.7 631 2.1 Portugal, Macao-China, Latvia, Slovenia, Greece, Spain

Latvia 484 3.0 478 - 490 348 6.3 610 4.3 Portugal, Macao-China, Italy, Slovenia, Greece, Spain, Czech Republic, Slovak Republic

Slovenia 483 1.0 481 - 485 326 2.9 623 3.9 Portugal, Italy, Latvia, Greece, Spain, Czech Republic

Greece 483 4.3 474 - 491 318 7.8 630 3.7 Portugal, Macao-China, Italy, Latvia, Slovenia, Spain, Czech Republic, Slovak Republic, Croatia, Israel

Spain 481 2.0 477 - 485 326 4.2 613 2.4 Italy, Latvia, Slovenia, Greece, Czech Republic, Slovak Republic, Croatia, Israel

PISA Plus 2009 110



Intervalul de

încredere

A 5-a

percentilă


5-a

percentilă

A 95-a

percentilă


95-a

percentilă



Czech Republic 478 2.9 473 - 484 325 4.8 627 3.6 Latvia, Slovenia, Greece, Spain, Slovak Republic, Croatia, Israel, Luxembourg, Austria

Slovak Republic 477 2.5 472 - 482 324 6.1 621 4.3 Latvia, Greece, Spain, Czech Republic, Croatia, Israel, Luxembourg, Austria

Croatia 476 2.9 470 - 481 327 4.9 611 3.8 Greece, Spain, Czech Republic, Slovak Republic, Israel, Luxembourg, Austria, Lithuania

Israel 474 3.6 467 - 481 277 8.8 643 4.3 Greece, Spain, Czech Republic, Slovak Republic, Croatia, Luxembourg, Austria, Lithuania, Turkey

Luxembourg 472 1.3 470 - 475 288 3.7 630 3.6 Czech Republic, Slovak Republic, Croatia, Israel, Austria, Lithuania

Austria 470 2.9 465 - 476 299 5.2 625 4.3 Czech Republic, Slovak Republic, Croatia, Israel, Luxembourg, Lithuania, Turkey

Lithuania 468 2.4 464 - 473 324 4.5 608 4.1 Croatia, Israel, Luxembourg, Austria, Turkey

Turkey 464 3.5 457 - 471 325 5.1 596 5.4 Israel, Austria, Lithuania, Dubai (UAE), Russian Federation

Russian Federation 459 3.3 453 - 466 310 5.8 607 5.6 Turkey, Dubai (UAE)

Chile 449 3.1 443 - 455 310 5.1 584 5.1 Serbia, Costa Rica

Costa Rica 443 3.2 436 - 449 308 5.6 570 4.6 Serbia, Malta, Chile, Bulgaria

Malta 442 1.6 439 - 445 229 6.9 620 3.4 Serbia, Costa Rica, Bulgaria

Serbia 442 2.4 437 - 447 299 4.9 573 3.3 Chile, Bulgaria, Malta, Costa Rica United Arab Emirates 431 2.9 426 - 437 266 6.3 593 3.7 Uruguay, Romania, Miranda-Venezuela,

Mexico, Bulgaria Bulgaria 429 6.7 416 - 442 234 8.4 603 6.7 Serbia, Uruguay, Mexico, Romania,

Thailand, Trinidad and Tobago, Miranda-Venezuela, United Arab Emirates, Malta, Costa Rica

Uruguay 426 2.6 421 - 431 257 5.2 584 4.5 Bulgaria, Mexico, Romania, Thailand, Miranda-Venezuela, United Arab Emirates

Mexico 425 2.0 421 - 429 281 3.9 557 2.4 Bulgaria, Uruguay, Romania, Thailand, Miranda-Venezuela, United Arab Emirates

Romania 424 4.1 416 - 432 271 6.9 564 4.6 Bulgaria, Uruguay, Mexico, Thailand, Trinidad and Tobago, Miranda-Venezuela, United Arab Emirates

Miranda-Venezuela† 422 5.3 411 - 432 242 9.9 573 5.7 Uruguay, United Arab Emirates, Trinidad and Tobago, Thailand, Romania, Malaysia, Mexico, Colombia, Brazil, Bulgaria

Thailand 421 2.6 416 - 427 305 4.9 542 5.4 Bulgaria, Uruguay, Mexico, Romania, Trinidad and Tobago, Colombia, Malaysia, Miranda-Venezuela

Trinidad and Tobago 416 1.2 414 - 419 220 5.8 594 3.0 Bulgaria, Romania, Thailand, Colombia, Brazil, Malaysia, Miranda-Venezuela

Malaysia 414 2.9 408 - 419 268 5.8 536 3.7 Trinidad and Tobago, Thailand, Miranda-Venezuela, Montenegro, Colombia, Brazil

Colombia 413 3.7 406 - 421 269 6.4 554 4.0 Thailand, Trinidad and Tobago, Brazil, Montenegro, Jordan, Mauritius, Malaysia, Miranda-Venezuela

Brazil 412 2.7 406 - 417 262 3.0 572 4.6 Trinidad and Tobago, Colombia, Montenegro, Jordan, Mauritius, Malaysia, Miranda-Venezuela

Montenegro 408 1.7 404 - 411 254 4.2 558 4.2 Colombia, Brazil, Jordan, Tunisia, Indonesia, Argentina, Mauritius, Malaysia

Mauritius 407 1.1 404 - 409 228 3.2 554 3.1 Tunisia, Montenegro, Jordan, Indonesia, Colombia, Brazil, Argentina

PISA Plus 2009 111



Intervalul de

încredere

A 5-a

percentilă


5-a

percentilă

A 95-a

percentilă


95-a

percentilă



Jordan 405 3.3 399 - 411 243 6.6 542 4.7 Colombia, Brazil, Montenegro, Tunisia, Indonesia, Argentina, Mauritius

Tunisia 404 2.9 398 - 409 258 4.4 538 5.2 Montenegro, Jordan, Indonesia, Argentina, Mauritius

Indonesia 402 3.7 394 - 409 291 5.8 510 5.8 Montenegro, Jordan, Tunisia, Argentina, Mauritius

Argentina 398 4.6 389 - 407 209 11.3 568 6.7 Montenegro, Jordan, Tunisia, Indonesia, Kazakhstan, Moldova, Mauritius

Kazakhstan 390 3.1 384 - 396 245 3.8 545 5.2 Argentina, Albania, Moldova

Moldova 388 2.8 383 - 394 237 4.4 530 4.9 Kazakhstan, Argentina, Albania

Albania 385 4.0 377 - 393 212 6.9 538 5.5 Kazakhstan, Panama, Moldova

Georgia 374 2.9 369 - 380 208 4.8 529 4.4 Qatar, Peru, Panama

Qatar 372 0.8 370 - 373 196 2.4 573 2.8 Panama, Peru, Georgia

Panama 371 6.5 358 - 384 209 12.0 540 10.0 Albania, Qatar, Peru, Azerbaijan, Georgia

Peru 370 4.0 362 - 377 209 5.0 530 7.0 Qatar, Panama, Azerbaijan, Georgia

Azerbaijan 362 3.3 355 - 368 235 5.7 485 6.2 Panama, Peru

Tamil Nadu-India‡ 337 5.5 326 - 347 211 4.5 472 14.4 Himachal Pradesh-India‡

317 4.0 309 - 325 192 6.9 443 8.5 Kyrgyzstan

Kyrgyzstan 314 3.2 308 - 320 155 5.6 483 7.5 Himachal Pradesh-India Tabelul este ordonat după rezultatele scorului mediu la citire. † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 112

Tabelul B.2.2: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, posedate în lectură/citire

Ţara sau economia

Mai jos de nivelul 1b

Nivelul 1b Nivelul 1a Nivelul 2 Nivelul 3 Nivelul 4 Nivelul 5 Nivelul 6

% E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. Costa Rica 1.3 0.3 7.9 0.7 23.4 1.1 34.7 1.0 24.6 1.1 7.3 0.7 0.8 0.2

Georgia 13.5 0.9 20.0 0.9 28.5 0.8 24.1 0.9 11.2 0.7 2.3 0.4 0.3 0.1 Himachal Pradesh-India‡ 22.5 2.2 37.6 1.7 29.1 2.0 8.7 1.2 1.9 0.3 0.2 0.1

Malaysia 4.3 0.6 12.2 0.8 27.5 1.2 35.5 1.0 17.6 1.0 2.8 0.4 0.1 0.1

Malta 8.3 0.5 10.3 0.9 17.7 0.7 23.0 0.9 22.3 0.7 13.9 0.7 4.0 0.4 0.5 0.1

Mauritius 8.8 0.4 13.6 0.6 24.3 0.8 29.9 0.9 18.2 0.8 4.8 0.5 0.4 0.1

Miranda-Venezuela† 6.7 1.0 13.3 1.4 21.6 1.4 27.8 1.3 22.1 1.6 7.3 0.8 1.0 0.2

Moldova 8.4 0.8 18.8 1.0 30.1 1.0 27.6 1.0 12.7 0.8 2.4 0.4 0.1 0.1

Tamil Nadu-India‡ 17.0 1.7 32.6 1.9 33.1 1.9 13.1 1.5 3.6 1.1 0.7 0.6

United Arab Emirates 4.6 0.5 12.0 0.6 23.2 0.7 28.4 0.9 21.0 0.7 8.5 0.5 2.1 0.3 0.2 0.1

Australia 0.9 0.1 3.3 0.3 10.0 0.4 20.4 0.6 28.5 0.7 24.1 0.7 10.7 0.5 2.1 0.3

Albania 11.3 0.9 18.7 1.3 26.7 1.2 25.6 1.3 14.4 1.2 3.1 0.5 0.2 0.1

Argentina 10.7 1.1 15.8 1.3 25.1 1.3 25.4 1.2 16.0 1.0 6.0 0.8 0.9 0.2 0.1 0.1

Austria 1.9 0.4 8.1 0.8 17.5 1.0 24.1 1.0 26.0 0.9 17.4 0.9 4.5 0.4 0.4 0.1

Azerbaijan 9.7 1.1 26.1 1.1 37.0 1.2 21.5 1.2 5.3 0.8 0.5 0.2 0.0 0.0

Belgium 1.1 0.3 4.7 0.5 11.9 0.6 20.3 0.7 25.8 0.9 24.9 0.7 10.1 0.5 1.1 0.2

Brazil 5.0 0.4 16.0 0.7 28.6 0.8 27.1 0.8 15.9 0.9 6.1 0.5 1.2 0.2 0.1 0.1

Bulgaria 8.0 1.1 12.8 1.3 20.1 1.3 23.4 1.1 21.8 1.4 11.0 1.1 2.6 0.5 0.2 0.1

Canada 0.4 0.1 2.0 0.2 7.9 0.3 20.2 0.6 30.0 0.7 26.8 0.6 11.0 0.4 1.8 0.2

Chile 1.3 0.2 7.3 0.8 22.0 0.9 33.2 1.1 25.6 1.1 9.3 0.7 1.3 0.2 0.0 0.0

Chinese Taipei 0.7 0.2 3.5 0.4 11.4 0.6 24.6 0.8 33.5 1.1 21.0 1.0 4.8 0.8 0.4 0.2

Colombia 4.2 0.7 13.9 1.0 29.0 1.2 30.6 1.1 17.1 1.0 4.6 0.5 0.5 0.2 0.0 0.0

Croatia 1.0 0.2 5.0 0.4 16.5 1.0 27.4 1.0 30.6 1.2 16.4 1.0 3.1 0.4 0.1 0.1

Czech Republic 0.8 0.3 5.5 0.6 16.8 1.1 27.4 1.0 27.0 1.0 17.4 1.0 4.7 0.4 0.4 0.1

Denmark 0.4 0.1 3.1 0.3 11.7 0.7 26.0 0.9 33.1 1.2 20.9 1.1 4.4 0.4 0.3 0.1

Estonia 0.3 0.1 2.4 0.4 10.6 0.9 25.6 1.3 33.8 1.0 21.2 0.8 5.4 0.5 0.6 0.2

Finland 0.2 0.1 1.5 0.2 6.4 0.4 16.7 0.6 30.1 0.8 30.6 0.9 12.9 0.7 1.6 0.2

France 2.3 0.5 5.6 0.5 11.8 0.8 21.1 1.0 27.2 1.0 22.4 1.1 8.5 0.8 1.1 0.3

Germany 0.8 0.2 4.4 0.5 13.3 0.8 22.2 0.9 28.8 1.1 22.8 0.9 7.0 0.6 0.6 0.2

Greece 1.4 0.4 5.6 0.9 14.3 1.1 25.6 1.1 29.3 1.2 18.2 1.0 5.0 0.5 0.6 0.2

Hong Kong-China 0.2 0.1 1.5 0.3 6.6 0.6 16.1 0.8 31.4 0.9 31.8 0.9 11.2 0.7 1.2 0.3

Hungary 0.6 0.2 4.7 0.8 12.3 1.0 23.8 1.2 31.0 1.3 21.6 1.1 5.8 0.7 0.3 0.1

Iceland 1.1 0.2 4.2 0.4 11.5 0.7 22.2 0.8 30.6 0.9 21.9 0.8 7.5 0.6 1.0 0.2

Indonesia 1.7 0.4 14.1 1.3 37.6 1.6 34.3 1.4 11.2 1.3 1.0 0.3

Ireland 1.5 0.4 3.9 0.5 11.8 0.7 23.3 1.0 30.6 0.9 21.9 0.9 6.3 0.5 0.7 0.2

Israel 3.8 0.7 8.0 0.7 14.7 0.6 22.5 1.0 25.5 0.9 18.1 0.7 6.4 0.5 1.0 0.2

Italy 1.4 0.2 5.2 0.3 14.4 0.5 24.0 0.5 28.9 0.6 20.2 0.5 5.4 0.3 0.4 0.1

Japan 1.3 0.4 3.4 0.5 8.9 0.7 18.0 0.8 28.0 0.9 27.0 0.9 11.5 0.7 1.9 0.4

Jordan 6.9 0.6 13.5 0.8 27.6 1.0 31.8 1.0 16.5 1.0 3.4 0.4 0.2 0.1

Kazakhstan 7.5 0.7 20.4 1.0 30.8 0.9 24.1 0.9 13.1 0.9 3.7 0.5 0.4 0.1

Korea 0.2 0.2 0.9 0.3 4.7 0.6 15.4 1.0 33.0 1.2 32.9 1.4 11.9 1.0 1.0 0.2

Kyrgyzstan 29.8 1.3 29.7 0.9 23.8 0.9 11.5 0.8 4.2 0.6 1.0 0.3 0.1 0.1

Latvia 0.4 0.2 3.3 0.6 13.9 1.0 28.8 1.5 33.5 1.2 17.2 1.0 2.9 0.4

Liechtenstein 2.8 1.2 12.8 1.8 24.0 2.8 31.1 2.8 24.6 2.3 4.2 1.4

Lithuania 0.9 0.3 5.5 0.6 17.9 0.9 30.0 1.0 28.6 0.9 14.1 0.8 2.8 0.4 0.1 0.1

Luxembourg 3.1 0.3 7.3 0.4 15.7 0.6 24.0 0.7 27.0 0.6 17.3 0.6 5.2 0.4 0.5 0.2

Macao-China 0.3 0.1 2.6 0.3 12.0 0.4 30.6 0.6 34.8 0.7 16.9 0.5 2.8 0.2 0.1 0.1

Mexico 3.2 0.3 11.4 0.5 25.5 0.6 33.0 0.6 21.2 0.6 5.3 0.4 0.4 0.1 0.0 0.0

Montenegro 5.9 0.5 15.8 0.8 27.8 0.8 28.0 0.9 16.8 0.8 5.0 0.5 0.6 0.2

Netherlands 0.1 0.1 1.8 0.3 12.5 1.4 24.7 1.5 27.6 1.2 23.5 1.7 9.1 1.0 0.7 0.2

New Zealand 0.9 0.2 3.2 0.4 10.2 0.6 19.3 0.8 25.8 0.8 24.8 0.8 12.9 0.8 2.9 0.4

Norway 0.5 0.1 3.4 0.4 11.0 0.7 23.6 0.8 30.9 0.9 22.1 1.2 7.6 0.9 0.8 0.2

Panama 13.2 1.8 23.1 1.8 28.9 1.8 20.7 1.4 10.1 1.4 3.4 0.7 0.5 0.2

Peru 14.1 0.9 22.0 1.0 28.7 1.1 22.1 0.9 10.1 0.9 2.6 0.5 0.4 0.2 0.0 0.0

Poland 0.6 0.1 3.1 0.3 11.3 0.7 24.5 1.1 31.0 1.0 22.3 1.0 6.5 0.5 0.7 0.1

Portugal 0.6 0.1 4.0 0.4 13.0 1.0 26.4 1.1 31.6 1.1 19.6 0.9 4.6 0.5 0.2 0.1

PISA Plus 2009 113

Tabelul B.2.2: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, posedate în lectură/citire (continuare)

Ţara sau economia



% E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S.

Qatar 17.8 0.3 22.4 0.5 23.2 0.6 18.3 0.4 11.1 0.5 5.4 0.3 1.5 0.2 0.2 0.1

Romania 4.1 0.7 12.7 1.1 23.6 1.2 31.6 1.3 21.2 1.3 6.1 0.7 0.7 0.2

Russian Federation 1.6 0.3 6.8 0.6 19.0 0.8 31.6 1.0 26.8 0.9 11.1 0.7 2.8 0.4 0.3 0.1

Serbia 2.0 0.4 8.7 0.7 22.1 0.9 33.2 1.0 25.3 1.0 7.9 0.6 0.8 0.2 0.0 0.0

Shanghai-China 0.1 0.0 0.6 0.1 3.4 0.5 13.3 0.9 28.5 1.2 34.7 1.0 17.0 1.0 2.4 0.4

Singapore 0.4 0.1 2.7 0.3 9.3 0.5 18.5 0.6 27.6 0.8 25.7 0.7 13.1 0.5 2.6 0.3

Slovak Republic 0.8 0.3 5.6 0.6 15.9 0.8 28.1 1.0 28.5 1.1 16.7 0.8 4.2 0.5 0.3 0.1

Slovenia 0.8 0.1 5.2 0.3 15.2 0.5 25.6 0.7 29.2 0.9 19.3 0.8 4.3 0.5 0.3 0.1

Spain 1.2 0.2 4.7 0.4 13.6 0.6 26.8 0.8 32.6 1.0 17.7 0.7 3.2 0.3 0.2 0.1

Sweden 1.5 0.3 4.3 0.4 11.7 0.7 23.5 1.0 29.8 1.0 20.3 0.9 7.7 0.6 1.3 0.3

Switzerland 0.7 0.2 4.1 0.4 12.1 0.6 22.7 0.7 29.7 0.8 22.6 0.8 7.4 0.7 0.7 0.2

Thailand 1.2 0.3 9.9 0.8 31.7 1.1 36.8 1.2 16.7 0.8 3.3 0.5 0.3 0.2

Trinidad and Tobago 9.6 0.5 14.2 0.6 21.0 0.8 25.0 0.9 19.0 0.9 8.9 0.5 2.1 0.3 0.2 0.1

Tunisia 5.5 0.5 15.0 0.8 29.6 1.1 31.5 1.2 15.1 1.0 3.1 0.5 0.2 0.1

Turkey 0.8 0.2 5.6 0.6 18.1 1.0 32.2 1.2 29.1 1.1 12.4 1.1 1.8 0.4 0.0 0.0

United Kingdom 1.0 0.2 4.1 0.4 13.4 0.6 24.9 0.7 28.8 0.8 19.8 0.8 7.0 0.5 1.0 0.2

United States 0.6 0.1 3.9 0.4 13.1 0.8 24.4 0.9 27.6 0.8 20.6 0.9 8.4 0.8 1.5 0.4

Uruguay 5.5 0.6 12.5 0.7 23.9 0.7 28.0 0.7 20.3 0.7 8.1 0.5 1.7 0.3 0.1 0.1

Media OECD 1.1 0.0 4.6 0.1 13.1 0.1 24.0 0.2 28.9 0.2 20.7 0.2 6.8 0.1 0.8 0.0 † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 114

Tabelul B.2.3: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe privind accesarea şi selectarea informaţiei lecturate/citite

Ţara sau economia




Costa Rica 2.4 0.5 8.0 0.7 21.6 0.9 32.0 1.0 25.6 1.2 8.9 0.8 1.5 0.3 0.1 0.1

Georgia 20.8 1.1 19.7 1.0 24.6 0.8 20.1 0.8 10.8 0.7 3.3 0.4 0.6 0.2 0.1 0.1 Himachal Pradesh-India‡

26.3 2.3 32.9 1.9 26.4 1.6 10.4 1.2 3.1 0.6 0.7 0.4 0.2 0.1

Malaysia 8.1 0.8 13.4 0.8 25.1 1.0 30.0 0.9 17.9 0.9 4.7 0.6 0.6 0.2

Malta 11.1 0.6 10.8 0.8 17.3 1.0 20.2 0.7 20.7 0.9 13.9 0.8 4.8 0.6 1.1 0.2

Mauritius 10.8 0.4 11.4 0.6 21.3 0.9 27.3 0.9 20.1 0.8 7.8 0.6 1.2 0.3

Miranda-Venezuela† 9.7 1.2 13.6 1.3 22.3 1.4 25.2 1.5 19.0 1.5 8.2 1.0 2.0 0.4 0.2

Moldova 10.5 0.8 18.4 1.0 26.8 0.9 25.4 0.9 14.2 0.9 4.1 0.5 0.6 0.2 0.0 0.0

Tamil Nadu-India‡ 21.6 1.9 27.3 1.3 26.8 1.4 16.8 1.2 6.1 1.2 1.4 0.5


Albania 14.8 1.2 17.8 1.3 24.6 1.1 23.4 1.1 14.7 1.2 4.3 0.7 0.3 0.2

Argentina 12.9 1.1 16.0 1.0 24.0 1.3 23.8 1.2 15.6 1.2 6.4 0.8 1.2 0.3 0.1 0.1

Australia 1.3 0.1 3.5 0.3 9.7 0.5 19.8 0.6 29.0 0.6 24.5 0.6 10.2 0.5 2.0 0.3

Austria 2.7 0.4 8.2 0.7 15.7 1.1 22.5 1.2 24.5 1.0 18.1 0.9 7.2 0.7 1.0 0.3

Azerbaijan 16.9 1.4 22.5 1.1 27.6 1.0 20.7 1.0 9.3 0.7 2.6 0.4 0.4 0.2 0.0 0.0

Belgium 1.7 0.3 4.3 0.4 10.9 0.6 18.6 0.6 25.5 0.8 24.7 0.7 11.9 0.6 2.5 0.3

Brazil 8.7 0.6 16.5 0.6 25.4 0.9 24.9 0.8 15.4 0.7 6.9 0.6 1.9 0.3 0.2 0.1

Bulgaria 12.6 1.5 11.5 0.9 16.7 1.1 20.1 1.2 20.0 1.3 12.9 1.2 5.0 0.7 1.2 0.3

Canada 0.9 0.1 2.7 0.2 9.1 0.4 20.7 0.6 29.8 0.6 24.9 0.5 10.1 0.4 1.8 0.2

Chile 2.7 0.5 8.6 0.8 22.2 1.2 31.6 1.0 23.5 1.0 9.3 0.7 1.9 0.3 0.1 0.1

Chinese Taipei 2.0 0.3 5.0 0.5 12.4 0.6 22.2 0.8 27.3 1.0 21.2 0.8 8.3 0.7 1.6 0.3

Colombia 6.3 0.8 15.5 1.0 29.3 1.1 28.4 1.0 15.6 0.9 4.3 0.5 0.6 0.2 0.0 0.0

Croatia 1.7 0.3 5.1 0.5 13.2 0.8 23.6 1.0 27.8 1.3 20.6 1.0 7.1 0.6 1.0 0.2

Czech Republic 1.6 0.4 6.3 0.7 15.7 0.7 25.8 0.9 26.3 0.8 17.9 1.0 5.6 0.5 0.7 0.2

Denmark 1.0 0.2 3.7 0.4 11.6 0.6 22.4 0.7 30.4 1.0 22.6 1.2 7.3 0.6 1.0 0.3

Estonia 0.6 0.2 3.3 0.5 11.4 0.8 23.5 1.0 31.0 1.2 21.7 0.9 7.5 0.7 0.9 0.3

Finland 0.8 0.1 2.5 0.3 7.8 0.5 17.2 0.9 27.0 0.8 27.4 0.8 14.2 0.7 3.1 0.4

France 3.0 0.6 5.5 0.6 12.5 0.9 21.8 1.0 26.3 1.2 20.9 1.2 8.5 0.9 1.4 0.3

Germany 1.5 0.3 5.4 0.6 12.8 0.8 20.6 1.0 26.1 0.9 22.7 1.0 9.4 0.7 1.5 0.3

Greece 3.3 0.7 7.4 0.8 16.1 0.8 25.3 0.8 27.0 1.1 15.6 0.9 4.6 0.4 0.6 0.1

Hong Kong-China 0.8 0.2 2.3 0.3 7.4 0.6 17.5 0.7 28.3 0.9 29.5 0.9 12.2 0.7 2.0 0.4

Hungary 2.1 0.5 4.7 0.6 10.9 0.8 21.0 0.9 27.6 1.1 23.6 1.1 9.0 0.7 1.2 0.3

Iceland 2.0 0.2 4.5 0.3 11.2 0.6 19.6 0.8 28.1 0.9 22.1 1.1 10.3 0.8 2.3 0.3

Indonesia 6.8 0.9 17.0 1.2 29.3 1.3 28.4 1.1 14.1 1.1 3.9 0.7 0.5 0.2

Ireland 2.2 0.5 3.6 0.4 10.6 0.7 22.6 0.9 30.2 1.0 22.6 1.1 7.2 0.8 0.9 0.2

Israel 6.2 0.9 8.8 0.6 15.2 0.8 21.8 0.9 24.3 0.8 16.3 0.7 6.2 0.5 1.1 0.2

Italy 2.8 0.3 6.3 0.3 13.9 0.4 22.9 0.5 27.6 0.5 19.7 0.5 6.1 0.3 0.7 0.1

Japan 1.9 0.4 3.2 0.5 8.0 0.7 16.2 0.7 25.4 1.0 27.0 1.0 14.1 0.7 4.2 0.5

Jordan 11.7 0.8 15.2 0.8 26.1 1.0 25.4 0.8 15.2 0.8 5.2 0.5 1.0 0.2 0.2 0.1

Kazakhstan 10.8 0.8 18.1 0.9 25.0 0.9 23.0 0.9 14.9 0.8 6.5 0.7 1.5 0.3 0.2 0.1

Korea 0.3 0.1 1.2 0.3 5.6 0.7 15.9 1.0 30.1 1.0 30.3 1.2 13.9 1.1 2.7 0.4

Kyrgyzstan 38.1 1.3 23.7 0.9 19.7 0.8 11.4 0.8 5.0 0.6 1.7 0.3 0.4 0.2 0.1 0.0

Latvia 1.6 0.3 5.2 0.6 15.4 1.0 27.0 1.0 30.2 1.2 16.7 1.1 3.5 0.5 0.3 0.1

Liechtenstein 0.5 0.5 3.9 1.1 9.8 1.9 23.0 2.9 28.5 3.0 25.3 2.5 7.8 1.5 1.3 0.7

Lithuania 2.1 0.3 6.7 0.6 16.0 0.8 25.1 0.9 26.7 0.9 16.9 0.8 5.6 0.5 0.9 0.2

Luxembourg 4.7 0.4 7.6 0.4 15.6 0.6 22.4 0.9 24.9 0.8 17.1 0.7 6.7 0.4 1.1 0.2

Macao-China 0.7 0.1 3.6 0.3 12.1 0.5 26.3 0.6 31.7 0.8 19.6 0.5 5.3 0.3 0.5 0.1

Mexico 4.3 0.4 10.3 0.4 22.8 0.6 30.7 0.6 23.0 0.6 7.6 0.4 1.2 0.1 0.1 0.0

Montenegro 11.2 0.7 15.7 1.0 21.7 0.7 23.8 0.7 16.8 0.7 8.0 0.5 2.4 0.2 0.4 0.2

Netherlands 0.2 0.1 2.1 0.4 10.0 0.9 21.4 1.7 27.4 1.3 26.7 1.5 10.8 1.2 1.4 0.3

New Zealand 1.3 0.2 3.4 0.3 10.0 0.6 18.4 0.7 26.0 0.8 24.6 0.8 13.3 0.7 3.0 0.3

Norway 1.0 0.2 3.5 0.4 10.2 0.6 20.5 0.7 29.6 0.8 23.4 0.9 9.9 0.6 1.9 0.3

Panama 19.4 2.2 21.3 1.7 24.2 1.5 18.4 1.2 10.6 1.3 4.7 0.9 1.1 0.3 0.2 0.1

Peru 16.8 1.1 21.7 1.2 26.8 1.1 21.4 1.1 9.8 0.8 2.7 0.5 0.6 0.2 0.1 0.1

Poland 1.5 0.2 4.3 0.4 11.9 0.7 22.7 0.8 28.6 0.8 21.0 0.8 8.3 0.5 1.8 0.3

Portugal 1.2 0.2 4.6 0.5 12.8 0.8 25.7 1.2 30.5 1.3 19.3 1.1 5.3 0.6 0.5 0.2

PISA Plus 2009 115

Tabelul B.2.3: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe privind accesarea şi selectarea informaţiei lecturate/citite (continuare)

Ţara sau economia




Qatar 26.0 0.5 19.8 0.5 19.9 0.6 16.1 0.6 10.2 0.4 5.5 0.2 2.0 0.2 0.5 0.1

Romania 6.7 0.9 12.3 1.1 22.5 1.1 28.3 1.1 21.1 1.2 7.8 0.8 1.1 0.3 0.1 0.1


Serbia 3.2 0.5 8.5 0.6 19.3 0.9 29.9 1.2 26.0 0.9 11.0 0.9 2.1 0.3 0.1 0.1

Shanghai-China 0.5 0.1 1.5 0.3 5.7 0.6 14.8 0.8 26.1 0.9 29.5 1.1 17.3 0.9 4.6 0.4

Singapore 0.9 0.2 3.3 0.4 9.0 0.6 17.7 1.0 25.8 0.7 26.8 0.9 13.5 0.6 3.0 0.3

Slovak Republic 1.8 0.4 5.6 0.6 13.1 0.7 23.2 1.0 28.0 1.2 19.6 0.9 7.5 0.6 1.2 0.3

Slovenia 1.7 0.1 5.5 0.4 12.8 0.7 23.3 0.7 28.6 0.9 21.3 0.8 6.2 0.5 0.4 0.2

Spain 2.5 0.3 5.5 0.4 13.7 0.6 25.4 0.7 29.2 0.7 17.7 0.6 5.2 0.3 0.7 0.1

Sweden 1.8 0.3 4.4 0.5 10.3 0.7 21.5 0.8 28.6 0.8 22.3 1.1 9.2 0.9 1.9 0.3

Switzerland 1.0 0.2 4.3 0.4 11.0 0.6 21.1 0.7 29.1 0.8 23.8 0.7 8.6 0.9 1.1 0.3

Thailand 2.6 0.5 10.2 0.9 26.1 1.1 33.0 1.1 20.5 1.1 6.5 0.7 1.1 0.3 0.1 0.1


Tunisia 9.9 0.7 17.7 0.9 27.4 0.9 25.1 1.0 14.3 1.0 4.7 0.6 0.9 0.2 0.1 0.1

Turkey 2.3 0.5 6.4 0.6 16.6 0.9 28.8 1.1 27.3 1.0 14.9 1.1 3.4 0.6 0.3 0.2

United Kingdom 1.7 0.3 4.8 0.4 13.6 0.6 23.4 0.9 28.3 0.9 19.8 0.9 7.1 0.6 1.2 0.2

United States 1.2 0.3 4.9 0.4 13.8 0.8 24.8 0.8 27.5 1.0 19.2 0.9 7.2 0.7 1.3 0.3

Uruguay 7.6 0.6 12.8 0.8 22.2 1.0 25.7 0.8 19.9 0.8 9.2 0.6 2.4 0.3 0.3 0.1


PISA Plus 2009 116

Tabelul B.2.4: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe privind interpretarea şi integrarea informaţiei lecturate/citite

Ţara sau economia




Costa Rica 2.2 0.5 8.1 0.9 22.4 1.1 33.6 1.2 24.9 1.4 7.7 0.9 1.0 0.3 0.1 0.1


30.8 2.1 32.5 1.7 23.9 1.9 10.1 1.2 2.1 0.6 0.6

Malaysia 6.3 0.6 14.3 0.8 26.9 1.2 31.7 1.1 17.0 0.9 3.5 0.4 0.4 0.1

Malta 8.4 0.5 9.9 0.7 17.1 1.0 21.6 0.8 22.1 0.9 14.8 0.7 5.1 0.4 1.0 0.2

Mauritius 11.2 0.4 13.8 0.7 22.4 0.8 28.5 0.9 18.5 0.9 5.2 0.5 0.4 0.1

Miranda-Venezuela† 7.0 1.4 12.1 1.4 20.3 1.6 26.2 1.6 23.8 1.7 9.1 0.8 1.5 0.3 0.1 0.1

Moldova 10.6 0.8 19.2 0.9 28.3 1.1 25.8 1.1 13.1 0.8 2.8 0.4 0.2 0.1

Tamil Nadu-India‡ 24.9 2.1 28.7 1.5 28.0 1.7 12.5 1.5 4.4 1.0 1.4 0.9 0.1 0.1


Albania 14.6 1.2 18.6 1.0 26.2 1.0 23.6 1.0 13.2 1.1 3.3 0.5 0.3 0.1

Argentina 10.7 1.1 15.6 1.1 23.5 1.2 25.2 1.1 17.0 1.1 6.6 0.8 1.3 0.3 0.1 0.1

Australia 1.0 0.1 3.2 0.3 9.3 0.5 18.9 0.6 26.8 0.6 25.0 0.6 12.6 0.6 3.2 0.4

Austria 4.2 0.6 9.0 0.7 16.5 0.8 22.7 1.0 26.2 1.1 16.7 0.8 4.3 0.5 0.4 0.1

Azerbaijan 21.4 1.4 28.1 1.0 28.9 1.1 16.2 0.9 4.6 0.6 0.7 0.2 0.1 0.0

Belgium 2.2 0.3 4.9 0.4 11.3 0.7 18.8 0.8 25.9 0.8 24.9 0.8 10.7 0.6 1.4 0.3

Brazil 3.8 0.4 13.1 0.6 26.6 0.7 29.6 0.8 18.5 0.9 7.0 0.6 1.4 0.2 0.1 0.1

Bulgaria 11.3 1.4 13.4 1.1 19.4 1.2 23.0 1.1 19.9 1.4 10.0 1.0 2.6 0.4 0.4 0.2

Canada 0.3 0.1 1.7 0.1 6.5 0.4 17.6 0.5 29.4 0.6 28.5 0.6 13.2 0.4 2.7 0.3

Chile 1.3 0.3 7.4 0.7 20.7 0.9 32.4 1.0 26.8 1.0 10.0 0.7 1.4 0.3

Chinese Taipei 0.9 0.2 3.8 0.4 11.7 0.8 24.8 1.1 33.2 1.2 20.7 0.9 4.5 0.6 0.4 0.2

Colombia 4.0 0.7 13.1 1.0 26.3 1.0 30.1 1.3 19.2 1.2 6.3 0.7 0.9 0.2 0.0 0.0

Croatia 2.1 0.5 7.4 0.7 17.0 1.0 25.6 1.2 26.4 1.1 16.2 0.9 4.8 0.5 0.5 0.1

Czech Republic 2.6 0.3 7.9 0.7 18.9 0.9 26.7 1.0 24.8 1.0 14.4 0.9 4.2 0.4 0.4 0.1

Denmark 0.7 0.2 3.4 0.4 12.6 0.7 25.7 0.9 31.9 0.8 20.0 1.0 5.3 0.5 0.5 0.1

Estonia 0.4 0.2 2.7 0.4 10.4 0.7 25.3 1.1 32.4 1.2 21.9 1.1 6.1 0.5 0.7 0.2

Finland 0.4 0.1 1.3 0.2 6.3 0.6 16.9 0.7 30.5 0.9 30.0 0.9 12.8 0.7 1.8 0.3

France 2.4 0.5 5.8 0.6 12.0 0.9 21.0 1.1 26.7 1.0 21.8 1.0 9.1 0.8 1.1 0.3

Germany 1.5 0.3 5.5 0.6 12.6 0.7 22.6 0.9 29.3 1.1 22.0 0.9 6.0 0.5 0.5 0.2

Greece 2.2 0.6 5.9 0.9 13.0 0.8 22.7 0.8 27.7 1.0 20.2 0.9 7.0 0.5 1.3 0.2

Hong Kong-China 0.2 0.1 1.6 0.3 6.2 0.5 14.7 0.7 29.9 1.3 32.0 1.2 13.5 0.9 1.9 0.2

Hungary 0.9 0.3 4.9 0.7 14.1 1.1 24.4 1.3 29.7 1.1 19.7 1.0 5.9 0.5 0.5 0.1

Iceland 1.1 0.2 4.5 0.4 12.0 0.7 22.8 0.7 31.4 0.9 21.1 0.8 6.4 0.5 0.7 0.2

Indonesia 1.9 0.5 12.2 1.1 35.1 1.5 35.8 1.3 13.3 1.3 1.7 0.4 0.0 0.0

Ireland 1.3 0.3 4.2 0.6 11.5 0.7 21.5 0.8 29.2 1.0 22.8 1.0 8.5 0.7 1.1 0.3

Israel 4.0 0.7 7.3 0.6 13.0 0.7 21.4 0.8 25.1 1.0 19.5 0.9 8.0 0.7 1.6 0.3

Italy 2.6 0.3 6.3 0.3 14.5 0.5 22.8 0.5 27.1 0.6 19.7 0.6 6.2 0.4 0.7 0.1

Japan 1.9 0.5 3.9 0.5 9.1 0.7 17.8 0.8 25.9 0.9 25.0 0.9 12.7 0.7 3.6 0.4

Jordan 7.6 0.7 13.4 0.9 26.3 1.1 29.8 0.9 17.6 0.9 4.7 0.5 0.5 0.1 0.0 0.0

Kazakhstan 13.5 0.9 23.0 0.9 27.5 1.2 20.6 1.0 11.3 0.9 3.6 0.5 0.4 0.1 0.0 0.0

Korea 0.3 0.1 1.1 0.4 5.3 0.7 15.5 1.1 30.1 1.4 31.7 1.3 14.0 1.1 2.0 0.4

Kyrgyzstan 37.1 1.6 26.8 1.2 19.2 0.9 10.5 0.7 4.8 0.5 1.3 0.3 0.2 0.1

Latvia 0.4 0.2 2.9 0.5 11.6 0.9 27.6 1.2 34.1 1.3 19.2 1.3 4.0 0.4 0.2 0.1

Liechtenstein 4.4 1.3 12.1 2.1 23.0 3.2 31.5 3.1 22.9 2.4 5.7 1.4

Lithuania 1.4 0.3 6.9 0.6 18.7 0.8 29.3 1.2 27.3 1.0 13.5 0.7 2.8 0.5 0.2 0.1

Luxembourg 3.5 0.3 7.5 0.5 15.5 0.6 23.9 0.8 26.8 0.7 16.9 0.8 5.3 0.5 0.5 0.1

Macao-China 0.4 0.1 3.4 0.3 13.9 0.6 30.6 0.8 33.6 0.9 15.6 0.8 2.4 0.3 0.1 0.1

Mexico 3.3 0.3 10.3 0.4 23.8 0.6 31.9 0.6 23.2 0.6 6.8 0.3 0.7 0.1 0.0 0.0

Montenegro 11.7 0.6 20.2 1.0 26.3 0.8 24.8 0.9 12.6 0.8 3.9 0.4 0.5 0.2

Netherlands 0.1 0.1 1.6 0.3 11.2 1.4 24.8 1.5 29.1 1.3 23.7 1.7 8.8 0.8 0.7 0.2

New Zealand 0.9 0.3 3.4 0.4 9.5 0.6 17.5 0.6 24.0 0.7 25.0 0.7 14.9 0.8 4.7 0.5

Norway 0.7 0.2 3.6 0.4 11.0 0.6 22.6 0.7 30.7 0.8 22.4 0.9 8.0 0.6 1.1 0.3

Panama 11.9 1.8 23.1 2.0 27.9 2.0 21.5 1.8 10.8 1.4 4.1 0.7 0.7 0.2 0.0 0.0

Peru 15.2 1.1 22.5 1.2 27.0 1.2 21.4 0.8 10.7 0.9 2.8 0.5 0.4 0.1 0.0 0.0

Poland 0.9 0.2 3.6 0.4 11.4 0.8 24.3 0.9 31.3 0.7 21.4 0.9 6.5 0.5 0.6 0.2

Portugal 0.7 0.2 4.2 0.5 12.5 0.9 23.7 0.9 30.2 0.9 20.9 0.9 7.0 0.6 0.6 0.2

PISA Plus 2009 117

Tabelul B.2.4: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe privind interpretarea şi integrarea informaţiei lecturate/citite (continuare)

Ţara sau economia




Qatar 19.0 0.5 20.7 0.5 21.6 0.5 17.9 0.5 12.1 0.3 6.1 0.3 2.2 0.2 0.4 0.1

Romania 5.3 0.8 12.2 1.0 22.7 1.2 29.5 1.4 21.6 1.3 7.4 0.9 1.2 0.3 0.1 0.0


Serbia 3.5 0.5 11.4 0.6 24.3 0.9 30.3 1.0 22.3 1.0 7.2 0.6 1.0 0.2

Shanghai-China 0.2 0.1 0.6 0.2 4.2 0.5 13.2 0.7 27.6 0.9 32.9 0.8 17.9 0.8 3.4 0.4

Singapore 0.6 0.1 2.8 0.2 9.0 0.5 18.0 0.8 27.3 0.8 25.3 0.9 13.6 0.7 3.5 0.5

Slovak Republic 2.1 0.4 7.8 0.7 17.5 0.8 26.6 1.2 26.4 1.2 15.4 0.9 3.9 0.4 0.3 0.1

Slovenia 2.3 0.2 7.6 0.5 16.9 0.6 24.2 0.9 27.2 1.2 17.0 1.0 4.4 0.6 0.4 0.2

Spain 1.9 0.3 5.3 0.4 13.0 0.7 24.9 0.7 30.9 0.7 19.1 0.7 4.5 0.3 0.4 0.1

Sweden 1.5 0.3 4.2 0.4 10.8 0.7 22.6 0.8 29.6 0.8 21.2 0.9 8.5 0.7 1.6 0.3

Switzerland 1.0 0.2 4.7 0.5 12.4 0.7 23.0 0.8 29.1 0.9 21.7 1.0 7.1 0.6 1.1 0.3

Thailand 2.1 0.4 12.3 0.8 29.3 0.9 33.3 1.1 18.0 0.8 4.3 0.5 0.5 0.2 0.0 0.0


Tunisia 4.3 0.5 11.0 0.9 24.0 1.1 32.2 1.1 21.0 1.0 6.5 0.7 0.9 0.3 0.1 0.1

Turkey 1.4 0.3 6.0 0.7 17.3 1.0 27.5 1.2 27.5 1.1 15.8 1.1 3.9 0.5 0.5 0.2

United Kingdom 0.9 0.2 3.8 0.4 12.2 0.6 23.5 0.8 28.2 0.7 20.9 1.0 8.8 0.6 1.8 0.3

United States 0.5 0.1 3.3 0.5 11.1 1.1 22.2 1.1 27.4 0.9 23.1 1.0 10.2 0.9 2.2 0.4

Uruguay 5.2 0.6 11.9 0.7 21.8 1.0 26.9 0.8 21.1 0.7 10.3 0.9 2.6 0.4 0.3 0.1


PISA Plus 2009 118

Tabelul B.2.5: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe privind reflectarea şi evaluarea informaţiei lecturate/citite

Ţara sau economia




Costa Rica 1.4 0.4 8.6 0.7 24.0 1.2 34.3 1.2 23.7 1.2 6.9 0.7 1.0 0.3

Georgia 8.9 0.7 19.3 0.8 31.0 0.7 26.6 0.9 11.6 0.7 2.4 0.3 0.2 0.1 Himachal Pradesh-India‡

