click aici pentru a descărca concept strategic bucurești - vol ii

Concept Strategic Bucureşti 2035 Bucureşti – teritorial

Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare urbană integrată a municipiului Bucureşti şi a teritoriului său de susţinere şi influenţă


Conceptul strategic Bucureşti 2035

VOLUMUL II

DOCUMENT INFORMARE PUBLICĂ


CONCEPT STRATEGIC BUCUREŞTI 2035 BENEFICIAR: Primăria Municipiului Bucureşti PROIECTANT GENERAL: CONSORŢIU DE PROIECTANŢI Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti S.C.IHS Romania S.R.L. S.C.EMI INVEST S.R.L.

COLECTIVUL DE ELABORARE: Şef proiect: prof.dr.arh.Constantin Enache – ccpec-uauim Coordonator proiect: lect.arh.Liviu Ianăşi – ccpec-uauim Asist.urb. Mihai Alexandru – ccpec – uauim Asist.urb.Andreea Popa – ccpec - uauim Dr.arh. Nicolae Ţarălungă – IHS România Dr.arh. Sorina Racoviceanu - IHS România Dr.arh. Mircea Enache – EMI Invest

CONSULTANŢI SENIORI Prof.dr.arh.Alexandru Sandu

Prof.dr.arh.Doina Cristea

CONSULTANT: Lect.dr.arh.Gabriel Pascariu – ccpec – uauim

210


Concept Strategic Bucureşti 2035

Elaboratori ai rapoartelor de expertiză:

Contextul Teritorial Dr.arh.Mircea Enache (coord.), urb.Alina Mureşan-Iuga, urb.Ioana Ivanov, urb.Reinhold Stadler, soc.Marius Pleşcan – EMI Invest, Raport de expertiză : “ Dimensiunea teritorială a dezvoltării Bucureştiului – modelare matematică ” Lect.dr.arh. Angelica Stan – ccpec uauim Raport de expertiză : „Macropeisajul şi peisajul Urban al periferiilor”

Orasul Productiv Cerc.şt.princ.dr.Manuela Stănculescu (coord.), cerc.şt.Răzvan Voinescu – Centrul Român pentru Remodelare Economică Raport de expertiză : “Oraşul productiv – aspecte economice şi demografice” Conf.dr.arh.Monica Rădulescu – ccpec uauim Raport de expertiză : “Elemente privind competitivitatea”

Orasul Funcţional Prof.dr.arh.Nicolae Lascu – ccpec uauim Raport de expertiză: “Evoluţia urbanistică 1830-2000” Conf.dr.arh.Cătălin Sârbu – ccpec uauim Raport de expertiză: “Locuirea în Bucureşti” Ing.Eugen Ionescu – urban trafic Lect.dr.arh. Mihaela Negulescu – ccpec uauim Raport de expertiză: “”Infrastructura de transport şi mobilitatea” Ing.Ştefan Fierăscu Raport de expertiză : „Infrastructura tehnico-edilitară” Conf.dr.arh. Cerasella Crăciun – ccpec uauim Raport de expertiză: „spaţiul public, calitatea vieţii urbane şi peisajul ca resursă fragilă mezzo-peisajul şi peisajul natural, antropic şi cultural în municipiul bucureşti”

Oraşul Durabil Prof.dr.ing.Ioan Bica – Studii BGM srl Raport de expertiză: “Calitatea mediului” Dr.Ing. Radu Gogu: Studii BGM srl Raport de expertiză: “Gestionarea resurselor de apă”

Managementul Oraşului Dr.arh.Nicolae Ţarălungă, Dr.arh.Sorina Racoviceanu, Iuliana Leca, Mircea Ţulea – IHS România Raport de expertiză: „Guvernare locală şi finanţe publice”

Tehnoredactare, editare şi concept grafic Asist.urb. Mihai Alexandru

Colaboratori: Urb.Reinhold Stadler – Emi Invest

Urb.Ioana Ivanov – Emi Invest

Urb.Alina Mureşan-Iuga – Emi Invest

Arh.Cătălina Ioniţă – ccpec uauim

Urb.Paul Mureşan-Iuga – ccpec uauim

.................................................................................................................

Colaboratori documentare:

masterand Pintescu Adriana

masterand urbanist Dulvăr Vlad şi Tănase Bogdan

masterand urbanist Reinhold Stadler

masterand urbanist Preda Gabriela

masterand urbanist Panait Anca

masterand urbanist Guiu Bogdan

masterand urbanist Sava Dorin

masterand urbanist Tucan Laura

masterand urbanist Stanescu Iuliana Mariana

masterand urbanist Baicu Andreea

masterand urbanist Zanguropoulos Gabriela

211


Concept Strategic Bucureşti 2035

VOLUMUL II

5.4. – Oraşul durabil – P.213

Sinteza raportului de expertiză “Calitatea mediului” – p.214

Sinteza raportului de expertiză “Gestionarea resurselor de apă” – p.220

Analiză SWOT a raportului de expertiză: “spaţiul public, calitatea vieţii urbane şi peisajul” – p.248

Analiză SWOT a raportului de expertiză: “Calitatea mediului” – p.257

Analiză SWOT a raportului de expertiză: “Gestionarea resurselor de apă” – p.261

5.5. – Managementul oraşului –p. 265

Sinteza raportului de expertiză Guvernare locală şi finanţe publice” – p.267

Analiză SWOT a raportului de expertiză: “Guvernare locală şi finanţe publice” – p.277

5.6. – Sinteza analizei SWOT - p.282

5.7. - Diagnosticul – p.292

PARTEA 6 – Viziunea – p.305

6.1. – Consideraţii preliminare – p.306

6.2. – Viziunea – p.313

PARTEA 7 – Directii strategice de acţiune – p.316

7.1. – Consideraţii preliminare – p.317

7.2 - Directii strategice de acţiune pentru Bucureşti – p.323

7.2. – Dimensiunea teritorială – direcţii strategice – p.327

PARTEA 8 – Concluzii şi recomandări – p.331

8.1. – Concluzii ale primei etape a studiului - p.332

8.2. – Recomandări generale si pentru etapa a IIa a studiului – p.337

PARTEA 9 – Rapoartele de expertiză - prezentată în volum separat Contextul Teritorial

9.1.Raport de expertiză : “ Dimensiunea teritorială a dezvoltării Bucureştiului – modelare matematică ”

9.2.Raport de expertiză : „macropeisajul şi peisajul Urban al periferiilor”

Orasul Productiv 9.3.Raport de expertiză : “Oraşul productiv – aspecte economice şi demogragice” 9.4.Raport de expertiză : “Elemente privind competitivitatea”

Orasul Funcţional 9.5.Raport de expertiză: “Evoluţia urbanistică 1830-2000” 9.6.Raport de expertiză: “Locuirea în Bucureşti” 9.7.Raport de expertiză: “”Infrastructura de transport şi mobilitatea” 9.8.Raport de expertiză : „Raport “Infrastructura tehnico-edilitară” 9.9.Raport de expertiză: „spaţiul public, calitatea vieţii urbane şi peisajul ca resursă fragilă mezzo-peisajul şi peisajul natural, antropic şi cultural în municipiul bucureşti”

Orasul Durabil 9.10.Raport de expertiză: “Calitatea mediului” 9.11.Raport de expertiză: “Gestionarea resurselor de apă”

Managementul Orasului 9.12.Raport de expertiză: „Guvernare locală şi finanţe publice”

PARTEA 10 – Dezvoltarea strategică a 11 mari oraşe – caiet documentar

PARTEA 11 – Dezvoltare urbană pe site-ul PMB - documentar

PARTEA 12 – Anexe – p.344 – prezentată parţial în secţiunea de anexe

12.1. Chestionare si sintezele chestionarelor – p.345

12.2. Scenariu simulat pentru Sudul Bucureştiului – p. 365

212



5.4 Oraşul durabil

213


Concept Strategic Bucureşti 2035 Evaluarea calităţii mediului

Sinteza raportului de expertiză:

Evaluarea calităţii

mediului

214



Prezentul comentariu reprezintă o sinteză a raportului de expertiză privitor

la Evaluarea Calităţii Mediului pentru Bucureşti şi teritoriul său de susţinere şi

influenţă – regiunea 8 de dezvoltare, raport care a avut in vedere radiografierea

situaţiei actuale a mediului folosindu-se şi de contextul european pentru

preluarea unor determinări şi pentru completarea studiului.

Raportul şi-a propus tratarea următoarelor niveluri :

- o incursiune teoretică cu caracter general care a urmărit fixarea

principalelor problematici din domeniul protecţiei mediului, atingând subiecte ca

auditul mediului în oraşe europene, măsurarea indicatorilor de calitate a vieţii în

oraşe, încercând să determine poziţia pe care o ocupă Bucureştiul în acest

context.

- Radiografierea stării mediului în zona de analiză, pe principalele sale

componente

- Definirea evoluţiei calităţii factorilor de mediu în ultimii 5-6 ani,

sublinierea evoluţiei şi a tendinţelor acestora in perioada de referinţă

- Definirea cauzelor, a activităţilor responsabile pentru starea actuală a

factorilor de mediu, respectiv pentru producerea emisiilor poluante pe diverse

componente ale mediului

- Evidenţierea diferenţelor semnificative între starea mediului în

Bucureşti şi alte aglomerări urbane

- Enunţarea principalelor direcţii de acţiune strategică, respectiv de

intervenţie pe termen mediu şi lung pentru îmbunătăţirea stării mediului la

nivelul zonei evaluate.

Principalele probleme evidenţiate în raportul de expertiză

au fost :

- conturarea ideii de sustenabilitate şi modul în care este abordată la

nivel european: determinanţi şi determinări şi compararea cu situaţia

Bucureştiului:

215



- absenţa unui sistem sistem unitar privind managementul informaţiilor

din domeniul mediului

- aplicarea incompletă a măsurilor rezultare din rapoarte privitoare la

mediu şi lipsa unui control strict al modului de aplicare

- privirea de tip puzzle a problemelor, fără abordarea de ansamblul care

să rezolve probleme ample, pe termen lung şi cu efect important asupra calităţii

mediului

- practica dezvoltărilor haotice care are impact major asupra mediului,

rezultat din cumularea a multe probleme punctuale cu efect antropic mare

- urbanizarea făcută fără un studiu prealabil al impactului asupra

mediului , nu numai prin prisma consumului de teren şi de resurse peisagere,

dar şi din motivul impermeabilizării solului şi efectelor acestui proces, al

generării de trafic, riscuri tehnologice, poluare....etc

- reducerea sau distrugerea iremediabilă a suprafeţelor naturale prin

acţiune directă sau indirect .

Pentru asigurarea unei bune implementări ale unei politici

de mediu este nevoie de următoarele criterii manageriale :

subsidiaritatea, flexibilitatea, strategii pe termen lung,

coordonare, nediscriminare, şi drepturi egale şi disponibilitate şi

înţelegere

Sintetizând teoria în domeniul mediului, raportul prezintă

criteriile după care ar trebui să se facă dezvoltarea urbană şi

avantajele acestora: mixitatea funcţională, mobilitatea durabilă,

evaluarea riscului la criminalitate si adecvarea amenajărilor la

diminuarea lor, amplasamente clare pentru activităţile poluante

în oraş, grija la schimbarea modului de utilizare a terenului

pentru a păstra echilibrul între natural şi antropic.

CALITATEA AERULUI

La nivel european în perioada 1997 – 2008, un procent de 13 – 62% din

populatie a fost expus la concentratii in particule solide (PM10, mai mici de 10

microni in diametru), Ozon (O3), si bioxid de azot (N02), la valori ce depasesc

limitele admise pentru calitatea aerului.

În cazul Bucureştiului sursele care afectează calitatea aerului au

diferite clasificari din care în sursele fixe cel mai important generator sunt

zonele sau punctele industriale (în special CO2), în timp ce pentru sursele

mobile traficul are cele mai semnificative emisii poluante (NH3, Nox, COV).

In privinţa surselor de suprafaţă încălzirea rezidenţială este principalul

poluant. Raportul evidenţiază de asemenea şantierele de construcţii ca sursă

diversificată de poluanţi în funcţie de specificul exploatării sau funcţiunii.

APA

La nivel european, nivelul consumului de apă prezintă disparităţi foarte

mari 150 – 400l/locuitor/zi (International Water Association - 2008), aceasta

fiind un determinant al întinderii oraşului în teritoriu.Impermeabilizarea solului in

perimetrul oraselor duce la reducerea infiltratiilor si la cresterea riscului la

inundatii.

În cazul Bucureştiului, calitatea actuală a apelor freatice subterane s-a

dovedit cu mult sub normele admise din punct de vedere bacteriologic cu

precădere pentru unităţi industriale sau agenţi economici, în cazul puţurilor sau

fântânilor pentru locuinţe, sau apă recoltată din izvoarele parcurilor Plumbuita,

Cişmigiu sau Bordei

În privinţa calităţii apelor de suprafa ţă, recoltările din principalele cursuri

de apă au evidenţiat, în funcţie de clasificarea naţională în 5 clase de calitate,

unele abateri de la calitatea admisă, cu precădere în cazul apelor din lacuri

cauzate in special de întreţinerea necorespunzătoare

216



Alimentarea cu apă a fost evaluată drept corespunzătoare în 99% din

cazuri, modernizările prefigurate în comunele prost dotate promiţând încă o

îmbunătăţire viitoare.

Apa de îmbă iere prezintă disfuncţii majore în cazul celor 8 ştranduri

bucureştene analizate (Complexul de Agrement Griviţa II , Complexul Băneasa

SC PALACE SRL , Complexul de Agrement APA NOVA , Complexul Floreasca

fost ( UGSR) , Complexul Sportiv RADET , Complexul Sportiv , Baza Sportivă

"Cutezătorii, Complexul Sportiv Studenţesc "Tei" (Strandul Lacul Tei)).

Problemele cele mei grave sunt inexistenţă staţie de epurare de la Glina,

poluarea cu nitraţi din activităţi agricole în 1 Decembrie, Chitila, Ciorigârla,

Dărăşti, Dobroieşti, Jilava şi Măgurele, şi evacuarea apelor uzate în apele de

suprafaţă în Bragadiru, Cornetu, 1 Decembrie, Otopeni şi Snagov.

SOLUL

În arealul ocupat de Municipiul Bucureşti solurile au fost puternic

modificate antropic, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe

restrânse din unele parcuri şi din zonele periferice puţin influenţate de

activităţile umane (zona forestieră nordică şi zona agricolă nord-vestică). Prima

fază a modificărilor antropice puternice a fost datorată construcţiilor de toate

felurile în care, prin operaţiuni de decopertare, modelare etc., s-au creat practic

alte tipuri de sol. A doua fază a început odată cu industrializarea masivă şi cu

intensificarea traficului rutier. Practic, toate emisiile de la aceste surse

influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice cu caracter

toxic.

Solurile de pe raza municipiului Bucureşti, puternic modificate antropic, au

un conţinut foarte mare de Pb provenit, în cea mai mare parte, de la emisiile

autovehiculelor din traficul rutier.

BIODIVERSITATEA

Pădurile Andronache, Băneasa, Brăneşti, Snagov şi Comana şi zonele din

jurul salbei de lacuri de pe valea Colentinei - Mogosoaia, Herastrau, Floreasca,

Tei, Plumbuita sau de pe cursul raului Dambovita: Cismigiu, Carol (Libertatii),

Tineretului, Crangasi, Morii, reprezinta principalele areale de habitate naturale.

� suprafata de 100 ha din padurile din zona Snagovului este declarata

rezervatie naturala (dar se afla pe teritoriul judetului Ilfov).

� pe teritoriul municipiului Bucuresti si al judetului Ilfov sunt inventariati

si se afla sub supraveghere 170 de arbori ocrotiti, declarati monumente ale

naturii;

� in Bucuresti sunt inventariati un numar de 97 de arbori ocrotiti;

� 10 ha din luciul de apa al lacului Snagov au fost declarate zona cu

regim special de protectie.

SPAŢII VERZI:

În municipiul Bucureşti suprafaţa de spaţiu verde este de 17.082.024 m2,

în timp ce suprafaţă parcurilor şi grădinilor aflate în administrarea PMB era de

2.490.630 m2.

În Regiunea Bucureşti-Ilfov, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990

şi 2005 se constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu

circa 50 % între 1990 şi 2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa

spaţiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut

din 1989 până în 2002 de la 16,79 m2 la 9,38 m2 (9 m2/locuitor minima stabilită

de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este îngrijorătoare dacă se

ţine cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini publice,

ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m2 parc

pe locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor).

217



Tot arealul cuprins în raza judeţului Ilfov se situează sub media pe ţară de

27% privind ponderea pădurilor. Cele mai expuse fenomenelor de aridizare şi

secetei sunt zonele din partea de S şi E a judeţului si partea de sud a

Bucureştiului.

COLECTAREA DEŞEURILOR

Conform prognozelor de generare din PRGD şi PJGD se preconizează o

creştere a cantităţilor de deşeuri municipale datorită creşterii consumului de

bunuri la populaţie, creşterea fiind estimată la 0,8% locuitor/an.

Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări s-a prognozat, de

asemenea, o creştere medie de 0,8% pe an în ceea ce priveşte generarea.

Directii strategice de actiune –

termen lung

⊕ implementarea unui sistem unitar privind managementul

informatiilor din domeniul mediului;

⊕ armonizarea normelor si practicilor cu prevederile

europene (metode de analiza, echipamente, proceduri de

acreditare, managementul informatiei).

⊕ elaborarea unei strategii privind protectia mediului in

municipiul Bucuresti pe baza unui sistem informational operativ

si de monitoring integrat al mediului;

⊕ reducerea volumului de energie termica necesar, prin

diminuarea pierderilor de energie termica;

⊕ introducerea ca si combustibil pentru vehicole, pe langa

benzina fara plumb, a combustibilului gazos lichefiat (gpl) si

elaborarea actelor normative necesare;

⊕ elaborarea unui program care sa vizeze toate

problemele legate de poluarea cu pulberi a apelor de suprafata

si sa stabileasca responsabilitatile diferitelor autoritati locale;

⊕ aplicarea in parteneriat cu sectorul privat a programelor

care incurajeaza diversificarea economiilor locale, in zonele

urbane dependente de o singura ramura economica, ori in zonele

industriale aflate in declin;

⊕ dezvoltarea cailor de transport si a serviciilor/utilitatilor

publice, a managementului deseurilor si a resurselor pentru

utilitati publice (apa, gaz, energie), inclusiv prezervarea si

extinderea zonelor naturale si a spatiilor verzi in intra si

extravilan;

⊕ aplicarea Protocolului de la Kyoto de reducere a

emisiilor de CO2 prin inasprirea regulilor de organizare a

traficului rutier in zonele centrale; interzicerea traficului in

zonele istorice;

⊕ imbunatatirea reglementarilor privind calitatea in

constructii si a regulilor de design urban pentru incurajarea

utilizarii unor materiale cat mai putin poluante, a resurselor

energetice regenerabile si organizarii riguroase a

managementului deseurilor in zonele rezidentiale, precum si

pentru conservarea si extinderea spatiilor verzi;

218



⊕ integrarea politicilor de conservare a biodiversitatii in

politicile sectoriale, respectiv a celor de dezvoltare rurala si

urbana.

Procese de interventii – termen

mediu

⊕ controlul modului de manevrare si depozitare a

carburantilor din statiile de distributie a acestora;

⊕ scoaterea din trafic a autovehiculelor cu un grad

avansat de uzura si dotarea celor noi cu filtre catalizatoare de

noxe;

⊕ rezervarea de amplasamente pentru realizarea de zone

plantate care sa contribuie la realizarea indicatorului de spatii

plantate de importanta microclimatica, amplasate pe directia

vantului dominant pentru a impiedica dispersia poluantilor si in

acelasi timp pentru a favoriza curenti locali de aer care sa

faciliteze dispersia poluantilor.

⊕ recomandarea folosirii de catre producatorii agricoli

individuali a ingrasamintelor naturale care, desi incarca biologic

apele de suprafata, nu contin substante toxice persistente;

⊕ stabilirea unui program de actiune de catre autoritatile

locale si producatorii agricoli (ferme de stat si persoane fizice),

prin care sa se impuna masurile de reducere a impactului

negativ asupra ecosistemului acvatic datorat folosirii acestor

ingrasaminte.

Actiuni pe termen scurt

⊕ limitarea extinderii zonelor rezidentiale, concomitent cu

interzicerea autorizarii constructiilor de orice fel in spatiile verzi

(parcuri/gradini) aflate in intravilan;

⊕ aplicarea unui program de constructie a retelei de

canalizare si de realizare a statiilor de epurare in localitatile

rurale si localitatile recent declarate oras, dar care nu dispun de

o infrastructura urbana; acest program va trebui aplicat pentru o

perioada de 15 ani;

⊕ interzicerea circulatiei mijloacelor grele in interiorul

inelului principal de circulatie;

⊕ masuri de fluidizare a circulatiei (constructia unor

pasarele/pasaje pietonale);

⊕ realizarea unor ecranari, prin perdele de protectie, a

surselor de poluare fonica (trafic, industrie) de cartierele

rezidentiale.

219


Concept Strategic Bucureşti 2035 Gestiunea resurselor de apă


Gestiunea resurselor de apă

220



Prezentul capitol reprezinta sinteza raportului de expertiză privind

gestiunea integrată a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane pentru

municipiul Bucuresti si zona sa de influenta (Regiunea 8).

Principalele probleme evidentiate in acest raport sunt :

1. Calitatea scazuta a apelor de suprafata si subterane.

2. Poluarea apelor subterane si de suprafata datorata evacuarii directe a

apelor uzate in amonte de Bucuresti (Câmpulung Muscel, Piteşti) ; poluarii

istorice cu nitraţi provenită din activităţile agricole în localităţile din jurul

Bucureştiului: 1 Decembrie, Chitila, Ciorogârla, Dărăşti, Dobroeşti, Jilava,

Măgurele sau din depozitarea hidrocarburilor de la Străuleşti sau staţiilor de

benzină de la Cotroceni şi Mihai Vodă ;

3. Cerinta crescuta de alimentare cu apa in sistem centralizat, pe de o

parte datorata poluarii acviferului dar si dezvoltarii unor noi lcoalitati urbane in

judetul Ilfov : Otopeni, Voluntari, Chitila, Măgurele, Bragadiru, Popeşti-Leordeni,

Pantelimon

4. Evacuarea apelor uzate in Dambovita fara epurare pealabila datorita

absentei functionarii statiei de epurare Bucuresti.

5. Canalizarea in municipiul Bucuresti si localitatile limitrofe se

realizeaza in sistem unitar- neecologic.

Acest raport atrage atenț ia asupra necesit ății construirii unui sistem

de gestiune modern și eficace de gestiune integrat ă al apelor urbane.

Acesta trebuie s ă fie dublat de un sistem de monitoring eficient bazat pe o

colaborare instituț ional ă între actorii ce participă la gestiunea apelor

urbane sau în activitatea lor au o interferen ță cu acestea.

221



Remarci generale privind situarea Bucurestiului în contextul prezentat

Poluarea cu substanţe organice de la Câmpulung, Piteşti şi Curtea de

Argeş determină fenomenul de eutrofizare în lacurile din amonte de Bucureşti.

Cea mai semnificativă poluare se manifestă pe râul Dâmboviţa după

descărcarea apelor uzate neepurate ale oraşului Bucureşti şi pe râul

Dâmbovnia după descărcarea apelor uzate industriale ale complexului

petrochimic Arpechim de la Piteşti.

Cantitatea totală a apelor uzate orăşeneşti deversate în râurile din zona

studiată este de aprox. 2.500.000 m3/zi. Ecosistemele sunt acut degradate,

structurile biocenotice total distruse datorită factorilor de poluare fizici, chimici şi

biologici.

Situatia in Bucuresti

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul Sistemului de Gospodărire al

Apelor Ilfov - București este cuprins în cadrul bazinelor hidrografice ale

râurilor Argeş şi Ialomiţa şi are în administrare teritoriul cuprins la sud între râul

Argeş - mal stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia

Bilciureşti – Ghimpaţi, până la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord,

suprafaţa sa fiind de 865 kmp.

SUBSISTEMUL RÂURI

Spaţiul hidrografic ce revine Sistemului de Gospodărire al Apelor

(SGA) Ilfov-București, acoperind o suprafaţă de 446 kmp, este străbătut

de râurile: Sabar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Pasărea, componente

ale bazinului hidrografic Argeş, iar în partea de nord spaţiul hidrografic aferent

bazinului hidrografic Ialomita este străbătut de râurile: Sticlărie,

Cociovaliştea, Snagov, Gruiu, Vlăsia, Maia. Lungimea acestor rauri

corespunzatoare SGA Ilfov-Bucuresti totalizează 208 km lungime .

Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă

sunt:

- Sectorul Ogrezeni-Bude şti cu marea captare de la Crivina pentru

alimentarea capitalei şi deriva ţia spre Sabar pentru sistemul de iriga ţii

Jilava-Vidra-Frumu şani;

- Râul Dâmbovi ţa cu captarea pentru Bucure şti (Brezoaiele-Crivina).

Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la St.

Tratare Arcuda, pe râul Colentina pentru industrie şi irigaţii în jud. Ilfov şi

tranzitează debite din râurile Argeş şi Ialomiţa prin derivaţiile Bilciureşti-

Ghimpaţi, Valea Voievozi şi Cocani-Dârza.

SUBSISTEMUL LACURI:

Bazinul hidrografic al râului Argeș

Pe râul Dâmboviţa a fost realizat în cadrul amenajării complexe a acestui

râu, Lacul Morii (cu un volum de 19,4 mil.mc) şi 11 noduri hidrotehnice care

creează 11 biefuri cu volumul total de 1,5 mil.mc. În schema de amenajare a

râului Colentina a fost creată o salbă de lacuri, pe teritoriul SGA Ilfov-Bucureşti

găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca 41,7 mil.mc., din

care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de 15 lacuri,

9 se află în patrimoniul Primăriei Capitalei şi sunt administrate de Administrația

Lacuri Parcuri si Agrement București (ALPAB), iar celelalte 6 lacuri de către

SGA Ilfov-Bucureşti.

222



Bazinul hidrografic al râului Ialomița

Populația municipiului București este alimentată cu apă în sistem

centralizat prin cele trei staţii de tratare: Arcuda pe Dâmboviţa şi Roşu + Crivina

pe Argeş.

În Jud. Ilfov există 8 oraşe în plină dezvoltare: Buftea,

Otopeni, Voluntari, Chitila, Măgurele, Bragadiru, Popeşti-

Leordeni și Pantelimon. Cerinţa de apă pentru alimentarea

acestor localităţi este în continuă creştere o dată cu apariţia a

noi sisteme centralizate de alimentare cu apă pentru cartierele

noi ce au apărut în oraşele din jud. Ilfov.

APA POTABILĂ

Probele de apă recoltate la staţiile Roşu şi Arcuda şi la punctele fixe ale

reţelei oraşului au demonstrat potabilitatea apei distribuite populaţiei de către

SC Apa Nova SA.

Un procent de 81% din totalul locuitorilor Capitalei sunt racordaţi la

sistemul public de alimentare cu apă potabilă, administrat de SC APA NOVA

BUCUREŞTI SA.

De la staţiile de tratare Arcuda şi Roşu s-au prelevat 414 probe de apă

care au corespuns normelor în vigoare.

Oraşele Buftea, Bragadiru, Chitila, M ăgurele, Pantelimon, Pope şti-

Leordeni şi Voluntari din bazinul hidrografic Arges, iar în bazi nul

hidrografic Ialomi ţa - Snagov şi Balote şti au un grad mai ridicat de

satisfacere în alimentarea cu apă prin re ţele de distribuţ ie a apei potabile a

unui num ăr mai mare de locuitori.

MICROCENTRALE

În anul 2009, din instalaţiile proprii de alimentare cu apă (microcentrale –

în general având surse de profunzime şi care aparţin unor unităţi

industriale/societăţi comerciale) s-au recoltat 142 de probe. Din totalul acestora,

un număr de 57 probe (40,14%) au fost necorespunzătoare din punct de vedere

organoleptic/fizico-chimic/microbiologic.

FÂNTÂNI (SURSE INDIVIDUALE)

De la nivelul fântânilor individuale aflate în zonele capitalei neracordate la

reţeaua de apă potabilă a oraşului s-au recoltat 71 probe de apă. Din analizele

efectuate s-a constatat că 64 probe (88,73%) au fost necorespunzătoare, ceea

ce dovedeşte că sursele individuale de apă sunt improprii. Din rezultatele de

laborator obţinute se poate evidenţia un număr mare de probe

necorespunzătoare la indicatorul nitraţi ( 60 probe de apă analizate, 41 au

prezentat valori peste limita de 50 mg/l şi de asemenea peste 50% din probe au

prezentat indicatorii bacteriologici cu valori peste limita admisă.

APA DE ÎMBĂIERE

Pe malul lacurilor din salba râului Colentina sunt amenajate zone de

agrement ce dispun în majoritatea cazurilor de autorizaţii sanitare de

funcţionare emise pentru activităţi de cazare, alimentaţie publică sau activităţi

sportive şi de agrement, niciuna din ele nefiind însă autorizată ca ,,ştrand" cu

funcţiunea de îmbăiere, deoarece probele de apă recoltate din râul Colentina nu

s-au încadrat în parametrii prevăzuţi de HGR 459/2002.

SUBSISTEMUL APE UZATE

Pe teritoriul Regiunii Bucureşti Ilfov - sunt monitorizate 44 surse de

poluare, cu evacuare directă în apele de suprafaţă 31 în bazinul hidrografic

Argeş, şi 13 în bazinul hidrografic. Ialomiţa.

223



În colectorul casetat al râului Dâmboviţa evacuează apele uzate 12 agenţi

economici, reglementaţi din punctul de vedere al gospodăririi apelor,

monitorizaţi şi cu care SGA Ilfov-Bucureşti are încheiate contracte de

exploatare - utilizare a resursei de apă.

In anul 2009 (an de referința) la nivelul Municipiului Bucureşti, din cele 12

surse poluare cu evacuare în colectorul casetat situația utilizatorilor se

prezenta astfel: 1 utilizator fără autorizaţie, 5 utilizatori cu autorizaţii expirate, 6

utilizatori cu autorizaţii în termen.

În anul 2009, situaţia reglementării surselor de poluare, aflate pe teritoriul

Judeţului Ilfov (care evacuează ape uzate direct în ape de suprafaţă) a fost

următoarea: 26 utilizatori cu autorizaţii, 3 utilizatori în curs de autorizare, 5

utilizatori cu autorizaţii expirate, 10 utilizatori fără autorizaţii.

Totodată SGA Ilfov-Bucureşti monitorizează şi 7 agenţi economici care

evacuează apele uzate şi pluviale, în ape de suprafaţă prin intermediul

canalelor de desecare, ce se află pe teritoriul Judeţului Ilfov.

În afară de sursele de poluare cu evacuare directă în ape de suprafaţă şi

de agenţii economici care evacuează în canale de desecare, SGA Ilfov-

Bucureşti mai monitorizează şi evacuările aferente canalului colector casetat

care traversează Municipiul Bucureşti. Acest canal se află în administrarea

Administrației Naționale ”Apele Romane” şi colectează apele uzate şi pluviale

direct din 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare din

tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov, canale ce aparţin S.C. APA NOVA Bucureşti

S.A.

