clasa i - abecedar (rep. moldova)

MARIA BURUIAN+ SILVIA COTELEA AURELIA ERMICIOI

CONSTANTIN DRAGOMIR ION HAD~RC+

{tiin\aPrut Interna\ional

2015

Edi\ie rev=zut=

Ministerul Educa\iei al Republicii Moldova

Legenda manualului

TIC-TAC mascota Abecedarului

propozi\ia enun\iativ[

propozi\ia interogativ[

cuv]ntul

propozi\ia din dou[ cuvinte

propozi\ia din trei cuvinte

silaba

cuv]ntul din dou[ silabe

cuv]ntul din trei silabe

vocala consoana

caseta pentru marcarea solu\iilor

semnul pentru marcarea solu\iilor

.?

sunetul

propozi\ia exclamativ[!

.

.

Precum albinele-n pometDin floare-n floare sorb nectarul,Noi ]nv[\[m din AlfabetS[ ne iubim Abecedarul.

de Ion Had`rc[

Clasa nt]i

Cu ghiozdan =i AbecedarIa privi\i, eu s]nt =colar!

Prima zi de +coal{

+coala Primar[ nr. 124

Iar eu s]nt Nicu.

M[ numesc Drago=.

Bine a\i venit, dragi elevi!

S[rut m] na, doamn[

] nv[\[toare!

Clopo\elul vesel sun[,La careu pe to\i ne-adun[!

4

Mi-e tare drag[ banca mea!

Ce bine e la =coal[!

Frumoas[-i clasa noastr[!

S}nt +colar.

Ia un m[r, Sorin!Mul\umesc,

D[nu\!

5

Familia mea.

Eu s]nt papagalul

Ara!

Bravo, Doru!+ah!

6

E ziua mea.

La mul\i ani, Ene!

Mult[ s[n[tate!

Mul\umesc!

Succese mari la ]nv[\[tur[!

}\i ofer ]n dar o carte cu pove=ti.

7

Iedul cu trei capre?!

.

O... ce r[u ]mi pare de necugetata lui

purtare!

M[tu=[-capr[, osp[teaz[-m[!

de Octav Pancu-Ia=i

Poftim, dr[gu\ule!

8

Am o mare rug[minte, suratelor...

Te ascult[m, vecin[ drag[.

9

Micii gr{dinari

Spor la munc[!

Mul\umesc, Tic-Tac!

10

.}n livad{

Noi ]\i mul\umim, livad[,Pentru minunata road[!

Ce mere frumoase!

11

.La +coala animalelor

Prezent!

Ciripic[!

12

.La stadion

Go-o-o-l !!!

Ura-a-a!!!

13

.S{n{tatea mea

14

S{n{tatea P{m}ntului

15

Povestea p]inii

16

.Ce lung e drumul p]inii !

17

Minunile tehnicii

Alo!

18

O zi de odihn{

Unde mergem ast[zi?

PREMIER+

12.00

CAPRACU

TREI IEZIde Ion

Creang=

20

Evaluare

}\i place la =coal[, M[d[lina?

! ?.

Desigur!+coala e locul unde ]mi aflu

norocul.

1.

2.

3.

4.

21

aa

aa

a

a

aa a

a-a-a

22

AA

A

A

a

a

A

AA

Alu

nelul

23

maam

ma-mamama

ma

ma

ma

ma

mm

ma mama

Felicit[ri!

Te iubim, mam[!

+i eu v[ iubesc!

24

.Ma a

.Ma a

Ma Ma

MMM aa

Ma

25

an

na

nn

naan

na-nanana

naa

an

na

an na

26

anam

A-naAna

.

.

NN

naNaA na

Na a

An a

Na

N

27

Am .

i-ni-mainima

Nina ia .

aimai

ii

in

1.

2.

i mi

28

Ia-naMa-ia

I-naNi-na

II

MiI naIan

Am prins un pe=te!

Bravo, Tic-Tac!

Ina ia , , .

Maia ia , , .

29

do, re, mi...

ar nar

Maria, mai ai ? Mai am, Marian.

rarramra-maar-ma

rr

ma ra

a narana

rarin

iar

Maa

mar

narin

1.

2.

30

Ra

Marin, ai ?

Am , Rima.

Ri-maMa-rin

R an

R na i

i

RR

RiRa

1.

2.

Am un plai ca un col\ de rai!

ma-ri-narma-ri-nari

31

mere.mare.miner.

e-raa-re

ra-remi-ra-rema-re

Nae eMama areInima mamei e

ee

ree eni

1.

2.

E greu s[ faci o cas[!

32

Nana Ana e mama Emei. Ea e .

rarairam

earra

mame

E-neE-ma

ne-neaneam

EE

E mi aE na E na

1.

2.

Eminescu este cel mai drag poet!

33

R[m]i cu bine, Tic-Tac!

Nene, marea e mare? E mare-mare, Aura!

ramura muraamare . . .Aura . . .

uimire . . .numai . . .numere . . .

u-nau-nu

a-urA-u-ra

uu

um1.

2.

muun

an

C[l[torie frumoas[, dragi copii!

34

Ura! Merii au mere rumene, Aura. Mare minune! Ia un , Marin!

ru-me-neru-meni

mi-nu-nemi-nuni

, ...

UU

u

merananure muu

ra re

,

,

mare. Aurei Inima1

e1.

2.

A-u-raMa-rin

,

ur, , , , , ,

35

Anca, am un canar auriu. Iar eu, Nicu, am un crin ca neaua.

acrac

ca-narcrinAn-caNi-cu

amic.areNeneaunMarcu

iar raicar . . .

acru . . .iac . . .

cc

1

car1.

craca

car

2.

3.

36

Carmen, nenea Iancu e marinar? Nu, Anca, nenea e mecanic.

c

me-ca-nicma-ri-nar

Car-menAn-caIan-cu

mica-mic

2

CC

r

n

c

c m

1.

2.

crainic.amic.Crinei.

Marama e aNenea Marcu eCarmen are un

3.

C e i

aC u

4 1 33 2 1

c

S[ te ajut, nene?

MD C PI 369

37

nu

a m

c r

ru

cu

ca

Aurei mare. Camera e

Evaluare

rea

reu

men car

cu

neme

re

cui

crinMirunaunneaua.areca

RaAn

an ra

1

1

1.

2.

3.

4.

38

Nicu, ai un amic?

Am. E marinar.

5.

1

2

3

4

5

6

6. Alc[tuie=te oral un text.

39

NuculAlina are un nuc mare. Nucule, ai alune? Nu, Alina, ia nuca mea!

RalucaElenaAlina

are un nuc.ArinulAlunulNucul

are alune.

lemnlem-nul

nucnu-cul

ramra-mul

ll

1.

Ia nuca mea!

2.

40

Lanul auriuLuna lumina lanul. Mami, lanul e ca aurul! E neam cu luna? Nu, Laura. Lanul e aurul anului.

LauraLunaLanul

e aurul anului.

a-ura-u-rul

La-u-ra

lanla-nul

e al Laurei.

e a Laurei.

LL

c

m

l l

1. 2.lumina lanul.

Lanul e neam cu luna?

41

nou

are

CamionulCorneliu e cu Nicolina la nenea Nicolae. Nene, camionul e nou? Nu, Corneliu, are un an. E ca nou, nene Nicolae!

ounou

ca-mi-onca-mi-o-nul

Ni-co-la-eNi-co-li-na

Nicolae are un camion .nou

.

.

ooE nou?

42

MoaraOana e cu Ion la lac. Oare a cui e moara, Ion? E a lui nenea Onu. El e morar.

oa-remoa-ra

O-nuOa-na

OO

larena

mi

loa

racoa i

cu

oa

moa

ma

A cui e moara?

1. Moara e a luiOana e cu Ion lalac.

mare.

Ion.

Onu.

luimare. e Moara1

2.

comoaraomului. eMunca1

Onu

43

CununaEra a noua lun[ a anului. Un nor mic l[crima. mare urca la el.

No-ru-le-e-e-e! Nu am . Nu mai l[crima! Ia o cunun[!

lu[ cununa.

........u

n [mr

mierl[i

m [elr

........u

c [n m

lu-n[luni

la-cri-m[l[-cri-ma

cu-nu-n[cu-nuni

[{[{

2.

c[

Cum e cununa?

1. Luna e ca o inim[ mare.un corn auriu.

44

cer-ceicer-ce-ii

Mir-ceaMar-ce-la

ce-rulre-ce

CeCecece

Cerceii ceruluiMircea e cu Marcela la mare. Marea e rece. Mircea, cerul are cercei! Ce cercei, Marcela? Cercei mari, nu ca ai mei! Cercelul ca

un corn e Luna. Cercelul ca un cerc e .

mari.aceia Cerceiierau1

rece. aceea e

2.

cerc

aceelice rinocer

......1.

ceainic

Marea

45

La munteNenea C[t[lin e antrenor. Cea mai mare comoar[

a lui e Otilia. Acum ea e cu tat[l ei la munte. Acolo aerul e rece. Otilia, urc[m muntele! Ce curat e aerul montan, tat[!

actor.antrenor.croitor.

Nenea C[t[lin este

ta-t[an-tre-nor

O-ti-li-aC[-t[-lin

mun-temon-tan

tt

1.

2.

La munte e minunat!

o c a r cm u n t e[ r i e rt a e i cr t r e n

Aneta, Otilia e la antrenament Nu, Mitic[, ea e la munte

. ! ?

46

TrenulAcele arat[ ora nou[. Mecanicul trenului

e atent. Urc[ ultimii c[l[tori. Unul e Tric[, altul e Mitic[. Al treilea e cotoiul Tomic[.

U-u-u! Tu-tu-u-u! C[l[toria cu trenul e minunat[!

Ti-tuTo-mi-c[

Tri-c[Tra-ian

c[-l[-to-ri-ec[-l[-to-rii

1

TT

un c[l[tori. Iat[ tren cu

Tomic[, urc[m!

1.

2.

trenuc[l[toroatatainatur[torut[untunel

47

a e

cercel

rinocer maiou

tricou

motan

munte

3 1 5 2 4 3 1 2 4

Evaluare

alunecau

.Norii alunecauaurii lin

.

.norii

1.

2.

3.

4.

5..

coace

cere

!

?are48

Ce carte ai, Nicolae?

Am cartea Animale marine.

6.

7. Alc[tuie=te oral un text.

49

AriciiAricic[ are cinci arici. Ei au ace mici. Cioc! Cioc! Cioc! Cine e aceea, mam[? O cioc[nitoare. Ce mare e ciocul ei! Aricii cercetau atent cioc[nitoarea.

mic.tare.mare.

Cioc[nitoarea are ciocul

mac ............ melc ........

ci-necio-culmicicinciA-ri-ci-c[cio-c[-ni-toa-re

CiCicici

1.

2.

cio

cio

Cine e aceea?

50

O not[ mareLenu\a recita Miori\a. Mitru\ urm[rea

cu aten\ie. Uneori o corecta. Am emo\ii, Mitru\.Mar\i, la lec\ie, Lenu\a a luat nota cea mai

mare. Ea \ine mult la literatura neamului.

Lenu\a are emo\ii.team[.

lec-\i-ea-ten-\i-e

|a-ulCer-n[-u\i

Le-nu-\aMi-tru\

\|\|

Ce not[ merit[

Lenu\a?

1.

2.

ar \a c[ ra \ar

ni

o

\elcul

maimu

ni

Ionu\, ai neamuri la |aul Nu. Am neamuri la Cern[u\i

. ! ?