19.4 1.9 38.5 1.7 30.7 1.8 9.8 1.3 1.4 0.4

Malaysia 3.0 0.5 12.0 0.9 27.9 1.1 36.2 0.9 18.1 1.0 2.8 0.5 0.1 0.1

Malta 6.7 0.5 10.5 0.6 19.5 1.0 23.8 0.9 22.9 0.9 12.9 0.7 3.3 0.4 0.4 0.1

Mauritius 6.9 0.4 15.4 0.7 27.0 0.9 29.4 1.0 16.9 0.9 4.1 0.4 0.3 0.1

Miranda-Venezuela† 6.9 1.0 12.7 1.4 22.8 1.6 28.0 1.5 21.0 1.7 0.9 1.1 0.3 0.1 0.1

Moldova 7.4 0.7 19.2 0.8 30.8 1.0 27.8 1.1 12.1 0.8 2.5 0.5 0.2 0.1

Tamil Nadu-India‡ 14.2 1.5 33.8 2.0 34.7 1.8 13.2 1.5 3.4 1.1 0.6 0.4


Albania 9.6 0.8 17.4 1.0 26.7 1.4 27.1 1.0 15.1 1.2 3.9 0.5 0.3 0.1

Argentina 10.8 1.1 16.4 1.0 25.0 1.1 25.0 1.3 15.5 1.1 6.0 0.8 1.2 0.3 0.1 0.1

Australia 1.0 0.1 3.7 0.2 10.9 0.5 20.7 0.5 27.6 0.7 22.9 0.6 10.5 0.5 2.7 0.4

Austria 1.8 0.3 7.4 0.6 17.6 0.9 25.2 1.3 25.7 1.0 17.1 1.0 4.7 0.5 0.4 0.1

Azerbaijan 5.3 0.7 23.4 1.4 40.1 1.2 25.8 1.4 5.1 0.7 0.3 0.1 0.0 0.0

Belgium 1.4 0.3 5.1 0.4 12.6 0.6 20.5 0.7 24.9 0.7 23.3 0.8 10.6 0.6 1.5 0.3

Brazil 5.5 0.4 17.4 0.7 29.3 0.8 26.3 0.8 14.7 0.8 5.5 0.5 1.1 0.2 0.1 0.1

Bulgaria 5.6 0.8 12.7 1.3 20.5 1.4 24.9 1.4 21.8 1.5 11.4 1.1 2.7 0.5 0.3 0.1

Canada 0.4 0.1 2.3 0.2 9.1 0.4 20.7 0.6 28.8 0.6 25.0 0.5 11.4 0.4 2.3 0.2

Chile 1.3 0.2 7.5 0.7 21.2 1.1 32.6 1.2 25.5 1.0 9.9 0.8 1.9 0.4 0.1 0.1

Chinese Taipei 0.4 0.2 3.2 0.4 11.6 0.6 24.5 0.8 32.7 1.0 21.3 0.9 5.9 0.7 0.5 0.2

Colombia 4.7 0.7 14.7 1.1 28.9 1.2 29.8 1.1 16.5 1.0 4.7 0.5 0.6 0.2 0.0 0.0

Croatia 0.6 0.1 4.9 0.6 17.0 1.1 29.3 1.0 30.9 1.1 15.0 1.0 2.2 0.3 0.1 0.0

Czech Republic 0.6 0.2 4.5 0.5 15.5 0.9 26.3 1.1 27.3 1.1 18.7 1.2 6.4 0.6 0.7 0.2

Denmark 0.5 0.1 3.1 0.3 12.3 0.6 26.8 0.9 33.0 0.9 19.8 0.9 4.4 0.5 0.2 0.1

Estonia 0.2 0.1 2.4 0.4 11.6 0.8 25.4 1.1 33.2 1.1 20.9 0.9 5.6 0.5 0.6 0.2

Finland 0.2 0.1 1.3 0.2 6.3 0.4 16.8 0.6 29.7 0.8 30.0 0.8 13.6 0.7 2.2 0.3

France 2.6 0.5 5.8 0.5 12.3 0.8 20.4 1.0 25.7 1.1 21.6 1.0 9.9 0.8 1.8 0.3

Germany 0.7 0.2 4.2 0.4 12.9 0.8 22.4 0.9 27.9 1.2 22.7 1.2 8.3 0.7 0.9 0.2

Greece 1.0 0.3 5.0 0.7 14.7 1.1 26.5 0.9 28.5 1.1 18.5 1.1 5.1 0.5 0.6 0.2

Hong Kong-China 0.4 0.2 2.0 0.3 7.0 0.6 17.8 0.9 30.2 1.0 29.3 1.2 11.5 0.7 1.8 0.2

Hungary 0.5 0.2 3.7 0.6 12.8 0.9 24.3 1.3 30.7 1.2 21.7 1.2 6.0 0.7 0.4 0.1

Iceland 1.1 0.2 4.1 0.5 11.9 0.8 21.5 0.7 29.4 0.9 22.2 0.8 8.5 0.6 1.3 0.3

Indonesia 1.8 0.4 15.4 1.3 39.1 1.6 33.3 1.5 9.5 1.2 0.9 0.3

Ireland 1.5 0.4 4.1 0.6 12.6 0.8 24.0 0.9 29.3 1.1 20.9 0.9 6.9 0.6 0.8 0.2

Israel 3.5 0.6 8.2 0.7 15.3 0.7 22.9 0.9 25.4 1.0 17.7 0.7 6.2 0.5 0.9 0.2

Italy 1.1 0.2 4.6 0.3 13.9 0.4 24.4 0.6 29.2 0.6 20.4 0.5 5.9 0.3 0.6 0.1

Japan 1.2 0.3 3.4 0.5 9.3 0.7 18.9 0.8 27.1 0.9 26.2 1.1 11.3 0.7 2.6 0.5

Jordan 4.8 0.6 12.9 0.9 28.3 1.1 33.9 1.0 17.1 1.0 3.0 0.4 0.1 0.1

Kazakhstan 5.2 0.4 19.3 1.3 31.8 1.1 26.0 0.9 13.7 0.9 3.6 0.5 0.4 0.1

Korea 0.2 0.1 0.9 0.4 4.8 0.6 15.7 1.0 31.7 1.1 32.4 1.3 12.9 1.1 1.4 0.2

Kyrgyzstan 22.4 1.3 32.0 1.4 28.1 0.9 13.0 0.8 3.7 0.4 0.7 0.2

Latvia 0.4 0.1 2.7 0.5 14.2 1.0 29.8 1.2 32.7 1.1 17.1 1.0 3.0 0.4 0.1 0.1

Liechtenstein 4.4 1.2 12.2 2.1 23.5 2.5 30.5 3.2 23.2 2.7 5.2 1.8 0.7 0.6

Lithuania 0.8 0.2 4.9 0.5 18.5 0.9 31.2 1.3 27.7 1.0 13.8 0.8 2.9 0.4 0.1 0.1

Luxembourg 2.6 0.3 7.1 0.4 16.2 0.6 23.8 0.8 26.0 0.7 17.7 0.6 5.9 0.4 0.7 0.2

Macao-China 0.2 0.1 2.5 0.2 12.4 0.5 30.4 0.7 33.7 0.7 17.5 0.5 3.3 0.3 0.1 0.1

Mexico 4.0 0.4 13.0 0.6 26.9 0.6 31.3 0.6 19.1 0.6 5.1 0.4 0.5 0.1 0.0 0.0

Montenegro 3.7 0.3 12.8 0.7 27.8 0.9 30.6 0.8 18.8 0.7 5.7 0.4 0.7 0.3

Netherlands 0.1 0.1 2.7 0.4 14.1 1.5 24.4 1.2 26.2 1.2 21.7 1.7 9.6 0.9 1.3 0.3

New Zealand 1.0 0.2 3.6 0.5 10.9 0.5 20.3 0.7 25.2 0.8 23.3 0.8 12.5 0.8 3.1 0.4

Norway 0.6 0.2 3.7 0.4 11.9 0.7 23.7 1.1 30.0 1.1 20.9 1.0 8.2 0.6 1.1 0.2

Panama 11.3 1.6 23.7 1.8 30.8 1.8 21.2 1.6 9.9 1.4 2.7 0.6 0.4 0.1

Peru 14.0 1.0 22.3 1.1 27.9 1.1 21.9 0.9 10.1 0.8 3.1 0.5 0.6 0.2 0.1 0.1

Poland 0.5 0.1 3.1 0.4 11.5 0.7 24.5 0.9 29.9 1.0 22.0 0.9 7.5 0.6 1.0 0.2

Portugal 0.5 0.2 3.9 0.4 14.4 0.9 27.2 0.9 30.6 1.2 18.1 0.8 4.8 0.5 0.3 0.2

PISA Plus 2009 119

Tabelul B.2.5: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe privind reflectarea şi evaluarea informaţiei lecturate/citite (continuare)

Ţara sau economia




Qatar 12.9 0.4 23.7 0.6 26.3 0.6 19.6 0.7 11.3 0.3 4.8 0.3 1.2 0.2 0.1 0.1

Romania 3.4 0.5 12.4 1.0 25.1 1.3 32.2 1.3 20.6 1.3 5.7 0.7 0.7 0.2


Serbia 1.7 0.3 8.4 0.6 22.3 0.9 32.7 0.8 25.4 0.8 8.4 0.6 1.1 0.2

Shanghai-China 0.0 0.0 0.5 0.1 3.4 0.5 13.3 0.8 28.3 1.1 33.2 0.9 18.0 0.9 3.1 0.4

Singapore 0.6 0.1 3.0 0.3 9.9 0.5 19.2 0.7 26.2 0.7 24.8 0.9 12.9 0.5 3.5 0.3

Slovak Republic 0.6 0.3 4.7 0.6 16.0 0.8 28.1 1.0 28.6 1.2 17.2 0.9 4.5 0.5 0.4 0.1

Slovenia 0.4 0.1 4.5 0.4 15.0 0.7 25.2 1.0 29.2 0.8 20.0 0.8 5.4 0.5 0.4 0.1

Spain 1.1 0.1 4.5 0.5 14.0 0.7 27.5 0.7 32.2 0.9 17.2 0.6 3.3 0.2 0.2 0.1

Sweden 1.9 0.3 4.6 0.6 12.7 0.9 23.4 1.0 28.5 1.0 19.4 1.0 8.1 0.6 1.5 0.3

Switzerland 0.8 0.2 4.3 0.4 12.5 0.7 22.4 0.7 28.0 0.9 22.7 1.0 8.2 0.7 1.2 0.3

Thailand 1.4 0.3 11.1 0.9 33.6 1.1 35.6 1.2 15.2 0.8 3.0 0.5 0.2 0.1


Tunisia 5.6 0.6 17.2 1.0 32.9 1.3 30.3 1.3 11.9 0.8 1.9 0.4 0.1 0.1

Turkey 0.4 0.1 5.3 0.6 20.5 1.0 33.8 1.1 27.8 1.2 11.0 1.1 1.2 0.3 0.0 0.0

United Kingdom 1.0 0.2 4.5 0.4 14.6 0.7 25.0 0.8 28.1 0.8 18.5 0.7 7.1 0.4 1.2 0.2

United States 0.7 0.2 4.7 0.5 14.5 0.8 24.9 0.8 26.0 0.8 19.1 0.9 8.2 0.7 1.8 0.4

Uruguay 5.1 0.6 13.1 0.8 24.9 0.9 29.0 0.9 19.1 0.7 7.3 0.5 1.5 0.3 0.1 0.1


PISA Plus 2009 120

Tabelul B.2.6: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe privind lecturarea/citirea textelor continui

Ţara sau economia




Costa Rica 1.3 0.3 7.2 0.7 22.3 1.1 34.4 1.2 25.9 1.1 8.0 1.0 0.8 0.3

Georgia 12.3 0.8 19.0 0.8 27.8 0.8 24.9 0.9 12.6 0.7 3.0 0.5 0.4 0.1

Himachal Pradesh-India‡

22.9 2.1 35.9 1.9 28.8 1.7 10.2 1.3 1.9 0.5 0.3 0.1

Malaysia 4.6 0.6 12.6 0.8 25.9 0.9 35.3 1.0 18.2 1.0 3.2 0.4 0.2 0.1

Malta 9.0 0.5 11.3 0.6 18.0 0.9 21.9 1.3 22.4 0.9 13.1 0.7 3.7 0.3 0.6 0.1

Mauritius 9.4 0.4 13.9 0.8 24.7 0.7 29.3 1.2 17.8 0.7 4.4 0.5 0.4 0.1 Miranda-Venezuela† 6.4 1.1 12.8 1.4 21.8 1.5 27.5 1.4 22.8 1.7 7.6 0.9 1.1 0.2 0.1 0.1

Moldova 8.9 0.7 18.6 1.0 30.1 1.0 27.1 1.0 12.6 0.8 2.5 0.4 0.2 0.1

Tamil Nadu-India‡ 19.1 1.8 30.8 1.7 31.4 1.7 14.2 1.5 3.7 1.0 0.8 0.5


Albania 10.8 1.0 17.3 1.1 25.7 1.3 25.7 1.2 15.9 1.1 4.4 0.7 0.3 0.1

Argentina 10.8 1.1 15.4 1.0 24.4 1.3 25.4 1.0 16.5 1.1 6.3 0.8 1.1 0.3

Australia 1.1 0.1 3.8 0.3 10.4 0.5 20.6 0.6 27.3 0.6 23.4 0.5 11.0 0.5 2.4 0.4

Austria 1.9 0.4 7.9 0.7 17.9 0.9 24.5 0.9 25.8 1.0 17.1 0.8 4.6 0.6 0.4 0.1

Azerbaijan 10.0 1.1 26.2 1.1 36.2 1.2 21.6 1.3 5.4 0.7 0.5 0.2 0.0 0.0

Belgium 1.3 0.3 4.7 0.5 12.5 0.6 20.6 0.8 25.4 0.7 24.3 0.7 10.2 0.5 1.1 0.2

Brazil 5.4 0.4 15.1 0.7 27.8 0.8 27.1 0.7 16.6 0.7 6.5 0.5 1.4 0.3 0.1 0.1

Bulgaria 8.1 1.1 12.4 1.2 19.7 1.4 22.9 1.2 21.5 1.3 11.9 1.3 3.1 0.7 0.4 0.1

Canada 0.4 0.1 2.4 0.2 8.3 0.4 20.2 0.7 28.9 0.7 25.9 0.7 11.5 0.5 2.4 0.2

Chile 1.5 0.3 7.4 0.7 20.8 1.0 31.8 1.0 26.3 1.2 10.3 0.9 1.9 0.3 0.1 0.1

Chinese Taipei 0.7 0.2 3.8 0.4 11.3 0.7 24.3 1.0 33.0 1.2 21.2 0.9 5.2 0.7 0.6 0.2

Colombia 4.1 0.6 13.8 1.1 27.9 1.2 31.0 1.1 17.9 1.1 4.7 0.5 0.6 0.2 0.0 0.0

Croatia 0.9 0.2 5.4 0.5 15.7 0.9 27.1 1.1 29.5 1.3 17.3 0.9 3.7 0.4 0.3 0.1

Czech Republic 0.7 0.2 5.4 0.6 17.0 0.9 27.3 1.0 27.4 1.0 16.4 0.9 5.3 0.4 0.6 0.2

Denmark 0.5 0.1 3.3 0.4 11.9 0.6 25.4 0.9 32.4 0.8 20.8 0.8 5.4 0.5 0.5 0.1

Estonia 0.3 0.2 2.3 0.4 11.5 0.9 26.0 1.3 34.8 1.1 20.0 0.9 4.7 0.5 0.4 0.2

Finland 0.2 0.1 1.5 0.2 6.4 0.5 17.0 0.9 30.2 0.8 30.2 0.8 13.1 0.7 1.4 0.2

France 2.7 0.5 6.2 0.6 12.5 0.9 21.4 1.2 25.9 1.1 21.4 1.0 8.5 0.8 1.4 0.4

Germany 0.9 0.2 4.7 0.4 12.9 0.8 22.9 1.3 28.4 1.2 22.8 0.9 6.7 0.5 0.6 0.2

Greece 1.4 0.4 5.5 0.8 14.5 1.0 24.3 0.9 27.8 1.0 19.5 1.0 6.1 0.6 0.9 0.2

Hong Kong-China 0.3 0.1 1.8 0.3 6.0 0.5 16.0 0.8 29.4 1.3 31.2 1.0 13.4 0.7 2.0 0.3

Hungary 0.8 0.2 4.1 0.7 12.4 0.9 23.5 1.1 30.1 1.1 21.7 1.0 6.7 0.7 0.6 0.2

Iceland 1.5 0.3 4.3 0.5 11.6 0.6 21.4 0.7 30.4 1.0 21.6 1.1 8.0 0.6 1.3 0.3

Indonesia 1.9 0.4 13.3 1.2 36.3 1.7 34.4 1.3 12.7 1.4 1.4 0.4

Ireland 1.8 0.4 4.2 0.5 11.8 0.7 22.6 0.9 29.8 0.9 21.6 1.0 7.4 0.8 0.8 0.2

Israel 3.7 0.6 7.5 0.7 14.6 0.8 22.2 1.1 25.7 0.9 18.5 0.8 6.8 0.5 1.1 0.2

Italy 1.4 0.2 5.2 0.3 13.9 0.5 23.1 0.5 28.8 0.5 21.0 0.5 6.0 0.3 0.5 0.1

Japan 1.7 0.4 3.5 0.6 8.6 0.7 17.9 0.7 27.1 0.9 26.7 0.9 12.2 0.8 2.4 0.3

Jordan 6.0 0.6 11.9 0.7 24.4 0.9 32.3 0.8 20.3 1.0 4.8 0.5 0.3 0.1

Kazakhstan 5.9 0.5 18.0 1.1 30.8 1.0 26.5 1.1 14.4 1.1 4.0 0.6 0.3 0.1 0.0 0.0

Korea 0.3 0.1 1.0 0.3 5.1 0.7 15.5 1.0 32.5 1.2 32.7 1.2 11.9 1.0 1.0 0.2

Kyrgyzstan 28.2 1.2 28.9 1.0 24.5 0.9 12.7 0.8 4.6 0.5 1.1 0.2 0.1 0.0

Latvia 0.3 0.2 3.4 0.6 13.8 1.0 29.3 1.3 33.1 1.1 17.3 1.0 2.7 0.4 0.1 0.0

Liechtenstein 3.9 1.3 13.9 2.8 23.2 2.9 32.1 3.4 22.1 3.4 4.2 1.7

Lithuania 0.9 0.2 5.3 0.6 17.9 0.7 29.4 0.9 29.1 0.9 14.4 0.8 2.9 0.4 0.2 0.1

Luxembourg 3.3 0.3 7.8 0.5 15.4 0.9 23.8 0.8 26.5 0.7 17.4 0.9 5.3 0.5 0.5 0.1

Macao-China 0.3 0.1 3.0 0.3 12.8 0.4 28.9 0.7 33.8 0.8 17.4 0.8 3.7 0.4 0.2 0.1

Mexico 3.7 0.4 11.4 0.5 24.3 0.6 32.7 0.7 21.8 0.6 5.6 0.3 0.4 0.1

Montenegro 5.8 0.4 15.5 0.6 26.5 0.9 28.6 1.0 17.2 1.0 5.7 0.6 0.8 0.2

Netherlands 0.1 0.1 2.0 0.3 12.3 1.3 25.5 1.5 27.7 1.1 22.8 1.7 8.6 0.9 0.8 0.2

New Zealand 1.2 0.2 3.7 0.4 10.7 0.6 19.4 0.8 25.4 0.8 23.8 0.8 12.8 0.7 3.0 0.4

Norway 0.8 0.2 3.6 0.4 11.2 0.6 22.4 0.7 29.4 0.9 22.8 1.0 8.5 0.6 1.3 0.2

Panama 13.3 2.0 22.0 1.8 27.9 1.7 22.3 1.6 10.3 1.2 3.5 0.7 0.6 0.2

Peru 13.5 0.9 21.2 0.9 27.8 1.1 22.7 1.0 11.1 0.8 3.0 0.5 0.5 0.2

Poland 0.7 0.2 3.0 0.4 11.1 0.6 24.4 0.9 30.9 0.8 22.0 1.0 7.2 0.6 0.8 0.2

Portugal 0.6 0.2 4.2 0.4 12.7 0.9 26.0 0.9 30.6 1.1 19.9 1.0 5.6 0.5 0.4 0.2

PISA Plus 2009 121

Tabelul B.2.6: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe privind lecturarea/citirea textelor continui (continuare)

Ţara sau economia




Qatar 18.0 0.4 21.0 0.6 22.3 0.5 18.9 0.5 12.2 0.4 5.6 0.4 1.7 0.2 0.3 0.1

Romania 4.7 0.7 12.7 1.1 23.5 1.1 31.0 1.3 21.2 1.2 6.2 0.7 0.7 0.2


Serbia 1.8 0.3 7.9 0.7 22.3 1.3 33.7 1.2 25.6 0.9 7.8 0.7 0.9 0.2 0.1 0.0

Shanghai-China 0.1 0.1 0.5 0.1 3.1 0.4 11.9 0.7 26.5 1.1 34.2 1.0 20.1 1.0 3.6 0.4

Singapore 0.6 0.1 3.3 0.3 9.9 0.5 18.8 0.7 27.2 0.7 25.0 1.0 12.4 0.6 2.8 0.3

Slovak Republic 0.9 0.3 5.1 0.6 16.2 0.9 27.3 0.9 28.7 1.2 17.2 1.1 4.2 0.4 0.5 0.2

Slovenia 0.9 0.1 5.6 0.3 15.3 0.6 24.8 0.9 28.2 0.8 19.1 0.8 5.6 0.6 0.4 0.2

Spain 1.3 0.2 4.8 0.4 13.2 0.6 25.8 0.6 31.7 0.7 18.7 0.6 4.1 0.3 0.3 0.1

Sweden 1.7 0.3 4.3 0.4 11.5 0.8 23.1 1.1 28.9 1.1 20.3 1.0 8.6 0.6 1.6 0.3

Switzerland 0.8 0.1 4.5 0.4 12.5 0.7 23.0 0.8 29.0 1.0 22.2 0.9 7.2 0.7 0.9 0.2

Thailand 1.3 0.3 10.1 0.8 30.5 1.1 36.3 1.4 17.9 1.0 3.6 0.6 0.3 0.2 0.0 0.0


Tunisia 5.2 0.5 13.8 0.9 28.7 1.1 32.4 1.5 16.5 1.0 3.1 0.5 0.2 0.1

Turkey 0.9 0.2 5.2 0.6 18.3 1.0 31.3 1.4 28.9 1.2 13.2 1.2 2.1 0.5 0.1 0.1

United Kingdom 1.1 0.2 4.5 0.4 14.2 0.7 25.0 0.8 27.9 0.7 18.9 0.9 7.2 0.5 1.2 0.2

United States 0.8 0.2 4.3 0.4 13.6 0.8 23.7 0.9 26.5 0.8 20.0 0.9 9.1 0.9 1.9 0.3

Uruguay 5.7 0.6 12.1 0.6 23.0 0.9 27.6 1.2 20.4 0.8 9.0 0.8 2.1 0.3 0.2 0.1


PISA Plus 2009 122

Tabelul B.2.7: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe privind lecturarea/citirea textelor non-continui

Ţara sau economia




Costa Rica 2.7 0.6 10.4 0.8 24.9 1.1 33.2 1.1 21.6 1.2 6.2 0.7 0.8 0.3 0.0 0.0


27.7 2.5 38.0 1.8 24.7 1.8 7.2 1.2 2.0 0.7 0.4 0.2

Malaysia 5.3 0.6 13.3 0.7 27.4 1.0 32.8 1.0 17.4 1.0 3.6 0.5 0.2 0.1

Malta 7.3 0.5 9.5 0.7 16.2 1.0 21.8 1.0 22.7 1.0 16.2 0.8 5.1 0.4 1.1 0.2

Mauritius 8.5 0.4 12.7 0.7 22.5 0.8 28.3 0.7 20.5 0.7 6.7 0.4 0.8 0.2 Miranda-Venezuela† 9.4 1.3 14.6 1.4 20.9 1.3 24.4 1.4 20.5 1.6 8.2 0.9 1.7 0.3 0.2 0.1

Moldova 10.1 0.7 18.5 1.0 28.8 0.9 26.4 1.0 12.7 0.7 3.2 0.4 0.3 0.1

Tamil Nadu-India‡ 19.2 1.7 33.4 1.6 30.6 1.7 12.6 1.8 3.2 1.1 1.0 0.7


Albania 16.7 1.3 20.3 1.1 25.9 0.9 22.6 1.4 11.6 1.2 2.7 0.4 0.3 0.1

Argentina 13.3 1.2 17.0 1.1 23.7 1.2 23.6 1.1 14.7 1.3 6.5 0.8 1.2 0.3 0.1 0.1

Australia 0.9 0.1 2.8 0.3 8.6 0.5 18.9 0.6 28.3 0.7 25.6 0.6 12.2 0.6 2.8 0.4

Austria 3.2 0.5 8.6 0.8 15.3 0.8 22.4 1.1 26.2 1.1 18.5 0.9 5.4 0.6 0.5 0.2

Azerbaijan 17.3 1.5 25.3 1.0 29.8 1.0 19.7 1.2 6.7 0.7 1.1 0.2 0.1 0.1

Belgium 1.6 0.3 4.6 0.4 10.8 0.5 18.5 0.8 26.0 0.8 25.6 0.8 11.3 0.6 1.5 0.3

Brazil 6.1 0.4 16.5 0.6 27.8 0.9 26.8 0.8 15.5 0.8 6.1 0.5 1.2 0.2 0.1 0.0

Bulgaria 11.0 1.3 13.1 1.2 19.0 1.3 22.7 1.1 20.1 1.4 10.8 1.1 2.8 0.6 0.4 0.2

Canada 0.5 0.1 2.1 0.2 7.5 0.4 19.0 0.5 30.2 0.6 26.9 0.6 11.6 0.5 2.3 0.2

Chile 2.1 0.3 8.2 0.7 22.7 1.0 32.6 1.1 24.7 1.2 8.5 0.8 1.1 0.4 0.1 0.0

Chinese Taipei 1.0 0.2 3.8 0.4 11.1 0.7 22.8 0.9 31.1 1.2 22.4 1.0 7.0 0.7 0.8 0.2

Colombia 6.3 0.9 14.9 1.1 27.8 1.1 28.3 1.1 16.8 1.1 5.1 0.5 0.8 0.2 0.1 0.0

Croatia 1.3 0.3 5.7 0.5 16.6 1.0 28.0 0.9 29.8 1.1 15.2 0.9 3.2 0.4 0.2 0.1

Czech Republic 2.1 0.5 5.7 0.7 15.8 1.1 27.6 0.9 27.1 1.1 16.5 0.9 4.7 0.5 0.4 0.1

Denmark 0.5 0.1 3.4 0.4 12.3 0.6 26.5 0.9 32.8 0.8 19.6 0.9 4.6 0.5 0.3 0.1

Estonia 0.6 0.2 2.5 0.4 9.6 0.7 22.0 1.1 31.8 1.2 23.9 1.0 8.2 0.6 1.4 0.3

Finland 0.3 0.1 1.7 0.2 6.5 0.4 17.3 0.6 29.6 0.7 29.6 0.9 12.9 0.8 2.1 0.3

France 2.1 0.4 5.0 0.6 11.3 0.8 21.1 1.1 28.4 1.2 23.1 1.2 8.0 0.8 1.1 0.2

Germany 1.4 0.3 5.1 0.5 12.2 0.8 21.4 1.1 28.6 0.9 23.1 0.9 7.4 0.6 0.8 0.2

Greece 2.2 0.5 6.5 0.9 14.9 0.9 27.0 0.9 29.3 1.3 16.4 0.8 3.4 0.4 0.3 0.1

Hong Kong-China 0.4 0.1 1.8 0.3 7.5 0.6 18.9 0.9 33.1 0.9 28.3 0.9 9.2 0.7 0.8 0.1

Hungary 1.2 0.4 4.8 0.8 13.5 0.9 24.5 1.3 30.7 1.2 20.4 1.1 4.6 0.5 0.3 0.1

Iceland 1.4 0.2 4.0 0.4 11.4 0.6 22.7 0.7 31.0 0.9 21.7 0.8 7.1 0.6 0.9 0.3

Indonesia 4.6 0.7 16.2 1.3 33.0 1.5 31.0 1.4 12.8 1.3 2.3 0.6 0.1 0.1

Ireland 1.7 0.4 4.1 0.5 11.2 0.7 22.9 1.0 31.0 1.0 22.0 1.0 6.5 0.5 0.6 0.2

Israel 5.5 0.7 8.9 0.6 15.1 0.9 21.9 0.9 23.6 0.7 16.8 0.7 6.9 0.6 1.3 0.2

Italy 2.6 0.3 6.4 0.3 15.2 0.4 24.5 0.6 27.6 0.7 18.1 0.5 5.1 0.3 0.5 0.1

Japan 1.4 0.3 3.3 0.4 8.5 0.7 19.2 0.8 29.0 1.0 26.2 1.0 10.5 0.7 2.0 0.4

Jordan 13.7 1.0 16.5 1.0 24.4 0.9 25.0 0.8 14.4 0.8 5.0 0.5 1.0 0.3 0.1 0.1

Kazakhstan 16.8 1.0 20.8 1.1 25.4 0.9 20.1 0.9 11.3 0.7 4.6 0.6 1.0 0.3 0.1 0.1

Korea 0.3 0.2 0.9 0.3 4.8 0.7 15.2 1.0 30.8 1.1 33.1 1.3 13.3 1.1 1.6 0.3

Kyrgyzstan 39.1 1.4 26.6 1.0 19.7 0.9 9.7 0.7 3.8 0.5 0.9 0.2 0.2 0.1

Latvia 0.7 0.2 4.0 0.5 13.8 1.0 26.5 1.1 31.4 1.1 18.9 1.0 4.4 0.5 0.3 0.1

Liechtenstein 2.8 1.2 10.6 1.7 22.7 2.5 29.1 2.6 28.8 2.9 5.4 1.6

Lithuania 1.5 0.3 6.9 0.6 19.0 0.8 29.3 1.1 26.9 1.1 13.4 0.8 2.8 0.4 0.2 0.1

Luxembourg 3.1 0.3 7.1 0.7 15.4 0.6 24.5 0.7 27.2 0.8 17.6 0.7 4.8 0.3 0.4 0.1

Macao-China 0.4 0.1 2.8 0.2 13.6 0.5 31.8 0.7 34.2 0.8 15.0 0.8 2.1 0.2 0.1 0.1

Mexico 3.5 0.3 11.8 0.5 25.5 0.5 32.2 0.6 20.9 0.6 5.6 0.3 0.6 0.1 0.0 0.0

Montenegro 8.7 0.6 16.9 0.8 27.0 1.0 26.4 0.9 16.1 0.8 4.4 0.5 0.6 0.1

Netherlands 0.2 0.1 2.1 0.4 10.8 1.1 23.2 1.5 27.6 1.3 24.6 1.5 10.2 1.1 1.4 0.4

New Zealand 0.9 0.2 2.6 0.3 8.9 0.5 17.7 0.7 25.2 1.0 25.7 0.8 15.0 0.7 4.1 0.4

Norway 0.7 0.2 3.4 0.4 11.7 0.7 24.7 1.1 32.0 0.8 20.9 1.0 6.1 0.5 0.6 0.2

Panama 17.8 2.0 24.5 1.6 26.3 1.5 18.4 1.5 9.0 1.2 3.5 0.7 0.5 0.2

Peru 19.0 1.1 23.0 1.0 26.5 1.0 19.7 1.0 8.9 0.9 2.5 0.5 0.5 0.2 0.1 0.0

Poland 1.1 0.2 4.1 0.5 12.3 0.7 24.5 0.8 30.0 0.8 20.4 0.8 6.8 0.7 1.0 0.2

Portugal 0.9 0.2 4.4 0.6 13.2 0.9 26.6 1.0 30.9 1.0 18.7 0.9 4.8 0.5 0.5 0.2

PISA Plus 2009 123

Tabelul B.2.7: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe privind lecturarea/citirea textelor non-continui (continuare)

Ţara sau economia




Qatar 22.1 0.4 21.9 0.5 22.2 0.5 16.2 0.5 10.0 0.3 5.4 0.3 1.8 0.2 0.4 0.1

Romania 5.1 0.7 12.8 1.0 23.4 1.2 29.0 1.3 21.6 1.4 7.1 0.8 1.0 0.3 0.0 0.0


Serbia 3.8 0.5 10.5 0.6 21.4 1.0 30.2 1.0 23.7 1.0 8.9 0.6 1.4 0.3 0.1 0.1

Shanghai-China 0.2 0.1 1.2 0.3 5.2 0.5 16.2 0.7 31.2 0.9 31.4 1.2 12.8 0.7 1.9 0.3

Singapore 0.2 0.1 2.0 0.2 7.3 0.5 16.5 0.6 27.8 0.8 28.0 0.9 14.8 0.7 3.5 0.4

Slovak Republic 1.5 0.4 6.1 0.6 16.5 0.9 28.0 1.0 28.6 1.0 15.6 0.9 3.4 0.5 0.3 0.2

Slovenia 1.3 0.2 5.4 0.5 14.9 0.7 27.0 0.9 31.5 0.8 17.1 0.8 2.7 0.4 0.1 0.1

Spain 2.3 0.3 5.9 0.4 14.8 0.6 26.8 0.7 30.7 0.8 16.1 0.7 3.2 0.2 0.2 0.1

Sweden 1.5 0.2 3.9 0.4 11.3 0.8 23.5 0.9 30.7 0.8 20.6 0.8 7.4 0.6 1.1 0.3

Switzerland 0.7 0.1 3.7 0.5 11.1 0.7 21.9 1.0 30.1 1.1 23.2 0.8 8.2 0.7 0.9 0.2

Thailand 1.5 0.3 10.1 0.9 30.5 1.0 36.2 1.1 17.3 0.9 4.0 0.5 0.4 0.2 0.0 0.0


Tunisia 8.6 0.7 18.0 0.8 28.6 0.9 27.1 1.0 13.9 0.9 3.4 0.5 0.4 0.2

Turkey 1.4 0.3 6.5 0.6 18.5 1.1 30.8 1.4 28.4 1.2 12.4 1.1 2.0 0.5 0.1 0.0

United Kingdom 1.1 0.2 3.5 0.4 11.7 0.6 22.5 0.6 28.6 0.8 21.8 0.8 9.0 0.6 1.9 0.3

United States 0.5 0.1 3.7 0.4 11.9 0.8 24.0 1.0 28.6 0.9 21.5 1.0 8.5 0.8 1.2 0.2

Uruguay 6.9 0.7 13.7 0.8 22.8 0.8 27.2 0.7 19.4 0.8 8.0 0.6 1.8 0.3 0.2 0.1


PISA Plus 2009 124

Tabelul B.3.1: Rezultatele performanţelor la matematică, obţinute de evaluaţii PISA 2009 şi PISA 2009+, în plan comparativ


Intervalul de

încredere

A 5-a

percentilă


5-a

percentilă

A 95-a

percentilă


95-a

percentilă



Shanghai-China 600 2.8 595 - 606 421 7.1 757 4.6

Singapore 562 1.4 559 - 565 383 3.0 725 3.8

Hong Kong-China 555 2.7 549 - 560 390 5.1 703 4.7 Korea

Korea 546 4.0 538 - 554 397 8.4 689 6.5 Hong Kong-China, Chinese Taipei, Finland, Liechtenstein

Chinese Taipei 543 3.4 537 - 550 366 5.0 709 6.6 Korea, Finland, Liechtenstein, Switzerland

Finland 541 2.2 536 - 545 399 4.4 669 3.6 Korea, Chinese Taipei, Liechtenstein, Switzerland

Liechtenstein 536 4.1 528 - 544 385 18.6 669 14.5 Korea, Chinese Taipei, Finland, Switzerland, Japan, Netherlands

Switzerland 534 3.3 527 - 540 363 4.8 689 4.8 Chinese Taipei, Finland, Liechtenstein, Japan, Canada, Netherlands

Japan 529 3.3 522 - 536 370 6.4 677 5.4 Liechtenstein, Switzerland, Canada, Netherlands, Macao-China

Canada 527 1.6 524 - 530 379 3.0 665 2.2 Switzerland, Japan, Netherlands, Macao-China

Netherlands 526 4.7 517 - 535 378 5.6 665 3.9 Liechtenstein, Switzerland, Japan, Canada, Macao-China, New Zealand

Macao-China 525 0.9 523 - 527 383 2.7 663 2.5 Japan, Canada, Netherlands

New Zealand 519 2.3 515 - 524 355 4.9 671 3.4 Netherlands, Belgium, Australia, Germany

Belgium 515 2.3 511 - 520 335 5.3 675 3.2 New Zealand, Australia, Germany, Estonia

Australia 514 2.5 509 - 519 357 3.3 665 5.0 New Zealand, Belgium, Germany, Estonia

Germany 513 2.9 507 - 518 347 5.0 666 3.7 New Zealand, Belgium, Australia, Estonia, Iceland

Estonia 512 2.6 507 - 517 378 6.0 643 3.6 Belgium, Australia, Germany, Iceland

Iceland 507 1.4 504 - 509 352 4.0 652 3.3 Germany, Estonia, Denmark

Denmark 503 2.6 498 - 508 358 4.4 644 4.6 Iceland, Slovenia, Norway, France, Slovak Republic

Slovenia 501 1.2 499 - 504 345 3.6 659 3.6 Denmark, Norway, France, Slovak Republic, Austria

Norway 498 2.4 493 - 503 354 4.1 636 4.0 Denmark, Slovenia, France, Slovak Republic, Austria, Poland, Sweden, Czech Republic, United Kingdom, Hungary, Media OECD

France 497 3.1 491 - 503 321 5.8 652 5.4 Denmark, Slovenia, Norway, Slovak Republic, Austria, Poland, Sweden, Czech Republic, United Kingdom, Hungary, Media OECD

Slovak Republic 497 3.1 491 - 503 342 6.3 654 6.4 Denmark, Slovenia, Norway, France, Austria, Poland, Sweden, Czech Republic, United Kingdom, Hungary, Media OECD

Austria 496 2.7 491 - 501 338 6.6 650 3.5 Slovenia, Norway, France, Slovak Republic, Poland, Sweden, Czech Republic, United Kingdom, Hungary, United States, Media OECD

Media OECD 496 0.5 495 - 497 343 0.9 643 0.8 Norway, France, Slovak Republic, Austria, Poland, Sweden, Czech Republic, United Kingdom, Hungary

Poland 495 2.8 489 - 500 348 5.2 638 4.6 Norway, France, Slovak Republic, Austria, Sweden, Czech Republic, United Kingdom, Hungary, Luxembourg, United States, Portugal, Media OECD

Sweden 494 2.9 489 - 500 339 4.4 643 4.1 Norway, France, Slovak Republic, Austria, Poland, Czech Republic, United Kingdom, Hungary, Luxembourg, United States, Ireland, Portugal, Media OECD

Czech Republic 493 2.8 487 - 498 342 5.6 649 4.6 Norway, France, Slovak Republic, Austria, Poland, Sweden, United Kingdom, Hungary, Luxembourg, United States, Ireland, Portugal, Media OECD

PISA Plus 2009 125

Tabelul B.3.1: Rezultatele performanţelor la matematică, obţinute de evaluaţii PISA 2009 şi PISA 2009+, în plan comparativ (continuare)


Intervalul de

încredere

A 5-a

percentilă


5-a

percentilă

A 95-a

percentilă


95-a

percentilă



United Kingdom 492 2.4 488 - 497 348 3.5 635 3.2 Norway, France, Slovak Republic, Austria, Poland, Sweden, Czech Republic, Hungary, Luxembourg, United States, Ireland, Portugal, Media OECD

Hungary 490 3.5 483 - 497 334 8.4 637 5.6 Norway, France, Slovak Republic, Austria, Poland, Sweden, Czech Republic, United Kingdom, Luxembourg, United States, Ireland, Portugal, Spain, Italy, Latvia, Media OECD

Luxembourg 489 1.2 487 - 491 324 3.9 643 2.5 Poland, Sweden, Czech Republic, United Kingdom, Hungary, United States, Ireland, Portugal

United States 487 3.6 480 - 494 337 4.3 637 5.9 Austria, Poland, Sweden, Czech Republic, United Kingdom, Hungary, Luxembourg, Ireland, Portugal, Spain, Italy, Latvia

Ireland 487 2.5 482 - 492 338 5.8 617 4.3 Sweden, Czech Republic, United Kingdom, Hungary, Luxembourg, United States, Portugal, Spain, Italy, Latvia

Portugal 487 2.9 481 - 493 335 3.8 635 5.1 Poland, Sweden, Czech Republic, United Kingdom, Hungary, Luxembourg, United States, Ireland, Spain, Italy, Latvia

Spain 483 2.1 479 - 488 328 4.1 625 2.9 Hungary, United States, Ireland, Portugal, Italy, Latvia

Italy 483 1.9 479 - 487 330 3.1 632 2.8 Hungary, United States, Ireland, Portugal, Spain, Latvia

Latvia 482 3.1 476 - 488 352 4.9 612 3.7 Hungary, United States, Ireland, Portugal, Spain, Italy, Lithuania

Lithuania 477 2.6 471 - 482 332 5.3 621 5.4 Latvia

Russian Federation 468 3.3 461 - 474 329 5.1 609 7.2 Greece, Croatia, Malta

Greece 466 3.9 458 - 474 319 7.3 613 4.4 Russian Federation, Croatia, Malta

Malta 463 1.4 460 - 466 287 6.1 626 3.6 Russia, Croatia, Greece

Croatia 460 3.1 454 - 466 315 4.8 606 5.6 Russian Federation, Greece, Malta

Israel 447 3.3 440 - 453 272 6.7 614 5.2 Dubai (UAE), Turkey, Serbia

Turkey 445 4.4 437 - 454 304 5.2 613 12.2 Dubai (UAE), Israel, Serbia

Serbia 442 2.9 437 - 448 295 4.8 592 5.3 Israel, Turkey

Azerbaijan 431 2.8 426 - 436 334 3.0 541 7.0 Bulgaria, Romania, Uruguay

Bulgaria 428 5.9 417 - 440 269 6.9 593 12.4 Azerbaijan, Romania, Uruguay, Chile, Thailand, Mexico, Mauritius, United Arab Emirates

Romania 427 3.4 420 - 434 299 4.4 560 6.5 Azerbaijan, Bulgaria, Uruguay, Chile, Thailand, United Arab Emirates

Uruguay 427 2.6 422 - 432 278 3.9 578 4.5 Azerbaijan, Bulgaria, Romania, Chile, United Arab Emirates

United Arab Emirates 421 2.5 416 - 426 277 4.9 580 3.7 Uruguay, Thailand, Romania, Mauritius, Mexico, Chile, Bulgaria

Chile 421 3.1 415 - 427 293 4.7 559 5.8 Bulgaria, Romania, Uruguay, Thailand, Mexico, Mauritius, United Arab Emirates

Mauritius 420 1.0 418 - 422 275 2.8 566 3.5 United Arab Emirates, Thailand, Mexico, Chile, Bulgaria

Thailand 419 3.2 412 - 425 295 4.5 554 6.8 Bulgaria, Romania, Chile, Mexico, Trinidad and Tobago, Mauritius, United Arab Emirates

Mexico 419 1.8 415 - 422 289 3.2 547 3.3 Bulgaria, Chile, Thailand, Mauritius, United Arab Emirates

Trinidad and Tobago 414 1.3 412 - 417 252 4.0 580 2.4 Thailand, Costa Rica

Costa Rica 409 3.0 404 - 415 294 4.1 530 5.5 Trinidad and Tobago, Malaysia, Montenegro, Kazakhstan

Kazakhstan 405 3.0 399 - 411 276 4.3 548 7.0 Montenegro, Miranda-Venezuela, Moldova, Malaysia, Costa Rica

Malaysia 404 2.7 399 - 410 287 3.8 528 5.2 Miranda-Venezuela, Montenegro, Moldova, Kazakhstan, Costa Rica

PISA Plus 2009 126

Tabelul B.3.1: Rezultatele performanţelor la matematică, obţinute de evaluaţii PISA 2009 şi PISA 2009+, în plan comparativ (continuare)