Rețelele de canalizare

În Judeţul Ilfov numai o parte din localităţi dispun de sisteme centralizate

de canalizare, în prezent, depunându-se eforturi pentru a obţine finanţare

externă în vederea extinderii reţelelor de canalizare pentru toate localităţile

judeţului, in perioade de tranziţie, anii 2012-2016.

O parte dintre localităţile limitrofe Municipiului Bucureşti (Pantelimon,

Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti-Leordeni, Buftea, Mogoşoaia)

descarcă apele uzate în reţeaua de canalizare a Capitalei, care este realizată in

sistem unitar, asigurând colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere,

tehnologice şi pluviale, în canalul colector casetat de sub albia amenajată a

râului Dâmboviţa.

În prezent, toate apele uzate din Bucureşti sunt evacuate

fără o epurare prealabilă direct în râul Dâmboviţa, în aval de

Capitală, în dreptul comunei Glina.

Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu

depăşesc un prag maxim de 30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul

suplimentar adus de localităţile din vecinătatea Capitalei: Pantelimon,

Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti – Leordeni, iar recent, de la

jumătatea anului 2008 şi Colectorul Buftea-Mogoşoaia-Bucureşti.

Pe teritoriul Judeţului Ilfov, în bazinul hidrografic Argeş, localităţile cu

reţele de canalizare realizate parţial sunt: Buftea, Chitila, Mogoşoaia, Otopeni,

Voluntari, Afumaţi, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Bragadiru, Brăneşti,

Măgurele, Jilava, Cornetu, 1 Decembrie, Chiajna. În bazinul hidrografic Argeş

Ialomiţa dispun de reţele de canalizare localităţile: Baloteşti, Snagov, iar în

Moara Vlăsiei, Corbeanca, Periş şi Ciolpani sunt realizate parţial.

224



Subsistemul de ape subterane

ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLUARII APEI DE

SUPRAFATA SI SUBTERANE

Zonele critice sub aspectul poluării rămân cea de la Glina –

la evacuarea apelor uzate din Capitală în râul Dâmboviţa,

întrucât nu există staţie de epurare şi zonele vulnerabile din

poluarea cu nitraţi proveniţi din surse agricole istorice.

Au fost evidenţiate 7 localităţi din judeţul Ilfov unde există surse de nitraţi

din activităţi agricole: 1 Decembrie, Chitila, Ciorogărla, Dărăşti, Dobroieşti,

Jilava, Măgurele.

De asemenea, datorită lipsei staţiilor de epurare orăşeneşti şi comunale,

în rândul zonelor critice se găsesc şi localităţile din jud. Ilfov ce evacuează

apele uzate în apele de suprafaţă: Bragadiru, Cornetu, 1 Decembrie, Otopeni,

Snagov.

Conform rapoartelor Agenț iei Na ționale de Protec ția Mediului (Raport

privind starea factorilor de mediu Regiunea 8 Bucure ști-Ilfov, 2010) apele

de suprafa ța din zona municipiului Bucure ști prezint ă un grad ridicat de

poluare.

Un exemplu în acest sens este neautorizarea ștrandurilor pentru

îmbăiere.

Un alt aspect legat de contaminarea apelor subterane este

contaminarea istoric ă datorat ă în principal poluă rii legate de sta ţiile şi

depozitele de carburan ţi, lipsa unei gropi de gunoi ecologice precum și

poluarea cu nitra ți datorat ă activit ății agricole din jurul Bucure știului.

Prioritati de actiune Actiuni

⊕ încheierea lucrărilor și punerea în folosință la întreaga

capacitate a stației de epurare de la Glina.

⊕ îmbunătățirea calității apei subterane prin ecologizarea

gropii de gunoi de la Glina și bineînțeles construirea unor

depozite de deșeuri ecologice.

⊕ Din punct de vedere al sistemului apei urbane, orașul

București trebuie gândit ca parte integrantă al unui ansamblu ce

cuprinde și vecinătățile sale.

⊕ Dezvoltarea sistemului de canalizare în localitățile

limitrofe Bucureștiului este o altă problemă actuală și urgentă.

Deoarece o parte dintre localităţile limitrofe Municipiului

Bucureşti descarcă apele uzate în reţeaua de canalizare în

canalul colector casetat de sub albia amenajată a râului

Dâmboviţa, se pot proiecta si prevede totodată stații de epurare

intermediare pentru acestea.

⊕ monitorizării și remedierii pierderilor din rețeaua de

alimentare cu apă este la fel de necesar ca și modernizarea

treptată a rețelei de alimentare cu apă potabilă.

⊕ îmbunătăţirea proceselor de planificare urbană şi de

comunicare a datelor și informațiilor între serviciile de gestiune

225



urbană și cele responsabile de gestiunea apei urbane;

⊕ promovarea cooperării între persoanele implicate în

amenajare teritorială şi cele responsabile cu gestiunea apelor;

⊕ acțiuni la nivel social de instruire și sensibilizare,

dezvoltarea unui comportament urban corect și modern;

⊕ dezvoltarea unui sistem divizat de colectare și transport

pentru apele uzate (separarea apelor pluviale de apele uzate).

Această separare prevede realizarea unui sistem separat de

colectare, tratare, stocare și drenaj pentru apele pluviale.

⊕ dezvoltarea sistemului de monitorizare pentru

activitatea de construcții în vederea analizei modificării fluxurilor

de curgere ale apei subterane precum și a prelevării de date și

informații necesare îmbunătățirii gestiunii apelor subterane;

⊕ realizarea unui sistem de monitorizare pentru evitarea

poluărilor accidentale a apelor de suprafață și subterane

(monitorizarea aruncării aleatoare a deșeurilor de către instituții

(societăți comerciale) și populație;

⊕ realizarea unui sistem de gestiune modern și eficace al

apelor urbane, dublat de un sistem de monitoring eficient bazat

pe o colaborare instituțională între actorii ce participă la

gestiunea apelor urbane.– termen mediu

Acțiunile pe termen mediu:

⊕ monitorizarea sistemelor de reinjecție a apelor uzate în

ape de suprafață sau subterane și a haznalelor.

⊕ decontaminarea zonelor poluate istoric limitrofe

principalelor surse de contaminare (statii de carburanti, gropi de

gunoi, industrii chimice si farmaceutice, etc)

⊕ limitarea pierderilor din sistemul de canalizare existent

și limitarea interacțiunii apă subterană – sistem colector;

⊕ realizarea unui sistem de monitoring al parametrilor

cantitativi și calitativi pentru rețeaua de canalizare ce poate

identifica deversări frauduloase și improprii sistemului de

epurare și poate permite evaluarea pierderilor în subteran

putându-se astfel cuantifica fenomenul de poluare al apei

subterane și poate oferi parametri pentru o viitoare

redimensionare a sistemului de canalizare;

⊕ integrarea parametrilor de gestiune a apei în

amenajarea urbană precum și exploatarea resursei de apă ca

element de atractivitate;

⊕ creşterea atractivităţii şi posibilităţilor de recreere pe

care le oferă apa;

⊕ instruirea populației pentru a nu depozita aleatoriu

226



deșeuri, pentru a recicla deșeurile, a nu efectua activități

nepermise (spălarea mașinii în parcare);

⊕ eficientizarea sistemului de constrângeri și penalități;

⊕ stabilirea unui sistem de bonificații pentru „bunul

comportament social”;

⊕ antrenarea ONG-urilor în activitatea de semnalizare a

neregulilor la nivel teritorial.

Actiuni pe termen scurt

Acțiunile pe termen scurt sunt în primul rând acțiunile majore, unele aflate în curs de desfășurare:

⊕ încheierea lucrărilor și punerea în folosință la întreaga

capacitate a stației de epurare de la Glina.

⊕ ecologizarea gropii de gunoi de la Glina și construirea

unor depozite de deșeuri ecologice

⊕ dezvoltarea de rețele de canalizare și stații de epurare

pentru localitățile limitrofe Bucureștiului. Efortul realizării de

rețele de canalizare în sistem divizat este pe deplin justificat

⊕ îmbunătățirea rețelei de apă potabilă și remedierea

pierderilor din rețeaua de alimentare cu apă a orașului București

⊕ îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă prin

diminuarea poluării datorată deversării apelor uzate precum si

monitorizarea activităților agricole privind utilizarea de

îngrășăminte și substanțe;

Scenariul „do nothing”

Un prim aspect al scenariului „do nothing” (să nu se

intervină in situația actuală) este continuarea degradării

calității apelor, impact în prezent destul de puțin monitorizat, cu

efecte importante asupra sănătății populației atât din București

cât în special din localitățile limitrofe. Exemple în acest sens

sunt alimentarea cu apă necorespunzătoare a populației din

surse de apă subterană individuale (fântânile), limitarea

activitatilor de agrement (ștranduri) si altele.

227



cartograme

228


229


230


231


232


233


234


235


236


237


238


239


240


241


242


243


244


245


246


247


Concept Strategic Bucureşti 2035 Spaţiul public, calitatea vieţii şi peisajul

SWOT

Spaţiul public,

calitatea vieţii urbane şi

peisajul ca resursă fragilă

248



OP

OR

TU

NIT

ĂŢ

I LA NIVELUL SPATIULUI PUBLIC URBAN ; MEZZOPEISAJUL

Muncipiului Bucuresti � Posibilitatea realizarii unui

sistem verde coerent si unitar la nivel municipal, printr-o

Strategie de Peisaj in toate componentele sale (natural, antropic si cultural) la nivel municipal.

� Posibilitatea de colaborare si parteneriat la nivelul

sectoarelor administrative ale Municipiului Bucuresti, precum si la nivel inter-comunal si inter-orasenesc.

� Existenta unor zone eliberabile sau care permit

conversia functionala, precum si a unor terenuri degradate – ca

posibile areale de integrare si dezvoltare a noi tiplogii peisagistice si spatii publice.

� Existenta unor mezzo-peisaje si ecosisteme inca

viabile, sau care pot fi readuse la echilibru cu masuri relativ minime

si printr-o Politica de Peisaj.

� Preocuparea locuitorilor pentru problematica

mediului.

� Prezenta unor noi specializari si promotii de

specialisti in domeniul peisagistic (licenta, master).

� Posibilitatea de implementare a unei strategii

unitare teritoriale, pentru mentinerea si atragerea populatiei cu

ocupatie in domenii de activitate asociate peisajului (agricol, silvic, horticol, etc) .

LA NIVELUL PEISAJULUI NATURAL SPECIFIC BUC.

� Existenta unor acorduri europene cu privire la

protectia si conservarea mediului si a peisajului

natural.

� Existenta unor acorduri europene cu privire la

protectia si conservarea mediului si a peisajului

natural.

OP

OR

TU

NIT

ĂŢ

I

� Utilizarea plantatiilor verzi pentru protectia

sanatatii organismului urban, dar si a locuitorilor afectati

(probleme respiratorii, neuro-comportamentale, etc.).

� Utilizarea perdelelor verzi pentru protectia

ecosistemelor la schimbarile din mediul urban (vant, umiditate,

temperatura, etc.).

� Promovarea de noi activitati in spatiile urbane

(sport, agrement, distractie, loisir).

� Pastrarea speciilor locale si evitarea

introducerii accidentale a speciilor invadante ce le

distrug pe acestea.

PEISAJ ANTROPIC (CONSTRUIT)

� Posibilitatea de conservare, reabilitare si

revitalizare a peisajului construit, prin programe

specifice.

� Dezvoltarea de mezzo-peisaje specifice pe noile

infrastructuri propuse (peisaje specifice cailor de comunicatie /

intrari si accese in oras, peisaje aferente retelelor tehnico-edilitare,

etc.)

� Dezvoltarea extensiva si mineralizarea

accentuata, conduc catre ridicarea costurilor cererii de energie

(pentru răcire /încălzire, sau de irigare a spaţiilor verzi urbane).

� Posibilitatea de inserare si completare a

spatiilor publice si verzi, in cadrul peisajului urban, din

zonele defragmentate, de tip imprastiat, raspandite periferic si in

zona de contact cu zona Judetului Ilfov

249



OP

OR

TU

NIT

ĂŢ

I � Tendinta de crestere a interesului autoritatilor

centrale si locale, la presiunea europeana, asupra

problematicii pesajului.

PEISAJUL CULTURAL

� Diversitatea si atractivitatea peisajului cultural.

� Posibilitatea de integrare a patrimoniului natural,

antropic, cultural in retelele internationale de

cercetare si exploatare turistica (avantaj concurential).

� Crearea de valoare adaugata produselor locale

prin denumiri de origine.

� Diversificarea produselor bazate pe traditia

istorica locala.

� Oportunitatea de realizare a unor trasee pietonale

conectate prin spatii publice, cu specific peisagistic divers si la diferite scari (turistic, cultural, monastic, arheologic, al patrimoniului industrial, traseul forturilor, etc.).

� Posibilitatea extinderii sau promovarii unor

peisaje protejate.

� Existenţa unor programe cultrale care pot sustine

problematica peisajului cultural.

� Dinamica urbana si evolutia culturii petrecerii

timpului liber determina diversificarea continua a activitatilor si

implicit la o dinamica urbana

AM

EN

INŢ

ĂR

I

LA NIVELUL SPATIULUI PUBLIC URBAN ; MEZZOPEISAJUL

� Inexistenta unor masuri eficiente legislative,

administrative, de gestiune si implementare, cu

privire la problemtica complexa a peisajului.

� Lipsa unei viziuni unitare, precum si a interesului

autoritatilor pentru problematica si Proiectul de Peisaj ca si concept de sine statator, precum si pentru Interventia de Peisaj.

� Cresterea poluarii si scaderea calitatii vietii in

capitala, prin tendinta acentuata de degradare si micsorare a

suprafetelor verzi1.

� Inexistenta unei colaborari institutionale intre

actorii ce participa la gestiunea peisajului sau la componenete ale acestuia.

� Pierderea ultimelor rezerve existente, prin

suprasolicitare a terenului si in favoarea dezvoltarii intensive al altor functiuni (poluante sau pentru care cerinta spatiilor verzi publice este marita / zone rezidentiale).

� Prezenta unor “germeni” morfostructurali in

peisaj, ce pot cataliza interesul investional, cu risc de potentare a

utilizarii dezechilibrate, sporind riscul de gentrificare a peisajului.

� Modificarea utilizării terenului, în special

amplificarea substituirii ecosistemelor naturale cu ecosisteme artificiale datorită urbanizării, dar şi defrişării sau abandonului culturilor agricole


� Lipsa unui sistem de gestiune si de coerenta in

administrarea eficienta a spatiilor verzi publice, precum si a

sistemelor de sustinere a acestora (regim hidrologic, sistem pedologic, etc.)

� Neutilizarea optima in sensul durabilitatii, a

resurselor de peisaj natural, antropic si cultural

existente. 1 Ajungand la o norma de 8mp/loc si 6mp/sp public/loc

250



AM

EN

INŢ

ĂR

I � Pericolul acutizarii disfunctionalitatilor generate

de micsorarea si pierderea suprafetelor verzi (patologie si

boli ale oragnismului urban si uman, anti-socializare, extinderea insulei de caldura, etc).

� Durata mare de implementare a unui Proiect de Peisaj

si al unui sistem verde coerent, datorita dezvoltarii vegetatiei in timp indelungat

� Ineficienta unei gestionarii in caz de dezastre

naturale si micsorarea/disparitia ariilor habitatelor naturale (inclusiv

fauna, flora).

� Subsisteme necesare pentru sustinerea si

viabilitatea Peisajul natural, cu grad mare de

schimbare in timp (regim hidrologic - torentialitate, ariditate,

calitatea aerului, umiditate, degradarea solului si a panzei freatice, etc.).

� Sistem de intretinere si implemetare a proiectelor

de peisaj deficient si fara abordare multidisciplinara.

� Lipsa interesului autoritatilor pentru

problematica peisajului urban ca si concept de sine statator,

precum si pentru Interventia de Peisaj.

� Dezechilibre intre campaniile de reabilitare si

intretinerea spatiilor publice si a spatiilor verzi

amenajate


� Pericolul extinderii zonelor extrem-mineralizate in

zonele cu suprautilizare a terenului, cu producerea de

disfunctionalitati si scaderea calitatii vietii (desertificare urbana, insule de caldura, etc.).

� Lipsa interesului autoritatilor pentru

problematica peisajului urban ca si concept de sine statator,

precum si pentru Interventia de Peisaj

AM

EN

INŢ

ĂR

I

� Absenta unui sistem de mediatizare a efectelor

mineralizarii accentuate asupra starii de sanatate a

populatiei si a calitatii vietii

� Pericolul pierderii unor peisaje antropice

valoroase, aflate sub presiunea imobiliara.

� Posibilitatea de valorificare a unor trasee/nuclee

turistice din intravilan, in legatura cu potentialul oferit de

zona metropolitana si vecinatatea apropiata (Mogosoaia, Buftea, pasarea, etc.) sau mai indepartata (Mihailesti, Dunarea)

� Dezvoltarea necontrolata a zonelor din Judetul

Ilfov, aflate la contactul cu intravilanul Bucurestiului

� Lipsa fondurilor proprii pentru revitalizare si

reabilitare apeisajului urban.

PEISAJUL CULTURAL

� Dezvoltare de parteneriate inter actori urbani

diferiti pentru protectia peisajului.

� Lipsa unui management cultural centralizat care

sa coreleze toate resursele patrimoniului cultural si fondurile destinate acestuia pentru o mai buna utilizare a potentialului

� Lipsa fondurilor proprii locale pentru cercetarea,

protectia, conservarea si promovarea peisajului

cultural.

� Presiuni investitionale necontolate in zonele

naturale protejate.

� Atribuirea in administrare a ariilor naturale si a

zonelor protejate fara un mecanism de control

eficient si punitiv.

251



PU

NC

TE

TA

RI


� Lipsa de repere, modele si reprezentativitate la

nivelul spatiului public urban si al Peisajului capitalei

� Forma intravilanului, relativ echilibrata in

teritoriu si mixitate morfo-structurala variata de mezzo-

peisaje la nivel municipal

� Existenta in vecinatatea intravilanului, precum si

in extravilan a unor nuclee cu valente peisagistice

- publice (zona livezi, gradini, sere nefunctionale, terenuri agricole, zona aferenta salbei de lacuri – cca 688 ha- 3,44 m2/loc)

- semipublice (incinte private, stranduri, baze sportive, spitale, etc. – cca 450 ha - cca 2,25 m2/loc)

- private (terenuri agricole, vii, pasuni si fanete – cca 5132 ha – 25 m2/loc).

� Mezzo-peisaje naturale, antropice si culturale in

intravilan cu caracteristici si particularitati locale

(peisaj rezidential, peisaj industrial, peisaj periferic, peisaj al memoriei, etc.)

� Posibilitatea de a crea relatii intravilan-extravilan

teritoriul metropolitan si in afara lui, prin dezvoltari de

Peisaj, tip ‘’fingers’’ sau ‘’unda’’.

� Existenta unei diversitati de Peisaje de tip

cultural (material, oral si imaterial) nevalorificate.

� Existenta in vecinatatea intravilanului, precum si

in extravilan a unor nuclee cu valente peisagistice

- publice2 - semipublice3 - private 4

� Rolul multiplu intransferabil climatic, biologic,

mediogen, biofor, ecoprotectiv, antientropic, social si

ecoproductiv al padurii si al plantatiilor in masiv.

PU

NC

TE

TA

RI


� Prezenta celor doua ‘’diagonale’’ - elemente

naturale de peisaj: zona de nord a Lacurilor Raului Colentina si

traiectul+ cornisa Raului Dambovita.

� Existenta unor spatii verzi amenajate cu

precadere in zona de nord a orasului (in jurul salbei de

lacuri de pe Valea Colentinei – Parcul Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita sau pe cursul Raului Dambovita - Cismigiu, Carol, Tineretului, Crangasi, Morii.

� Existenta unor elemente care sustin dezvoltarea

spatiilor verzi si a peisajului (regim hidrologic, sistem

pedologic, aluvionar, )

� Pastrarea unor esente de material vegetal local

mai ales la periferia municipiului : arbori (frasin, catalpa,

tei, nuc, salcia, plop), arbusti si palnte decorative (caprifoi, iasomie, forstitia, lemn cainesc, spirea, hibiscus, dracila, vita salbatica, trandafir)

� Prezenta unor zone diminuate, de tip patternuri

morfo-structurale: legume, vita de vie, arbori fructiferi (piersic,

cires, corcodus)

� Existenta pe teritoriul Bucurestiului si a

Judetului Ilfov a, 97, respectiv 73 arbori ocrotiti,

inventariati si declarati monumente ale naturii.

� Prezenta unor suprafete umede si acoperite

permanent de ape (1350 ha/ 6,0 % din teritoriul adminsitrativ –

6,75 m2/loc).

� Utilizarea agriculturii existente de subzistenta

pentru promovarea unei agriculturi performante, de sustinere a teritoriului metropolitan.

� Exsitenta unei sustineri a problematicii

peisajului, la nivel european prin conventii, programe,

legislatie, etc. 2 Zona livezi, gradini, sere nefunctionale, terenuri agricole, zona aferenta salbei de lacuri – cca 688 ha- 3,44 m2/loc 3 Incinte private, stranduri, baze sportive, spitale, etc. – cca 450 ha - cca 2,25 m2/loc 4 Terenuri agricole, vii, pasuni si fanete – cca 5132 ha – 25 m2/loc

252



PU

NC

TE

TA

RI


� Potentialul oferit de diversitatea peisajului

antropic (construit) urban, tehnic si arhitectural.

� Existenta frontului la apa al Raului Dambovita,

germen peisager ce a generat dezvoltarea urbana a capitalei.

� Prezenta unui fond construit valoros, divers si

neomogen.

� Inexistenta unui sistem de cai de comunicatii

major (autostrazi) implementat deja, care sa nu mai permita

integrarea acestuia in peisaj prin amenajari peisagistice (accese/ intrari in oras, trasee, centura, poduri, sub si supra traversari, etc.).

� Peisaje atractive existente la nivel muncipal si

zonal, cu posibiulitati de extindere si punere in valoare.

� Tendinta actuala de valorificare a potentialului

agro-turistic.

� Integrarea in zone cu valoare etnografica cu

referire asupra tipologiilor de asezari, a patrimoniului cultural imobil, oral si imaterial.

PEISAJ CULTURAL

� Existenta unor elemente importante,

particularizate si variate de peisaj cultural importante

la nivelul muncipiului.

� Existenta unor zone protejate de patrimoniu

(Parcul Cismigiu, Carol, Ioanid, Gradina Botanica, Gradian Palatului Cotroceni).

� Existenta unor areale de aparare (forturi) la

contactul cu intravilanul, precum si disponibilitati de terenuri in

intravilan, cu functiunea speciala, neutilizate in prezent.

� Existenta unor tesuturi morfo-tipologice si

structurale, germene de peisaj cultural s-au pastrat ca

amprenta generatoare de dezvoltare urbana

PU

NC

TE

SLA

BE


� Lipsa spatiilor verzi si a spatiilor urbane publice

amenajate, care conduc la scaderea calitatii vietii5

� Gestiune si administratie inexistenta sau

ineficienta a Peisajului in toate componentele sale (natural,

antropic si cultural)

� Diversitate mica a mezzo-peisajelor

caracteristice la nivel estetic, functional si al

activitatilor

� Utilizare si functiuni putin variate in ceea ce

priveste peisajul natural si antropic urban

� Lipsa spatiilor verzi si a spatiilor urbane

amenajate, care conduc catre dezechilibre ale organismului

urban, precum si ale sanatatii locuitorilor.

� Lipsa zonelor/ subzonelor/ care sa ofere

atractivitate si activitati specifice de loisir, agrement,

distratie.

� Lipsa unei viziuni a peisajului, in trecerea sa

temporala (anotimpuri, ani, perioade de maturizare a fondului vegetal si al materialului saditor).


� Lipsa unui sistem verde coerent al spatiilor

publice reprezentative si al spatiilor verzi, precum si

lipsa subsistemelor de tipologii de peisaj natural, la diferite scari de valoare la nivel muncipal (scuaruri, gradini si parcuri specializate, zone de protectie de categorii diferite, etc.)

� Lipsa cantitativa si calitativa a spatiilor publice

si a spatiilor verzi amenajate, la nivelul unei capitale ce

aspira a fi europeana.

5 Prin diminuarea cu cca 50% de la 3471 ha/1990, la 1708 ha/2008 – respectiv de la 16,79 m2/loc in 1989, la 9,38 m2/loc in 2002, din care doar 18% sunt publice, respectiv 1,682 /loc. Norma minima stabilită de către Organizaţia

Mondială a Sănătăţii este de 9 m2/loc si cea stabilita de UE este de 24-26 m2/loc.

253



PU

NC

TE

SLA

BE

� Stare de degradare sau de suprautilizare a

spatiilor verzi existente si distributie/ accesibilitate inegala pe

teritoriul capitalei.

� Inexistenta unor tipologii peisagistice variate

(loisir, sport, agrement specializat, distractie, cercetare horticola mixata cu alte functiuni, etc.).

� Lipsa de atractivitate si reprezentativitate a

spatiilor verzi pentru toate categoriile de varsta a

utilizatorilor, precum si pentru turisti.

� Lipsa unui sistem de pietonale si spatii publice

urbane, de diferite tipologii la nivelul intravilanului Municipiului

Bucuresti cu posibilitatea de extindere in zona metropolitana.

� Lipsa punerii in valoare a cornisei Dambovitei,

precum si a zonelor cu deschidere la apa (malurile lacurilor).

� Pericolul de infestare a elementelor de peisaj

natural (ape, lacuri, panza freatica, sol, vegetatie, contaminata

d.p.d.v. fizico-chimic, saprobiologic).

� Prelevarea de ‘’suveniruri’’ din flora, fauna.


� Lipsa de atractivitate a peisajului construit si

lipsa spatiilor publice aferente acestora

� Discrepanta raportului peisaj natural/Peisaj

Antropic, respectiv vegetal/mineral intre centrul

capitalei (unde suprafata de spatii verzi este de cca 60 mp/unitate

structurala de locuit - cartier) si cartierele periferice (unde suprafata de spatii verzi este de cca 300-400 mp/cartier).

� Prezenta unor noi ansambluri urbane de calitate

scazuta d.p.d.v. arhitectural-urbanistic, (suprautilizat

mineral, fara spatii publice) si existenta unor modele rurale in utilizarea terenului in intravilan.

PU

NC

TE

SLA

BE

� Subsisteme ce interactioneaza cu dezvoltarea

peisajului antropic (ape subterane si de suprafata, retele si cai

de comunicatie, ape uzate si canalizare).

� Peisajul antropic afecteaza caracteristicile

Peisajului Natural (prin suprasolicitare, amplasarea de

constructii inalte, umbrire, premise pentru criminalitate, etc.).

� Existenta unor peisaje necontrolate specifice

infrastructurilor (cailor de comunicatie / intrari si accese in

oras, peisaje aferente retelelor tehnico-edilitare, etc.).

� Prezenta unui fond construit de tip rural in

periferia capitalei, fara a asigura o viata urbana de

calitate.

� Lipsa punerii in valoare a cornisei si a zonei

frontului la apa al Raului Dambovita.

PEISAJ CULTURAL

� Fragilitatea peisajelor valoroase degradate sau

in curs de degradare

� Prezenta unor noi ansambluri urbane de calitate

scazuta d.p.d.v. arhitectural-urbanistic, fara preocuparea pentru

integrare in peisaj.

� Inexistenta unor sisteme si trasee turistice la

nivel local, metropolitan si zonal care sa integreze

potentialul existent.

� Pierderea traditiilor vechi ca pericol asociat

Peisajului Cultural.

� Prezenta retelelor si a cailor de comunicatie

majore (autostrazi) in proximitatea zonelor protejate.

� Disfunctii privind controlul deficitar al

accesibilitatii în Zonele Protejate .

� Lipsa unor organisme care să gestioneze

anumite peisaje culturale protejate.

254



PU

NC

TE

SLA

BE

Lipsa staţiei de epurare a apelor uzate în municipiul

Bucureşti. Sursa alternativă de alimentare cu apă a

Bucureştiului (fronturile subterane) este slab exploatată şi riscă să se deterioreze.

Lipsa surselor alternative de alimentare cu apă potabilă pentru spitale, institute de decizie locală şi regională, licee, obiective cu rol decisiv în cazul unor calamităţi naturale sau sociale, pentru tratarea şi adăpostirea sinistraţilor şi/sau a victimelor.

Subdimensionarea instalaţiilor de preepurare a apelor uzate deversate la canalizare de către abonaţii industriali.

Depaşirea nivelului zgomotului de fond în majoritatea zonelor rezidenţiale traversate de căi de comunicaţie rutiere sau feroviare importante , obiective industriale şi prestări servicii.

Existenţa unor zone rezidenţiale cu clădiri care au izolaţie fonică necorespunzătoare normativelor în vigoare.

Traficul greu se desfăşoară în toate zonele capitalei, marea majoritate a autovehiculelor nefiind înca conforme cu standardele impuse de Uniunea Europeană, generând disconfort fonic.

Insuficienta dotare a parcului auto aflat în exploatarea RATB cu vehicule dotate cu motoare care să corespundă standardelor EURO.

Preponderenţa vehiculelor învechite în parcul auto

aflat în administrarea RATB. Concentraţiile poluanţilor proveniţi din trafic se

menţin la un nivel ridicat ca urmare a creşterii numărului de maşini în condiţiile preponderenţei parcului auto învechit.

PU

NC

TE

SLA

BE

Sursele staţionare (centrale termice) nemodernizate. - amplasate în unităţi de mentenanţa aparţinând RATB şi în secţia de vopsitorie a mini-platformei industriale URAC - Grozovici,

Nivelul de zgomot şi de vibraţii generate de circulaţia mijloacelor de transport aparţinând RATB determină un impact semnificativ, printre cauzele fenomenului fiind căile de rulare uzate sau exploatarea unei căi de rulare a cărei soluţie constructivă nu corespunde caracteristicilor urbanistice ale zonei (ex.: străzi înguste, cu fronturi de clădiri amplasate în imediata apropiere a carosabilului).

Lipsa panourilor fonoabsorbante de pe lânga marii generatori de zgomot.

Absenţa unui sistem de reinventariere şi de marcare a arborilor.

Nevalorificarea Grădinii Botanice (în suprafaţa totală de 17,5 ha) la valoarea reală.

Absenţa perdelelor verzi de protecţie în proximitatea zonelor rezidenţiale.

Fondul natural existent favorizează existenţa pulberilor în suspensie şi sedimentabile (rocile sedimentare, regimul eolian etc.).

Depaşirea pragurilor CMA la poluanţi specifici proveniţi din trafic şi din surse de combustie.

Emisiile surselor mobile sunt principalele surse de poluare a aerului. (din transportul rutier, în principal de maşinile private, autovehiculele de mare tonaj şi transport public, în special autobuze şi taxiuri)

Marea majoritate a organizărilor de şantier generează, prin activitatea desfăşurată, praf şi zgomot.

255



PU

NC

TE

SLA

BE

Lipsa elaborării şi implementatării de strategii

proprii unităţilor industriale care să includă şi costul investiţiilor în domeniul protecţiei mediului, prin adoptarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT-uri).,

Existenţa unor zone care se constituie în puncte de depozitare necontrolată a deşeurilor de către populaţie şi agenţi economici.

Lipsa/numărul insuficient de recipienţi şi de coşuri de gunoi stradal, atât în locurile aglomerate cât şi la periferia capitalei.