51

}ntrecereaLiterele erau la o ]ntrecere. Mai ]nt]i, litera A

]ncerc[ a citi o carte: A-a-a.Nimic nu l[murea! }-]-], continu[ litera }.Iar ]ncurc[tur[. O-o-o, iute ]ncerc[ O.}nc[ mai r[u. Cartea r[m]nea necitit[. Numai

cu toate literele unite e lumin[ ]n minte.

c]n-

t]-

c]i-

n[r

ne

tec

]n-cear-c[]n-cer-ca-re

]n-t]i]n-t]-ia

r[-m]-nea]n-tre-ce-re

]}]}

4

3

21

2

1

3 4

1 4 3

2

1.

2.

m]i-

]n-

r]-

m[

cet

ne

Lucian are1

locul ]nt]i.

52

L[utariiTat[l lui Mircea e un l[utar cu renume. A

concertat cu L[utarii ]n multe \[ri. Anul trecut a c]ntat ]n Ucraina, Letonia, Italia.

Acum e ]n Rom`nia. Are mul\i amici rom`ni. Traian c]nt[ la nai, Luca la ocarin[, iar Nicu la clarinet.

Ce c]ntece minunate au l[utarii!

Tat[l lui Mircea a concertat ]nUcraina.Rom`nia.Turcia.

e a lui Luca.e a Luciei.

ro-m`n

ro-m`-nesc

Ro-m`-ni-a

e al lui Luca.e al Luciei.

`~`~

1.

2.

cla

o ri

53

La r[scruceLa r[scrucea satului se ]nal\[ o troi\[. Tanti

Maria ]i l[murea Cristinei: Iisus, Cristinico, e mereu ]n inimile noastre.

Cu El satul nu este s[rac. Mintea omului e mai s[n[toas[. Casele s]nt mai luminoase. } n toate se simte lucrarea lui Iisus.

Cu Iisus casele s]nt mai

r[scruce crucetroi\[ ]ntret[iere

stea comun[sat astru

satsa-te

ca-s[ca-se

cru-cer[s-cru-ce

ss

1.

2.

s[race.]ntunecoase.luminoase.

soa

stescris[

e

niirele

54

Cetatea SorociiSoarele se uita somnoros ]n Nistru. Cetatea

Sorocii era la locul ei. Sorin urm[rea ]nserarea cu sora sa, Stelu\a.

Uite, Sorine! Un cocost]rc! E ca un scut al cet[\ii, surioar[! Soarele m[re\ s-a culcat. Nistrul susura lin.

Soarele se uita somnoros ]n R[ut.Nistru.

tare ca

iute ca

]nalt ca

muncitor ca

soa-rescut

So-rinSte-lu-\a

So-ro-caNis-tru

SS

St]rc, st]rc,

cocost]rc!

1.

2.

]nstelat

stelu\

[

stea

55

ca=ca-=ul

+oricic[ cel iste\+oricioaica a =uierat scurt. Cei =ase =oricei

s-au uitat =oca\i la ea. Care e inamicul num[rul unu al neamului

=oricesc? Motanul, =u=otir[ =oriceii. Lenea, rosti +oricic[. C]te =tie micu\ul meu! Ca=ul acesta e al

t[u, +oricic[!

+oricic[ era iste\.lene=.

=a-se=o-ri-cei

=ti-e=u-ie-r[

a =uierat scurt.

=+=+

1.

2.

= o a r e c eo s c o c o =i m a = i n am o = i r a su = a e e c em o r i = c [n r t m e s n

S[ cre=ti mare,

+oricic[!

56

}n cer r[sare steaua,A=terne Cel de SusL[icere moi ca neauaLa ieslea lui Iisus.

+i Mo= Cr[ciun r[sare }n seara cu mister. Se mir[ mic =i mare +i c]nt[: Lerui-Ler...

}i cer lui Mo= Cr[ciun o =i un .

Ieri era un cer cu nori .

....... sanie .......

Cr[ciunul

Steaua sus r[sareCa o tain[ mare...

1.

2.

57

Unde are loc ac\iunea?]n codru

La dentistMartinel are din\ii caria\i. Luni mama l-a

adus la clinica din codru. Ursule\ul tremura la u=a dentistului.

Mo= Martin ]i trat[ din\ii =i ]l ]ndrum[: S[ nu m[n]nci multe dulciuri, Mar tinel! Am ]n\eles, domnule doctor. +i nu uita s[ consumi c]t mai multe

crudi t[\i!

din-teden-tist

dul-ciuricru-di-t[\i

]n lunc[

C]nd are loc ac\iunea?duminic[ luni

dd

d/t

iat[iad[

tat[dat[

lat[lad[

toamn[doamn[

tac[dac[

tacidaci

co-druco-dri

Aoleu!

1. su

es

2.1 3 2 4

.

leUr

te

dentist

la

\ul

58

doi-n[dul-ce

Doi-ni-\aDo-ru-\u

du-mi-nicidu-ioa-se

Cine admira natura?

-ru

Da- Do- Di- Doi-

-nu\ -nu -na

DD

Doru\uDanielaDoini\a

1.

2.

D[-

-rin -ru\

59

Mih[i\[C]nd era mic, lumea ]l numea: Mihu, Mih[ie=,

Mih[la= sau Mih[i\[. Mihu e leit tata! sur]dea sora. Mih[i\[ e mic, dar harnic! ]l l[uda mama. Mih[la= al meu o s[ ias[ om mare! rostea

hot[r]t tata.}ncetul cu ]ncetul, Mihu a crescut mare,

har nic =i cu minte. Acum to\i ]l numesc Mihai. Doar mama ]l mai alint[ Mih[i\[.

har-nicho-t[-r]t

Mi-huMi-hai

Orhei

.Mihu locuie=te ]n ora=ul Orhei

.

.]n

hh

4

2

3

1 4

2

1 3

4

3

1 2

60

hamac machotel . . .haiduc . . .

halat . . .hotare . . .hain . . .

ha-macho-\o-man

Ho-ri-aHa-ri-ton

ho-t[-r]]n-h[-\a

HH

Hore=ti

Norul ho\omanEra o duminic[ ]nsorit[. Horia se d[dea hu\a ]n

hamac. Hariton citea o carte.Deodat[, cerul s-a ]ntunecat. Un nor ho\oman

a ]nh[\at soarele =i l-a ascuns.Horia =i Hariton au hot[r]t s[ c]nte:

Norul d[du drumul soarelui =i o lu[ la s[n[toasa.

Ie=i, soare, ie=i, C[ ]\i dau cire=i,

Luci, soare, luci, C[ ]\i dau =i nuci.

1.

2.

harnici. Oamenii s]ntdin

Ie=i, soare, ie=i!

S[ c]nt[m ]mpreun[,

copii!

61

Un prieten credinciosCerul cernea din ]n[l\imi mii de stelu\e.

Tata croia o p]rtie spre poart[.Ciprian lu[ iute o lop[\ic[. }ncepu =i el s[

arunce neaua ]n p[r\i. Intr[ ]n cas[, puiule! Ai s[ r[ce=ti! Nu pot, t[ticule. Aceast[ p]rtie e pentru

Lupu. El e un prieten credincios.C]inele d[dea din coad[ mul\umit.

p]r-ti-epri-e-tenpoar-t[lo-pa-t[Lu-puCi-pri-an

pp

Cineprieteni are es[rac. nu

1.

2.

Unde are loc ac\iunea?]n cas[ ]n curte ]n strad[

C]nd are loc ac\iunea?toamna iarna

prie

ten

prie

teno

spr

iete

nie

62

[l [l ad a

nc

Neamul lui P[cal[+ti\i cine era P[cal[?Un amic de-al lui T]ndal[.+ti\i c[ =i so\ia saP[c[lina se numea?Iar scumpa lor copili\[ Era mica P[c[li\a,+i n[stru=nicul lor pici

Era micul P[c[lici.Iste\ii lor cons[teniErau numi\i p[c[leni.C[ci ace=ti oameni one=tiS-au n[scut ]n P[c[le=ti. P[cal[, c]t a tr[it, Mult[ lume-a p[c[lit!

P[-ca-l[P[-c[-li-na

p[-c[-leniP[-c[-le=ti

P[-c[-li-\aP[-c[-lici

amic pu=tipici rud[onest prietenneam cinstit

amic prostmic[ moartena=tere du=maniste\ mare

PP

[

P

1. 3.

T]

2. P[c[le=ti Satuleste1

pitoresc.

63

o-bi-ceistr[-bun

um-bl[]m-part

Sa-bi-na

Colind[toriiNeaua s-a l[sat peste sat. Au sosit colind[torii! se bucur[ Sabina. S[-i ascult[m, spune tata. Noi umbl[m din cas[-n cas[La acei care ne las[,

Noi umbl[m =i colind[m,Pe Iisus ]l l[ud[m.

S]nte\i de laud[, b[ie\i! S[ p[stra\i obi ce iul str[bun! Trece\i =i la anul pe la noi!

bb

Primi\i colind[torii?

1.

2.

p/bparbarpar[bar[

punbun

parc[barc[

Sabina ascult[ cu bucurieur[torii.colind[torii.c]nt[re\ii.

s]mbure umbrel[ timbrucombin[

64

BucurelC]nd ]l ceart[ bunicul, Bucur se duce la bunica.

O ia cu bini=orul: Bunicu\o, m[ doare un dinte. De bom boane

trece mai repede...Bunica ]l s[rut[ =i ]i propune: Hai mai bine s[ ]mpodobim Pomul de

Cr[ciun, Bucurel! Peste pu\in timp, un mo= cu plete albe b[tu

la u=[.

bu-ni-cabu-ni-cul

Bu-curBu-cu-rel

bom-boa-n[bu-cu-ri-e

ta relul

be

sa

na

ca

ma

da

cul

laba bar

le

BB

....... bombonic[.......

S[ cre=ti mare,

Bucurel!

1.

3. Bucur[-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel de la Bucure=ti.

2. bu12

Bar bra ]m c[ \a ni bl[ .

Continu[ oralpovestirea.

65

Micul v]n[torO veveri\[ vesel[ s[rea iute din ram ]n

ram. Avea bl[ni\a de culoarea morcovului.Deodat[, un vreasc trosni sub o povar[.

Era S[ndel, un v]n[tor de o palm[. Hei, veveri\o! se r[sti el. S]nt un v] n[-

tor iscusit. Am o pu=c[ de luat vederi. Las[ v]natul, S[ndel. Dumbrava e

ocrotit[ de stat. Te invit s[ ron\[im alune ]mpreun[!

Bl[ni\a veveri\ei era ca.

.

Mica veveri\[ este vesel[ =i sprinten[.Mama lui Sandu a cump[rat vesel[ nou[.

v]-natv]-n[-torve-ve-ri-\[ve-se-l[

vv

po-va-r[dum-bra-v[

S[ndel, vrei alune?

1.

2.

B

ve l

i

a n

A

66

Eminescu la VienaMihai Eminescu este poetul nostru na\ional.

El s-a n[scut la Boto=ani, dar a copil[rit la Ipote=ti.

}n tinere\e a ]nv[\at la Viena. Acolo s-a ] mprietenit cu scriitorul Ioan Slavici =i cu poeta Veronica Micle. }n timpul liber, ei plecau la teatru, la bibliotec[, la plimbare.

Deseori, prietenii ]l ]ndemnau s[ recite ver suri. Eminescu rostea cu duio=ie: Unde e=ti, copil[rie?...

La Viena, poetul cunoscu peVeronica Micle.Ioan Slavici.Ion Creang[.

Unde a studiat Mihai Eminescu ]n tinere\e?la Ipote=ti; la Boto=ani; la Viena.

