citologie şi histologie practică

Citologie şi Histologie Practică

Curs 2

Diagnosticul citologic• Simplu, ieftin, repetabil.• Scop principal: leziunea este sau nu malignă.• Studiul citologiei exfoliative : la mijlocul

secolului XIX• În 1843 Walshe face referire la mici fragmente

expectorate cu caracter malign (tumori de tract respirator).

• În 1847 Pouchet face primele referiri asupra citologiei vaginale normale.

• În 1860 Beale face primele referiri asupra celulelor descuamate în context diagnostic (sputa la o tumoră faringiană).

• 1864 Sanders : citologia urinară la pacienţii cu tumori vezicale.

• 1927 Babeş arată pentru prima oară că este o metodă utilă pentru diagnosticul cancerului de col uterin înainte de invazie (articol publicat).

• 1928 Papanicolaou publică un articol pe aceeaşi temă.

• 1940 intră în atenţia lumii medicale ajutat de Charles Cameron (directorul medical şi ştiinţific al Societăţii Americane de Cancer) care popularizează testul PAP.

Aurel Babeş

Raportul citologic - principii• Foarte importantă tehnica efectuării

frotiurilor• Fără descriere macroscopică.• Sunt importante datele clinice primite

de la clinician.• Citodiagnosticul se referă la

caracterul malign sau benign al celulelor.

• Nu face referiri asupra formei histopatologice de tumoră.

• Nu face referiri legate de stadiu şi gradul tumoral (G)

• Citodiagnosticul negativ nu infirmă existenţa tumorii.

• Nu aduce informaţii prognostice şi terapeutice.

• Citologia nu substituie examenul histopatologic.

• Metode speciale de coloraţie ?

Principiile de bază ale interpretării şi raportării citologiilor

• Diagnosticul citologic este considerat atât ştiinţă cât şi artă.

• Este adeseori mai dificil decât diagnosticul histopatologic.

• Diagnosticul citologic are la bază o sinteză a întregului ansamblu şi nu doar modificări ale celulelor individuale.

• Datele clinice sunt indispensabile.• Uniformitatea metodelor tehnice din

fiecare laborator.• Diagnosticul citologic se bazează

adesea pe modificări minore (nucleare şi/sau citoplasmatice).

• Sistemul de raportare (sistemul Bethesda) are valoare din punct de vedere epidemiologic şi în cercetare, dar uneori privează patologul de flexibilitate în diagnostic.

• Este foarte importantă cunoaşterea caracterelor celulare normale

Istoric • Georgios Nicolas Papanicolaou

(1883-1962)• Kymi (Grecia)• 1898 – Universitatea din Atena• 1904-1906 asistent medical în

armată• Începe cariera medicală – bolnavii

de lepră• 1907 – Institut de Zoologie din

Munchen• 1910 – obţine doctoratul• 1912 – locotenent în corpul medical

al armetei• 1914 – N.Y. în departamentul de

Anatomie• 1920 – începe studiul citologiei

vaginale• 1943 – publică monografia • Februarie 1962 – insuficienţă

cardiacă cu EPA.

Citologie? De unde?

• Toate zonele anatomice– Citologia exfoliativă– Citologia abrazivă– Puncţie aspirativă cu ac fin – Citologia sanguină şi a

măduvei hematogene

Citologia exfoliativă• Se bazează pe desprinderea

spontană a celulelor, de la suprafaţa unor organe, la nivelul unor cavităţi.

• Celulele exfoliate sunt recoltate prin metode non-abrazive.

• Nu poate fi stabilită vârsta celulelor exfoliate.

• Diagnostic precoce în tumori cu localizare superficială.

• Exemple:– Citologia vaginală– Citologia sputei– Citologia seroaselor– Citologia urinară

Citologia exfoliativă- citologia vaginală-

• Citologia vaginală– Evaluează celule din zona fundului de sac posterior al vaginului, care provin

din mai multe surse.– Adesea conţine pe lângă celule epiteliale descuamate şi alte tipuri celulare:

• leucocite şi macrofage (cresc numeric în procesele inflamatorii)• diverse microorganisme

• Citologia sputei - colecţie de material mucoid care conţine celule provenite din:– cavitatea bucală– faringe– laringe– trahee– arborele bronşic– alveolele pulmonare

• Citologia urinară• Citologia seroaselor

Citologia exfoliativă

Citologia seroaselor• Lichidul este colecţionat în containere

sterile şi transferat rapid în laborator.• Stocare posibilă la 4 grade Celsius

(maxim 2 zile)• Volum satisfăcător : aproximativ 50 ml• Se adaugă în container peste lichidul

de evaluat o soluţie fixatoare (etanol 50%).