Curăţenia stradală este întreţinută doar pe arterele principale cu ajutorul unor utilaje specifice (automăturători colectoare, aspiratoare şi mături pentru carosabil). Cea mai mare parte a deşeurilor stradale este colectată manual, cu mijloace rudimentare.

Deşeurile municipale nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice) decât într-o foarte mică masură.

Colectarea selectivă la sursă a deşeurilor este introdusă în Bucureşti doar ca proiect pilot. În urma colectării selective prin astfel de proiecte doar o cantitate redusă de materiale reciclabile total generate sunt valorificate, restul eliminându-se prin depozitare definitivă.

Cu excepţia compactării realizate în utilaje moderne de transport (gunoiere, autocompactoare), deşeurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare (de ex. balotare în vederea reducerii volumului, tratare mecano - biologică).

Degradarea solului şi a pânzei de apă freatică în zona depozitărilor necontrolate de deşeuri.

PU

NC

TE

SLA

BE

Managementul defectuos al deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări.

Managementul incorect al deşeurilor periculoase spitaliceşti

Tratarea/eliminarea necorespunzătoare a deşeurilor periculoase.

Lipsa agenţilor valorificatori pentru deşeurile periculoase (baterii şi acumulatori uzaţi mici, becuri cu vapori de mercur, etc.).

Distanţe mari de transport ale deşeurilor până la depozitarea finală.

Campanii reduse de informare a publicului cu privire la beneficiile recuperării, reciclării şi valorificării anumitor tipuri de deşeuri.

Diminuarea suprafeţei de spaţii verzi cu circa 50 % în perioada 1990-2004 şi scăderea suprafeţei de spaţiu verde care revine unui cetaţean al capitalei la sub 10 m 2 pe cap de locuitor, astfel încât în anul 2004 suprafaţa totală a spaţiilor verzi era de 1.708 ha faţă de 3.471 ha în anul 1999.

Diminuarea suprafeţelor bazelor de producţie a materialului dendrologic.

256



SWOT

Evaluarea calităţii mediului

257



O

PO

RT

UN

ITĂŢ

I Obiectivul de a realiza coeziunea teritoriala a

Uniunii Europene care presupune adecvarea resurselor teritoriului

(naturale si antropice) la necesitatile dezvoltarii socio-economice în

conditiile pastrarii diversitatii naturale si culturale a regiunilor.

Planul de Gestionare a Deşeurilor în Regiunea 8

Bucreşti-Ilfov-anul 2007, a antrenat la extinderea serviciilor de

salubrizare, a operatorilor care prestează un astfel de serviciu în Bucureşti,

în localităţile judeţului Ilfov. (Ca urmare, un număr de 28 depozite de

deşeuri neecologice existente (listate în Planul Regional de Gestionare a

Deşeurilor în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov) s-au închis şi ecologizat la

sfârşitul anului 2009).

Deşeurile colectate (după o sortare) sunt

depozitate la depozitele conforme Vidra-Ecosud, Glina-Ecorec,

Rudeni-Iridex

Implementarea Planului Local de Acţiune pentru

Mediu

Implementarea Planului Operaţional Sectorial care

cuprinde : Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

(finanţată din FC); dezvoltarea sistemelor de management integrat al

deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate (finanţată din

FEDR);modernizarea sistemelor de încălzire urbană în localităţile cele mai

afectate de poluare (finanţată din FC); Implementarea sistemelor de

management pentru protecţia naturii (finanţată din FEDR); Îmbunătăţirea

infrastructurii de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la

risc (finanţată din FC).

Elaborarea hărţii de zgomot a Bucureştiului

Elaborarea studiului privind vulnerabilitatea

urbană a Bucureştiului

AM

EN

INŢĂ

RI

La nivelul Uniunii Europene se pot constata valori importante ale poluării aerului din oraşe, în special din cauza traficului urban.; Timişoara şi Braşov şi Craiova, ca oraşe importante ale ţării, nu fac excepţie,

Peste 56 milioane de locuitori din cele mai mari orase ale EU-27 sunt expusi pe termen lung la niveluri medii ale zgomotului din trafic ce depasesc 55 dB Lden, , valori care prezinta fluctuatii importante intre orase dar si in cadrul aceluiasi oras.

Poluarea luminoasa este in continua creştere, cauzată de dezvoltarea urbană a Europei

O distribuţie inegală atât a resurselor de apă potabilă cât şi a nivelului precipitaţiilor ce pune în special probleme de inundaţii, susţinute şi de impermeabilizarea solului prin urbanizare, care duc mai departe la poluarea solului şi a resurselor de apă potabilă.

Schimbările climatice pun în pericol calitatea vieţii, respectiv sănătatea şi biodiversitatea zonelor urbane, calitatea spaţiilor verzi, în special prin modificări ale temperaturii şi precipitaţii.

Aglomerarea urbana a Bucurestiului, extinderea continua a ariilor de interes economic, a constructiilor de locuinte in detrimentul zonelor naturale, duce la o continua inrautatire a situatiei habitatelor naturale.

Campanii reduse de conştientizare a problemelor de mediu, prin mijloace media.

lipsa vointei si a priceperii de a implementa politici si strategii.

Sectorul industrial (de stat şi privat) manifestă încă o disponibilitate financiară redusă pentru investiţii de mediu.

La nivel local, autorităţile nu dispun de suficiente resurse pentru a finanţa / susţine proiecte care să vizeze îmbunatăţirea calităţii mediului.

258



AM

EN

INŢĂ

RI

Neidentificarea de către toate primăriile de sector a tuturor tipurilor de proiecte de mediu care necesită fonduri de finanţare.

Implicarea redusă a cetăţenilor în problemele de mediu ale capitalei.

Corelarea insuficientă a datelor privind starea de sănătate a populaţiei şi a celor privind poluarea mediului în municipiul Bucureşti.

Absenţa studiilor de fluidizare a traficului în spaţiu şi timp pentru arterele urbane şi starea necorespunzatoare a arterelor rutiere.

Absenţa sistemelor de management de trafic care să regleze fluxurile de trafic şi să prioritizeze transportul public.

Lipsa unui sistem eficient de economisire a apei pentru uz industrial sau casnic, în scopul reducerii costului acesteia.

Modificarea bilanţului apelor uzate evacuate în reţeaua de canalizare fată de cel care a stat la baza calculului de dimensionare a actualei reţele de canalizare.

Degradarea vegetaţiei majore prin creşterea suprafeţelor construite şi diminuarea spaţiilor verzi în municipiul Bucureşti.

Construirea unor sisteme de drenuri care nu sunt

administrate de nici un operator şi care produc efecte

dezagreabile locuitorilor din zonele respective în

gropile istorice ale Bucureştiului (Cutarida, Ouatu şi Cocioc).

Absenţa unui sistem de prognoză, alertare şi

monitorizare la scară locală în condiţiile creşterii nivelului de

poluare asociat condiţiilor meteorologice nefavorabile.

Absenţa unui sistem de mediatizare a efectelor

poluării asupra stării de sănătate a populaţiei şi a calităţii mediului

precum şi a principalelor surse de poluare a aerului din municipiul

Bucureşti.

AM

EN

INŢĂ

RI

Extinderea insulei de căldură în municipiul Bucureşti

datorită diminuării suprafeţelor verzi.

Lipsa unui sistem integrat de gestionare a

deşeurilor care sa fie eficient din punct de vedere economic şi care să

asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.

Absenţa unei strategii integraliste privind

reducerea cantităţii de deşeuri generate în municipiul

Bucureşti, diminuând în acest fel cantitatea de deşeuri eliminată la

depozitele de deşeuri.

Creşterea suprafeţelor ocupate de instalaţii,

suprafeţe construite, terenuri private etc. în spaţiul

parcurilor/zonelor verzi din municipiul Bucureşti.

Creşterea numărului de arbori cu perioada de

vegetaţie depăşită sau care nu s-au adaptat la climatul specific

urban.

Diminuarea spaţiilor de cuibărit şi a rezervei de

hrană pentru speciile de păsări, ca urmare a "cosmetizării"

parcurilor.

reducerea dispersiei radiatiei terestre din zona

urbana, datorita mentinerii aerului mai cald in apropierea solului, ca

urmare a efectului de sera, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze

etc;

pierderi de caldura de la cladiri, surse termice si

incalzirea urbana;

diminuarea curentilor de aer datorita sicanelor create

de cladiri, fapt care conduce la diminuarea evapotranspiratiei, cu efecte

asupra pierderilor de caldura.

259



PU

NC

TE

TA

RI

In prezent Bucurestiul este inconjurat de paduri tip parc,: Branesti, Andronache, Baneasa, Snagov, Comana s.a.

Parcurile si gradinile se afla cu precadere in partea de nord, in jurul salbei de lacuri de pe valea Colentinei - Mogosoaia, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita sau de pe cursul raului Dambovita: Cismigiu, Carol (Libertatii), Tineretului, Crangasi, Morii,

Suprafete plantate publice (paduri, perdele de protectie, plantatii de aliniament, parcuri, gradini, scuaruri; aceste suprafete reprezinta 688 ha (3,44 m2/loc) din care Cişmigiu, Herăstrău, Tineretului, Carol, Circulului, Grădina Botanică parcuri cu tradiţie şi stil

Suprafete plantate semipublice (incinte private cu folosinta urbana, dar cu acces public, continând plantatii semnificative: stranduri, baze si parcuri sportive, diferite alte functiuni cu acces public, spitale etc.). Aceste suprafete reprezinta aproximativ 450 ha (2,25 m2/loc).

Suprafetele plantate private (terenurile agricole de toate categoriile, suprafetele plantate din zonele pentru cladiri si amenajari). Aceste suprafete reprezinta 5132 ha (25 m2/loc):

suprafata de 100 ha din padurile din zona Snagovului este declarata rezervatie naturala (dar se afla pe teritoriul judetului Ilfov)

pe teritoriul municipiului Bucuresti si al judetului Ilfov sunt

inventariati si se afla sub supraveghere 170 de arbori ocrotiti, declarati monumente ale naturii;

in Bucuresti sunt inventariati un numar de 97 de arbori ocrotiti;

10 ha din luciul de apa al lacului Snagov au fost declarate zona cu regim special de protectie.

Pe raza Municipiului Bucureşti există o staţie de sortare a fluxului de deşeuri colectate selectiv care aparţine S.C. URBAN RÂMNICU VÂLCEA S.A., care are o capacitate de 15000 t/an, cu două linii de sortare, cea de-a doua fiind în curs de instalare. De asemenea este în funcţiune şi o staţie de balotare, linia tehnică având 4 prese, pentru balotarea deşeurilor reciclabile de plastic, carton şi aluminiu, cu o capacitate de 15000 t/an

PU

NC

TE

TA

RI

Reţea de lacuri naturale (limane fluviatile) şi antropice (iazuri). Un interes deosebit îl prezintă raul Colentina, unde sunt amenajate lacurile: Mogoşoaia (92 ha), Chitila (75 ha), Străuleşti (39 ha), Griviţa (80 ha), Băneasa (40 ha), Herăstrău (77 ha), Floreasca (70 ha), Tei (80 ha), Plumbuita (55 ha), Fundeni (123 ha), Pantelimon II (313 ha), Cernica (341 ha).

Terenurile acoperite permanent de ape totalizeaza 1350 ha, ceea ce reprezinta 6,0 % din teritoriul administrativ. Suprafata aferenta unui locuitor este de 6,75 m2.

Stranduri amenajate cu bazine de inot; acestea sunt:

Strandul Tineretului (sector 1), Strandul Titan (sector 3), Strandul Berceni

si Strandul copiilor (sector 4), Strandul Drumul Taberei si Dambovita

(sector 6).

260



SWOT

Gestiunea resurselor de apă

261



OP

OR

TU

NITĂŢ

I ARDI - proiect de cercetare integrată a

problemelor de hidrologie, de calitate a apelor şi de

funcţionare a ecosistemelor acvatice.

îmbunătătirea calitătii apei subterane prin

ecologizarea gropii de gunoi de la Glina si construirea

unor depozite de deseuri ecologice.

Existenta fondurilor europene destinate gestiunii

eficiente a apelor, accesibile pentru sisteme

metropolitane.

AM

EN

INŢĂ

RI

râurile Argeş, Dâmboviţa şi Ialomiţa, se încadrează

în clasele de calitate III (moderată) şi a IV (slabă)

Poluarea apelor este determinată în mare măsură de

evacuarea directă a apelor uzate şi de activităţile economice din

amonte de Bucureşti (Câmpulung Muscel, Piteşti).

Cerinta de apa crescuta pentru orasele noi din

judetul Ilfov.

albia râului Argeş a fost intens exploatată pentru

extragerea agregatelor minerale pentru construcţii,

producând perturbări ale regimului hidrologic.

Necesitatea dezvoltării unui sistem de canalizare

divizat începând cu noile cartiere și cu aglomerările

urbane satelite orasului Bucuresti.

262



PU

NC

TE

TA

RI

Existenta statiei de epurare Bucuresti- Glina

Sistemul de derivaţii este realizat pentru

suplimentarea debitelor la St. Tratare Arcuda, pe râul Colentina

pentru industrie şi irigaţii în jud. Ilfov şi tranzitează debite din râurile Argeş

şi Ialomiţa prin derivaţiile Bilciureşti-Ghimpaţi, Valea Voievozi şi Cocani-

Dârza.

În schema de amenajare a râului Colentina a fost

creată o salbă de lacuri, pe teritoriul SGA Ilfov-

Bucureşti găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca

41,7 mil.mc., din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea

Populatia municipiului București este alimentată cu

apă în sistem centralizat prin cele trei staţii de tratare: Arcuda pe

Dâmboviţa şi Roşu + Crivina pe Argeş.

Procent mare de deservire. 81% (1.683.265 de locuitori) din

locuitori beneficiază de serviciile Apa Nova.

Oraşele limitrofe au un grad ridicat de satisfacere în

alimentarea cu apă prin reţele de distribuţie a apei potabile (Buftea,

Bragadiru, Chitila, Măgurele, Pantelimon, Popeşti-Leordeni,Voluntari,

Snagov şi Baloteşti)

Zone de agrement amenajate pe malul lacurilor din

salba râului Colentina.

Localităţii cu reţele de canalizare realizate parţial: în

bazinul hidrografic Argeş, (Buftea, Chitila, Mogoşoaia, Otopeni, Voluntari,

Afumaţi, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Bragadiru, Brăneşti, Măgurele,

Jilava, Cornetu, 1 Decembrie, Chiajna; În bazinul hidrografic Argeş Ialomiţa

dispun de reţele de canalizare localităţile: Baloteşti, Snagov, iar în Moara

Vlăsiei, Corbeanca, Periş şi Ciolpani sunt realizate parţial.

PU

NC

TE

SLA

BE

Poluarea istorică cu nitraţi provenită din activităţile agricole

în localităţile din jurul Bucureştiului: 1 Decembrie, Chitila, Ciorogârla,

Dărăşti, Dobroeşti, Jilava, Măgurele sau din depozitarea hidrocarburilor

de la Străuleşti sau staţiilor de benzină de la Cotroceni şi Mihai Vodă

Poluare semnificativă din surse industriale: pe râul

Dâmboviţa după descărcarea apelor uzate neepurate ale oraşului

Bucureşti şi pe râul Dâmbovnia după descărcarea apelor uzate

industriale ale complexului petrochimic Arpechim de la Piteşti.

Reteaua de canalizare în sistem unitar a orasului

Pierderi în sistemul de alimentare cu apă; în jurul valorii

de 30% – 35%.

Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de

apă sunt: Sectorul Ogrezeni-Budeşti cu marea captare de la Crivina

pentru alimentarea capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de

irigaţii Jilava-Vidra-Frumuşani; Râul Dâmboviţa cu captarea pentru

Bucureşti (Brezoaiele-Crivina).

instalaţiile proprii de alimentare cu apă

necorespunzatoare În anul 2009, 40,14% din instalaţiile proprii de

alimentare cu apă (microcentrale) au fost necorespunzătoare din punct

de vedere organoleptic/fizico-chimic/microbiologic

88,73% din sursele individuale de apă din judetul

Ilfov si Bucuresti sunt improprii

Nici una din zonele de agrement amenajate pe

malul raului Colentina nu este autorizată ca ,,ştrand"

cu funcţiunea de îmbăiere

12 surse de poluare cu evacuare în colectorul

casetat al Municipiului Bucureşti (2009).

263



PU

NC

TE

SLA

BE

agenţi economici care evacuează apele uzate şi

pluviale, în ape de suprafaţă prin intermediul canalelor

de desecare - 7 agenţi economici de pe teritoriul Judeţului Ilfov sunt

monitorizati de SGA Ilfov-Bucureşti .

În Judeţul Ilfov numai o parte din localităţi dispun

de sisteme centralizate de canalizare; localităţile din jud. Ilfov

ce evacuează apele uzate în apele de suprafaţă: Bragadiru, Cornetu, 1

Decembrie, Otopeni, Snagov

În prezent, toate apele uzate din Bucureşti sunt

evacuate fără o epurare prealabilă direct în râul

Dâmboviţa, în aval de Capitală, în dreptul comunei

Glina (statia de epurare nu este functionala).

7 localităţi din judeţul Ilfov unde există surse de

nitraţi din activităţi agricole: 1 Decembrie, Chitila, Ciorogărla,

Dărăşti, Dobroieşti, Jilava, Măgurele apele de suprafata din zona

municipiului București prezintă un grad ridicat de poluare.

264



5.5 Managementul oraşului

265


266


Concept Strategic Bucureşti 2035 Managementul oraşului


Managementul oraşului Guvernare locală şi finanţe publice

267



Strategia EUROPA 2020 își propune “să transforme Uniunea Europeană

într-o economie inteligentă, durabilă şi incluzivă care să ofere oportunităţi de

angajare, productivitate şi coeziune socială la niveluri înalte”, fixând trei priorităţi

de întărire reciprocă: o creştere inteligentă, care să dezvolte o economie bazată

pe cunoştinţe şi inovaţie; o creştere durabilă, care să promoveze o economie

mai verde, mai competitivă şi care să gestioneze resursele într-un mod mai

eficient; şi o creştere incluzivă care să stimuleze o economie cu un potenţial

înalt de angajare, care să asigure coeziunea teritorială şi socială.

Buna guvernare, bazată pe principiile transparenţei, participării,

responsabilităţii, eficienţei, subsidiarităţii şi coerenţei, este necesară pentru

asigurarea implementării cu succes a strategiei EUROPA 2020, a unei alocări

mai eficiente şi efective a resurselor publice şi pentru creşterea participării

directe a cetăţenilor, dar şi a implicării, angajării şi responsabilizării acestora.

Buna guvernare a dobândit, în contextul crizei financiare prezente, o importanţă

mult mai mare, fapt care este în mod particular important pentru obţinerea unei

optimizări a eforturilor şi resurselor prin întărirea cooperării şi sinergiei, şi a

abordării integrate a dezvoltării urbane.

În contextul evoluţiei cadrului legislativ actual din România, în care un rol

extrem de semnificativ revine Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001,

republicată, unităţile administrativ teritoriale au cunoscut o continuă dezvoltare,

demonstrând că principiile autonomiei locale şi descentralizării se pretează

perfect realităţii administraţiei publice locale din România. Tendinţa de

dezvoltare a fost sprijinită şi prin reglementarea posibilităţii şi dreptului acestora

de a-şi uni eforturile pentru a funcţiona mai eficient şi pentru a răspunde mai

bine şi mai rapid nevoilor şi cerinţelor cetăţenilor. În acest context, municipiul

Bucureşti şi unităţile administrativ teritoriale din imediata apropiere a acestuia s-

au dezvoltat într-un ritm alert, determinând tot mai mult necesitatea abordării lor

mai degrabă ca un întreg decât ca entităţi de sine-stătătoare.

268



Analiza de faţă porneşte de la contextul internaţional și al cooperării

teritoriale în Europa şi se concretizează în analiza funcţională a

managementului organizațional și financiar al municipiului Bucureşti în relație cu

teritoriului său de susţinere şi influenţă.

Obiectivul studiului este acela de a analiza modul în care se realizează

managementul municipiului Bucureşti, care sunt autorităţile implicate în

gestionarea serviciilor publice, care sunt relaţiile municipalităţii cu primăriile de

sector, cu agenţia de dezvoltare regională, cu cetăţenii, cu mediul privat şi care

sunt principalele aspecte cheie care caracterizează Municipiul Bucureşti din

punct de vedere al modului în care este gestionat oraşul. Totodată, lucrarea își

propune și realizarea unei scenariu realist de prognoză bugetară în baza căruia

să se poată evalua sumele anuale posibil de alocat de la bugetul municipal

pentru finanţarea proiectelor de investiţii – în vederea implementării strategiei

de dezvoltare.

Metodologia utilizată pentru analiza elementelor de guvernare locală se

bazează pe o abordare sintetică a problematicii dezvoltării capacităţii

administraţiei publice la nivel internaţional şi naţional, cuprinzând scanarea

cadrului legal naţional şi a actelor administrative ale Consiliului General al

Municipiului Bucureşti, culegerea de date şi informaţii din surse scrise

(documente strategice, programe şi proiecte, regulamente de organizare şi

funcţionare, presă, manuale de proceduri), întâlniri de lucru, ateliere organizate

în cadrul proiectului cu reprezentanți din mediul universitar, de afaceri și din

instituțiile publice.

Metodologia utilizată pentru analiza situației finanțelor locale este

conformă celei structurate în lucrarea „Capital Investment Planning and

Budgeting Toolkit”, 2004, realizată de un colectiv de specialişti români sub

coordonarea profesorului George M. Guess, în cadrul programului Governance

Reform and Sustainable Partnership Program, finanţat de Guvernul Statelor

Unite ale Americii prin Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională.

Structura studiului

Studiul este structurat în patru părti, respectiv:

Partea I Introducere, prezentând elementele privind contextul studiului,

obiectivele studiului, metodologia utilizată de consultant și structura fiecărui

capitol.

Partea II care cuprinde Studiile privind guvernarea locală și finanțele

publice, după cum urmează:

• Capitolul 1- Contextul european şi naţional/regional al

dezvoltării municipiului Bucureşti, capitol în care se prezintă pe scurt

legislaţia existentă în domeniu, care sunt tendinţele privind buna guvernare la

nivel european, naţional, care sunt programele de finanţare care susţin

creşterea capacităţii administrative, prezentarea de modele de cooperare

teritorială la nivel european;

• Capitolul 2- Structura instituţională şi procesele de

guvernare locală din Municipiul Bucureşti. Acest capitol prezintă care

sunt instituţiile care gestionează managementul oraşului, care sunt relaţiile

dintre acestea, cum este organizată Primăria Municipiului Bucureşti, care este

situaţia personalului din aparatul de specialitate al Primarului General, care este

politica de personal, etc.;

• Capitolul 3 - Administrare şi Dezvoltare În acest capitol este

analizată situaţia serviciile publice descentralizate şi deconcentrate, care este

statutul lor, care sunt relaţiile dintre ele şi primărie, respectiv Consiliul General

al Municipiului Bucureşti, care sunt proiectele de dezvoltare existente la nivelul

municipalităţii;

• Capitolul 4 - Cooperarea teritorială la nivelul regiunii

Bucureşti - Ilfov. Acest capitol descrie relaţia dintre Agenţia de Dezvoltare

269



Regională şi Municipalitate, care sunt proiectele de colaborare, care sunt

iniţiativele în domeniul cooperării teritoriale;

• Capitolul 5 - Comunicare. În acest capitol se descrie politica de

comunicare externă a primăriei, cum sunt gestionate relaţiile cu societatea

civilă, care sunt instrumentele de comunicare folosite;

• Capitol 6 – Concluzii.

Studiul privind finanțele publice este structurat în patru capitole și

realizează analiza și prognoza financiară în vederea implementării strategiei de

dezvoltare urbană integrată și a proiectelor propuse în cadrul acesteia. În acest

scop s-a realizat o prognoză bugetară, fundamentată pe evoluţia previzibilă a

unui set de indicatori macroeconomci şi de politici locale bugetare şi fiscale.

Partea III- Analiza SWOT.

Partea IV- Glosar de termeni și bibliografie.

CONCLUZII

• Planificarea strategică

La nivelul Primăriei Municipiului București nu există o coerență a

documentelor strategice elaborate. De-a lungul timpului au fost inițiate proiecte

de strategii de dezvoltare, dar multe au rămas la stadiul de proiect sau nu au

fost implementate și monitorizate corespunzător. De asemenea, sprijinul politic

pentru implementarea proiectelor și programelor existente a fost insuficient și

lipsit de continuitate. Documentele strategice elaborate au fost pe termen

mediu, nu a existat și încă nu există o viziune de dezvoltare a Municipiului

București pe termen lung, fapt ce conduce la un management ineficient al

orașului și la o dezvoltare haotică.

• Coordonare şi cooperare eficientă pe "verticală" şi

"orizontală".

Diferitele nivele ale administraţiei din România nu şi-au stabilit forme de

cooperare şi coordonare eficientă pentru reglementarea şi promovarea

dezvoltării economice locale în municipiul București. Politicile urbane nu au fost

adoptate într-o abordare integrată, care să permite recunoașterea legăturile

existente între politicile educaționale, de locuire, transport, sociale, de sănătate

și guvernare. Politicile urbane sunt intervenții pe termen lung, nu pe termen

scurt. Suportul pentru implementarea politicilor urbane nu a fost prezent în

ultimii 20 de ani în București, fapt ce a determinat ca efectele lor să nu fie

vizibile. A răspunde problemelor urbane este un maraton, nu un sprint. Nu

existe soluții rapide care să rezolve problemele. În București au fost adoptate

strategii și politici pe termen scurt (4 ani), fapt ce a condus la o incoerență și

inconsistență a procesului de planificare startegică. Colaborarea economică și

instituțională între mediul urban și regiunile în care se încadrează ar trebui

incurajată. Interesele orașului și ale regiunii sunt interconectate. În realitate,

instituțiile din București și regiunea Ilfov nu recunosc acest lucru, astfel că au

apărut de-a lungul timpului nenumărate conflicte. Din contră, relațiile dintre

instituțiile responsabile ar trebui incurajate și construite pe baze de parteneriat

și colaborare

• Utilizarea bunelor practici naționale și internaționale

La nivel național și internațional există exemple de bune practici adoptate

de unele orașe, practici care pot ajuta în rezolvarea unor probleme comune. Nu

este nevoie să reinventăm roata. Municipiul București este înfrățit cu multe

orașe din Europa și din alte continente. Experiența acestor orașe în dezvoltarea

urbană pot fi studii de caz utile pentru o mai bună guvernare. În prezent acestea

nu sunt suficient utilizate.

• Politici de resurse umane.

Este nevoie de a investi în oamenii care conduc și gestionează orașul, fie

că vorbim despre aleșii locali sau despre funcționarii publici. Aceștia au nevoie

270



de a-și îmbunătăți cunoștințele și abilitățile pentru a performa mai bine la locul

de muncă. În adminsitrația locală din București a existat de-a lungul ultimilor ani

o fluctuație a personalului, în special a personalului de conducere, fapt generat

de schimbările politice și nu în ultimul rând de reducerile salariale aplicate în

anul 2010 personalului din administrație.

• Structură de management și coordonare la nivelul

capitalei

La nivelul municipiului București nu există un departament specializat

pentru proiectele de dezvoltare urbană cu tolul acestuia de a coordona

inițiativele în domeniu la nivelul intregului oraș. Fiecare primărie de sector are

un serviciu specializat de planificare, proiecte, dar între ele nu există o corelare

și interconxiune. În cazul Bucureștiului este nevoie de sprijin al guvernului

pentru a putea rezolva problemele cu care se confruntă, acesta are rolul de a

stabili strategic direcțiile de dezvoltare. Pentru succesul politicilor locale este

nevoie de suportul tuturor actorilor locali și mai ales este nevoie de participare

și implicare din partea cetățenilor municipiului București.

• Utilizarea eficientă a fondurilor nerambursabile.

Municipiul București este unul dintre orașele din România care au atras

cele mai puține fonduri nerambursabile. Acest lucru este datorat lipsei de

pregătire a personalului în atragerea și gestionarea unor astfel de proiecte, dar

și datorită lipsei de strategii de dezvoltare.

• Transparență și participare civică

Întrucât factorul decident este, în primul rând, un factor politic, numit sau

ales, încrederea cetăţeanului în mecanismele democraţiei participative

româneşti este într-o continuă scădere. Acest lucru se resimte și la nivelul

municipiului București.

La nivelul primăriei municipiului București sunt semnalate următoarele

deficienţe:

inexistenţa unei practici riguroase de consultare publică;

lipsa de know-how în materie de organizare a consultărilor publice.

lipsa unor instrumente de informare și consultare eficiente

Acces limitat la informațiile publice, site-ul primăriei este neatractiv și

foarte complex, cu informații nestructurate. Site-ul nu este tradus în nicio limbă

de circulație internațională

Din punct de vedere al proiectelor informatice care să vină în sprijinul

accesului rapid al cetățeanului la informațiile publice, Primăria Municipiului

București nu dispune de sisteme informatice moderne și eficient, comparatic cu

alte orașe din România, vezi Timișoara și Brașov.

• Finanțe publice

Analiza cheltuielilor bugetului municipal pune în evidenţă o flexibilitate

relativ ridicată a acestora, situaţie care ajută municipalitatea să fie mai stabilă şi

credibilă financiar. Astfel, cheltuielile de personal, chiar în condiţiile

implementării unei politici naţionale de creşteri salariale, cât şi exerciţiul

prognozat al datoriei publice deţin o pondere relativ scăzută în cadrul

cheltuielilor operaţionale.

În privinţa cheltuielilor operaţionale, remarcăm că în situaţia implementării

cu consecvenţă a setului recomandat de politici bugetare, deşi dinamica lor

înregistrează o creştere accelerată în perioada 2012 – 2015, ponderea acestora

în totalul cheltuielilor se menţine la nivele rezonabile, cuprinse între 68,7% şi

71,9%. Ca urmare, există o capacitate semnificativă de generare a unor

excedente operaţionale nete, sursă importantă în finanţarea investiţiilor.

Analiza capacităţii de investire, în baza scenariului de prognoză bugetară,

pune în evidenţă posibilitatea realizării unei ponderi ridicate a cheltuielilor cu

investiţiile în totalul cheltuielilor ( nivele cuprinse între 23,3% şi 26,5%), situaţie

271



care poate fi considerată favorabilă. Astfel pot fi susţinute de la bugetul local

programe consistente de investiţii publice, fapt ce creează premisa

implementării cu succes a strategiei de dezvoltare locală.

DIRECTII DE ACTIUNE:

• Creșterea capacității administrative şi întărirea poziției

capitalei la nivel regional

Planificarea teritorial ă şi formularea, implementarea și monitorizare

unor politici și documente strategice reprezint ă instrumente esenţ iale în

procesul de dezvoltare a Municipiului Bucure şti şi a teritoriului s ău de

sus ținere şi influen ţă. Intr-un cadru mai complex de cooperare teritoriale

între unit ăți administrative autonome se impune o abordare legis lativ ă

integrat ă privind componente precum amenajarea teritoriului, servicii

metropolitane, finanț e publice/taxe și impozite, asigurarea

reprezentativit ății prin alegeri locale, precum și existen ță unor forme

institu ționalizate de participare, consultare, coordonare, co laborare cu toţ i

factorii implica ţi şi interesa ţi.