VV

Vi-e-naE-mi-nes-cu

Ioan Slavici

1.

2.

Veronica Micle

67

La s[niu=La s[niu= e veselie mare. S[niu\ele pornesc la vale. Cine e primul? ]ntreab[ Paula. Dorin, ]i r[spunde prietena. Este de ne]ntrecut! spune Vl[du\.Copiii s]nt bucuro=i.

Copiii s]nt la patinoar.s[niu=.

ultimul

2

1

3 1

3

2 2

1

3 2

1

3

3

1

2 1

2

3 1

2

3 2

3

4

Evaluare

p[m]ntul.de plapum[ Oacoper[ nea

1.

2. Prima este sania lui Dorin.Paulei.

3.

4.

5.

mare veselie vale

triste\e deal primul mic

C]\i ani ai, br[du\ule ! ? .6.

Cite=te textul.

68

Unde pleci, D[nu\?

La patinoar.

8.

12

3

4

5

6

7.

Ham!Ham!

Alc[tuie=te oral un text.

69

g]n-sacg]=-te

gg

Povestea g]=telorUn g]nsac avea ni=te papuci ro=ii. Odat[, trec]nd peste

un pod, ]i sc[p[ ]n g]rl[. Vai! Am r[mas descul\! se t]nguia s[rmanul g]nsac.Tot neamul g]=telor s-a gr[bit s[ caute papucii, dar nu

i-a g[sit.+i acum, dac[ treci pe l]ng[ un c]rd de g]=te, ele g]g] ie

sup[rate.

g]-g]-iag]-g]-ie

gra-b[gr[-bit

1.

3.

stol oiciread[ cocoriturm[ lupic]rd albinehait[ vaciroi g]=te

car[gar[

coco=igogo=i

c/gc]tg]tcrosgros

coal[goal[

2.

L]ng[ un gard, g]nsacul =i g]sca g]g]ie ]ng]ndura\i: Gagaga! Gagaga!.

70

Bravo, Gruia!

Gru-iaGre-ta

Gri-go-ra=

glasgla-suri

gragamul

ur

ba

i ra

guu

\a

ne

m[

Momentele textului:

GG

Gruia cel voinicGlasurile copiilor au amu\it. Spectacolul a ]nceput.Greta =i Grigora= au uitat de toate. Ei urm[resc

lupta dintre Gruia =i dragon.Deodat[, voinicul a lovit cu putere =i a r[pus monstrul. Gata, e ]nvins! se bucur[ Grigora=. Gruia e mai puternic! spune Greta mul\umit[.Spectatorii aplaud[ st]nd ]n picioare. Cine e?

putern

ic

hot[r]t

bucuros

voinic

1. 2.

Lupta cu dragonul

Bucuria spectatorilor1 }nceputul spectacolului

71

Legenda braduluiPl]ngea un br[du\ ]n inima codrului. Tocmai

mergea pe acolo Creatorul Lumii. Ce suspini, br[du\ule? Doamne, p]n[ mai ieri cre=team =i eu printre

pomi. Dar ei r]deau de conurile mele. Mi se str] ngea inima de durere. M-am retras ]n acest desi=.

Nu mai pl]nge, br[du\ule! A=teapt[ s[ dea gerurile.

A sosit iarna. To\i copacii erau goi. Numai bradul r[mase ]n haina sa verde ca o mantie de rege.

re-gele-gen-d[

nin-gestr]n-ge

mer-geapl]n-gea

gege

Pl]ngea un br[du\ ]n inima codrului .

.pl]ngea

pl]ngea .

brad gutui...codru

alun ...conalun[

E=ti ca un rege,

br[du\ule!

1.

2.4

3

1 21

42 3

3

4

1 21

32 5

1

42 3

3

2

1

72

Ge-taGeor-gel

ge-mege-ne

geamgea-muri

iarn[ cumplit[barb[ .............plete .............

mun\i .............gene .............me=ter .............

GeGe

Mo= GerE o iarn[ cumplit[. Copacii gem speria\i de

m]nia criv[ \ u lui.Georgel ]ntreab[: Mergem la s[niu=, Geta? S[ se mai potoleasc[ Mo= Ger. Cine este acest mo=? E un b[tr]n cu barb[ deas[, gene albe =i

ple te ninse. Iarna, el coboar[ ca o s[geat[ din mun \ii c[run\ i. Aga\[ de stre=ini \ur \uri de sticl[. Pune poduri de cle=tar peste r]uri. Nu e me=ter mai iscusit ca Mo= Ger!

gerule\

1.

geros

Cine e Mo= Ger?

ger

2.cornuricoptgem. Getaa cu

173

Uf =i CiufAfar[ viscole=te. Uf =i Ciuf, doi pitici dr[g[la=i,

ocrotesc focul din vatr[. Ce mai fulguie=te! face Uf. Mai r[scole=te focul, s[ nu adoarm[! ]l sf[ tuie=te

Ciuf. Uite ce sc]ntei mari! se mir[ Uf. S[ le rug[m s[ sperie viscolul!Un roi de sc]ntei iese prin co=.Viscolul s-a potolit. }n vatr[ focul mai arde.

focfla-c[-r[

UfCiuf

ful-gu-ie=-tesf[-tu-ie=-te

}n vatr[, focul adoarme.+tef[nel adoarme fericit.

co=

ff

1.

2.

3. varfar

voifoi

vinefine

vilefilev/f

foc

oc

oc

oc

74

fri-c[fia-re

su-fe-r[]n-frun-t[

F[t-FrumosVifor-R[u

du=man moart[vie prieteniubire ur[

iese ur]tebun intr[frumoase r[u

FF

F[t-FrumosF[t-Frumos are puteri miraculoase. El st[-

p] ne=te focul. Potole=te fiarele =i ]i ferice=te pe cei care sufer[. F[r[ fric[ iese ]n fa\a du= manului. Ca un fulger, ]nfrunt[ Viforul-R[u.

C]nd obose=te, ]i s]nt de folos prietenii: soarele =i luna, apa vie, f]nt]na pove=tilor, calul ]naripat, firul de iarb[, fluierul ferme cat.

Faptele lui s]nt frumoase. Frumos ]i este =i sufletul.

Porunce=te, F[t-Frumos!

2.

3

1

2

5

2

4 3

3

1

2

1. F[t-Frumos. al Fluierule lui1

75

de-junste-jar

Bu-jorBu-jo-rel

Stejarul lui +tefan-Vod[Bujorel e la bunici, ]n satul Cob]lnea. Dup[ micul

dejun, a plecat cu bunicul la vie.}n apropierea satului, b[iatul vede un stejar secu lar. Bunicule, acesta e stejarul lui +tefan-Vod[? Da, Bujorel. Cu vreo cinci sute de ani ]n ur m[,

oastea Moldovei s-a luptat aprig cu t[tarii. La um bra acestui stejar se odihneau o=tenii domnitorului.

stejar stejaribujor . . .b[iat . . .umbr[ . . .o=tean . . .

jj

pr[=itpr[jit

=ocjoc

=alejale

=ur[jur[

=/j

1. 2.

C]\i ani are stejarul?

stejar

stej[relstej[ri=

76

Je-ni-c[Ja-ne-ta

joa-c[ju-c[-ri-e

bu-jorio-braji

La joac[Jenic[ a ]mbr[cat cojocelul =i a ie=it la joac[.

Jujuc[ s-a luat din urma lui.Copiii se jucau cu bulg[ri de nea. Obrajii lor

erau rumeni ca bujorii. Hai s[ facem un omule\! a propus Jenic[.}n scurt[ vreme, omule\ul era gata. Vai! El tremur[ de frig! a strigat Janeta.

}i aduc imediat m[nu=i, c[ciul[ =i fular.

juc[u= ca

deas[ ca

u=or ca

rumen ca

JJHai s[ ne juc[m, copii!

1.

2. c[\el e Jujuc[ juc[u=.un1

joc

juc[tor

juc[rie

77

Visul VirginieiDup[ ce a ascultat povestea de sear[, Vir ginia

a adormit. }n vis, dintre pagi ni le c[r\ii cu basme, a ap[rut Re gina Fulgilor. Ea era ginga=[. Avea gene lungi. Purta straie argintii.

Ai ni=te bijuterii at]t de frumoase! se minu n[ feti\a.

Regina i-a d[ruit Virginiei un colier sclipitor. Apoi a disp[rut ]n negura nop\ii.

re-gi-n[pa-gi-n[

gin-ga-=[ar-gin-tii

Vir-gi-ni-aRegina Fulgilor

2

1

3 2

1

3

1

2

3 1

2

3

gene lungi colier .........straie ......... bijuterii .........

2

1

3

gigi

regin[

Virginia, ia acest colier!

1.

2.

78

Fapta lui GicuO feti\[ cu p[rul =aten pl]ngea pe malul unui

lac. S-a apropiat Gicu. Ce s-a ]nt]mplat, Gina? a ]ntre bat el. De ce

pl]ngi? Am sc[pat mingea ]n ap[, i-a r[ s puns ea

printre lacrimi. Nu pl]nge! Te ajut eu! a ]ncercat Gicu s[ o

lini=teasc[.}n c]teva clipe, b[iatul a scos mingea. }\i mul\umesc, Gicu. E=ti un prieten ade v[rat.

min-gemingi

pl]n-gepl]ngi

Gi-cuGi-na

estea Ginei.

P[rul Ginei este =aten.P[rul din livad[ a ]nflorit.

a lui Gicu.

GiGiTe ajut eu, Gina!

Aurulse]ncearc[]nfociarprietenullanevoie.

1.

2.

3. giun

gii

gint

legi

ar

ma

co

gin79

BerzeleCezara ie=i ]n curte. Bunicule, au sosit berzele! zise ea bucu roas[. Aceste p[s[ri, Cezara, s]nt fidele lo cu lui unde

]=i fac cuibul.Berzele p[=eau agale pe picioa rele lungi. Ele

cl[m p[ neau zgomotos din cioc. A=a ]i salutau pe st[p]nii casei.

Dup[ ce au ref[cut cuibul, berzele s-au ridicat ] n zbor. Ele pluteau lin pe cerul limpede.

Berzele plutesc lin pe cerul limpede.Apa de izvor este limpede =i rece.

Barza v[zu varza,Varza nu v[zu barza.

zi-sespu-sezgo-mo-tosg[-l[-gi-os

zz

bar-z[ber-ze

1.

4.

2. 3.bucuriebucuros

...zgomotos s/z

sarezare

sarzar

saczac

vars[varz[

vasevaze

Berzelor, de unde vine

prim[vara?

80

Zmeul n[zdr[vanZaharia a f[cut un zmeu din h]rtie colorat[.

I-a pus =i coad[ din panglici verzi. Ar[ta grozav. Apoi i-a invitat pe Z]nel =i Zamfir ca s[ ] nal\e zmeul ]mpreun[.

Locul cel mai potrivit e ima=ul de l]ng[ sat, zise Z]nel.

Ai dreptate, c[zu de acord Zamfir.V]ntul zburdalnic smulse juc[ria din m]inile lui

Zaharia. Zmeul n[zdr[van plana u=or ]n v[z duh.

Za-ha-ri-aZam-fir

Z]-nelzmeu

v[z-duh

R[zvan a cump[rat un zmeu colorat.F[t-Frumos a r[pus un zmeu fioros.

zmeie zmei

ZZ

n[z-dr[-vanzbur-dal-nic

zmeu zmeu

1.

2.

Zmeul nostru e grozav!