Intervalul de

încredere

A 5-a

percentilă


5-a

percentilă

A 95-a

percentilă


95-a

percentilă



Montenegro 403 2.0 399 - 406 263 4.0 543 3.9 Kazakhstan, Miranda-Venezuela, Moldova, Malaysia, Costa Rica

Moldova 397 3.1 391 - 404 257 5.7 538 4.8 Miranda-Venezuela, Malaysia, Montenegro, Kazakhstan, Argentina

Mlranda-Venezuela† 397 4.3 388 - 405 257 5.9 534 4.5 Malaysia, Montenegro, Moldova, Kazakhstan, Jordan, Argentina

Argentina 388 4.1 380 - 396 231 7.9 543 7.0 Jordan, Brazil, Colombia, Albania, Georgia, Miranda-Venezuela, Moldova

Jordan 387 3.7 379 - 394 249 7.8 520 6.9 Argentina, Brazil, Colombia, Albania, Georgia, Miranda-Venezuela

Brazil 386 2.4 381 - 390 261 3.0 531 5.9 Argentina, Jordan, Colombia, Albania, Georgia

Colombia 381 3.2 374 - 387 259 5.8 509 4.2 Argentina, Jordan, Brazil, Albania, Indonesia , Georgia

Georgia 379 2.8 374 - 385 241 4.8 522 6.8 Tunisia, Jordan, Indonesia, Colombia, Brazil, Argentina, Albania

Albania 377 4.0 370 - 385 226 7.0 526 6.4 Argentina, Jordan, Brazil, Colombia, Tunisia, Indonesia, Georgia

Tunisia 371 3.0 366 - 377 247 4.8 499 6.6 Albania, Indonesia, Qatar, Peru, Panama, Georgia

Indonesia 371 3.7 364 - 379 260 4.9 493 8.6 Colombia, Albania, Tunisia, Qatar, Peru, Panama, Georgia

Qatar 368 0.7 367 - 369 227 2.3 557 3.5 Tunisia, Indonesia, Peru, Panama

Peru 365 4.0 357 - 373 222 4.5 516 9.0 Tunisia, Indonesia, Qatar, Panama, Tamil Nadu - India

Panama 360 5.2 349 - 370 235 8.2 503 8.8 Tunisia, Indonesia, Qatar, Peru, Tamil Nadu-India

Tamil Nadu-India‡ 351 5.1 341 - 361 241 6.6 468 13.8 Himachal Pradesh-India , Panama, Peru


338 4.2 330 - 347 223 6.8 458 8.8 Tamil Nadu-India, Kyrgyzstan

Kyrgyzstan 331 2.9 326 - 337 204 4.9 473 7.0 Himachal Pradesh-India

Tabelul este ordonat după rezultatele scorului mediu la matematică † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 127

Tabelul B.3.2: Clasarea evaluaţilor pe diferite niveluri de competenţe, obţinute în matematică

Ţara sau economia




Costa Rica 23.6 1.4 33.1 1.2 27.8 1.1 12.2 1.0 3.0 0.5 0.3 0.2

Georgia 40.3 1.4 28.4 1.0 20.1 0.9 8.1 0.6 2.4 0.4 0.5 0.2 0.1 0.1 Himachal Pradesh-India‡

61.8 2.6 26.3 2.1 9.2 1.3 2.2 0.6 0.4 0.2

Malaysia 27.0 1.2 32.3 1.1 26.3 1.0 11.2 0.9 2.8 0.4 0.4 0.1

Malta 16.3 0.8 17.4 1.0 21.9 0.9 21.3 0.8 15.4 0.7 6.4 0.4 1.4 0.2

Mauritius 25.1 0.7 25.0 0.7 24.9 1.0 16.7 0.9 6.6 0.5 1.5 0.2 0.1 0.1

Miranda-Venezuela† 33.4 2.4 26.1 1.3 23.6 1.5 13.3 1.3 3.2 0.5 0.3 0.1

Moldova 32.1 1.5 28.6 1.0 23.3 1.2 11.8 0.8 3.6 0.4 0.6 0.2 0.1 0.0

Tamil Nadu-India‡ 55.6 2.9 29.2 1.7 11.6 1.4 2.9 1.0 0.6 0.5 United Arab Emirates 25.0 1.1 26.3 0.7 24.3 0.7 14.8 0.7 6.7 0.5 2.3 0.3 0.6 0.1

Albania 40.5 1.8 27.2 1.2 20.2 1.3 9.1 0.8 2.6 0.6 0.4 0.2

Argentina 37.2 1.8 26.4 1.1 20.8 1.1 10.9 0.9 3.9 0.7 0.8 0.3 0.1 0.1

Australia 5.1 0.3 10.8 0.5 20.3 0.6 25.8 0.5 21.7 0.6 11.9 0.5 4.5 0.6

Austria 7.8 0.7 15.4 0.9 21.2 0.9 23.0 0.9 19.6 0.9 9.9 0.7 3.0 0.3

Azerbaijan 11.5 1.0 33.8 1.2 35.3 1.3 14.8 1.0 3.6 0.5 0.9 0.3 0.2 0.1

Belgium 7.7 0.6 11.3 0.5 17.5 0.7 21.8 0.7 21.3 0.8 14.6 0.6 5.8 0.4

Brazil 38.1 1.3 31.0 0.9 19.0 0.7 8.1 0.6 3.0 0.3 0.7 0.2 0.1 0.1

Bulgaria 24.5 1.9 22.7 1.1 23.4 1.1 17.5 1.4 8.2 0.9 3.0 0.7 0.8 0.4

Canada 3.1 0.3 8.3 0.4 18.8 0.5 26.5 0.9 25.0 0.7 13.9 0.5 4.4 0.3

Chile 21.7 1.2 29.4 1.1 27.3 1.0 14.8 1.0 5.6 0.6 1.2 0.3 0.1 0.1

Chinese Taipei 4.2 0.5 8.6 0.6 15.5 0.7 20.9 0.9 22.2 0.9 17.2 0.9 11.3 1.2

Colombia 38.8 2.0 31.6 1.3 20.3 1.3 7.5 0.7 1.6 0.3 0.1 0.1

Croatia 12.4 0.8 20.8 0.9 26.7 0.8 22.7 1.0 12.5 0.8 4.3 0.5 0.6 0.2

Czech Republic 7.0 0.8 15.3 0.8 24.2 1.0 24.4 1.1 17.4 0.8 8.5 0.6 3.2 0.4

Denmark 4.9 0.5 12.1 0.8 23.0 0.9 27.4 1.1 21.0 0.9 9.1 0.8 2.5 0.5

Estonia 3.0 0.4 9.6 0.7 22.7 0.9 29.9 0.9 22.7 0.8 9.8 0.8 2.2 0.4

Finland 1.7 0.3 6.1 0.5 15.6 0.8 27.1 1.0 27.8 0.9 16.7 0.8 4.9 0.5

France 9.5 0.9 13.1 1.1 19.9 0.9 23.8 1.1 20.1 1.0 10.4 0.7 3.3 0.5

Germany 6.4 0.6 12.2 0.7 18.8 0.9 23.1 0.9 21.7 0.9 13.2 0.9 4.6 0.5

Greece 11.3 1.2 19.1 1.0 26.4 1.2 24.0 1.1 13.6 0.8 4.9 0.6 0.8 0.2

Hong Kong-China 2.6 0.4 6.2 0.5 13.2 0.7 21.9 0.8 25.4 0.9 19.9 0.8 10.8 0.8

Hungary 8.1 1.0 14.2 0.9 23.2 1.2 26.0 1.2 18.4 1.0 8.1 0.8 2.0 0.5

Iceland 5.7 0.4 11.3 0.5 21.3 0.9 27.3 0.9 20.9 0.9 10.5 0.7 3.1 0.4

Indonesia 43.5 2.2 33.1 1.5 16.9 1.1 5.4 0.9 0.9 0.3 0.1 0.0

Ireland 7.3 0.6 13.6 0.7 24.5 1.1 28.6 1.2 19.4 0.9 5.8 0.6 0.9 0.2

Israel 20.5 1.2 18.9 0.9 22.5 0.9 20.1 0.9 12.0 0.7 4.7 0.5 1.2 0.3

Italy 9.1 0.4 15.9 0.5 24.2 0.6 24.6 0.5 17.3 0.6 7.4 0.4 1.6 0.1

Japan 4.0 0.6 8.5 0.6 17.4 0.9 25.7 1.1 23.5 1.0 14.7 0.9 6.2 0.8

Jordan 35.4 1.7 29.9 1.2 22.9 1.0 9.5 0.9 2.1 0.4 0.3 0.2

Kazakhstan 29.6 1.3 29.6 0.9 23.5 0.9 12.0 0.8 4.2 0.5 0.9 0.3 0.3 0.2

Korea 1.9 0.5 6.2 0.7 15.6 1.0 24.4 1.2 26.3 1.3 17.7 1.0 7.8 1.0

Kyrgyzstan 64.8 1.4 21.8 1.0 9.3 0.8 3.3 0.5 0.7 0.2 0.0 0.0

Latvia 5.8 0.7 16.7 1.1 27.2 1.0 28.2 1.1 16.4 1.0 5.1 0.5 0.6 0.1

Liechtenstein 3.0 1.0 6.5 1.6 15.0 2.2 26.2 2.3 31.2 3.3 13.0 2.4 5.0 1.4

Lithuania 9.0 0.8 17.3 0.8 26.1 1.1 25.3 1.0 15.4 0.8 5.7 0.6 1.3 0.3

Luxembourg 9.6 0.5 14.4 0.6 22.7 0.7 23.1 1.0 19.0 0.8 9.0 0.6 2.3 0.4

Macao-China 2.8 0.3 8.2 0.5 19.6 0.6 27.8 0.9 24.5 0.8 12.8 0.4 4.3 0.3

Mexico 21.9 0.8 28.9 0.6 28.3 0.6 15.6 0.6 4.7 0.4 0.7 0.1 0.0 0.0

Montenegro 29.6 1.1 28.8 1.0 24.6 1.0 12.2 0.7 3.8 0.4 0.9 0.2 0.1 0.1

Netherlands 2.8 0.6 10.6 1.3 19.0 1.4 23.9 1.0 23.9 1.2 15.4 1.2 4.4 0.5

New Zealand 5.3 0.5 10.2 0.5 19.1 0.8 24.4 0.9 22.2 1.0 13.6 0.7 5.3 0.5

Norway 5.5 0.5 12.7 0.8 24.3 0.9 27.5 1.0 19.7 0.9 8.4 0.6 1.8 0.3

Panama 51.5 2.9 27.3 1.7 13.9 1.5 5.6 0.9 1.4 0.4 0.4 0.2

Peru 47.6 1.8 25.9 1.2 16.9 1.3 6.8 0.7 2.1 0.4 0.5 0.2 0.1 0.1

Poland 6.1 0.5 14.4 0.7 24.0 0.9 26.1 0.8 19.0 0.8 8.2 0.6 2.2 0.4

Portugal 8.4 0.6 15.3 0.8 23.9 0.9 25.0 1.0 17.7 0.8 7.7 0.6 1.9 0.3

PISA Plus 2009 128

Tabelul B.3.2: Clasarea evaluaţilor pe diferite niveluri de competenţe, obţinuzte în matematică (continuare)

Ţara sau economia




Qatar 51.1 0.6 22.7 0.6 13.1 0.5 7.2 0.3 4.2 0.3 1.5 0.2 0.3 0.1 51.1 0.6

Romania 19.5 1.4 27.5 1.1 28.6 1.4 17.3 1.0 5.9 0.8 1.2 0.3 0.1 0.1 19.5 1.4


Serbia 17.6 1.0 22.9 0.8 26.5 1.1 19.9 1.0 9.5 0.6 2.9 0.4 0.6 0.2 17.6 1.0

Shanghai-China 1.4 0.3 3.4 0.4 8.7 0.6 15.2 0.8 20.8 0.8 23.8 0.8 26.6 1.2 1.4 0.3

Singapore 3.0 0.3 6.8 0.6 13.1 0.6 18.7 0.8 22.8 0.6 20.0 0.9 15.6 0.6 3.0 0.3

Slovak Republic 7.0 0.7 14.0 0.8 23.2 1.1 25.0 1.5 18.1 1.2 9.1 0.7 3.6 0.6 7.0 0.7

Slovenia 6.5 0.4 13.8 0.6 22.5 0.7 23.9 0.7 19.0 0.8 10.3 0.6 3.9 0.4 6.5 0.4

Spain 9.1 0.5 14.6 0.6 23.9 0.6 26.6 0.6 17.7 0.6 6.7 0.4 1.3 0.2 9.1 0.5

Sweden 7.5 0.6 13.6 0.7 23.4 0.8 25.2 0.8 19.0 0.9 8.9 0.6 2.5 0.3 7.5 0.6

Switzerland 4.5 0.4 9.0 0.6 15.9 0.6 23.0 0.9 23.5 0.8 16.3 0.8 7.8 0.7 4.5 0.4

Thailand 22.1 1.4 30.4 0.9 27.3 1.1 14.0 0.9 4.9 0.6 1.0 0.3 0.3 0.2 22.1 1.4


Tunisia 43.4 1.7 30.2 1.5 18.7 0.9 6.1 0.7 1.3 0.4 0.2 0.2 43.4 1.7

Turkey 17.7 1.3 24.5 1.1 25.2 1.2 17.4 1.1 9.6 0.9 4.4 0.9 17.7 1.3 1.3 0.5

United Kingdom 6.2 0.5 14.0 0.7 24.9 0.9 27.2 1.1 17.9 1.0 8.1 0.6 6.2 0.5 1.8 0.3

United States 8.1 0.7 15.3 1.0 24.4 1.0 25.2 1.0 17.1 0.9 8.0 0.8 8.1 0.7 1.9 0.5

Uruguay 22.9 1.2 24.6 1.1 25.1 1.0 17.0 0.7 7.9 0.5 2.1 0.3 22.9 1.2 0.3 0.1


PISA Plus 2009 129

Tabelul B.3.3 Rezultatele performanţelor la ştiinţe, obţinute de evaluaţii PISA 2009 şi PISA 2009+, în plan comparativ

Ţara sau economia Media E.S. Intervalul de

încredere A 5-a

percentilă


5-a percentilă

A 95-a percentilă


95-a percentilă

Ţările, scorul mediu al cărora nu diferă de ţară cu care se compară

Shanghai-China 575 2.3 570 - 579 430 4.9 700 3.3

Finland 554 2.3 550 - 559 400 4.2 694 3.6 Hong Kong-China

Hong Kong-China 549 2.8 544 - 554 393 7.3 681 3.3 Finland

Singapore 542 1.4 539 - 544 362 3.5 704 4.1 Japan, Korea

Japan 539 3.4 533 - 546 361 8.7 686 4.1 Singapore, Korea, New Zealand

Korea 538 3.4 531 - 545 399 6.5 665 4.8 Singapore, Japan, New Zealand

New Zealand 532 2.6 527 - 537 348 5.6 697 3.6 Japan, Korea, Canada, Estonia, Australia, Netherlands

Canada 529 1.6 526 - 532 377 2.8 669 2.6 New Zealand, Estonia, Australia, Netherlands

Estonia 528 2.7 523 - 533 388 5.0 665 4.4 New Zealand, Canada, Australia, Netherlands, Germany, Liechtenstein

Australia 527 2.5 522 - 532 355 4.0 688 5.0 New Zealand, Canada, Estonia, Netherlands, Chinese Taipei, Germany, Liechtenstein

Netherlands 522 5.4 512 - 533 362 6.9 673 4.9 New Zealand, Canada, Estonia, Australia, Chinese Taipei, Germany, Liechtenstein, Switzerland, United Kingdom, Slovenia

Chinese Taipei 520 2.6 515 - 526 370 4.4 654 4.4 Australia, Netherlands, Germany, Liechtenstein, Switzerland, United Kingdom

Germany 520 2.8 515 - 526 345 7.0 675 3.8 Estonia, Australia, Netherlands, Chinese Taipei, Liechtenstein, Switzerland, United Kingdom

Liechtenstein 520 3.4 513 - 527 374 10.4 658 8.2 Estonia, Australia, Netherlands, Chinese Taipei, Germany, Switzerland, United Kingdom

Switzerland 517 2.8 511 - 522 352 4.2 666 4.3 Netherlands, Chinese Taipei, Germany, Liechtenstein, United Kingdom, Slovenia, Macao-China

United Kingdom 514 2.5 509 - 519 348 4.3 672 3.9 Netherlands, Chinese Taipei, Germany, Liechtenstein, Switzerland, Slovenia, Macao-China, Poland, Ireland

Slovenia 512 1.1 510 - 514 355 2.9 661 4.1 Netherlands, Switzerland, United Kingdom, Macao-China, Poland, Ireland, Belgium

Macao-China 511 1.0 509 - 513 381 2.6 632 3.2 Switzerland, United Kingdom, Slovenia, Poland, Ireland, Belgium

Poland 508 2.4 503 - 513 364 3.9 650 3.8 United Kingdom, Slovenia, Macao-China, Ireland, Belgium, Hungary, United States

Ireland 508 3.3 502 - 514 341 8.3 656 4.4 United Kingdom, Slovenia, Macao-China, Poland, Belgium, Hungary, United States, Czech Republic, Norway

Belgium 507 2.5 502 - 512 321 6.2 661 3.2 Slovenia, Macao-China, Poland, Ireland, Hungary, United States, Czech Republic, Norway, France

Hungary 503 3.1 496 - 509 348 11.4 636 4.4 Poland, Ireland, Belgium, United States, Czech Republic, Norway, Denmark, France, Sweden, Austria, Media OECD

United States 502 3.6 495 - 509 341 4.8 662 6.7 Poland, Ireland, Belgium, Hungary, Czech Republic, Norway, Denmark, France, Iceland, Sweden, Austria, Latvia, Portugal, Media OECD

Media OECD 501 0.5 500 - 502 341 1.0 649 0.7 Hungary, United States, Czech Republic, Norway, Denmark, France

Czech Republic 500 3.0 495 - 506 338 6.5 657 4.4 Ireland, Belgium, Hungary, United States, Norway, Denmark, France, Iceland, Sweden, Austria, Latvia, Portugal, Media OECD

PISA Plus 2009 130

Tabelul B.3.3: Rezultatele performanţelor la ştiinţe, obţinute de evaluaţii PISA 2009 şi PISA 2009+, în plan comparativ (continuare)


Intervalul de

încredere

A 5-a

percentilă


5-a

percentilă

A 95-a

percentilă


95-a

percentilă



Norway 500 2.6 495 - 505 346 4.4 644 4.0 Ireland, Belgium, Hungary, United States, Czech Republic, Denmark, France, Iceland, Sweden, Austria, Latvia, Portugal, Media OECD

Denmark 499 2.5 494 - 504 343 4.1 645 3.8 Hungary, United States, Czech Republic, Norway, France, Iceland, Sweden, Austria, Latvia, Portugal, Media OECD

France 498 3.6 491 - 505 314 8.1 653 4.6 Belgium, Hungary, United States, Czech Republic, Norway, Denmark, Iceland, Sweden, Austria, Latvia, Portugal, Lithuania, Slovak Republic, Media OECD

Iceland 496 1.4 493 - 498 330 4.3 647 4.4 United States, Czech Republic, Norway, Denmark, France, Sweden, Austria, Latvia, Portugal, Lithuania, Slovak Republic

Sweden 495 2.7 490 - 500 327 4.7 654 4.8 Hungary, United States, Czech Republic, Norway, Denmark, France, Iceland, Austria, Latvia, Portugal, Lithuania, Slovak Republic, Italy

Austria 494 3.2 488 - 501 321 6.9 653 3.4 Hungary, United States, Czech Republic, Norway, Denmark, France, Iceland, Sweden, Latvia, Portugal, Lithuania, Slovak Republic, Italy, Spain, Croatia

Latvia 494 3.1 488 - 500 365 5.7 619 3.3 United States, Czech Republic, Norway, Denmark, France, Iceland, Sweden, Austria, Portugal, Lithuania, Slovak Republic, Italy, Spain, Croatia

Portugal 493 2.9 487 - 499 354 4.0 627 3.8 United States, Czech Republic, Norway, Denmark, France, Iceland, Sweden, Austria, Latvia, Lithuania, Slovak Republic, Italy, Spain, Croatia

Lithuania 491 2.9 486 - 497 351 6.1 630 3.7 France, Iceland, Sweden, Austria, Latvia, Portugal, Slovak Republic, Italy, Spain, Croatia

Slovak Republic 490 3.0 484 - 496 335 6.0 643 4.6 France, Iceland, Sweden, Austria, Latvia, Portugal, Lithuania, Italy, Spain, Croatia

Italy 489 1.8 485 - 492 325 3.8 639 2.3 Sweden, Austria, Latvia, Portugal, Lithuania, Slovak Republic, Spain, Croatia

Spain 488 2.1 484 - 492 338 3.5 625 2.3 Austria, Latvia, Portugal, Lithuania, Slovak Republic, Italy, Croatia, Luxembourg

Croatia 486 2.8 481 - 492 348 4.7 624 5.0 Austria, Latvia, Portugal, Lithuania, Slovak Republic, Italy, Spain, Luxembourg, Russian Federation

Luxembourg 484 1.2 482 - 486 304 4.5 646 4.0 Spain, Croatia, Russian Federation

Russian Federation 478 3.3 472 - 485 331 5.8 628 5.2 Croatia, Luxembourg, Greece

Greece 470 4.0 462 - 478 318 7.6 616 3.4 Russian Federation, Dubai (UAE)

Malta 461 1.7 458 - 465 262 6.0 641 4.8 Turkey, Israel

Israel 455 3.1 449 - 461 275 8.1 623 4.2 Turkey, Chile, Malta

Turkey 454 3.6 447 - 461 322 5.0 587 6.4 Israel, Chile, Malta

Chile 447 2.9 442 - 453 315 4.3 583 5.0 Israel, Turkey, Serbia, Bulgaria

Serbia 443 2.4 438 - 447 302 5.0 579 3.2 Chile, Bulgaria, United Arab Emirates

Bulgaria 439 5.9 428 - 451 263 7.7 607 7.0 Chile, Serbia, Romania, Uruguay, Costa Rica, United Arab Emirates

United Arab Emirates 438 2.6 433 - 443 287 4.4 597 3.9 Serbia, Costa Rica, Bulgaria

Costa Rica 430 2.8 425 - 436 309 4.4 555 4.7 Uruguay, United Arab Emirates, Thailand, Romania, Miranda-Venezuela, Bulgaria

Romania 428 3.4 422 - 435 301 5.0 558 4.2 Bulgaria, Uruguay, Thailand, Miranda-Venezuela, Malaysia, Costa Rica

PISA Plus 2009 131

Tabelul B.3.3: Rezultatele performanţelor la ştiinţe, obţinute de evaluaţii PISA 2009 şi PISA 2009+, în plan comparativ (continuare)


Intervalul de

încredere

A 5-a

percentilă


5-a

percentilă

A 95-a

percentilă


95-a

percentilă



Uruguay 427 2.6 422 - 432 268 5.2 584 4.2 Bulgaria, Romania, Thailand, Miranda-Venezuela, Malaysia, Costa Rica

Thailand 425 3.0 419 - 431 297 5.6 559 5.7 Romania, Uruguay, Miranda-Venezuela, Malaysia, Costa Rica

Malaysia 422 2.7 417 - 427 297 4.3 546 4.7 Uruguay, Thailand, Romania, Miranda-Venezuela, Mauritius, Jordan

Miranda-Venezuela† 422 4.9 412 - 431 255 9.0 575 6.8 Uruguay, Thailand, Romania, Malaysia, Mauritius, Mexico, Moldova, Jordan, Costa Rica

Mauritius 417 1.1 415 - 419 267 2.6 569 2.8 Miranda-Venezuela, Malaysia, Mexico, Moldova, Jordan

Mexico 416 1.8 412 - 419 291 2.8 544 2.8 Jordan, Moldova, Mauritius, Miranda-Venezuela

Jordan 415 3.5 408 - 422 264 6.2 556 5.0 Mexico, Trinidad and Tobago, Moldova, Mauritius, Miranda-Venezuela, Malaysia

Moldova 413 3.0 407 - 419 267 5.0 550 3.9 Trinidad and Tobago, Miranda-Venezuela, Mauritius, Mexico, Jordan, Brazil

Trinidad and Tobago 410 1.2 408 - 413 234 3.6 592 3.2 Jordan, Brazil, Moldova

Brazil 405 2.4 401 - 410 275 3.5 554 4.8 Trinidad and Tobago, Colombia, Montenegro, Argentina, Tunisia, Kazakhstan, Moldova

Colombia 402 3.6 395 - 409 268 6.6 536 4.1 Brazil, Montenegro, Argentina, Tunisia, Kazakhstan

Montenegro 401 2.0 397 - 405 258 4.9 543 3.9 Brazil, Colombia, Argentina, Tunisia, Kazakhstan

Argentina 401 4.6 392 - 410 228 10.6 564 7.9 Brazil, Colombia, Montenegro, Tunisia, Kazakhstan, Albania

Tunisia 401 2.7 395 - 406 265 4.1 531 5.4 Brazil, Colombia, Montenegro, Argentina, Kazakhstan

Kazakhstan 400 3.1 394 - 407 262 4.9 549 6.1 Brazil, Colombia, Montenegro, Argentina, Tunisia, Albania

Albania 391 3.9 383 - 398 242 5.4 532 4.8 Argentina, Kazakhstan, Indonesia

Indonesia 383 3.8 375 - 390 272 5.4 499 5.4 Albania, Qatar, Panama, Azerbaijan

Qatar 379 0.9 378 - 381 228 2.4 572 2.8 Indonesia, Panama

Panama 376 5.7 365 - 387 232 7.5 527 6.2 Indonesia, Qatar, Azerbaijan, Peru, Georgia

Azerbaijan 373 3.1 367 - 379 257 4.9 502 5.6 Indonesia, Panama, Peru, Georgia

Georgia 373 2.9 367 - 378 224 4.4 521 4.7 Peru, Panama, Azerbaijan

Peru 369 3.5 363 - 376 225 5.3 519 7.8 Panama, Azerbaijan, Georgia

Tamil Nadu-India‡ 348 4.2 340 - 357 252 4.3 461 12.1

Kyrgyzstan 330 2.9 324 - 335 183 4.9 482 6.1 Himachal Pradesh-India Himachal Pradesh-India‡

325 4.2 317 - 333 209 6.8 450 11.1 Kyrgyzstan

Tabelul este ordonat după rezultatele scorului mediu la ştiinţe. † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 132

Tabelul B.3.4: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, demonstrate în ştiinţe

Ţara sau economia




Costa Rica 9.6 0.9 29.4 1.2 37.9 1.1 18.5 1.0 4.2 0.5 0.3 0.1

Georgia 33.5 1.3 32.1 0.8 23.6 0.9 8.8 0.7 1.7 0.3 0.2 0.1 Himachal Pradesh-India‡

57.9 2.5 30.9 1.9 8.6 1.5 2.1 0.6 0.5 0.3

Malaysia 12.7 0.9 30.3 1.1 36.2 0.9 17.3 1.0 3.3 0.5 0.2 0.1

Malta 14.5 0.7 18.0 0.8 23.3 0.9 22.7 1.1 15.5 0.7 5.2 0.6 0.8 0.2

Mauritius 19.8 0.6 27.0 0.7 28.9 0.8 17.8 0.8 5.8 0.5 0.7 0.2


Moldova 18.6 1.2 28.7 0.9 31.8 1.1 16.9 1.0 3.7 0.4 0.2 0.1

Tamil Nadu-India‡ 43.6 2.4 40.9 1.7 12.7 1.6 2.4 0.9 0.4 0.3 United Arab Emirates 13.8 0.8 25.4 0.7 29.9 0.8 20.5 0.8 8.3 0.5 1.9 0.2 0.3 0.1

Albania 26.3 1.6 31.0 1.3 27.7 1.2 12.9 1.3 2.0 0.4 0.1 0.1

Argentina 25.2 1.7 27.2 1.4 26.7 1.2 15.4 1.1 4.8 0.7 0.6 0.2 0.0 0.0

Australia 3.4 0.3 9.2 0.5 20.0 0.6 28.4 0.7 24.5 0.7 11.5 0.6 3.1 0.5

Austria 6.7 0.8 14.3 1.0 23.8 1.0 26.6 1.0 20.6 1.0 7.1 0.6 1.0 0.2

Azerbaijan 31.5 1.7 38.5 1.1 22.4 1.1 6.7 0.8 0.8 0.2 0.0 0.0

Belgium 6.4 0.6 11.7 0.6 20.7 0.6 27.2 0.8 24.0 0.8 9.0 0.6 1.1 0.2

Brazil 19.7 0.9 34.5 1.0 28.8 0.9 12.6 0.8 3.9 0.4 0.6 0.1

Bulgaria 16.5 1.6 22.3 1.5 26.6 1.3 21.0 1.4 10.9 1.0 2.4 0.5 0.2 0.1

Canada 2.0 0.2 7.5 0.4 20.9 0.5 31.2 0.6 26.2 0.6 10.5 0.4 1.6 0.2

Chile 8.4 0.8 23.9 1.1 35.2 0.9 23.6 1.1 7.9 0.7 1.1 0.2 0.0 0.0

Chinese Taipei 2.2 0.3 8.9 0.6 21.1 0.9 33.3 1.0 25.8 1.1 8.0 0.7 0.8 0.2

Colombia 20.4 1.8 33.7 1.2 30.2 1.4 13.1 1.0 2.5 0.3 0.1 0.0

Croatia 3.6 0.5 14.9 1.0 30.0 1.1 31.1 1.0 16.7 1.0 3.5 0.6 0.2 0.1

Czech Republic 4.7 0.6 12.6 0.9 25.6 1.0 28.8 1.2 19.9 0.9 7.2 0.6 1.2 0.2

Denmark 4.1 0.4 12.5 0.7 26.0 0.8 30.6 1.1 20.1 0.8 5.9 0.5 0.9 0.2

Estonia 1.3 0.3 7.0 0.7 21.3 1.1 34.3 1.1 25.7 1.1 9.0 0.6 1.4 0.3

Finland 1.1 0.2 4.9 0.4 15.3 0.7 28.8 0.9 31.2 1.1 15.4 0.7 3.3 0.3

France 7.1 0.8 12.2 0.8 22.1 1.2 28.8 1.3 21.7 1.0 7.3 0.7 0.8 0.2

Germany 4.1 0.5 10.7 0.8 20.1 0.9 27.3 1.1 25.0 1.2 10.9 0.7 1.9 0.3

Greece 7.2 1.1 18.1 1.0 29.8 1.0 27.9 1.2 14.0 1.0 2.8 0.3 0.3 0.1

Hong Kong-China 1.4 0.3 5.2 0.6 15.1 0.7 29.4 1.0 32.7 1.0 14.2 0.9 2.0 0.3

Hungary 3.8 0.9 10.4 0.9 25.5 1.1 33.2 1.3 21.8 1.2 5.1 0.5 0.3 0.1

Iceland 5.5 0.5 12.5 0.6 25.8 0.8 30.4 0.9 18.8 0.8 6.1 0.4 0.8 0.2

Indonesia 24.6 1.8 41.0 1.5 27.0 1.6 6.9 1.0 0.5 0.2

Ireland 4.4 0.7 10.7 1.0 23.3 1.2 29.9 1.0 22.9 0.9 7.5 0.7 1.2 0.2

Israel 13.9 1.1 19.2 0.7 26.0 1.0 24.1 0.8 12.8 0.7 3.5 0.4 0.5 0.1

Italy 6.1 0.4 14.5 0.5 25.5 0.6 29.5 0.5 18.6 0.5 5.3 0.3 0.5 0.1

Japan 3.2 0.5 7.5 0.7 16.3 0.9 26.6 0.8 29.5 1.0 14.4 0.7 2.6 0.4

Jordan 18.0 1.2 27.6 1.1 32.2 1.2 17.6 1.1 4.1 0.5 0.5 0.2 0.0 0.0

Kazakhstan 22.4 1.3 33.0 1.1 27.9 1.1 12.8 0.8 3.6 0.6 0.3 0.2

Korea 1.1 0.3 5.2 0.7 18.5 1.2 33.1 1.1 30.4 1.1 10.5 0.9 1.1 0.3

Kyrgyzstan 52.9 1.3 29.0 0.9 13.3 0.8 4.0 0.5 0.7 0.2 0.0 0.0

Latvia 2.3 0.6 12.5 1.0 29.1 1.1 35.5 1.2 17.6 1.1 3.0 0.5 0.1 0.1

Liechtenstein 1.4 0.7 9.9 1.9 23.8 3.1 29.8 3.7 25.4 2.7 9.0 1.7 0.7 0.7

Lithuania 3.5 0.6 13.5 0.8 28.9 1.0 32.4 1.2 17.0 0.8 4.3 0.4 0.4 0.1

Luxembourg 8.4 0.5 15.3 0.9 24.3 0.7 27.1 0.9 18.2 0.9 6.0 0.5 0.7 0.1

Macao-China 1.5 0.2 8.1 0.4 25.2 0.8 37.8 0.7 22.7 1.0 4.5 0.5 0.2 0.1

Mexico 14.5 0.6 32.8 0.6 33.6 0.6 15.8 0.6 3.1 0.3 0.2 0.0

Montenegro 22.2 1.0 31.4 1.0 29.4 1.0 13.6 0.8 3.1 0.4 0.2 0.1

Netherlands 2.6 0.5 10.6 1.3 21.8 1.5 26.9 1.1 25.3 1.7 11.2 1.1 1.5 0.3

New Zealand 4.0 0.5 9.4 0.5 18.1 1.0 25.8 0.9 25.1 0.7 14.0 0.7 3.6 0.4

Norway 3.8 0.5 11.9 0.9 26.6 0.9 31.1 0.7 20.1 0.8 5.9 0.6 0.5 0.2

Panama 32.8 2.7 32.4 2.0 23.2 1.9 9.3 1.2 2.2 0.5 0.2 0.1

Peru 35.3 1.5 33.0 1.3 21.7 1.2 8.0 0.8 1.8 0.4 0.2 0.1

Poland 2.3 0.3 10.9 0.7 26.1 0.8 32.1 0.8 21.2 1.0 6.8 0.5 0.8 0.2

Portugal 3.0 0.4 13.5 0.9 28.9 1.1 32.3 1.1 18.1 1.0 3.9 0.5 0.3 0.1

PISA Plus 2009 133

Tabelul B.3.4: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, demonstrate în ştiinţe (continuare)

Ţara sau economia




Qatar 36.4 0.6 28.8 0.5 18.8 0.6 9.8 0.3 4.8 0.2 1.3 0.1 36.4 0.6 0.1 0.0

Romania 11.9 1.1 29.5 1.6 34.1 1.7 19.7 1.2 4.4 0.6 0.4 0.1 11.9 1.1


Serbia 10.1 0.8 24.3 1.0 33.9 1.2 23.6 0.7 7.1 0.6 1.0 0.2 10.1 0.8

Shanghai-China 0.4 0.1 2.8 0.4 10.5 0.7 26.0 1.0 36.1 1.1 20.4 1.0 0.4 0.1 3.9 0.5

Singapore 2.8 0.2 8.7 0.5 17.5 0.6 25.4 0.8 25.7 0.7 15.3 0.7 2.8 0.2 4.6 0.5

Slovak Republic 5.0 0.6 14.2 0.9 27.6 1.0 29.2 0.9 17.7 0.9 5.6 0.5 5.0 0.6 0.7 0.2

Slovenia 3.1 0.2 11.7 0.5 23.7 0.7 28.7 1.1 23.0 0.7 8.7 0.6 3.1 0.2 1.2 0.3

Spain 4.6 0.4 13.6 0.7 27.9 0.7 32.3 0.7 17.6 0.6 3.7 0.3 4.6 0.4 0.2 0.1

Sweden 5.8 0.5 13.4 0.8 25.6 0.8 28.4 0.8 18.7 0.9 7.1 0.6 5.8 0.5 1.0 0.2

Switzerland 3.5 0.3 10.6 0.6 21.3 1.1 29.8 1.0 24.1 1.0 9.2 0.7 3.5 0.3 1.5 0.2

Thailand 12.2 1.1 30.6 1.0 34.7 1.3 17.5 0.9 4.4 0.5 0.6 0.3 12.2 1.1 0.0 0.0


Tunisia 21.3 1.2 32.4 1.1 30.9 1.0 13.0 0.8 2.2 0.4 0.2 0.1 21.3 1.2

Turkey 6.9 0.8 23.0 1.1 34.5 1.2 25.2 1.2 9.1 1.1 1.1 0.3 6.9 0.8 0.0 0.0

United Kingdom 3.8 0.3 11.2 0.7 22.7 0.7 28.8 1.0 22.2 0.8 9.5 0.6 3.8 0.3 1.9 0.2

United States 4.2 0.5 13.9 0.9 25.0 0.9 27.5 0.8 20.1 0.9 7.9 0.8 4.2 0.5 1.3 0.3

Uruguay 17.0 0.9 25.6 0.9 29.3 1.0 19.5 1.0 7.1 0.5 1.4 0.2 17.0 0.9 0.1 0.0


PISA Plus 2009 134

Tabelul B.4.1: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe ( în scale ) privind lectura/citirea Ţara sau economia Media E.S.

Băieţi Fete Diferenţa (B-F)

Media E.S. Media E.S. Dif. E.S. Shanghai-China 556 2.4 536 3.0 576 2.3 -40 2.9

Korea 539 3.5 523 4.9 558 3.8 -35 5.9

Finland 536 2.3 508 2.6 563 2.4 -55 2.3

Hong Kong-China 533 2.1 518 3.3 550 2.8 -33 4.4

Singapore 526 1.1 511 1.7 542 1.5 -31 2.3

Canada 524 1.5 507 1.8 542 1.7 -34 1.9

New Zealand 521 2.4 499 3.6 544 2.6 -46 4.3

Japan 520 3.5 501 5.6 540 3.7 -39 6.8

Australia 515 2.3 496 2.9 533 2.6 -37 3.1

Netherlands 508 5.1 496 5.1 521 5.3 -24 2.4

Belgium 506 2.3 493 3.4 520 2.9 -27 4.4

Norway 503 2.6 480 3.0 527 2.9 -47 2.9

Estonia 501 2.6 480 2.9 524 2.8 -44 2.5

Switzerland 501 2.4 481 2.9 520 2.7 -39 2.5

Poland 500 2.6 476 2.8 525 2.9 -50 2.5

Iceland 500 1.4 478 2.1 522 1.9 -44 2.8

United States 500 3.7 488 4.2 513 3.8 -25 3.4

Liechtenstein 499 2.8 484 4.5 516 4.5 -32 7.1

Sweden 497 2.9 475 3.2 521 3.1 -46 2.7

Germany 497 2.7 478 3.6 518 2.9 -40 3.9

Ireland 496 3.0 476 4.2 515 3.1 -39 4.7

France 496 3.4 475 4.3 515 3.4 -40 3.7

Chinese Taipei 495 2.6 477 3.7 514 3.6 -37 5.3

Denmark 495 2.1 480 2.5 509 2.5 -29 2.9

United Kingdom 494 2.3 481 3.5 507 2.9 -25 4.5

Hungary 494 3.2 475 3.9 513 3.6 -38 4.0

Media OECD 493 0.5 474 0.6 513 0.5 -39 0.6

Portugal 489 3.1 470 3.5 508 2.9 -38 2.4

Macao-China 487 0.9 470 1.3 504 1.2 -34 1.7

Italy 486 1.6 464 2.3 510 1.9 -46 2.8

Latvia 484 3.0 460 3.4 507 3.1 -47 3.2

Slovenia 483 1.0 456 1.6 511 1.4 -55 2.3

Greece 483 4.3 459 5.5 506 3.5 -47 4.3

Spain 481 2.0 467 2.2 496 2.2 -29 2.0

Czech Republic 478 2.9 456 3.7 504 3.0 -48 4.1

Slovak Republic 477 2.5 452 3.5 503 2.8 -51 3.5

Croatia 476 2.9 452 3.4 503 3.7 -51 4.6

Israel 474 3.6 452 5.2 495 3.4 -42 5.2

Luxembourg 472 1.3 453 1.9 492 1.5 -39 2.3

Austria 470 2.9 449 3.8 490 4.0 -41 5.5

Lithuania 468 2.4 439 2.8 498 2.6 -59 2.8

Turkey 464 3.5 443 3.7 486 4.1 -43 3.7

Russian Federation 459 3.3 437 3.6 482 3.4 -45 2.7

Chile 449 3.1 439 3.9 461 3.6 -22 4.1

Costa Rica 443 3.2 435 3.7 449 3.0 -14 2.4

Malta 442 1.6 406 2.3 478 1.9 -72 2.8

Serbia 442 2.4 422 3.3 462 2.5 -39 3.0

United Arab Emirates 431 2.9 402 3.7 460 2.6 -58 3.3

Bulgaria 429 6.7 400 7.3 461 5.8 -61 4.7

Uruguay 426 2.6 404 3.2 445 2.8 -42 3.1

Mexico 425 2.0 413 2.1 438 2.1 -25 1.6

Romania 424 4.1 403 4.6 445 4.3 -43 4.4

Miranda-Venezuela† 422 5.3 412 6.9 430 5.9 -17 7.4

Thailand 421 2.6 400 3.3 438 3.1 -38 3.8

Trinidad and Tobago 416 1.2 387 1.9 445 1.6 -58 2.5

Malaysia 414 2.9 396 3.0 431 3.0 -35 2.3

Colombia 413 3.7 408 4.5 418 4.0 -9 3.8

Brazil 412 2.7 397 2.9 425 2.8 -29 1.7

Montenegro 408 1.7 382 2.1 434 2.1 -53 2.6

PISA Plus 2009 135

Tabelul B.4.1: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe ( în scale ) privind lectura/citirea ( continuare) Ţara sau economia Media E.S.


Media E.S. Media E.S. Dif. E.S.