Diferitele nivele ale administraţiei din România nu şi-au stabilit forme de

cooperare şi coordonare eficientă pentru reglementarea şi promovarea

dezvoltării economice locale în municipiul București. Dezvoltarea teritorială și

implicit creșterea gradului de competitivitate a municipiului București, se

concentrează în general asupra structurilor „tangibile”. Municipiul București va

trebui să-și coordoneze dezvoltarea cu unitățile administrativ teritoriale din zona

sa de influență, va trebui să investească în toate tipurile de reţele, (drumuri,

apă, energie, gaz, telefonie, etc.), dar şi în reţele de comunicare, sociale şi

organizaţionale pentru care autorităţile publice ar trebui să-şi exercite funcţia de

planificator și de reglementator. Strategia Europa 2020 propune să fie încheiate

pacte teritoriale, care pot contribui la eliminarea decalajelor și vor conferi noii

strategii o dimensiune teritorială și o responsabilitate teritorială.

La nivelul Primăriei Municipiului București nu există o coerență a

documentelor strategice elaborate. De-a lungul timpului au fost inițiate proiecte

de strategii de dezvoltare, dar multe au rămas la stadiul de proiect sau nu au

fost implementate și monitorizate corespunzător. De asemenea, sprijinul politic

pentru implementarea proiectelor și programelor existente a fost insuficient și

lipsit de continuitate. Politicile urbane nu au fost adoptate într-o abordare

integrată, care să permite recunoașterea legăturile existente între politicile

educaționale, de locuire, transport, sociale, de sănătate și de mediu. Suportul

pentru implementarea politicilor urbane nu a fost prezent în ultimii 20 de ani în

București, fapt ce a determinat ca efectele lor să nu fie vizibile.

Pentru accesarea fondurilor puse la dispozi ție prin instrumentele

financiare ale Uniunii Europene, municipalitatea ar trebui s ă construiasc ă

”p arteneriate pentru Bucure ști" atunci când are în vedere planificarea şi

finan ţarea dezvolt ării ora şului. Existenț a unei direc ții de coordonare și

programare proiecte (Unitatea de coordonare, planificare și implementare

a proiecte de investi ții de capital) va putea contribui la coordonarea

obiectivelor proprii de dezvoltare a Bucure știului cu strategiile și

priorit ățile de dezvoltare a Regiunii Bucure şti- Ilfov.

• Utilizarea eficientă a mijloacelor de informare şi

comunicare, transparența actului administrativ

Calitatea guvernării la nivel local este dată de măsura în care autorităţile

publice locale informează comunitatea în legatură cu activităţile sale; măsura în

care autorităţile publice locale asigură consultarea şi participarea factorilor

interesaţi, la procesul de luare a deciziilor. Transparenţa trebuie să devină o

272



componenta esenţială a instituţiilor publice, mai mult decât o prevedere a legii,

distanţa dintre gradul actual de transparenţă al instituţiilor şi obiectivele fixate

prin lege fiind destul de însemnată.

O instituţie publică, ce funcționează conform Standardului ISO 9001, și

prevederilor Legii 52/2003 presupune accesul publicului la procesul de luare a

deciziilor simultan cu menţinerea operativităţii procesului de consultare publică.

Acest lucru se poate realiza în două direcţii: fiecare instituţie trebuie să ia

măsurile necesare pentru informarea publicului cu privire la noile reglementări

intrate în vigoare şi, de asemenea, are obligaţia de a sprijini cetăţenii în

exercitarea drepturilor lor – în cazul de faţă – dreptul de liber acces la

informatiile de interes public. Direcțiile prioritare de acțiune în acest sens

cuprind:

• Simplificarea procedurilor de emitere de c ătre autorit ăţile

administrative a avizelor, autoriza ţiilor sau licen ţelor necesare

desf ăşurării unor activit ăţi specifice/proiecte (avize de urbanism,

autoriza ţii de constuc ţie).

• Înfiin ţarea în fiecare institu ţie din administra ţia public ă a oficiului

unic de primire a solicit ării cet ăţeanului.

• Dezvoltarea unei baze de date şi informa ţii cu acces pentru public şi

alte persoane interesate.

• Evaluarea performanţ elor consilierilor locali şi a primarilor prin

aplicarea unor sondaje de opinie pe site-ul prim ăriei.

• Dezvoltarea de proiecte în parteneriat cu alte capitale europene în

proiecte ”comunitatea virtual și digital ă” în concordan ță cu Strategia

Europa 2020.

• Managementul resurselor umane

Problematica managementului resurselor umane este complexă şi

necesită adoptarea unor politici de resurse umane (ghiduri de recrutare,

selecţie, motivare, dezvoltarea carierei). Sunt necesare măsuri de identificare,

mobilizare şi de alocare a potenţialului uman pentru a dezvolta noi idei, soluţii la

problemele clienţilor, pentru a creşte productivitatea prin comunicarea eficientă

şi prin abordarea creativă a tuturor componentelor sistemului de management

al serviciilor.

Coordonarea activităţilor de investiţii publice, a parteneriatelor între unităţi

administrativ teritoritoriale, a parteneriatelor cu sectorul privat, cu mediul

universitar, precum şi responsabilitatea faţă de cetăţeni, reclamă atât crearea

unui Observator Urban pentru culegerea de date și ținerea lor la zi, precum și

identificare și realizarea de forme/procese de întărire a capacităţii de

management a Primăriei Generale pe domenii precum managementul

planificării, managementul patrimoniului, coordonarea strategiilor sectoriale,

management de programe/proiecte, dar si crearea de forme de coordonare a

planificării dezvoltării teritoriale si a proiectelor de investitii de capital.

• Îmbunătățirea serviciilor publice

Administraţia are în prezent probleme în furnizarea de servicii publice pe

baza unor indicatori de performanță și de creare a unui sistem de

monitorizare/evaluare a acestor indicatori (benchmarking), sistem ce permite în

mod transparent compararea rezultatelor și creșterea performanțelor serviciilor

publice furnizate.

• Eficiența bugetului municipal și susținerea

implementării strategiei

Prognoza bugetară a fost fundamentată pe evoluţia previzibilă a unui set

de indicatori macroeconomci şi de politici locale bugetare şi fiscale

recomandate de către consultant şi a evidenţiat sumele anuale, posibil de

alocat de la bugetul municipal pentru finanţarea proiectelor de investiţii – în

vederea implementării strategiei de dezvoltare. Astfel pentru perioada 2011 -

2015, sumele previzionate să fie mobilizate de la bugetul local pentru finanţarea

investiţiilor au o evoluţie ascendentă.

273



Pentru orizontul de timp 2016 – 2030, prin extrapolarea indicelui mediu de

creştere al cheltuielilor previzionate pentru investiţii în perioada 2011 – 2015, se

constată că sumele posibil de disponibilizat de la buget, cu aceiaşi destinaţie

sunt importante - asigurând premisele implementării cu succes a strategiei de

dezvoltare locală.

În privinţa veniturilor bugetului municipiului Bucureşti, analiza pune în

evidenţă capacitatea relativ scăzută de generare a veniturilor care cad sub

incidenţa controlului consiliului local municipal. Situaţia este generată de

reglementările legale în vigoare, conform cărora, impozitele pe proprietate se

fac venit la bugetele sectoarelor municipiului Bucureşti.

Se remarcă totuşi, că în condiţiile unei dinamici economice ascendente şi

implementării consecvente a setului minimal de politici fiscale, s-ar putea realiza

creşteri anuale de 3 - 10% a volumului încasărilor din impozitele şi taxele

asupra cărora autoritatea publică are competenţe legale de stabilire, majorare,

colectare. În aceste condiţii, atât veniturile fiscale, cât şi cele nefiscale au o

dinamică constant crescătoare. De asemeni, ponderea veniturilor fiscale în

totalul veniturilor se menţine relativ ridicată (89%-90%), fapt ce constituie un

element ce dă soliditate bugetului municipal.

Analiza cheltuielilor bugetului municipal pune în evidenţă o flexibilitate

relativ ridicată a acestora, situaţie care ajută municipalitatea să fie mai stabilă şi

credibilă financiar. Astfel, cheltuielile de personal, chiar în condiţiile

implementării unei politici naţionale de creşteri salariale, cât şi exerciţiul

prognozat al datoriei publice deţin o pondere relativ scăzută în cadrul

cheltuielilor operaţionale.

În privinţa cheltuielilor operaţionale, în situaţia implementării cu

consecvenţă a setului recomandat de politici bugetare, ponderea acestora în

totalul cheltuielilor se menţine la nivele rezonabile, cuprinse între 68,7% şi

71,9%, deşi dinamica lor înregistrează o creştere accelerată în perioada 2012 –

2015. Ca urmare, există o capacitate semnificativă de generare a unor

excedente operaţionale nete, sursă importantă în finanţarea investiţiilor.

Analiza capacităţii de investire, în baza scenariului de prognoză bugetară,

pune în evidenţă posibilitatea realizării unei ponderi ridicate a cheltuielilor cu

investiţiile în totalul cheltuielilor (nivele cuprinse între 23,3% şi 26,5%), situaţie

care poate fi considerată favorabilă. Astfel pot fi susţinute de la bugetul local

programe consistente de investiţii publice, fapt ce creează premiza

implementării cu succes a strategiei de dezvoltare locală.

274


275


276



SWOT

Managementul oraşului

277



OP

OR

TU

NITĂŢ

I Existenţa unor surse de finanţare pentru

dezvoltarea capacităţii administrative (PODCA) Existenţa de surse de finanţare pentru

dezvoltarea serviciilor publice Societate civilă deschisă pentru colaborare şi

parteneriat cu instituţiile publice locale Privatizarea serviciilor de termoficare Existenţa cadrului legal privind acordarea de

sporuri celor care lucrează pe proiecte cu fonduri rambursabile şi nerambursabile

Dezvoltarea capacităţii operaţionale a primăriilor şi instituţiilor publice subordonate

Posibilitatea previzionării de sume adiționale din contractări de credite

Utilizarea capacității de co-finațare a proiectelor propuse spre realizare prin instrumentele financiare ale Uniunii Europene

AM

EN

INŢĂ

RI

Migraţia personalului bine pregătit din administraţie publică în sectorul privat

Noi modificări legislative privind reducerea salariilor şi reducerea personalului din administraţie

Lipsa de susţinere din partea Guvernului a proiectelor de interes naţional

Nivel scăzut de cooperare între autorităţile oraşului, întreprinderi şi cetăţeni, care să conducă la pasivitate publicului şi participarea scăzută a acestuia în gestionarea şi administrarea orașului

Creșterea nivelului subvenției pentru Gcal plătit din bugetul Primăriei Generale

Impactul politicilor fiscale naționale asupra veniturilor brute ale contribuabililor persoane fizice/juridice

278



PU

NC

TE

TA

RI

PLANIFICARE STRATEGICĂ Existența unor documente strategice pe mediu Alocarea de fonduri pentru elaborare PUG Existența unei asociații de dezvoltare

intercomunitară la nivelul zonei București Ilfov CAPACITATEA DE MANAGEMENT

Existenţa unei echipe de management tânără Lucru pe echipe de proiect Existenţa unei comunicării informale între

manageri Existenţa unui manual de management al calităţii

PU

NC

TE

SLA

BE

PLANIFICARE STRATEGICĂ Lipsa unei viziuni de dezvoltare comună Coordonare insuficientă între instituţiile publice

şi prestatorii de servicii publice Lipsa de corelare între politicile municipalităţii

şi ale primăriilor de sector Relaţii conflictuale între membrii CGMB şi

primarul general Eşecul constant din partea guvernului central în

aprecierea poziţiei capitalei în economia națională (cca. 30% din PIB)

Absenţa unor instrumente de planificare bugetară pe termen lung legate de un program multianual de investiţii

CAPACITATEA DE MANAGEMENT

Schimbări la nivelul echipei de management o dată cu schimbarea conducerii instituţiei

Lipsa colaborării între direcţiile de specialitate Circuit informaţional greoi Nu există posturi de manageri publici, city

manger sau administrator public Regulamentul intern neactualizat (2007) Influenţa negativă politicului în acţiunile

administrative Capacitatea redusă de management al

proiectelor

279



PU

NC

TE

TA

RI

RESURSE UMANE Număr mare de posturi cu studii superioare de

specialitate Existenţa unui departament specializat de

management al resurselor umane Existenţa unui sindicat al funcţionarilor publici

INFORMARE SI COMUNICARE

Elaborarea şi aprobarea documentului Charta cetăţenilor

Existenţa unor proiecte de comunicare şi informare (infochioşcuri, datarooom, etc)

COOPERARE TERITORIALA

Existenţa unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară Bucureşti- Ilfov

Existenţa PATZ Existenţa unor iniţiative în domeniul cooperării

teritoriale

PU

NC

TE

SLA

BE

RESURSE UMANE Lipsa de ghiduri de management al resurselor

umane (recrutare, selecţie, motivare, etc) Lipsa unei politici de resurse umane şi a unei

strategii Structură oganizatorică rigidă Lipsa resurselor financiare pentru formarea şi

dezvoltarea personalului Lipsa motivării financiare

INFORMARE SI COMUNICARE

Site-ul web al PMB este neatractiv, este complex şi nu este tradus în altă limbă de circulaţie internaţională

Proiectele privind creşterea gradului de informare nu sunt funcţionale

Relaţia cu societatea civilă este tensionată Lipsa unui birou one stop shop Implicarea cetăţenilor în procesul de decizie

este foarte redusă Mers greoi al procedurilor administrative Informare redusă a cetăţenilor

COOPERARE TERITORIALA

Asociaţia de dezvoltare intercomunitară este foarte puţin vizibilă

Lipsa de informare cu privire la iniţiativele şi proiectele existente

280



PU

NC

TE

TA

RI

COOPERARE TERITORIALA Existenţa unui proiect pentru crearea autorităţii

metropolitane de transport Existenţa contractelor de management între PMB

şi şefii instituţiilor publice aflate în subordinea PMB FINANTE PUBLICE

Municipiul București beneficiază de o importantă capacitate investițională

Veniturile fiscale și nefiscale au o dinamică constant crescătoare

Veniturile fiscale în total venituri se menține ridicate

Flexibilitate ridicată a cheltuielilor ceea ce generează credibilitatea financiară a municipalității

Capacitate de generare a unui excedent operațional net

PU

NC

TE

SLA

BE

COOPERARE TERITORIALA Lipsa de viziune şi colaborare între PMB,

primăriile din judeţul Ilfov şi consiliul judeţean Lipsa unor indicatori pentru măsurarea

performanţei Lipsa de coordonare între prestatorii de servicii

publice (canalizare, transport, administrarea străzilor) FINANTE PUBLICE

Capacitate relativ scăzută de generare de venituri asupra carora municipalitatea are competente de stabilire, majorare, incasare, etc, generată datorată reglementărilor legale în vigoare conform, cărora impozitele pe proprietate se fac venit la bugetele sectoarelor municipiului București.

Lipsa legislației complete privind atragerea de resurse financiare pentru implementarea de proiecte finanțate prin parteneriat public-privat

281



5.6 Sinteza analizei SWOT

282


Concept Strategic Bucureşti 2035 SWOT Integrat

PU

NC

TE

TA

RI

- cea mai competitiva economie la nivel national

- existenta unor zone cu vocatie de activitati tertiare (birouri) si

care in putine cazuri utilizeaza pozitiv mecanismele de conversie

- grad mediu/ridicat de educatie - existenta unui numar mare de universitati

- pondere mare a populatiei active - Rata de dependentă a vârstnicilor de 19,2% în regiunea

Bucuresti-Ilfov este una dintre cele mai mici din Europa

- emergenta unui sector de industrii creative si media din ce in ce mai reputate

PU

NC

TE

SLA

BE

- competitivitatea Bucurestiului impreuna cu regiunea este

doar cu putin peste media Uniunii Europene, fara a fi insa un avantaj substantial in competitia cu orase europene si regiuni metropolitane de aceeasi talie

- ponderea redusa a activitatilor performante in economia orasului, atractivitatea pentru aceste acitivitati nefiind stimulata de proiecte urbane

- pondere mica a formarii profesionale continue (life long learning)

- performante universitare sub media celor necesare pentru o competitivitate europeana sau gobala scazuta (2)

- Grupurile vulnerabile sunt reprezentate de persoanele care trăiesc în sărăcie absolută, persoanele adulte fără adăpost, copiii străzii, consumatorii de droguri dar şi persoanele vârstnice

- natalitate in scadere; scaderea populatiei in municipiu - Niveluri scăzute de satisfacţie cu diverse aspecte ale vieţii în

capitala României

- Decalajele de dezvoltare din interiorul orasului - pregătirea tehnologică slabă mai ales a întreprinderilor si, în

mai mică măsură, de mărimea pietei regionale - calitatea slabă a guvernării care duce la un mediul

institutional si macro-economic disfunctional si incert.

283



PU

NC

TE

TA

RI

- fond mare de locuit si grad mare de echipare tehnico-edilitara

- existenta unor proiecte si programe de reabilitare a unor spatii publice in ansamblu

- retea densa de strazi care ofera alternative diverse de parcurgere a unor zone mai mari

- existenta in oras a unor terenuri compacte de mare suprafata pretabile la realizarea, prin conversie, a unor programe si proiecte urbane ample care sa raspunda unor nevoi majore ale orasului

-

PU

NC

TE

SLA

BE

- cvasi-inexistenta programelor de locuinte sociale - imbatranirea si starea fizica necorespunzatoare a majoritatii

stocului de locuinte - rata mica de innoire a fondului de locuinte - variatie mare a gradului de dotare a zonelor de locuit - cresterea polarizarii socio-economice, concretizata inclusiv

spatial mai ales prin aparitia unor zone de acumulare de saracie cu efecte negative amplificate de lipsa echiparii si dotarilor.

- exodul resedintelor instarite in afara orasului, spre locatii privilegiate (elemente naturale teritoriale), contribuind la segregarea socio-economica in plan spatial.

- desechilibru nord-sud in ce priveste dezvoltarea dotarilor reprezentative, a locurilor de munca, a repartitiei zonelor de saracie, a echiparii generale

- nedefinitivarea constituirii structurii unei sistem de artere majore care sa asigure in acelasi timp accesibilitatea echilibrata a centrului si protejarea lui de traficul de tranzit

- retea stradala utilizata dezechilibrat si ineficient, prin lipsa masurilor de privilegiere a transportului public (scazandu-i astfel atractivitatea), ponderea mare a spatiilor ocupate de autovehicule care stationeaza, in detrimentul circulatiei pietonale si in contextul lipsei amenajarilor pentru moduri soft de transport (3)

- gradul de integrare redus al diferitelor sisteme de transport public, insuficienta nodurilor intermodale si cvasi-lipsa zonelor park&ride (parcheaza si foloseste transportul public), precum si accesibilitatea redusa restrictiva pentru alte categorii de utilizatori, in special in statiile de metrou

- intarzierea constituirii unui sistem de zone cu caracter polarizator in interiorul orasului - sistem prevazut prin PUG 1999 – care a condus, in contextul unei planificari urbane insuficient pro-active, la pierderea sanselor de valorificare a unor rezerve de teren amplasate strategic disponibile, in principal, ca urmare a desindustrializarii.

-

284



PU

NC

TE

TA

RI

- existenta unor elemente extrem de valoroase de patrimoniu cultural construit din care multe cu caracter de unicat

- Existenta unor parcuri de dimensiuni ample – Herastrau, Carol, Tineretului, Titan, cu investitii importante pentru ameliorarea dotarii si starii vegetatiei.

- elemente naturale definitorii pentru structura morfo-functionala a orasului – Dambovita, lacurile Colentinei si zona aferenta lor, terasele albiilor in interiorul orasului – cu mare potential pentru politicile de regenerare urbana

PU

NC

TE

SLA

BE

- suprafata redusa de spatiu verde amenajat corespunzator recrearii, ce revine fiecarui locuitor, in contextul unei repartitii teritoriale dezechilibrate si a lipsei acestora in unele zone dens populate, precum si in apropierea zonelor sarace

- starea avansata de degradare si lipsa unei politici si a unor programe coerente de consolidare, reabilitare, renovare si restaurare in scopul punerii in valoare spre binele peisajului urban.

- Agravare sistematica a poluarii la nivelul municipiului Bucuresti prin poluarea apelor, solului si aerului, in contextul unei cresteri a gradului de mobilitate bazata in principal pe mijloace poluante de transport, a cresterii gradului de motorizare, a proliferarii industriilor neperformante si poluante cat si a santierelor raspandite in multe zone ale orasului, dublata de o intensificare a poluarii luminoase pe timp de noapte si de o crestere, in special in 2009, a cantitatii de deseuri per locuitor

- agresiuni de utilizare si construire in diverse sectoare ale acestor teritorii naturale ca urmare a neglijarii interesului public in raport cu cele private, in contextul nedefinirii unei atitudini strategice, de valorificare sustenabila spre binele orasului.

- Stagnare si usoara scadere a cantitatii de spatiu verde pe locuitor in ultimii ani, atat la nivelul orasului dar mai ales la nivelul sectorului 5, in contextul cresterii gradului general de poluare la nivelul orasului si a intensificarii valorilor de trafic si de zgomot atat in zonele de locuit cat si in zona centrala si zonele periferice.

285



PU

NC

TE

TA

RI

- existenta unor documente de planificare – planuri, studii, strategii – ale caror informatii pot contribui atat la intelegerea proceselor in derulare, cat si la definirea unor prioritati de actiune pe termen scurt si mediu.

- cresterea preocuparii publicului pentru domeniul, programele - si proiectele de dezvoltare urbana

PU

NC

TE

SLA

BE

- inexistenta unei banci complexe de date urbane, operationale si accesibile, compromitandu-se astfel atat sansele unei planificari urbane coerente si pro-active, cat si o gestiune mai buna a patrimoniului public.

- capacitatea redusa de concertare a factorilor politici de culori diferite privind decizii cardinale majore ce vizeaza dezvoltarea urbana – politizarea nepotrivita in domeniul planificarii si managementului urban are consecinte cu atat mai daunatoare cu cat lipseste aceasta concertare pe termen mediu sau lung

- Coordonare insuficientă între instituţiile publice şi prestatorii de servicii publice

- capacitatea redusa si limitata a construirii de catre Primarie a programelor si proiectelor in parteneriat public-public si public-privat, in contextul insuficientei cadrului legislativ, aceasta fiind inca o cale de dezavantajare a interesului public in dezvoltarea urbanistica, in raport cu interese private imediate si inguste.

- Absenţa unor instrumente si practici de planificare bugetară pe termen lung legate de un program multianual de investiţii, corelate in mod corespunzator cu prevederile strategiei de dezvoltare municipala si ale unui sistem coerent si echilibrat de politici publice

- lipsa unei strategii integrate de dezvoltare urbana, asumata prin consens politic si insotita de un sistem coerent de politici publice, programe si proiecte strategice care sa asigure continuitatea si punerea eficare in practica., strategie care sa fundamenteze atat planul urbanistic general, cat si deciziile financiare referitoare la investitii publice majore.

- lipsa unei comunicari deschise, clar structurate si articulate a administratiei publice locale cu cetatenii, are drept rezultat, in contextul unor partizanate ale mass-media si al vizibilitatii consecintelor negative ale unor interventii, cresterea nemultumirii cetatenilor fata de calitatea actului de administrare si diminueaza sansa intelegerii unor intentii si programe benefice, necontribuind in acest fel la educarea spiritului civic.

- Relatia tensionata a administratiei cu societatea civila

286



PU

NC

TE

TA

RI

- existenta unor investitii publice majore, chiar daca insuficiente si izolate, a avut efecte pozitive pentru starea orasului

PU

NC

TE

SLA

BE

- aceste investitii publice majore nu au condus intotdeauna la crearea de „plus valoare sociala” scontata – satisfacerea asteptarilor populatiei, ameliorarea functionalitatii urbane, cresterea calitatii spatiului public, diminuarea dezechilibrelor spatiale, s.a. – mai ales din cauza lipsei coordonarii inter-proiecte si a neevaluarii critice a coerentei alocarii fondurilor.

- efectul redus, insuficient in raport cu nevoile publicului, al unor investitii in infrastructura si material rulant pentru transportul public, din cauza insuficientei integrari a acestora intr-o politica care sa vizeze schimbarea practicilor de mobilitate ale cetatenilor

- neintegrarea interventiilor asupra spatiilor publice in politici coerente si focalizate spatial

287



O

PO

RT

UN

ITĂŢ

I

- Adoptarea de catre UE a Strategiei 2020, un succesor al Strategiei Lisabona care va ajuta Europa sa se refaca dupa criza economica si sa atinga niveluri inalte ale productivitatii si ratei de ocupare, a coeziunii sociale si teritoriale, factorii cheie fiind cunoasterea si inovatia.

- Masuratorile efectuate de studii europene (Espon) care prin punerea in evidenta a decalajelor pot stimula impunerea unor tinte de urmarit, in raport cu media europeana in diverse domenii de dezvoltare.

- Tendinta usoara de ameliorare a potentialului demografic al Regiunii 8, ce poate indica o crestere a competitivitatii pe termen lung;

- Localizarea recenta a unor activitati tertiare cu vizibilitate medie in teritoriul de influenta al Bucurestiului (centre de cercetare si inovare de inalta specializare (Magurele, Titu) ;

- Deschiderea de noi oportunitati odata cu finantarea prin programe europene ce vizeaza reducerea disparitatilor teritoriale sau coeziunea teritoriala, dar si intarirea unor poli de dezvoltare (Ploiesti) si de crestere ce pot sustine policentricitatea in ansamblul teritoriului

AM

EN

INŢĂ

RI

- Decaderea d.p.d.v. demografic a teritoriului periferic al aglomeratiei urbane a Bucurestiului sustinuta de tendinta de concentrare a populatiei in Bucuresti si in zona sa adiacenta;

- Discrepanta majora intre zona sudica si zona nordica din punct de vedere al UAT-urilor ce detin potential demografic (mai ridicat in N si NE, scazut in S);

- Enclavizarea Bucurestiului si decaderea potentialului economic al teritoriului de influenta si suport din cauza ofertei de munca diversificata din Capitala si lipsei investitiilor din restul teritoriului;

- Fracturi structurale şi funcţionale între Bucureşti şi teritoriul său de susţinere si influenta dublate de nefunctionalitatea Regiunii Bucuresti – Ilfov (dimensiuni, caracter de enclava in cadrul Regiunii Sud-Muntenia) ;

- Sistem de invatamant suprasolicitat si personal didactic titular insuficient in mediul rural;

288



OP

OR

TU

NITĂŢ

I

- Existenta Conceptului Strategic de Dezvoltare Teritoriala a Romaniei care pune bazele dezvoltarii integrate a teritoriului Romaniei, stabilind atat principalele deziderate de conectivitate si sistemul ierarhic urban, cat si principiile de dezvoltare viitoare.

- Cresterea conectivitatii la nivel regional in contextul dezvoltarii unor proiecte de infrastructura de mare capacitate - feroviare si rutiere (centura de autostrazi a Bucurestiului, autostrada Bucuresti-Brasov, Proiecte de modernizare a infrastuctuii CF Bucuresti- Constanta si Bucuresti – Brasov (250km/h conform PATN, dar si restructurarea celor doua aeroporturi)- si al unei mai bune articulari la scara teritoriala

- Strategia Dunarii cu sanse mari de a spori conectivitatea Bucurestiului si de a impulsiona atat dezvoltarea zonei sudice a ariei sale de influenta inspre Giurgiu si cooperarea transfrontaliera cu Bulgaria, cat si continuarea si definitivarea canalului Bucuresti-Dunare.

-

AM

EN

INŢĂ

RI

- Accentuarea din ce in ce mai evidenta a disparitatilor

teritoriale, in contextul unei lipse totale a intercomunalitatii, dublata de o polarizare extrema a resurselor umane si materiale de catre Bucurestiul, mentinand astfel starea de sub-dotare a acestor UAT-uri, ele neputand astfel contribui la sustinerea dezvoltarii de ansamblu

- Propagarea haotica a urbanizarii, impulsionata de emergenta unui nou stil de viata, compromite importante resurse de teren si elemente de cadru natural, rezultand in ansambluri rezidentiale sub-echipate care sustin segregarea sociala

- Insertia neadecvata a unor functiuni de talie mare (comerciale, servicii, industriale) cu specific urban in zonele rurale inconjuratoare ale Bucurestiului ce resitueaza sistemul de centralitati al orasului si determina o crestere importanta a mobilitatii la nivelul de ansamblu, accentuand in acelasi timp disparitatea intre BUcurestiu si teritoriul sau de inlfuenta

- Nivel redus de conectivitate in cadrul teritoriului de influenta si suport al Bucurestiului, in contextul unei intermodalitati intre reteaua de cale ferata si cea rutiera aproape inexistente la nivel local si regional, de o retea sub-dezvoltata si insuficient diversificata de cai de transport, si nesustinute de investitii importante, fapt care descurajeaza o buna cooperare intre Bucuresti si teritoriul sau de influenta, chiar daca magistralele de circulatiie converg catre Bucuresti (Accesibilitate redusa pe directia Giurgiu - Budesti – Fundulea – Urziceni si Giurgiu – Videle); (Functionalitatea redusa a liniei de centura existente si lipsa unei centuri exerioare a orasului)

- Lipsa unui sistem de transport public gestionat la nivelul teritoriului de influenta si suport al Capitalei (sau cel putin la nivelul AUB);

- Identitate teritoriala neclara a zonei periurbane a municipiului Bucuresti determinata de inexistenta unui sistem de poli la scara regionala, care sa posede identitate proprie si conectivitate buna;

-

289



OP

OR

TU

NITĂŢ

I

- Existenta la nivel national a Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila care fundamenteaza si stabileste principiile generale de dezvoltare a teritoriului national

- Revalorizarea potentiala a rolului agriculturii, in contextul necesitatii crescande a resurselor de hrana la nivel mondial, si al reconsiderarii rolului peisajului agricol in politicile europene.

- Existenta unor resurse de cadru natural inca nedeteriorate de expansiunea urbana (paduri, salba de lacuri) si infrastructura (chiar daca minimala) pentru turism si recreere in partea de nord a teritoriului (ex. Snagov)

AM

EN

INŢĂ

RI

- Prognozarile in materie de hazarduri naturale, schimbari

climatice si criza alimentara ce pot avea un efect devastator, agravat de Bucuresti care se poate comporta ca un amplificator din cauza riscului de hazard tehnologic si vulnerabilitate dar si din cauza unei cresteri agravante a consumului alimentar.

- Alterarea/compormiterea unor peisaje valoroase, dezvoltari urbane lineare de-a lungul drumurilor si degradarea zonelor impadurite si a unor terenuri cuprinse in centura verde-galbena.