81

Orchestra din p[dureE diminea\[. Lini=tea codrului a fost ]ntrerupt[

de un pi\igoi: Am o veste bun[! Azi, or ches tra din p[dure

ne pre zint[ un con cert. V[ chem pe mic =i mare la serbare!

Orchestra a fost ]nt]mpinat[ cu aplauze. Graurul ]i zicea din cim poi. Mierla c]nta la vioar[ ]n pereche cu greiera=ul. Cioc]rlia interpreta o dulce melodie.

+tiu cui s[ d[ruiesc buchetul de flori! a spus ariciul.

Dar voi =ti\i, copii?

bu-chetbu-che-\el

pe-re-cheor-ches-tr[

Mierla c]nta ]n pereche cu

Cioc]rlia interpreta o dulce melodie.Costache ]i d[ Anei un m[r dulce.

.

.

chechep[

dure

p[du

rice

p[du

rar

1.

2.

82

Chei\a fermecat[Era odat[ o fat[ de ]mp[rat frumoas[ f[r[ de

pereche. Ea a g[sit un sipe\el de aur. Ursitoarele au spus c[ acel care ]l va descuia, o va lua de mireas[.

}ntr-o sear[, la poarta palatului a b[tut un str[in. Chei\a ce o am e fermecat[! a spus el. Chema\i str[inul imediat! a poruncit ] mp[ratul.Voinicul a descuiat sipe\elul. }n el se afla un inel

cu pietre scumpe.T]n[rul a pus inelul pe degetul prin\esei. Fata a

z]mbit fericit[.

che-matpe-re-che

che-ieche-i-\[

Momentele textului:

Sosirea str[inului la palat1 G[sirea sipe\elului

Bucuria prin\esei Descoperirea inelului

cheie

CheChe

Cine a g[sit cheia de la inima prin\esei?

1. 2.

83

Orheiul VechiC]ndva, Orheiul Vechi a fost o cetate de

ne] nvins. Domnitorul avea acolo o=teni chipe=i =i voinici.

Odat[ au n[v[lit du=manii. Conduc[torul ce-t[\ ii le vorbi o=tenilor:

Voinicii mei, aici vom sta ca =oimii! Nici moar tea nu ne va clinti din loc!

Voichi\a, fata conduc[torului, era frumoas[ la chip =i la suflet. Ziua ea lupta ]n r]nd cu to\i voinicii. Noap tea se strecura ]n bise ricu\[. Se ruga pentru via\a o=tenilor =i victo ria neamului.

chipVoi-chi-\a

chichi

Momentele textului:

N[v[lirea du=manilor

Ruga pentru victoria neamului

1 Cetatea de ne]nvins

1.

vechichi-pe=i

84

P[\ania lui Chi\-Chi\E noapte. Chiriac doarme lini=tit.Chi\-Chi\ intr[ ]n camer[. Chi\[ie de foame. Ce s[ m[n] nce?

C]t ai clipi din ochi, se ca\[r[ pe mas[. L]ng[ chitara lui Chiriac vede un creion. Chi\-Chi\ se repede la el. Creionul ]i zice cu glas prietenos:

+oricelule, =tiu c[ vrei s[ m[ m[ n]nci. Te rog doar s[ mai a=tep\i o clip[. Vreau s[ vezi =i tu ultimul meu desen.

Bine! Dar deseneaz[ mai repede! S]nt tare fl[m]nd!

Chi-ri-acchi-ta-r[

chi-\[-ieChi\-Chi\

c]t ai clipi din ochi foarte repede

lini=tit agitatprietenos ...

ultimul ...repede ...

chitarechinelantichitatenorecrea\iechipa

Continu[ povestirea oral.

ChiChi

1.

2.

3.

Mor de foame!

85

O zi de odihn[ Soarele str[lucitor ve gheaz[ ca ziua s[ fie fru-

moas[.Sub bagheta nev[zut[ a unui dirijor iscusit, c]nt[

p[s[rile.Gelu, Anghel =i Eugen se joac[ ]n curte.Obosit de at]ta zbenguial[, Mot[nache s-a culcat. +i bunica, =i ghe mul ei, =i gher ghe ful An gheli nei

toate se odih nesc duminica.

ba-ghe-t[ba-ghe-te

ve-gheve-ghea-z[

An-ghelAn-ghe-li-na

soare frumoas[baghet[ str[lucitordirijor nev[zut[zi iscusit

pisic[ soareraze

ghem...

privighetoare...mamifer

gheghe

1.

2.

gher-ghef

ghe-me

86

GhemotoculGheorghe =i Gherasim se ]ntorceau din cr]ng.Deodat[, ei au z[rit un ghemotoc de bl[ni\[ alb[. Un iepura=! zise Gheorghe. Are o l[bu\[ r[nit[! S[ lu[m iepura=ul cu noi! }l vom supraveghea p]n[ se

va face bine.Acas[, b[ie\ii au f[cut pentru el un culcu= c[ldu\. }l

hr[neau cu mor covi, varz[ =i frunze de salat[.Iepura=ul a fost numit .

ghemghe-mo-toc

Ghe-ra-simGheor-ghe

cr]ng cocolo=r[nit[ p[duriceghemotoc v[t[mat[

deodat[ observatculcu= ad[postz[rit brusc

GheGhe

ve-gheasu-pra-ve-ghea

1.

Un iepura=!

2.Gelu ]n Ghetlova.locuie=te

1

satul

87

GhiocelulUn ghiocel firav str[punse pojghi\a de z[ pa d[. Suna din

clopo\elul s[u ginga= de r[sunau v[ile: Fra\ilor, a sosit prim[vara!Ghimpi=or =i Ghimpici s]nt doi arici ghidu=i. Ei au ie=it

somnoro=i din culcu =ul lor. Nu te gr[bi, ghiocelule! au strigat aricii. Ar putea

s[ te ]nghit[ Mo= Criv[\! Nu v[ teme\i, ghimpo=ilor! Soarele darnic a rugat

s[ vestesc sosirea prim[verii.}ntreaga natur[ s-a trezit la via\[.

ghi-o-celpoj-ghi-\[

ghi-du=ighim-po=i

ghiocel firavclopo\el ......arici ......soare ......

ghighiGhiGhi

Bine ai venit, Ghiocel-Voinicel!

Momentele textului:

Sfatul aricilor

1 Apari\ia ghiocelului

}nvierea naturii

1. 2.

88

GhicitoareGhicitoarea-i din bunici Cine-o =tie-i bun de ghici.Diminea\a din cocioab[Iese mo=ul =i ]ntreab[: Ciugur, mugur, mugureiMerg pe drum ]n=ir[\eiCu ghiozdane ]n spinare.Cine =tie: cine-s oare?

ghi-ci-toa-reghi-ci-tori

ghioz-danghioz-da-ne

Glum[

V[ plac ghicitorile,

copii?

1.

2.

Care cuvinte s]nt rostite cel mai des de elevi Nu =tiu, doamn[ ]nv[\[toare Ai dreptate, +treng[rel

Covor negru pe pereteAre cret[ =i burete.

2. Ghici!

(............)

Linioare, p[tr[\ele}n coperte sub\irele.

(............)

. ! ?

89

ta-xi-me-truta-xi-me-tristMa-ximA-le-xan-dru Graba stric[ treaba

Alexandru se gr[bea la un meci de box. Mam[, plec! M[ a=teapt[ Maxim, spuse

Alexan dru.Cei doi prieteni au ]ncercat s[ traver seze stra da

]ntr-un loc interzis. Un taximetru se apro pia ]n plin[ vite z[. Taxi metristul claxon[ =i fr]n[ brusc:

Copii, strada se traverseaz[ la semafor sau pe zebr[! ]i mustr[ el.

Alexandru =i Maxim au ro=it. De ce oare?

La Gr[dina Zoologic[ am v[zut o zebr[.Copiii au traversat strada pe zebr[.

xx

cla-xoncla-xo-n[

Paza bun[ trece primejdia rea!

Ochiul galben c]nd se-arat[,St[ atent[ lumea .

Verdele c]nd str[luce=te,Toat[ lumea se .

1.

2.

Deschide ochi ro=u de foc,Toat[ lumea st[ pe .

90

Xe-ni-aXe-no-fon

xi-lo-fonsa-xo-fon

e-xi-gentex-ce-lent

Xenia =i XenofonC]nt[ azi la unison:Xenia la xilofon,Xenofon la saxofon.

Rex, c[\elul cel dresat,C]nd se pune pe l[trat,Sare speriat Anton,Brusc apas[ pe claxon!

Poli\istul exigentAre fluier excelent.Muzican\i ca ei mai rar;C]nt[ extraordinar!

+oferul sare speriat =i claxoneaz[.Alexandra pune sare ]n zeam[.

Extraordinar!

XXRespecta\i regulile de circula\ie!

xo

xer1.

2. un ni=te toatexilofonsaxofonclaxon

.................saxofoane

.................

xilofoanele.................claxoanele

91

O ]nt]mplare ]n codruE diminea\[. }n codru e lini=te. P[rin\ii au plecat

dup[ m]n care. Puii s]nt singuri ]n cuib. Ghidu=ul Cip ]ntreab[ speriat de Cirip:

Cine se aude dintre fragi? Aoleu! E Ciripica, surioara noastr[!Alarma\i, puii ]=i cheam[ p[rin\ii.Codrul se umple de ciripitul p[s[rilor.

Cite=te textul.

Alege varianta potrivit[.

Desparte ]n silabe cuvintele:

G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:

G[se=te ]nsu=iri potrivite.

C]nd are loc ac\iunea? seara iarna diminea\a prim[vara

lini=te, ciripit, codru, cuib, surioar[, umple

Unde are loc ac\iunea? la munte ]n codru la mare ]n c]mpie

Evaluare1.

2.

3.

4.

5.lini=te diminea\[

]ntreab[ alarma\i

(r[spunde, g[l[gie, calmi, sear[)

prim[var[ diminea\[

dulce r[coroas[

92

Ce s[de=ti, Gicule?

Un m[r, Bianca.

6.

Alc[tuie=te oral un text.7.

1

2

3 4

93

ki-lo-me-truki-lo-me-tri

Ni-ki-tako-a-la

Micu\ul koalaElevii privesc plan=a de la tabl[. Vai, ce ursule\ dr[gu\! se mir[ Nikita. Acesta nu e urs! ]l contrazice Doina. Copii, acesta e un mamifer cu pung[, le explic[

doamna ]nv[ \[ toare. El se nume=te koala. Patria sa, Aus tralia, se afl[ la mii de ki lometri. Arborele pe care se ca\[r[ el se nu me=te eu calipt. Frunzele lui s] nt hrana pre fe rat[ a micu\ului koala.

dr[gu\ copaca explica a se uitaarbore se uime=tea privi simpaticse mir[ a l[muri

kk Ce ]nalt[ e =coala micu\ului koala!

1. 2.

]nfrunzitfrun

zi=

frunz[

frunzuli\[94

Ki-evKa-ri-na

To-ki-oA-ki-ro

Prietenie}n vacan\[, Liceul Mihail Kog[lniceanu a g[zduit elevi din

mai mul te \[ri. Copiii s-au ]mprietenit. Drago= i-a fotografiat cu aparatul s[u Kodak.

}ntr-o zi a adus la =coal[ fotografiile f[cute. Copiii ]=i aminteau cu drag de noii prieteni.

Aceasta e Katia din ora=ul Kiev, zise Mirela. B[iatul ] n c[ma=[ kaki e Akiro din Tokio.

Cei doi s]nt nem\ii Karl =i Karina. Dragi elevi, spuse doamna ]nv[\[toare. Vara aceasta =i noi

vom pleca ]n Lituania, la un liceu din ora=ul Kaunas. Ura-a-a! S[ vin[ c]t mai repede vacan\a mare!