Mauritius 407 1.1 386 1.6 426 1.4 -40 2.0

Jordan 405 3.3 377 4.7 434 4.1 -57 6.2

Tunisia 404 2.9 387 3.2 418 3.0 -31 2.2

Indonesia 402 3.7 383 3.8 420 3.9 -37 3.3

Argentina 398 4.6 379 5.1 415 4.9 -37 3.8

Kazakhstan 390 3.1 369 3.2 412 3.4 -43 2.7

Moldova 388 2.8 366 3.0 411 3.1 -45 2.5

Albania 385 4.0 355 5.1 417 3.9 -62 4.4

Georgia 374 2.9 344 3.4 405 3.0 -61 2.7

Qatar 372 0.8 347 1.3 397 1.0 -50 1.8

Panama 371 6.5 354 7.0 387 7.3 -33 6.7

Peru 370 4.0 359 4.2 381 4.9 -22 4.7

Azerbaijan 362 3.3 350 3.7 374 3.3 -24 2.4

Tamil Nadu-India‡ 337 5.5 317 5.8 353 6.2 -36 5.6

Himachal Pradesh-India‡ 317 4.0 312 5.0 322 4.0 -10 4.3

Kyrgyzstan 314 3.2 287 3.8 340 3.2 -53 2.7

Tabelul este ordonat după rezultatele scorului mediu la citire Valorile, statistic semnificative, sînt marcate cu negru † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 136

Tabelul B.4.2: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe ( pentru subscala accesare şi selectare )



Media E.S. Media E.S. Diferenţa E.S. Shanghai-China 549 2.9 531 3.7 568 2.6 -37 3.3

Korea 542 3.6 527 5.0 558 3.9 -32 5.9

Finland 532 2.7 503 3.1 562 2.8 -59 2.5

Japan 530 3.8 512 6.1 548 4.0 -36 7.2

Hong Kong-China 530 2.7 516 4.1 545 3.2 -28 4.8

Singapore 526 1.4 510 2.0 543 1.9 -32 2.8

New Zealand 521 2.4 497 3.5 546 2.7 -49 4.2

Netherlands 519 5.1 506 5.0 532 5.4 -26 2.5

Canada 517 1.5 498 1.9 536 1.6 -38 2.0

Belgium 513 2.4 498 3.5 530 3.0 -32 4.6

Australia 513 2.4 495 2.9 531 2.7 -36 2.8

Norway 512 2.8 488 3.5 537 3.0 -49 3.4

Liechtenstein 508 4.0 492 6.2 525 6.5 -33 9.9

Iceland 507 1.6 481 2.4 532 2.3 -51 3.4

Switzerland 505 2.7 487 3.3 524 2.8 -37 2.9

Sweden 505 2.9 479 3.3 531 3.2 -52 2.9

Estonia 503 3.0 484 3.4 523 3.2 -40 3.3

Denmark 502 2.6 486 3.1 518 2.9 -31 3.1

Hungary 501 3.7 484 4.4 519 4.4 -34 4.6

Germany 501 3.5 482 4.5 520 3.8 -38 4.4

Poland 500 2.8 475 3.1 525 3.1 -50 2.9

Ireland 498 3.3 476 4.5 521 3.4 -44 4.6

Chinese Taipei 496 2.8 477 4.0 516 3.8 -39 5.7

Media OECD 495 0.5 475 0.7 515 0.6 -40 0.7 Macao-China 493 1.2 477 1.6 509 1.3 -31 1.8

United States 492 3.6 480 4.0 504 3.8 -24 3.4

France 492 3.8 471 4.7 511 3.6 -40 3.8

Croatia 492 3.1 467 3.7 519 3.9 -52 4.8

United Kingdom 491 2.5 476 3.9 507 2.9 -31 4.6

Slovak Republic 491 3.0 463 4.3 518 3.3 -55 4.3

Slovenia 489 1.1 461 1.7 518 1.5 -57 2.5

Portugal 488 3.3 469 3.9 506 3.2 -37 3.0

Italy 482 1.8 460 2.6 504 2.2 -44 3.1

Spain 480 2.1 465 2.2 495 2.5 -30 2.2

Czech Republic 479 3.2 455 4.4 506 3.5 -52 4.8

Austria 477 3.2 459 4.1 494 4.3 -35 5.8

Lithuania 476 3.0 446 3.8 508 2.7 -61 3.2

Latvia 476 3.6 452 4.2 501 3.6 -49 3.7

Luxembourg 471 1.3 449 2.0 493 1.6 -44 2.5


Greece 468 4.4 445 5.5 490 4.1 -45 4.9

Turkey 467 4.1 451 4.5 484 4.6 -33 4.2

Israel 463 4.1 439 6.2 486 3.7 -47 6.2

Serbia 449 3.1 430 4.2 469 3.1 -39 4.1

Costa Rica 446 3.2 439 3.9 452 3.1 -13 2.9

Chile 444 3.4 434 4.4 454 3.4 -20 4.1

Malta 435 1.9 394 3.1 475 2.2 -81 3.6

Mexico 433 2.1 422 2.4 443 2.2 -21 1.8

Thailand 431 3.5 408 4.2 449 3.7 -41 4.1

Bulgaria 430 8.3 399 9.3 463 7.0 -64 5.6


Uruguay 424 2.9 404 3.5 443 3.1 -39 3.5

Romania 423 4.7 402 5.6 442 4.6 -40 5.1



Mauritius 412 1.2 393 1.8 430 1.5 -37 2.2

Montenegro 408 2.3 378 2.4 438 3.4 -60 3.6

Malaysia 408 3.7 388 3.8 427 4.0 -39 3.0

Brazil 407 3.3 391 3.5 420 3.4 -29 2.2

PISA Plus 2009 137

Tabelul B.4.2: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe ( pentru subscala accesare şi selectare ) - continuare



Media E.S. Media E.S. Diferenţa E.S. Colombia 404 3.7 402 4.6 406 4.0 -4 4.5

Indonesia 399 4.7 378 4.9 419 5.0 -41 4.4

Kazakhstan 397 3.7 375 3.8 420 4.2 -44 3.1

Argentina 394 4.8 376 5.2 409 5.2 -33 4.1

Jordan 394 4.0 367 5.7 421 5.0 -55 7.5

Tunisia 393 3.3 379 3.7 406 3.5 -27 2.7

Moldova 390 3.3 367 3.5 413 3.6 -46 3.2

Albania 380 4.7 348 5.9 413 4.4 -65 4.7

Peru 364 4.3 356 4.3 372 5.5 -16 5.0

Panama 363 7.7 348 8.8 378 8.0 -30 7.6

Azerbaijan 361 4.5 347 4.9 376 4.6 -29 2.7

Georgia 357 3.5 325 4.1 390 3.8 -65 3.5

Qatar 354 1.0 325 1.6 384 1.2 -58 2.0

Tamil Nadu-India‡ 339 5.9 318 6.7 356 6.2 -38 5.9


Kyrgyzstan 299 4.0 266 5.0 330 4.0 -64 3.8 Tabelul este ordonat după rezultatele medii de accesare şi extragere. Valorile, statistic semnificative, sînt marcate cu negru † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 138

Tabelul B.4.3: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe ( pentru subscala interpretare şi integrare )




Korea 541 3.4 526 4.7 557 4.1 -31 6.0

Finland 538 2.3 513 2.6 564 2.6 -50 2.3

Hong Kong-China 530 2.2 516 3.6 546 3.0 -30 4.8

Singapore 525 1.2 511 1.9 539 1.7 -28 2.7

Canada 522 1.5 507 1.9 537 1.8 -30 2.2

Japan 520 3.5 502 5.6 538 3.8 -36 6.8

New Zealand 517 2.4 497 3.8 539 3.0 -42 4.8

Australia 513 2.4 495 2.9 529 2.8 -34 3.2

Netherlands 504 5.4 494 5.4 515 5.5 -22 2.5

Belgium 504 2.5 492 3.4 516 3.2 -24 4.4

Poland 503 2.8 479 3.0 526 3.0 -47 2.7

Iceland 503 1.5 483 2.2 522 2.2 -39 3.2

Norway 502 2.7 481 3.0 524 3.2 -42 3.1

Switzerland 502 2.5 484 2.9 521 2.7 -37 2.6

Germany 501 2.8 481 3.9 521 3.0 -40 4.3

Estonia 500 2.8 480 3.3 522 2.9 -42 2.9

Chinese Taipei 499 2.5 483 3.7 515 3.7 -32 5.5

Liechtenstein 498 4.0 482 5.3 515 6.5 -33 8.7

France 497 3.6 477 4.4 516 3.6 -39 3.9

Hungary 496 3.2 478 4.0 514 3.6 -36 4.1

United States 495 3.7 484 4.4 506 3.8 -22 3.7

Sweden 494 3.0 475 3.4 514 3.4 -40 3.2

Ireland 494 3.0 476 4.4 512 3.1 -37 4.8

Media OECD 493 0.5 476 0.6 512 0.5 -36 0.6

Denmark 492 2.1 480 2.5 504 2.5 -24 2.8

United Kingdom 491 2.4 479 3.6 501 3.0 -22 4.6

Italy 490 1.6 469 2.3 512 1.8 -43 2.7

Slovenia 489 1.1 464 1.5 514 1.5 -50 2.3

Macao-China 488 0.8 473 1.2 504 1.0 -31 1.6

Czech Republic 488 2.9 465 3.7 513 3.2 -48 4.4

Portugal 487 3.0 469 3.5 503 2.9 -34 2.3

Latvia 484 2.8 462 3.3 506 3.0 -44 3.0

Greece 484 4.0 464 4.9 504 3.6 -40 4.0

Slovak Republic 481 2.5 456 3.4 505 2.9 -49 3.5

Spain 481 2.0 468 2.1 494 2.2 -27 2.1

Luxembourg 475 1.1 457 1.8 494 1.4 -37 2.4

Israel 473 3.4 454 5.0 491 3.4 -37 5.3

Croatia 472 2.9 450 3.4 497 3.5 -47 4.3

Austria 471 2.9 451 3.6 490 4.0 -39 5.5

Lithuania 469 2.4 440 2.8 498 2.5 -58 2.6


Turkey 459 3.3 440 3.5 480 3.9 -41 3.6

Chile 452 3.1 442 3.9 463 3.4 -21 4.0

Serbia 445 2.4 426 3.2 463 2.6 -37 3.1

Malta 442 1.6 409 2.5 475 1.8 -66 3.1

Costa Rica 440 3.1 433 3.6 447 3.1 -13 2.6

Bulgaria 436 6.4 409 7.0 465 5.7 -55 4.5


Romania 425 4.0 405 4.3 444 4.4 -39 4.3

Uruguay 423 2.6 403 3.1 440 2.8 -37 3.0


Montenegro 420 1.6 396 1.5 446 2.3 -50 2.3


Mexico 418 2.0 406 2.2 431 2.1 -25 1.6

Malaysia 417 2.8 401 3.0 433 2.9 -32 2.5

Thailand 416 2.6 396 3.2 432 3.0 -36 3.8

Colombia 411 3.8 407 4.3 415 4.2 -8 3.8

Jordan 410 3.1 384 4.5 437 4.0 -54 6.0

PISA Plus 2009 139

Tabelul B.4.3: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe (pentru subscala integrare şi interpretare ) - continuare



Media E.S. Media E.S. Diferenţa E.S. Brazil 406 2.7 392 2.9 419 2.8 -27 1.9

Mauritius 405 1.0 387 1.6 422 1.4 -35 2.3

Argentina 398 4.7 379 5.1 414 5.0 -34 3.8

Indonesia 397 3.5 380 3.6 415 3.7 -35 3.1

Kazakhstan 397 3.0 376 3.0 418 3.6 -42 2.7

Tunisia 393 2.7 378 3.0 408 2.9 -30 2.2

Albania 393 3.8 365 4.8 423 3.9 -58 4.1

Moldova 389 2.8 369 2.9 411 3.2 -42 3.0

Georgia 385 2.6 360 3.1 411 2.8 -51 2.6

Qatar 379 0.9 358 1.4 400 1.0 -42 1.7

Azerbaijan 373 2.9 363 3.3 384 3.0 -22 2.2

Panama 372 5.9 357 6.3 387 6.7 -31 6.2

Peru 371 4.0 360 4.2 382 5.0 -22 4.9

Tamil Nadu-India‡ 341 5.3 323 5.6 355 6.0 -33 5.6

Kyrgyzstan 327 2.9 302 3.6 350 2.9 -48 2.8


Tabelul este ordonat după rezultatele medii de integrare şi interpretare Valorile, statistic semnificative, sînt marcate cu negru † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 140

Tabelul B.4.4: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe (pentru subscala reflectare şi evaluare)




Korea 542 3.9 521 5.4 565 4.3 -44 6.4

Hong Kong-China 540 2.5 520 3.7 562 3.2 -42 4.8

Finland 536 2.2 506 2.6 565 2.3 -59 2.2

Canada 535 1.6 516 1.9 555 1.9 -38 2.0

New Zealand 531 2.5 506 3.8 556 2.8 -51 4.6

Singapore 529 1.1 511 1.8 548 1.6 -37 2.6

Australia 523 2.5 501 3.0 543 2.7 -42 3.1

Japan 521 3.9 498 6.0 545 4.0 -47 6.9

United States 512 4.0 498 4.6 527 4.1 -29 3.6

Netherlands 510 5.0 496 5.0 524 5.2 -28 2.3

Belgium 505 2.5 491 3.7 520 3.1 -29 4.9

Norway 505 2.7 478 3.1 533 2.9 -55 2.7

United Kingdom 503 2.4 489 3.8 516 3.1 -27 4.9

Estonia 503 2.6 479 3.2 528 2.7 -49 3.1

Ireland 502 3.1 484 4.2 522 3.5 -38 4.7

Sweden 502 3.0 476 3.2 529 3.3 -53 2.8

Poland 498 2.8 469 3.1 526 2.9 -56 2.6

Liechtenstein 498 3.2 481 4.7 516 5.6 -35 8.1

Switzerland 497 2.7 476 3.3 519 2.9 -44 2.7

Portugal 496 3.3 473 3.7 519 3.3 -45 2.7

Iceland 496 1.4 470 2.0 522 2.0 -52 2.9

France 495 3.4 472 4.3 517 3.5 -44 3.8

Media OECD 494 0.5 472 0.7 517 0.6 -44 0.7

Denmark 493 2.6 475 2.9 511 2.9 -36 2.8

Chinese Taipei 493 2.8 472 3.7 514 3.9 -41 5.2

Latvia 492 3.0 467 3.4 516 3.2 -49 3.2

Germany 491 2.8 470 3.9 513 2.9 -42 4.1

Greece 489 4.9 460 6.3 518 3.8 -57 5.0

Hungary 489 3.3 469 4.1 509 3.7 -41 4.3

Spain 483 2.2 467 2.6 501 2.3 -34 2.2

Israel 483 4.0 458 5.5 506 4.0 -48 5.6

Italy 482 1.8 456 2.5 509 2.2 -53 3.2

Macao-China 481 0.8 460 1.2 502 1.2 -42 1.7

Turkey 473 4.0 447 4.4 500 4.5 -54 4.5

Croatia 471 3.5 442 4.1 503 4.4 -62 5.3

Luxembourg 471 1.1 450 1.8 492 1.5 -41 2.6

Slovenia 470 1.2 439 1.6 503 1.6 -64 2.3

Slovak Republic 466 2.9 437 4.1 494 3.0 -57 4.1

Lithuania 463 2.5 432 2.7 495 2.8 -63 2.7

Austria 463 3.4 439 4.2 486 4.6 -48 6.2

Czech Republic 462 3.1 436 3.9 491 3.4 -55 4.6

Chile 452 3.2 441 3.7 465 3.6 -24 3.8

Malta 448 1.6 409 2.5 486 2.0 -77 3.1

Costa Rica 443 3.5 433 4.1 451 3.3 -18 2.7


Uruguay 436 2.9 410 3.5 458 3.1 -48 3.5


Mexico 432 1.9 419 2.1 445 2.0 -27 1.7

Serbia 430 2.6 408 3.5 453 2.7 -45 3.3


Tunisia 427 3.0 408 3.3 444 3.1 -36 2.4

Romania 426 4.5 401 5.1 451 4.7 -51 4.9

Brazil 424 2.7 408 2.9 437 2.8 -29 1.8

Colombia 422 4.2 414 4.9 429 4.5 -15 4.0

Thailand 420 2.8 396 3.5 439 3.2 -43 3.8

Bulgaria 417 7.1 384 7.8 453 5.9 -70 4.9


Indonesia 409 3.8 388 3.9 429 3.9 -40 3.4

PISA Plus 2009 141

Tabelul B.4.4: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe (pentru subscala reflectare şi evaluare ) - continuare



Media E.S. Media E.S. Diferenţa E.S. Malaysia 407 3.0 388 3.2 426 3.2 -39 2.8

Jordan 407 3.4 376 4.9 439 4.3 -63 6.5

Argentina 402 4.8 381 5.1 420 5.1 -39 3.8

Mauritius 402 1.1 376 1.5 426 1.6 -50 2.3

Moldova 384 3.0 359 3.2 410 3.3 -51 2.8

Montenegro 383 1.9 353 2.1 414 2.3 -60 2.5

Panama 377 6.3 359 6.8 395 7.0 -36 6.8

Albania 376 4.6 342 5.9 412 4.4 -70 4.8

Qatar 376 1.0 347 1.5 405 1.2 -59 1.9

Kazakhstan 373 3.4 350 3.7 396 3.7 -46 2.9

Peru 368 4.2 355 4.5 381 5.1 -27 4.9

Georgia 367 3.3 331 3.9 404 3.4 -72 3.1

Azerbaijan 335 3.8 324 4.1 346 4.0 -22 2.9

Tamil Nadu-India‡ 327 6.8 306 7.2 344 7.6 -38 6.7


Kyrgyzstan 300 4.0 272 4.6 327 4.1 -56 3.4

Tabelul este ordonat după rezultatele medii de reflectare şi evaluare Valorile, statistic semnificative, sînt marcate cu negru † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 142

Tabelul B.4.5: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe (pentru subscala textul continuu)




Korea 538 3.5 520 4.8 558 4.0 -38 6.0

Hong Kong-China 538 2.3 520 3.5 559 3.0 -38 4.5

Finland 535 2.3 507 2.6 563 2.4 -56 2.3

Canada 524 1.5 506 1.9 543 1.7 -37 2.1

Singapore 522 1.1 506 1.7 538 1.5 -32 2.4

Japan 520 3.6 501 5.7 541 3.8 -39 6.8

New Zealand 518 2.4 495 3.6 542 3.0 -47 4.6

Australia 513 2.5 493 3.0 532 2.8 -38 3.1

Netherlands 506 5.0 493 5.0 519 5.2 -26 2.6

Norway 505 2.6 480 3.0 532 2.9 -52 2.9

Belgium 504 2.4 491 3.4 518 3.0 -27 4.4

Poland 502 2.7 476 2.9 528 2.9 -53 2.5

Iceland 501 1.6 477 2.4 524 2.3 -48 3.5

United States 500 3.7 487 4.4 513 3.8 -26 3.6

Sweden 499 3.0 476 3.2 523 3.3 -47 2.8

Switzerland 498 2.5 478 2.9 519 2.7 -41 2.6

Estonia 497 2.7 475 3.0 521 2.6 -46 2.3

Hungary 497 3.3 476 4.0 518 3.7 -42 4.0

Ireland 497 3.3 476 4.5 517 3.6 -41 4.9

Chinese Taipei 496 2.6 477 3.7 516 3.6 -39 5.3

Denmark 496 2.1 480 2.5 512 2.6 -32 2.9

Germany 496 2.7 476 3.7 517 3.0 -41 4.0

Liechtenstein 495 3.0 479 4.8 513 5.6 -34 8.5

Media OECD 494 0.5 473 0.6 515 0.5 -42 0.6

France 492 3.5 470 4.3 512 3.6 -42 3.7

Portugal 492 3.2 471 3.7 512 3.0 -41 2.5

United Kingdom 492 2.4 478 3.8 504 3.0 -26 4.8

Italy 489 1.6 465 2.3 514 1.9 -49 2.8

Macao-China 488 0.9 469 1.2 507 1.1 -37 1.5

Greece 487 4.3 461 5.4 512 3.6 -51 4.4

Spain 484 2.1 469 2.3 500 2.3 -31 2.2

Slovenia 484 1.1 455 1.6 514 1.5 -59 2.4

Latvia 484 3.0 459 3.5 508 3.1 -49 3.2

Slovak Republic 479 2.6 452 3.7 506 2.7 -54 3.6

Czech Republic 479 2.9 455 3.7 507 3.1 -52 4.2

Croatia 478 2.9 452 3.4 508 3.7 -56 4.5

Israel 477 3.6 454 5.1 499 3.5 -44 5.1

Luxembourg 471 1.2 450 1.9 493 1.3 -43 2.4

Lithuania 470 2.5 440 2.8 502 2.6 -62 2.6

Austria 470 2.9 448 3.8 492 4.1 -44 5.7

Turkey 466 3.5 443 3.7 491 4.1 -48 3.6


Chile 453 3.1 440 3.9 466 3.5 -26 3.9

Costa Rica 447 3.2 437 3.7 455 3.2 -18 2.7

Serbia 444 2.3 423 3.2 465 2.5 -43 3.3

Malta 437 1.6 399 2.5 475 2.1 -76 3.2


Bulgaria 433 6.8 401 7.4 466 5.9 -65 4.7

Uruguay 429 2.7 404 3.4 451 2.9 -47 3.3

Mexico 426 2.0 411 2.2 440 2.1 -28 1.8


Romania 423 4.0 399 4.4 447 4.3 -48 4.6

Thailand 423 2.8 399 3.4 441 3.2 -43 4.0


Jordan 417 3.2 387 4.6 447 4.0 -60 6.1

Colombia 415 3.7 408 4.4 422 4.1 -14 4.0

Brazil 414 2.8 396 3.0 430 2.8 -34 1.7

Malaysia 414 3.0 395 3.1 432 3.2 -37 2.5

PISA Plus 2009 143

Tabelul B.4.5: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe (pentru subscala textul continuu) - continuare



Media E.S. Media E.S. Diferenţa E.S. Montenegro 411 1.8 384 2.0 440 2.2 -55 2.4

Tunisia 408 2.9 389 3.2 424 2.8 -35 2.2

Indonesia 405 3.7 386 3.8 425 3.8 -39 3.2

Mauritius 404 1.1 380 1.6 426 1.4 -46 2.0

Argentina 400 4.6 378 4.9 419 4.9 -41 3.7

Kazakhstan 399 3.1 376 3.1 422 3.6 -46 2.9

Albania 392 4.1 359 5.1 427 4.2 -67 4.4

Moldova 387 2.8 364 3.1 412 3.0 -48 2.6

Georgia 381 2.9 348 3.3 414 3.2 -66 2.9

Qatar 375 0.9 348 1.3 403 1.1 -55 1.8

Peru 374 3.9 362 4.0 387 4.8 -25 4.6

Panama 373 6.7 355 7.0 392 7.3 -37 6.3

Azerbaijan 362 3.3 349 3.6 375 3.3 -26 2.3

Tamil Nadu-India‡ 336 5.9 314 6.5 354 6.4 -40 6.3

Kyrgyzstan 319 3.2 289 3.8 347 3.1 -58 2.7


Tabelul este ordonat după rezultatele medii de interpretare a textului continuu Valorile, statistic semnificative, sînt marcate cu negru † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 144

Tabelul B.4.6: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe (pentru subscala textul non-continuu )



Media E.S. Media E.S. Diferenţa E.S. Korea 542 3.6 527 5.1 559 3.7 -32 5.9

Shanghai-China 539 2.4 522 3.1 557 2.4 -35 3.0

Singapore 539 1.1 524 1.6 553 1.5 -29 2.2

Finland 535 2.4 508 2.6 562 2.7 -54 2.4

New Zealand 532 2.3 511 3.6 555 2.7 -44 4.4

Canada 527 1.6 511 1.8 544 1.9 -33 2.0

Australia 524 2.3 507 2.9 541 2.7 -34 3.1

Hong Kong-China 522 2.3 510 3.3 536 3.1 -26 4.4

Japan 518 3.5 499 5.6 537 3.9 -38 6.9

Netherlands 514 5.1 502 5.1 527 5.3 -25 2.5

Estonia 512 2.7 491 3.2 534 2.8 -43 2.7

Belgium 511 2.2 496 3.5 526 2.8 -30 4.6

Liechtenstein 506 3.2 491 5.2 523 4.7 -32 7.6

United Kingdom 506 2.3 492 3.6 518 3.0 -26 4.6

Switzerland 505 2.5 487 3.0 524 2.8 -38 3.0

United States 503 3.5 492 3.9 514 3.9 -22 3.3

Chinese Taipei 500 2.8 483 4.0 518 3.8 -36 5.6

Iceland 499 1.5 478 2.3 519 2.2 -41 3.3

France 498 3.4 479 4.3 517 3.4 -38 3.7

Sweden 498 2.8 475 3.0 521 3.2 -46 2.7

Norway 498 2.6 477 3.0 519 2.9 -42 2.7

Germany 497 2.8 478 3.9 518 3.0 -40 3.9

Ireland 496 3.0 477 4.3 516 3.1 -39 4.6

Poland 496 2.8 473 3.0 518 2.9 -46 2.5

Media OECD 493 0.5 475 0.6 511 0.5 -36 0.7

Denmark 493 2.3 479 2.8 506 2.7 -27 3.1

Portugal 488 3.2 471 3.7 504 3.2 -33 2.7

Hungary 487 3.3 471 4.0 503 4.0 -32 4.3

Latvia 487 3.4 464 3.8 510 3.7 -46 3.7

Macao-China 481 1.1 467 1.3 495 1.5 -28 1.8

Italy 476 1.7 456 2.5 498 2.0 -43 3.0

Slovenia 476 1.1 453 1.6 500 1.5 -47 2.2

Czech Republic 474 3.4 453 4.5 498 3.4 -45 4.6

Spain 473 2.1 458 2.5 487 2.2 -29 2.4

Austria 472 3.2 453 4.1 491 4.2 -38 5.6

Greece 472 4.3 450 5.5 493 3.5 -42 4.6

Croatia 472 3.0 451 3.7 495 3.9 -44 4.8

Luxembourg 472 1.2 455 1.9 489 1.3 -34 2.2

Slovak Republic 471 2.8 448 3.9 495 3.0 -47 3.8

Israel 467 3.9 447 5.8 486 3.7 -40 5.8

Lithuania 462 2.6 434 3.0 491 2.6 -57 2.7

Turkey 461 3.8 444 4.1 479 4.3 -35 3.9

Malta 454 1.9 420 2.7 488 2.2 -68 3.2


Chile 444 3.2 436 4.1 451 3.4 -15 4.1

Serbia 438 2.9 418 3.8 457 3.0 -39 3.5

Costa Rica 431 3.5 428 4.3 434 3.3 -6 2.6


Mexico 424 2.0 415 2.3 434 2.1 -20 1.9

Romania 424 4.5 406 5.3 442 4.7 -35 5.0

Thailand 423 2.7 406 3.6 436 3.0 -31 4.0

Bulgaria 421 7.2 393 8.0 451 6.1 -58 4.8

Uruguay 421 2.7 404 3.4 436 3.0 -31 3.3



Mauritius 415 1.1 400 1.6 429 1.5 -29 2.2

Malaysia 410 3.0 393 3.1 427 3.1 -34 2.4

Colombia 409 4.1 406 5.1 411 4.1 -5 4.4

Brazil 408 2.8 398 3.0 418 2.9 -20 1.7

PISA Plus 2009 145

Tabelul B.4.6: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe (pentru subscala textul non-continuu ) - continuare



Media E.S. Media E.S. Diferenţa E.S. Indonesia 399 4.5 381 4.6 416 4.8 -35 4.0

Montenegro 398 1.9 374 2.0 422 2.6 -48 2.7

Tunisia 393 3.3 380 3.6 404 3.5 -24 2.8

Argentina 391 5.2 376 5.5 404 5.5 -28 4.0

Jordan 387 4.1 356 6.0 418 5.1 -63 7.7

Moldova 386 3.1 366 3.3 408 3.3 -41 2.7

Kazakhstan 371 3.9 347 4.1 395 4.4 -48 3.5

Albania 366 4.6 339 5.8 396 4.4 -57 4.7

Qatar 361 0.9 338 1.4 386 1.1 -48 1.8

Panama 359 6.5 345 6.6 373 7.6 -27 6.6

Peru 356 4.4 348 4.6 364 5.4 -16 4.9

Azerbaijan 351 4.2 341 4.7 360 4.2 -19 2.9

Georgia 350 3.2 324 3.7 377 3.4 -53 3.1

Tamil Nadu-India‡ 332 5.6 316 5.6 346 6.5 -29 5.7

Himachal Pradesh-India‡ 306 4.6 309 6.1 304 4.3 5 5.1

Kyrgyzstan 293 3.7 269 4.3 315 3.9 -46 3.2

Tabelul este ordonat după rezultatele medii a textului non-continuu Valorile, statistic semnificative, sînt marcate cu negru † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 146

Tabelul B.4.7: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, obţinute în lectură/citire, după genuri – băieţi

Ţara sau economia

Niveluri de competenţe – Băieţi




Georgia 20.8 1.4 25.5 1.2 27.4 1.3 17.9 1.2 7.1 0.7 1.1 0.3 0.2 0.1 Himachal Pradesh-India‡ 24.6 2.7 37.8 2.3 27.1 2.6 8.6 1.5 1.8 0.5 0.2 0.2

Malaysia 6.4 0.8 16.3 1.2 30.5 2.0 31.8 1.5 12.9 0.9 2.0 0.4 0.1 0.1

Malta 14.2 1.0 14.1 1.5 20.1 1.3 21.4 1.1 18.4 1.1 9.7 0.8 1.9 0.4

Mauritius 13.1 0.8 16.2 1.0 25.5 1.1 27.1 1.3 14.9 1.2 3.0 0.4 0.2 0.2


Moldova 12.5 1.1 23.4 1.5 30.8 1.3 23.5 1.2 8.6 0.8 1.2 0.3 0.0 0.0

Tamil Nadu-India‡ 23.2 2.5 36.7 2.6 28.9 2.3 9.1 1.3 1.4 0.8 0.6 0.7


Albania 17.5 1.5 24.3 1.7 27.3 1.7 19.7 1.8 9.7 1.3 1.5 0.5

Argentina 14.8 1.5 18.1 1.9 26.0 1.7 23.0 1.3 12.9 1.2 4.5 0.8 0.7 0.2

Australia 1.5 0.2 4.9 0.5 13.2 0.6 22.5 0.8 27.4 0.8 20.6 0.9 8.3 0.6 1.6 0.3

Austria 3.0 0.6 10.8 1.2 21.3 1.5 25.1 1.3 23.2 1.2 13.7 1.3 2.7 0.5 0.1 0.1

Azerbaijan 12.7 1.3 29.6 1.4 35.3 1.4 17.8 1.5 4.3 0.7 0.4 0.2

Belgium 1.7 0.3 6.1 0.7 13.7 0.8 22.0 0.9 24.7 1.0 22.4 1.0 8.6 0.7 0.8 0.3

Brazil 7.1 0.6 19.5 1.1 30.0 1.0 24.2 1.2 13.2 0.9 5.1 0.5 0.9 0.2 0.1 0.1

Bulgaria 12.4 1.6 16.7 1.6 22.8 1.7 21.8 1.5 17.2 1.6 7.6 1.0 1.4 0.5 0.1 0.1

Canada 0.6 0.1 3.0 0.3 10.8 0.6 22.9 0.8 29.7 0.9 23.5 0.7 8.3 0.5 1.0 0.2

Chile 1.9 0.4 9.4 1.1 24.9 1.2 32.1 1.4 22.7 1.4 8.1 0.8 1.0 0.3 0.0 0.0

Chinese Taipei 1.3 0.3 5.5 0.6 14.9 1.0 27.0 1.3 31.0 1.4 17.2 1.2 3.1 0.7 0.2 0.2

Colombia 4.6 1.0 14.8 1.5 30.1 1.9 30.0 1.5 15.9 1.3 4.1 0.6 0.5 0.2

Croatia 1.7 0.4 7.8 0.7 21.7 1.4 29.9 1.5 26.0 1.6 11.5 1.1 1.4 0.3

Czech Republic 1.4 0.4 7.6 0.9 21.8 1.6 29.9 1.7 24.4 1.5 12.2 1.0 2.6 0.4 0.2 0.1

Denmark 0.6 0.2 4.3 0.5 14.2 1.1 29.2 1.3 31.6 1.5 17.0 1.4 3.0 0.6 0.2 0.1

Estonia 0.6 0.3 3.7 0.6 14.6 1.3 30.3 1.5 32.0 1.4 15.4 1.0 3.1 0.6 0.2 0.1

Finland 0.3 0.1 2.5 0.4 10.1 0.7 22.7 1.0 32.3 1.3 23.9 1.2 7.5 0.8 0.6 0.2

France 3.4 0.7 8.1 0.8 14.2 1.2 23.3 1.4 25.4 1.5 18.6 1.3 6.3 0.8 0.7 0.3

Germany 1.3 0.4 6.3 0.7 16.4 1.1 24.3 1.3 28.5 1.4 18.8 1.3 4.1 0.5 0.3 0.2

Greece 2.4 0.6 8.6 1.2 18.8 1.4 27.3 1.2 26.1 1.9 13.5 1.2 3.2 0.7 0.2 0.1

Hong Kong-China 0.4 0.2 2.1 0.5 8.8 1.0 18.7 1.2 33.2 1.4 27.9 1.4 8.1 0.9 0.8 0.3

Hungary 0.9 0.4 6.6 1.1 16.1 1.4 25.6 1.7 29.7 1.4 17.3 1.4 3.8 0.7

Iceland 1.8 0.3 6.6 0.6 15.5 1.0 24.4 1.1 28.2 1.1 18.0 1.1 5.1 0.7 0.6 0.3

Indonesia 2.8 0.6 19.4 1.8 43.2 1.8 27.2 1.8 6.9 1.3 0.4 0.2

Ireland 2.5 0.6 5.7 0.7 15.0 1.3 25.0 1.6 29.5 1.3 17.8 1.6 4.1 0.7 0.4 0.2

Israel 6.2 1.1 10.8 1.0 17.0 1.0 22.9 1.1 21.6 1.0 15.1 1.0 5.5 0.8 0.8 0.2

Italy 2.3 0.4 7.7 0.5 18.9 0.7 25.9 0.8 25.4 0.7 15.9 0.6 3.6 0.3 0.2 0.1

Japan 2.0 0.7 5.0 0.8 11.9 1.0 20.3 1.2 26.7 1.5 24.1 1.4 8.9 0.9 1.2 0.4

Jordan 10.9 1.1 18.5 1.2 32.2 1.5 26.7 1.7 10.0 1.1 1.7 0.4 0.1 0.1

Kazakhstan 11.4 0.9 25.7 1.3 30.4 1.1 20.2 1.1 9.7 0.9 2.4 0.4 0.2 0.1

Korea 0.4 0.3 1.4 0.5 7.0 1.0 19.3 1.6 34.3 1.6 28.4 1.9 8.7 1.1 0.7 0.2

Kyrgyzstan 41.1 1.7 29.2 1.2 18.2 1.1 8.2 0.8 2.7 0.5 0.6 0.3

Latvia 0.7 0.3 5.6 0.9 20.3 1.6 31.8 1.8 29.0 1.9 11.1 1.2 1.5 0.4

Liechtenstein 4.5 1.9 16.8 3.0 26.2 4.5 29.3 3.2 20.2 2.7 2.9 1.4

Lithuania 1.6 0.4 8.9 0.9 24.9 1.3 32.7 1.7 22.8 1.3 8.1 0.7 0.9 0.3

Luxembourg 4.6 0.5 9.8 0.7 18.4 1.1 23.9 1.2 25.2 0.9 14.4 0.8 3.5 0.4 0.2 0.1

Macao-China 0.4 0.1 3.9 0.5 16.2 0.8 33.8 0.9 31.7 0.8 12.3 0.7 1.6 0.3 0.1 0.1

Mexico 4.4 0.5 14.2 0.6 27.7 0.7 31.5 0.7 17.8 0.7 4.2 0.4 0.3 0.1

Montenegro 9.4 0.7 20.7 0.8 31.3 1.2 23.9 1.2 11.6 1.1 2.8 0.5 0.3 0.3

Netherlands 0.1 0.1 2.7 0.5 15.1 1.7 26.5 1.6 26.9 1.5 20.9 1.7 7.3 1.0 0.5 0.2

New Zealand 1.7 0.4 5.1 0.7 13.9 0.9 21.3 1.0 25.7 1.1 20.6 1.1 10.1 1.1 1.8 0.4

Norway 1.0 0.3 5.5 0.6 14.9 0.9 27.4 1.2 28.8 1.1 17.4 1.1 4.5 0.8 0.5 0.2

Panama 16.1 2.4 26.0 2.3 29.5 2.6 19.3 2.1 7.0 1.2 1.8 0.6 0.3 0.2

Peru 16.2 1.1 24.3 1.3 29.1 1.4 19.9 1.2 7.8 0.8 2.1 0.5 0.5 0.3 0.1 0.1

Poland 1.2 0.3 5.4 0.6 16.1 1.0 28.3 1.3 27.9 1.3 16.9 1.0 4.0 0.7 0.3 0.2

PISA Plus 2009 147

Tabelul B.4.7: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, obţinute în lectură/citire, după genuri – băieţi (continuare)

Ţara sau economia




% E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. Portugal 1.1 0.2 6.1 0.7 17.5 1.2 28.3 1.3 28.3 1.4 15.4 1.2 3.1 0.5 0.2 0.1

Qatar 24.6 0.6 25.5 0.7 22.0 0.7 13.6 0.6 8.3 0.6 4.6 0.4 1.2 0.2 0.2 0.1

Romania 6.1 1.1 17.6 1.6 27.1 1.4 28.6 1.9 16.3 1.4 4.1 0.6 0.3 0.2


Serbia 3.2 0.6 12.3 1.0 27.1 1.4 31.5 1.7 19.8 1.2 5.6 0.6 0.5 0.2

Shanghai-China 0.2 0.1 0.9 0.3 5.5 0.8 17.8 1.2 31.5 1.5 30.9 1.4 11.7 0.9 1.4 0.3

Singapore 0.7 0.2 4.2 0.4 11.3 0.7 20.3 0.9 27.6 1.0 23.8 0.9 10.6 0.7 1.6 0.4

Slovak Republic 1.1 0.4 8.9 1.0 22.0 1.3 30.6 1.6 23.4 1.5 11.5 0.9 2.5 0.4

Slovenia 1.5 0.2 8.4 0.6 21.3 0.8 27.3 0.9 25.4 1.0 14.0 0.8 1.9 0.5 0.2 0.2

Spain 1.7 0.3 6.2 0.5 16.5 0.8 28.9 0.9 30.0 1.2 14.2 0.8 2.4 0.3 0.1 0.0

Sweden 2.3 0.4 6.5 0.6 15.4 1.1 25.8 1.4 27.8 1.2 16.3 1.0 5.3 0.6 0.7 0.2

Switzerland 1.0 0.2 5.7 0.6 15.3 0.9 25.7 1.0 28.7 1.0 18.4 1.0 4.6 0.6 0.5 0.2

Thailand 2.3 0.5 16.1 1.3 37.1 1.6 30.9 1.5 11.6 1.2 2.0 0.5 0.1 0.1 Trinidad and Tobago 14.3 0.8 18.3 1.0 22.8 1.1 22.4 1.1 15.5 1.0 5.9 0.6 0.8 0.3

Tunisia 8.4 0.8 18.8 1.1 30.4 1.1 27.9 1.2 12.2 1.2 2.1 0.6 0.1 0.1

Turkey 1.2 0.3 8.6 0.9 23.6 1.4 32.8 1.6 24.5 1.5 8.4 1.1 0.8 0.3

United Kingdom 1.5 0.3 5.6 0.5 16.0 1.0 25.8 1.1 27.0 1.1 17.2 1.1 6.1 0.6 0.9 0.3

United States 0.9 0.3 5.4 0.7 15.2 1.1 25.6 1.3 25.8 1.1 19.0 1.3 7.2 0.8 0.9 0.5

Uruguay 8.8 0.9 16.3 1.0 26.2 1.0 25.1 1.1 16.4 1.0 6.0 0.7 1.1 0.2

Media OECD 1.8 0.1 6.6 0.1 16.6 0.2 26.0 0.2 27.0 0.2 16.8 0.2 4.8 0.1 0.5 0.0

† Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 148

Tabelul B.4.8: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, obţinute în lectură/citire, după genuri – fete

Ţara sau economia





Georgia 6.0 0.7 14.4 1.1 29.6 1.1 30.5 1.2 15.5 1.0 3.6 0.6 0.4 0.1


20.5 2.3 37.4 2.1 31.0 2.5 8.8 1.5 2.0 0.5 0.4 0.2

Malaysia 2.3 0.5 8.1 0.7 24.7 1.2 39.0 1.4 22.2 1.3 3.7 0.6 0.1 0.1

Malta 2.5 0.4 6.6 0.9 15.3 1.3 24.5 1.5 26.2 1.1 18.1 1.1 6.0 0.7 0.8 0.3

Mauritius 4.7 0.4 11.1 0.7 23.2 1.0 32.7 1.2 21.3 1.0 6.6 0.7 0.5 0.2


Moldova 4.0 0.6 14.0 1.0 29.3 1.4 31.9 1.2 17.0 1.2 3.5 0.7 0.2 0.2

Tamil Nadu-India‡ 11.8 2.0 29.0 2.5 36.6 2.3 16.5 2.2 5.4 1.6 0.8 0.6 United Arab Emirates 0.9 0.3 6.7 0.7 19.2 0.9 32.4 1.1 26.6 1.0 11.3 0.8 2.6 0.4 0.3 0.1

Albania 4.9 0.7 12.8 1.3 26.0 1.7 31.9 1.9 19.4 1.6 4.8 0.9 0.3 0.2

Argentina 7.2 1.0 13.8 1.1 24.3 1.6 27.4 1.5 18.7 1.5 7.4 1.1 1.1 0.4 0.1 0.1

Australia 0.4 0.1 1.8 0.2 6.8 0.5 18.4 0.8 29.5 1.0 27.4 0.8 13.0 0.7 2.6 0.4

Austria 0.9 0.4 5.6 0.9 13.8 1.1 23.1 1.4 28.7 1.3 21.1 1.2 6.3 0.7 0.6 0.2

Azerbaijan 6.6 1.0 22.4 1.5 38.8 1.6 25.4 1.5 6.2 1.1 0.5 0.2 0.0 0.0

Belgium 0.6 0.2 3.2 0.6 10.0 0.9 18.5 0.9 27.1 1.1 27.6 1.1 11.6 0.8 1.4 0.3

Brazil 3.1 0.4 12.9 0.9 27.4 1.2 29.7 1.0 18.3 1.1 6.9 0.7 1.4 0.2 0.1 0.1

Bulgaria 3.3 0.7 8.5 1.3 17.3 1.5 25.2 1.4 26.8 1.6 14.6 1.5 3.9 0.7 0.3 0.2

Canada 0.1 0.0 0.9 0.2 5.0 0.4 17.5 0.7 30.2 0.8 30.1 0.8 13.6 0.6 2.6 0.3

Chile 0.7 0.3 5.2 0.7 18.9 1.2 34.4 1.5 28.7 1.5 10.6 1.2 1.5 0.4

Chinese Taipei 0.1 0.1 1.5 0.3 7.9 0.8 22.2 1.2 36.2 1.5 24.9 1.5 6.5 1.2 0.6 0.4

Colombia 3.9 0.6 13.0 1.1 28.1 1.3 31.2 1.3 18.2 1.2 5.1 0.7 0.6 0.2

Croatia 0.2 0.1 1.8 0.4 10.6 1.1 24.6 1.2 35.7 1.5 22.0 1.5 4.9 0.7 0.2 0.1

Czech Republic 0.2 0.2 3.0 0.6 11.1 1.1 24.6 1.4 30.0 1.3 23.3 1.4 7.2 0.8 0.6 0.2

Denmark 0.2 0.1 2.0 0.3 9.3 0.8 22.9 1.2 34.6 1.7 24.8 1.3 5.7 0.6 0.4 0.2

Estonia 1.0 0.4 6.3 0.8 20.6 1.5 35.6 1.4 27.5 1.2 7.8 0.8 1.1 0.4

Finland 0.1 0.1 0.5 0.2 2.6 0.4 10.7 0.8 27.8 1.1 37.3 1.1 18.3 1.0 2.7 0.4

France 1.3 0.5 3.3 0.6 9.6 0.8 19.0 1.2 28.9 1.4 25.9 1.4 10.6 1.2 1.5 0.4

Germany 0.3 0.2 2.4 0.4 9.9 0.9 20.1 1.0 29.2 1.3 27.0 1.1 10.0 0.9 1.0 0.3

Greece 0.5 0.3 2.6 0.7 10.1 1.1 23.9 1.5 32.4 1.3 22.8 1.3 6.7 0.8 1.0 0.3

Hong Kong-China 0.8 0.2 4.1 0.7 13.1 0.9 29.4 1.2 36.2 1.2 14.7 1.0 1.7 0.4

Hungary 0.2 0.2 2.8 0.8 8.4 1.1 21.9 1.7 32.5 1.9 26.0 1.7 7.8 1.0 0.5 0.2

Iceland 0.4 0.2 1.9 0.5 7.6 0.9 19.9 1.0 33.1 1.6 25.7 1.4 9.9 1.0 1.4 0.4

Indonesia 0.6 0.2 8.8 1.2 32.1 2.0 41.2 1.8 15.5 1.8 1.6 0.5

Ireland 0.6 0.2 2.1 0.5 8.6 0.8 21.4 1.4 31.6 1.1 26.2 1.3 8.6 0.9 1.0 0.4

Israel 1.5 0.4 5.2 0.6 12.5 0.7 22.1 1.4 29.2 1.5 20.9 1.1 7.3 0.7 1.2 0.3

Italy 0.5 0.1 2.6 0.3 9.6 0.5 22.1 0.8 32.5 0.7 24.8 0.7 7.2 0.5 0.6 0.1

Japan 0.6 0.3 1.6 0.4 5.7 0.7 15.5 1.2 29.4 1.3 30.2 1.3 14.2 1.2 2.7 0.6

Jordan 2.8 0.5 8.4 1.1 23.0 1.3 37.0 1.2 23.1 1.5 5.3 0.7 0.4 0.1

Kazakhstan 3.6 0.6 14.9 1.2 31.2 1.4 28.1 1.3 16.6 1.2 5.1 0.7 0.5 0.2

Korea 0.3 0.1 2.1 0.5 11.1 1.3 31.6 1.7 38.0 1.9 15.4 1.4 1.5 0.3

Kyrgyzstan 19.1 1.4 30.1 1.5 29.0 1.4 14.7 1.3 5.5 0.8 1.4 0.3 0.2 0.1

Latvia 1.1 0.4 7.6 1.0 25.9 1.7 37.9 1.5 23.1 1.3 4.2 0.6

Liechtenstein 1.0 1.0 8.4 2.4 21.6 3.2 33.0 4.3 29.6 4.0 5.8 2.3

Lithuania 0.2 0.2 2.0 0.4 10.8 0.9 27.2 1.2 34.5 1.3 20.3 1.3 4.7 0.7 0.3 0.1

Luxembourg 1.5 0.3 4.7 0.7 12.9 1.1 24.1 1.1 28.9 1.1 20.3 1.0 7.0 0.6 0.7 0.3

Macao-China 0.1 0.1 1.3 0.2 7.6 0.6 27.2 0.8 38.0 1.0 21.6 0.7 4.0 0.4

Mexico 2.1 0.3 8.6 0.5 23.4 0.7 34.4 0.8 24.6 0.7 6.4 0.5 0.5 0.1 0.0 0.0

Montenegro 2.2 0.5 10.6 1.2 24.2 1.3 32.4 1.2 22.4 1.1 7.2 0.7 0.9 0.3

Netherlands 0.9 0.3 9.8 1.3 23.0 1.8 28.3 1.4 26.2 1.9 10.8 1.2 1.0 0.3

New Zealand 0.2 0.1 1.3 0.4 6.3 0.6 17.3 1.0 25.9 1.1 29.3 1.1 15.8 1.0 4.0 0.7

Norway 1.3 0.3 7.0 0.8 19.6 1.0 33.1 1.4 27.0 1.6 10.8 1.2 1.2 0.3

Panama 10.4 1.7 20.2 2.1 28.4 1.9 22.1 1.4 13.2 1.9 4.8 1.0 0.8 0.4

Peru 12.0 1.0 19.6 1.2 28.2 1.4 24.3 1.3 12.4 1.3 3.1 0.7 0.4 0.2

Poland 0.9 0.2 6.5 0.8 20.7 1.3 34.1 1.3 27.6 1.5 9.1 0.9 1.0 0.2

PISA Plus 2009 149

Tabelul B.4.8: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, obţinute în lectură/citire, după genuri – fete (continuare)