– Regulă: soluţia fixatoare trebuie sa aibă acelaşi volum (sau puţin mai mare) cu lichidul pentru evaluare

• Dacă sunt lichide cu conţinut hemoragic se adaugă în plus şi un anticoagulant (heparină)

• Necesar 2 frotiuri/caz pentru diagnoastic

• Centrifugare uzual la 600 rotaţii timp de 10 minute.

• Lichidele decelabile clinic/imagistic: patologice

• Citologia exfoliativă se caracterizează de prezenţa celulelor din diverse surse.

• O caracteristică importantă: slaba păstrare a unor tipuri celulare exfoliate– unele celule se păstrează

relativ bine (ex. celulele scuamoase)

– Altele se alterează uşor (ex. celulele glandulare, leucocitele)

• Necesară fixarea rapidă

Citologia exfoliativă- caracteristici -

• Metoda este utilizată pentru a obţine prin abraziune, un număr sporit de celule direct de pe suprafaţa unui organ.

• Spatula cervicală a fost introdusă de Ayre în 1947.– Permite recoltarea celulelor de la

nivelul epiteliului exocervical şi endocervical

• Alte instrumente pentru citologia exfoliativă

Citologia abrazivă

Citologia abrazivă

Frotiu de sânge periferic Frotiul de sânge periferic (venos

sau capilar) sânge “capilar“ - arteriolar

Strat subţire, uscare rapidă la temperatura camerei

Colorare Metoda de elecţie: May-

Grünwald-Giemsa (MGG) Alternative: Wright, Romanowsky Metode citochimice: peroxidaza,

fosfatazele, PAS Metode imunocitochimice: markeri

leucocitari de membrană Examinare

Obiectiv x40 sau x100 (imersie) Se urmăreşte:

aspectul general al frotiului morfologia eritrocitelor formula leucocitară

Frotiul de sânge periferic (venos sau capilar) sânge “capilar“ - arteriolar








Recoltare la nou-născutşi copilul mic

Frotiu de sânge periferic

Frotiul de sânge periferic (venos sau capilar) sânge “capilar“ - arteriolar








Frotiu de sânge periferic

Sânge venos

Sânge capilar

Frotiu din aspiratul medular şi/sau biopsie

• Aspiratul şi biopsia – cresta iliacă postero-superioară (corticală subţire)– sigură– riscul scăzut de durere– accesibilitate bună

• Alternative:– Creasta iliacă antero-

superioară• Doar aspirat:

– Stern : • peste 12 ani, obeze• Nivelul corespunzător celui de-

al 2-lea şi al 3-lea spaţiu intercostal

– Tibie: • la copii sub 1 an (anestezie

generală)• Suprafaţa proximală

anteromedială

Frotiu din aspiratul medular şi/sau biopsie

• Aspiratul şi biopsia – cresta iliacă postero-superioară (corticală subţire)– sigură– riscul scăzut de durere– accesibilitate bună

• Alternative:– Creasta iliacă antero-

superioară• Doar aspirat:

– Stern : • peste 12 ani, obeze• Nivelul corespunzător celui

de-al 2-lea şi al 3-lea spaţiu intercostal

– Tibie: • la copii sub 1 an (anestezie

generală)• Suprafaţa proximală

anteromedială

Puncţia aspirativă cu ac fin FNA (Fine Niddle Aspiration)

• Diagnosticul tumorilor palpabile• 1853 James Paget – diagnosticul

tumorilor mamare.• Menetrier (1886) şi Kronig (1887)

diagnosticul tumorilor pulmonare.• Câteva centre specializate.• În 1925 Martin şi Coley se implică

în diagnosticul preoperator (peste 1000 cazuri)

– Mamare– Ganglion limfatic– Plămân– Os

• Institutul Karolinska (Suedia) – Nils Soderstrom şi Josef Zajicek

• Tumori mamare, prostatice, tiroidiene, glande salivare, pulmonare

• Prezent: tumori localizate profund• Ghidaj: eco, CT

FNA: avantaje• Nu impune pregătire specială• Fără anestezie specifică• Elimină perioadele de

“aşteptare”• Rapidă, sigură• Nedureroasă• Ieftină• Raportarea FNAB:

– nesatisfăcător– benign– malign– suspicios

Realizarea preparatelor citologice• Fixarea este o etapă foarte importantă

– Pentru cele mai multe cazuri, preparatele bine fixate şi colorate adecvat sunt mai uşor de interpretat decât cele care sunt uscate la aer.

• Trebuiesc preparate frotiuri în strat subţire şi cu material uniform întins.