Prov erb:

KK

Omul se cunoa=te dup[ prie teni.

Am o veste bun[!

Momentele textului:

Vestea ]mbucur[toare

Recunoa=terea prietenilor

1 }mprietenirea copiilor

1. 2.

Invita\ie

95

DisneylandDisneyland e un or[=el minunat. Aici te po\i distra al[-

turi de Mickey Mouse, Tom =i Jerry, Yoggi Bear, Woody, Donald Duck =i alte personaje din pove=ti.

Alb[-ca-Z[pada =i cei =apte pitici te a=teapt[ ]n c[su\a lor. Sold[ \eii de plumb te studiaz[ curio=i la lu mina licuricilor.

Chip, Dale =i Riquet te invit[ la o plimbare cu trenule\ ul. Dac[ do re=ti, po\i naviga printre pira\i pe un r]u p]n[ la In sula Aven turilor.

Vino ]n lumea copil[riei de vis!

yYyYqQqQwWwW

96

Pomul ]n\elepciuniiC[l[toria ]n lumea literelor fermecate

a luat sf]r=it. Copiii s-au a=ezat sub un pom. Privind ]n sus, au ]nm[r mu rit. Pe ramuri at]r nau literele din Abecedar.

Deodat[ frunzele pomului se le g[nar[. P[ s[ ri le ]n cepur[ s[ c]nte. Literele se lua r[ de m]ini =i intrar[ ]n hor[. Pomul ]n\e lepciunii vorbi cu glas omenesc:

Dragi copii, ]nv[\[tura e o lu mi n[ ce face via\a mai senin[!

97

Ll

Aaarici

{[ ~`

Eeelefant

lalea

\ambal umbrel[ veveri\[

p[un r]s

Rr

|\ VvUu

kiwijuc[rie

Jj Kk

Pp

fluture g]sc[

Gg

Qq

Ff

AlfabetulAlfabetul

barz[ cal delfin

haltere inim[ ]nghe\at[

m[r nuf[r ochelari

soare =oarece tigru

Ss +=

Oo

zebr[

Hh

Ww Yyxilofon

Xx

Tt

Dd

Mm Nn

Ii }]

Zz

Bb Cc

limbii rom`nelimbii rom`ne

ce

ge

gi

ci

ghe

che chi

ghi

Grupurile de litereGrupurile de litere

100

Destinatar:

Expeditor:

Bravo, S[ndel!

101

102

Limba noastr[ de Alexe Mateevici

Limba noastr[-i o comoar[}n ad]ncuri ]nfundat[,Un =irag de piatr[ rar[Pe mo=ie rev[rsat[.

Limba noastr[-i foc ce arde}ntr-un neam ce f[r[ vesteS-a trezit din somn de moarteCa viteazul din poveste.

fragment

4 Re\ine sensurile diferite ale cuv]ntului limb[. Limba noastr[ e dulce ca mierea. Limba este organul de sim\ al gustului. Limba mare a ceasului se nume=te minutar.

Vocabular:1

mo=ie aici: p[m]nt str[mo=esc, patrie;piatr[ rar[ piatr[ pre\ioas[, scump[;rev[rsat ]mpr[=tiat, risipit, r[sp]ndit.

Une=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:2

limb[comoar[

neamviteaz

voinicpopor

avu\iegrai

3 Une=te cuvintele cu ]n\eles opus:

moarteviteaz

rar[arde

se stingedeas[

la=via\[

G[se=te =i alte ]nsu=iri pentru cuv]ntul limb[:

5limb[

......

sf]nt[armonioas[

muzical[

...

Roste=te repede =i corect:Tot am zis =i-am zis =i-oi zice,Dar de zis eu n-am mai zis.Zic[ cel ce vrea s[ zic[,Iar eu zic c[ n-am s[ zic.

7

Descoper[ proverbul:

mult Vorba aduce. dulce

6

103

104

Prim[vara dup[ Spiridon Vangheli

Viscolea ca ]n plin[ iarn[. Casele =i-au tras c[ciuli albe pe ochi.Vr[biile f[ceau larm[ sub strea=in[: Are baba Dochia obraz sau nu? C]t o s[-=i mai scuture

co joacele peste sat? M[ duc eu s[ caut Prim[vara! zise un porumbel. Poate

s-a r[t[cit pe undeva.Porumbelul a ]nghi\it un gr[unte =i a pornit la drum. } nnopta

pe unde putea. Cum se lu mina, zbura mai departe.A patra zi a cobor]t l]ng[ un r]u. Tu e=ti, Prim[var[? a ]ntrebat porumbelul. Eu. Ce faci aici? Scot r]ul de sub ghea\[. Iarna l-a

\inut sub lac[t. Dar unde s]nt p[s[rile tale? Vin din urm[

De ce erau sup[rate vr[biile? Cine a pornit ]n c[utarea Prim[verii? Unde a ]nt]lnit porumbelul Prim[vara?

R[spunde la ]ntreb[ri:

G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:sosescspulber[g]lceav[spuse

G[se=te explica\ia potrivit[:


]n plin[ iarn[

scot r]ul de sub ghea\[

casele =i-au trasc[ciuli albe pe ochi

casele s-au acoperitcu z[pad[

prim[vara dezghea\[ r]ul

]n toiul iernii

larm[ porumbel prim[var[Dochia gr[unte vr[biile

4

3

1

2

5

ziselarm[viscole=tevin

Aten\ie! Un cuv]nt poate avea mai multe ]n\elesuri.

Mingea a ni me rit ]ntr-un

ochi de geam.

Mama are ochi alba=tri ca floarea de nu-m[-uita.

Un ochi al ma =inii de g[tit

s-a de fec tat.

La micul de jun, Geor ge a m]ncat un ochi cu =unc[.

105

106

O carte aleas[E ca o cas[Cu multe neamuri,P[s[ri pe ramuri.

O carte rar[E o comoar[.Cine-o g[se=te,Se-mbog[\e=te.

O carte esteCa o poveste,Cine-o cite=te,Acela cre=te.

Cine-o cinste=te,Se-nnemure=teCu omenia,Cu ve=nicia.

de Constantin Dragomir

O carte

Vocabular:

Completeaz[ propozi\iile:

Completeaz[ urm]nd modelul de mai jos:comoar[ comori;carte ;cas[ ;

neamuri neam;ramuri ;p[s[ri .

Ce ne ]nva\[ o carte?

Ce reprezint[ cartea pentru tine?

o comoar[ de ]n\elepciune; un prieten devotat; un bun sf[tuitor; ......................... .

Pentru mine, cartea reprezint[:

4

3

1

2

comoar[ avere, avu\ie;ve=nicie vecie, eternitate.

5

Folose=te c[r\ile, dar p[streaz[-le =i

pentru al\ii!

O carte aleas[ e ca o .O carte rar[ e o .O carte este ca o .

s[ facem fapte bune; s[ iubim adev[rul =i frumosul; s[ ne purt[m cuviincios; s[ ne cinstim neamul; ......................... .

Cartea ne ]nva\[:Ghici !

Are foi =i nu e pom,}\i vorbe=te ca un om.+i cu c]t o ]ndr[ge=tiTot mai mult o folose=ti.

(...)

107

10811100001101000100111 88888888888

Unirea face puterea folclor

Un tat[ avea mai mul\i feciori. }ntre ei intra se o mare ne]n\elegere. Ca s[-i ]m pa ce, tat[l a luat c]teva nuiele. Le-a legat ]ntr-un m[ nunchi, pe care l-a dat fiec[rui fiu pe r]nd:

S[ vedem cine ]l fr]nge!Feciorii nu au putut rupe m[nun chiul.Atunci, tat[l l-a dezlegat. El a dat fiec[ ruia c]te o

nuia. F[r[ nici o greu tate, feciorii au rupt nu ielele. S[ v[ fie de ]nv[\[tur[, dragii mei! a zis tata. C]t

timp s]nte\i ]mpreun[, nimeni nu v[ poate face nici un r[u. Dac[ nu ve\i fi uni\i, ve\i c[dea prad[ du= manilor.

Vocabular:


G[se=te ]nsu=irile ce se potrivesc b[tr]nului:

ne]n\eleptpov[\uitor

conving[toregoist

Ce sfat le-a dat tat[l feciorilor s[i?

s[ fie uni\i;s[ se du=m[neasc[;

s[ se ajute reciproc;s[ fie o familie.

fac multe sarcina u=oar[.

4

1

5

6

ne]n\elegere dezacord, conflict;nuia vergea, varg[;m[nunchi aici: leg[tur[ de nuiele.

M]ini

R[spunde la ]ntreb[ri: Ce voia s[-i ]nve\e tat[l pe feciorii s[i? La ce ]ncerc[ri au fost supu=i ei? Ce pova\[ ai aflat?

2

G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:3

ne]n\elegereuniredu=manr[u

bineprietendezbinare]n\elegere

109

110

Greierul =i furnicade Alexandru Donici

Greierul ]n desf[tare,Trec]nd vara cu c]ntare,Deodat[ se treze=teC[ afar[ viscole=te,Iar el de m]ncat nu are.

La vecina sa furnic[Alerg]nd, cu lacrimi pic[+i se roag[ s[-i ajute,Cu hran[ s[-l ]mprumute,Ca de foame s[ nu moar[,Numai p]n la prim[var[.

Furnica l-a ascultat, Dar a=a l-a ]ntrebat: Vara, c]nd eu adunam,Tu ce f[ceai? Eu c]ntam}n petrecere cu to\i.

Ai c]ntat? }mi pare bine.Acum joac[, dac[ po\i,Iar la var[ f[ ca mine.


Vocabular:

desf[tare aici: petrecere, veselie.

Ce a f[cut greierul toat[ vara? Dar furnica? Ce s-a ]nt]mplat cu veselul greiera= ]n timpul iernii? Ce a ]nv[\at el din aceast[ ]nt]mplare?

Cine poate fi?

Re\ine sensurile diferite ale cuv]ntului var[.


Joc:

Vara se coc cire=ele.Vara mea locuie=te la Bucure=ti.

=i

4

3

1

2

5

6

vara iarna }n\eleptul face c[ru\[. ]=i sanie

Tu e=ti furnica, iar colegul t[u este

greiera=ul. Ce sf[turi ]i po\i da?

triststr]ng[toarefl[m]ndmic[nep[s[tor

neobosit[lene=nec[jitharnic[grijulie

111

112

Ciubo\elele ogaruluidup[ C[lin Gruia

Odat[, iepurele pornise la iarma roc s[-=i cumpere ceva de ]nc[l\at. Pe o po te c[ se ] nt] l ni cu ogarul. El purta ciubo \ele noi-nou\ e.

C]t ai dat pe ]nc[l\[ri? Doi galbeni. M[ duc s[-mi iau =i eu ciu bo \ele de la

iarmaroc. Merg =i eu ]ncolo. Ciubo\ele s]nt, numai

bani s[ ai! Am exact doi galbeni.Au mers ei, au mers, p]n[ a ]n nop tat. Hai s[ tragem la Hanul Ursului, cu m[t-

re! pro puse ogarul.Mo= Martin ]i osp[t[ cu tot ce avu mai bun.

Iepurele gust[ o buc[ \ic[ de pl[ cint[. Ogarul ]ns[ m]nca de-i trosneau f[lcile.