Ţara sau economia




% E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. Portugal 0.1 0.1 2.0 0.5 8.7 1.0 24.5 1.3 34.8 1.2 23.6 1.2 5.9 0.8 0.3 0.2

Qatar 10.7 0.5 19.2 0.7 24.5 0.9 23.3 0.7 14.0 0.6 6.3 0.4 1.8 0.2 0.2 0.1

Romania 2.1 0.5 8.0 0.9 20.3 1.6 34.5 1.8 25.9 1.7 8.0 1.0 1.1 0.3


Serbia 0.7 0.3 5.1 0.7 17.1 1.2 35.0 1.3 30.8 1.3 10.1 0.8 1.1 0.2

Shanghai-China 0.2 0.1 1.3 0.3 8.8 0.8 25.5 1.5 38.4 1.5 22.3 1.4 3.4 0.7

Singapore 0.1 0.1 1.3 0.3 7.3 0.6 16.7 0.9 27.6 1.2 27.7 1.0 15.6 0.8 3.7 0.6

Slovak Republic 0.4 0.3 2.3 0.5 9.8 0.8 25.7 1.2 33.6 1.4 21.8 1.2 5.9 0.8 0.4 0.2

Slovenia 0.1 0.1 1.8 0.3 8.8 0.7 23.8 1.1 33.3 1.2 24.9 1.3 6.9 0.9 0.4 0.2

Spain 0.7 0.2 3.2 0.4 10.7 0.7 24.7 1.1 35.2 1.1 21.2 0.9 4.0 0.3 0.3 0.1

Sweden 0.7 0.3 2.0 0.5 7.8 0.7 21.1 1.1 31.8 1.3 24.5 1.3 10.2 0.9 2.0 0.4

Switzerland 0.3 0.1 2.4 0.4 8.7 0.8 19.5 1.0 30.8 1.2 27.0 1.2 10.2 1.0 1.0 0.3

Thailand 0.4 0.2 5.2 0.7 27.6 1.5 41.4 1.6 20.7 1.3 4.3 0.8 0.4 0.2 Trinidad and Tobago 5.0 0.5 10.3 0.7 19.2 1.1 27.6 1.2 22.4 1.2 11.9 0.7 3.4 0.4 0.3 0.1

Tunisia 2.9 0.5 11.5 1.0 29.0 1.6 34.7 1.7 17.6 1.3 3.9 0.6 0.3 0.2

Turkey 0.3 0.1 2.4 0.5 12.3 1.2 31.5 1.9 33.9 1.5 16.6 1.5 2.9 0.6 0.1 0.1

United Kingdom 0.5 0.2 2.7 0.4 10.8 0.8 24.0 1.0 30.6 1.0 22.4 1.1 8.0 0.7 1.1 0.3

United States 0.2 0.1 2.5 0.4 10.9 1.0 23.1 1.3 29.4 1.6 22.2 1.3 9.5 1.0 2.1 0.6

Uruguay 2.6 0.4 9.1 0.8 21.9 0.9 30.5 1.2 23.7 1.0 10.0 0.7 2.1 0.4 0.1 0.1

Media OECD 0.6 0.0 2.6 0.1 9.5 0.1 21.9 0.2 30.9 0.2 24.7 0.2 8.8 0.1 1.2 0.1


PISA Plus 2009 150

Tabelul B.4.9: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe ( în scale ), demonstrate în matematică




Singapore 562 1.4 565 1.9 559 2.0 5 2.5

Hong Kong-China 555 2.7 561 4.2 547 3.4 14 5.6

Korea 546 4.0 548 6.2 544 4.5 3 7.4

Chinese Taipei 543 3.4 546 4.8 541 4.8 5 6.8

Finland 541 2.2 542 2.5 539 2.5 3 2.6

Liechtenstein 536 4.1 547 5.2 523 5.9 24 7.6

Switzerland 534 3.3 544 3.7 524 3.4 20 3.0

Japan 529 3.3 534 5.3 524 3.9 9 6.5

Canada 527 1.6 533 2.0 521 1.7 12 1.8

Netherlands 526 4.7 534 4.8 517 5.1 17 2.4

Macao-China 525 0.9 531 1.3 520 1.4 11 2.0

New Zealand 519 2.3 523 3.2 515 2.9 8 4.1

Belgium 515 2.3 526 3.3 504 3.0 22 4.3

Australia 514 2.5 519 3.0 509 2.8 10 2.9

Germany 513 2.9 520 3.6 505 3.3 16 3.9

Estonia 512 2.6 516 2.9 508 2.9 9 2.6

Iceland 507 1.4 508 2.0 505 1.9 3 2.8

Denmark 503 2.6 511 3.0 495 2.9 16 2.7

Slovenia 501 1.2 502 1.8 501 1.7 1 2.6

Norway 498 2.4 500 2.7 495 2.8 5 2.7

France 497 3.1 505 3.8 489 3.4 16 3.8

Slovak Republic 497 3.1 498 3.7 495 3.4 3 3.6

Austria 496 2.7 506 3.4 486 4.0 19 5.1

Media OECD 496 0.5 501 0.6 490 0.6 12 0.6

Poland 495 2.8 497 3.0 493 3.2 3 2.6

Sweden 494 2.9 493 3.1 495 3.3 -2 2.7

Czech Republic 493 2.8 495 3.9 490 3.0 5 4.1

United Kingdom 492 2.4 503 3.2 482 3.3 20 4.4

Hungary 490 3.5 496 4.2 484 3.9 12 4.5

Luxembourg 489 1.2 499 2.0 479 1.3 19 2.4

United States 487 3.6 497 4.0 477 3.8 20 3.2

Ireland 487 2.5 491 3.4 483 3.0 8 3.9

Portugal 487 2.9 493 3.3 481 3.1 12 2.5

Spain 483 2.1 493 2.3 474 2.5 19 2.2

Italy 483 1.9 490 2.3 475 2.2 15 2.7

Latvia 482 3.1 483 3.5 481 3.4 2 3.2

Lithuania 477 2.6 474 3.1 480 3.0 -6 3.0

Russian Federation 468 3.3 469 3.7 467 3.5 2 2.8

Greece 466 3.9 473 5.4 459 3.3 14 4.2

Malta 463 1.4 455 2.3 470 1.7 -15 2.8

Croatia 460 3.1 465 3.6 454 3.9 11 4.4

Israel 447 3.3 451 4.7 443 3.3 8 4.7

Turkey 445 4.4 451 4.6 440 5.6 11 5.1

Serbia 442 2.9 448 3.8 437 3.2 12 4.0

Azerbaijan 431 2.8 435 3.1 427 3.0 8 2.7

Bulgaria 428 5.9 426 6.2 430 6.0 -4 3.7

Romania 427 3.4 429 3.9 425 3.8 3 3.5

Uruguay 427 2.6 433 3.0 421 2.9 12 2.7


Chile 421 3.1 431 3.7 410 3.6 21 4.1

Mauritius 420 1.0 422 1.4 418 1.4 3 2.0

Thailand 419 3.2 421 3.9 417 3.8 4 4.2

Mexico 419 1.8 425 2.1 412 1.9 14 1.5


Costa Rica 409 3.0 423 3.4 397 3.1 25 2.1

Kazakhstan 405 3.0 405 3.1 405 3.3 -1 2.3

Malaysia 404 2.7 403 3.1 406 3.0 -3 2.7

Montenegro 403 2.0 408 2.2 396 2.4 12 2.2

PISA Plus 2009 151

Tabelul B.4.9: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe ( în scale ), demonstrate în matematică (continuare)



Media E.S. Media E.S. Diferenţa E.S. Moldova 397 3.1 399 3.5 396 3.3 3 2.6

Miranda-Venezuela† 397 4.3 406 5.8 389 4.7 17 5.8

Argentina 388 4.1 394 4.5 383 4.4 10 3.4

Jordan 387 3.7 386 5.1 387 5.2 0 7.1

Brazil 386 2.4 394 2.4 379 2.6 16 1.7

Colombia 381 3.2 398 4.0 366 3.3 32 3.5

Georgia 379 2.8 378 3.0 381 3.1 -3 2.5

Albania 377 4.0 372 4.7 383 4.2 -11 4.1

Tunisia 371 3.0 378 3.3 366 3.2 12 2.3

Indonesia 371 3.7 371 4.1 372 4.0 -1 3.2

Qatar 368 0.7 366 1.2 371 1.0 -5 1.7

Peru 365 4.0 374 4.6 356 4.4 18 4.0

Panama 360 5.2 362 5.6 357 6.1 5 5.0

Tamil Nadu-India‡ 351 5.1 347 5.3 354 6.1 -7 5.2


Kyrgyzstan 331 2.9 328 3.4 334 2.8 -6 2.3

Tabelul este ordonat după rezultatele scorului mediu la matematică Valorile, statistic semnificative, sînt marcate cu negru † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 152

Tabelul B.4.10: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, obţinute în matematică, după genuri – băieţi

Ţara sau economia




% E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. Costa Rica 19.0 1.6 30.0 1.9 30.4 1.7 15.4 1.4 4.6 0.9 0.6 0.3

Georgia 41.6 1.7 27.5 1.6 19.3 1.1 8.0 0.7 2.8 0.4 0.6 0.2 0.2 0.1

Himachal Pradesh-India‡ 53.2 3.0 31.1 2.3 11.9 1.7 3.3 0.9 0.5 0.4

Malaysia 28.4 1.4 31.9 1.7 25.0 1.5 11.2 1.2 2.9 0.6 0.5 0.2

Malta 19.4 1.1 18.0 1.3 20.7 1.3 19.2 1.2 14.7 0.9 6.6 0.8 1.5 0.4

Mauritius 25.5 0.9 24.1 1.0 23.9 1.8 16.9 1.7 7.4 1.0 1.9 0.3 0.2 0.2


Moldova 32.0 1.8 27.5 1.3 23.4 1.2 12.1 0.9 4.2 0.7 0.8 0.2 0.1 0.1

Tamil Nadu-India‡ 57.7 3.1 29.1 2.2 10.9 1.6 1.6 0.7 0.7 0.7

United Arab Emirates 28.1 1.4 24.6 1.0 22.4 1.0 14.2 0.9 7.2 0.6 2.8 0.4 0.8 0.2

Albania 43.5 2.2 25.5 1.5 18.8 1.7 9.0 1.0 2.6 0.9 0.5 0.2

Argentina 34.9 2.0 26.3 1.5 21.0 1.2 11.5 1.2 5.2 1.0 1.0 0.4 0.1 0.1

Australia 5.2 0.4 10.2 0.6 19.1 0.8 24.8 0.8 22.2 0.8 13.2 0.7 5.4 0.7

Austria 6.4 0.9 14.9 1.2 19.9 1.1 22.6 1.1 20.0 1.2 11.8 1.0 4.3 0.5

Azerbaijan 10.5 1.2 31.6 1.5 36.5 1.6 16.6 1.3 3.8 0.6 0.8 0.3 0.2 0.2

Belgium 6.0 1.0 10.8 0.8 17.0 0.9 20.7 0.9 21.1 1.1 16.6 1.0 7.7 0.7

Brazil 34.2 1.5 31.6 1.3 20.4 1.1 9.0 0.7 3.7 0.4 1.0 0.3 0.1 0.1

Bulgaria 25.5 2.1 22.7 1.7 22.6 1.3 16.9 1.5 8.2 1.1 3.3 0.7 0.9 0.5

Canada 3.1 0.4 7.8 0.6 17.8 0.7 25.1 1.1 25.1 1.0 15.6 0.7 5.5 0.4

Chile 18.4 1.3 27.4 1.4 28.0 1.4 17.3 1.4 7.1 1.0 1.6 0.5 0.2 0.2

Chinese Taipei 4.7 0.7 8.6 0.8 15.1 1.0 19.2 1.0 21.5 1.2 18.4 1.3 12.6 1.6

Colombia 30.6 2.3 31.8 1.5 24.0 1.7 10.8 1.0 2.5 0.5 0.2 0.1

Croatia 11.6 0.9 20.2 1.2 25.7 1.1 22.7 1.2 13.6 1.1 5.3 0.7 0.8 0.3

Czech Republic 6.8 1.0 14.9 1.3 24.4 1.2 24.4 1.6 17.2 1.1 8.5 0.9 3.9 0.6

Denmark 3.9 0.5 10.8 0.8 21.7 1.1 28.1 1.6 21.9 1.2 10.4 1.1 3.1 0.7

Estonia 2.7 0.5 9.2 0.8 21.6 1.4 29.6 1.6 23.5 1.2 11.0 0.8 2.4 0.6

Finland 1.7 0.3 6.4 0.7 16.1 1.2 25.8 1.3 26.5 1.1 17.5 1.0 5.9 0.7

France 9.2 1.0 12.4 1.1 17.9 1.1 22.3 1.3 21.0 1.1 12.7 1.1 4.5 0.6

Germany 5.6 0.8 11.6 0.9 17.7 1.2 22.9 1.1 21.4 1.3 14.8 1.0 6.0 0.6

Greece 10.9 1.6 17.5 1.3 24.7 1.7 23.9 1.5 15.2 1.2 6.6 0.8 1.2 0.3

Hong Kong-China 2.6 0.6 5.7 0.8 12.4 1.2 20.3 1.2 25.0 1.1 21.2 1.2 12.7 1.3

Hungary 8.0 1.1 13.7 1.3 22.0 1.5 24.7 1.5 19.4 1.4 9.4 1.0 2.8 0.6

Iceland 6.3 0.7 11.6 0.9 19.7 1.3 26.0 1.5 21.3 1.3 11.6 1.2 3.6 0.7

Indonesia 44.5 2.6 32.6 2.2 15.8 1.3 5.9 1.0 1.1 0.4 0.1 0.1

Ireland 7.7 0.9 12.9 1.1 22.8 1.4 27.4 1.5 21.1 1.2 6.9 0.8 1.2 0.4

Israel 21.8 1.6 17.6 1.1 19.7 1.2 19.4 1.0 13.7 0.9 6.1 0.8 1.7 0.5

Italy 8.6 0.6 14.9 0.6 22.7 0.7 23.7 0.7 18.6 0.8 9.2 0.6 2.4 0.2

Japan 4.3 0.9 8.6 1.0 16.7 1.3 23.0 1.2 23.3 1.3 16.5 1.2 7.6 1.1

Jordan 35.1 2.4 29.8 1.9 23.2 1.7 9.4 1.1 2.2 0.6 0.3 0.2

Kazakhstan 30.2 1.5 29.1 1.3 22.7 1.1 12.2 0.9 4.6 0.6 0.9 0.3 0.3 0.2

Korea 2.5 0.8 6.6 1.2 14.8 1.4 23.5 1.6 25.1 1.7 18.5 1.4 9.0 1.4

Kyrgyzstan 65.7 1.8 20.7 1.4 9.3 0.8 3.5 0.7 0.8 0.4 0.1 0.1

Latvia 6.5 0.9 16.7 1.5 26.5 1.6 27.0 1.3 16.8 1.2 5.8 0.8 0.8 0.3

Liechtenstein 1.8 1.4 5.9 2.6 13.2 3.0 24.9 3.8 32.7 4.9 14.8 4.1 6.7 2.0

Lithuania 9.9 1.1 18.2 1.1 25.9 1.7 24.2 1.4 14.7 1.0 5.8 0.6 1.3 0.3

Luxembourg 9.3 0.8 12.9 1.0 20.4 1.4 22.5 1.1 20.2 1.1 11.3 1.0 3.5 0.6

Macao-China 2.8 0.4 7.8 0.6 18.3 0.9 26.5 1.2 24.9 0.9 14.3 0.7 5.4 0.5

Mexico 20.1 0.9 27.4 0.8 28.4 0.8 17.1 0.7 5.9 0.5 0.9 0.2 0.1 0.0

Montenegro 28.0 1.3 27.6 1.5 25.3 1.4 13.0 1.2 4.9 0.5 1.3 0.3 0.1 0.1

Netherlands 2.1 0.5 9.1 1.5 18.0 1.6 24.1 1.4 23.8 1.6 17.0 1.4 5.9 0.7

New Zealand 5.6 0.8 10.1 1.1 18.2 1.3 22.6 1.2 22.0 1.2 14.8 1.0 6.6 0.6

Norway 5.9 0.6 12.1 1.0 23.6 1.0 26.9 1.2 19.9 1.0 9.4 0.7 2.1 0.5

Panama 49.9 3.0 29.3 2.3 13.9 1.6 4.9 1.0 1.4 0.5 0.5 0.3

Peru 44.5 2.1 26.0 1.3 18.2 1.6 7.7 0.9 2.6 0.6 0.8 0.3 0.2 0.1

Poland 6.7 0.7 14.5 1.1 22.7 1.1 25.1 1.2 19.3 1.0 8.9 0.8 2.8 0.5

Portugal 8.0 0.7 14.6 1.2 22.3 1.3 24.8 1.6 18.9 1.0 8.7 0.8 2.6 0.5

Qatar 52.5 0.8 21.0 0.9 12.3 0.7 7.3 0.5 4.6 0.4 1.9 0.3 0.4 0.1

PISA Plus 2009 153

Tabelul B.4.10: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, obţinute în matematică, după genuri – băieţi (continuare)

Ţara sau economia




% E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. Romania 20.0 1.8 26.9 1.2 27.3 1.7 17.6 1.6 6.6 1.1 1.6 0.5

Russian Federation 10.1 1.2 18.2 1.5 28.1 1.3 25.0 1.3 13.0 0.9 4.5 0.6 1.1 0.4

Serbia 16.8 1.3 22.4 1.4 25.4 1.6 19.6 1.3 11.0 1.0 3.9 0.7 0.9 0.2

Shanghai-China 1.6 0.4 3.9 0.6 8.9 0.9 15.4 1.1 19.9 1.2 23.2 1.1 27.1 1.4

Singapore 3.4 0.4 6.8 0.6 12.3 0.8 18.0 1.0 22.6 0.9 20.0 1.2 16.9 1.0

Slovak Republic 7.0 0.8 14.4 1.1 23.0 1.3 24.3 2.3 17.4 1.8 9.3 0.9 4.5 0.8

Slovenia 7.0 0.5 13.9 0.8 21.8 0.9 23.0 0.9 19.2 1.1 11.0 1.0 4.1 0.6

Spain 7.9 0.6 13.5 0.7 22.6 0.8 26.3 0.9 19.5 0.8 8.4 0.5 1.8 0.2

Sweden 8.5 0.8 12.9 0.9 23.3 1.0 25.2 1.3 18.3 1.2 9.1 0.8 2.8 0.5

Switzerland 3.9 0.5 8.4 0.7 14.5 0.7 21.5 1.1 23.6 1.2 17.9 1.0 10.1 1.0

Thailand 22.7 1.6 28.7 1.3 26.9 1.6 14.9 1.2 5.6 0.8 1.0 0.3 0.3 0.2

Trinidad and Tobago 31.8 1.3 23.4 1.8 20.5 1.2 14.7 1.0 7.3 0.6 2.1 0.5 0.2 0.2

Tunisia 41.0 1.8 28.3 1.6 20.4 1.3 8.0 1.1 1.8 0.6 0.4 0.3

Turkey 16.6 1.4 23.8 1.4 24.9 1.2 17.8 1.2 10.4 1.1 5.0 1.1 1.5 0.6

United Kingdom 5.3 0.6 12.2 0.9 22.8 1.1 27.0 1.3 20.0 1.4 10.3 1.0 2.5 0.4

United States 6.8 0.7 13.8 1.0 22.9 1.1 25.2 1.3 19.5 1.2 9.3 1.0 2.5 0.6

Uruguay 21.6 1.3 23.0 1.3 24.9 1.6 18.1 1.0 9.2 0.8 2.6 0.5 0.5 0.2

Media OECD 7.6 0.1 13.3 0.2 21.0 0.2 23.8 0.2 19.5 0.2 10.9 0.2 3.9 0.1 † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 154

Tabelul B.4.11: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, obţinute în matematică după genuri - fete

Ţara sau economia

Niveluri de competenţe – Fete



% E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. % E.S. Costa Rica 27.7 1.6 35.9 1.5 25.5 1.5 9.2 1.0 1.6 0.4

Georgia 39.0 1.6 29.4 1.3 20.9 1.4 8.3 1.0 2.0 0.5 0.4 0.2 0.0 0.0


Malaysia 25.7 1.4 32.7 1.5 27.5 1.4 11.3 1.0 2.6 0.5 0.3 0.1

Malta 13.2 1.1 16.9 1.2 23.1 1.1 23.4 1.2 16.1 1.0 6.1 0.6 1.3 0.2

Mauritius 24.8 0.8 25.9 1.1 25.9 1.2 16.5 1.1 5.8 0.7 1.1 0.2


Moldova 32.2 1.6 29.7 1.7 23.1 1.6 11.6 1.1 2.9 0.5 0.5 0.2

Tamil Nadu-India‡ 53.9 3.6 29.4 2.1 12.1 1.8 4.1 1.5 0.5 0.4


Albania 37.3 1.9 29.0 1.5 21.6 1.5 9.1 1.0 2.7 0.5 0.3 0.2

Argentina 39.1 2.1 26.5 1.7 20.6 1.4 10.3 1.1 2.8 0.6 0.6 0.2

Australia 5.0 0.4 11.3 0.7 21.4 0.7 26.7 0.7 21.2 0.7 10.8 0.6 3.6 0.5

Austria 9.1 1.1 16.0 1.3 22.4 1.4 23.5 1.3 19.2 1.2 8.1 0.9 1.8 0.4

Azerbaijan 12.5 1.1 36.1 1.6 34.1 1.8 12.9 1.4 3.3 0.6 0.9 0.4 0.2 0.1

Belgium 9.5 0.9 11.9 0.7 17.9 0.9 22.9 0.8 21.5 1.0 12.4 0.7 3.9 0.5

Brazil 41.6 1.5 30.4 1.0 17.7 0.8 7.4 0.8 2.3 0.4 0.5 0.2

Bulgaria 23.3 2.1 22.6 1.3 24.4 1.4 18.1 1.6 8.2 1.0 2.8 0.9 0.6 0.3

Canada 3.2 0.4 8.9 0.5 19.8 0.6 27.9 1.1 24.8 1.0 12.2 0.6 3.3 0.3

Chile 25.1 1.6 31.4 1.4 26.5 1.2 12.1 1.2 4.1 0.7 0.8 0.2

Chinese Taipei 3.6 0.5 8.7 0.8 16.0 1.1 22.7 1.5 22.9 1.3 16.1 1.3 10.0 1.6

Colombia 46.3 2.1 31.4 1.6 16.9 1.6 4.5 0.7 0.8 0.3

Croatia 13.2 1.3 21.4 1.4 27.9 1.2 22.6 1.4 11.2 1.1 3.2 0.6 0.4 0.2

Czech Republic 7.3 1.0 15.8 1.1 24.0 1.2 24.4 1.4 17.7 1.1 8.4 0.6 2.4 0.4

Denmark 6.0 0.7 13.4 1.1 24.3 1.3 26.6 1.5 20.1 1.2 7.7 0.8 1.9 0.4

Estonia 3.4 0.7 10.1 1.0 23.9 1.7 30.3 1.8 21.8 1.2 8.6 1.1 2.0 0.5

Finland 1.7 0.3 5.8 0.7 15.0 0.9 28.4 1.2 29.2 1.3 16.0 1.0 3.9 0.6

France 9.7 1.0 13.7 1.4 21.7 1.3 25.3 1.6 19.3 1.5 8.2 1.1 2.1 0.5

Germany 7.3 0.8 12.9 1.0 19.8 1.0 23.3 1.2 22.0 1.1 11.6 1.2 3.2 0.5

Greece 11.6 1.3 20.5 1.3 28.0 1.4 24.1 1.1 12.0 0.9 3.3 0.6 0.5 0.2

Hong Kong-China 2.5 0.5 6.7 0.7 14.2 1.0 23.8 1.2 25.8 1.2 18.4 1.1 8.6 0.9

Hungary 8.2 1.3 14.7 1.4 24.5 1.5 27.3 1.5 17.3 1.3 6.9 0.8 1.1 0.3

Iceland 5.1 0.7 11.0 0.8 22.8 1.0 28.6 1.3 20.5 1.5 9.4 0.8 2.7 0.5

Indonesia 42.6 2.6 33.7 2.2 18.0 1.6 5.0 1.0 0.8 0.3

Ireland 6.8 0.7 14.2 1.0 26.3 1.3 29.8 1.6 17.7 1.3 4.6 0.6 0.5 0.2

Israel 19.3 1.2 20.2 1.2 25.3 1.1 20.7 1.2 10.4 0.9 3.3 0.5 0.6 0.3

Italy 9.5 0.6 16.9 0.7 25.7 0.7 25.6 0.7 16.0 0.7 5.5 0.4 0.8 0.1

Japan 3.6 0.6 8.4 1.0 18.2 1.3 28.6 1.5 23.7 1.3 12.7 1.1 4.7 1.0

Jordan 35.7 2.4 29.9 1.7 22.6 1.4 9.5 1.4 2.0 0.5 0.2 0.2

Kazakhstan 29.0 1.7 30.0 1.4 24.3 1.3 11.9 1.1 3.8 0.5 0.9 0.4 0.2 0.2

Korea 1.3 0.4 5.7 0.7 16.5 1.4 25.4 1.5 27.7 1.5 16.9 1.3 6.5 1.0

Kyrgyzstan 64.1 1.7 22.8 1.3 9.4 1.0 3.1 0.5 0.7 0.2

Latvia 5.2 0.9 16.8 1.4 27.9 1.6 29.3 1.4 15.9 1.3 4.4 0.6 0.4 0.2

Liechtenstein 4.2 1.6 7.3 2.6 17.0 4.1 27.8 3.7 29.6 4.4 11.0 2.8 3.1 1.7

Lithuania 8.1 0.9 16.3 1.2 26.3 1.1 26.4 1.2 16.0 1.0 5.6 0.9 1.3 0.4

Luxembourg 9.8 1.0 15.9 0.9 25.1 1.0 23.7 1.6 17.7 1.1 6.6 0.6 1.2 0.3

Macao-China 2.8 0.3 8.5 0.7 20.9 0.9 29.1 1.1 24.1 1.1 11.4 0.8 3.2 0.4

Mexico 23.7 0.9 30.3 0.7 28.1 0.7 14.0 0.6 3.4 0.3 0.4 0.1 0.0 0.0

Montenegro 31.4 1.4 30.0 1.3 23.9 1.2 11.4 0.9 2.6 0.4 0.5 0.2

Netherlands 3.5 0.9 12.1 1.6 19.9 1.6 23.7 1.5 24.1 1.4 13.9 1.4 2.9 0.5

New Zealand 4.9 0.6 10.2 1.0 20.0 1.2 26.2 1.2 22.5 1.2 12.4 1.1 3.8 0.6

Norway 5.1 0.6 13.2 1.0 25.1 1.4 28.2 1.3 19.5 1.1 7.4 0.8 1.5 0.4

Panama 53.0 3.6 25.3 2.2 13.8 1.8 6.2 1.3 1.4 0.4 0.2 0.2

Peru 50.9 2.1 25.8 1.5 15.6 1.2 6.0 0.8 1.5 0.4 0.3 0.1

Poland 5.6 0.7 14.3 1.1 25.3 1.2 27.1 1.4 18.7 1.3 7.5 0.8 1.5 0.4

Portugal 8.7 0.7 16.0 0.9 25.5 1.1 25.2 1.1 16.6 1.0 6.8 0.7 1.2 0.3

Qatar 49.6 0.6 24.5 0.7 13.9 0.6 7.1 0.4 3.7 0.3 1.0 0.2 0.2 0.1

PISA Plus 2009 155

Tabelul B.4.11: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, obţinute în matematică, după gen – fete (continuare)

Ţara sau economia






Serbia 18.5 1.3 23.5 1.2 27.6 1.2 20.3 1.1 8.0 0.7 1.9 0.4 0.3 0.2

Shanghai-China 1.3 0.3 3.0 0.5 8.5 0.8 15.0 1.2 21.6 1.0 24.4 1.0 26.2 1.5

Singapore 2.6 0.4 6.8 0.8 13.9 0.8 19.4 1.1 23.0 0.9 20.0 1.1 14.3 0.9

Slovak Republic 7.0 0.8 13.7 1.2 23.3 1.6 25.7 1.4 18.8 1.2 8.9 0.9 2.7 0.6

Slovenia 6.0 0.7 13.7 1.2 23.1 1.1 24.9 1.1 18.9 1.1 9.7 0.9 3.6 0.6

Spain 10.4 0.7 15.7 0.8 25.4 0.9 26.9 0.8 15.8 0.8 5.0 0.4 0.8 0.2

Sweden 6.5 1.0 14.3 1.0 23.5 1.4 25.3 1.5 19.6 0.9 8.7 0.8 2.2 0.5

Switzerland 5.1 0.5 9.6 0.8 17.4 0.9 24.5 1.2 23.3 1.0 14.6 1.0 5.5 0.7

Thailand 21.7 1.5 31.7 1.5 27.6 1.8 13.4 1.1 4.4 0.7 0.9 0.3 0.2 0.2


Tunisia 45.6 2.1 31.8 2.0 17.2 1.3 4.5 0.8 0.9 0.5 0.1 0.1

Turkey 18.9 1.9 25.2 1.5 25.5 1.6 17.0 1.4 8.8 1.1 3.8 0.9 1.0 0.4

United Kingdom 7.2 0.6 15.6 1.1 26.9 1.2 27.4 1.4 15.8 1.2 6.0 0.7 1.1 0.3

United States 9.5 1.0 16.8 1.4 26.0 1.2 25.2 1.3 14.5 1.1 6.7 0.9 1.2 0.5

Uruguay 24.1 1.4 26.1 1.5 25.4 1.1 16.0 1.1 6.6 0.7 1.6 0.4 0.2 0.1


PISA Plus 2009 156

Tabelul B.4.12: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe ( în scale ), demonstrate de evaluaţi, în ştiinţe




Finland 554 2.3 546 2.7 562 2.6 -15 2.6

Hong Kong-China 549 2.8 550 3.8 548 3.4 3 4.7

Singapore 542 1.4 541 1.8 542 1.8 -1 2.4

Japan 539 3.4 534 5.5 545 3.9 -12 6.7

Korea 538 3.4 537 5.0 539 4.2 -2 6.3

New Zealand 532 2.6 529 4.0 535 2.9 -6 4.6

Canada 529 1.6 531 1.9 526 1.9 5 1.9

Estonia 528 2.7 527 3.1 528 3.1 -1 3.2

Australia 527 2.5 527 3.1 528 2.8 -1 3.2

Netherlands 522 5.4 524 5.3 520 5.9 4 3.0

Chinese Taipei 520 2.6 520 3.7 521 4.0 -1 5.6

Germany 520 2.8 523 3.7 518 3.3 6 4.2

Liechtenstein 520 3.4 527 5.0 511 5.1 16 7.5

Switzerland 517 2.8 520 3.2 512 3.0 8 2.7

United Kingdom 514 2.5 519 3.6 509 3.2 9 4.5

Slovenia 512 1.1 505 1.7 519 1.6 -14 2.5

Macao-China 511 1.0 510 1.3 512 1.2 -2 1.5

Media OECD 501 0.5 501 0.6 501 0.6 0 0.6

Poland 508 2.4 505 2.7 511 2.8 -6 2.7

Ireland 508 3.3 507 4.3 509 3.8 -3 4.8

Belgium 507 2.5 510 3.6 503 3.2 6 4.5

Hungary 503 3.1 503 3.8 503 3.5 0 3.8

United States 502 3.6 509 4.2 495 3.7 14 3.3

Czech Republic 500 3.0 498 4.0 503 3.2 -5 4.2

Norway 500 2.6 498 3.0 502 2.8 -4 2.8

Denmark 499 2.5 505 3.0 494 2.9 12 3.2

France 498 3.6 500 4.6 497 3.5 3 3.9

Iceland 496 1.4 496 2.1 495 2.0 2 2.9

Sweden 495 2.7 493 3.0 497 3.2 -4 3.0

Austria 494 3.2 498 4.2 490 4.4 8 5.7

Latvia 494 3.1 490 3.7 497 3.2 -7 3.4

Portugal 493 2.9 491 3.4 495 3.0 -3 2.8

Lithuania 491 2.9 483 3.5 500 2.9 -17 2.9

Slovak Republic 490 3.0 490 4.0 491 3.2 -1 4.1

Italy 489 1.8 488 2.5 490 2.0 -2 2.9

Spain 488 2.1 492 2.5 485 2.3 7 2.3

Croatia 486 2.8 482 3.5 491 3.9 -9 4.7

Luxembourg 484 1.2 487 2.0 480 1.6 7 2.6


Greece 470 4.0 465 5.1 475 3.7 -10 3.8

Malta 461 1.7 444 2.4 478 2.1 -35 2.9

Israel 455 3.1 453 4.4 456 3.2 -3 4.4

Turkey 454 3.6 448 3.8 460 4.5 -12 4.1

Chile 447 2.9 452 3.5 443 3.5 9 3.8

Serbia 443 2.4 442 3.1 443 2.8 -1 3.5

Bulgaria 439 5.9 430 6.8 450 5.3 -20 4.4


Costa Rica 430 2.8 439 3.3 423 2.8 17 2.4

Romania 428 3.4 423 3.9 433 3.7 -10 3.9

Uruguay 427 2.6 427 3.2 428 2.6 -1 2.8

Thailand 425 3.0 418 3.8 431 3.4 -13 4.0

Malaysia 422 2.7 417 2.9 427 3.0 -10 2.6

Miranda-Venezuela† 422 4.9 427 5.9 418 5.7 9 6.1

Mauritius 417 1.1 411 1.6 423 1.6 -12 2.3

Mexico 416 1.8 419 2.0 413 1.9 6 1.6

Jordan 415 3.5 398 5.5 433 4.2 -35 6.9

Moldova 413 3.0 406 3.3 420 3.3 -14 2.8


PISA Plus 2009 157

Tabelul B.4.12: Scorul mediu şi indicii diferenţelor de gen pe niveluri de competenţe ( în scale ), demonstrate de evaluaţi, în ştiinţe (continuare)



Media E.S. Media E.S. Diferenţa E.S. Brazil 405 2.4 407 2.6 404 2.6 3 1.8

Colombia 402 3.6 413 4.3 392 3.7 21 3.5

Montenegro 401 2.0 395 2.4 408 2.6 -13 3.0

Argentina 401 4.6 397 5.1 404 4.8 -8 3.8

Tunisia 401 2.7 401 2.9 400 2.8 1 2.0

Kazakhstan 400 3.1 396 3.4 405 3.5 -9 2.9

Albania 391 3.9 377 4.8 406 4.0 -29 4.1

Indonesia 383 3.8 378 4.2 387 4.0 -9 3.3

Qatar 379 0.9 366 1.4 393 1.0 -26 1.7

Panama 376 5.7 375 6.4 377 6.6 -2 6.1

Azerbaijan 373 3.1 370 3.4 377 3.2 -7 2.6

Georgia 373 2.9 363 3.4 383 3.0 -19 2.6

Peru 369 3.5 372 3.7 367 4.4 5 4.2

Tamil Nadu-India‡ 348 4.2 343 4.1 353 5.3 -10 4.6

Kyrgyzstan 330 2.9 318 3.7 340 2.9 -22 3.1


Tabelul este ordonat după rezultatele scorului mediu la ştiinţe Valorile, statistic semnificative, sînt marcate cu negru † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 158

Tabelul B.4.13: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, demonstrate în ştiinţe, după genuri – băieţi

Ţara sau economia





Georgia 38.6 1.5 30.8 1.1 20.6 1.2 7.9 0.9 1.9 0.5 0.2 0.2


Malaysia 14.9 1.1 31.5 1.2 33.9 1.1 16.1 1.2 3.3 0.5 0.2 0.1

Malta 19.6 1.0 19.1 1.1 22.5 1.2 20.0 1.7 13.7 1.2 4.5 0.8 0.6 0.3

Mauritius 23.2 0.9 26.2 1.3 26.9 1.5 17.3 0.9 5.7 0.8 0.7 0.3


Moldova 21.3 1.4 28.9 1.2 30.3 1.3 15.5 1.1 3.7 0.6

Tamil Nadu-India‡ 46.7 2.8 40.3 2.7 10.6 1.8 1.8 0.7 0.5 0.5


Albania 32.0 2.1 32.0 1.5 24.0 1.4 10.3 1.4 1.6 0.4 0.1 0.1

Argentina 27.3 1.9 26.4 1.7 25.3 1.4 15.0 1.2 5.3 0.9 0.7 0.2

Australia 4.2 0.4 9.9 0.6 19.4 0.8 26.8 0.8 24.1 0.8 12.1 0.7 3.7 0.6

Austria 6.6 1.0 15.0 1.2 22.3 1.2 24.8 1.3 21.3 1.4 8.6 1.1 1.3 0.3

Azerbaijan 33.7 1.9 38.4 1.5 20.7 1.2 6.3 0.8 0.8 0.3 0.0 0.0

Belgium 6.6 0.9 11.3 0.8 20.1 0.9 25.8 1.0 24.6 1.2 10.3 0.9 1.3 0.3

Brazil 19.6 1.0 34.0 1.1 28.7 1.0 12.7 1.0 4.3 0.5 0.7 0.2

Bulgaria 20.4 2.1 22.9 2.1 24.7 1.8 19.0 1.5 10.5 1.2 2.4 0.6 0.2 0.2

Canada 2.2 0.3 7.7 0.5 20.2 0.7 29.8 1.0 26.6 1.1 11.7 0.7 1.8 0.3

Chile 7.9 1.0 23.2 1.3 33.8 1.4 25.0 1.5 8.8 1.0 1.3 0.3

Chinese Taipei 2.9 0.5 9.4 0.8 20.4 1.3 31.1 1.5 26.7 1.4 8.6 0.9 0.8 0.3

Colombia 16.7 2.0 31.1 1.8 33.1 1.8 15.7 1.5 3.2 0.6 0.2 0.1

Croatia 4.4 0.7 16.1 1.2 30.3 1.3 29.2 1.3 16.4 1.3 3.4 0.6 0.2 0.2

Czech Republic 5.0 0.7 12.9 1.2 25.8 1.3 29.1 1.6 19.1 1.1 6.8 0.8 1.3 0.3

Denmark 3.7 0.5 11.5 0.8 25.4 1.2 30.2 1.3 20.7 1.1 7.2 0.8 1.3 0.4

Estonia 1.4 0.4 7.2 1.0 21.8 1.7 33.0 1.6 26.0 1.4 9.3 0.9 1.4 0.3

Finland 1.3 0.3 6.2 0.7 17.6 1.1 28.6 1.6 28.6 1.6 14.4 1.0 3.2 0.4

France 8.0 1.1 12.5 1.1 20.7 1.3 26.7 1.7 21.9 1.3 9.0 1.0 1.2 0.3

Germany 4.2 0.6 10.8 1.0 19.9 1.1 26.0 1.6 24.6 1.6 12.1 1.0 2.5 0.5

Greece 8.3 1.4 19.9 1.5 29.0 1.6 26.1 1.5 13.5 1.2 3.0 0.4 0.2 0.2

Hong Kong-China 1.6 0.4 5.6 0.9 15.0 1.0 27.8 1.2 32.5 1.4 15.1 1.2 2.4 0.4

Hungary 4.3 1.0 11.0 1.1 24.4 1.5 32.3 1.9 22.0 1.6 5.6 0.7 0.4 0.2

Iceland 6.5 0.6 12.8 0.9 23.9 1.2 29.0 1.2 19.6 1.2 7.0 0.8 1.1 0.3

Indonesia 26.9 2.3 41.6 1.7 24.8 1.7 6.2 1.1 0.6 0.3

Ireland 5.5 1.0 10.5 1.0 22.9 1.4 29.2 1.2 22.8 1.2 7.6 0.9 1.4 0.3

Israel 15.8 1.5 18.9 1.2 24.4 1.7 22.8 1.1 13.3 1.0 4.1 0.5 0.7 0.3

Italy 6.9 0.6 15.4 0.7 24.6 0.7 27.4 0.8 18.7 0.8 6.3 0.4 0.6 0.1

Japan 4.1 0.8 9.0 0.9 16.8 1.2 24.7 1.2 28.2 1.6 14.5 1.2 2.6 0.6

Jordan 24.2 2.0 29.7 1.6 28.8 1.8 13.7 1.4 3.3 0.7 0.3 0.2

Kazakhstan 24.8 1.4 33.1 1.5 25.9 1.3 12.1 1.0 3.8 0.7 0.4 0.2

Korea 1.5 0.5 6.0 1.0 19.0 1.8 31.4 1.6 29.2 1.5 11.3 1.2 1.5 0.5

Kyrgyzstan 57.9 1.6 26.4 1.1 11.2 0.9 3.8 0.8 0.6 0.2

Latvia 2.8 0.8 14.0 1.4 28.9 1.8 34.0 1.6 16.6 1.4 3.5 0.7 0.2 0.2

Liechtenstein 1.5 1.3 7.7 2.8 23.3 3.8 28.6 3.9 28.0 3.0 9.8 2.5 1.0 0.9

Lithuania 4.1 0.9 15.9 1.1 30.2 1.6 31.0 1.6 14.8 0.9 3.9 0.6 0.2 0.1

Luxembourg 9.0 0.7 15.0 1.0 22.3 0.9 26.4 1.2 19.3 1.0 7.1 0.7 0.9 0.2

Macao-China 1.8 0.3 8.9 0.6 25.2 1.0 36.2 1.0 22.8 1.4 4.8 0.8 0.3 0.1

Mexico 14.3 0.7 31.7 0.9 32.9 0.8 17.2 0.9 3.7 0.4 0.3 0.1

Montenegro 24.7 1.8 32.1 1.8 27.4 1.3 12.4 1.3 3.3 0.5 0.3 0.2

Netherlands 2.7 0.6 9.6 1.4 22.2 1.9 27.0 1.6 25.3 1.9 11.6 1.2 1.6 0.4

New Zealand 5.3 0.8 10.3 0.7 18.0 1.2 23.4 1.1 24.1 1.4 14.4 1.0 4.4 0.5

Norway 4.4 0.6 12.5 1.0 26.2 1.3 30.3 1.2 19.7 1.1 6.3 0.9 0.5 0.2

Panama 32.0 3.3 33.8 3.0 24.4 2.6 7.9 1.3 1.7 0.5 0.2 0.1

Peru 34.9 1.6 33.4 1.3 21.3 1.3 7.9 0.8 2.2 0.5 0.3 0.2

Poland 3.2 0.5 12.3 1.0 25.8 1.2 29.7 1.2 20.5 1.0 7.5 0.8 1.0 0.3

Portugal 3.7 0.5 14.7 1.3 27.9 1.3 31.1 1.2 17.8 1.3 4.5 0.6 0.3 0.2

Qatar 43.2 0.9 26.9 0.7 15.0 0.9 8.4 0.5 4.8 0.4 1.5 0.3 0.2 0.1

PISA Plus 2009 159

Tabelul B.4.13: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, demonstrate în ştiinţe, după genuri – băieţi (continuare)