- fenomen amplificat de urbanizare a ultimei decade care a condus la impermeabilizarea solurilor cuplata cu o crestere a volumului de trafic cu efecte severe in poluarea aerului si solului, dublate de o defazare a echiparii edilitare ce are drept efect degradari succesive ale ecosistemelor

- Concentrarea retelelor edilitare in asezarile urbane fara a se extinde suficient catre asezarile rurale, corelata cu o gestiune ineficienta a deşeurilor, necoordonata la nivel teritorial

- Incarcatura demografica in crestere avand drept consecinta o crestere a numarului de deplasari zilnice pune presiuni asupra cadrului natural, compromitand resurse viitoare importante

290



OP

OR

TU

NITĂŢ

I

AM

EN

INŢĂ

RI

- Puternică fragmentare politică şi funcţionarea separată a

diferitelor niveluri ale administraţiei (cooperare orizontala si verticala deficitara), in contextul unei lipse de continuitate in urmarirea unor obiective pe termen lung, dar si al unei neintelegeri generale a nevoii de planificare integrata, ceea ce conduce la o incapacitate de absorbtie a fondurilor europene si la riscul reducerii si/ sau pierderii finantarii;

- Performanţă redusa a mecansimelor de planificare şi coordonare si lipsa expertizei în materie de planificare şi dezvoltare teritorială, si lipsa ei de supletea necesara unor situatii particulare

291



5.7 Diagnostic

292


Concept Strategic Bucureşti 2035 Consideratii preliminare

CONSIDERATII PRELIMINARE PRIVIND

FORMULAREA DIAGNOSTICULUI

1. Clarificari teoretice

Diagnosticul este formulat, in procesele de planificare

strategica urbana, dupa auditul urban si/sau, cel mai adesea, dupa

alcatuirea unei analize SWOT – denumita asa de la initialele

cuvintelor englezesti Strengths [puncte tari, calitati], Weaknesses

[puncte slabe, vulnerabilitati], Opportunities [oportunitati, sanse],

Threats [amenintari, riscuri].

Analiza SWOT este folosita in planificarea strategica urbana

tocmai pentru caracterul sau de analiza integratoare. Ea nu

inlocuieste analizele sectoriale sau specializate, ci valorifica

rezultatele lor.

Pe langa analizarea mediului extern (in care identifica

oportunitatile si amenintarile) si a mediului intern (caruia ii identifica

calitatile si slabiciunile), auditul urban cauta si identificarea

competentelor distinctive – acele calitati care, prin raritate ori prin

alte caracteristici deosebite, devin specifice si astfel individualizeaza

pozitiv, constituind un avantaj in competitie. Apare limpede astfel

importanta competentelor distinctive in definirea competitivitatii

urbane, caracteristica esentiala pentru succesul unui oras intr-o

societate ce se globalizeaza. Mai trebuie subliniat ca in cazul

orasului, mediul extern are o dubla referinta: spatiala – in care el

este inteles ca “teritoriul imediat invecinat, sau mai indepartat” si a-

spatiala – in care relatia de apropiere sau departare a factorilor si

conditiilor ce definesc mediul extern este mult mai putin relevanta

(iar aici se poate face din nou apropierea de definirile globalizarii ca

tendinta majora caracterizand lumea de azi).

Un diagnostic va cuprinde astfel o descriere sintetica a

situatiei existente – cu sublinierea implicita a corelarilor intre

caracteristicile mediului intern in raport cu contextul mentionat mai

sus, precum si cu evidentierea competentelor distinctive existente

sau potentiale. Aceasta descriere va fi insotita de evidentierea

cauzelor ce au condus la ea, ca si de referinte la “actorii urbani” 1

relevanti in situatia existenta. In mod obisnuit – asemenea unui

diagnostic medical – diagnosticul urban (si orice diagnostic din

planificarea strategica) se incheie prin evocarea unui scenariu “if

not” – ce se intampla daca nu se intervine pentru modificarea (in

bine a) situatiei existente.

1 Termen utilizat tot mai frecvent – si trecand astfel din limbajul de specialitate al

urbanistilor in limba comuna - pentru a desemna “factorii implicati” intr-un fel sau altul in

dezvoltarea urbana – indivizi, grupuri sau organizatii

293



Aceste considerente teoretice sumare au fost evocate aici

pentru a facilita mai bine modul in care a fost formulat

diagnosticul urban pentru Bucuresti in 2011.

2. Diagnosticul urban ca parte ca Conceptului

Strategic Bucuresti 2035

In raport cu elementele de mai sus, diagnosticul urban pentru

Bucuresti a fost formulat tinand seama de urmatoarele consideratii:

1. Bucurestiul este o capitala est-europeana care inregistreaza destule

decalaje fata de marile capitale europene dezvoltate. Cu toate acestea,

capitala Romaniei se afla inscrisa – fie si numai daca ne referim la pozitie

eografica, marime si potential economic – in competitia urbana , probabil

in cea europeana, dar cu certitudine in cea macro-regionala (de fapt in

mai multe macro-regiuni definite dupa criterii diferite: a Marii Negre, a

Dunarii inferioare, a sud-estului european, a Balcanilor s.a.). Bucurestiul

este deci in competitie directa cu Belgrad, Budapesta, Sofia sau Istanbul,

dar si cu alte capitale sau orase importante din regiune: Salonic, Zagreb,

Chisinau, Kiev, Lvov ori chiar Cracovia sau orase din bazinul Marii Negre.

Din aceste motive, faptul ca, statistic vorbind, Bucurestiul este cel mai

dezvoltat oras din Romania este mai putin relevant decat am fi tentati

sa credem – chiar daca nu poate concura direct (si nu din ratiuni de lipsa

proximitatii, ci tinand seama de decalajele mari in nivelul de dezvoltare) cu

Stokholmul sau Viena ori Parisul, Bucurestiul trebuie sa se raporteze la

ele, mai ales la ceea ce au intreprins pentru a se dezvolta in

contemporaneitate si la modul in care isi valorifica sau construiesc noi

competente distinctive.

2. Ponderea cea mai mare in diagnostic o detin referintele la problemele cu

care se confrunta dezvoltarea Bucurestiului, in detrimentul spatiului acordat

referintelor la context (asa cum a fost definit mai sus) ori la calitati si/sau

competente distinctive (in ceea ce priveste pe cele din urma, Bucurestiul

pare mai curand sa compromita sau sa neglijeze atribute care pot deveni,

sau au fost candva, competente distinctive). De aici nota negativist-

alarmista - de altfel constient aleasa ca dominanta, pentru sublinierea

mai clara a situatiei dificile a capitalei - pe care o are diagnosticul. De

prea multe ori pana acum, evidentierea unor puncte tari a facut ca

problemele orasului sa poata fi privite cu indulgenta, ca nefiind “chiar asa

de grave”. Conceptul strategic nu isi poate asuma o astfel de atitudine.

3. Studiul concentrandu-se asupra Bucurestiului, ponderea rezervata

referintelor la teritoriul “de sustinere si influenta” este relativ redusa,

desi e limpede ca evolutia Bucurestiului astazi si in viitor este puternic

conditionata de acest teritoriu si de multiplele relatii cu el.

4. Si referintele la cauze sunt relativ putine, mai ales ca este limpede ca

principala cauza a multora din problemele orasului este reprezentata de

modul in care a fost (sau nu) planificata si coordonata (sau nu)

evolutia orasului in ultimii 20 de ani (in raport cu acesta, chiar si

“mostenirea trecutului” joaca un rol vadit secundar).

294


Preambul la Diagnosticul stării Municipiului Bucureşti în 2011

CONCLUZII ALE ÎNTÂLNIRII ORGANIZATE LA REGISTRUL

URBANISTILOR DIN ROMANIA ÎN CADRUL PROIECTULUI

„CONCEPTUL STRATEGIC BUCUREŞTI - 2035” - 14.04.2011

- prof.dr.arh. Alexandru Sandu

Trebuie remarcat faptul că echipa îşi propune această acţiune, o încercare de dezvoltare a unui început de

transparenţă a acţiunii respective. În al doilea rând, este vorba de a înţelege strategia ca necesitate, ca obiect de

cercetare şi ca obligaţie profesională, şi spun aceasta pentru că prima dată, câţiva dintre noi am discutat despre

strategie, în urmă cu vreo 15 ani cu ocazia PUG Iaşi atunci când încă se lucra cu creioane colorate şi când nu se vorbea

despre strategie, şi prima dată când s-au expus câteva principii şi s-a folosit termenul de strategie, într-o şedinţă de

avizare, au existat reacţii violente cu privire la utilitatea acesteia. Trebuie să subliniem faptul că până la urmă daca

vorbim de strategie, aceasta va conduce în final la politici, programe, proiecte. Şi încă un lucru, de cadru de data

aceasta; pentru a te preocupa de strategie trebuie să ai în minte o mentalitate de abordare sistemică, pe

niveluri de teritorializare. Eu cred că lucrurile astea au rezultat din discuţiile respective, astel încât, în mod firesc

colectivul respectiv va avea în vedere o asemenea înţelegere.

295



Aspecte generale care constituie de la constatarea unor dificultăţi:

Nevoia unei reorganizări teritorial-administrative pt Bucureşti (propunerea care este în

discuţie cu o nouă lege a capitalei nu răspunde aşa cum aş considera, personal, acestei nevoi).

Aspectul unei politizări excesive care de-a lungul anilor a deturnat opţiunea profesionistă asupra

diverselor necesităţi.

Bugetarea insuficientă şi poate în unele situaţii din motive foarte diferite şi inechitatea repartiţiei ei.

S-a putut constata o serie de stări în Bucureştiul de astăzi:

Diferenţa din punctul de vedere al condiţiilor de existenţă între părtile întregului, ceea duce la

o deteriorare a calitatii întregului (este o regulă foarte clară de sistem), cu consecinţe foarte serioase în primul rând în

planul social, comportament, ajungând până la imagine.

O stare de lipsă a identitaţii, ca principiu director; eu înţeleg că reîntregirea, căutarea, definirea

identităţii, sau a unei identităţi mai bine zis, ar trebui să devină un principiu coordonator, care va trebui să îndrume o

serie de intenţii.

O asbenţă autorităţii administraţiei locale ca valoare recunoscută de cetăţeni; mă gândesc

la lipsa de evidenţă a acestei autorităţi.

Din aceste considerente rezultă o serie de constatări:

Lipsa unei politici patrimoniale definite ca mijloc de dezvoltare urbană (nu în înţelegerea acestei

politici patrimoniale în sensul de doar susţinere a patrimoniul). O politică patrimonială înseamnă de fapt nişte principii

foarte clare, înseamnă a lupta pentru păstrarea patrimoniului, aceasta implicând şi mijloacele prin care se protejează dar

şi stabilirea la ce renunţi pentru a putea apăra altceva.

Lipsa unei politici de directivare a creşterii în teritoriu, prin integrarea unor valori

teritoriale, în sensul de a utiliza aceste valori ca suport în primul rând pentru dezvoltarea de ansamblu a oraşului.

Desconsiderarea aportului parteneriatului public-privat

Lipsa promovării economice preferenţiale – este vorba de favorizarea sau chiar căutarea

acelor căi de a aduce în spaţiul respectiv a anumitor activităţi teritoriale considerate profitabile.

Lipsa deschiderii şi a coordonării stării de inter-comunalitate; aceasta de fapt a fost

marcată încă de la realizarea PUG-ului anterior, deci acum vreo 12 ani, dar cu insistenţă a fost de mai multe ori respinsă

de consiliul municipal din acel timp.

296



Lipsa abilităţii sau a competenţei de relaţionare cetăţenească şi de cooperare cu

mass-media.

Interesul redus pentru creativitate în accepţia atât a adiministraţiei cât şi chiar a cetăţenilor, ca

obiectiv de interes.

Lipsa promovării şi formării în sensul culturii urbane prin educarea urbanităţii şi prin

informare şi prin promovarea valorilor spaţiului urban şi a existenţei in cadrul acestuia. Sunt aspecte aici cum ar fi cele de

coproprietate, comunitate, interes, coeziune, implicare şi răbdare faţă de o aşteptare asumată la un moment dat.

Lipsa ştiinţei şi a voinţei de gestionare a stării de criză, caracteristică unor părţi ale

teritoriului. Este în primul rând vorba de o criză socială şi funcţională, cu relaţiile de interdependenţă.

Neglijarea promovării în condiţii de echilibru a acţiunilor de întindere şi de efort subsidiar ca

impact de interes la nivelul calităţii vieţii precum şi a celor de impact de imagine de reprezentare. Importanţa pe care o

are echilibrul între a face ceva care este un lucru de profunzime, care se simte dar care nu se vede, şi a combina aceste

acţiuni cu acţiuni de vizibilitate şi de interes de impact, cu valoare de reprezentare.

Acceptarea unei stări de degradare continuă a fondului construit de locuinţe.

Lipsa unei atitudini clare, construite, definite faţă de locuinţa socială.

Lipsa mentalităţii continuităţii acţiunilor, raportate la realitate în realizarea principiilor,

deciziilor, proiectelor cu impact asupra continuităţii spaţiului şi a calităţii imaginii urbane atractive.

Lipsa unei unităţi de sprijin în planul concepţiei, planificării, al gestionării datelor şi a desfăşurării

acţiunilor pentru managementul urban.

Ce înseamnă Bucureştiul în teritoriu ?

Lipsa Intercomunalităţii, lipsa unor linii de forţă de dezvoltare, sărăcia situaţiei teritoriului de susţinere

ca suport al oraşului, lipsa contextului protectiv natural ca obiect de program şi întreţinere.

Strategia va trebui să pornească de la ceea ce înseamnă valoarea de Capitală a oraşului , şi chiar

mai mult, în ansamblul regional şi a Uniunii Europene. Faptul că strategia trebuie diferenţiată pe niveluri de teritorializare

a interesului.

297


Concept Strategic Bucureşti 2035 Diagnosticul stării Municipiului Bucureşti în 2011

DIAGNOSTICUL STĂRII MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ÎN 2011

Bucureştiul anului 2011 este rezultatul unui proces de

dezvoltare incoerentă şi inegală, lipsită de o viziune clară pe

termen lung şi nesprijinită de cooperare teritorială, nesustenabilă

şi generând dezechilibre sociale, dezvoltare care a folosit

inadecvat resursele nevalorificând competenţele distinctive

locale şi care nu s-a concentrat suficient asupra creşterii calităţii

vietii locuitorilor, calitate înţeleasă ca rezultat al concurenţei mai

multor factori de naturi diferite: de mediu natural şi construit,

economico-sociali, culturali, istorici.

În consecinţă, astăzi, nemulţumirea cetăţenilor faţă de

starea oraşului este generalizată, performanţele capitalei de

catalizator al economiei româneşti în ultimii 10 ani au fost mult

sub aşteptări, în timp ce competitivitatea scazută în context

european şi global împreună cu reputaţia sa nefavorabilă plasează

Bucureştiul pe ultimele locuri în clasamentele europene privind

atractivitatea şi calitatea vieţii.

298



Teritoriul de influență și suport al Bucureștiului se caracterizează printr-un

proces de decădere economică și demografică, decalaje de dezvoltare între

partea de N – NE și cea de S și infrastructură tehnică și socială deficitară ce

oferă un grad inegal de deservire. Capitala exercită presiuni asupra teritoriului

înconjurător, absorbind resurse socio-economice și compromițând resursele de cadru natural (păduri, oglinzi de apă), iar teritoriul de suport este dependent de locurile de muncă și serviciile sociale din oraș.

Fracturile funcționale și structurale la nivelul teritoriului, performanța și competitivitatea scăzute și identitatea incertă a acestuia rezultă din

funcționarea individuală a unităților administrative, alimentată de lipsa cadrului legal pentru cooperare și a politicilor comune și de fragmentarea politică.

Structura economiei capitalei a fost puternic afectată de

dezindustrializare, iar creşterea economică bazată pe consum şi serviciile asociate, ca şi pe investiţii imobiliare speculative, în detrimentul

dezvoltării unor sectoare de înaltă performanţă şi bazate pe creativitate s-a dovedit nesustenabilă, mai ales în contextul perioadei de criză la scară globală. Competitivitatea scăzută a Bucureştiului nu valorifică suficient forţă de muncă calificată de care dispune şi pe care o formează acesta ori vecinătatea capitalei cu Dunărea şi apropierea de Marea Neagră, fiind grevată de infrastructuri de comunicaţii insuficiente şi de lipsa unor politici economice pe termen

mediu ori de programe şi proiecte privind dezvoltarea de parcuri tehnologice ori de cercetare, precum şi de servicii avansate de suport al afacerilor.

299



Atractivitatea Bucureştiului pentru investitori ori vizitatori, dar şi

asumarea rolului de capitală sunt afectate de o accesibilitate redusă, determinata în principal de numărul redus şi de calitatea infrastructurilor rutiere şi feroviare, dar şi de capacitatea limitată a aeroporturilor existente ori

neterminarea unor majore proiecte hidrotehnice. Lipsa unor sisteme regionale de cale ferată şi de autostrăzi şi drumuri expres, pro-activ dispuse şi judicios dimensionate, afectează nu doar legătura municipiului cu teritoriul său de susţinere şi de influenţă ori cu marile coridoare de transport, dar

generează încărcări majore de trafic auto în interiorul oraşului, suprasolicitând arterele majore ale acestuia dar, prin reflex, şi restul reţelei stradale, generând poluare urbană şi nervozitate socială. Transporturile publice

aproape inexistente la scară regională şi încă mult sub aşteptări ori sub imperativele sustenabilităţii, la scara oraşului, nu au cum să genereze, în

lipsa unor politici şi programe adecvate, trecerea către un alt fel de mobilitate urbană şi teritorială.

Presiunea ridicată privind construirea din ultimii ani, condusă doar de

interese speculative înguste şi neorientată sau limitată de politici publice funciare, imobiliare, urbanistice sau fiscale a determinat creşterea dezechilibrelor dintre diverse zone ale oraşului, diminuarea suprafeţelor plantate, a contribuit la agravarea problemelor de trafic şi staţionare, deteriorând în multe cazuri peisajul urban şi contribuind la un comportament distructiv în ce priveşte elemente valoroase de patrimoniu construit. Resursele reprezentate de marile terenuri ale fostelor zone industriale au fost

în mare parte irosite sau sub-utilizate în interesul oraşului, prin fragmentare şi

300



dezvoltare îngust-speculativă, multe din şansele de dezvoltare de noi poli urbani prevăzuţi de Planul Urbanistic General din 1999 fiind pierdute sau puternic compromise. Atât lipsa unui "proiect al oraşului în ansamblu" larg asumat şi

urmat cu consecvenţă, cât şi un context legal şi administrativ mai curând descurajând operaţiunile urbane de amploare ca iniţiativă publică au contribuit determinant la aceste procese cu efecte negative.

Populaţia de aproximativ 1,94 milioane de locuitori a scăzut în

ultimii 10 ani cu 3,3%, în principal din cauza unei tendinţe de stabilire a domiciliului celor mai înstăriţi în localităţile din regiune – care a câştigat circa 16% în populaţie – dar îmbătrânirea începe să se manifeste şi este prognozată a continua. Densitatea pe teritoriul oraşului cunoaşte variaţii foarte mari – un raport de 1:3,5 între

sectoare - şi, mai ales acolo unde este asociată cu sărăcia, contribuie la o calitate scăzută a locuirii. Dacă veniturile sunt în medie mai mari decât media naţională, problemele sociale majore sunt polarizarea crescută, manifestată şi spaţial, şomajul în rândul tinerilor, starea de sănătate a populaţiei, cât şi formarea profesională continuă insuficientă ori existenţa grupurilor vulnerabile.

Locuirea este profund marcată de o mobilitate de locuire

redusă, generată în principal de deţinerea în proprietatea ocupanţilor a majorităţii stocului de locuinţe, dar şi de lipsa unei pieţe suple şi diversificate a locuinţelor. Marile ansambluri de locuinţe au atât durata de serviciu trecută de jumătate cât şi spaţii comune degradate, prin diminuarea spaţiilor verzi în favoarea parcărilor ori prin insuficienţa gradului de dotare cu echipamente, iar eforturile de reabilitare a unor zone,

301



meritorii dar şi costisitoare uneori, sunt inegal distribuite spaţial şi nu pot

rezolva în totalitate problemele, mai ales în zonele cu densitate mare de locuire. În acelaşi mod, programele de refacere a faţadelor odată cu ameliorarea izolării termice nu pot suplini în totalitate incapacitatea economică ori lipsa de determinare a multor proprietari care suportă din ce în ce mai greu

chiar şi plata utilităţilor. Programele de locuinţe sociale sunt cvasi-inexistente, iar locuirea pe lot nu este avută substanţial în vedere ca subiect al vreunei

politici de creştere a confortului. Piaţa marcată de interese puternic speculative şi regimul creditelor bancare nu au cum să rezolve singure multiplele probleme ale locuirii, în lipsa unor politici publice clare pe termen mediu şi lung. O gravitate deosebită o prezintă starea unei mari părţi a fondului construit vulnerabilă la riscurile seismice, mai ales în situaţia realizărilor complet insuficiente în raport cu nevoile de consolidare.

Calitatea vieţii este afectată consistent de parametrii de mediu, iar nivelurile

diverselor tipuri de poluare cresc necontenit, în principal nivelul emisiilor generate de traficul mare, concentrat pe unele axe majore şi în cadrul căruia prezenţa vehiculelor mari ce nu respectă normele europene este foarte mare, dar şi nivelul poluării fonice. Amprenta de mediu a municipiului este amplificată

de extinderile necontrolate în teritoriu, de soluţiile “locale” în domeniul evacuării apelor uzate şi de întârzierea funcţionării la parametri necesari a staţiei de epurare. Un sistem ineficient şi neecologic de gestionare a deşeurilor, inclusiv a celor din activitatea de construcţii, are consecinţe grave în ce priveşte calitatea apei, a aerului şi a solului, amplificate de comportamentul prea puţin responsabil al cetăţenilor, încă rezistenţi la

puţinele iniţiative educativ-ecologice şi la proiectele pilot. Diminuarea dramatică a

302



suprafeţelor verzi între 1990 şi 2007, ca şi creşterea cantităţii de praf şi alte suspensii în aer au generat nemulţumiri publice puternice, iar politicile sau programele de contracarare sunt timide sau prea puţin eficace, în condiţiile unui cadru legal incoerent în contextul schimbărilor climatice compromiterea unor posibile "coridoare micro-climatice", cu efect pozitiv în reducerea insulelor de căldură şi în ventilarea oraşului are consecinţe greu şi costisitor reparabile.

Domeniul în care lipsa unei politici publice articulate a produs cele

mai vizibil-dramatice consecinţe este cel al calităţii spaţiului public. Invadarea acestuia de către automobil, chiar şi acolo unde spaţiul public a fost

special proiectat în favoarea pietonilor este doar cel mai des invocat fenomen; lipsa proiectelor de reabilitare, creare sau regenerare a unor spaţii publice variate, de calitate arhitecturală ridicată şi generatoare de interacţiune socială diversă şi toleranţă este deopotrivă pregnant vizibilă, mai ales din

cauza prezenţei degradante a publicităţii neadecvat poziţionate, ori a

improvizaţiilor neprofesionist proiectate şi realizate. În unele cazuri, aceste

intervenţii realizate cu bune intenţii, fie suprasolicită locul, ca în multe mari parcuri,

fie instaurează o imagine străină de caracterul acestuia. Astfel configurat şi

gestionat, spaţiul public, în general, contribuie mult prea puţin la dezvoltarea spiritului comunitar şi la convivialitate, într-un oraş în care

diversitatea etnică şi multiculturalismul sunt în creştere. Educaţia avansată şi valorile culturale, potenţiale calităţi

individualizante ale oraşului şi purtătoare de imagine, sunt apreciate de locuitorii acestuia dar sunt insuficient sprijinite coerent de toate nivelurile administraţiei pentru a aspira la excelenţă, respectiv pentru a contribui la creşterea

303



prestigiului şi reputaţiei internaţionale a oraşului, contracarând plasarea Bucureştiului pe locuri din ariergarda multor clasamente privind componente ale competitivităţii.

După calitatea aerului, poluarea fonică, starea de curăţenie a

oraşului şi serviciile de sănătate, caracteristicile urbane cele mai negativ percepute de către populaţie sunt modul în care autorităţile locale folosesc banul public şi eficienţa redusă a serviciilor publice. În

acelaşi timp, sondajele par a indica o stare de pasivism social, în principal din cauza

resemnării în faţa lipsei unor realizări durabile ori din cauza scepticismului în ceea ce priveşte reducerea corupţiei, iar lipsa unei

strategii clare, rod al unui proces participativ şi însoţită de politici, programe şi proiecte realiste, inteligent finanţate şi atent evaluate nu

face decât să accentueze nerealizările în domeniul planificării lucide şi sustenabile a dezvoltării municipiului.

Fără această planificare integrată şi coerentă, susţinând

interesele strategice ale comunităţii şi fără o urmărire consecventă a direcţiilor prioritare de acţiune astfel definite, de către instituţii calificate şi transparente, deschise spre parteneriate şi sprijinite de cadrul legal şi de politici naţionale şi regionale, multe din resursele urbane potenţial valorificabile încă existente se vor consuma ineficient, deteriorând calitatea vieţii. cetăţenilor şi compromiţând şansele pe termen lung ale capitalei României în competiţia urbană globală.

304



Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare

urbană integrată a municipiului Bucureşti

şi a teritoriului său de susţinere şi influenţă

6 Viziunea

305



6.1 VIZIUNEA

Consideraţii preliminare

306


Concept Strategic Bucureşti 2035 Consideraţii preliminare privind Viziunea

Consideratii Preliminare Privind Viziunea

1. CLARIFICARI TEORETICE

Viziunea este, in planificarea strategica urbana, cea mai

sintetica formulare care descrie starea ce se doreste a fi atinsa de orasul-subiect al planificarii, la sfarsitul duratei de timp avute in

vedere si tinand seama atat de resursele existente cat si de cele

accesibile pe parcursul procesului de dezvoltare.

Viziunea poate fi definita ca "transferul unui nivel de asteptare

intr-un viitor tangibil" 1. Viziunea are, prin definitie, un caracter de "imagine proiectata" si unul realist – ea este totodata expresia

vointei comunitatii de a-si orienta eforturile de dezvoltare intr-un

anume sens dar si angajamentul lucid al administratiei publice si a

celorlati “actori urbani” (publici, privati si apatinand societatii civile)

de a concerta actiunile si de a folosi resursele in directiile astfel

decise.

Viziunea reprezinta totodata un raspuns tangibil pentru

problemele si pentru sansele de dezvoltare identificate in

diagnostic, fara ca acest deziderat sa limiteze caracterul creativ al

viziunii.

1 prof.dr.arh.Alexandru Sandu

307



In raport cu viziunea se formuleaza atat sistemul de obiective strategice cat si intreaga constructie a strategiei de dezvoltare urbana, structurata pe armatura directiilor strategice de actiune si

cuprinzand identificarea si modul de coroborare a politicilor, programelor si proiectelor, impreuna cu definirea cadrului institutional si reglementar necesar pentru implementarea lor si cu

evidentierea mecanismelor de finantare. Viziunea se construieste pe baza unor valori asumate de

comunitate si pe care aceasta le doreste respectate si amplificate.

Viziunea recunoaste totodata principii care stau la baza construirii

si aplicarii strategiei.

Luand in considerare orizontul de timp al viziunii - termen mediu

sau lung - o conditie cardinala pentru atingerea ei o reprezinta

continuitatea coordonata si adaptabila a actiunilor grupate in

directii strategice, iar pentru asigurarea acestei conditii este

necesara o continuitate trans-cicluri politice a "proiectului

urban propus la scara orasului si a teritoriului sau de sustinere

si influenta"; de aici necesitatea unei atitudini mai curand consensuale de asumare a unei strategii de dezvoltare urbana.2

2 a se vedea de exemplu, raspunsurile cetatenilor tineri la chestionare: "incapacitatea de

a duce la sfarsit proiectele incepute" este argumentata cu trimitere la discontinuitatea marilor

proiecte odata cu schimbarea administratiei si lipsa unei viziuni de dezvoltare a orasului.

(v.anexele referitoare la chestionare)

2. VIZIUNEA CA PARTE CA CONCEPTULUI

STRATEGIC BUCURESTI 2035

2.1. Perioada de timp pentru care e formulata

Viziunea

Prezentul studiu propune, tinand seama de conditiile si limitarile

privind elaborarea Conceptului Strategic, dar si durata mare de timp

avuta in vedere – 25 ani – o viziune privind municipiul Bucuresti in

2035, considerata posibil a fi atinsa, pornind de la starea actuala

descrisa in diagnostic si pornind de la premiza unor schimbari

predictibile in acest moment in mediul extern care, dupa caz,

determina, conditioneaza sau influenteaza dezvoltarea capitalei si a

teritoriului sau de sustinere si de influenta imediata.

Desi, asa cum s-a aratat, majoritatea marilor orase isi definesc

strategii integrate sau sectoriale pe perioade mai mici de timp – in

general 15 sau 20 ani – studiul considera ca Bucurestiul, dupa 20 de

ani lipsiti de o strategie urmarita consecvent si dupa o planificare

neintegrata, fragmentata spatial si in majoritatea cazurilor tarziu-

reactiva la criza, are nevoie de clarficarea strategica a parcursului

pe o perioada mai lunga, ceea ce nu exclude, ba chiar va face

necesara, o revizitare evaluativa periodica a viziunii propuse.

O strategie integrata de dezvoltare a municipiului Bucuresti, elaborata printr-un proces deschis-participativ, asa cum

308



s-a precizat in introducerea studiului, va putea valida, imbogati, modifica sau reorienta prevederile Viziunii propuse de Conceptul strategic Bucuresti 2035, limitandu-se eventual la o perioada mai

redusa de timp. Autorii studiului considera insa ca in contextul socio-

politic bucurestean, este preferabila o strategie pe termen mai lung, revizuita la circa 8-10 ani (si in raport cu evolutiile in plan

macroteritorial), decat unei suite de strategii pe termene scurte,

puternic marcate de conjunctura economico-sociala sau politica

locala si care ar pune in pericol chiar caracterul strategic si sustenabil dorit pentru dezvoltarea capitalei.

Tinand seama de cele de mai sus, orizonturile de timp avute in

vedere pentru Conceptul Strategic Bucuresti 2035 sunt

urmatoarele:

(1) 2035 – termen lung: pentru componentele pe termen lung

ale conceptului strategic, precum si pentru politicile publice structurante sau cu viteza redusa si eforturi sustinute necesare in implementare;

(2) 2020 – termen mediu: pentru componentele pe termen

mediu ale conceptului strategic, pentru politicile publice si pentru

toate programele integrate si majoritatea covarsitoare a

programelor sectoriale, ca si pentru eventuala repozitionare strategica necesara ca urmare a evolutiilor globale sau europene,

ori proceselor de schimbare din societatea romaneasca sau

evenimentelor cu mare impact;

(3) 2015 – termen scurt: pentru proiectele strategice si

pentru programe sectoriale ori focalizate asupra unor teritorii de dimensiuni relativ reduse, dar si pentru elaborarea

documentelor strategice de planificare – strategie integrata si

PUG, pentru restructurarea/adaptarea cadrului institutional si

construirea (intr-o forma sau alta) a parteneriatelor strategice la

toate nivelurile, ca si pentru promovarea schimbarilor necesare in

cadrul reglementar.

2.2. Relatia Bucuresti – teritoriul sau de sustinere

si influenta

Orice document cu caracter strategic pentru Bucuresti nu

poate fi elaborat decat in contextul unei inevitabile abordari strategice la scara teritoriala, iar aceasta abordare nu numai ca

nu poate fi facuta unidirectional din partea capitalei, dar are nevoie

simultan de ambele perspective: cea “orizontala” – a vecinilor

teritoriali limitrofi si apropiati, cat si cea “verticala” – nivelurilor

administrative superioare (si chiar a celor sub-locale).

Dupa cum s-a aratat, prezentul Concept strategic, in lipsa unei

cooperari institutionalizate in plan orizontal sau vertical, a optat

pentru reliefarea dimensiunii teritoriale a dezvoltarii

309



municipiului Bucuresti – acest lucru a fost posibil fara “mari

daune” tinandu-se seama de limitarile precizate si de gradul relativ

redus de detaliere al acestui studiu.