Vocabular:

potec[ c[rare;ogar c]ine de v]n[toare;galben aici: moned[ de aur;han local unde se pot ad[posti peste noapte drume\ii.

fl[m]nd

Formeaz[ cuvinte urm]nd modelul:

]n noapte ]nnoptat;]n negru ..............;

]n nod ..............;]n nor .............. .

4

3

1

2

5

6

Alege explica\ia potrivit[:

G[se=te ]nsu=iri potrivite:

credul

Dezmiard[ cuvintele urm]nd modelul propus:

m]nca de-i trosneau f[lcilem]nca f[r[ poft[

m]nca lacom

Unde mergea iepura=ul? Ce dorea el s[-=i cumpere? Cu cine s-a ]nt]lnit iepurele? Unde au tras drume\ii peste noapte?

ciubote ciubo\ele;iepure ;urs ;

ban ;bucat[ ;pl[cint[ .

113

114

Ciubo\elele ogarului continuare

Hangiul se apropie de cei doi drume\i =i le zise: A\i m]ncat de doi galbeni.Ogarul c[ut[ prin buzunare, dar nu g[si nici un ban. Am uitat punga acas[. Pl[te=te dumneata, cum[tre! Cum? Eu n-am m]ncat mai nimic! Dac[ pl[ tesc, r[m]n descul\.Ursul ]=i ie=i din fire: Pl[ti\i, c[ altfel am eu ac de cojocul vostru!...De fric[, iepurele pl[ti.Ogarul se culc[ =i adormi f[r[ grij[. Iepurele ]ncepu s[ pl]ng[.

Cum de se l[sase p[c[lit? Deodat[, mintea i se lumin[. }nc[l\[ ciubo\elele oga rului =i ie=i tiptil afar[.

Spre ziu[, ogarul se trezi. Pricepu imediat ce s-a ]nt]m plat. Porni iute pe urmele iepura=ului s[-=i caute ciubo \elele.

Pe urecheatul din poveste nu l-a putut prinde. Dar de atunci, cum vede un iepure, ogarul se ia dup[ el.

R[spunde la ]ntreb[ri: Cine trebuia s[ pl[teasc[ pentru m]ncare? De ce a pl[tit iepura=ul? Cum =i-a f[cut iepura=ul dreptate?

1

Alege explica\ia potrivit[:

]=i ie=i din fire

am eu ac de cojocul vostru

mintea i se lumin[

]n\elese ce trebuie s[ fac[

g[sesc mijloace de a v[ pedepsi

se m]nie

2

G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:

c[rareiarmarocdrume\

t]rgc[l[torpotec[

3

p[c[lita osp[tatiptil

a servipe furi=]n=elat

Continu[ =irurile:4

fiin\e: hangiu, drume\, ................; lucruri: cojoc, pung[, ................. .


=i fapt[ r[splat[. Dup[

6

Continu[ enun\urile: Ogarul fuge mereu dup[ ... . Judecata iepurelui a fost ... .

5

Roste=te repede =i corect:+i hangiul, =i hangi\aAu un han c]t un an.

7

115

116

C]ntec de prim[var[

de +t. O. Iosif

}nfloresc gr[dinile,Ceru-i ca oglinda.Prin livezi albinele+i-au pornit colinda.

C]nt[ cioc]rliileImn de veselie,Fluturii cu miileJoac[ pe c]mpie.

Joac[ fete =i b[ie\iHora-n b[t[tur[.Ah, de ce n-am zece vie\iS[ te c]nt, natur[!


Ceru-i ca oglinda

albinele =i-au pornit co lin da

C]nt[ cioc]rliile Imn de veselie

Ah, de ce n-am zece vie\iS[ te c]nt, natur[!

zboar[ din floare ]n floare

prosl[vesc frumu se \ea na turii

este senin

poetul regret[ c[ via\a e at]t de scurt[ =i nuva reu=i s[ c]nte natura

3

Ce schimb[ri au loc ]n natur[ prim[vara?2

albin[ albine albinele;fat[ ;hor[ .

Completeaz[ urm]nd modelul de mai jos:5

Ce s-ar ]nt]mpla dac[ nu ar ]nflori gr[dinile, livezile?6

Vocabular:1

a colinda aici: a umbla din loc ]n loc;imn c]ntec de slav[;b[t[tur[ aici: teren b[t[torit.

Cine vorbe=te?

Vreau s[ zbor p]n[

la soare!

Ce gustos e nectarulflorilor!

4

Ghici !Din flori picuri de dulcea\[Str]nge dis-de-diminea\[.

(...)

117

118

Cioc]rliadup[ Ion Ag`rbiceanu

Soarele s-a ]n[l\at biruitor pe cerul senin. Un b[ie\a= se gr[bea s[ ias[ cu oile la p[scut. Deodat[, deslu=i un ciripit. Apoi v[zu =i o rotire ]n v[zduh. Un z]mbet larg ap[ru pe fa\a sa.

Cioc]rlia! strig[ el bucuros. C]nt[ cioc]rlia! L[s[ oile ]n lunc[ =i alerg[ la cel mai apropiat plug: B[di\[, ai auzit cioc]rlia? Unde, m[i Iona=? ]ntreb[ un plugar. Acolo, unde pasc oile mele. Tu cuno=ti c]ntecul cioc]rliei? Cum s[ nu-l cunosc? Dac[ e a=a, a sosit prim[vara!

Era chiar vremea. Auzi? Uite una! Uite ]nc[ una!

Ba s]nt trei!Iona= nu mai =tia dup[ care s[

priveasc[. De bucurie, c]\iva b[ie- \ a=i ]=i zv]rlir[ c[ciulile ]n sus.

Improvizeaz[ un mic dia log ]ntre cioc]rlie =i b[ie\a=.

6

1

lunc[ =es de-a lungul unei ape;v[zduh aer;a deslu=i aici: a auzi.

Vocabular:

2 R[spunde la ]ntreb[ri: Ce a observat b[ie\a=ul? Cui i-a spus el bucuria? Ce anotimp a sosit ]n \ar[?

3 Completeaz[ urm]nd modelul:]n[l\ime ]n[l\imi ]n[l\imile;cioc]rlie ;c[ciul[ .

Cioc]rliaFlorileCaisulOileTractoarele

duios.c]mpul.gr[dinile.pe ima=.cu flori.

au ]mp]nzitc]nt[ar[

se impodobisepasc

5 Formeaz[ propozi\ii:

4 Aten\ie! Un cuv]nt poate avea mai multe ]n\elesuri.

fa\[:

119

120

Tu, iarb[, tot ai mam[?De ai, de bun[ seam[,Atunci c]nd ]nverze=ti,De ea ]\i aminte=ti.

Tu, floare, tot ai mam[?De ai, de bun[ seam[,Atunci c]nd ]nflore=ti,De ea ]\i aminte=ti.

Tu, steau[, tot ai mam[?De ai, de bun[ seam[,Atunci c]nd te ive=ti,De ea ]\i aminte=ti.

Tu, iarb[, tot ai mam[?de Grigore Vieru

Cui ]i este dedicat[ aceast[ poezie?

Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv]nt.

fericirea M]inilemamei noastr[. zidesc

Ordoneaz[ cuvintele ]n propozi\ie:

steleiflorii

Ce sentimente exprim[ poetul fa\[ de mam[?dragostesimpatie

dispre\stim[

admira\ie

ierbii

4

3

1

2

mamei

ur[

G[se=te =i alte ]nsu=iri pentru cuvintele propuse:

Ascult[

5

nu

tat[lui

]nv[\[tura=i

t[uuita pove\ele

mamei

mam[ ]n\eleapt[, grijulie, , ;iarb[ fraged[, mustoas[, , ;floare parfumat[, ginga=[, , ;stea str[lucitoare, mare, , .

tale.

floare

a ]n

flor

i

floricic[

]nfl

orit

flor

[rie

flor[reas[


121

122

Cocost]rcul s-a sculat cu noaptea ]n cap. A intrat ]n balt[. Pe picioarele lungi, trupul lui se leag[n[ agale. R[coarea ]l ]nc]nt[.

Deodat[ se opre=te. Pe frunza unui nuf[r, o bros cu\[ se bucur[ =i ea de frumuse\ea dimi ne\ ii. C]nd l-a v[zut, biata broscu\[ a ]n cremenit. Cu ochi mari se uit[ la cumpli tul du=man.

Cocost]rcul o vede. Dar diminea\a e m[ri ni-mos. Ridic[ piciorul, o p[=e=te =i trece m[ re\ mai departe.

Broscu\ei nu-i vine s[ cread[. De bu cu rie, sare pe o alt[ frunz[. Apoi, ea, cea dint]i, taie t[cerea dimine\ii:

Oaac!

M[rinimie dup[ Emil G]rleanu


Vocabular:

}n ce moment al zilei are loc ]nt]mplarea? Ce a z[rit cocost]rcul pe frunza unui nuf[r? De ce cocost]rcul n-a m]ncat broscu\a?

a intratlunginoapteam[rinimos

ziuaegoista ie=itscurte

du=mandepartecoboar[bucurie

triste\eprietenaproaperidic[

Aten\ie! Un cuv]nt poate avea mai multe ]n\elesuri.

Broasca a s[rit ]n ap[.

Lia a uitat cheia ] n broasca u=ii.

Ordoneaz[ momentele textului:


Bucuria broscu\ei}nt]lnirea cu broscu\aCocost]rcul la balt[M[rinimia cocost]rcului

4

3

1

2

5

m[rinimie bun[tate, bun[voin\[;a ]ncremeni a nu putea face nici o mi=care, a ]mpietri.

Alege din text ac\iuni ce se potrivesc:

6

s-a sculat se bucur[

123

124

Cu penetulca sidefulde Mihai Eminescu

Cu penetul ca sidefulStr[luce=te-o porumbi\[,Cu c[p=orul sub arip[Adormit[ sub o vi\[.

+i t[cere e afar[,Lumineaz[ aer, stele.Mut[-i noaptea, numai r]ulSe fr[m]nt[-n pietricele.

Dezmiard[ cuvintele:

arip[ aripioar[;stea ;

r]u ;cap .

4


cu penele albe,str[lucitoare

r]ul curge ]ntruna =itulbur[ t[cerea nop\ii

noaptea este t[cut[

Mut[-i noaptea

r]ul se fr[m] nt[

Cu penetul ca sideful

3

penet totalitatea penelor unei p[s[ri; penaj;sidef materie alb[, lucioas[, care formeaz[ stratul interior al unor scoici.

Vocabular:1

G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:2t[cerenoaptese lumineaz[afar[

se ]ntunec[zgomot]n[untruzi

5 Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv]nt.

piatr[

]mpietrit pietr[rie

pietricic[

pietroi

pietrar

125

126

Vr[biu\a uituc[dup[ Leo Butnaru

La ziua de na=tere a ariciului, au venit mai mul\i oaspe\i dec]t la cea a vulpii, deoa rece el e cuminte =i prietenos. Fiecare invitat i-a adus c]te un dar.

C]nd veni r]ndul vr[biu\ei s[ ]nm]neze cadoul, ea zise:

Drag[ Aricic[, ghici ce am aici? Nu =tii! O pereche de cipici!

Desf[c]nd o frunz[ de brusture, vr[ biu\a scoase cipicii ]mpleti\i din paie. E-he-he! Oaspe\ii au prins a r]de, iar ari ciul a ro=it p]n[ ]n v]rfule\ele ghimpilor s[i. Vr[ biu\a ]ns[ nu pricepea nimic. Se mai su ce=te, se mai ]nv]rte=te =i, deodat[, se lo ve=te cu aripioara peste frunte.

Cum de-am uitat? se ]ntreb[ ea. Ariciul are patru picioru=e, nu dou[, ca noi, vr[ biu \ele. Trebuia s[ ]mple tesc ]nc[ o pereche de cipici!