Ţara sau economia






Serbia 10.8 1.0 24.8 1.4 32.7 1.6 22.4 1.2 8.0 0.7 1.2 0.3

Shanghai-China 0.5 0.2 3.3 0.5 11.4 1.0 25.1 1.5 34.1 1.5 20.8 1.2 4.8 0.7

Singapore 3.6 0.4 8.9 0.8 16.9 1.0 25.2 1.1 24.7 0.9 15.5 0.9 5.3 0.7

Slovak Republic 5.2 0.7 15.2 1.2 27.6 1.5 27.5 1.4 16.9 1.1 6.7 0.7 0.9 0.3

Slovenia 4.0 0.3 13.8 0.7 24.1 0.8 26.9 1.2 21.8 0.9 8.2 0.7 1.3 0.5

Spain 4.8 0.5 13.5 0.8 26.2 0.9 31.4 0.8 19.1 0.8 4.7 0.4 0.3 0.1

Sweden 6.8 0.7 13.5 1.0 25.2 1.4 27.5 1.1 18.2 1.1 7.4 0.8 1.3 0.4

Switzerland 3.2 0.4 10.3 0.7 21.4 1.1 28.7 1.2 24.4 1.3 10.0 0.9 2.1 0.3

Thailand 14.8 1.7 32.2 1.3 32.0 1.7 16.4 1.5 4.0 0.6 0.5 0.2


Tunisia 22.5 1.3 31.1 1.4 29.7 1.3 14.0 1.2 2.5 0.5 0.2 0.2

Turkey 8.1 0.9 25.2 1.3 33.7 1.2 23.4 1.5 8.8 1.3 0.9 0.3

United Kingdom 4.0 0.6 10.6 0.8 21.8 1.1 27.6 1.2 22.9 1.2 10.7 0.9 2.4 0.4

United States 3.8 0.6 13.2 1.0 23.4 1.2 27.1 1.2 22.0 1.1 9.0 0.9 1.5 0.4

Uruguay 18.3 1.2 24.8 1.2 28.0 1.2 19.7 1.2 7.5 0.7 1.7 0.3 0.1 0.1


PISA Plus 2009 160

Tabelul B.4.14: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, demonstrate în ştiinţe, după genuri – fete

Ţara sau economia





Georgia 28.3 1.6 33.4 1.2 26.7 1.1 9.7 0.9 1.6 0.4 0.2 0.1


Malaysia 10.6 1.1 29.2 1.3 38.4 1.2 18.4 1.3 3.3 0.7 0.2 0.1

Malta 9.4 0.8 16.9 1.0 24.1 1.2 25.4 1.1 17.3 1.0 5.9 0.7 1.0 0.3

Mauritius 16.6 0.9 27.7 1.4 30.9 1.4 18.3 1.1 5.8 0.6 0.7 0.2


Moldova 15.8 1.3 28.5 1.2 33.3 1.5 18.4 1.3 3.8 0.6 0.2 0.1

Tamil Nadu-India‡ 41.0 3.1 41.3 2.1 14.6 2.2 2.8 1.2 0.4 0.3


Albania 20.3 1.5 30.0 1.7 31.5 1.8 15.7 1.8 2.5 0.5

Argentina 23.4 1.9 27.9 1.6 27.9 1.6 15.7 1.5 4.4 0.7 0.6 0.3 0.1 0.1

Australia 2.7 0.3 8.4 0.5 20.6 0.7 30.0 0.8 24.9 0.8 10.8 0.7 2.5 0.5

Austria 6.8 1.0 13.5 1.2 25.3 1.6 28.3 1.3 19.9 1.3 5.5 0.7 0.6 0.2

Azerbaijan 29.3 1.8 38.6 1.4 24.3 1.4 7.1 1.0 0.8 0.3

Belgium 6.1 0.8 12.1 0.8 21.3 0.9 28.7 1.1 23.4 1.1 7.7 0.6 0.8 0.2

Brazil 19.8 1.0 34.9 1.2 28.9 1.3 12.5 0.9 3.4 0.4 0.4 0.1

Bulgaria 12.4 1.2 21.6 1.5 28.7 1.4 23.2 1.5 11.4 1.3 2.5 0.5 0.2 0.1

Canada 1.9 0.2 7.3 0.4 21.6 0.6 32.7 0.8 25.8 0.7 9.3 0.5 1.4 0.2

Chile 8.9 0.9 24.7 1.3 36.5 1.4 22.2 1.2 6.9 0.9 0.8 0.3

Chinese Taipei 1.4 0.3 8.3 0.8 21.8 1.2 35.4 1.4 24.8 1.4 7.5 1.3 0.8 0.4

Colombia 23.7 1.9 36.0 1.4 27.6 1.6 10.7 1.0 1.9 0.4 0.1 0.1

Croatia 2.7 0.6 13.6 1.3 29.7 1.3 33.2 1.5 17.1 1.3 3.6 0.7 0.2 0.1

Czech Republic 4.2 0.7 12.3 1.1 25.4 1.4 28.6 1.4 20.9 1.2 7.5 0.8 1.1 0.3

Denmark 4.5 0.6 13.4 0.9 26.6 1.1 31.1 1.4 19.5 1.1 4.6 0.6 0.5 0.2

Estonia 1.2 0.4 6.9 0.9 20.8 1.7 35.7 1.4 25.4 1.4 8.5 0.9 1.5 0.4

Finland 0.9 0.2 3.6 0.4 12.9 1.0 29.0 1.3 33.9 1.1 16.3 0.9 3.4 0.4

France 6.2 0.8 11.8 1.1 23.3 1.7 30.9 1.7 21.5 1.3 5.7 0.7 0.5 0.2

Germany 3.9 0.6 10.6 1.0 20.4 1.2 28.8 1.5 25.4 1.4 9.6 1.0 1.4 0.3

Greece 6.0 1.0 16.4 1.0 30.6 1.2 29.5 1.4 14.4 1.1 2.6 0.4 0.3 0.1

Hong Kong-China 1.2 0.3 4.8 0.7 15.2 1.0 31.1 1.5 32.9 1.3 13.1 1.4 1.6 0.4

Hungary 3.3 1.1 9.6 0.9 26.7 1.3 34.1 1.5 21.6 1.5 4.5 0.6 0.2 0.1

Iceland 4.4 0.6 12.2 0.9 27.7 1.3 31.9 1.5 18.0 1.3 5.3 0.6 0.5 0.2

Indonesia 22.3 1.8 40.5 2.0 29.1 2.0 7.6 1.1 0.5 0.3

Ireland 3.3 0.6 11.0 1.6 23.7 1.5 30.7 1.3 23.0 1.3 7.4 0.9 0.9 0.3

Israel 12.0 1.0 19.5 1.1 27.6 1.2 25.4 1.0 12.4 0.9 2.9 0.4 0.2 0.1

Italy 5.3 0.4 13.6 0.6 26.3 0.9 31.6 0.7 18.6 0.6 4.3 0.3 0.3 0.1

Japan 2.2 0.5 5.9 0.8 15.7 1.1 28.6 1.3 30.9 1.4 14.2 1.0 2.5 0.5

Jordan 11.8 1.3 25.5 1.4 35.6 1.4 21.5 1.7 4.9 0.7 0.6 0.2

Kazakhstan 20.1 1.5 32.9 1.4 29.8 1.8 13.6 1.1 3.4 0.7 0.2 0.1

Korea 0.7 0.3 4.3 0.8 17.9 1.5 35.1 1.6 31.7 1.7 9.7 1.2 0.6 0.2

Kyrgyzstan 48.2 1.6 31.6 1.3 15.2 1.1 4.2 0.5 0.8 0.3

Latvia 1.7 0.5 10.9 1.2 29.2 1.7 37.1 1.7 18.6 1.4 2.5 0.6 0.0 0.0

Liechtenstein 1.3 1.1 12.4 2.7 24.3 3.7 31.2 5.9 22.4 4.9 8.0 3.0

Lithuania 2.9 0.6 11.1 1.0 27.6 1.2 33.9 1.3 19.3 1.2 4.7 0.6 0.5 0.2

Luxembourg 7.9 0.6 15.5 1.1 26.4 1.2 27.9 1.1 17.0 1.1 4.9 0.6 0.5 0.1

Macao-China 1.2 0.2 7.3 0.4 25.1 0.9 39.3 1.1 22.5 1.1 4.3 0.4 0.2 0.1

Mexico 14.8 0.7 34.0 0.8 34.2 0.8 14.4 0.6 2.5 0.3 0.1 0.0

Montenegro 19.6 1.4 30.7 1.4 31.6 1.4 14.9 1.0 3.0 0.6 0.2 0.2

Netherlands 2.4 0.7 11.6 1.5 21.5 1.5 26.8 1.4 25.3 1.8 10.9 1.2 1.4 0.3

New Zealand 2.6 0.5 8.4 0.8 18.1 1.3 28.4 1.5 26.2 1.2 13.5 1.0 2.8 0.5

Norway 3.2 0.5 11.3 1.1 27.1 1.1 32.0 1.0 20.4 1.0 5.5 0.8 0.5 0.2

Panama 33.5 3.0 30.9 2.3 22.0 2.0 10.7 1.6 2.6 0.8 0.2 0.2

Peru 35.7 1.9 32.7 2.0 22.1 1.5 8.1 1.1 1.3 0.4

Poland 1.4 0.3 9.4 0.9 26.4 1.4 34.4 1.1 21.9 1.2 6.1 0.5 0.5 0.2

Portugal 2.4 0.4 12.3 1.3 29.9 1.6 33.5 1.3 18.3 1.1 3.3 0.7

Qatar 29.4 0.7 30.8 0.9 22.6 0.7 11.3 0.5 4.8 0.3 1.1 0.2 0.1 0.0

PISA Plus 2009 161

Tabelul B.4.14: Clasarea elevilor pe diferite niveluri de competenţe, demonstrate în ştiinţe, după genuri – fete (continuare)

Ţara sau economia






Serbia 9.4 1.0 23.7 1.1 35.1 1.4 24.8 1.0 6.2 0.8 0.8 0.2

Shanghai-China 0.3 0.1 2.2 0.3 9.6 0.9 26.8 1.3 38.0 1.5 20.0 1.2 3.0 0.7

Singapore 1.9 0.3 8.5 0.6 18.2 0.8 25.6 1.0 26.7 1.0 15.2 0.8 3.9 0.5

Slovak Republic 4.9 0.8 13.3 1.2 27.6 1.3 30.8 1.1 18.6 1.2 4.4 0.7 0.5 0.2

Slovenia 2.1 0.3 9.5 0.7 23.3 1.1 30.6 1.5 24.2 1.3 9.3 1.1 1.1 0.4

Spain 4.4 0.5 13.8 0.9 29.7 0.9 33.3 0.8 15.9 0.7 2.8 0.3 0.1 0.1

Sweden 4.7 0.7 13.2 1.0 26.1 1.1 29.4 1.4 19.2 1.0 6.8 0.7 0.7 0.2

Switzerland 3.7 0.5 10.9 0.8 21.3 1.4 30.9 1.3 23.8 1.3 8.4 0.9 1.0 0.2

Thailand 10.2 1.1 29.4 1.4 36.7 1.5 18.3 1.0 4.7 0.6 0.7 0.3 0.0 0.0


Tunisia 20.3 1.3 33.6 1.3 32.0 1.7 12.2 1.0 1.9 0.5

Turkey 5.7 1.0 20.8 1.6 35.5 1.6 27.2 1.7 9.5 1.2 1.3 0.4 0.1 0.1

United Kingdom 3.7 0.4 11.8 0.9 23.5 0.9 29.9 1.2 21.5 1.2 8.4 0.8 1.4 0.3

United States 4.6 0.6 14.7 1.2 26.7 1.4 28.0 1.1 18.2 1.2 6.7 0.8 1.0 0.4

Uruguay 15.8 1.1 26.4 1.2 30.4 1.3 19.4 1.2 6.8 0.6 1.1 0.3


PISA Plus 2009 162

Tabelul B.4.15: Indici de înţelegere şi memorare, după genuri

Ţara sau economia

Băieţi Fete

Totală la citire Înţelegere şi reţinerea Totală la citire Înţelegere şi reţinerea

Media E.S. Media E.S. Media E.S. Media E.S. Costa Rica 435 3.7 -0.26 0.03 449 3.0 -0.22 0.02

Georgia 344 3.4 -0.65 0.03 405 3.0 -0.45 0.03

Himachal Pradesh-India‡ 312 5.0 -0.63 0.06 322 4.0 -0.57 0.07

Malaysia 396 3.0 -0.25 0.03 431 3.0 -0.09 0.03

Malta 406 2.3 -0.39 0.02 478 1.9 -0.25 0.02

Mauritius 386 1.6 -0.37 0.02 426 1.4 -0.28 0.02

Miranda-Venezuela† 412 6.9 -0.28 0.03 430 5.9 -0.27 0.05

Moldova 366 3.0 -0.50 0.02 411 3.1 -0.34 0.03

Tamil Nadu-India‡ 317 5.8 -0.76 0.04 353 6.2 -0.81 0.05

United Arab Emirates 402 3.7 -0.32 0.02 460 2.6 -0.11 0.02

Albania 355 5.1 0.05 0.04 417 3.9 0.37 0.03

Argentina 379 5.1 -0.32 0.03 415 4.9 -0.23 0.04

Australia 496 2.9 -0.13 0.02 533 2.6 0.15 0.02

Austria 449 3.8 0.00 0.03 490 4.0 0.36 0.03

Azerbaijan 350 3.7 -0.72 0.04 374 3.3 -0.66 0.03

Belgium 493 3.4 0.10 0.02 520 2.9 0.33 0.02

Brazil 397 2.9 -0.43 0.02 425 2.8 -0.27 0.02

Bulgaria 400 7.3 -0.52 0.04 461 5.8 -0.18 0.03

Canada 507 1.8 -0.17 0.02 542 1.7 0.12 0.01

Chile 439 3.9 -0.15 0.03 461 3.6 -0.03 0.03

Chinese Taipei 477 3.7 -0.23 0.02 514 3.6 -0.02 0.02

Colombia 408 4.5 -0.40 0.03 418 4.0 -0.36 0.03

Croatia 452 3.4 -0.22 0.02 503 3.7 0.03 0.03

Czech Republic 456 3.7 -0.18 0.03 504 3.0 0.15 0.03

Denmark 480 2.5 0.02 0.03 509 2.5 0.30 0.02

Estonia 480 2.9 0.06 0.03 524 2.8 0.42 0.02

Finland 508 2.6 -0.25 0.03 563 2.4 0.30 0.02

France 475 4.3 0.05 0.03 515 3.4 0.28 0.03

Germany 478 3.6 0.15 0.03 518 2.9 0.44 0.03

Greece 459 5.5 -0.16 0.02 506 3.5 0.01 0.02

Hong Kong-China 518 3.3 -0.33 0.03 550 2.8 -0.06 0.03

Hungary 475 3.9 -0.07 0.03 513 3.6 0.16 0.03

Iceland 478 2.1 -0.40 0.03 522 1.9 0.02 0.02

Indonesia 383 3.8 -0.42 0.03 420 3.9 -0.23 0.03

Ireland 476 4.2 0.08 0.03 515 3.1 0.23 0.02

Israel 452 5.2 -0.23 0.02 495 3.4 -0.10 0.02

Italy 464 2.3 0.12 0.01 510 1.9 0.39 0.01

Japan 501 5.6 0.01 0.03 540 3.7 0.25 0.02

Jordan 377 4.7 -0.59 0.03 434 4.1 -0.41 0.03

Kazakhstan 369 3.2 -0.39 0.03 412 3.4 -0.27 0.02

Korea 523 4.9 -0.07 0.04 558 3.8 0.15 0.03

Kyrgyzstan 287 3.8 -0.75 0.03 340 3.2 -0.62 0.03

Latvia 460 3.4 -0.35 0.02 507 3.1 -0.07 0.04

Liechtenstein 484 4.5 -0.23 0.08 516 4.5 0.27 0.06

Lithuania 439 2.8 -0.32 0.02 498 2.6 0.01 0.03

Luxembourg 453 1.9 -0.34 0.02 492 1.5 0.01 0.02

Macao-China 470 1.3 -0.25 0.02 504 1.2 0.05 0.02

Mexico 413 2.1 -0.29 0.01 438 2.1 -0.21 0.01

Montenegro 382 2.1 -0.38 0.03 434 2.1 -0.17 0.02

Netherlands 496 5.1 -0.01 0.04 521 5.3 0.21 0.04

New Zealand 499 3.6 -0.18 0.03 544 2.6 0.11 0.02

Norway 480 3.0 -0.45 0.02 527 2.9 -0.14 0.03

Panama 354 7.0 -0.48 0.05 387 7.3 -0.39 0.05

Peru 359 4.2 -0.45 0.02 381 4.9 -0.40 0.03

Poland 476 2.8 -0.30 0.02 525 2.9 -0.02 0.02

Portugal 470 3.5 -0.19 0.03 508 2.9 0.04 0.03

Qatar 347 1.3 -0.47 0.02 397 1.0 -0.41 0.02

PISA Plus 2009 163

Tabelul B.4.15: Indici de înţelegere şi memorare, după genuri (continuare)

Ţara sau economia

Băieţi Fete


Media E.S. Media E.S. Media E.S. Media E.S. Romania 403 4.6 -0.42 0.03 445 4.3 -0.25 0.03

Russian Federation 437 3.6 -0.25 0.03 482 3.4 0.02 0.03

Serbia 422 3.3 -0.15 0.03 462 2.5 0.06 0.02

Shanghai-China 536 3.0 0.01 0.02 576 2.3 0.26 0.02

Singapore 511 1.7 0.02 0.02 542 1.5 0.09 0.02

Slovak Republic 452 3.5 -0.32 0.02 503 2.8 -0.05 0.03

Slovenia 456 1.6 -0.25 0.02 511 1.4 0.12 0.02

Spain 467 2.2 0.00 0.02 496 2.2 0.25 0.02

Sweden 475 3.2 -0.34 0.03 521 3.1 0.01 0.03

Switzerland 481 2.9 0.01 0.02 520 2.7 0.40 0.03

Thailand 400 3.3 -0.46 0.03 438 3.1 -0.17 0.03

Trinidad and Tobago 387 1.9 -0.28 0.02 445 1.6 -0.01 0.02

Tunisia 387 3.2 -0.43 0.03 418 3.0 -0.35 0.03

Turkey 443 3.7 -0.32 0.03 486 4.1 -0.13 0.03

United Kingdom 481 3.5 -0.01 0.02 507 2.9 0.19 0.02

United States 488 4.2 -0.31 0.03 513 3.8 -0.11 0.02

Uruguay 404 3.2 -0.33 0.02 445 2.8 -0.19 0.02

Media OECD 474 0.6 -0.13 0.00 513 0.5 0.13 0.00 † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 164

Tabelul B.4.16: Indici ai gradului de abilitate în rezumare, după genuri

Ţara sau economia

Băieţi Fete


Media E.S. Media E.S. Media E.S. Media E.S. Costa Rica 435 3.7 -0.29 0.03 449 3.0 -0.22 0.03

Georgia 344 3.4 -0.77 0.02 405 3.0 -0.61 0.03

Himachal Pradesh-India‡ 312 5.0 -0.31 0.05 322 4.0 -0.22 0.07

Malaysia 396 3.0 -0.35 0.03 431 3.0 -0.22 0.03

Malta 406 2.3 -0.22 0.03 478 1.9 0.03 0.02

Mauritius 386 1.6 -0.21 0.02 426 1.4 -0.11 0.02

Miranda-Venezuela† 412 6.9 -0.25 0.04 430 5.9 -0.17 0.04

Moldova 366 3.0 -0.29 0.02 411 3.1 -0.14 0.02

Tamil Nadu-India‡ 317 5.8 -0.85 0.04 353 6.2 -0.89 0.07

United Arab Emirates 402 3.7 -0.42 0.02 460 2.6 -0.25 0.02

Albania 355 5.1 -0.23 0.03 417 3.9 -0.01 0.04

Argentina 379 5.1 -0.35 0.03 415 4.9 -0.14 0.04

Australia 496 2.9 -0.30 0.02 533 2.6 0.11 0.02

Austria 449 3.8 -0.15 0.02 490 4.0 0.28 0.03

Azerbaijan 350 3.7 -0.93 0.03 374 3.3 -0.92 0.04

Belgium 493 3.4 0.04 0.02 520 2.9 0.30 0.02

Brazil 397 2.9 -0.40 0.02 425 2.8 -0.25 0.02

Bulgaria 400 7.3 -0.52 0.04 461 5.8 -0.24 0.03

Canada 507 1.8 -0.19 0.01 542 1.7 0.24 0.01

Chile 439 3.9 -0.26 0.02 461 3.6 -0.03 0.02

Chinese Taipei 477 3.7 -0.48 0.03 514 3.6 -0.32 0.04

Colombia 408 4.5 -0.28 0.03 418 4.0 -0.21 0.04

Croatia 452 3.4 -0.30 0.03 503 3.7 0.12 0.03

Czech Republic 456 3.7 -0.09 0.03 504 3.0 0.32 0.03

Denmark 480 2.5 -0.01 0.03 509 2.5 0.37 0.02

Estonia 480 2.9 -0.05 0.03 524 2.8 0.35 0.02

Finland 508 2.6 -0.22 0.03 563 2.4 0.38 0.02

France 475 4.3 0.14 0.03 515 3.4 0.33 0.02

Germany 478 3.6 -0.04 0.03 518 2.9 0.28 0.03

Greece 459 5.5 -0.21 0.03 506 3.5 -0.01 0.02

Hong Kong-China 518 3.3 -0.63 0.03 550 2.8 -0.41 0.03

Hungary 475 3.9 -0.19 0.03 513 3.6 0.17 0.04

Iceland 478 2.1 -0.42 0.03 522 1.9 0.08 0.02

Indonesia 383 3.8 -0.61 0.04 420 3.9 -0.48 0.04

Ireland 476 4.2 -0.01 0.03 515 3.1 0.29 0.03

Israel 452 5.2 -0.32 0.03 495 3.4 -0.01 0.02

Italy 464 2.3 0.16 0.01 510 1.9 0.42 0.01

Japan 501 5.6 -0.19 0.04 540 3.7 0.18 0.02

Jordan 377 4.7 -0.70 0.03 434 4.1 -0.46 0.03

Kazakhstan 369 3.2 -0.65 0.03 412 3.4 -0.44 0.03

Korea 523 4.9 -0.10 0.04 558 3.8 0.20 0.03

Kyrgyzstan 287 3.8 -0.91 0.03 340 3.2 -0.85 0.03

Latvia 460 3.4 -0.38 0.03 507 3.1 -0.02 0.03

Liechtenstein 484 4.5 -0.24 0.07 516 4.5 0.27 0.07

Lithuania 439 2.8 -0.35 0.02 498 2.6 0.01 0.02

Luxembourg 453 1.9 -0.23 0.02 492 1.5 0.15 0.02

Macao-China 470 1.3 -0.39 0.02 504 1.2 -0.17 0.02

Mexico 413 2.1 -0.17 0.01 438 2.1 0.05 0.02

Montenegro 382 2.1 -0.62 0.02 434 2.1 -0.51 0.02

Netherlands 496 5.1 -0.29 0.04 521 5.3 -0.01 0.04

New Zealand 499 3.6 -0.33 0.03 544 2.6 0.05 0.02

Norway 480 3.0 -0.10 0.03 527 2.9 0.35 0.02

Panama 354 7.0 -0.57 0.05 387 7.3 -0.42 0.05

Peru 359 4.2 -0.42 0.02 381 4.9 -0.24 0.03

Poland 476 2.8 -0.20 0.02 525 2.9 0.15 0.03

Portugal 470 3.5 -0.19 0.03 508 2.9 0.21 0.03

Qatar 347 1.3 -0.52 0.02 397 1.0 -0.41 0.01

Romania 403 4.6 -0.23 0.03 445 4.3 0.00 0.03

PISA Plus 2009 165

Tabelul B.4.16: Indici ai gradului de abilitate în rezumare, după genuri (continuare)

Ţara sau economia

Băieţi Fete


Media E.S. Media E.S. Media E.S. Media E.S. Russian Federation 437 3.6 -0.50 0.03 482 3.4 -0.18 0.03

Serbia 422 3.3 -0.54 0.02 462 2.5 -0.26 0.03

Shanghai-China 536 3.0 -0.03 0.02 576 2.3 0.15 0.02

Singapore 511 1.7 0.04 0.02 542 1.5 0.30 0.02

Slovak Republic 452 3.5 -0.32 0.03 503 2.8 0.09 0.03

Slovenia 456 1.6 -0.40 0.02 511 1.4 0.01 0.02

Spain 467 2.2 -0.07 0.02 496 2.2 0.23 0.02

Sweden 475 3.2 -0.34 0.03 521 3.1 0.06 0.03

Switzerland 481 2.9 -0.07 0.02 520 2.7 0.34 0.03

Thailand 400 3.3 -0.75 0.02 438 3.1 -0.60 0.02

Trinidad and Tobago 387 1.9 -0.37 0.03 445 1.6 -0.13 0.02

Tunisia 387 3.2 -0.37 0.03 418 3.0 -0.27 0.03

Turkey 443 3.7 -0.52 0.02 486 4.1 -0.19 0.03

United Kingdom 481 3.5 -0.18 0.03 507 2.9 0.05 0.03

United States 488 4.2 -0.34 0.03 513 3.8 -0.02 0.03

Uruguay 404 3.2 -0.29 0.02 445 2.8 -0.10 0.02

Russian Federation 437 3.6 -0.50 0.03 482 3.4 -0.18 0.03

Media OECD 474 0.6 -0.18 0.00 513 0.5 0.17 0.00 † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 166

Tabelul B.4.17: Variaţii în performanţele de lectură/citire la nivel intra - şi inter - instituţional

Ţara sau economia

Variaţie

Model gol (sau pe deplin necondiţionat)

Totală Intra - şcolară Inter - şcolară Proporţia din totalul variaţiei cum este

variaţie dintre şcoli % Costa Rica 6348 3688 3834 60

Georgia 9577 7514 2146 22

Himachal Pradesh-India‡ 5876 3901 1741 30

Malaysia 6483 4731 1585 24

Malta 14225 7752 7762 55

Mauritius 9584 3356 6738 70

Miranda-Venezuela† 10151 5043 5077 50

Moldova 7976 5519 2277 29

Tamil Nadu-India‡ 6259 3278 2348 38

United Arab Emirates 9843 5344 4967 50

Albania 9968 7105 3127 31

Argentina 11714 5523 8456 72

Australia 9783 7631 2692 28

Austria 10028 4454 5588 56

Azerbaijan 5702 3459 2490 44

Belgium 10360 4833 5343 52

Brazil 8838 4702 4417 50

Bulgaria 12823 6439 6418 50

Canada 8163 6780 1877 23

Chile 6833 4005 4893 72

Chinese Taipei 7446 5808 2772 37

Colombia 7495 4813 3162 42

Croatia 7669 4473 4045 53

Czech Republic 8516 4428 4249 50

Denmark 6986 6012 1134 16

Estonia 6932 5595 1557 22

Finland 7467 6993 665 9

France N/A N/A N/A N/A

Germany 8978 3890 5890 66

Greece 9054 5558 4745 52

Hong Kong-China 7058 4360 3143 45

Hungary 8133 2923 5846 72

Iceland 9209 8186 1348 15

Indonesia 4418 2298 1749 40

Ireland 9053 6966 2805 31

Israel 12438 6615 6250 50

Italy 9193 4085 6695 73

Japan 10072 5386 5087 51

Jordan 8243 5461 3312 40

Kazakhstan 8285 5078 2887 35

Korea 6271 5283 2741 44

Kyrgyzstan 9752 5901 3266 33

Latvia 6393 5200 1391 22

Lithuania 7472 5190 1864 25

Luxembourg 10757 6906 5335 50

Macao-China 5798 4179 2882 50

Mexico 7158 3869 3583 50

Montenegro 8633 5587 3150 36

Netherlands 7857 2795 5107 65

New Zealand 10575 8228 2622 25

Norway 8310 7598 874 11

Panama 9860 4213 5942 60

Peru 9670 4623 5886 61

Poland 7950 6869 1585 20

Portugal 7534 5191 2565 34

Qatar 13312 5891 6676 50

PISA Plus 2009 167

Tabelul B.4.17: Variaţii în performanţele de lectură/citire la nivel intra - şi inter - instituţional (continuare)

Ţara sau economia

Variaţie

Model gol (sau pe deplin necondiţionat)

Totală Intra - şcolară Inter - şcolară Proporţia din totalul variaţiei cum este

variaţie dintre şcoli % Romania 8105 3832 4057 50

Russian Federation 8050 5826 1965 24

Serbia 7018 4123 3909 56

Shanghai-China 6427 4095 2551 40

Singapore 9499 6195 3387 36

Slovak Republic 8135 4565 2989 37

Slovenia 8259 3102 4142 50

Spain 7658 6048 1690 22

Sweden 9729 8290 1877 19

Switzerland 8735 5652 2740 31

Thailand 5164 3052 1231 24

Trinidad and Tobago 12754 5148 8320 65

Tunisia 7253 4291 3034 42

Turkey 6714 3245 6536 97

United Kingdom 9096 6684 2775 31

United States 9330 6476 3638 39

Uruguay 9858 5835 4807 49

Media OECD 8718 5591 3616 41 † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 168

Tabelul B.4.18: Variaţii în performanţele de lectură / citire, pe niveluri intra - şi inter - instituţionale, raportate la ESCS

Ţara sau economia

Variaţie

Variaţie remanentă

Model gol (sau pe deplin necondiţionat) Modelul cu ESCS individual şi a nivelului şcolar

Totală

Intra -

şcolară

Inter -

şcolară

Proporţia din totalul variaţiei cum este variaţie

dintre şcoli %

Intra –

şcolară

Inter -

şcolară

Variaţie inter - şcolară reprezentată de ESCS

exprimată ca procentul din variaţie totală în interiorul

ţării % Costa Rica 6348 3688 3834 60.4 3606 1973 29.3

Georgia 9577 7514 2146 22.4 6994 1127 10.6 Himachal Pradesh-India‡

5876 3901 1741 29.6 3839 1285 7.8

Malaysia 6483 4731 1585 24.4 4632 1068 8.0

Malta 14225 7752 7762 54.6 7447 3656 28.9

Mauritius 9584 3356 6738 70.3 3308 3117 37.8

Miranda-Venezuela† 10151 5043 5077 50.0 4853 1362 36.6

Moldova 7976 5519 2277 28.5 5325 1203 13.5

Tamil Nadu-India‡ 6259 3278 2348 37.5 3296 2025 5.2

United Arab Emirates 9843 5344 4967 50.5 5265 2613 23.9

Albania 9968 7105 3127 31.4 6905 1439 16.9

Argentina 11714 5523 8456 72.2 5471 3461 42.6

Australia 9783 7631 2692 27.5 7168 872 18.6

Austria 10028 4454 5588 55.7 4353 2743 28.4

Azerbaijan 5702 3459 2490 43.7 3415 2161 5.8

Belgium 10360 4833 5343 51.6 4669 1843 33.8

Brazil 8838 4702 4417 50.0 4711 2022 27.1

Bulgaria 12823 6439 6418 50.0 6240 2235 32.6

Canada 8163 6780 1877 23.0 6488 1047 10.2

Chile 6833 4005 4893 71.6 3959 1519 49.4

Chinese Taipei 7446 5808 2772 37.2 5481 1364 18.9

Colombia 7495 4813 3162 42.2 4761 736 32.4

Croatia 7669 4473 4045 52.7 4414 2047 26.0

Czech Republic 8516 4428 4249 49.9 4368 1423 33.2

Denmark 6986 6012 1134 16.2 5429 351 11.2

Estonia 6932 5595 1557 22.5 5464 847 10.2

Finland 7467 6993 665 8.9 6517 510 2.1

France 11135 4953 5485 49.3 4734 2476 27.0

Germany 8978 3890 5890 65.6 3885 1931 44.1

Greece 9054 5558 4745 52.4 5414 2855 20.9

Hong Kong-China 7058 4360 3143 44.5 4344 2533 8.6

Hungary 8133 2923 5846 71.9 2908 2045 46.7

Iceland 9209 8186 1348 14.6 7709 1029 3.5

Indonesia 4418 2298 1749 39.6 2295 1385 8.2

Ireland 9053 6966 2805 31.0 6601 1163 18.1

Israel 12438 6615 6250 50.3 6229 3570 21.6

Italy 9193 4085 6695 72.8 4057 3780 31.7

Japan 10072 5386 5087 50.5 5329 2448 26.2

Jordan 8243 5461 3312 40.2 5095 2611 8.5

Kazakhstan 8285 5078 2887 34.8 4893 1808 13.0

Korea 6271 5283 2741 43.7 5093 1283 23.3

Kyrgyzstan 9752 5901 3266 33.5 5697 1592 17.2

Latvia 6393 5200 1391 21.8 5013 687 11.0

Liechtenstein 6877 3453 2944 42.8 3381 933 29.2

Lithuania 7472 5190 1864 24.9 4982 966 12.0

Luxembourg 10757 6906 5335 49.6 6547 960 40.7

Macao-China 5798 4179 2882 49.7 4164 1864 17.6

Mexico 7158 3869 3583 50.1 3871 2268 18.4

Montenegro 8633 5587 3150 36.5 5473 932 25.7

Netherlands 7857 2795 5107 65.0 2733 2796 29.4

New Zealand 10575 8228 2622 24.8 7426 732 17.9

Norway 8310 7598 874 10.5 7133 642 2.8

PISA Plus 2009 169

Tabelul B.4.18: Variaţii în performanţele de lectură / citire, pe niveluri intra - şi inter - instituţionale, raportate la ESCS (continuare)

Ţara sau economia

Variaţie

Variaţie remanentă

Model gol (sau pe deplin necondiţionat) Modelul cu ESCS individual şi a nivelului şcolar

Totală

Intra -

şcolară

Inter -

şcolară

Proporţia din totalul variaţiei cum este variaţie

dintre şcoli %

Intra –

şcolară

Inter -

şcolară

Variaţie inter - şcolară reprezentată de ESCS

exprimată ca procentul din variaţie totală în interiorul

ţării % Panama 9860 4213 5942 60.3 4172 3046 29.4

Peru 9670 4623 5886 60.9 4566 1594 44.4

Poland 7950 6869 1585 19.9 6188 548 13.0

Portugal 7534 5191 2565 34.1 4885 1055 20.0

Qatar 13312 5891 6676 50.2 5796 5544 8.5

Romania 8105 3832 4057 50.1 3735 2540 18.7

Russian Federation 8050 5826 1965 24.4 5631 1149 10.1

Serbia 7018 4123 3909 55.7 4092 1937 28.1

Shanghai-China 6427 4095 2551 39.7 4092 791 27.4

Singapore 9499 6195 3387 35.7 5800 1346 21.5

Slovak Republic 8135 4565 2989 36.7 4410 1309 20.6

Slovenia 8259 3102 4142 50.1 3050 2409 21.0

Spain 7658 6048 1690 22.1 5612 872 10.7

Sweden 9729 8290 1877 19.3 7366 603 13.1

Switzerland 8735 5652 2740 31.4 5392 1408 15.2

Thailand 5164 3052 1231 23.8 3045 944 5.6

Trinidad and Tobago 12754 5148 8320 65.2 5036 3439 38.3

Tunisia 7253 4291 3034 41.8 4298 2467 7.8

Turkey 6714 3245 6536 97.3 3173 2061 66.6

United Kingdom 9096 6684 2775 30.5 6281 635 23.5

United States 9330 6476 3638 39.0 6230 885 29.5

Uruguay 9858 5835 4807 48.8 5642 1215 36.4

Media OECD 8718 5591 3616 41.5 5314 1556 23.6 † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 170

Tabelul B.4.19: Parametrii gradientului de interdependenţă : statut socio-economic şi performanţe

Ţara sau economia

Intersecţie Parametrul liniar Parametrul cvadratic A 5-a percentilă a

ESCS

A 95-a percentilă a

ESCS

Scorul la

citire E.S. ESCS E.S. ESCS E.S. Costa Rica 462 3.0 29.9 2.0 3.3 0.8 -2.9 1.3

Georgia 387 2.7 34.0 2.5 -0.9 1.5 -1.8 1.3

Himachal Pradesh-India‡ 340 6.5 19.7 5.9 1.4 1.7 -3.2 0.4

Malaysia 424 3.1 28.4 2.4 5.4 1.5 -1.9 1.0

Malta 448 2.7 41.4 2.2 -2.3 1.8 -1.4 1.7

Mauritius 432 1.6 38.6 2.2 -0.6 1.2 -2.4 0.9

Miranda-Venezuela† 428 4.3 44.0 2.4 0.3 1.5 -2.0 1.6

Moldova 406 2.8 31.5 2.4 0.6 1.2 -2.2 1.0

Tamil Nadu-India‡ 367 14.1 34.5 12.8 6.6 2.8 -3.4 0.2

United Arab Emirates 425 2.0 44.5 2.3 3.1 1.4 -1.4 1.4

Media OECD 494 0.5 38.7 0.4 -1.0 0.2 -1.4 1.5 † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 171

Tabelul B.4.20: Variaţii în performanţele de lectură/citire, pe niveluri intra - şi inter – instituţionale, raportate la administrarea şcolară

Ţara sau economia

Variaţie Variaţie remanentă Variaţie inter - şcolară exprimată ca procentul din variaţie totală inter-şcolară

în performanţă la citire a elevilor în interiorul ţării

Mod

el g

ol (s

au p

e de

plin

nec

ondi

ţiona

t)

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic şi

soc

io-

econ

omic

Mod

elul

cu

adm

inis

traţie

şcol

ară

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic ,

soci

o-ec

onom

ic şi

adm

inis

traţie

şcol

ară

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

rafic

Cal

cula

te n

umai

pen

tru a

dmin

istra

ţie şc

olar

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

rafic

şi

adm

inis

traţie

şcol

ară

Varia

ţie re

man

entă

inte

r-şco

lară

Totală Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară % % % %

Costa Rica 6348 3688 3834 3572 1576 3720 3231 3571 1412 47.5 4.3 11.4 36.8 Georgia 9577 7514 2146 6222 1122 7532 1522 6226 981 25.2 6.6 22.5 45.7


5876 3901 1741 3790 1096 3907 1318 3782 922 22.8 10.0 14.3 52.9

Malaysia 6483 4731 1585 4396 769 4728 1513 4401 716 50.3 3.3 1.2 45.2 Malta 14225 7752 7762 7468 2747 7749 5404 7484 2257 40.5 6.3 24.1 29.1

Mauritius 9584 3356 6738 3274 1753 3357 5772 3274 1319 66.1 6.4 7.9 19.6 Miranda-Venezuela†

10151 5043 5077 4923 1262 5038 2972 4915 1054 37.8 4.1 37.4 20.8

Moldova 7976 5519 2277 4865 1161 5521 2189 4865 1136 46.3 1.1 2.8 49.9 Tamil Nadu-India‡

6259 3278 2348 3133 1455 3280 2002 3135 1291 30.3 7.0 7.8 55.0

United Arab Emirates

9843 5344 4967 5025 1712 5368 4116 5013 1641 49.8 1.4 15.7 33.0

Albania 9968 7105 3127 6150 1339 7116 2129 6152 1291 26.8 1.5 30.4 41.3 Argentina 11714 5523 8456 5201 3238 5520 5434 5195 2692 32.4 6.5 29.3 31.8

Australia 9783 7631 2692 6997 880 7702 1849 6998 847 37.2 1.2 30.1 31.5 Austria 10028 4454 5588 4255 2262 4434 5707 4257 2221 62.4 0.7 -2.9 39.8 Azerbaijan 5702 3459 2490 3287 2054 3464 2306 3288 1989 12.7 2.6 4.8 79.9

Belgium 10360 4833 5343 4612 1643 4832 6195 4610 1470 88.4 3.2 -19.2 27.5 Brazil 8838 4702 4417 4514 1770 4727 2829 4510 1637 27.0 3.0 32.9 37.1 Bulgaria 12823 6439 6418 5794 2053 6437 5366 5787 1804 55.5 3.9 12.5 28.1 Canada 8163 6780 1877 6238 986 6784 1582 6233 940 34.2 2.4 13.2 50.1

Chile 6833 4005 4893 3886 1219 4002 2928 3883 1055 38.3 3.4 36.8 21.6

Chinese Taipei 7446 5808 2772 5070 1306 5857 2413 5073 1036 49.7 9.8 3.2 37.4 Colombia 7495 4813 3162 4711 688 4845 2079 4710 574 47.6 3.6 30.6 18.2

Croatia 7669 4473 4045 4183 1391 4488 3602 4176 1013 64.0 9.3 1.6 25.0

Czech Republic 8516 4428 4249 4136 1135 4456 3823 4136 1100 64.1 0.8 9.2 25.9 Denmark 6986 6012 1134 5254 328 6009 1085 5254 311 68.2 1.5 2.9 27.4

Estonia 6932 5595 1557 4991 681 5595 1385 4986 644 47.6 2.4 8.6 41.4 Finland 7467 6993 665 5641 458 6994 609 5645 445 24.7 2.1 6.4 66.9 France N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A Germany 8978 3890 5890 3558 1708 3868 4193 3563 1474 46.2 4.0 24.8 25.0

Greece 9054 5558 4745 5126 2165 5552 4068 5120 2040 42.7 2.6 11.6 43.0

Hong Kong-China

7058 4360 3143 4183 1270 4355 2822 4183 1185 52.1 2.7 7.5 37.7

Hungary 8133 2923 5846 2792 1717 2923 5513 2791 1719 64.9 0.0 5.7 29.4

Iceland 9209 8186 1348 7186 1015 8186 1282 7198 918 27.0 7.2 -2.3 68.1 Indonesia 4418 2298 1749 2117 1181 2301 1656 2117 1173 27.6 0.4 4.9 67.1 Ireland 9053 6966 2805 6408 1145 7001 1983 6402 1003 34.9 5.1 24.2 35.8

Israel 12438 6615 6250 6312 3230 6648 6550 6320 3251 52.8 -0.3 -4.5 52.0

Italy 9193 4085 6695 3905 2880 4084 6332 3904 2814 52.5 1.0 4.4 42.0 Japan 10072 5386 5087 5248 2255 5420 5486 5252 1797 72.5 9.0 -16.8 35.3 Jordan 8243 5461 3312 5186 1727 5487 2915 5194 1423 45.1 9.2 2.8 43.0

Kazakhstan 8285 5078 2887 4456 1542 5079 2661 4453 1483 40.8 2.0 5.8 51.4

PISA Plus 2009 172

Tabelul B.4.20: Variaţii în performanţele de lectură/citire, pe niveluri intra - şi inter – instituţionale, raportate la administrarea şcolară (continuare)

Ţara sau economia


în performanţă la citire a elevilor în interiorul tării

Mod

el g

ol (s

au p

e de

plin

nec

ondi

ţiona

t)