Trebuie afirmat insa limpede ca orice document strategic pentru Bucuresti este definitoriu influentat de capacitatea capitalei de a juca un rol influent in dezvoltarea teritoriului din care face parte. Planificarea, in toate domeniile dar cu precadere

cea spatiala, nu poate fi facuta eficace si eficient decat in mod integrat, chiar daca cadrul reglementar ori cel institutional poate

capata diverse forme.

In consecinta, Viziunea, ca si diagnosticul, include si invoca dimensiunea teritoariala a dezvoltarii municipiului Bucuresti.

2.3. Conditii administrative pentru realizarea

Viziunii

Elementele de implementare a oricarui document strategic

pentru Bucuresti, deci si a Conceptului Strategic 2035, formate din

directii strategice, politici, programe si proiecte nu se pot realiza fara

o acceptarte politica a unei forme de organizare administrativa a

Bucurestiului privind: (a) marimea administratiei publice locale, (b)

economia de scara a nivelurilor administratiei publice locale si (c)

democratia privita prin nivelul de reprezentativitate a comunitatilor

locale.

Compozitia institutionala la nivel sub-national/regional

reprezinta si o forma de eficientizare a serviciilor publice precum si

un mijloc de reducere sau de inlaturare a

disparitatilor/dezechilibrelor sectoriale ori spatiale, manifestate intre

grupuri socio-economice.

Viziunea evidentiaza aceste aspecte legate de parteneriate si

administratie eficienta.

3. “C” –URILE VIZIUNII CONCEPTULUI STRATEGIC

BUCURESTI 2035

Redactarea Viziunii a pornit de la un set de “cuvinte –cheie”,

care reprezinta in acelasi timp concepte cardinale ale Conceptului strategic.

Acestea sunt:

COORDONARE - coordonarea integrata a dezvoltarii

Bucurestiului, coordonarea regional-municipal, coordonarea oras

capitala – administratie centrala, coordonarea domeniilor mediu-

economic-social, coordonarea in utilizarea resurselor si in finantarea

310



dezvoltarii, coordonarea intre componentele planificarii si dezvoltarii

spatiale;

COOPERARE SI CRESTERE – Bucurestiul vazut ca nucleul

unui teritoriu echilibrat dezvoltat, cu un sistem ierarhizat de localitati

si poli de scara sub-regionala, cu ample zone naturale si agricultura,

cu inteligenta protejare si exploatare a apei, cu echipamente

teritoriale; capitala caracterizata de o crestere coordonata si

sustenabil controlata;

CONECTIVITATE – existenta unor sisteme de transport

integrate inter-modal si urban-teritorial, constituirea unor coridoare

articulate de transport, a nodurilor cruciale reprezantate de

aeroporturi si porturi; transport eficient al energiei si conectivitate

digitala;

COMPETITIVITATE – Bucurestiul si teritoriul sau de influenta si

sustinere sunt definite de o economie diversificata, dar orientata clar

spre tehnologii inalte si “industrii” creative, o economie organizata in

logica “cluster”-elor (a “roirii”), o economie puternic potentata de

cercetare si nivelul ridicat de educatie al fortei de munca, o

economie ce creaza plus valoare semnificativ peste media

europeana; o economie cu amprenta ecologica atent gestionata;

CALIBRARE – Atat dezvoltarea economico-sociala cat si cea

spatiala sunt atent calibrate: re-echilibrarea nord-sud, cresterile

etapizate, densitatile gestionate, inteligenta ocupare a terenurilor si

corecta solicitare a parcelelor urbane, energia gestionata lucid,

investitiile publice in infrastructuri dar si in programe “soft”;

COERENTA – in dezvoltarea sa, orasul este caracterizat de

multifunctionalitate “amiabila” si de investitii publice puternic

potentatoare, de frecventa si transparenta utilizare a proiectelor

public-privat necapturate de interese speculative, de justa distribuire

spatiala a dotarilor se sunt si in acord cu necesitatile; sistemul

spatiilor publice si mobilitatea constituie partenerial lianti

fundamentali atat spatial cat si ai comunitatii;

CALITATE – Bucurestenii traiesc intr-un mediu prietenos, si au

lesne acces la spatii plantate pentru agrement si sport, la educatie

si asistenta sanitara ; gradul de securitate si cel de siguranta sunt

crescute, iar imaginea urbana este perceputa ca o valoare

comunitara structuranta, datorita arhitecturii de calitate si

amenajarilor inventive ce stimuleaza contactele sociale ;

CARACTER – Orasul are identitate diferentiata si un patrimoniu

respectat, cu valorile protejate; el are o varietate bine-temperata si

este exigent cu noile dezvoltari; arta isi regaseste locul firesc in oras

iar orasul este tot mai mult si mai bine inteles de locuitorii sai care

dau astfel “marca” notiunii de cultura urbana contemporana;

311



COMUNITATE – o comunitate ce se regaseste in cartiere si

zone individualizate si de calitate; o comunitate caracterizata de

diversitate nesegregata, in care saracia absoluta este eradicata; o

comunitate ce include varstnici si copii protejati si care manifesta

sprijin pentru grupurile vulnerabile; o comunitate activa economic si

social, ce se bucura si se mobilizeaza.

COMUNICARE – orasul “se comunica” urbi et orbi;

administratia este deschis orientata catre cetateni si perceputa ca

atare, orasul stie sa isi faca reclama, el stie sa ajute la comunicare

in comunitate; orasul si-a reconstruit reputatia si, ajutat de mass-

media si de alte vehicule pentru comunicare, strucureaza si sprijina

un nou brand.

CONTINUITATE - dezvoltarea Bucurestiului este caracterizata de

continuitate inteleasa pe diverse planuri : o continuitate spatiala diferentiata si o continuitate in timp a viziunii, cu re-pozitionarile si re-inventarile

necesare, ambele potentate de continuitatea institutionala a administratiei in rezonanta cu evolutia optiunilor politice; totodata si o continuitate de politici publice si programe, adaptate nevoilor in schimbare ale unei populatii

dinamic, in contextul unei continuitati de cooperare pe multiple planuri si de armonizare si suport din partea nivelului national.

312



6.2 Viziunea

Bucureşti 2035

313


Concept Strategic Bucureşti 2035 Viziunea

(1) Bucureştiul este, în 2035, o metropolă influentă şi

integrată european prin durabilitate şi caracter, reinventata

inteligent şi sensibil, o comunitate deschisă şi evoluată, o capitală

dinamică şi creativă.

(2) Municipiul este un nod cu activitate intensă de

cooperare în reţele multiple, bine conectat cu regiunea, ţara şi lumea prin

infrastructuri articulate, echilibrat grupate într-un sistem spaţial de poli

şi coridoare, dar şi prin porturi, aeroporturi ori portale digitale, un oraş care e

caracterizat de accesibilitate crescută şi mobilitate complexă. (3) Capitala are o economie competitivă şi un

comportament responsabil faţă de mediu: o educaţie performantă şi

deschisă favorizează dezvoltarea tehnologiilor avansate şi a industriilor

creative iar cercetarea bine valorificată şi serviciile diversificate

contribuie nu doar la atractivitatea economică crescută ci şi la gestiunea

inteligentă a energiei, a resurselor naturale ori la protejarea biodiversitatii,

deci la sustenabilitatea dezvoltării.

314


Concept Strategic Bucureşti 2035 Viziunea

(4) Cetăţenii apreciază viaţa intr-un oraş sanătos,

sigur şi cu identitate bine conturată, cu locuire de calitate şi cu locuri

de muncă motivante, fiind membri ai unei comunităţi solidare, care

protejează valori şi respectă tradiţii, care este totodată conciliantă şi

deschisă diversităţii şi cooperării, o comunitate plurivalentă şi

multiculturală care işi construieşte armonios imaginea de succes.

(5) Dezvoltarea Bucureştiului este realist

dimensionată, rezultatul unei planificări spaţiale lucide care integrează

nivelul urban cu cel teritorial şi al unei finanţări coerente; administraţia

publică locală este nu doar gestionar eficient al resurselor ci şi

constructor de parteneriate spre binele public – cu nivelul naţional şi cel

teritorial, cu vecinii, dar şi cu toate categoriile de “actori” privaţi şi cu societatea civilă; beneficiind de adecvarea şi supleţea cadrului legal, procesul de

dezvoltare este monitorizat şi adaptat noilor provocări şi aspiraţiilor

comunităţii.

315



Contract nr.291/2010: Strategia de dezvoltare

urbană integrată a municipiului Bucureşti

şi a teritoriului său de susţinere şi influenţă

7 Direcţii strategice

de acţiune

316



7.1 Consideraţii preliminare

317



CONSIDERATII PRELIMINARE PRIVIND

FORMULAREA DIRECTIILOR STRATEGICE DE

ACTIUNE

1. Clarificari teoretice

Viziunea constituie, in planificare strategica, descrierea cea

mai sintetica a starii catre care coduce aplicarea strategiei.

Calea pe care se poate ajunge la atingerea viziunii este

descrisa in misiune, care se concentreaza pe actiuni. In

planificarea strategica urbana, se evita uneori referinta la misiune,

pentru evitarea confuziilor cu misiunea generica a autoritatilor si

administratiei publice locale (in calitatea lor de organizatii si in

legatura cu responsabilitatile stabilite prin legi Constitutie sau legi).

De altfel, atunci cand se face referire la misiunea aferenta

(inclusa) unei strategii de dezvoltare urbana, se subantelege

faptul ca aceasta cuprinde identificarea principalelor cai de

actiune ce vor fi urmarite prin strategie, pentru atingerea starii

descrise in viziune.

Misiunea este in aceasta logica forma cea mai sintetica a

strategiei si odata strategia aprobata, devine parte concreta a

misiunii generice a administratiei publice locale care o va aplica.

Pe baza acestor trei formulari sintetice: diagnosticul,

viziunea si misiunea, se poate apoi structura strategia propriu-

zisa, care are ca nucleu doua sisteme interrelationate: sistemul de

obiective strategice si sistemul de directii de actiune, ordonate in

timp, calibrate ca parametri si finantare, sprijinite prin constructii

institutionale si definind si modul in care aplicarea strategiei va fi

monitorizata si evaluata (inclusiv modalitatile de repozitionare,

recalibrare, reorientare, depanare sau elaborare de alternative).

2. Definirea directiilor strategice de actiune ca par te

ca Conceptului Strategic Bucuresti 2035

In Conceptul Strategic Bucuresti 2035 s-a optat, tinand

seama de cele explicate mai sus, pentru evitarea utilizarii directe a

termenului misiune, preferandu-se utilizarea sintagmei directii

strategice de actiune – acestea sunt insa, de fapt, compenente ale

misiunii.

In formularea directiilor strategice de actiune s-a tinut seama

de urmatoarele considerente:

318



1. Au fost formulate doua seturi de directii strategice de

actiune :

(a) un set sintetic de directii strategice de actiune pentru

teritoriul de sustinere si influenta si

(b) un set de directii strategice de actiune pentru

Bucuresti, incluzand referinte la relatiile cu teritoriul de sustinere si

influenta ; acest al doilea set cuprinde mai multe directii identificate,

firesc tinand seama de subiectul studiului.

2. In cazul ambelor seturi de directii, au fost utilizate formulari

sintetice , care sa favorizeze intelegerea clara dar sa nu riste

deturnarea dezbaterilor catre discutarea unor detalii su localizari

prea precise.

3. Si ilustrarile pe cartograme ale directiilor strategice de

actiune au caracter de refrrinta generala, chiard aca exista trimiteri

si localizari spatiale identificabile.

4. In formularea directiilor strategice de actiune privind

municipiul Bucuresti, un document de referinta majora l-au

constituit Orientarile privind definirea unui strategii, formulate de

catre prof.dr.arh. Alexandru M. Sandu, ca sinteza a reuniunii din

primavara lui 2009 a Comisiei pentru Politici si Strategii de

Dezvoltare Urbana. Documentul este reprodus in paginile

urmatoare.

5. Astfel formulate si exemplificate grafic, directiile strategice

de actiune pot fi analizate si discutate (mai ales in ceea ce priveste

identificarea unor prioritati de interventie), in vederea formularii, in

etapa a doua a studiului, a sistemului de obiective strategice si a

setului de directii de actiune asociate, ca nucleu al Conceptului

Strategic.

6. Pentru facilitarea intelegerii implicatiilor in plan spatial a

seturilor de directii strategice de actiune, se recomanda si

parcurgerea capitolului 2 din partea a 12-a, refritor la un proiect-

exercitiu de studiu pentru zona de sud a Bucurestiului, elaborat de

studentii Masterului de Management Urban pentru Orase

Competitive din Facultatea de Urbanism a Universitatii “Ion Mincu”,

proiect-exercitiu ce cuprinde si o evidentiere a etapizarii unor

interventii strategice pe termen lung.

319


Preambul la Direcţiile Strategice de Dezvoltare ale Bucureştiului

ORIENTARI PRIVIND DEFINIREA UNEI STRATEGII, ASA

CUM AU REZULTAT DIN INTALNIREA COMISIEI PENTRU

POLITICI SI STRATEGII DE DEZVOLTARE URBANA –

17.02.2009

Prof. dr. arh. Alexandru M. Sandu

1. Conturarea unei viziuni a continuitatii in urmarirea obiectivelor in timp prin

respectul pentru portanta ideii si prin capacitatea de subordonare si adaptare a

mijloacelor.

2. Monitorizarea, in timp, a planului urbanistic general, in sensul asezarii si al

reasezarii lui in toate datele locului si timpului, reconsiderate, in momente succesive

in raport cu starea reala.

3. Permanenta urmarire a pietei, in sensul stabilitatii, pe de o parte a solutiilor

de spatializare si pe de o alta parte a interesului pentru investitii, prin strategia de

dezvoltare si planurile de urbanism.

320



4. Precizarea unui mod de actiune prin parteneriate si agentii de dezvoltare,

fixand contextual juridic, economic, financiar si social, de la public-privat la

intercomunicare (o procedura de negociere).

5. Promovarea constructiei publice atat in planul dotarilor cat si al

infrastructurii, urmarind dezvoltarea serviciilor.

6. Crearea conditiilor pentru a avea certitudinea sigurantei cetateanului de a

se afla in oras, intr-un spatiu public si de a-l simti al lui, ca “spatiu uman”.

7. Dezvoltarea de programe in care primaria, ca executant si promotor, trebuie

sa-si impuna tinte, unele pe termen scurt si altele pe termen lung, asigurandu-

se, pentru acestea, de o vizibilitate directa, in comunitate.

8. Stabilirea unor repere singulare – unicat si a unor repere multiple – de

ansamblu pentru constructia urbana, cu scopul de a fixa in spatiu unele viziuni particularizante pentru un oras cu valoare, indeosebi in plan cultural.

321



9. Deschiderea unei actiuni de educatie – formatie publica pentru a obtine in

timp o mentalitate colectiva asupra dezvoltarii si constructiei urbane, o gandire

moderna si o evaluare constructiva a ceea ce trebuie facut, fara a se neglija efortul

de orientare a responsabilitatilor politice in abordarea dezvoltarii urbane.

10. Dezvoltarea campului de autoritate si competenta globala a

municipalitatii, ca baza a cooperarii prin descentralizare cu implicatii in forta

administrativa si logistica, de actiune, a primariei; cu impicatii in reglementarile

legislative de functionare.

322



7.2 Dimensiunea teritorială

Direcţii strategice

323


Concept Strategic Bucureşti 2035 Direcţii strategice

DIMENSIUNEA TERITORIALĂ - DIRECŢII STRATEGICE PENTRU BUCUREŞTI ŞI TERITORIUL SĂU DE SUSŢINERE ŞI INFLUENŢĂ

Pentru a atinge viziunea Bucuresti 2035 este necesara orientarea eforturilor catre patru directii strategice majore: crearea unei forme administrative la nivelul Bucurestiului si a teritoriului acestuia de influenta, intarirea si revitalizarea sistemului de poli teritoriali, eficientizarea si dezvoltarea sistemului de infrastructura si valorificarea durabila a resurselor de patrimoniu natural si construit.

Crearea unei forme administrative probabil sub denumirea “zona/ regiune metropolitana” implica directii de actiune precum: controlarea si coordonarea expansiunii teritoriale a asezarilor, gestiunea unor servicii publice la nivel metropolitan, favorizarea dezvoltarii prin intermediul cooperarii intre UAT-uri.

Dezvoltarea si eficientizarea sistemului de infrastructura implica directii de actiune care se refera la: extinderea retelelor tehnico edilitare in teritoriu (in special sistemul de alimentare cu apa potabila), completarea sistemului de axe rutiere si feroviare majore (centura Bucuresti, autostrazi, CF de mare viteza), crearea unui sistem de poli intermodali cat si regandirea sistemului de transport in comun la nivel metropolitan.

324



Intarirea si revitalizarea sistemului de poli teritoriali implica

directii de actiune precum: implementarea unui set de politici de atragere a investitorilor in poli teritoriali (in special politici funciare), echiparea cu dotarile necesare si revitalizarea celor existente, intarirea relatiilor cu asezarile invecinate/deservite oferindu-le astfel resursele pentru eficientizarea productiei (in special agricultura), eficientizarea infrastructurii cat si a modului de utilizare si gestionare a acesteia.

Valorificarea durabila a resurselor de patrimoniu natural si

construit implica directii de actiune precum: favorizarea cooperarii a asezarilor cu activitati turistice pentru crearea unor sisteme turistice, protejarea si extensia zonelor impadurite (in special in zona A.U.B), implementarea unor “zone naturale de echilibru “, promovarea si sprijinirea unor noi tipologii de turism (agroturism, ecoturism etc.) , monitorizarea si sanctionarea poluatorilor cat si favorizarea implementarii tehnologiilor cu grad redus de poluare.

Prin respectarea si implementare acestor directii de actiune in

cadrul viitoarelor interventii asupra teritoriului studiat se va ajunge la atingerea imaginii Bucurestiului prezentat in cadrul viziunii.

325


326



7.3 Oraşul Bucureşti

Direcţii strategice

327



DIRECTII STRATEGICE FUNDAMENTALE PENTRU MUNICIPIUL BUCURESTI - 2035

Coordonarea integrata a dezvoltarii municipiului si a teritoriului

sau de sustinere si influenta: institutii, strategii si actiuni concertate, intr-un context legislativ ameliorat si de reforma administrativa avansata; dezvoltarea Bucurestiului ca prioritate nationala asumata si parteneriate pragmatice pe termen mediu si lung cu toate autoritatile administratiilor locale vecine

Ancorarea conexiunilor spatiale la toate scarile teritoriale: utilizarea marilor coridoare de transport si a polilor intermodali majori nu doar pentru conexiuni rapide cu teritoriul national si european, ci si drept axe complexe si nuclee teritoriale generatoare de dezvoltare, conlucrand sinergic; fructificarea magistralei Dunarii si legaturii cu Constanta

Comunicarea cu tara si lumea: dialog, digital si nu numai, articulat, continuu, consecvent urmarind promovarea reputatiei reconstruite si cautarea de parteneri pentru programe si proiecte aducatoare de succes; asumarea pe multiple planuri a rolului de inima a tarii, odata ce municipiul a devenit model de dezvoltare sustenabila

Reinventarea structurii economiei catre tehnologii avansate si industrii creative; pregatirea continua a fortei de munca si performante avansate si diverse in asumarea rolului de tractant economic national si regional

328



Protejarea si utilizarea inteligenta in dezvoltare a resurselor naturale – terenul, apele si spatiile plantate; protejarea agriculturii si a biodiversitatii; dezvoltarea industriilor “verzi”

Articularea prin educatie a competitivitatii economice, a calitatii mediului si a bunastarii sociale

Ameliorarea locuirii si a serviciilor, impotriva segregarii socio-economice spatiale

Reconstruirea unui spirit si a unui sens urban asumat de comunitate ; valorificarea multiculturalismului emergent, cresterea activismului social in comunitate si educarea spre o existenta urbana civilizata

Protejarea valorilor de patrimoniu cultural si asigurarea calitatii noilor interventii urbane, atat ca parte a continuitatii istorice cat si ca vector educativ si de promovare a imaginii urbane

Profesionalizarea administratiei publice si folosirea sustenabila a unui buget crescut si echilibrat, in conditii de transparenta si de suplete in cooperarea cu posibilii parteneri in finantarea dezvoltarii urbane.

329


330




8 Concluzii şi recomandări

331



8.1 Concluzii ale primei

etape a studiului

332


Concept Strategic Bucureşti 2035 Concluzii

CONCLUZII ALE PRIMEI ETAPE A STUDIULUI

Subiectul principal al primei etape a studiului Conceptul Strategic Bucuresti 2035 l-a constituit analiza starii actuale a municipiului-capitala, a

evolutiei recente a acestuia, in dublul context spatial: cel al “teritoriului de

sustinere si influenta” si cel “macro-teritorial” - national, macro-regional,

european si global. In raport cu intelegerea evolutiilor posibil a fi identificate si

cu exemplele oferite in ultimele decenii de “bunele practici” ale unor mari orase

si regiuni metropolitane, aceasta etapa se incheie cu propunerea unei viziuni pentru Bucurestiul anului 2035, intr-o forma sintetica, si a unor directii

strategice ce constituie elementele principale ale misiunii de interventie pe care ar urma sa si-o asume administratia publica locala in urmatoarele

doua decenii si jumatate.

In raport cu aceasta viziune si cu directiile strategice formulate in aceasta

etapa, in cea de-a doua etapa a studiului va fi elaborat conceptul strategic

propriu zis: obiectivele strategice si directiile de actiune, precum si

identificarea seturilor de politici publice care vor asigura punerea in practica

a conceptului strategic, ca si a programelor si proiectelor majore in plan urbanistic, in conformitate cu prevederile ofertei tehnice, pentru cele trei

orizonturi de timp: 2015-2016, 2020 si 2035.

Aceasta parte cuprinde concluziile primei etape a studiului, formulate

sintetic si constituind totodata argumente pentru recomandarile formulate pentru a doua etapa, ca si in general, pentru beneficiarul studiului, ca actiuni majore de avut in vedere.

333



1. Concluzia principala este aceea ca dezvoltarea municipiului Bucuresti a cunoscut o dinamica accentuata, mai ales in perioada 2000-

2008, dinamica reflectata in mod inegal in “teritoriul sau de sustinere si

influenta”. Acesta evolutie dinamica are consecinte majore in plan spatial, dar

atat evolutia capitalei cat si cea a teritoriului influentat de ea au fost, ca procese

complexe:

(a) necontrolate (in sensul unei prevalente a intereselor publice) prin

existenta si aplicarea consecventa a unor documente strategice si operationale de planificare;

(b) neorientate prin mecanisme de planificare si institutii adecvate;

(c) necoordonate ca finantare coerenta, multianuala si din multiple

surse;

(d) nemonitorizata coerent printr-un sistem de indicatori.

2. Principalele tendinte observabile, evidentiate in rapoartele de

expertiza, analizele SWOT precum si in Diagnostic sunt (enumerarea este in

mod evident nelimitativa si grupeaza atat referiri la teritoriul municipiului cat si la

cel de sustinere si influenta):

(a) expansiunea, continua in timp, a Bucurestiului are in general un

caracter iradiant, generand o “epuizare” progresiva a teritoriului, dinspre oras

catre localitatile vecine;

(b) expansiunea urbana intensa a municipiului in teritoriul imediat

limitrof este caracterizata de “risipire urbana” (urban sprawl), afectand teritorii

vaste si amenintand in special zone cu patrimoniu natural sensibil, deci

vulnerabil;

(b) expansiunea urbana are si un caracter tentacular, de-a lungul

axelor principale de circulatie, mai ales in mod neplanificat, prin aglutinare si

generand astfel atat “benzi de dezvoltare urbana” (ribbon development) –

unele intinse pana la o distanta de 30 km fata de centrul orasului - care devin

bariere izolatoare intre portiuni de teritoriu, cat si dificultati privind accesibilitatea ori calitatea mediului;

(c) a crescut vulnerabilitatea cadrului natural ca urmare a acestor

tipuri de dezvoltare urbana (si nu numai, a se vedea si mai jos) – cele mai

expuse sunt componentele sensibile: paduri, cursuri si lucii de apa, lunci, soluri sensibile;

(d) se inregistreaza o agravare a “exceselor climatice”, in contextul

global al schimbarilor climatice dar si potentate de modul de dezvoltare urbana,

in special de utilizarea solului si gestionarea poluarii; prin lipsa unor programe

de control/limitare a dezvoltarii urbane in anumite zone, se compromit sansele

de realizarea unor “coridoare cu efect pozitiv microclimatic” (circulatia

aerului si diminuarea efectelor insulelor de caldura);

(e) exista un decalaj crescand in ceea ce priveste ritmul dezvoltarii infrastructurilor de transport, in raport cu expansiunea zonei urbanizate; acest decalaj are consecinte negative economice, sociale si de mediu, sporite

din cauza necorelarii intensitatii utilizarii solului (indicatorul CUT) cu

infrastrctura disponibila sau posibil a fi realizata – atat in interiorul orasului cat si

in teritoriul de sustinere si de influenta;

(f) dezvoltarea spatiala a activitatilor economice nu e coordonata prin politici de dezvoltare economica locala/teritoriala si tinde astfel sa

exploateze “epuizant” oportunitatile existente – rezultatul principal al acestei

tendinte este neutilizarea strategica a potentialului (in principal) spatial; (g) se inregistreaza un decalaj crescand intre echiparea tehnici-

edilitara si expansiunea urbana, sau, dupa caz, intensificarea utilizarii solului in

interiorul orasului; acest decalaj este covarsitor pentru zonele de constructii de

locuinte in zonele de periferie, iar generalizarea “solutiilor locale” are consecinte

greu si costisitor reparabile;

(h) se agraveaza deteriorarea structurala a fondului construit (prea putin incetinita, in cazul locuintelor colective de consolidarile insuficiente

si de operatiunile de termoizolare) si continua degradarea accentuata (ca si diminuarea) patrimoniului de valoare cultural-istorica;

334



(i) creste polarizarea socio-economica a populatiei, cu

inregistrarea formarii unor “buzunare spatiale de saracie concentrata” : (j) in plan spatial, creste decalajul intre nordul si sudul orasului,

concomitent cu “diferentierile” ce apar intre diversele planuri – locuire, locuri de

munca, dotari, servicii, calitatea mediului, accesibilitate;

(k) a crescut numarul institutiilor de invatamant superior, neinsotit

insa de cresterea “performantelor/ reputatiei universitare”;

(l) exista o evolutie mult inceata a sectorului de cercetare stiintifica avansata “comercializabila” – atat cea finantata de stat, cat si cea

universitara sau finantata privat – chiar daca creste ponderea activitatilor “industriilor creative” (insa semnificativ sub nivelul aspiratiilor si in contextul

unei “emigrari cenusii” consistente);

(m) a aparut, in interiorul orasului, un sector crescand de comert de “mare suprafata”, punand in dificultate comertul de “mica scara”, traficul

urban si, in consecinta, expunand deteriorarii starea si caracterul unor zone din

capitala;

(n) a scazut si continua sa scada ponderea tinerilor in totalul populatiei, atat in municipiu cat si in teritoriul sau de sustinere si influenta (iar

sporuri semnificative se inregistreaza mai curand in zonele marcate de saracie).

3. Exista un decalaj crescand intre nivelul de dezvoltare a

Bucurestiului si cel al “teritoriului sau de sustinere si influenta”, cu

exceptia zonelor imediat vecine orasului, care preiau “dezvoltarea radianta”;

4. Dunarea si Marea Neagra constituie doua « competente distinctive » neutilizate, la niveul zonei de sud-est a teritoriului national;

5. Intarzierea concretizarii coridoarelor europene modernizate, precum si a altor legaturi cu restul tarii, are efecte negative majore la toate

scarile spatiale;

6. Economia e mai dezvoltata ( “statistic”) in raport cu restul tarii, dar clar insuficient pentru o competitie europeana, sau chiar macro-regionala, fara a mai vorbi de cea globala;

7. Restructurarea economica macro-teritoriala si intersectoriala

poate fi caracterizata ca “anormala”- in sensul lipsei unor beneficii majore

pentru economia orasului - mai ales prin ne-inlocuirea “industriilor depasite si

falimentare” cu industrii performante sau cu activitati economice bazate pe

inovatie si creatie, ori cu servicii specializate asociate, cu valorificarea

terenurilor fostelor incinte industriale.

8. Potentialul de dezvoltare urban reprezentat de sectorul educatie este insuficient si/sau sub-utilizat, fie din cauza bazei patrimoniale sau a

motivarii reduse (ori pregatirii insuficiente) a corpului didactic – ambele

influentand calitatea actului didactic – fie din cauza lipsei unei cercetari stiintifice

performante si a unor programe de reforma institutionala specifice cazurilor

particulare ale diverselor universitati;

9. Patrimoniul public municipal nu are inca evidenta clara si nu este

utilizat eficace si eficient in scopul simultan al dezvoltarii economice a

Bucurestiului si al cresterii calitatii vietii; in special lipsa unei politici funciare articulate, care sa favorizeze montajul unor operatiuni urbanistice de amploare, are efecte de “imobilism” al dezvoltarii urbane la scara unor zone din

oras (e totodata adevarat ca nici contextul legislativ nu este favorabil unei astfel

de abordari);

10. Existenta unor proiecte publice majore - insuficiente insa ca numar

- si a mai multor interventii izolate bune nu a creat “plus-valoarea” sociala

necesara, mai ales din doua motive: lipsa coordonarii ce ar fi adus sinergie si

neevaluarea critica a coerentei alocarii fondurilor;

335



11. Decupajul administrativ, cu precadere cel intre municipiu si “teritoriul

de sustinere si influenta” - teritoriul bucurestean “muscat” catre nord-est - nu ajuta planificarea si coordonarea dezvoltarii aglomeratiei urbane;

12. Se inregistreaza o adevarata “falie” de comunicare/cooperare - o

ruptura politico-institutionala si de politici si programe - intre nivelul central (al guvernului) si nivelul capitalei; cand nu a fost “ostila”, relatia a fost in cel mai

bun caz “indiferenta”, si aceasta caracteristica s-a perpetuat de-a lungul a doua

decenii in care nici un mare proiect national-municipal nu a fost realizat (pierdere majora – Bucuresti 2000 – iar ca realizare ar putea fi, poate,

Stadionul National);

13. Planificarea spatiala regionala care sa “produca efecte” -

respectiv consecinte in coordonarea dezvoltarii, precum si punerea in practica a

unor politici si programe de echipare etc - e cvasi-inexistenta;

14. Lipsa de corespondenta intre decupajul administrativ la scara supra-municipala si realitatea spatiala a dezvoltarii urbane este un impediment major atingerea unei coordonari a dezvoltarii Bucuresti-teritoriul

de sustinere si influenta;

15. Primaria municipiului Bucuresti si-a “diminuat” constant institutia capabila sa asigure planificarea si coordonarea dezvoltarii urbane, in loc

sa intareasca Centrul de planificare urbana si metropolitana si sa creeze o

agentie de dezvoltare economica urbana si agentii de dezvoltare a unor

zone/programe de interventie urbana;

16. Planificarea urbana (putina) a fost cu precadere “tarziu-reactiva”

- in situatii devenite de criza, vizand mai curand “temperarea efectului” - decat

“pro-activa” - tintind la o impulsionare directionata a dezvoltarii municipiului.