R[spunde la ]ntreb[ri: De ce la ziua de na=tere a ariciului au venit foarte mul\i

oaspe\i? Ce i-a d[ruit vr[biu\a s[rb[toritului? Ce uitase p[s[rica?

2

3 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:totulobraznicpu\ini

cumintemul\inimic

a r[spundea-=i amintia pl]nge

a r]dea uitaa ]ntreba

4 Dezmiard[ cuvintele:

picior ;arip[ ;zi .

v]rf v]rfule\;vulpe ;frunz[ ;

Ce cadouri i-au adus ceilal\i invita\i lui Aricic[?5

Vocabular:1

cipici papuci confec\iona\i din stof[ sau ]mpleti\i din l]n[;brusture plant[ cu frunze mari =i late.

Roste=te repede =i corect:6

Un r]s s-a luat la ]ntrecere cu alt r]s, care a r]s mai mult dec]t primul r]s.

127

128

Ho\uldup[ Tudor Arghezi

}n cutia cu p[l[rii vechi sta un urs de cati-fea. Ursul fura bomboane, ciocolat[, dulcea \ [, fruc te. C]nd t[tu\u aducea o cutie cu lucruri dulci, ursul golea numaidec]t cutia.

Cine a m]ncat ciocolata, copii? Ursul! r[spundea b[iatul. Dar bomboanele? Ursul! r[spundeau fata =i b[iatul.}l v[zuser[ am]ndoi. L-au prins de c]teva ori cu dul-

ciurile ]n bra\e, fugind sub canapea.A=a s-a f[cut c[ am trimis ursul ]n pod. }ns[ el fura

=i de aco lo. Venea din pod. De copii, ursul nu voia s[ se fe reasc[. }n pod, ]nv[\ase de la urs s[ m[n]nce zah[r =i mielul cu p[rul cre\.

}ntr-o zi, t[tu\u se va pune la p]nd[, chiar ]n dulap. C]nd ursul =i mielul vor veni s[ se ]nfrupte, ]l vor g[si pe t[tu\u ]ntre borcane. +i atunci nu =tiu cine va fugi mai repede speriat: mielul, ursul sau t[tu\u.


Vocabular:

catifea \es[tur[ fin[; aici: bl[ni\[ moale;a se ]nfrupta aici: a gusta ceva delicios.

Unde locuia ursul de catifea? Cine m]nca dulciurile? Cum a fost pedepsit ursul? De ce t[tu\u se pref[cea c[ nu =tia cine e ho\ul?

Formeaz[ compara\ii:


vechiacolovine

aicipleac[noi

niciodat[a golia g[si

a umple a pierdemereu

bl]nd ca ungreoi ca unfl[m]nd ca unfricos ca un


bomboanedulcea\[ciocolat[

mielb[iattat[

r[spundeamirosea]nv[\ase

4

3

1

2

5

129

130

G[urile folclor

Tr[ia pe lume un omulean. El avea un fe cior neascult[tor. }n loc s[-l pedep seas c[ la fiece fapt[ necu-viincioas[, tat[l b[tea un cui ]n u=[. Cur] nd, ea se umplu de cuie.

}ntr-o zi, feciorul ]=i ispiti p[rin-tele:

Tat[, ce-i cu u=a noastr[? De ce-i numai cuie?

Acestea s]nt faptele tale, b[iete. La fie care fapt[ necuviincioas[, b[-team un cui ]n u=[.

Am s[ le scot cu un cle=te, zise hot[ r] t b[iatul.

Fie voia ta. }ns[, la fiecare cui scos, va trebui s[ faci o fapt[ bun[.

Bine, tat[, a=a voi face!}n c]\iva ani u=a se cur[\[.B[iatul alerg[ ]ntr-un suflet la

tat[l s[u. Tat[, n-a mai r[mas nici un cui

]n u=[!P[rintele ]i zise oft]nd: De scos le-ai scos, dragul tatei.

Dar g[urile?


Vocabular:

Cum era fiul? Cum a reu=it tat[l s[ schimbe com portarea fiului? Ce a ]n\eles b[iatul?

G[se=te cuvinte cu ]n\eles opus:necuviincios cuviincioslene= ...neascult[tor ...r[ut[cios ...


Poveste=te despre o fapt[ bun[ f[cut[ de tine.

a ispiti aici: a ]ntreba;necuviincioas[ lipsit[ de re spect, obraznic[; aici: fapt[ rea.

4

3

1

2

5

6

Copii, numai fiind harnici =i ascult[tori ve\i de veni

m]ndria p[ rin\ilor!

roade,

dup[

cunoa=

te

Pomul

dup[ se

fapte.

omul

iar 1

2

3

131

132

P[\ania ursului cafeniudup[ Vladimir Colin

Un urs cafeniu s-a r[t[cit odat[ printre ur=ii albi de la Polul Nord.

Un urs murdar! chicoteau focile. M-am sp[lat chiar azi-diminea\[! le spuse Martin.Dar focile nu-l crezur[. Sup[rat, Martin plec[. El se

] nt]lni cu ni=te ur=i albi. Cine-i ur]tul [sta? ]ntreb[ cu dispre\ unul dintre ei.Martin ]ncepu s[ pl]ng[. De ce pl]ngi? se interes[ o mors[. Cum s[ nu pl]ng? To\i r]d de mine!Morsa ]i spuse: Nu mai pl]nge! S[pune=te-te bine din cap p]n[ ]n

picioa r e!Cur]nd, blana lui Martin era plin[ de cl[buci str[lucitori.


Vocabular:


nordmurdarur]t

curatfrumossud

pl]ngeto\isus

josr]denimeni

Dezmiard[ cuvintele:

ap[ ap=oar[;glas ;s[pun ;

blan[ ;urs ;pui .

Cum se nume=te ad[postulursului?

4

3

1

2

5

p[\anie aici: ]nt]mplare, peripe\ie;a chicoti a r]de pe ascuns;cl[buci spum[ f[cut[ de s[punul ames tecat cu ap[;dispre\ lips[ de stim[.

Cine s-a r[t[cit printre ur=ii de la Polul Nord? De ce r]deau animalele de Martin? Ce l-a ]ndemnat morsa s[ fac[?

133

134

P[\ania ursului cafeniu

continuare

Vai! Ce urs frumos! strig[ un urs alb. Ce blan[ alb[ are! se minunar[ =i ceilal\i.Fericit, Martin ]ncepu s[ se joace cu ur=ii cei albi.Deodat[, un munte de ghea\[ se apropie de sloiul pe care

se jucau ei. Ur=ii cei albi s[rir[ ]n ap[. Neobi= nuit cu via\a de la Polul Nord, Martin r[mase pe sloi. C]nd ]n \elese ce primejdie ]l p]n de=te, auzi glasul speriat al unei ursoaice:

Puiul meu a r[mas pe sloi!De=i era r[nit de suli\ele de ghea\[, Martin lu[ puiul ]n

bra\e =i s[ri cu el ]n ap[. Cl[bucii de s[pun se topir[. Ursul deveni din nou cafeniu.

E=ti un urs bun =i viteaz! spuse ur-soaica. }\i mul \umesc, Martin. Nu blana ]l face pe urs, ci fapta lui.


Vocabular:

Completeaz[ conform modelului:

Une=te cuvintele cu ]n\eles opus:

fericitalbbun

negrur[unefericit

]nsp[im]ntatviteazfrumos

ur]tcalmla=

Proverb:

sloi bucat[ de ghea\[ care plute=te pe ap[;primejdie pericol;]l p]nde=te aici: ]l a=teapt[.

4

3

1

2

5

Unde se jucau ur=ii? Ce primejdie ]i p]ndea? De ce r[mase Martin pe sloi? Ce fapt[ a s[v]r=it Martin? Ce i-a spus ursoaica?

u unire, umbr[, , ;r rodie, roi, , ;s sloi, soare, , .

Nu judeca omul dup[ cuvinte, ci dup[ fapte.

135

136

|ara mea, Moldova, este locul cel mai frumos, cel mai drag =i cel mai scump. Aici m-am n[scut =i tot aici s]nt r[d[cinile mele: str[mo=ii, bunicii =i p[rin\ii mei.

De la Naslavcea la Giurgiule=ti r[m]i fermecat de frumuse\ea dealurilor acoperite de vii =i livezi, a codrilor seculari =i a c]mpiilor ]ntinse.

Vestit[ este Moldova prin p[m]ntul ei rodnic.Cea mai mare bog[\ie a \[rii s]nt oamenii.

Satele noastre s]nt un tezaur de credin\[, de frumoase tradi\ii =i obiceiuri.

Chi=in[ul, capitala \[rii, este un ora= cu case moderne, cu str[zi largi =i numeroase monumente.

Iube=te-\i patria, copile! Este tot ce avem mai scump.

Moldova

Ce sentiment ]l leag[ pe om de patrie?m]ndrieiubire

ur[dor

5

Care e p[rerea ta: poate omul s[ tr[iasc[ f[r[ patrie?4

Re\ine!

Stema =i drapelul s]nt simbolurile statului.

3

Vocabular:1

Naslavcea localitatea cea mai nordic[ din Moldova;Giurgiule=ti localitatea cea mai sudic[ din Moldova;tezaur totalitatea bunurilor spirituale ale unui popor;modern care este nou, actual.

Memoreaz[ versurile:6Cine a v[zut vreodat[,Cine a v[zutPui s[ nu-=i iubeasc[ mamaCare l-a crescut?

Mai frumos dec]t p[m]ntulDin str[mo=i ce-l ai Este vreun alt plai pe lume,Este vreun alt plai?

(Vasile Romanciuc, Patria)

Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv]nt.2

Moldova, moldovean, moldoveanc[, moldovenesc.

137

138

Europa Unit[D[nu\ r[sfoie=te curios atlasul. Vai, ce drapel frumos, tat[! exclam[ el.

O hor[ de stele pe cerul albastru! Acesta e drapelul Europei Unite, alc[tuit[

din mai multe \[ri. Republica Moldova se afl[ aproape ]n inima continentului Europa. At]t noi, c]t =i str[bunii no=tri ne-am n[scut aici.

Deci, s]ntem europeni? Da, fiule. |ara noastr[, deocamdat[, nu

face parte din Uniunea Euro pea n[. Legile ei ] ns[ ne ajut[ =i pe noi. Europa Unit[ ap[r[ omul, natura, pacea =i copil[ria.

43

1

2

Vocabular:

+tii oare c[?

G[se=te propozi\ia ]n care cuv]ntul inim[ are sens neobi=nuit.

remarcabile deosebite, ]nsemnate;atlas colec\ie de h[r\i geografice;continent ]ntindere mare de uscat, m[rginit[

de m[ri =i oceane.

Ziua Europei se s[rb[tore=te pe data de 9 mai. Drapelul Consiliului Europei este albastru ca cerul. Pe

el este un cerc format din 12 stele. Ele reprezint[ unitatea popoarelor Europei. Num[rul 12 este simbolul perfec\iunii.

Moneda unic[ european[ este Euro.

Republica Moldova se afl[ aproape ]n inima Europei. Inima lui D[nu\ a tres[ltat de bucurie.

Nu confunda cuvintele atlas =i atlaz!atlaz \es[tur[ lucioas[ pe o singur[ fa\[.

Completeaz[ cu unul din cuvintele de mai sus: Elena =i-a cump[rat din libr[rie un . Croitorul a cusut o fa\[ de plapum[ din

de culoare verde.