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic şi

soc

io-

econ

omic

Mod

elul

cu

adm

inis

traţie

şcol

ară

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic ,

soci

o-ec

onom

ic şi

adm

inis

traţie

şcol

ară

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

rafic

Cal

cula

te n

umai

pen

tru a

dmin

istra

ţie şc

olar

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

rafic

şi

adm

inis

traţie

şcol

ară

Varia

ţie re

man

entă

inte

r-şco

lară


Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară


Korea 6271 5283 2741 4829 1038 5290 2348 4828 846 54.8 7.0 7.3 30.8

Kyrgyzstan 9752 5901 3266 5126 1398 5922 2259 5119 1208 32.2 5.8 25.0 37.0

Latvia 6393 5200 1391 4491 634 5201 1336 4490 596 53.2 2.8 1.2 42.8 Lithuania 7472 5190 1864 4263 828 5189 1826 4267 783 56.0 2.4 -0.4 42.0

Luxembourg 10757 6906 5335 6112 610 6952 3274 6106 567 50.7 0.8 37.8 10.6

Macao-China 5798 4179 2882 4000 775 4188 1916 3992 670 43.3 3.6 29.9 23.2 Mexico 7158 3869 3583 3723 1964 3884 2689 3724 1920 21.5 1.2 23.7 53.6 Montenegro 8633 5587 3150 5124 683 5596 2892 5119 545 74.5 4.4 3.8 17.3 Netherlands 7857 2795 5107 2670 2224 2795 4821 2670 2034 54.6 3.7 1.9 39.8

New Zealand 10575 8228 2622 6974 530 8235 2263 6982 493 67.5 1.4 12.3 18.8

Norway 8310 7598 874 6455 669 7585 833 6440 634 22.8 4.0 0.7 72.6

Panama 9860 4213 5942 4103 2647 4200 4206 4101 2343 31.4 5.1 24.1 39.4

Peru 9670 4623 5886 4524 1316 4619 3126 4520 1209 32.6 1.8 45.1 20.5 Poland 7950 6869 1585 5582 458 6869 1212 5594 439 48.8 1.2 22.3 27.7

Portugal 7534 5191 2565 4666 883 5197 2252 4663 836 55.2 1.8 10.4 32.6

Qatar 13312 5891 6676 5520 3383 5887 6309 5505 3053 48.8 4.9 0.6 45.7 Romania 8105 3832 4057 3678 2308 3810 3860 3682 2183 41.3 3.1 1.8 53.8 Russian Federation 8050 5826 1965 5193 900 5837 1874 5193 903 49.4 -0.1 4.7 45.9

Serbia 7018 4123 3909 3954 1840 4121 3123 3955 1789 34.1 1.3 18.8 45.8

Shanghai-China 6427 4095 2551 3813 701 4119 2115 3814 611 58.9 3.5 13.6 24.0

Singapore 9499 6195 3387 5612 782 6227 2972 5624 725 66.3 1.7 10.6 21.4

Slovak Republic 8135 4565 2989 3972 1151 4566 2815 3973 1148 55.8 0.1 5.7 38.4

Slovenia 8259 3102 4142 2941 1818 3084 4049 2940 1690 57.0 3.1 -0.8 40.8 Spain 7658 6048 1690 5390 816 6053 1323 5393 796 31.2 1.2 20.5 47.1

Sweden 9729 8290 1877 7007 605 8280 1558 7017 590 51.6 0.8 16.2 31.5

Switzerland 8735 5652 2740 5115 1100 5667 2343 5118 942 51.1 5.8 8.7 34.4 Thailand 5164 3052 1231 2706 816 3053 1180 2709 726 36.9 7.3 -3.2 59.0 Trinidad and Tobago 12754 5148 8320 4720 2527 5125 7706 4720 2473 62.9 0.6 6.7 29.7

Tunisia 7253 4291 3034 4174 1640 4311 2474 4173 1424 34.6 7.1 11.3 46.9

Turkey 6714 3245 6536 2958 1375 3247 3872 2959 1182 41.2 3.0 37.8 18.1

United Kingdom 9096 6684 2775 6275 635 6731 2078 6282 579 54.0 2.0 23.1 20.8

United States 9330 6476 3638 6041 838 6514 2136 6033 823 36.1 0.4 40.9 22.6

Uruguay 9858 5835 4807 5342 968 5877 2248 5335 922 27.6 1.0 52.3 19.2 Media OECD 8718 5591 3616 5054 1318 5619 3043 5069 1199 51.0 3.3 12.5 33.2


PISA Plus 2009 173

Tabelul B.4.21: Variaţii în performanţele de lectură/citire, pe niveluri intra - şi inter – instituţionale, raportate la standarde de evaluare şi la grad de responsabilizare

Ţara sau economia



Mod

el g

ol (s

au p

e de

plin

nec

ondi

ţiona

t)

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic şi

soc

io-

econ

omic

Mod

elul

cu

adm

inis

traţie

şcol

ară

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic ,

soci

o-ec

onom

ic şi

adm

inis

traţie

şcol

ară

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

rafic

Cal

cula

te n

umai

pen

tru a

dmin

istra

ţie şc

olar

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

rafic

şi

adm

inis

traţie

şcol

ară

Varia

ţie re

man

entă

inte

r-şco

lară


Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară


CostaRica 6348 3688 3834 3572 1576 3713 3490 3572 1516 51.5 1.6 7.4 39.5

Georgia 9577 7514 2146 6222 1122 7537 1866 6226 1012 39.8 5.2 7.9 47.1

Himachal Pradesh-India‡ 5876 3901 1741 3790 1096 3903 1177 3782 774 23.2 18.5 13.9 44.5

Malaysia 6483 4731 1585 4396 769 4727 1463 4401 705 47.8 4.1 3.6 44.5

Malta 14225 7752 7762 7468 2747 7748 6893 7481 1936 63.9 10.4 0.7 24.9

Mauritius 9584 3356 6738 3274 1753 3356 5431 3274 1552 57.6 3.0 16.4 23.0 Miranda-Venezuela† 10151 5043 5077 4923 1262 5038 4112 4918 962 62.0 5.9 13.1 18.9

Moldova 7976 5519 2277 4865 1161 5518 2074 4865 1015 46.5 6.4 2.5 44.6 Tamil Nadu-India‡ 6259 3278 2348 3133 1455 3278 2059 3135 1164 38.1 12.4 0.0 49.6

United Arab Emirates 9843 5344 4967 5025 1712 5369 4708 5014 1505 64.5 4.2 1.1 30.3

Albania 9968 7105 3127 6150 1339 7112 2350 6149 1163 38.0 5.6 19.2 37.2

Argentina 11714 5523 8456 5201 3238 5522 7800 5201 2851 58.5 4.6 3.2 33.7

Australia 9783 7631 2692 6997 880 7698 2229 7000 767 54.3 4.2 13.0 28.5 Austria 10028 4454 5588 4255 2262 4434 5117 4252 1866 58.2 7.1 1.3 33.4

Azerbaijan 5702 3459 2490 3287 2054 3463 1944 3285 1497 17.9 22.4 -0.4 60.1

Belgium 10360 4833 5343 4612 1643 4832 5282 4610 1390 72.8 4.7 -3.6 26.0 Brazil 8838 4702 4417 4514 1770 4721 3812 4514 1671 48.5 2.2 11.5 37.8 Bulgaria 12823 6439 6418 5794 2053 6441 6279 5793 1676 71.7 5.9 -3.7 26.1 Canada 8163 6780 1877 6238 986 6780 1814 6240 962 45.4 1.3 2.1 51.3

Chile 6833 4005 4893 3886 1219 4005 4236 3884 1052 65.1 3.4 10.0 21.5

Chinese Taipei 7446 5808 2772 5070 1306 5856 1864 5072 890 35.2 15.0 17.7 32.1

Colombia 7495 4813 3162 4711 688 4836 2657 4710 552 66.6 4.3 11.6 17.4

Croatia 7669 4473 4045 4183 1391 4487 3478 4180 1280 54.3 2.8 11.3 31.6 Czech Republic 8516 4428 4249 4136 1135 4453 3503 4136 1112 56.3 0.5 17.0 26.2

Denmark 6986 6012 1134 5254 328 6003 1011 5257 309 61.9 1.7 9.2 27.3


Greece 9054 5558 4745 5126 2165 5560 3977 5129 2006 41.5 3.3 12.8 42.3 Hong Kong-China 7058 4360 3143 4183 1270 4352 2329 4183 987 42.7 9.0 16.9 31.4

Hungary 8133 2923 5846 2792 1717 2919 4829 2784 1390 58.8 5.6 11.8 23.8

Iceland 9209 8186 1348 7186 1015 8197 1073 7200 814 19.2 14.9 5.5 60.4 Indonesia 4418 2298 1749 2117 1181 2301 1546 2117 1035 29.2 8.4 3.2 59.2

Ireland 9053 6966 2805 6408 1145 6975 2490 6402 1051 51.3 3.4 7.8 37.5

Israel 12438 6615 6250 6312 3230 6656 4936 6317 2501 39.0 11.7 9.4 40.0 Italy 9193 4085 6695 3905 2880 4084 6026 3903 2693 49.8 2.8 7.2 40.2 Japan 10072 5386 5087 5248 2255 5418 4830 5251 1934 56.9 6.3 -1.3 38.0 Jordan 8243 5461 3312 5186 1727 5478 2581 5191 1420 35.0 9.3 12.8 42.9

Kazakhstan 8285 5078 2887 4456 1542 5075 2689 4455 1452 42.9 3.1 3.7 50.3

PISA Plus 2009 174

Tabelul B.4.21: Variaţii în performanţele de lectură/citire, pe niveluri intra - şi inter – instituţionale, raportate la standarde de evaluare şi la grad de responsabilizare (continuare)

Ţara sau economia



Mod

el g

ol (s

au p

e de

plin

nec

ondi

ţiona

t)

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic şi

soc

io-

econ

omic

Mod

elul

cu

adm

inis

traţie

şcol

ară

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic ,

soci

o-ec

onom

ic şi

adm

inis

traţie

şcol

ară

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

rafic

Cal

cula

te n

umai

pen

tru a

dmin

istra

ţie şc

olar

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

rafic

şi

adm

inis

traţie

şcol

ară

Varia

ţie re

man

entă

inte

r-şco

lară


Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară


Korea 8285 5078 2887 4456 1542 5075 2689 4455 1452 42.9 3.1 3.7 50.3

Kyrgyzstan 6271 5283 2741 4829 1038 5287 2291 4823 788 54.8 9.1 7.3 28.7

Latvia 9752 5901 3266 5126 1398 5922 2702 5124 1227 45.1 5.2 12.0 37.6

Lithuania 6393 5200 1391 4491 634 5196 1215 4483 538 48.7 6.9 5.7 38.7

Luxembourg 7472 5190 1864 4263 828 3451 492 4823 788 -15.9 2.2 71.4 42.3

Macao-China 10757 6906 5335 6112 610 6951 2742 6104 360 44.6 4.7 43.9 6.7

Mexico 5798 4179 2882 4000 775 4181 2019 3992 627 48.3 5.1 24.8 21.8 Montenegro 7158 3869 3583 3723 1964 3884 3397 3724 1899 41.8 1.8 3.4 53.0 Netherlands 8633 5587 3150 5124 683 5607 2022 5120 390 51.8 9.3 26.5 12.4

New Zealand 7857 2795 5107 2670 2224 2795 4530 2671 1971 50.1 4.9 6.4 38.6

Norway 10575 8228 2622 6974 530 8234 2290 6978 515 67.7 0.6 12.1 19.7

Panama 8310 7598 874 6455 669 7587 769 6454 588 20.7 9.2 2.8 67.4

Peru 9860 4213 5942 4103 2647 4196 5464 4104 2137 56.0 8.6 -0.5 36.0

Poland 9670 4623 5886 4524 1316 4621 4711 4521 1146 60.6 2.9 17.1 19.5

Portugal 7950 6869 1585 5582 458 6864 1517 5600 397 70.7 3.9 0.4 25.0

Qatar 7534 5191 2565 4666 883 5198 2259 4662 833 55.6 1.9 10.0 32.5

Romania 13312 5891 6676 5520 3383 5868 5814 5506 2773 45.5 9.1 3.8 41.5 Russian Federation

8105 3832 4057 3678 2308 3812 3406 3674 1710 41.8 14.7 1.3 42.2

Serbia 8050 5826 1965 5193 900 5832 1451 5192 750 35.7 7.7 18.5 38.2

Shanghai-China 7018 4123 3909 3954 1840 4122 3366 3956 1646 44.0 5.0 8.9 42.1

Singapore 6427 4095 2551 3813 701 4115 2108 3813 574 60.2 5.0 12.4 22.5

Slovak Republic 9499 6195 3387 5612 782 6231 2759 5624 739 59.6 1.3 17.3 21.8

Slovenia 8135 4565 2989 3972 1151 4566 2552 3971 1045 50.4 3.6 11.1 35.0

Spain 8259 3102 4142 2941 1818 3079 3826 2931 1650 52.5 4.0 3.6 39.8

Sweden 7658 6048 1690 5390 816 6049 1591 5392 796 47.0 1.2 4.7 47.1

Switzerland 9729 8290 1877 7007 605 8284 1756 7023 518 66.0 4.7 1.7 27.6

Thailand 8735 5652 2740 5115 1100 5663 2335 5115 950 50.5 5.5 9.3 34.7 Trinidad and Tobago

5164 3052 1231 2706 816 3050 1156 2706 718 35.6 8.0 -1.9 58.3

Tunisia 12754 5148 8320 4720 2527 5120 7270 4720 2276 60.0 3.0 9.6 27.4

Turkey 7253 4291 3034 4174 1640 4313 2383 4175 1332 34.6 10.2 11.3 43.9

United Kingdom 6714 3245 6536 2958 1375 3243 4757 2954 1210 54.3 2.5 24.7 18.5

United States 9096 6684 2775 6275 635 6723 2218 6282 531 60.8 3.8 16.3 19.1

Uruguay 9330 6476 3638 6041 838 6519 2597 6044 610 54.6 6.3 22.4 16.8

Media OECD 8718 5591 3616 5054 1318 5618 3027 5069 1118 52.8 5.5 10.8 30.9


PISA Plus 2009 175

Tabelul B.4.22: Variaţii în performanţele de lectură/citire, pe niveluri intra - şi inter – instituţionale, raportate la specificul mediului educaţional

Ţara sau economia



Mod

el g

ol (s

au p

e de

plin

nec

ondi

ţiona

t)

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic şi

soc

io-

econ

omic

Mod

elul

cu

adm

inis

traţie

şcol

ară

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic ,

soci

o-ec

onom

ic şi

adm

inis

traţie

şcol

ară

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

rafic

Cal

cula

te n

umai

pen

tru a

dmin

istra

ţie şc

olar

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

raph

ic şi

ad

min

istra

ţie şo

lară

Varia

ţie re

man

entă

inte

r-şco

lară


Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară


CostaRica 6348 3688 3834 3572 1576 3676 2650 3529 1372 33.3 5.3 25.6 35.8

Georgia 9577 7514 2146 6222 1122 6955 1763 5854 815 44.2 14.3 3.5 38.0


Malaysia 6483 4731 1585 4396 769 4583 1227 4290 625 38.0 9.1 13.5 39.4

Malta 14225 7752 7762 7468 2747 7063 3412 6787 1698 22.1 13.5 42.5 21.9


Moldova 7976 5519 2277 4865 1161 5377 1649 4774 930 31.6 10.1 17.4 40.9 Tamil Nadu-India‡ 6259 3278 2348 3133 1455 3041 1991 2939 1029 41.0 18.1 -2.9 43.8


Albania 9968 7105 3127 6150 1339 6796 2641 5964 1208 45.8 4.2 11.3 38.6

Argentina 11714 5523 8456 5201 3238 5525 5961 5198 2871 36.5 4.3 25.2 33.9


Azerbaijan 5702 3459 2490 3287 2054 3376 1931 3201 1484 18.0 22.9 -0.5 59.6

Belgium 10360 4833 5343 4612 1643 4793 4492 4575 1447 57.0 3.7 12.3 27.1 Brazil 8838 4702 4417 4514 1770 4651 3602 4447 1516 47.2 5.7 12.7 34.3 Bulgaria 12823 6439 6418 5794 2053 6317 5855 5705 1780 63.5 4.3 4.5 27.7 Canada 8163 6780 1877 6238 986 6476 1471 6005 880 31.5 5.7 15.9 46.9

Chile 6833 4005 4893 3886 1219 3965 3185 3847 894 46.8 6.6 28.3 18.3

Chinese Taipei 7446 5808 2772 5070 1306 5597 2070 4920 898 42.3 14.7 10.6 32.4

Colombia 7495 4813 3162 4711 688 4704 2034 4580 598 45.4 2.8 32.8 18.9


Denmark 6986 6012 1134 5254 328 5733 612 5059 258 31.2 6.2 39.8 22.7

Estonia 6932 5595 1557 4991 681 5310 1113 4765 440 43.2 15.5 13.0 28.3 Finland 7467 6993 665 5641 458 6668 520 5464 387 20.1 10.8 11.0 58.2 France 11135 4953 5485 4574 2389 4837 3740 4528 1 68.2 43.5 -11.7 0.0 Germany 8978 3890 5890 3558 1708 3789 3397 3509 1509 32.1 3.4 39.0 25.6


Hungary 8133 2923 5846 2792 1717 2916 4984 2777 1582 58.2 2.3 12.4 27.1


Ireland 9053 6966 2805 6408 1145 6689 1438 6157 703 26.2 15.8 33.0 25.1

Israel 12438 6615 6250 6312 3230 6591 4199 6263 2059 34.2 18.7 14.1 32.9 Italy 9193 4085 6695 3905 2880 4048 4414 3879 2198 33.1 10.2 23.9 32.8 Japan 10072 5386 5087 5248 2255 5299 1804 5143 1091 14.0 22.9 41.7 21.4 Jordan 8243 5461 3312 5186 1727 5221 2299 4977 1308 29.9 12.7 17.9 39.5

PISA Plus 2009 176

Tabelul B.4.22: Variaţii în performanţele de lectură/citire, pe niveluri intra - şi inter – instituţionale, raportate la specificul mediului educaţional (continuare)

Ţara sau economia



Mod

el g

ol (s

au p

e de

plin

nec

ondi

ţiona

t)

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic şi

soc

io-

econ

omic

Mod

elul

cu

adm

inis

traţie

şcol

ară

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic ,

soci

o-ec

onom

ic şi

adm

inis

traţie

şcol

ară

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

rafic

Cal

cula

te n

umai

pen

tru a

dmin

istra

ţie şc

olar

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

raph

ic şi

ad

min

istra

ţie şo

lară

Varia

ţie re

man

entă

inte

r-şco

lară


Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară


Kazakhstan 8285 5078 2887 4456 1542 4866 2287 4303 1272 35.2 9.3 11.4 44.1

Korea 6271 5283 2741 4829 1038 5197 1683 4745 711 35.4 11.9 26.7 25.9

Kyrgyzstan 9752 5901 3266 5126 1398 5667 2143 4915 1169 29.8 7.0 27.3 35.8

Latvia 6393 5200 1391 4491 634 5004 1133 4374 415 51.6 15.8 2.8 29.8 Lithuania 7472 5190 1864 4263 828 5072 1532 4179 708 44.2 6.4 11.4 38.0

Luxembourg 10757 6906 5335 6112 610 6811 2148 5977 541 30.1 1.3 58.4 10.1

Macao-China 5798 4179 2882 4000 775 4166 1051 3986 330 25.0 15.4 48.1 11.5 Mexico 7158 3869 3583 3723 1964 3782 3173 3644 1451 48.1 14.3 -2.9 40.5 Montenegro 8633 5587 3150 5124 683 5423 1356 4983 471 28.1 6.7 50.3 15.0 Netherlands 7857 2795 5107 2670 2224 2768 3860 2650 1740 41.5 9.5 14.9 34.1

New Zealand 10575 8228 2622 6974 530 7805 1234 6677 441 30.2 3.4 49.6 16.8

Norway 8310 7598 874 6455 669 7084 593 6056 447 16.7 25.3 6.8 51.2

Panama 9860 4213 5942 4103 2647 4120 4826 4026 2334 41.9 5.3 13.5 39.3

Peru 9670 4623 5886 4524 1316 4441 4893 4351 1026 65.7 4.9 11.9 17.4 Poland 7950 6869 1585 5582 458 6601 1363 5470 423 59.3 2.3 11.7 26.7

Portugal 7534 5191 2565 4666 883 5084 2282 4591 781 58.5 3.9 7.1 30.5

Qatar 13312 5891 6676 5520 3383 5704 5602 5408 2757 42.6 9.4 6.7 41.3 Romania 8105 3832 4057 3678 2308 3680 2797 3559 1610 29.3 17.2 13.9 39.7 Russian Federation 8050 5826 1965 5193 900 5618 1562 5052 761 40.8 7.1 13.4 38.7

Serbia 7018 4123 3909 3954 1840 4043 2926 3883 1654 32.5 4.7 20.4 42.3

Shanghai-China 6427 4095 2551 3813 701 4034 1539 3745 592 37.1 4.3 35.4 23.2

Singapore 9499 6195 3387 5612 782 5977 1631 5445 665 28.5 3.4 48.4 19.6

Slovak Republic 8135 4565 2989 3972 1151 4486 2402 3922 1016 46.4 4.5 15.1 34.0

Slovenia 8259 3102 4142 2941 1818 3051 3205 2895 1322 45.5 12.0 10.7 31.9 Spain 7658 6048 1690 5390 816 5890 1277 5293 750 31.2 3.9 20.6 44.4

Sweden 9729 8290 1877 7007 605 7987 1226 6804 561 35.5 2.4 32.3 29.9

Switzerland 8735 5652 2740 5115 1100 5609 2219 5087 1041 43.0 2.1 16.9 38.0 Thailand 5164 3052 1231 2706 816 2920 1062 2626 657 32.9 12.9 0.8 53.4 Trinidad and Tobago 12754 5148 8320 4720 2527 5011 4749 4640 2135 31.4 4.7 38.2 25.7

Tunisia 7253 4291 3034 4174 1640 4254 2547 4133 1402 37.7 7.9 8.2 46.2

Turkey 6714 3245 6536 2958 1375 3180 4235 2913 1013 49.3 5.5 29.7 15.5

United Kingdom 9096 6684 2775 6275 635 6292 1651 5939 622 37.1 0.5 40.1 22.4

United States 9330 6476 3638 6041 838 6260 2100 5860 585 41.6 6.9 35.3 16.1



PISA Plus 2009 177

Tabelul B.4.23: Variaţii în performanţele de lectură/citire, pe niveluri intra - şi inter – instituţionale, raportate la specificul investiţiilor de resurse educaţionale

Ţara sau economia



Mod

el g

ol (s

au p

e de

plin

nec

ondi

ţiona

t)

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic şi

soc

io-

econ

omic

Mod

elul

cu

adm

inis

traţie

şcol

ară

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic ,

soci

o-ec

onom

ic şi

adm

inis

traţie

şcol

ară

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

rafic

Cal

cula

te n

umai

pen

tru a

dmin

istra

ţie şc

olar

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

raph

ic şi

ad

min

istra

ţie şo

lară

Varia

ţie re

man

entă

inte

r-şco

lară


Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară


CostaRica 6348 3688 3834 3572 1576 3714 1219 3565 901 8.3 17.6 50.6 23.5

Georgia 9577 7514 2146 6222 1122 7515 1029 6206 803 10.5 14.9 37.2 37.4


Malaysia 6483 4731 1585 4396 769 4726 792 4396 565 14.3 12.9 37.1 35.6

Malta 14225 7752 7762 7468 2747 7525 3266 7265 1372 24.4 17.7 40.2 17.7




Albania 9968 7105 3127 6150 1339 7067 1595 6129 1113 15.4 7.2 41.8 35.6

Argentina 11714 5523 8456 5201 3238 5525 3569 5201 2181 16.4 12.5 45.3 25.8


Azerbaijan 5702 3459 2490 3287 2054 3464 1868 3285 1694 7.0 14.5 10.5 68.0


Chile 6833 4005 4893 3886 1219 3997 1339 3863 605 15.0 12.6 60.1 12.4

Chinese Taipei 7446 5808 2772 5070 1306 5826 951 5044 695 9.3 22.1 43.6 25.1

Colombia 7495 4813 3162 4711 688 4814 784 4682 528 8.1 5.1 70.2 16.7


Denmark D6986 6012 1134 5254 328 5991 620 5249 240 33.5 7.7 37.6 21.2

Estonia 6932 5595 1557 4991 681 5469 888 4907 491 25.5 12.2 30.7 31.6 Finland 7467 6993 665 5641 458 6744 389 5533 256 20.1 30.5 11.0 38.5 France 11135 4953 5485 4574 2389 4830 1556 4515 1264 5.3 20.5 51.1 23.0 Germany 8978 3890 5890 3558 1708 3871 3207 3556 1400 30.7 5.2 40.3 23.8


Hungary 8133 2923 5846 2792 1717 2925 2758 2792 1088 28.6 10.8 42.0 18.6


Ireland 9053 6966 2805 6408 1145 6676 1477 6178 929 19.5 7.7 39.6 33.1


PISA Plus 2009 178

Tabelul B.4.23: Variaţii în performanţele de lectură/citire, pe niveluri intra - şi inter – instituţionale, raportate la specificul investiţiilor de resurse educaţionale (continuare)

Ţara sau economia



Mod

el g

ol (s

au p

e de

plin

nec

ondi

ţiona

t)

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic şi

soc

io-

econ

omic

Mod

elul

cu

adm

inis

traţie

şcol

ară

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic ,

soci

o-ec

onom

ic şi

adm

inis

traţie

şcol

ară

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

rafic

Cal

cula

te n

umai

pen

tru a

dmin

istra

ţie şc

olar

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

raph

ic şi

ad

min

istra

ţie şo

lară

Varia

ţie re

man

entă

inte

r-şco

lară


Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară


Kazakhstan 8285 5078 2887 4456 1542 5065 1579 4437 1099 16.6 15.3 30.0 38.1

Korea 6271 5283 2741 4829 1038 5277 1340 4810 751 21.5 10.5 40.6 27.4

Kyrgyzstan 9752 5901 3266 5126 1398 5921 921 5116 746 5.4 20.0 51.8 22.8


Luxembourg 10757 6906 5335 6112 610 6694 1470 5941 208 23.7 7.5 64.9 3.9

Macao-China 5798 4179 2882 4000 775 4105 580 3928 428 5.2 12.0 67.9 14.9 Mexico 7158 3869 3583 3723 1964 3888 1432 3722 1172 7.3 22.1 37.9 32.7 Montenegro 8633 5587 3150 5124 683 5456 608 5043 354 8.0 10.4 70.3 11.2 Netherlands 7857 2795 5107 2670 2224 2764 1384 2645 1169 4.2 20.7 52.3 22.9

New Zealand 10575 8228 2622 6974 530 7963 1466 6820 343 42.8 7.1 37.0 13.1

Norway 8310 7598 874 6455 669 7525 517 6420 468 5.7 23.0 17.8 53.5

Panama 9860 4213 5942 4103 2647 4190 1717 4095 1390 5.5 21.1 50.0 23.4

Peru 9670 4623 5886 4524 1316 4608 2149 4500 805 22.8 8.7 54.8 13.7 Poland 7950 6869 1585 5582 458 6817 703 5578 361 21.6 6.1 49.5 22.8

Portugal 7534 5191 2565 4666 883 4983 765 4520 550 8.4 13.0 57.2 21.4


Serbia 7018 4123 3909 3954 1840 4076 2083 3915 1265 20.9 14.7 32.0 32.4

Shanghai-China 6427 4095 2551 3813 701 4061 664 3769 458 8.1 9.5 64.5 18.0

Singapore 9499 6195 3387 5612 782 6050 994 5471 497 14.7 8.4 62.2 14.7

Slovak Republic 8135 4565 2989 3972 1151 4565 1269 3965 844 14.2 10.3 47.3 28.2

Slovenia 8259 3102 4142 2941 1818 3073 1482 2922 881 14.5 22.6 41.6 21.3 Spain 7658 6048 1690 5390 816 5950 1286 5330 788 29.4 1.6 22.3 46.6

Sweden 9729 8290 1877 7007 605 8099 1075 6919 451 33.3 8.3 34.4 24.0


Tunisia 7253 4291 3034 4174 1640 4310 439 4173 353 2.8 42.4 43.1 11.6

Turkey 6714 3245 6536 2958 1375 3236 1917 2940 832 16.6 8.3 62.4 12.7

United Kingdom 9096 6684 2775 6275 635 6073 1215 5787 490 26.1 5.2 51.0 17.7

United States 9330 6476 3638 6041 838 6459 1192 5975 460 20.1 10.4 56.8 12.6



PISA Plus 2009 179

Tabelul B.4.24: Variaţii în performanţele de lectură/citire, pe niveluri intra - şi inter – instituţionale, raportate la specificul/caracteristicile şcolare ale elevilor

Ţara sau economia



Mod

el g

ol (s

au p

e de

plin

nec

ondi

ţiona

t)

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic şi

soc

io-

econ

omic

Mod

elul

cu

adm

inis

traţie

şcol

ară

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic ,

soci

o-ec

onom

ic şi

adm

inis

traţie

şcol

ară

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

rafic

Cal

cula

te n

umai

pen

tru a

dmin

istra

ţie şc

olar

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

raph

ic şi

ad

min

istra

ţie şo

lară

Varia

ţie re

man

entă

inte

r-şco

lară


Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară


CostaRica 6348 3688 3834 3572 1576 3673 616 3520 469 3.8 28.9 55.1 12.2

Georgia 9577 7514 2146 6222 1122 6940 644 5828 500 6.7 29.0 41.0 23.3 Himachal Pradesh-India‡ 5876 3901 1741 3790 1096 3541 247 3445 186 3.5 52.3 33.5 10.7

Malaysia 6483 4731 1585 4396 769 4580 514 4285 371 9.0 25.2 42.4 23.4

Malta 14225 7752 7762 7468 2747 6885 457 6637 183 3.5 33.0 61.1 2.4




Albania 9968 7105 3127 6150 1339 6706 799 5909 706 3.0 20.2 54.2 22.6

Argentina 11714 5523 8456 5201 3238 5507 1464 5185 925 6.4 27.4 55.3 10.9


Azerbaijan 5702 3459 2490 3287 2054 3372 1031 3196 831 8.0 49.1 9.5 33.4


Chile 6833 4005 4893 3886 1219 3939 471 3808 278 3.9 19.2 71.1 5.7

Chinese Taipei 7446 5808 2772 5070 1306 5560 343 4885 165 6.4 41.2 46.5 6.0

Colombia 7495 4813 3162 4711 688 4677 484 4554 312 5.5 11.9 72.8 9.9


Denmark 6986 6012 1134 5254 328 5702 289 5032 115 15.4 18.8 55.7 10.1



Hungary 8133 2923 5846 2792 1717 2907 891 2761 445 7.6 21.8 63.0 7.6


Ireland 9053 6966 2805 6408 1145 6381 509 5949 397 4.0 26.7 55.2 14.1


Kazakhstan 8285 5078 2887 4456 1542 4848 1211 4284 815 13.7 25.2 32.9 28.2

PISA Plus 2009 180

Tabelul B.4.24: Variaţii în performanţele de lectură/citire, pe niveluri intra - şi inter – instituţionale, raportate la specificul/caracteristicile şcolare ale elevilor (continuare)

Ţara sau economia



Mod

el g

ol (s

au p

e de

plin

nec

ondi

ţiona

t)

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic şi

soc

io-

econ

omic

Mod

elul

cu

adm

inis

traţie

şcol

ară

Mod

elul

cu

fond

dem

ogra

fic ,

soci

o-ec

onom

ic şi

adm

inis

traţie

şcol

ară

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

rafic

Cal

cula

te n

umai

pen

tru a

dmin

istra

ţie şc

olar

Cal

cula

te n

umai

pen

tru s

ocio

-eco

nom

ie

şcol

ară

şi a

elev

ilor,

şi fo

nd d

emog

raph

ic şi

ad

min

istra

ţie şo

lară

Varia

ţie re

man

entă

inte

r-şco

lară


Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară

Inter- şcolară

Intra- şcolară


Korea 6271 5283 2741 4829 1038 5174 468 4724 273 7.1 27.9 55.0 10.0

Kyrgyzstan 9752 5901 3266 5126 1398 5662 651 4903 549 3.1 26.0 54.1 16.8


Luxembourg 10757 6906 5335 6112 610 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A

Macao-China 5798 4179 2882 4000 775 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A Mexico 7158 3869 3583 3723 1964 3778 972 3635 790 5.1 32.7 40.1 22.1 Montenegro 8633 5587 3150 5124 683 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A Netherlands 7857 2795 5107 2670 2224 2737 942 2624 728 4.2 29.3 52.3 14.3

New Zealand 10575 8228 2622 6974 530 7565 424 6545 140 10.8 14.9 69.0 5.4

Norway 8310 7598 874 6455 669 6991 303 6003 265 4.4 46.2 19.1 30.3

Panama 9860 4213 5942 4103 2647 4109 826 4008 696 2.2 32.8 53.3 11.7

Peru 9670 4623 5886 4524 1316 4421 1010 4325 447 9.6 14.8 68.1 7.6 Poland 7950 6869 1585 5582 458 6549 351 5457 207 9.1 15.9 62.0 13.1

Portugal 7534 5191 2565 4666 883 4845 449 4430 290 6.2 23.1 59.4 11.3


Serbia 7018 4123 3909 3954 1840 3980 761 3829 640 3.1 30.7 49.8 16.4

Shanghai-China 6427 4095 2551 3813 701 3974 245 3699 170 2.9 20.8 69.6 6.7

Singapore 9499 6195 3387 5612 782 5815 564 5305 364 5.9 12.3 71.0 10.7

Slovak Republic 8135 4565 2989 3972 1151 4478 807 3908 630 5.9 17.4 55.6 21.1

Slovenia 8259 3102 4142 2941 1818 3024 1144 2872 695 10.8 27.1 45.3 16.8 Spain 7658 6048 1690 5390 816 5767 609 5212 538 4.2 16.4 47.5 31.9

Sweden 9729 8290 1877 7007 605 7794 543 6714 308 12.5 15.8 55.2 16.4


Tunisia 7253 4291 3034 4174 1640 4247 235 4128 170 2.1 48.5 43.8 5.6

Turkey 6714 3245 6536 2958 1375 3154 677 2887 308 5.6 16.3 73.3 4.7

United Kingdom 9096 6684 2775 6275 635 5744 612 5518 371 8.7 9.5 68.4 13.4

United States 9330 6476 3638 6041 838 6167 142 5772 62 2.2 21.3 74.8 1.7



PISA Plus 2009 181

Tabelul B.4.25: Performanţe în lectură privind profilul cititorului

Ţara sau economia

Profund şi larg

Profund şi îngust

Profund şi foarte limitat

Superficial şi larg

Superficial şi îngust

Superficial şi foarte limitat

Scorul Mediu

E.S.

Scorul Mediu

E.S.

Scorul Mediu

E.S.

Scorul Mediu

E.S.

Scorul Mediu

E.S.

Scorul Mediu

E.S.

Costa Rica 468 5.3 468 3.2 456 3.9 401 5.1 422 4.5 403 3.2

Georgia 414 4.0 376 5.1 380 5.9 367 3.3 366 4.3 345 4.2

Himachal Pradesh-India‡ 321 5.3 327 7.7 317 7.1 311 5.0 319 7.8 296 8.0

Malaysia 443 2.6 433 4.1 408 4.5 395 3.7 375 4.2 350 5.0

Malta 509 3.6 450 5.2 441 4.2 422 6.9 393 6.3 382 4.6

Mauritius 445 2.4 426 2.9 393 5.5 368 3.4 359 4.5 316 6.9

Miranda-Venezuela† 447 6.7 434 8.3 446 7.5 386 9.8 393 7.0 395 6.5

Moldova 416 3.6 405 4.0 394 3.9 369 4.0 367 3.8 348 3.9

Tamil Nadu-India‡ 360 11.7 366 12.5 321 6.9 336 5.1 342 5.5 313 5.5

United Arab Emirates 478 3.4 450 2.7 434 4.7 395 3.3 402 3.1 378 5.4 Notă: Pentru a vedea procentul de elevi după profiluri de citire şi fondul socio-economic pentru participanţii PISA 2009, vezi Tabelul III. 1.28 din Volumul 3 al raportului internaţional al OECD. † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

Tabelul B.4.26: Clasarea evaluaţilor privind profilul cititorului

Ţara sau economia

Profund şi larg

Profund şi îngust





%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

Costa Rica 17.4 0.8 21.4 0.8 24.0 0.8 9.9 0.6 12.2 0.6 15.2 0.7

Georgia 22.6 0.7 11.1 0.5 18.0 0.7 20.8 0.6 10.4 0.4 17.1 0.6

Himachal Pradesh-India‡ 32.2 2.0 16.1 1.3 18.1 1.7 18.3 1.8 6.8 0.8 8.6 1.0

Malaysia 36.9 0.9 14.3 0.6 13.1 0.6 17.4 0.7 9.0 0.5 9.3 0.6

Malta 25.1 0.8 14.2 0.6 28.5 0.7 8.1 0.5 7.8 0.5 16.3 0.6

Mauritius 37.4 0.7 21.3 0.7 8.8 0.5 14.4 0.6 11.8 0.5 6.3 0.4


Moldova 24.1 0.7 14.9 0.6 25.1 0.6 13.2 0.5 7.2 0.4 15.5 0.6

Tamil Nadu-India‡ 12.7 1.1 10.2 1.2 14.3 1.0 22.4 1.0 17.4 1.0 23.0 1.4

United Arab Emirates 23.3 0.6 21.7 0.6 16.8 0.5 14.1 0.5 13.3 0.4 10.9 0.4

Notă: Pentru a vedea procentul de elevi după profiluri de citire şi fondul socio-economic pentru participanţii PISA 2009, vezi Tabelul III. 1.27 din Volumul 3 al raportului internaţional al OECD. † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 182

Tabelul B.4.27: Clasarea evaluaţilor privind profilul cititorului (băieţi)

Ţara sau economia

Băieţi

Profund şi larg

Profund şi îngust





%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S. Costa Rica 12.3 0.9 20.8 1.0 27.3 1.2 8.1 0.9 13.4 0.8 18.0 1.0

Georgia 17.7 0.8 11.1 0.7 19.6 0.9 18.6 0.8 11.5 0.7 21.4 1.0


Malaysia 28.4 1.1 17.6 0.9 14.3 0.8 16.7 0.9 11.8 0.8 11.1 0.9

Malta 16.8 0.8 14.5 0.9 30.9 1.1 8.1 0.7 9.0 0.7 20.7 1.0

Mauritius 30.8 1.0 23.4 1.0 10.2 0.7 13.4 0.8 13.8 0.8 8.2 0.6


Moldova 16.8 0.8 14.0 0.8 29.7 1.0 11.2 0.7 7.4 0.6 21.0 0.9

Tamil Nadu-India‡ 12.3 1.4 9.8 1.1 14.9 1.8 19.7 1.5 19.8 1.4 23.5 1.5



Tabelul B.4.28: Clasarea elevilor privind profilul cititorului (fete)

Ţara sau economia

Fete

Profund şi larg

Profund şi îngust





%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

Costa Rica 21.8 1.1 22.0 1.1 21.0 0.9 11.5 0.9 11.0 0.7 12.7 0.8

Georgia 27.5 1.1 11.2 0.7 16.4 0.9 22.9 1.0 9.4 0.6 12.7 0.7


Malaysia 45.0 1.2 11.2 0.6 12.0 0.7 18.0 0.9 6.2 0.6 7.6 0.7

Malta 33.3 1.2 13.9 0.9 26.0 0.9 8.2 0.6 6.6 0.6 12.0 0.8

Mauritius 43.7 1.1 19.2 0.9 7.5 0.6 15.2 0.7 9.9 0.6 4.4 0.4


Moldova 31.9 0.9 15.9 0.7 20.3 0.8 15.3 0.8 7.0 0.5 9.6 0.6

Tamil Nadu-India‡ 13.0 1.3 10.6 1.7 13.8 1.4 24.6 1.4 15.5 1.4 22.5 1.8

United Arab Emirates 29.6 0.9 20.3 0.7 16.3 0.7 15.3 0.8 10.9 0.4 7.6 0.5 Notă: Pentru a vedea procentul de elevi după profiluri de citire şi fondul socio-economic pentru participanţii PISA 2009, vezi Tabelul III. 1.29 din Volumul 3 al raportului internaţional al OECD. † Răspunsul şcolar ratat, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A. ‡ Răspunsul elevilor, care nu corespunde standardelor PISA. Vezi rezultatele probelor. Anexa A.

PISA Plus 2009 183

Tabelul B.4.29: Clasarea evaluaţilor privind profilul cititorului şi fondul socio-economic (semestrul I )

Ţara sau economia

Trimestrul întîi

Profund şi larg

Profund şi îngust

Profund şi foarte

limitat


Superficial şi

îngust

Superficial şi

foarte limitat

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

Costa Rica 13.9 1.3 16.2 1.2 22.2 1.3 13.7 1.1 12.6 1.1 21.5 1.4

Georgia 16.8 1.2 10.6 0.8 19.8 1.2 21.4 1.1 10.1 0.9 21.4 1.2


Malaysia 32.5 1.9 11.7 0.9 14.4 1.2 21.1 1.5 8.6 0.9 11.7 1.2

Malta 19.2 1.3 11.4 1.2 31.1 1.7 8.4 1.0 8.6 1.1 21.3 1.6

Mauritius 29.8 1.4 17.5 1.1 10.1 1.0 16.3 1.0 15.3 0.9 11.2 1.0


Moldova 20.6 1.3 12.4 1.1 24.6 1.4 13.2 1.0 8.9 0.9 20.2 1.1

Tamil Nadu-India‡ 9.1 1.6 8.2 2.2 11.5 1.4 23.6 2.2 18.9 1.5 28.7 3.0


Tabelul B.4.30: Clasarea evaluaţilor privind profilul cititorului şi fondul socio-economic ( semestrul II )

Ţara sau economia

Al doilea trimestru

Profund şi larg

Profund şi îngust





%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S. Costa Rica 16.2 1.2 21.1 1.5 21.6 1.5 11.5 1.1 13.5 1.2 16.1 1.3

Georgia 19.3 1.6 11.9 0.9 16.8 1.2 20.7 1.4 13.5 1.0 17.8 0.9


Malaysia 34.9 1.5 14.3 1.0 13.0 1.1 17.0 1.1 9.2 0.9 11.6 1.0

Malta 24.2 1.3 15.3 1.3 28.3 1.5 8.8 1.1 8.6 1.1 14.8 1.3

Mauritius 35.3 1.6 21.8 1.3 9.8 0.9 15.1 1.1 11.8 1.1 6.2 0.6


Moldova 24.8 1.1 15.1 1.1 23.4 1.1 14.9 1.2 6.7 0.6 15.0 0.9

Tamil Nadu-India‡ 9.8 1.8 8.9 1.2 12.8 1.6 23.2 2.1 19.6 1.6 25.7 1.8


PISA Plus 2009 184

Tabelul B.4.31: Clasarea evaluaţilor privind profilul cititorului şi fondul socio-economic (semestrul III)

Ţara sau economia

al treilea trimestru

Profund şi larg

Profund şi îngust





%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

Costa Rica 16.0 1.0 24.4 1.3 23.6 1.2 8.1 0.9 14.3 1.1 13.5 1.1

Georgia 24.0 1.2 10.9 1.0 17.7 1.2 21.6 1.3 10.0 1.0 15.9 1.1


Malaysia 36.9 1.5 14.5 1.1 13.3 1.1 16.5 1.2 10.2 1.1 8.5 0.8

Malta 25.5 1.4 14.1 1.3 28.5 1.4 8.3 1.1 7.8 0.9 15.7 1.3

Mauritius 38.4 1.8 23.3 1.5 8.4 0.9 13.6 1.0 11.6 1.1 4.6 0.7


Moldova 23.4 1.1 15.3 0.9 24.6 1.1 14.4 0.9 7.1 0.7 15.3 0.9

Tamil Nadu-India‡ 12.9 1.8 10.1 1.5 15.0 1.5 23.8 2.0 19.5 1.4 18.7 1.9



Tabelul B.4.32: Clasarea evaluaţilor privind profilul cititorului şi fondul socio-economic (semestrul IV)

Ţara sau economia

Ultimul trimestru

Profund şi larg

Profund şi îngust

Profund şi foarte

limitat


Superficial şi

îngust

Superficial şi foarte

limitat

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

%

E.S.