336



8.2 Recomandări generale si

pentru etapa a IIa a studiului

337


Concept Strategic Bucureşti 2035 Recomandări

RECOMANDARI GENERALE SI PENTRU ETAPA A

DOUA A STUDIULUI “CONCEPT STRATEGIC

BUCURESTI 2035”

Odata cu incheierea primei etape a studiului – si formularea

diagnosticului, propunerea viziunii si a directiilor strategice componente ale misiunii administratiei publice locale pentru dezvoltarea orasului in

urmatorii 25 de ani – tinand seama de concluziile acestei etape, pot fi

formulate in incheiere cateva recomandari. Recomandarile pot fi grupate in doua categorii: unele care vizeaza modul

de desfasurare a etapei a doua a studiului si altele care au un caracter general, supuse atentiei beneficiarului – Primaria Municipiului Bucuresti - dar

au putut fi deja propuse tinand seama de continutul acestei etape.

1. O prima recomandare cu caracter general se refera la necesitatea

demararii de catre Primaria Municipiului Bucuresti a unor studii specializate, bazate pe date colectate din teren si/sau actualizate, precum si

pe informatiile furnizate de viitorul recensamant. In ciuda existentei multor

documentatii de planificare si a unor proiecte si studii specializate, autorii

rapoartelor de expertiza si specialistii consultati in cadrul focus-grup-urilor –

economisti, geografi, sociologi, ingineri, urbanisti, arhitecti – au considerat ca

neaparat necesare studii extensive care sa se refere la:

(a) Structura actuala a economiei locale, dinamica prezenta a acestei structuri –

cu marcarea distinctiei intre Bucuresti si teritoriile unitatilor administrative locale

vecine;

(b) Dispunerea spatiala a activitatilor economice, in oras si in teritoriul de

sustinere si influenta, precum si implicatiile asupra mobilitatii in Bucuresti;

338



(c) Economia “informala” (SRI estima la cca. 30% ponderea economiei “gri”

si”negre” la nivel national in 2009)

(d) Dinamica locurilor de munca (numar si amplasare, pe profile) si a tiparului zilnic

de deplasari, in special cele oras-teritoriu (dar si cele din interiorul capitalei) in ambe

sensuri;

(e) Identificarea cu mai multa acuratete – mai ales prin anchete focalizate - a

discrepantelor sociale in Bucuresti si in teritoriul sau de referinta: localizarea zonelor

defavorizate, profilul acestora, asteptarile populatiei;

(f) Evolutia, caracteristicile si starea platformelor industriale situate pe teritoriul

municipiului, cu prioritate a celor aflate in perimetrul central si a celor care au inca

mari suprafete compacte de teren (inclusiv cu evidentierea proprietarilor);

(g) Audit care sa permita actualizarea Listei Monumentelor Istorice din Municipiu, pe

baza criteriilor de evaluare aprobate de Ministerul Culturii si a evaluarii simultane a

starii si resurselor necesare pe etape de urgenta a interventiilor – se poate astfel

fundamenta o politica publica realista in domeniu;

(h) Studii de prognoza pe termen mediu si lung privind nevoile de apa si energie si

investitiile necesare pe aceste perioade; in mod prioritar este necesar un “audit

energetic” prospectiv al capitalei;

(i) Amorsarea elaborarii unei “politici verzi – schimbarile climatice si energia” care

sa treaca de stadiul declarativului nefundamentat economic;

(j) Structurile de institutii si de asigurare a serviciilor publice la scara locala si

regionala, in raport cu organizari la scara internationala sau experiente regional-

europene;

(k) Structurarea unei Agentii de dezvoltare economica urbana si a unor Agentii mai

suple si proactive pentru aplicarea unor politici publice locale si/sau pentru

dezvoltarea unor anumite teritorii/zone din oras;

(l) Structurarea unei Agentii/Institut Municipal/Metropolitan de Planificare

2. O recomandare extrem de importanta are in vedere implicarea nivelului national in dezvoltarea capitalei si a teritoriului de sustinere si

influenta, atat in general, ca o expresie a continuitatii, dar si - cu precadere

pentru reusita Conceptului Strategic Bucuresti 2035 - in faza 2 a studiului;

3. Se recomanda, in acelasi timp, ca imperios necesara participarea Capitalei la lucrarile unei comisii interministeriale pentru planificarea dezvoltarii teritoriale a a tarii – Bucurestiul nu are doar rolul de capiala a tarii

ci si pe cel de “tractant” al economiei nationale; totodata se recomanda

analizarea la nivelul Consiliului General a implicatiilor pentru capitala a

prevederilor Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila;

4. Se recomanda urgentarea constituirii unei “banci operationale de date urbane”, functionala si (partial) accesibila, si totodata a unui sistem sintetic de indicatori relevanti pentru starea capitalei, usor colectabili/de

calculat si monitorizati (macar) anual;

5. Se recomanda, atat in general cat si pentru etapa a doua a studiului, o atentie sporita acordata “pariului cultural al Bucurestiului”, ca si examinarii

rolului culturii in competitivitatea urbana, in educarea spiritului civic si in conturarea identitatii proprii a Bucurestiului – “intre orient si occident”;

In ceea ce priveste strict derularea etapei urmatoare a studiului se

recomanda:

6. Asigurarea, din partea si cu sprijinul Primariei, a unei vizibiltati

sporite pentru viziune si directii strategice – la un nivel de reuniune cel putin

similar celei ce s-a desfasurat pe 16 mai referitor la “dimensiunea teritoriala a

dimensiunii urbane”;

7. Transmiterea catre toate partidele - si in particular catre toti membrii

Consiliului General – a solicitarii de a formula si transmite un punct de

339



vedere privind diagnosticul, viziunea si directiile strategice de dezvoltare

stabilite in aceasta etapa;

8. Dezbaterea, pe parcursul etapei a doua - eventual cu extinderea

duratei fazei – a continutului primei etape si a obiectivelor strategice pentru

Bucuresti 2035, cu TOATE organizatiile non-guvernamentale interesate identificate. Chiar daca in prima faza s-a inregistrat o reactivitate foarte

scazuta - din cele 211 o.n.g.-uri care au primit chestionare privind starea

orasului, doar 8 au raspuns - se re-asigura deschiderea totala catre aceste

organizatii si se dezamorseaza comportamentul ulterior tip “nu am fost

ascultati/consultati”;

9. Utilizarea si in etapa a doua a unei “campanii de recoltare de solutii” de la specialistii in domeniile legate de dezvoltarea urbana, prin

folosirea a doua reuniuni tip focus-grup;

10. Continuarea folosirii Site-ului CSB-2035 pentru diseminarea

rezultatelor primei etape a Conceptului Strategic si pentru colectarea opiniilor

specialistilor si publicului larg.

340




9 Rapoarte de expertiză Această secţiune este prezentată în volum separat

341




10 Dezvoltarea strategică

a 11 mari oraşe Această secţiune este prezentată în volum separat

342




11 Dezvoltarea urbană

pe siteul PMB Documentar

Această secţiune este prezentată în volum separat

343




12 Anexe

Această secţiune este prezentată în volum separat

344


Concept Strategic Bucureşti 2035 Aspecte economice şi demografice

12.1 Sinteze chestionare

345



20 CHESTIONARE ADRESATE PROFESIONISTILOR

care au participat la reuniunea de la Registrul Urbanistilor din Romania, din 14 aprilie 2011

Profesionisti T1 Referitor la întrebarea “Cea mai mare problemă a dezvoltării oraşului

în relaţie cu teritoriul învecinat este:” majoritatea specialiştilor au considerat

“Compromiterea unor intervenţii teritoriale viitoare “ ca fiind cea mai grava

problemă detaşat faţă de celălalte probleme listate.

P1 Referitor la întrebarea “In ceea ce priveşte economia capitalei,

principala problemă este:” specialiştii considera “Prezenţa redusă a

activită�ilor cu tehnologii avansate “ ca fiind cea mai mare problemă însă

diferenţa faţă de punctajul celorlalte răspunsuri este una scăzută. In general la

această întrebare se remarcă diferenţe scăzute între importanţa problemelor.

În rubrica “alte răspunsuri” se încadreaza în principiu afirmaţii referitoare la

capacitatea administrativă şi gestiunea teritoriului metropolitan.

P2 Intrebarea :” In domeniul social – comunitar, principala problemă este”

prezinta gradul de educare, segregarea socio-economică, si spiritul civic scăzut

ca fiind problemele principale fata de densitatea populatiei sau tensiunile

intercomunale.

D1 Referitor la intrebarea: “Cea mai importantă problemă de mediu este”

specialistii considera gestionarea deseurilor ca problema principala fiind

urmate la distante de punctaj mediu de poluarea apelor si aerului. Ignorarea

masurilor de protective a fost considerate deasemenea o problema relevant.

D2 Intrebarea:” Referitor la spaţiile plantate �i/sau de recreare principala problema este:” prezinta raspunsuri ale specialistiilor punctuate relativ echivalent, astfel calitatea si echiparea spatiilor verzi este problema cea mai mare fiind urmata de distributia spatiilor verzi si zonele de recreere suburbane.

F1 Referitor la intrebarea :” Din perspectiva funcţionalităţii urbane,

principala problemă

346



este:” specialistii acorda cea mai mare importanta calitatii si starii spatiilor publice alaturi de traffic.

F2 Pentru intrebarea :” In domeniul locuirii, principala problemă este:”

majoritatea specialistilor ofera o atentie mai ridicata problemelor precum : “Gradul de dotare cu activităţi complementare locuin�ei”-62p ; “Modul de structurare şi func�ionare a noilor zone de locuin�e” 62p si “ Starea fondului de locuinţe”- 56p.In categoria alte raspunsuri se afla catalogata si o problema care provine dintr-o noua tendinta de “renovare urbana” si anume “Programul "haotic" de anvelopare termică”

F3 Referitor la intrebarea” In domeniul culturii şi patrimoniului construit,

principala problema este:” specialistii au considerat “Acţiuni reduse �i dezordonate de protejare

a patrimoniului” ca fiind problema principala la o distanta destul de ridicata fata de probleme precum:” Starea patrimoniului construit” etc.

M1 In cadrul intrebarii : “In domeniul planificării dezvoltării urbane, principala problemă

este:”specialistii considera detasat” Lipsa unei strategii coerente şi

asumate pe termen mediu” ca fiind problema principala.

M2 La intrebarea “In domeniul politicilor publice locale necesare, prioritară

este:” specialistii identifica doua prioritati principale si anume: Politica de

circulaţie �i transport public (70p) alaturi de Politica privind spaţiul public (67p)

M3 Prioritatea la intrebarea “In domeniul institu�ional – financiar, privind dezvoltarea urbană,

prioritară este:” au fost considerate de specialisti ca fiind “Construcţia centrului de planificare urbană, ca institu�ie public dedicată”. Deasemenea o imporatanta ridicata a fost acrodata si raspunsului “Structurarea unor mari programe de dezvoltare urbană, gestionare prin agenţii dedicate” fapt care arata dorinta de a implementa metodologii de planificare utilizate déjà de ceva timp in majoritatea tarilor mai dezvoltate.

Studenti, nesemnate

Profesionisti T1 Referitor la întrebarea “Cea mai mare problemă a dezvoltării oraşului

în relaţie cu teritoriul învecinat este:” majoritatea studenţilor au considerat

“Direcţiile de extindere “ ca fiind cea mai grava problemă urmata de alte două

probleme tot pe tematica expansiunii urbane.De mentionat este faptul ca

problemat cea mai mare punctata de specialisit ( “Compromiterea unor

intervenţii teritoriale viitoare “) este foarte slab punctata in opiniile studentiilor.

P1 Referitor la întrebarea “In ceea ce priveşte economia capitalei,

principala problemă este:” studentii considera “Gruparea activităţilor economice

în teritoriul ora�ului “ ca fiind cea mai mare problemă iar problema principala

identificata de specialist a primit si in acest caz un punctaj redus fapt care

prezinta un interes sau o importanta mai redusa acordata de studenti noilor

tehnologii/ inovatiei in dezvoltarea urbana.

P2 Intrebarea :” In domeniul social – comunitar, principala problemă este”

densitatea populatiei” probabil o problema remarcata/simtita de o mare parte a

studentiilor proveniti din provincie sau care locuiesc in locuinte collective. In

cazul celorlalte raspunsuri punctajele corespund in mare parte cu cele ale

specialistilor.

D1 Referitor la intrebarea: “Cea mai importantă problemă de mediu este”

studenţii consideră precum şi specialiştii , gestionarea deşeurilor ca problema

fiind urmata insa de “diminuarea biodiversităţii” o problema punctat redus de

specialiştii.

D2 Intrebarea:” Referitor la spaţiile plantate �i/sau de recreare principala problema este:” prezinta raspunsuri ale studenţiilor punctuate relativ echivalent, astfel calitatea si echiparea spatiilor verzi este problema cea mai mare. În acest caz opiniile studenţiilor şi a specialiştiilor sunt echivalente in cea mai mare parte.

F1 Referitor la intrebarea :” Din perspectiva funcţionalităţii urbane,

principala problemă este:” studenţii (precum şi specialiştii) acorda cea mai mare importanta

calitatii si starii spatiilor publice alaturi de traffic. F2 Pentru intrebarea :” In domeniul locuirii, principala problemă este:”

majoritatea studenţiilor ofera o atentie mai ridicata problemelor precum : “Gradul de dotare cu activităţi complementare locuin�ei”-98p ; “Modul de structurare şi func�ionare a noilor zone de locuin�e” 85p si “ Starea fondului de locuinţe”- 83p. Acest caz prezintă deasemenea opinii echivalente cu cele ale specialiştiilor.

F3 Referitor la intrebarea” In domeniul culturii şi patrimoniului construit,

principala problema

347



este:” studenţii au considerat “Acţiuni reduse �i dezordonate de protejare a patrimoniului” ca fiind problema principala , asemenea specialiştiilor.

M1 In cadrul intrebarii : “In domeniul planificării dezvoltării urbane, principala problemă

este:”studenţii considera ” Lipsa unei strategii coerente şi asumate pe

termen mediu” ca fiind problema principal(idem specialişti).

M2 La intrebarea “In domeniul politicilor publice locale necesare, prioritară

este:” studenţii identifica doua prioritati principale si anume: Politica de spaţii

publice şi cea de locuire puţin diferit de specialişti care prioritizeaza politica de

traffic.

M3 Prioritatea la intrebarea “In domeniul institu�ional – financiar, privind dezvoltarea urbană,

prioritară este:” au fost considerate de studenţi ca fiind “Construcţia centrului de planificare urbană, ca institu�ie public dedicată”. Deasemenea o imporatanta ridicata a fost acrodata si raspunsului “Corelarea strategiei de dezvoltare cu o strategie financiară de atragere a resurselor externe”.

In cazul lucrarilor nesemnate se remarca in cea mai mare parte a cazurilor

, o notare/completare probabil aleatorie care nu respecta cerintele mentionare la inceputul chestionarului (repetrea multipla a notelor acrodate in cadrul aceleiasi intrebari).

42 chestionare adresate profesionistilor si

invitatilor la reuniunea de la Universitatea de

Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”, din 28 aprilie

2011

TG Referitor la întrebarea : „Cea mai grava problema generala cu care se confrunta

"zona de sustinere/influenta" a Bucurestiului este” specialiştii alături de studenţi consideră că

probleme principale „Gradul si calitatea echiparii cu infrastructuri de transport” şi „Lipsa unei

cooperari orizontale institutionalizate”. În cadrul rubricii alte răspunsuri remarcăm prezentarea

(chiar dacă greşit exprimat) a unei alte probleme relevante „Lipsa polilor de transfer”. Există un

set de poli teritoriali dar performantă lor şi sistemului din care fac parte este extrem de redusă. TE Întrebarea „Dezvoltarea economica mai buna a "zonei de sustinere/influenta" este

impiedicata de” are ca răspuns majoritar din partea specialiştiilor „Lipsa unei politici de

dezvoltare economica locala care sa includa si mecanisme stimulative fiscal- financ”. Datorită

unui punctaj bun oferit şi de studenţi acest răspuns este prioritizat şi în total.Studenţii au

considerat însă „Lipsa unor- "poli teritoriali" echipati si accesibili” ca fiind o problema majoră.

TS Referitor la întrebarea „In domeniul social-comunitar, principala problema a acestui

teritoriu este” răspunsul cel mai votat în total a fost „Gradul de educare al populatiei” favorizat şi

de specialişti. Un alt răspuns considerat important înspecial de studenţi este : „Dependenta fata

de Bucuresti ca servicii sociale si locuri de munca”. Se remarcă o diferenţa redusă ca şi punctaj

în cadrul răspunsurilor în acest caz, excepţia o face doar „Dispunerea populatiei in teritoriu” find

considerata la mare distanţă cea mai mică problemă.

TM În cadrul întrebării „Cea mai importanta problema de mediu este” specialiştii alătrui

de studenţi consideră „Poluarea aerului” , „Degradarea zonelor impadurite” şi „Poluarea apelor”

ca fiind cele mai relevante probleme in defavoarea altor elemente de cadru natural a căror

poluare/ grad de afectare este probabil mai greu preceptibilă/sesizabilă.

TET Referitor la întrebarea „Din perspectiva echiparii teritoriale cu infrastructuri pentru

transport, situatia cea mai grava priveste” specialiştii şi studenţii consideră în concordanţă

„Lipsa unei centuri exterioare si a mai multor autostrazi de legatura cu restul tarii” ca fiind cea

mai mare problemă alături de alte probleme legate de circulaţia carosabilă. Punctje mai reduse

348



au obţinut problemele referitoare la metode alternative de transport trenul, bicicleta. Sistemul de

transport în comun a fost menţionat doar în categoria” alte răspunsuri”.

Tech Pentru întrebarea „Din perspectiva echiparii teritoriale-alta decat cea pentru

transporturi-situatia cea mai grava priveste” cele mai importante probleme conform

specialiştiilor şi studenţiilor sunt „Echiparea in domeniul ocrotirii sanatatii si asistentei sociale”

alături de „Echiparea tehnico-edilitara-tratarea apei si epurarea apelor uzate” . Studenţii mai

consideră ca fiind importanţa şi problema „Echiparea in domeniul educatiei” . Elemente de loisir

şi cultură sunt considerate mai puţin relevante ca şi problemă.(nevoi „secundare”)

TL Referitor la întrebarea „In domeniul locuirii, principala problema este” specialiştii

precum şi studenţii consideră „lipsa echiparii tehnico-edilitare a acestor zone noi de locuit” şi

„lipsa echipamentelor sociale necesare acestor zone „ ca fiind cele mai importante probleme.

Astfel se acordă o importanţă mai mare lipsei dotariilor faţă de posibile conflicte sociale sau

soluţii arhitectural, urbanistice.

TPP Întrebarea „Privind patrimoniul natural si construit valoros, cea mai grava problema

se refera la ” are ca răspuns din partea specialiştiilor(şi în total) „starea si necunoasterea

elementelor de patrimoniu construit valoros” iar din partea studenţiilor

„alternarea/compormiterea unor peisaje valoroase, dezvoltarile urbane lineare de-a lungul

drumurilor”. Cel mai scăzut punctaj îl are problema „inexistenta mai multor zone cu statut

crescut de protectie” probabil datorită unor posibile conflicte pe care aceasta le are cu idea de

dezvoltare. În rubrica alte răspunsuri apar două probleme relevante şi anume lipsă intergrării

funcţionale a elementelor de patrimoniu cât şi probleme de administrare a acestora fapte care

conduc la complicarea de realizare a unor procese de renovare urbana.

TM1 În cadrul întrebării „In domeniul planificarii teritoriale, principala problema este”

specialiştii în conformitate cu studenţii consideră „Neintelegerea generala a nevoii de planificare

spatiala integrata” ca fiind principala problemă.

TM2 Priorităţiile stabilite în cadrul întrebării: „In domeniul politicilor publice necesare,

prioritara este” sunt conform specialiştiilor şi studenţiilor „Politica privind transportul public

metropolitan si cel alternativ” alături de „Politica de realizare de infrastructuri pentru transport”

fapt care relevă o atenţie deosebită acordată mobilităţii. Locuirea alături de spaţiile verzi şi

agricole sunt considerate mai puţin importante.

TEP Referitor la întrebarea „Pentru dezvoltarea economica, prioritar/a ar trebui sa fie”

specialiştii şi studenţii consideră prioritare „Echiparea cu infrastructura de transport” şi

„Atragerea de activitati de cercetare si inalta tehnologie” în defavoarea „Valorificarea

patrimoniului natural(inclusiv potential agricol)” care poate fi considerat extrem de important dar

în alte condiţii.

TM3 Pentru Întrebarea „In domeniul cooperarii inter-comunale, prioritara ar trebui sa fie:”

priorităţiile sunt „Obligarea autoritatilor locale de a planifica spatial integrat” şi „Infiintarea prin

lege a unui cadru institutionalizat special(zona metropolitana, consiliu si/sau agentie)” fapt care

relevă necesitatea de planificare integrată şi gestionare la o scară mai mare decăt cea

orăşenească(sau UAT).

În acest caz(chestionar) opiniile studenţiilor coincid în cea mai mare parte cu cea a

specialiştiilor.

111 chestionare adresate catre 11 grupuri de

cetateni ai Bucurestiului

Acest capitol reprezinta o sinteza si interpretare a raspunsurilor date de cei

chestionati in esantionul cetatenilor “maturi” ai orasului Bucuresti.

Chestionarele au luat in calcul raspunsurile cu privire la gravitate- importanta pe

o scara de la 1-6, 6 fiind cea mai grava sau importanta problema.

S-au aplicat un numar de 120 chestionare. In cadrul acestui esantion au fost

intervievati urmatorii respondenti:

• 10 lucratori RATB (majoritatea lucrand pe liniile din Basarab si Drumul Taberei)

• 10 lucratori in domeniul vanzarilor/ relatiilor cu clientii

• 10 navetisti

• 10 ingineri

• 10 salariati comert (3 barbati/ 7 femei)

• 10 functionari publici

• 10 profesori liceu

• 10 artisti

• 10 pensionari

• 10 gospodine/ casnice

• 10 medici

• 10 membrii ai Organizatiilor Non- Guvernamentale

349



Din raspunsurile celor chestionati se detaseaza ca fiind cele mai grave

urmatoarele probleme:

la intrebarea referitoare la cea mai grava problema a zonelor limitrofe, s-a

evidentiat ca fiind cea mai grava cu cca 30% gradul de echipare cu infrastructura de

transport, si deteriorarea unor elemente valoroase ale patrimoniului natural. Au mai fost

mentionate cu 10% fiecare: dezvoltarea dezorganizata, haotica, slaba dezvoltare

economica si slaba comunicare intre administratie si institutiile responsabile de

dezvoltarea urbana (20%).

Privitor la transport, principalele probleme, cu cca 25% pondere fiecare, au fost:

calitatea drumurilor publice, lipsa locurilor de parcare si blocajele in trafic. Au mai fost

mentionate: ineficienta transportului public si reteaua de metrou slab dezvoltata.

Cauza care a dus la situatia economica actuala este considerata prezenta

zonelor de activitati economcie dezafectate in cadrul orasului (50% dintre respondenti).

Au mai fost mentionate: Structura economică (ponderea diverselor tipuri de activităţi:

industriale constructii, servicii etc.)- 30% si Modul in care sunt amplasate si gruparea

activităţile economice pe întreg teritoriul orasului

Cea mai acuta problema referitoare la viata sociala si comunitati este considerata

spiritul civic scazut al cetatenilor (60% dintre respondeti). Au mai fost mentionate:

Separarea si diferentierea existenta intre categoriile sociale cu statut economic diferit,

Densitatea populaţiei si Nivelul diferit de educare al populatiei

Cea mai grava problema de mediu a orasului este considerata poluarea (cca

60% dintre respondenti). Au mai fost mentionate: Defrisarile si intervetiile asupra

zonelor naturale si zgomotul

Referitor la spatii verzi/ plantate cea mai grava problema (cca 55% dintre

respondeti) este considerata cantitatea spatiilor verzi. Au mai fost mentionate

problemele legate de amplasarea acestora in oras precum si calitatea si gradul de

dotare al spatiilor verzi.

Majoritatea respondetilor considera ca traficul este cea mai importanta problema

care trebuie rezolvata pentru ca orasul sa functioneze mai bine (cca 75%). Au mai fost

mentionate: calitatea constructiilor si functionarea cartierelor/ zonelor de locuinte

colective.

In domeniul locuirii, principalele probleme sunt: calitatea fondului de locuinte si

oferta scazuta de locuinte sociale. In acest domeniu, a mai fost mentionat ca problema

si Gradul de dotare cu activităţi complementare locuintei (comert, servicii: magazine,

clinici, scoli, etc.)

In domeniul culturii şi patrimoniului construit, principala problemă este Starea

patrimoniului construit (circa 50% dintre respondeti) si Comunicarea şi afisajul în

spatiile publice. (alterarea imaginii orasului prin afisaje in spatiile publice)

In domeniul dezvoltării urbane, principalele probleme mentionate (circa 80%

dintre respondenti) au fost: Lipsa unei viziuni si Lipsa de interes a institutiilor publice

Interesate si responsabile

In domeniul de interes al instituiilor este considerata prioritara rezolvarea

problemelor legate de trasnportul public si reteaua rutiera (cca 50% dintre respondeti).

Celelalte probleme mentionate au fost (in ordine): regenerare urbană a zonelor

degradate, siguranta si spaţiul public, spiritul civic / asistentă socială

In domeniul institutional – financiar, privind dezvoltarea urbană, prioritară este

orelarea strategiei de dezvoltare cu o strategie financiară de atragere a resurselor

externe (60% dintre respondeti). O a doua prioritate este considerata structurarea unor

mari programe de dezvoltare urbană, gestionare prin agenţii dedicate.

176 chestionare adresate catre tineri cetateni ai

orasului, cu varsta sub 30 de ani

În scopul de a contura punctul de vedere al locuitorilor tineri ai Bucurestiului, i-am

rugat sa completeze un chestionar despre Bucureşti. Acesta s-a adresat celor cu

varste cuprinse intre 20 si 30 de ani, si subiectul l-au constituit problemele majore ale

orasului, structurate pe 7 domenii de interes: Circulatii, Mediu, Administratie Publica,

Calitatea Vietii, Locuire, Spatii verzi si Socio-Comunitar.

Prima parte a sondajului a vizat stabilirea problemelor si conceperea

chestionarului de baza al studiului, urmata de aplicarea chestionarului pe publicul vizat

si de centralizarea datelor si detasarea unor observatii.

350



PROBLEME DE CIRCULATII

Problema majora semnatala de repondenti a fost “Starea proasta a infrastructurii

existente” adunand 829 de puncte, urmata de problemele privind “Insuficienta

numarului de parcari” si “Ineficienta transportului in comun”. Problemele evidente au

fost legate de impactul direct al acestora asupra repondentilor si de perioada scurta de

timp (ca remediere) – in sensul ca oamenii asteapta rezultate. Transportul public , si in

special metroul, au revenit frecvent printre raspunsurile la probleme. O problema

semnalata suplimentar a fost atitudinea oamenilor in trafic / circulatii – respectul fata de

ceilalti fie ca acesta se desfasoara motorizat sau nemotorizat.

PROBLEME DE MEDIU

In cazul problemelor de mediu ale orasului Bucuresti, principala problema

semnalata de tineri a fost “Educatia de mediu a locuitorilor”, subiect care a adunat

majoritatea punctelor, urmat de “Calitatea aerului” si de “Tratarea cu superficialitate a

problemelor de mediu de catre organele abilitate in domeniu”. Problemele de

administratie / legislatie precum si cele de infrastructura de colectare si control al

mediului nu au fost semnalate ca probleme majore fiind argumentate in majoritatea

cazurilor fie prin lipsa acestora fie prin neintelegerea prezentei lor in unele cazuri (in

special centrele de reciclare si mai specific managementul acestora). Probleme

semnalate au fost distrugerea sistematica a zonelor verzi in favoarea construitului

precum si problemele cauzate de constructii (praf). Multi repondenti au reclamat

aspectele legate de energie alternativa si lipsa lor din sistemul orasului (energie solara,

autovehicule electrice, etc).

CALITATEA VIETII

In urma sondajului de tip chestionar principala problema care afecteaza calitatea

vieitii in oras este “Traficul”, urmat apoi de “Lipsa locurilor de munca” si

de “Nesiguranta spatiilor publice d.p.d.v. social”. Traficul este vazut ca un lucru care

cauzeaza multe dintre problemele orasului. De data aceasta transportul public nu este

un factor major care afecteaza calitatea vietii in oras, fiind clasat pe ultimele locuri

impreuna cu “Calitatea defectuasa a spatiilor din proximitatea locuirii”. O problema

suplimentara ridicata de repondenti a fost problema “Educatiei locuitorilor” care

afecteaza interactiunea cu viata in oras.

PROBLEMA LOCUIRII IN ORAS

Din punct de vedere al locuirii in orasul Bucuresti principala problema semnalata

de catre tineri a fost “Extinderea necontrolata a zonelor de locuire prin insertii haotice,

lipsite de studiu in prealabil” lucru care este argumentat de multi prin calitatea estetica

a orasului precum si a spatiilor oferite de el, in unele cazuri sufocante. “Problema

salubritatii in cartierele bucurestene” si “Starea precara a fondului construit” sunt

clasate pe locurile 2 si 3 din clasament lucru care este justificat prin modul in care se

prezinta cartierele de locuit din Bucuresti, in special marile aglomerari de locuit din

oras. Desi unele persoane argumenteaza ca zona lor de locuit nu prezinta aceste

probleme majoritatea afirma ca este o problema. Problemele de dotari si de acces la

facilitati nu au fost ridicate in multe cazuri din cauza distantelor relativ mici care trebuie

strabatute in oras, oamenii nesimtind lipsa lor, cu toate ca accesibilitatea s-a evidentiat

ca lacunara. Probleme suplimentare ridicate in cazul calitatii locuirii in oras au

fost: “Calitatea slaba a materialelor utilizate la fabricarea noilor ansambluri

rezidentiale” si in special a noilor cartiere rezidentiale construite, “Pretul ridicat” in cazul

chiriilor sau pretul locuintelor in special pentru tineri. A fost ridicata oportunitatea

“Educatiei locuitorilor” ca factor principal in inbunatatirea generala a problemelor

orasului si modului de interactionare cu el.

PROBLEMA in ADMINISTRATIA PUBLICA

Problema majora care a fost subliniata de majoritatea este “Coruptia”, in multe

cazuri aceasta fiind argumentat ca este omniprezenta in sistemul administrativ nu

numai al orasului. Locurile 2 si 3 sunt ocupate de “Lipsa specialistilor pe domenii in

cadrul structurilor de administratie locala | regionala” si de “Ineficienta actului de

justitie”, multi considerand clasa de conducere a sistemului administrativ ca fiind

subcalificata si incompetenta in administrarea eficienta a orasului. O problema

frecventa a fost lipsa transparentei in administratia publica si lipsa comunicarii intre

cetateni si organele decizionale la nivel de oras. Se mai semnaleaza probleme

suplimentare precum “Birocratia” si “incapacitatea de a duce la sfarsit proiectele

incepute” lucru argumentat de discontinuitatea marilor proiecte odata cu schimbarea

administratiei si lipsa unei viziuni de dezvoltarea a orasului. O persoana semnaleaza

351



ineficienta administratiei publice in managementul minoritatilor in oras – cazul particular

al rromilor si prezenta lor in oras.