Descoper[ proverbul.5

}n puterea.st[ unire

139

140

Cite=te textul.

Greierul =i furnica Un greier fl[m]nd a cerut c]teva boabe de la furnic[. De ce nu ai adunat din var[, frate? a ]ntrebat ea. Nu am avut timp, a r[spuns greiera=ul. Am c]ntat

la chitar[.Furnica a vorbit a=a: Toat[ vara ai c]ntat? Acum joac[ dac[ po\i!

G[se=te c]te dou[ ]nsu=iri pentru fiecare personaj din text.

fl[m]nd ;var[ .;

a r]de ;a vorbi .. .

Descoper[ prov erbul.

Scrie cuvintele cu ]n\eles opus:

Evaluare FINAL{


Cine a cerut c]teva boabe de la furnic[? Ce a f[cut greiera=ul toat[ vara?

Alc[tuie=te dou[ propozi\ii cu diferite sensuri ale cuv]ntului var[.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

aur. ebr[\ar[de Munca1

140

Adio, drag Abecedar!de Ion Had`rc[

Tremur[-n vreme parc[ s-ar temeUltima fil[ din calendar,C[ m-a= gr[bi s-o rup mai devreme: Adio, drag Abecedar!

Dincolo-n noul an m[ a=teapt[C[r\i minunate, harnice, darPa=ii spre ele cine-mi ]ndreapt[? Adio, drag Abecedar!

Tot mai retras departe-n unghere,Bunul meu scump prieten =colarParc[ mi-ar cere o revedere Adio, drag Abecedar!

R[m]i cu bine, clasa ]nt]i!

141

Mic dic\ionarA

alarmat nelini=tit, ]ngrijorat, alertataventur[ ac\iune ]ndr[znea\[ =i riscant[

Bbaghet[ be\i=or, nuielu=[, v[rgu\[basm poveste brusc pe nea=teptate, dintr-odat[buzdugan m[ciuc[ sau ghioag[ de fier,

folosit[ ]n vechime ca unealt[ de lupt[

Ccariat g[urit de o carie; stricatc[runt care are fire de p[r albchipe= ar[tos, frumos, m]ndruclarinet instrument muzical de suflat,

f[cut din lemn ]n form[ de tub cu g[uricle=tar cristalcoal[ foaie de h]rtie (alb[ sau colorat[)cocioab[ bojdeuc[, colib[colier =irag, salb[ din pietre scumpecriv[\ v]nt puternic =i rececros curs[ sportiv[ de alergarecrudit[\i fructe, legume, verde\ uri proaspetea cl[mp[ni a produce un zgomot cu aripilea claxona a semnaliza sonor (cu claxonul)

Ddoin[ poezie popular[, care exprim[ un

sen ti ment de dor, de revolt[, de dragos-te, fiind ]nso\it[, de obicei, de o melodie adecvat[

dragon monstru fabulosduios m]ng]ietor, bl]nd, ginga=duio=ie sim\ire ginga=[, delicat[dumbrav[ p[dure t]n[r[ =i nu prea deas[

Eeucalipt arbore gigant, din frunzele =i

scoar\ a c[ruia se extrage ulei, folosit ]n farmacie =i ]n parfumerie

excelent admirabil, minunat, ]nc]nt[tor, superb

exigent sever, preten\ios, rigurosf

fidel statornic, devotat, credinciosa fr]na a ]ncetini sau a opri mersul unui

vehicul cu ajutorul fr]nei

Ga g[zdui a primi pe cineva ]n cas[ pentru

o anumit[ vremeghemotoc cocolo=, bo\, mototol, ghemgherghef cadru de lemn sau de metal pe

care se ]ntinde o \es[tur[ pentru a fi brodat[; \es[tura de pe acest cadru

ghidu= pozna=, =trengar, glume\, comicginga= firav, pl[p]ndg]rl[ ap[ curg[toare mic[

Hhain r[u la inim[, f[r[ mil[, crud, haps]nhamac p]nz[ sau plas[ care se ]ntinde

orizontal ]ntre doi st]lpi =i serve=te ca pat mobil sau ca leag[n

hangiu st[p]nul unui hanhoinar persoan[ care umbl[ mult =i f[r[

adres[ho\oman =trengar, pozna=

Iiesle jgheab ]n care se d[ m]ncare vitelorima= p[=unea interveni a intra ]n vorb[iscusit ]ndem]natic, abil, priceput,

inge niosinamic du=man, vr[jma=

}]naripat plin de elan, av]ntat, ]nsufle\ita ]ndemna a stimula, a ]ncuraja, a sus\inea ]ndruma a c[l[uzi, a ghida, a dirijaa ]nfrunta a \ine piept, a rezistaa ]nm[rmuri a ]ncremeni, a ]nlemni,

a ]m pietri de fric[, de groaz[, de uimire

Kkaki culoare galben[-cafenie cu nuan\e

verzuiKiev capitala Ucrainei

Llan suprafa\[ de teren agricol sem[nat[

cu acela=i fel de plantel[icer covor \[r[nesc de l]n[l[utar muzicant popular care c]nt[ la un

instrument cu coarde; scripcar142

legend[ povestire ]n proz[ sau ]n versuri care con\ine elemente fantastice sau mira-cu loase, prin care se explic[ un fapt real

lin 1. domol, lini=tit, potolit; 2. pe=te cu solzi m[run\i care tr[ie=te ]n b[l\i cu apa limpede

lunc[ z[voi, valeM

mamifer animal care are corpul aco-perit cu p[r, na=te pui =i ]i hr[ne=te cu laptele s[u

mantie hain[ ca o pelerin[ lung[ =i larg[ care se ]mbrac[ peste celelalte haine

meci ]ntrecere sportiv[ ]ntre dou[ echipemierl[ pas[re c]nt[toare de p[duremiraculos supranatural, uimitor,

extraor dinarmister tain[, secret, enigm[mo=ie p[m]nt str[mo=esc, patrie

Na naviga 1. (despre nave) a pluti, (despre

aeronave) a zbura; 2. (despre oameni) a c[ l[tori cu o nav[ sau cu o aeronav[

n[stru=nic care iese din comun, neobi= nuita n[v[li a se n[pusti, a ataca, a cotropinegur[ cea\[ dens[nostim plin de haz, amuzant, simpatic

Ooaste armat[ocarin[ instrument muzical popular de

su flat, din argil[ ars[, ]n form[ oval[ =i cu mai multe g[uri

o=tean soldat, militarP

patinoar teren amenajat pentru patinajp[\anie ]nt]mplare, aventur[pirat ho\ de mare; persoan[ care se ]mbo-

g[\ e= te prin jaf, t]lh[rie etc.p]rtie c[rare sau drum f[cut prin z[pad[plan=[ foaie de h]rtie (mai groas[) pe care

s] nt reproduse desene, fotografii sau pi cturiplumb metal de culoare cenu=ie-alb[struiepojghi\[ coaj[, pieli\[, scoar\[pomet livad[povar[ greutate, sarcin[, ]nc[rc[tur[

Rrenume nume bun, faim[, prestigiu

Ssaxofon instrument muzical de suflatscut obiect de ap[rare, ocrotiresecular care dureaz[ mai multe secolesipe\el l[di\[ din lemn cu capac ]n care se

p[streaz[ obiecte de valoarestr[bun str[mo=esc, str[vechia supraveghea a observa, a p[zi, a urm[ria susura a produce un zgomot lin, u=or,

monoton =i continuu

{=aten castaniu=oim pas[re r[pitoare; figurat: om viteaz,

curajos, seme\=ur[ construc\ie pe l]ng[ o gospod[rie, ]n

care se ad[postesc vitele

Ta t]ngui a scoate sunete jalnice, a depl]ngeTokio capitala Japoniei

|\an\o= seme\, m]ndru, fudul

Uunison executare a unei melodii la aceea=i

]n[l\ ime de c[tre un grup vocal sau in-strumental

ursitoare fiin\[ imaginar[ despre care se cre de c[ are darul de a hot[r] soarta omu-lui la na= tere

Vvag neclar, nel[murit, confuzv[zduh aervictorie reu=it[, biruin\[, izb]nd[viscol v]nt puternic ]nso\it de ninsoarevreasc creang[, ramur[ uscat[ =i desprins[

de pe copacX

xilofon instrument muzical de percu\ie

Zzar cub mic care are pe fiecare dintre fe\e

imprimate puncte de la unu la =ase

143

Toate drepturile asupra acestei edi\ii apar\in }ntreprinderii Editorial-Poligrafice +tiin\a =i Editurii Prut Interna \ional. Reproducerea integral[ sau par\ial[ a textului sau a ilustra\iilor din aceast[ carte este permis[ numai cu acordul ]n scris al acestora.

Corectori: Fulga Marciuc-Poiat[, Elena BivolPrezentare grafic[: Serghei Samsonov, Victoria Ra\[, Tatiana LebedevPaginare computerizat[: Marina Uraeva, Zoe CiumacCopert[: Serghei Samsonov, Iulia Gr[dinar-+cobari

}ntreprinderea Editorial-Poligrafic[ +tiin\a, str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chi=in[u, Republica Moldova;tel.: (373 22)73-96-16; fax: (373 22)73-96-27;e-mail: [email protected]; [email protected] Prut Interna\ional, str. Alba Iulia nr. 23, bl. 1A, Chi=in[u MD 2051Tel./fax: (373 22)74-93-18; tel.: (373 22)75-18-74; e-mail: [email protected]

Difuzare:}M Societatea de Distribu\ie a C[r\ii PRO-NOIstr. Alba-Iulia, nr. 75; MD-2051, Chi=in[u;Tel.: (373 22)51-68-17, 71-96-74; fax: (373 22)58-02-68;e-mail: [email protected]; www.pronoi.md

Imprimat la Combinatul Poligrafic.

Comisia de evaluare: Maria Harea, conferen\iar universitar, Universitatea Pedagogic[ de Stat Ion Creang[, membru al Consiliului Na\ ional de Curriculum, Ministerul Educa\iei; Ludmila Procop, ]nv[\[toare, grad didactic unu, magistru ]n pedagogie, Liceul Teoretic cu profil de arte Mihail Berezovschi, Chi=in[u; Maria Popa, ]nv[\ [toare, grad didactic unu, grad managerial unu, Liceul Teoretic Mihai Eminescu, Chi=in[u

Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\iiAbecedar: Man. pentru cl. 1-a / Maria Buruian[, Silvia Cotelea, Aurelia Ermicioi [et al.]; Min. Educa\iei al Rep. Moldova. Ed. rev. Chi=in[u: }.E.P. +tiin\a; Prut Interna\ional, 2015 (Combinatul Poligr.) 144 p.

ISBN 978-9975-67-972-5 (}.E.P. +tiin\a) ISBN 978-9975-54-191-6 (Prut Interna\ ional)

CZU 373.3.016:811.135.1(075.2)A 12

Maria Buruian[, Silvia Cotelea, Aurelia Ermicioi, Constantin Dragomir, Ion Had`rc[. 2015 +tiin\a, Prut Interna\ional. 2015

ISBN 978-9975-67-972-5 (}.E.P. +tiin\a) ISBN 978-9975-54-191-6 (Prut Interna\ional)

CZU 373.3.016: 811.135.1(075.2)A 12

Elaborat ]n baza curriculumului disciplinar ]n vigoare =i aprobat prin Ordinul ministrului educa\iei (nr. 479 din 8 iunie 2012).Editat din mijloacele financiare bugetare.

ABC_p_1_21ABC_p_22_43ABC_p_44_67ABC_p_68_101ABC_p_102_144

clasa i - abecedar (rep. moldova)

Documents