Costa Rica 23.4 1.6 24.4 1.5 28.6 1.6 5.9 0.9 8.4 0.9 9.3 1.0

Georgia 30.3 1.4 11.2 1.0 17.2 1.0 19.6 1.3 8.7 0.8 13.0 1.2


Malaysia 43.0 1.4 17.0 1.1 11.9 0.7 14.8 1.0 7.9 0.6 5.4 0.6

Malta 32.4 1.6 16.1 1.3 26.2 1.2 6.9 0.8 6.1 0.8 12.2 1.1

Mauritius 46.3 1.5 22.5 1.3 7.0 0.8 12.5 1.1 8.6 0.9 3.1 0.6


Moldova 27.9 1.4 17.1 0.9 28.2 1.4 10.2 0.9 6.0 0.5 10.5 0.9

Tamil Nadu-India‡ 19.0 2.3 13.7 2.5 18.0 2.4 18.9 2.1 11.8 1.5 18.6 2.1



PISA Plus 2009 185

Această anexă a descrie indicatorii derivaţi din chestionarele elevilor şi a managerilor şcolilor, folosite în PISA 2009 şi PISA 2009+

Cîteva măsuri PISA reflectă indicatorii care rezumă răspunsurile la o serie de întrebări din partea elevilor, părinţilor sau reprezentanţilor unei şcoli (de obicei directori) . Întrebările au fost alese dintr-un număr mare de întrebări pe bază de consideraţiile teoretice şi cercetările anterioare. Modelarea structurală a ecuaţiei era folosită pentru a confirma aşteptarea teoretică a indicatorilor şi să stabilească comparabilitatea lor între ţări. În acest scop, un model a fost estimat separat pentru fiecare ţară, şi colectiv pentru toate ţările OECD în PISA 2009.

Pentru o descriere detaliată a altor indicatori şi detalii despre metodele PISA vezi PISA 2009 Technical Report (OECD, forthcoming).

Există două tipuri de indicatori: indicatori simpli şi indicatori scalari.

Indicatorii simpli sînt variabilele care sînt construite prin transformare aritmetică sau recodare a unui sau mai mulţi itemi, exact în acelaşi mod prin evaluări. Aici, răspunsurile la itemi sînt folosite pentru a calcula variabile semnificative, cum ar fi recodarea din cele patru cifre ISCO-88 codificat în «Indexul socio-economic părintesc cel mai înalt (HISEI) » sau, atitudini profesor-elev bazate pe informaţii din raportul chestionarului şcolii.

Indicatorii scalari sînt variabilele construite prin scalări de itemi multipli. Dacă altfel nu se indică, indicatorul era scalat folosind o probabilitatea maximă a estimării (WLE) (Warm, 1985), folosind un parametru a modelului de răspuns la item (modelul creditului parţial a fost folosit în cazul itemilor cu mai multe decît două variante de răspuns).

Scalarea s-a făcut în trei etape: • Parametrii itemului au fost estimaţi din subprobe de elevi egal-valoroase din fiecare ţară OECD. • Evaluările erau calculate pentru toţi elevi şi toate şcoli prin fixarea parametrilor de itemi obţinuţi în etapa

precedentă. • Indicatorii apoi au fost standardizaţi astfel că valoarea medie a indicatorului pentru populaţie de elevi a

OECD era 0 şi devierea standard era 1(ţărilor fiind dată valoarea ponderii egală în procesul de standardizare).

Au fost atribuite coduri secvenţiale la diferite categorii a răspunsurilor la întrebări în secvenţă, în care acestea au apărut în chestionarea elevului sau a unei şcoli. Coduri indicate în această secţiune au fost prefăcute în scopul construirii indicatorilor sau scalelor. Este important de a nota, că valori negative pentru un indicator nu presupun neapărat că elevii au răspuns negativ la întrebare pusă. Valoare negativă indică doar faptul că respondenţii răspund mai puţin favorabil, decît rezultatul mediu a răspunsurilor primite în toate ţări OECD. De asemenea, o valoare pozitivă al un indicator arată faptul că respondenţii au răspuns mai favorabil, sau mai pozitiv, decît sondajului făcut în mediu, în ţările OECD. Ceea ce priveşte termenii, luaţi în paranteze < > în descrierile următoare, aceştia au fost înlocuiţi în variantele naţionale de chestionare a elevului şi a şcolii, după corespunderea cu echivalentul naţional.

Construcţia indicatorului

Anexa

C

PISA Plus 2009 186

De exemplu, termenul < calificarea la ISCED nivelul 5a > era tradus în Statele Unite în " grad Bacalaureat, certificat de programul post-licenţiat, programul gradului Masterat sau programul profesional de primul grad ". În mod similar, termenul < clasificarea limbajului de evaluare > în Luxemburg era tradus în “Clasificări Germane» sau " Clasificări Franceze ", depinde ce versiune de instrumente de evaluare primesc elevii, în limba germană sau în franceză. În plus ,la indicatorii simpli şi scalari descrişi în această anexă, există un număr de variabile de chestionare care corespund itemilor singulari, care nu sînt folosiţi pentru construirea indicatorilor. Aceste variabile non-recodate au prefixul "ST" pentru itemii din chestionarul elevului, şi "SC" pentru itemii din chestionarul şcolii. Toate contextele chestionarelor, precum şi baza de date internaţională PISA, inclusiv toate variabile, sînt disponibile pe adresa www.pisa.oecd.org.

Indicatorii elementari în raport cu elevii

Vîrstă

Variabila de VÎRSTĂ este calculată ca diferenţa între mijlocul lunii şi anului în care elevii au fost evaluaţi, lunii şi anului lor de naştere exprimate în ani şi luni.

Programul de studii

Programele de studii în PISA 2009 sînt disponibile pentru elevi de 15 ani în fiecare ţară, care au fost colectate prin urmărirea formularelor şi chestionarelor elevilor (ST02). Toate programele de studii au fost clasificate folosind ISCED (OECD, 1999). În baza de date internaţională PISA toate programele naţionale sînt indicate într-o variabilă (PROGN), unde primele trei cifre ISO sînt codul pentru o ţară, a patra cifră – a sub-categoriei naţionale şi ultimele două cifre – codul specific al programului naţional. Următori indicatori comparabili la nivel internaţional au fost obţinuţi din baza de date a programelor de studii: • Nivelul programului (ISCEDL) indică, daca elevii sînt la nivelul învăţămîntului primar (ISCED 1);

învăţămîntului gimnazial (ISCED 2); sau al învăţămîntului liceal (ISCED 3). • Denumirea programului (ISCEDD), indică denumirea programului de studiu: (1) = "A" ((programe generale

elaborate pentru a da acces la următorul nivel de program); (2) = "B" (programe generale elaborate pentru a da acces la studii tehnice - profesionale la următorul nivel de program); (3) = "C" (programe elaborate pentru a da acces direct la piaţa muncii); sau (4) = "M" (programe modulare care combină orice sau toate aceste caracteristici).

• Programul (ISCEDO) indică, dacă programa conţinutului curricular este (1) generală; (2) pre-profesională; (3) profesională; sau (4) programa modulară, care combină orice sau toate aceste caracteristici.

Statutul profesional al părinţilor

Datele despre profesiile ambilor părinţi a elevului au fost obţinute prin întrebări deschise din chestionarul elevului (ST9a, ST9b, ST12, ST13a, ST13b şi ST16). Răspunsurile au fost codificate cu patru iniţiale ISCO (ILO, 1990) şi apoi reflectate în harta Ganzeboom, la indexul SEI ( 1992) . Indicatorii mai mari SEI indică niveluri mai mare al statutul profesional. Sînt obţinuţi următorii trei indicatorii:

• Statutul profesional al mamei (BMMJ). • Statutul profesional al tatălui (BFMJ).

• Cel mai înalt nivel profesional al părinţilor (HISEI) corespunde celui mai mare indicator SEI al oarecăruia din părinţi sau din indicatorul SEI accesibil a unuia dintre părinţi.

Nivelul educaţional al părinţilor Nivelul educaţional al părinţilor este clasificat folosind ISCED (OECD, 1999) şi bazat pe răspunsurile elevilor la chestionar (ST10, ST11, ST14 şi ST15). Vă rugăm, să notaţi că formatul întrebărilor pentru învăţămînt preuniversitar din PISA 2009 se diferă de cel folosit în PISA 2000, 2003 şi 2006, dar metoda utilizată pentru calculările educaţiei parentale este aceeaşi.

http://www.pisa.oecd.org

PISA Plus 2009 187

Ca şi la PISA 2000, 2003 şi 2006, indicatorii au fost construiţi după selectarea celui mai înalt nivel pentru fiecare părinte şi apoi au fost repartizate pe următoarele categorii: (0) Lipsă, (1) ISCED 1 (învăţămînt primar), (2) ISCED 2 (învăţămînt secundar), (3) ISCED Nivelul 3B sau 3C (învăţămînt profesional/pre-profesional superior secundar), (4) ISCED 3A (învăţămînt superior secundar) şi/sau ISCED 4 (învăţămînt non-terţiar post-secundar), (5) ISCED 5B (învăţămînt tehnic-profesional terţiar), (6) ISCED 5A, 6 (învăţămînt terţiar teoretic orientat şi post-licenţiat). În următorii trei indicatori cu aceste categorii sînt desfăşurate: • Nivelul educaţional a mamei (MISCED). • Nivelul educaţional al tatălui (FISCED). • Cel mai înalt nivel educaţional a părinţilor (HISCED) corespunde celui mai mare nivelului al ISCED a

oarecăruia din părinţi. Cel mai înalt nivel educaţional al părinţilor a fost convertit în număr de ani de şcolarizare

(PARED).

Emigraţie şi fond lingvistic.

Informaţia despre ţara de naştere a elevilor şi părinţilor acestora (ST17) este colectată într-un mod similar ca şi la PISA 2000, PISA 2003 şi PISA 2006, folosind specificul naţională de codificare a variabilelor ISO. Codurile ISO al ţării de naştere a elevilor şi părinţilor sînt disponibile în baza de date internaţionale PISA (COBN_S, COBN_M, şi COBN_F).

Indicatorul fondului de emigraţie (IMMIG) are următoarele categorii: (1) elevii născuţi (elevi, care s-au născut în ţara de evaluare sau acei, cu cel puţin un părinte născut în această ţară; elevii, care s-au născut în străinătate cu cel puţin un părinte, născut în ţara de evaluare sînt de asemenea clasificaţi ca "elevii născuţi" ), (2) a doua generaţie de elevi (cei născuţi în ţara de evaluare, dar părinţii cărora s-au născut în altă ţară) şi (3) prima generaţie de elevi (cei născuţi în afara ţării de evaluare şi părinţii cărora au fost de asemenea născuţi într-o altă ţară). Elevii cu lipsa răspunsurilor fie referitor la locul naşterii elevului fie a ambilor părinţi, sau pentru toate cele trei întrebări, au avut valori insuficiente pentru aceasta variabilă.

Elevii indică limba, în care de obicei ei vorbesc acasă. Datele sînt obţinute în codurile specifice de limbaj naţional, care au fost recodate în variabila ST19Q01 cu folosirea a două valori: (1) - limba de acasă este aceeaşi ca şi limba de evaluare şi (2) - limba de acasă este o altă limba, decît limba de evaluare.

Structura familiei Indicatorul structurii familiale (FAMSTRUC) se bazează pe răspunsurile elevilor, cu privire la persoanele, care locuiesc cu ei în casă (ST08). Acest indicator prevede următoarele trei valori: (1) un părinte în familie (elevi trăiesc numai cu una din următoarele persoane: mama, tata, tutore de gen masculin, tutore de gen feminin), (2) doi părinţi în familie (elevii trăiesc cu tata sau tatăl vitreg şi cu mamă sau mamă adoptivă) şi (3) alte (cu excepţia non-răspunsurilor, care sînt codificate ca lipse, sau nu sînt aplicabile ).

Clasa în care învaţă elevul Datele despre clasa în care învaţă elevul sînt obţinute atît din chestionarul elevului (ST01), cît şi prin urmărirea formularului elevului. Toate variabilele din formulare şi chestionare, necoordonate între cele două surse sînt revizuite şi rezolvate în timpul prelucrării datelor. În vederea variaţiei obţinute între ţări, indicatorii clasei (GRADE) indică dacă elevii sînt la gradul modal într-o ţară (valoarea de 0), sau dacă aceştia sînt sub sau peste nivelul de grad modal (+ x grade , - x grade). Relaţia dintre clasa şi performanţa elevului a fost estimată printr-o calculare a modelului multinivel pentru următoarele variabile de fond: i) indicatorii PISA a statutului economic, social şi cultural; ii), indicatorii coordonaţi PISA a statutului economic, social şi cultural ; iii) medii şcolare a indicatorilor PISA a statutului economic, social şi cultural; iv) un indicator, care prevede dacă elevii străini au fost elevi, născuţi în prima generaţie; v) procentul elevilor de prima generaţie la şcoală; şi vi) genul elevului.

PISA Plus 2009 188

Durată a învăţămîntului

Durată învăvţămîntului la citire (LMINS) a fost calculată prin răspunsurile multiple a elevilor referitor la numărul de minute în medie pentru o oră de curs la citire, clasificate prin numărul de ore la citire pe săptamînă (ST28 şi ST29). Indicatori comparabili sînt calculaţi pentru matematică (MMINS) şi ştiinţifică (SMINS).

Scala indicatorilor la nivel de elev

Bunăstarea familiară

Indicatorul bunăstării familiale (WEALTH) se bazează pe răspunsurile elevilor, dacă ei au acasă următoarele: o odaie proprie, legătură la Internet, o maşină de spălat vase (tratată ca un item specific ţării), DVD player, şi alţi trei itemi specifici ţării (unii itemi în ST20); şi răspunsurile lor privind numărul de telefoanele celulare, televizoare, calculatoare, maşini şi camere de baie sau duş (ST21)

Resursele educaţionale de acasă

Indicatorul resurselor educaţionale de acasă (HEDRES) se bazează pe itemi de măsurare a existenţei unor resurse educaţionale acasă, inclusiv un birou şi un loc liniştit pentru studiu, un computer care elevul îl poate folosi pentru lucrări şcolare, un pachet de programe educaţional, cărţi care pot fi folosite pentru lucrări şcolare, îndrumare şi dicţionare tehnice (unii itemi în ST20).

Bunurile culturale

Indicatorul de bunurile culturale (CULT POSS) se bazează pe răspunsurile elevilor, dacă ei au acasă următoarele: literatură clasică, cărţi cu poezii şi opere de artă (unii itemi în ST20).

Statutul economic, social şi cultural

Indicatorul PISA al statutului economic, social şi cultural (ESCS) a fost obţinut din următoarele trei indicatori: cel mai înalt nivel al statutul profesional a părinţilor (HISEI), cel mai înalt nivel educaţional al părinţilor în ani de educaţie conform ISCED (PARED), şi bunuri casnice (HOMEPOS). Indicatorul bunurilor casnice (HOMEPOS) cuprinde toţi itemii din indicatorii WEALTH, CULT POSS şi HEDRES, precum cărţile în casă, recodate într-o variabilă categorică de patru nivele (0-10 cărţi, 11-25 sau 26-100 cărţi, 101-200 sau 201-500 cărţi, mai mult de 500 cărţi).

Indicatorul PISA al statutului economic, social şi cultural (ESCS) provine din analiza componenţei principale de variabilă standardizată (fiecare variabilă avea media OECD de zero şi o deviaţie standard de 1), luînd în considerare factorul scorului de la prima componenţă principală ca şi măsurile indicatorilor statutului economic, social şi cultural.

Analiza principală a componentelor a fost de asemenea efectuată pentru fiecare ţară participantă, pentru a stabili, în ce măsură componentele indicatorilor sînt operate în moduri similare prin toate ţări. Analiza a arătat, că modele de factor de încărcare erau foarte asemănătoare în toate ţările, cu toate cele trei componente, care contribuie la o măsură similară a indicatorului. Pentru componenţa profesională, media factorului de încărcare era 0,80, variind de la 0,66 pînă la 0,87 în toate ţările. Pentru componenţa profesională, media factorului de încărcare era 0,79, variind de la 0,69 pînă la 0,87 în toate ţările. Pentru componenţa posesiei casnice, media factorului de încărcare era 0,73, cuprins între 0,60 şi 0,84 în toate ţările. Indicatorul fiabilităţii varia între 0,41 şi 0,81. Aceste rezultate susţin valabilitatea internaţională a indicatorilor statutului economic, social şi cultural PISA.

Fixarea componentelor pentru elevii cu lipsa datelor la un component a fost adoptată pe baza de o revenire la alte două variabile, cu o componenţă suplimentară a erorii întîmplătoare. În final, valorile indicatorilor PISA al statutului economic, social şi cultural (ESCS) au o medie OECD de 0 puncte şi o deviaţie standard de 1 punct.

PISA Plus 2009 189

Activitatea citirii cu plăcere Indicatorii activităţii plăcute la citire (ENJOY) provin din nivelul de acordare a elevilor la următoarele declaraţii (ST24): i) eu citesc doar dacă este nevoie; ii) Citirea este una din pasiunile mele favorite; iii) îmi place să vorbesc despre cărţi cu alte persoane; iv) mi-e greu să termin de citit cartea; v) voi fi fericit dacă aş primi acum o carte; vi) pentru mine citirea este o pierdere de timp; vii) îmi place să merg la o librărie sau la bibliotecă; viii) citesc doar pentru a obţine informaţia de care am nevoie; iv) nu pot să stau liniştit şi să citesc mai mult de cîteva minute; x) îmi place să-mi exprim părerile mele despre cărţile care le-am citit; şi xi) îmi place să fac schimb de cărţi cu prietenii mei. Toate articolele care sînt negative (elemente i, iv, vi, viii şi ix) sînt reîntoarse pentru scalare. Valorile mai mari la indicatorii date indică mai mari niveluri de activitatea plăcută la lectura.

Diversitatea materialelor la citire Indicatorul diversităţii materialelor la citire (DIVREAD) provine de la frecvenţa cu care elevii citesc următoarele materiale pentru că vor (ST25): reviste, cărţi comice, literatura ştiinţifică, literatura non - ştiinţifică şi ziare. Valorile mai mari la indicatorii numiţi, indică mai mare diversitate la citire.

Activitatea la citirea online Indicatorul activităţii la citirea online (ONLNREAD) provine de la frecvenţa cu care elevii sînt implicaţi în următoarele activităţi de citire (ST26): citirea poştei electronice, < relaţii online >, citirea noutăţilor online, folosirea dicţionarelor şi enciclopediilor online, căutarea informaţiei online pentru a afla ceva despre un anumit subiect, grupe de discuţii online sau forumuri şi căutarea informaţiei practice online. Valorile mai mari la acest indicator, indică frecvenţa mai mare de online citire.

Abordarea învăţării Alegerea metodei de învăţare se bazează pe răspunsurile elevilor în ST27 şi se măsoară prin următoarele trei indicatori: memorizarea (MEMOR), elaborarea (ELAB) şi strategiile de evaluare (CSTRAT).

Indicatorii de memorizare (MEMOR) provin de la frecvenţa cu care elevii au făcut următoarele, cînd a fost studierea: i) încearcă să memorizeze tot despre ce se vorbeşte în text; ii) încearcă sa memorizeze cu cît mai multe detalii; iii) citesc textul atît de multe ori ca să-l poată să recite; şi iv) citesc textul iar şi iar.

Indicatorii de elaborare (ELAB) provin de la frecvenţa cu care elevii au făcut următoarele, cînd a fost studierea: i) încearcă să se refere lanoi informaţii în cunoştinţele prealabile dobîndite în alte subiecte; ii) află cum ar putea sa fie utilizată informaţia în afara şcolii; iii) încearcă să înţeleagă mai bine mesajul trecîndu-l prin experienţa proprie; şi iv) află cum informaţia din text se potriveşte în ceea ce se întîmplă în viaţa reală.

Indicatorii strategiilor de evaluare (CSTRAT) provin din rapoartele elevilor privind următoarele afirmaţii: i) la începutul studiului eu încerc să aflu ce anume trebuie să învăţ; ii) cînd studiez, eu verific dacă am înţeles ce am citit; iii) cînd studiez, încerc să aflu care concepte eu pînă acum n-am înţeles prea bine; iv) cînd studiez, mă asigură că mi-aduc aminte de cele mai multe puncte importante din text; si v) atunci cînd studiez şi nu înţeleg ceva, mă uit la informaţiile suplimentare pentru a clarifica acest lucru. Valori mai mari la aceşti indicator arată o importanţă mai mare ataşată de strategie.

Atitudinea faţă de şcoală

Indicatorii de atitudine faţă de şcoală (ATSCHL) provin de la nivelul de acordare a următoarelor afirmaţii ale elevilor în ST33: i) şcoala a făcut puţin ca să mă pregătească pentru viaţa adultă atunci cînd o finisez; ii) şcoala a fost o pierdere de timp; iii) şcoala m-a ajutat – mi-a dat încredere pentru ca să pot lua decizii; iv) şcoala m-a învăţat lucruri care ar putea fi utile la loc de muncă. Toate articolele, care sînt negative i) şi ii), sînt reîntoarse pentru scalarea. Valorile mai înalte la acest indicator, indică percepţia de un climat şcolar mai favorabil.

Relaţii profesor - elev

Indicatorii relaţiilor profesor-elev (STUDREL) provin de la nivelul de acordare a următoarelor afirmaţii a elevilor în ST34: i) eu mă înţeleg bine cu majoritatea profesorilor mei; ii) cea mai mare parte din profesorii mei sînt interesaţi de binevoirea mea iii) cea mai mare parte dintre profesorii mei într-adevăr aud ceea ce spun; iv)

PISA Plus 2009 190

dacă am nevoie de extra ajutor, eu pot să-l primesc din partea profesorilor mei; şi v) cea mai mare parte dintre profesorii mei mă aprecieze corect. Valorile mai mari la acest indicator indică relaţiile pozitive între profesor şi elev.

Climatul disciplinar Indicatorii climatului disciplinar (DISCLIMA) provin din rapoartele elevilor despre cît de des sancţiunile disciplinare, notate mai jos, s-au întîmplat la lecţiile de limbă de instruire (ST36): i) elevii nu ascultă mesajul profesorului; ii) la lecţie este zgomot şi dezordine; iii), profesorul aşteaptă mult timp pînă cînd elevii se liniştesc; iv) elevii nu pot învăţa bine; şi v) elevii greu se încadrează în procesul educaţional al lecţiei. Toate elementele sînt reîntoarse pentru scalare. Valori mai ridicate la acest indicator arată un climat disciplinar mai bun.

Stimularea elevilor de către profesori în implicarea la citire

Indicatorul de stimulare a elevilor de către profesori în implicarea la citire (STIMREAD) provine din rapoartele elevilor despre cît de des următoarele puncte s-au întîmplat la lecţiile de limbă de instruire (ST37): i), profesorul cere de la elev să explice sensul unui text; ii), profesor formulează o întrebare care ajută elevii să obţină o înţelegere mai buna a unui text; iii), profesorul oferă elevilor suficient timp să se gîndească la răspunsurile lor; iv), profesorul recomandă pentru citire o carte sau un autor; v) profesorul încurajează elevii să-şi exprime părerea despre un text; vi) profesor ajută elevilor să se refere la povestirile care le-au citit în viaţa lor; şi vi) profesor arată elevilor cum informaţiile noi din texte se încadrează cu informaţi, care ei o ştiu deja. Valorile mai mari la acest indicator, arată o mai mare stimulare a elevilor de către profesori în implicarea la citire.

Utilizarea strategiilor de structurare şi construire Indicatorul de utilizare a strategiilor de structurare şi construire (STRSTRAT) provin din rapoartele elevilor despre cît de des s-au întîmplat următoarele la lecţiile de limbă de instruire (ST38): i) la începutul lecţiei profesorul explică aşteptările sale de la elevi; ii), profesorul evaluează dacă elevii sînt concentraţi cînd lucrează asupra sarcinii de învăţare iii), profesorul discută cu elevii la subiectul dată, după ce ei au terminat lucru asupra sarcinii de învăţare; iv), profesorul informează elevii cum va fi evaluat subiectul propus; v), profesorul întreabă dacă fiecare elev a înţeles modul de realizare a sarcinii de învăţare vi), profesor marchează lucrarea elevului; VII), profesor oferă elevilor şansă de a pune întrebări despre subiectul propus învăţării; viii) profesor pune întrebări pentru motivarea elevilor să participe activ la lecţie; şi IX)imediat îndată după evaluare, profesorul spune rezultatele.

Utilizarea a bibliotecii Indicatorul de utilizarea a biblioteci (LIBUSE) provine din rapoartele elevilor despre frecvenţa a bibliotecii pentru următoarele activităţi (ST39): i) împrumutarea cărţilor pentru citire cu plăcerea; ii) împrumutarea cărţilor pentru lucrări şcolare; iii) lucrări pe teme de acasă, cursul de misiune sau lucrare de cercetare; iv) citirea revistelor sau ziarelor; v) citirea cărţilor pentru distracţie; vi) învaţarea despre lucruri care nu sînt legate cu cursul principal, cum ar fi sportul, pasiuni, oamenii sau muzica; şi vii) utilizarea de Internet. Valorile mai mari la acest indicator, indică o mare utilizare de biblioteci.

Strategii metacognitive: Înţelegere şi memorizare

Indicele de înţelegere şi memorizare (UNDREM) provin din rapoartele elevilor cu privire la utilitatea următoarelor strategii pentru înţelegerea şi memorizarea textului (ST41): a) mă concentrez asupra unor părţi din text, care este uşor de înţeles; b) citesc repede textul de două ori; c) după ce am citit textul, discut conţinutul acestui text cu alte persoane; d) eu subliniez părţile importante ale textului; e) fac rezumatul textului cu cuvintele mele proprii; si f) citesc textul cu voce tare la o altă persoană.

Acest indicator este marcat folosind un sistem de rată-adunare. Printr-o varietate de teste, experţii în citire şi centrele naţionale au preferat strategiile eficiente pentru a ajunge scopuri destinate. Experţii au coordonat ordinea pentru cei şase itemi, care formează acest indicator CDE > ABF. Scalarea s-a realizat în două etape. În primul

PISA Plus 2009 191

rînd, scorul era atribuit pentru fiecare elev, care este reprezentat într-un număr care se variază între 0 şi 1, si poate fi interpretat ca proporţie din numărul total de experienţă a relaţiilor - pereche, care sînt consistente cu reglementarea elevilor. De exemplu, dacă experienţa reglementată este ABFD>CEG, reglementarea creează 4'3=12 de relaţii – pereche (adică A>C, A>E, A>G, B>C, B>E, B>G, F>C, F>E, F>G, D>C, D>E, D>G). Dacă răspunsurile unui elev la acest subiect urmează 8 dintre cele 12 de reguli, elevul v-a obţine un scor de 8/12=0.67. În al doilea rînd, aceste cifre au fost standardizate pentru indicator, de a avea o medie 0 şi o deviaţie standard de 1 printre ţări OECD. Cele mai mari valori la indicator arată o percepţie mai mare de utilitate a acestei strategii de către elevi.

Strategii metacognitive: sumarizarea.

Indicatorul de sumarizare (METASUM) provine din rapoartele elevilor cu privire la utilitatea următoarelor strategii pentru scriere a unui rezumat pe două pagini a textului destul de voluminos şi dificil despre fluctuaţia nivelului de apă într-un lac din Africa (ST42): a) am scris un rezumat. Apoi am verificat fiecare paragraf care este cuprins în rezumat, pentru că conţinutul fiecărui paragraf ar trebui să fie descris; b) am încercat să copiez cu precizie cât mai multe propoziţii; c) înainte de scrierea rezumatului, am citit textul de mai multe ori ; d) eu cu atenţie verific faptele cele mai importante a textului, care sînt reprezentate în rezumat; şi e) am citit textul, am subliniat cele mai importante propoziţii, apoi am să le scriu în rezumat cu propriile mele cuvinte.

Aceşti indicatori sînt marcaţi folosind un sistem de rata-adunare. Experţii au coordonat ordinea pentru cei şase itemi, care formează acest indicator DE>AC>B. Valorile mai mari la acest indicator, indică mai mare percepţie de utilitatea acestei strategii de elevi.

Indicator simplu de nivel şcolar

Numărul de elevi în şcoală şi în clasă

Indicatorul privind numărul de elevi în şcoală (SCHSIZE) a fost obţinut prin contribuţia despre numărul de fete şi băieţi din şcoală (SC06).

Proporţia dintre numărul de elevi - numărul de profesor Proporţia dintre numărul de elevi - numărul de profesor (STRATIO) a fost obţinută prin împărţirea numărului total de elevi la numărul total de profesori. Numărul de profesori care activează prin cumul (SC09Q12) este ponderat de 0,5 şi numărul de profesori de bază (SC09Q11) este ponderat cu 1,0 în calculul acestui indicator.

Proporţia privind numărul fete înscrise la şcoală Indicatorul proporţiei privind numărul de fete în şcoală (PCGIRLS) provine de la datele de admitere (SC06).

Tipul şcolii Şcolile sînt clasificate ca publice sau private, conform cu putere supremă a entităţii private sau agenţiei publice de a face decizii în privinţa afacerilor sale (SC02). Aceasta informaţie este combinata cu SSC03, care furnizează informaţie cu privire la procent din totalul fondurilor, care vine din surse de guvern pentru a crea un indicatorul tipului de şcoală (SCHTYPE). Acest indicator are trei categorii: (1) şcoli publice controlate şi administrate de o agenţie sau o autoritate publică de educaţie , (2) şcoli private guvern - dependente, controlate de organizaţie non –guvernamentală sau de un consiliul directorial care nu au fost ales de o agenţie guvernamentală şi care primesc mai mult de 50% din finanţare lor principală din agenţiile guvernamentale, (3) şcoli guvern-private şi independent, controlate de organizaţie non-guvernamentală sau de un consiliul directorial care nu au fost ales de o agenţie guvernamentală şi care primesc mai mult de 50% din finanţare lor principală din agenţiile guvernamentale.

PISA Plus 2009 192

Disponibilitatea de calculatoare Indicatorul numărului de calculatoare disponibile (IRATCOMP) provin de la împărţirea numărului de calculatoare disponibile în scopuri educaţionale, disponibile pentru elevii de 15 ani din clase modale (SC10Q02) pe numărul de elevi de 15 ani din clase modale (SC10Q01).

Indicatorul numărului de calculatoare conectate la Internet (COMPWEB) provin de la împărţirea numărului de calculatoare disponibile în scopuri educaţionale care sînt conectate la Internet, disponibile pentru elevii de 15 ani din clase modale (SC10Q03) pe numărul de calculatoare disponibile în scopuri educaţionale pentru elevii din clase modale de 15 ani (SC10Q02).

Numărul de cadre didactice şcolare Proporţia numărului de profesori certificate (PROPCERT) a fost calculată prin împărţirea numărului de profesorilor certificate (SC09Q21 plus 0,5*SC09Q22) pe numărul total de profesori (SC09Q11 plus 0,5*SC09Q12). Proporţie de profesori care au o calificare ISCED 5A (PROPQUAL) a fost calculată prin împărţirea numărului de acest fel de profesori (SC09Q31 plus 0,5*SC09Q32) pe numărul total de profesori (SC09Q11 plus 0,5*SC09Q12).

Selectivitatea academică Indicatorul de selectivitate academică (SELSCH) provine din răspunsurile managerilor şcolari despre cât de des a fost trasă atenţie la factori următori cînd elevii au fost internaţi la şcoală, bazate pe o scala de răspunsuri la categoriile "niciodată", "câteodată" şi "întotdeauna" (SC19Q02 şi SC19Q03): evidenţa elevilor (inclusiv teste deplasate); şi recomandarea din şcoala reprezentativă. Acest indicator are următoarele trei categorii: (1) şcoli unde aceste doi factori «niciodată» nu sînt luate în considerare pentru admiterea elevilor, (2) şcoli unde cel puţin unul dintre aceşti doi factori «câteodată» este luat în considerare, dar nicicînd factorul " întotdeauna ", şi (3) şcoli unde cel puţin unul dintre aceşti doi factori este" întotdeauna " luat în considerare pentru admiterea elevilor.

Ansamblu de capacităţi Indicele a ansamblului de capacităţi între clase (ABGROUP) provin de la cei doi itemi de rapoarte a conducătorilor şcolare despre organizarea instrucţiunilor diferite pentru elevi cu capacităţi diferite " la toate subiectele "," la unele discipline ", sau " nici la o disciplină "( SC12Q01 pentru gruparea în clase diferite şi SC12Q02 pentru gruparea în limita claselor). Acest indicator are următoarele trei categorii: (1) şcoli care nu repartizează elevii în grupe de capacitatea la orice subiect, fie între sau în clase; (2) şcoli care repartizează elevii în grupe de capacităţi la unii, dar nu toate, subiecte, fie între sau în clase; şi (3) şcoli care repartizează elevii în grupe de capacităţi la toate subiectele fie între sau în clase.

Indicele scalare la nivelul şcolar

Responsabilitatea şcolară pentru alocarea resurselor

Directorii şcolii s-a cerut să raporteze dacă "conducători", "profesori", " consiliul de conducere şcolară ", " autorităţi educaţionale regionale sau locale " sau "autoritatea naţională de educaţie " au o mare responsabilitate pentru următoarele subiecte (SC24): i) selectarea profesorilor pentru închirierea la lucru; ii) demiterea profesorilor; iii) stabilirea salariilor începătoare la profesori"; iv) determinarea creşterii a salariilor la profesori; v) formularea bugetului şcolar; şi vi) adoptarea unei decizii privind repartizări bugetare în cadrul şcolii.

Indicele a responsabilităţii şcolare pentru alocarea resurselor (RESPRES) provin din aceste şase puncte. Rata dintre numărul de răspundere, ca " conducători " şi/sau "profesorii" are pentru aceste şase itemi numărul de răspundere, ca " autorităţi educaţionale regionale sau locale " şi/sau "autoritatea naţională de educaţie " au pentru ceste şase itemi rata calculată. Valori pozitive la indicator dat arată relativ mai înaltă responsabilitatea şcolară, decât autorităţile educaţionale locale, regionale sau naţionale. Acest indicator are medie a OECD de 0 şi o deviaţie standard de 1 punct.

PISA Plus 2009 193

Responsabilitatea şcolară pentru curriculum şi evaluare Directorii şcolii s-a cerut să raporteze dacă "conducători", "profesori", " consiliul de conducere şcolară ", " autorităţi educaţionale regionale sau locale " sau "autoritatea naţională de educaţie " au o mare responsabilitate pentru următoarele subiecte (SC24): i) instituirea politicii de evaluare a elevilor; ii) alegerea manualelor care sînt folosite; iii) determinarea conţinutului a cursului; şi iv) decidere, ce cursuri vor fi oferite.

Indicele a responsabilităţii şcolare pentru curriculum şi evaluare (RESPRES) provin din aceste şase puncte. Rata dintre numărul de răspundere, ca " conducători " şi/sau "profesorii" are pentru aceste şase itemi numărul de răspundere, ca " autorităţi educaţionale regionale sau locale " şi/sau "autoritatea naţională de educaţie " au pentru ceste şase itemi rata calculată. Valori pozitive la indicator dat arată relativ mai înaltă responsabilitatea şcolară, decât autorităţile educaţionale locale, regionale sau naţionale. Acest indicator are medie a OECD de 0 şi o deviaţie standard de 1 punct.

Participarea cadrelor didactice Indicatorul de participarea a cadrelor didactice (TCHPARTI) este scalată bazîndu-se pe toate 12 puncte în SC24, folosind răspunsuri managerilor şcolari că «profesorii» au o răspundere considerabilă. Valorile mai mari la indicatorul dat arată participarea mai mare a cadrelor didactice. Managerii şcolii Indicatorul managerilor şcolii (LDRSHP) provin din răspunsurile managerilor şcolari privind asigurarea managementului educaţional în instituţia de învăţămînt (SC26): i) să asigure că dezvoltarea profesională a cadrelor didactice este în conformitate cu obiectivele educaţionale şcolare; ii) să se asigure că activitatea cadrelor didactice este în concordanţă cu obiectivele pedagogice ale instituţiei de învăţămînt; iii) să respecte instruirea la clasă conform Curricula; iv) să propună sugestii privind îmbunătăţirea procesului educaţional; v) să utilizeze rezultatele şcolare ale elevilor pentru dezvoltarea obiectivelor educaţionale şcolare; vi) să monitorizeze activitatea elevilor; VII) să ia iniţiativă la discutarea problemelor, cînd un profesor are probleme în clasa lui/ ei; viii) să informeze profesorii despre posibilităţile de actualizare cunoştinţelor şi aptitudinilor; ix)să verifice dacă activitatea în clasă este în concordanţă cu scopuri noastre educaţionale; x) să ia în considerare rezultatele examenate în privina deciziilor de dezvoltare a curriculumui; xi) să se asigure că există claritate privind responsabilitatea pentru coordonarea curriculumui; xii)să rezolve problema împreună, cind profesor pune la discutare o problemă a clasei; xiii) să trage atenţie la comportamentul în clase; şi XIV) să preia lecţii de profesori care sînt pe neasteptate absente. Valorile mai mari la acest indicator arată mai mare împlicare a directorilor de scoli în afacerile şcolare. Lipsa cadrelor didactice

Indicatorul de lipsă a cadrelor didactice (TCSHORT) provin de la patru itemi măsurate de managerii şcolari a factorilor potenţiali, care obstrucţionează instruirea lor la şcoala (SC11). Aceşti factori sînt lipsa de: i) profesori calificaţi la ştiinţe; ii) profesori calificaţi de matematică; iii) profesori calificaţi de limba de instruire, < test lingvistic >; şi iv) profesori calificaţi la alte discipline şcolare. Valorile mai mari la acest indicator sînt evidenţiate în rapoartele managerilor şcolari privind lipsa cadrelor didactice.

Resurse educaţionale şcolare

Indicator de resurse educaţionale şcolare (SCMATEDU) provin din răspunsurile la şapte întrebări de către managerii şcolari a factorilor potenţiali, care obstrucţionează instruirea lor în şcoală (SC11). Aceşti factori sînt: i) lipsa sau calitate insuficientă echipamentului de laborator la disciplinele Ştiinţe; ii) lipsa sau materiale insuficiente de instruire; iii) lipsa sau numărul insuficient de calculatoare necesare instruirii; iv) lipsa conectării la Internet sau număr insuficient de conectări; v) lipsa sau pachet de programe insuficient pentru instruire; vi) lipsa sau numărul insuficient de materiale didactice în bibliotecă; şi VII) lipsa resurselor audio-vizuale de înregistrări insuficiente. Toţi itemii au fost reîntorşi pentru scalare, valori înalte la acest indicator arată mai bună calitate de resurse educaţionale.

PISA Plus 2009 194

Activitatea extra-curriculară oferită de şcoală

Indicator de activitatea extra-curriculară (EXCURACT) provine din rapoartele managerilor şcolari despre oferirea următoarelor activităţi în gradul modal naţional la elevi de 15 ani în anul şcolar de evaluare PISA (SC13): i) grupa, orchestra şi cor; ii) şcoala de joacă sau şcoala muzicală; iii) anuar şcolar, ziar sau revistă; IV ) voluntariat sau activităţi de servicii; v) club de carte; vi) club de dezbateri sau activitatea de dezbatere; VII) club şcolar sau competiţii scolare între cunoştinţe la limba străină, matematică sau ştiinţă; VIII) < club academic >; IX) club de artă sau activitate de artă; X) echipe sportive sau activităţile sportive; XI) cursuri şi/sau seminare; XII) colaborare cu Bibliotecile locale; xiii) colaborare cu ziarele locale; şi XIV) < item specific pentru fiecare ţară >. Valori mai ridicate la indicatorul dat arată un număr excesiv de activităţi extra-curriculare în instituţie.

Comportamentul profesorului

Indicatorul de factori profesor-legate care afectează climatul şcolar (TEACBEHA) provine din rapoarte directorilor de şcoli despre măsuri în care procesul de învăţare a elevilor este împiedicat de următorii factori (SC17): i) " aşteptările reduse a profesori de la elevi; ii) relaţiile insuficiente între elevi şi profesori; iii) profesorii nu corespund cerinţelor individuale ale elevilor; iv) absenţa profesorului; v) personalul, care se schimbă rezistent; vi) profesorii fiind prea duri cu elevi; şi VII) elevii nu sînt încurajaţi să-şi folosească potenţialul lor în deplin. Toate întrebările au fost reîntoarse pentru scalare, valori mai ridicate a acestui indicator arată un comportament adecvat al profesorului.

Comportamentul elevului

Indicatorul de factori elev-legate care afectează climatul şcolar (STUBEHA) provin din rapoartele directorilor de şcoli despre comportarea factorului uman în cadrul procesului educaţional (SC17): i) absenţa elevului; ii) năruirea lecţiei de elevi; iii) elevii, care nu frecventează lecţiile; iv) elevii, care nu respectă profesorii; v) elevii, care consumă alcool sau droguri; şi vi) elevii, care ameninţă sau brutalizează pe alţi elevi. Toate întrebările au fost reîntoarse pentru scalare, valori mai ridicate a acestui indicator arată un comportament pozitiv al elevilor.

PISA Plus 2009 195

PISA 2009 + a fost o colaborare între Consorţiul Internaţional şi Centrele Naţionale. Aici aducem mulţumiri personalului-cheie în această colaborare. Desigur, mult mai multe peroane au fost implicate, în special, la nivel naţional. În particular, sîntem recunoscători eforturilor personalului şcolar, administratorilor de teste şi codificatorilor.

Consorţiul Internaţional

ACER Ray Adams (International project director, PISA 2009) Jarrod Bates (Reporting) Susan Bates (Project administration) Alla Berezner (Database construction) Esther Brakey (Administrative support) Wei Buttress (Project administration) Renee Chow (Data processing and analysis) John Cresswell (Reporting) Alex Daraganov (Data processing and analysis) Ratna Dhamija (National support) Alan Egbert (National support) Jorge Fallas (Data processing) Kate Fitzgerald (Data processing, sampling) Béatrice Halleux (Translation referee) Elizabeth Hersbach (Quality assurance) Jennifer Hong (Data processing, sampling) Nora Kovarcikova (Survey operations, quality monitoring) Greg Macaskill (Data management and processing, sampling, analysis and reporting) Ron Martin (Science coding) Juliette Mendelovits (Reading coding) Thoa Nguyen (Data processing and analysis) Penny Pearson (Administrative support) Dara Ramalingam (Coding, quality monitoring) Alla Routitsky (Data management, quality monitoring) Stephanie Templeton (Project administration, reporting) Ross Turner (Mathematics coding) Charlotte Waters (Project administration, data processing and analysis) Maurice Walker (ACER project director, PISA 2009+) Louise Wenn (Data processing, database construction) Yan Wiwecka (IT services)

Mulţumiri

Anexa

D

PISA Plus 2009 196

Westat Amita Gopinath (Weighting) Sheila Krawchuk (Sampling and weighting) Keith Rust (Director for sampling and weighting) Marianne Winglee (Sampling and weighting)

Controlul Calităţii Lingvistice cApStAn Raphaël Choppinet (Verifier training) Steve Dept (Operations) Andrea Ferrari (Translation and verification methodology) Shinoh Lee (Verification management and back office) Laura Wäyrynen (Quality control of verification outcomes)

Staful Centrelor Naţionale

Costa Rica

Lilliam Mora (NPM) Rudy Masis Pablo Mena Alberto Zamora

Georgia Sopho Baxutashvili Teona Miminoshvili Maia Miminoshvili Natia Mzhavanadze (NPM) Himachal Pradesh-India and Tamil Nadu-India Gopal Krishnan Avtar Singh (NPM)

Malaysia Azman Muhammad Dewani Goloi

Malta Raymond Camilleri (NPM)

Mauritius Maya Devi Soonarane (NPM, Field Trial) Chandrakant Toolsee (NPM, Main Survey)

Miranda-Venezuela Mariano Herrera (NPM) Annabella Pérez-Carreno Moldova Sveatoslav Baliţchi Valentina Ceapa (NPM) Mihai Leşanu Verginia Lupaşcu

United Arab Emirates Shaikha Ali Al Zaabi (NPM)

Yeow Hoo Meng Seng Thah Soon Muhammad Zaini Mohd Zain (NPM)

1 raport pisa 2009+ ft

Documents