PRINCIPALA PROBLEMA IN DOMENIUL SOCIO-COMUNITAR

Problema majora semnalata de majoritate este ”Lipsa locurilor de munca pentru

tinerii absolventi” argumentata de unii subiecti prin lipsa de experienta dobandita numai

prin absolvirea facultatii si prin numarul mare de absolventi care nu sunt dispusi la alte

meserii). O alta problema grava o reprezinta ”Nivelul de trai scazut” oarecum strans

legata de lipsa locurilor de munca precum si de puterea economica scazuta. A fost

frecvent mentionata si “Lipsa spiritului civic” strans legata de lipsa de educatie si de

interpretarea gresita a conceptului de democratie, consecintele acestei probleme fiind

acut resimtite in societatea actuala si relationate cu”Gradul ridicat de

infractionalitate”.Alte probleme identificate in domeniul sociocomunitar au fost lipsa

pregatirii politiei comunitare, numarul crescut de caini comunitari, excluderea din

spatiile publice a persoanelor varstnice, a celor fara venituri, a adolescentilor, a

persoanelor cu handicap, a mamelor cu bebelusi.

PRINCIPALA PROBLEMA LEGATA DE SPATIILE VERZI

Din punct de vedere al spatiilor verzi principala problema semnalata o

reprezinta “Disparitia treptata a spatiilor verzi si a parcurilor in favoarea investitiilor de

interes privat” de unele persoane fiind argumentata cu necesitatea maririi fondului

construit sau prin coruptia existenta in sistemul imobiliar actual,unele zone avand initial

restrictii de construire.Si la acest punct a fost identificata ca problema sociala “Educatia

deficitara a cetatenilor in respectarea spatiului verde” considerata ca fiind problema

majora de multi dintre cei intervievati intrucat una din consecinte o reprezinta

distrugerea fondului verde existent sau deteriorarea lui accentuata. O alta problema o

reprezinta “Amenajarea necorespunzatoare a zonelor publice”, argumentata prin slaba

reprezentare a zonelor pietonale, a mobilierului urban, prin calitatea spatiilor verzi

proiectate sau executia defectuoasa cu materiale ieftine. Alte probleme identificate

suplimentar au fost:salubritatea zonelor verzi strans legata de educatia populatiei,

standardizarea spatiilor verzi, si securitatea spatiilor verzi.

Observatii

Data fiind media de varsta de 24-26 de ani, care implica un anumit grad de

specializare, cel putin in cazul problemelor cu care se confrunta direct, tinerii

chestionati au aratat o preocupare spre: starea proasta a infrastructurii, educatia

ecologica a populatiei, traffic (nespecificat în ce fel), extinderea necontrolata a zonelor

de locuinte, coruptie, lipsa spiritului civic si distributia dezechilibrata a spatiilor verzi. In

privinta tipului de interventii sau sanse pe care le-ar putea avea orasul, interesul cel

mai mare l-a reprezentat tipul de schimbare radicala si mai putin interventiile partiale,

care ar rezolva doar probleme punctuale. Proiecte de tipul celor de promovare a

transportului alternativ, a centrelor de reciclare, , completarea dotarilor aferente locuirii,

asigurarea continuitatii pe durata mai mare de un mandat in administratie, combaterea

segregarii socio-economice, curatenia parcurilor bucurestene, denota preocuparea

pentru solutii de ansamblu ce privesc dezvoltarea orasului.

352


UAUIM‐CCPEC, IHS ROMANIA, EMI INVEST SRL, WWW.CSB2035.RO

SCURT CHESTIONAR privind probleme cu care se confruntă Bucureştiul

Acest chestionar este utilizat într-o mini-ancheta tip Delphi şi urmăreşte colectarea unor opinii privind principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul. Întrebările au fost formulate din toate cele cinci domenii cuprinse în structura studiului şi au prevăzute cinci răspunsuri propuse, precum şi posibilitatea formulării unei a şasea probleme. Toate problemele listate în răspunsuri sunt considerate prioritare, însă cu toate acestea sunteţi rugaţi să întocmiţi o ierarhie, putând totuşi să acordaţi acelaşi loc în această ierarhie pentru maxim două probleme. Cifrele înscrise – de la 1 la 6 – se referă astfel la importanţa/gravitatea problemei în cadrul grupului respectiv. Sub fiecare răspuns posibil sunt puse la dispoziţia celui care completează chestionarul câte două rânduri care permit argumentarea opţiunii – vă suntem recunoscători pentru aceste argumente ce vor putea fi invocate în studiu. Subliniem că acest chestionar a fost structurat în acest mod şi pentru a facilita prelucrarea statistică a răspunsurilor dincolo de argumentările şi aprecierile celor care îl completează. NUMELE SI PRENUMELE....................................................................................................... COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR T1 Cea mai mare problemă a dezvoltării oraşului în relație cu teritoriul învecinat

este: a. Dimensiunea/amploarea extinderii 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Direcţiile de extindere 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Rarefierea/risipire (urban sprawl) 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Compromiterea unor intervenţii teritoriale viitoare

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Efectele nocive asupra patrimoniului natural

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR P1 In ceea ce priveşte economia capitalei, principala problemă este: a. Structura economică (ponderea

diverselor tipuri de activităţi: secundare, terțiare, etc.)

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Prezenţa redusă a activităților cu tehnologii avansate

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Cvasi-absenţa industriilor creative 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Gruparea activităţilor economice în teritoriul orașului

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Consecinţele prezente în oraș ale activităților economice dezafectate (incinte degradate, rețele ș.a.)

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR P2 In domeniul social – comunitar, principala problemă este:

a. Densitatea populaţiei 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Segregarea socio-economică 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Gradul de educare 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Spiritul civic scăzut 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Tensiunile inter-comunitare 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

353


COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR D1 Cea mai importantă problemă de mediu este:

a. Poluarea aerului 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Poluarea apelor 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Poluarea solului 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Gestiunea deşeurilor 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Diminuarea biodiversităţii 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR D2 Referitor la spaţiile plantate și/sau de recreare principala problemă este: a. Cantitatea de spaţii verzi 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Distribuţia spațiilor verzi în teritoriu 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Numărul de parcuri şi dispunerea lor 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Calitatea şi echiparea spațiilor verzi 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Zonele de recreare suburbane 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR F1

Din perspectiva funcţionalităţii urbane, principala problemă este:

a. Calitatea fondului construit 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Traficul 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Cantitatea şi starea spațiilor publice 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Reţelele de dotări edilitare și sociale 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Funcţionarea marilor ansambluri de locuit

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................


In domeniul locuirii, principala problemă este:

a. Starea fondului de locuinţe 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Oferta scăzută de locuinţe sociale 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Densitatea în marile ansambluri 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Modul de structurare şi funcționare a noilor zone de locuințe

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Gradul de dotare cu activităţi complementare locuinței

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

354



In domeniul culturii şi patrimoniului construit, principala problemă este:

a. Starea patrimoniului construit 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Starea şi funcționarea muzeelor 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Acţiuni reduse și dezordonate de protejare a patrimoniului

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Interesul public scăzut pentru cultură de calitate

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Comunicarea şi afișajul în spațiile publice

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR M1

In domeniul planificării dezvoltării urbane, principala problemă este:

a. Lipsa unei strategii coerente şi asumate pe termen mediu

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Lipsa PUG-ului 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Lipsa politicilor publice locale sectoriale

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Lipsa marilor investiţii publice 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Lipsa programelor naţionale pentru capitală

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR M2 In domeniul politicilor publice locale necesare, prioritară este: a. Politica de locuire 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Politica de circulaţie și transport public

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Politica privind spaţiul public 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Politica privind coeziunea comunitară şi asistență socială

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Politica de regenerare urbană a zonei centrale

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR M3 In domeniul institu�ional – financiar, privind dezvoltarea urbană, prioritară

este: a. Construcţia centrului de planificare

urbană, ca instituție publică dedicată 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Infiinţarea unei agenții de regenerare urbană pentru zona centrală

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Structurarea unor mari programe de dezvoltare urbană, gestionare prin agenţii dedicate

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Construirea unui parteneriat de cooperare teritorială, cu suport legal/instituţional

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Corelarea strategiei de dezvoltare cu o strategie financiară de atragere a resurselor externe

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

355


Problemele cu care se confrunta BUCURESTIUL ‐ SCURT CHESTIONAR ‐

Acest chestionar (tip delphi) este utilizat intr‐o mica ancheta si urmareste colectare unor opinii privind principalele probleme cu care se confrunta Bucurestiul. Intrebarile au fost formulate din toate domeniile cuprinse in structura studiului si au prevazute cinci raspunsuri propuse, precum si posibilitatea formularii unei a sasea probleme. Toate problemele listate in raspunsuri sunt considerate prioritare, insa cu toate acestea sunteti rugati sa intocmiti o ierarhie, putand totusi sa considerati acealasi loc in aceasta ierarhie pentru maxim doua probleme. Cifrele inscrise – de la 1 la 6 – se refera astfel la importanta/gravitatea problemei in cadrul grupului respectiv (cifra unu indica un nivel scazut de importanta pe cand cifra 6 un nivel ridicat de importanta). Sub fiecare raspuns posibil sunt puse la dispozitia celui care completeaza chestionarul cata doua randuri care permit argumentarea optiunii – va suntem recunoscatori pentru aceste argumente ce vor putea fi invocate in studiu.

Subliniem ca acest chestionar a fost structurat in acest mod si pentru a facilita prelucrarea statistica a raspunsurilor dincolo de argumentarile si aprecierile celor care il completeaza.

Numele si Prenumele1 ............................................................................................................. ............................. Varsta ........ Ocupatia ........................................................................................... E‐mail......................................

COD SUBIECT, RASPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RASPUNSURILOR TC1

In domeniul circulatiilor in orasul Bucuresti principala problema este:

a. Lipsa proiectelor de promovare transportului alternativ 1 2 3 4 5 6

Argument........................................................................................................................................................................................................................................................................................................

b. Starea proasta a infrastructurii 1 2 3 4 5 6 Argument........................................................................................................................................................................................................................................................................................................

c. Spatii de parcare insuficiente 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

d. Lipsa spatiilor de „Park & Ride2” pentru a limita accesul vehiculelor in zona centrala

1

2

3

4

5

6

Argument...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

e. Dezvoltarea neechilibrata si ineficienta a retelelor de transport in comun.

1

2

3

4

5

6

Argument........................................................................................................................................................................................................................................................................................................

f. ........................................................................................ ...........................................................................................

1

2

3

4

5

6

Argument..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

1 Numele si Prenumele are un caracter facultativ 2 Sistemul Park&Ride – puncte intermodale dotate cu parcari unde se pot lasa masinile si se poate accesa orasul prin intermediul sistemului de transport public, mai ales in zona centrala, cu scopul descongestionarii trafficului.

COD SUBIECT, RASPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RASPUNSURILOR

ME1

Cea mai importanta problema de mediu este:

a. Calitatea aerului

1

2

3

4

5

6

Argument.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................. .

b. Lipsa centrelor de reciclare si colectare a deseurilor 1 2 3 4 5 6

Argument..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

c. Educatia ecologica a populatiei. 1 2 3 4 5 6

Argument...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

d. Tratararea cu superficialitate a problemelor de mediu de catre organele abilitate in domeniu

1

2

3

4

5

6

Argument...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

e. Neaplicarea legislatiei de mediu.

1

2

3

4

5

6

Argument...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

f. .......................................................................................................................................................................................

1

2

3

4

5

6

Argument................................................................................................................................................................................................................................................................................................................


CV1

Care dintre problemele urmatoare considerarati ca va afecteaza cel mai mult calitatea vietii:

a. Trafic3

1

2

3

4

5

6

Argument.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

b. Transport in comun neeficient

1

2

3

4

5

6

Argument.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

c. Lipsa locurilor de munca 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................................

3 fluxul mare de masini din oras care duce la discomfort urban, poluare, poluare fonica, etc.

356


..............................................................................................................................................................

d. Calitatea defectuasa a spatiilor din proximitatea locuirii 1 2 3 4 5 6

Argument........................................................................................................................................................................................................................................................

e. Nesiguranta spatiilor publice d.p.d.v. social 1 2 3 4 5 6

Argument.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

f. ......................................................................................... .............................................................................................

1

2

3

4

5

6

Argument................................................................................................................................................................................................................................................................................................................


CV2

In ceea ce priveste locuirea in orasul Bucuresti principala problema este:

a. Ineficienta dotarilor aferente locuirii4 1 2 3 4 5 6

Argument.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

b. Problema salubritatii in cartierele bucurestene

1

2

3

4

5

6

Argument.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

c. Extinderea necontrolata a zonelor de locuire prin insertii haotice, lipsite de studiu in prealabil

1

2

3

4

5

6

Argument............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

d. Starea precara a fondului construit.

1

2

3

4

5

6

Argument............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

e. Calitatea proasta a spatiilor e locuit 5 1 2 3 4 5 6

Argument............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

f. ......................................................................................... ............................................................................................

1

2

3

4

5

6

Argument................................................................................................................................................................................................................................................................................................................


4 dotari de proximitate – sociale, economice, sanatate, loisir, etc 5 starea cartierelor bucurestene din punct de vedere al constructiei/proiectare, gradului de uzura si a materialelor folosite.

AP1 Referitor la administratia publica principala problema pe care sesizati este:

a. Lipsa continuitatii odata cu schimbarea administratiei

1 2 3 4 5

6

Argument.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

b. Relatia cu cetatenii si gradul de implicare in problemele orasului

1

2

3

4

5

6

Argument...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................

c. Ineficienta actului de justitie

1 2 3 4 5 6

Argument.......................................................................................................................................................................................................................................................................................................

d. Lipsa specialistilor pe domenii in cadrul structurilor de administratie locala | regionala

1

2

3

4

5

6

Argument............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

e. Coruptia

1 2 3 4 5 6

Argument............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

f. ..................................................................................................................................................................................

1

2

3

4

5

6

Argument.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RASPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RASPUNSURILOR CV3

Principala problema in domeniul socio‐comunitar este:

a. Nivel de trai scazut 1 2 3 4 5

6

Argument.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

b. Lipsa locurilor de munca pentru tinerii absolventi

1

2

3

4

5

6

Argument.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

c. Lipsa spiritului civic

1

2

3

4

5

6

Argument............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

d. Segregarea socio‐economica

1

2

3

4

5

6

Argument................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

e. Gradul ridicat de infractionalitate

1

2

3

4

5

6

357


Argument................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

f. .......................................................................................... ............................................................................................

1

2

3

4

5

6

Argument................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RASPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RASPUNSURILOR ME2

Principala problema legata de spatiile verzi este:

a. Disparitia treptata a spatiilor verzi si a parcurilor in favoarea investitiilor de interes privat

1

2

3

4

5

6

Argument..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

b. Neamenajarea corespunzatoare a zonelor publice

1

2

3

4

5

6

Argument..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

c. Educatia deficitara a cetatenilor in respectarea spatiului verde

1

2

3

4

5

6

Argument...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

d. Distributia neechilibrata a spatiilor verzi in oras, in functie de diferitele zone ale acestuia.

1

2

3

4

5

6

Argument................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

e. Curatenia parcurilor bucurestene

1

2

3

4

5

6

Argument.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. .

f. ......................................................................................... ..........................................................................................

1

2

3

4

5

6

Argument.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Prin completarea acestui chestionar sunteti de acord ca datele preluate din chestionar (raspunsuri) sa fie folosite in scop public. Caracterul chestionarului este public, datele cu caracter personal vor fi prelucrate si tratate ca atare, ne fiind facute publice.

358



SCURT CHESTIONAR

privind probleme cu care se confruntă „teritoriul de sustinere si de influenta” al Bucureştiului

Acest chestionar este utilizat într-o mini-ancheta tip Delphi şi urmăreşte colectarea unor opinii

privind principalele probleme cu care se confruntă „teritoriul de sustinere si de influenta”1 al Bucureştiului. Întrebările au fost formulate atat cu referire generala, cat si pe domenii, dupa cum au in vedere atat caracteristici ale starii actuale cat si prioritati de actiune. Intrebarile au prevăzute cinci răspunsuri propuse, precum şi posibilitatea formulării unui al şaselea raspuns, considerat important de catre respondent. Toate problemele listate în răspunsuri sunt considerate prioritare, însă cu toate acestea sunteţi rugaţi să întocmiţi o ierarhie, putând totuşi să acordaţi acelaşi loc în această ierarhie pentru maxim două probleme. Cifrele înscrise – de la 1(cel mai importan/grav) la 6(cel mai putin important/grav) – se referă astfel la importanţa/gravitatea problemei în cadrul grupului respectiv. Sub fiecare răspuns posibil sunt puse la dispoziţia celui care completează chestionarul câte două rânduri care permit argumentarea opţiunii – vă suntem recunoscători pentru aceste argumente ce vor putea fi invocate în studiu. Subliniem că acest chestionar a fost structurat în acest mod şi pentru a facilita prelucrarea statistică a răspunsurilor dincolo de argumentările şi aprecierile celor care îl completează. NUMELE SI PRENUMELE RESPONDENTULUI..................................................................................... COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR TG Cea mai grava problemă generala cu care se confrunta „zona de

sustinere/influenta” a Bucurestiului este: a. Imprastierea/risipirea urbana (sprawl) si

dezvoltarea tentaculara a Bucurestiului 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Deteriorarea (unor elemente valoroase ale) patrimoniului natural

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Slaba dezvoltare economica 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Gradul si calitatea echiparii cu infrastructuri de transport

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Lipsa unei cooperari orizontale institutionalizate

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. ........................................................... 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

1 Este folosita aceasta sintagma, prezenta in titlul stdiului, asa cum a fost formulat de Primaria Municipiului Bucuresti.

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR TE Dezvoltarea economica mai buna a „zonei de sustinere/influenta” este impiedicata de: a. Lipsa fortei de munca necesare 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Insuficienta si starea proasta a infrastructurilor de transport

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Lipsa unor localitati-“poli teritoriali” echipati si accesibili

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Lipsa unei planificari spatiale clare si predictibile

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Lipsa unei politici de dezvoltare economica locala care sa includa si mecanisme stimulative fiscal-financ.

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. ............................................................. ....................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR TS In domeniul social – comunitar, principala problemă a acestui teritoriu este: a. Dispunerea populatiei in teritoriu 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Segregarea socio-economica intre diversele sub-zone/localitati

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Gradul de educare al populatiei 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Dependenta fata de Bucuresti ca servicii sociale si locuri de munca

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Spiritul civic scazut, lipsa coeziunii comunitare

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6

Argument...................................................................................................................................

359


COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR TM Cea mai importantă problemă de mediu este:

a. Poluarea aerului 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Poluarea apelor 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Poluarea solului 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Degradarea zonelor impadurite 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Diminuarea biodiversităţii 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR TET Din perspectiva echiparii teritoriale cu infrastructuri pentru transport, sutuatia

cea mai grava priveste:

a. Cantitatea si calitatea drumurilor 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Starea si gabaritul centurii existente 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Lipsa unei centuri exterioare si a mai ultor autostrazi de legatura cu restul tarii

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Lipsa unor trasee ciclabile 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Reteaua de cai ferate 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR TEch

Din perspectiva echiparii teritoriale – alta decat cea pentru transporturi – situatia cea mai grava priveste:

a. Echiparea in domeniul educatiei 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Echiparea in domeniul ocrotirii sanatatii si asistentei sociale

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Insuficienta si calitatea zonelor de recreare si sport

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Echiparea tehnico-edilitara – tratarea apei si epurarea apelor uzate

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Echipamentele culturale 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR TL In domeniul locuirii, principala problemă este: a. “exodul” locuirii bucurestene in

teritoriu 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. dispunerea si solutiile urbanistice ale noilor dezvoltari imobiliare

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. lipsa echiparii tehnico-edilitare a acestor zone noi de locuit

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. lipsa echipamentelor sociale necesare acestor zone

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. disparitatile socio-economice si tensiunile sociale care apar datorita noilor dezvoltari de zone de locuit

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

360


COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR TPP

Privind patrimoniul natural si construit valoros, cea mai grava problemă se refera la:

a. degradarea cursurilor si luciilor de apa

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. degradarea padurilor 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. starea si necunoasterea elementelor de patrimoniu construit valoros

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. alterarea/compromiterea unor peisaje valoroase, dezvoltarile urbane liniare, de-a ungul drumurilor

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. inexistenta mai multor zone cu statut crescut de protectie

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR TM1

In domeniul planificării teritoriale, principala problemă este:

a. Lipsa unei strategii teritoriale coerente si asumate pe termen lung

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Lipsa unui PAT metropolitan 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... c. Lipsa politicilor publice sectoriale la

nivelul intregii zone 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Lipsa unei cooperari obligatoriu-parteneriale, decisa prin lege

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Neintelegerea generala a nevoii de planificare spatiala integrata

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR TM2 In domeniul politicilor publice necesare, prioritară este: a. Politica de locuire 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Politica de realizare de infrastructuri pentru transport

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Politica privind transportul public metropolitan si cel alternativ

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Politica de dezvoltare economica coordonata

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Politica de protejare a spatiilor naturale si agricole

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR TEP Pentru dezvoltarea economica, prioritar/a ar trebui sa fie: a. Echiparea cu infrastructuri de

transport 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Infiintarea unor parcuri industriale 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Atragerea de activitati industriale – firme de renume

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Atragerea de activitati de cercetare si inalta tehnologie

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Valorificarea patrimoniului natural (inclusiv potential agricol)

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

361


SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR TM3 In domeniul cooperarii inter-comunale, prioritara ar trebui sa fie: a) Infiintarea prin lege a unui cadru

institutionalizat special (zona metropolitana, consiliu si/sau agentie)

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b) Obligarea autoritatilor locale de a planifica spatial integrat

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c) Conditionarea finantarii din surse regionale/nationale/europene de existenta cooperarii parteneriale institutionalizate (“orizontala”)

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d) Introducerea “contractelor de parteneriat” cu regiunea si/sau statul (cooperare “verticala”)

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e) Initierea unor programe de “educare” a politicienilor, in vederea construirii unor procese incrementale de parteneriat intre UAT de baza.

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f) .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................


SCURT CHESTIONAR

privind probleme cu care se confruntă Bucureştiul

Acest chestionar este utilizat într-o mini-ancheta tip Delphi şi urmăreşte colectarea unor opinii privind principalele probleme cu care se confruntă Bucurestiul si zonele limitrofe ale Bucureştiului. Întrebările au fost formulate atat cu referire generala, cat si pe domenii, dupa cum au in vedere atat caracteristici ale starii actuale cat si prioritati de actiune. Intrebarile au prevăzute cinci răspunsuri propuse, precum şi posibilitatea formulării unui al şaselea raspuns, considerat important de catre respondent. Toate problemele listate în răspunsuri sunt considerate prioritare, însă cu toate acestea sunteţi rugaţi să întocmiţi o ierarhie, putând totuşi să acordaţi acelaşi loc în această ierarhie pentru maxim două probleme.

Cifrele înscrise – de la 1 la 6 – se referă astfel la importanţa/gravitatea problemei în cadrul grupului respectiv. Sub fiecare răspuns posibil sunt puse la dispoziţia celui care completează chestionarul câte două rânduri care permit argumentarea opţiunii – vă suntem recunoscători pentru aceste argumente ce vor putea fi invocate în studiu.

Subliniem că acest chestionar a fost structurat în acest mod şi pentru a facilita prelucrarea statistică a răspunsurilor dincolo de argumentările şi aprecierile celor care îl completează. NUMELE SI PRENUMELE....................................................................................................... COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR TG Care considerati ca este cea mai gravă problemă generală cu care se confrunta zonele

limitrofe ale Bucurestiulula: a. Dezvoltarea dezorganizata, haotica, sub forma tentaculara

a spatiilor libere si construite, a functiunilor si activitatilor pe teritoriile limitrofe Bucurestiului

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Deteriorarea (unor elemente valoroase ale) patrimoniului natural (relief, vegetatie, ape..)

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Slaba dezvoltare economica 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... d. Gradul si calitatea echiparii cu infrastructuri de transport

(drumuri europene si nationale, autostrazi, strazi, pasaje, retele de cai ferate etc)

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Comunicarea slaba, deficitara, intre administratia publica si institutii insarcinate cu dezvoltarea urbana

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. ...........................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR TET Principala problema legata de transport este: g. Calitatea drumurilor publice 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... h. Ineficienta transportul public suprateran (tramvai,

trolebuz, autobuz) 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

i. Reteaua de metrou slab dezvoltata 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

362


.................................................................................................................................................... j. Lipsa locurilor de parcare 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... k. Lipsa unor trasee pentru biciclisti 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... l. Blocajele din trafic - accesibilitate 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... m. ………………………………………………. 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR P1 Care este, in opinia dumneavoastra, cauza principala care a dus la situatia economica actuala

a capitalei: a. Structura economică (ponderea diverselor tipuri de

activităţi: industriale constructii, servicii etc.) 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Numarul redus de activități care folosesc tehnologii inteligente (tehnologii informaţionale şi de comunicaţii)

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Nu sunt dezvoltate consistent industriile creative 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... d. Modul in care sunt amplasate si gruparea activităţile

economice pe întreg teritoriul orașului 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Consecinţele prezente în oraș ale activităților economice dezafectate (incinte degradate, re�ele �.a.)

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR P2 Care este principala problemă in ceea ce priveste viata sociala si comunitatile/etniile din

Bucuresti: a. Densitatea populaţiei 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... b. Separarea si diferentierea existenta intre categoriile

sociale cu statut economic diferit 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Nivelul diferit de educare al populatiei 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... d. Spiritul civic scăzut al populatiei 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... e. Tensiunile, conflicte si altercatii inter-comunitare (inter-

etnice) 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR D1 Ce tip de probleme de mediu credeti ca sunt mai importante pentru Bucuresti : a. Poluarea (aer, apa, sol,) 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

....................................................................................................................................................b. Defrisarile si intervetiile asupra zonelor naturale. 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................c. Reciclarea si gestionarea deseurilor 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Zgomotul 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... e. Disparitia speciilor si gestionarea florei si faunei din

padurile si lacurile bucurestene 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR D2 Referitor la spaţiile plantate si/sau de recreare principala problemă este: a. Cantitatea de spatii verzi 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... b. Amplasarea spatiilor verzi în oras 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... c. Numărul de parcuri şi dispunerea lor 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... d. Calitatea si dotarea spatiilor verzi 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... e. Zonele de recreare suburbane 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... f. ....................................................

............................................................ 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................


Care este cea mai importanta problema care ar trebui rezolvata pentru ca orasul sa functioneze mai bine?

a. Calitatea constructiilor existente 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... b. Traficul 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... c. Cantitatea şi starea spatiilor publice 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... d. Reţelele de dotări edilitare si sociale 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... e. Funcţionarea marilor ansambluri de locuit – cartierelor

(ex. Drumul Taberei)1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

363


Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................


In domeniul locuirii, principala problemă este:

a. Starea locuintelor existente 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... b. Oferta scăzută de locuinţe sociale 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... c. Densitatea în marile ansambluri 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... d. Modul de organizare si functionare a noilor ansambluri

de locuinte 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Gradul de dotare cu activităţi complementare locuintei (comert, servicii: magazine, clinici, scoli, etc.)

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................


In domeniul culturii şi patrimoniului construit, principala problemă este:

a. Starea patrimoniului construit 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... b. Starea şi functionarea muzeelor 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... c. Acţiuni reduse si dezordonate de protejare a

patrimoniului 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Interesul public scăzut pentru cultură de calitate 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... e. Comunicarea şi afisajul în spatiile publice. (alterarea

imaginii orasului prin afisaje in spatiile publice) 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. .................................................... ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR M1 In domeniul dezvoltării urbane, principala problemă este: a. Lipsa unei viziuni 1 2 3 4 5 6 Argument.....................................................................................................................................................................

................................................................................................................. b. Lipsa documentatiilor de planificare 1 2 3 4 5 6 Argument.....................................................................................................................................................................

................................................................................................................. c. Lipsa de interes a institutiilor publice Interesate si

responsabile 1 2 3 4 5 6

Argument......................................................................................................................................................................................................................................................................................

d. Dezinteresul fata de proiecte si operatiuni 1 2 3 4 5 6 Argument.....................................................................................................................................................................

................................................................................................................. e. Uitarea zonelor limitrofe si folosirea ca bazin de forta

de munca ieftina1 2 3 4 5 6

Argument......................................................................................................................................................................................................................................................................................

f. Lipsa educatiei urbane obligatorii in scoala generala si liceu

1 2 3 4 5 6

Argument..................................................................................................................................

g. ……………………………………………………………………………………………………………….

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR M2 In domeniul de interes al institutiilor , prioritară este: a. Locuirea sub toate aspectele 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... b. Transport public si retea rutiera 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

....................................................................................................................................................c. Siguranta si spaţiul public 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Spiritul civic / asistentă socială 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... e. Regenerare urbană a zonelor degradate 1 2 3 4 5 6 Argument..................................................................................................................................

.................................................................................................................................................... f. ..................................................

............................................................1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

COD SUBIECT, RĂSPUNS, ARGUMENTARE ORDONAREA RĂSPUNSURILOR M3 In domeniul institutional – financiar, privind dezvoltarea urbană, prioritară este: a. Construcţia centrului de planificare urbană, ca institutie

publică dedicată 1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

b. Infiinţarea unei agentii de regenerare urbană pentru zona centrală

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

c. Structurarea unor mari programe de dezvoltare urbană, gestionare prin agenţii dedicate

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

d. Construirea unui parteneriat de cooperare teritorială, cu suport legal/instituţional

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

e. Corelarea strategiei de dezvoltare cu o strategie financiară de atragere a resurselor externe

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

f. ................................................. ............................................................

1 2 3 4 5 6

Argument.................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................

364



12.2 Scenariu simulat pentru

sudul Bucureştiului

Exerciţiu pentru Master în Management Urban 2011

365


EchipăEchipă• Coordonatori proiectCostache Marius ‐URBANIST

• Membrii echipeiAcasandre Andreea‐URBANISTCostache Marius URBANIST.

Tozaru Elena Alina ‐URBANIST.Acasandre Andreea URBANIST.AndreicuțMihai‐URBANIST.Bălă A d i URBANISTBălăşescu Andrei ‐URBANIST.Boagiu Răzvan ‐URBANIST.Dinu Teodora‐ECONOMISTDragomir Alexandra‐ADM PUBLICADragomir Alexandra ADM.PUBLICADumitriu Mihail‐ARHITECT.Ef D i i ARHITECTEfremov Dumitrița‐ARHITECT.Eremia Octavian‐ARHITECT.Popescu Raluca ‐URBANIST.Vişan Adina ‐URBANISTVişan Adina ‐URBANIST.Voicu Corina‐ARHITECT.

1 27.04.20111 366


Planul zonei de SUD a Municipiului BucureştiPlanul zonei de SUD a Municipiului Bucureşti

2 27.04.20112 367


3 27.04.20113 368


Planul zonei de SUD a Municipiului Bucureştip ş‐Schema generala

369


370


371


372


373


374


Planul zonei de SUD a Municipiului Bucureştip ş‐Schema infrastructuri

1027.04.201110 375


Planul zonei de SUD a Municipiului Bucureştip ş‐Schema locuire

376


Planul zonei de SUD a Municipiului Bucureştip ş‐Schema cadru natural

377


Planul zonei de SUD a Municipiului Bucureştip ş‐Schema activitati

378


Ratiuni urbanistice ‐ Functiuni

379


îRatiuni urbanistice – Intrarea în cetate

380


381


382


click aici pentru a descărca concept strategic bucurești - vol ii

Documents