• Prepararea materialelor citologice prin periere sunt mai dificil de efectuat.

• Exceptând cazurile când este necesară uscarea preparatului la aer (ex. frotiurile sanguine), restul preparatelor citologice necesită fixare rapidă cu soluţie fixatoare specifică.

• Cel mai utilizat fixator pentru coloraţia Papanicolaou: alcool 95%• Durata optimă a fixării: 15 minute• Există şi fixatori tip spray.• În cazul frotiurilor uscate se poate realiza rehidratarea acestora:

– soluţie apoasă de glicerină – 3 minute– 2 băi de alcool etilic 95%– etapele coloraţiei Papanicolaou

Coloraţiile fundamentalecoloraţia Papanicolaou (1942)

• Fixare în alcool etilic 95% - 15 min• Apă distilată – 1 min• Hematoxilină Harris – 6 min• Apă distilată – 2 minute• Se scufundă de 6 ori în soluţie apoasă

de acid clorhidric 0,25%• Apă curgătoare – 6 minute• Limpezit în apă distilată (câteva

secunde)• Soluţie alcol etilic de 50%, 70%, 80%

şi 95% (câte 1 min)• Colorare cu OG6 – 1,5 min• Alcool 95% (2 băi a 0,5 min)• Colorare cu EA – 1,5 min• Limpezire în alcool 95% (3 băi a câte 1

min)• Deshidratare cu alcool etilic 100% - 1

min• Amestec alcool-xilen (1:1) – 1 min• Xilen – 1 min• Montare balsam de Canada

• Durata totală : – 45 min preparatele nefixate– 30 min preparatele fixate

Coloraţiile fundamentalecoloraţia APT-Drăgan (1968)

1. Colorare cu soluţia AP (albastru policrom) – 15 sec

2. Spălare în două băi de apă distilată sau de robinet – 15 sec

3. Diferenţiere în soluţia T (tanin 1%) – 15 sec

4. Spălare în apă distilată sau de robinet – 15 sec

5. Montare balsam de Canada

Carte : Citodiagnostic cu metoda de colorare rapida APT-Drăgan; Editura de Vest, 2004

• Durata totală : 60 sec

Imunocitochimia • Are un mare potenţial de utilizare.• Cazuri selectate.

– Imunocitochimia este utilă în 70% din cazuri.

• Lichid pleural: pentru diferenţierea celule mezoteliale vs tumori metastatice (utilă în 82% din cazuri).

• Carcinom urotelial vs carcinom prostatic invadant în vezică/uretră.

• În cazul FNA este utilă la 69% din cazuri.

• Fixarea optimală impune:– uscare preparatelor,– apoi plasarea în soluţie de formol

salin 0,1% peste noapte la 27grade C

– plasare în etanol 100% timp de 10 minute

Criterii de malignitate celulară• Se bazează pe:

– modificările structurale ale celulelor– interrelaţiile perturbate dintre celule

• Diagnosticul histopatologic : se bazează în primul rând pe modificările arhitecturale.

• Diagnosticul citologic : se bazează pe modificări ale celulelor individuale.

• Aspectul morfologic al celulelor de pe preparatele citologice diferă semnificativ de cele evaluate pe preparatele histopatologice.

• Din acest motiv sunt necesare criterii de diagnostic citologic• Criterii de malignitate:

– generale• modificări structurale ale celulei (nucleu, citoplasmă)• modificări ale interrelaţiei cu alte celule (pentru grupuri de celule)• criterii indirecte

– specifice

Criterii generale de malignitate1- modificări structurale celulare

- modificări nucleare -• Creştere disproporţionată a

nucleului cu alterarea raportului N/C

– Normal: celule endocervicale, din pelvisul renal

• Hipercromazia– modificări degenerative– supracolorare

• Pattern cromatinian aberant:– Elongat– Contur neregulat– Identaţii profunde– Lobulaţie

• Creşterea dimensiunii şi a numărului nucleolilor

• Multinucleere• Activitate mitotică cu mitoze

atipice– Normal: eroziuni cervicale,

exudat• Îngroşarea membranei nucleare• Modificări degenerative:

vacuolizări anormale

Criterii generale de malignitate 1- modificări structurale celulare

- modificări citoplasmatice -• Accentuarea bazofiliei sau

acidofiliei– acidofilia în special pentru

carcinomul scuamocelular– apare şi în leziuni non-

tumorale• Incluziuni citoplasmatice:

pigment, leucocite, resturi celulare– Melanina (melanom malign)– Incluziuni leucocitare

(adenocarcinoame)

• Vacuolizări atipice în special în adenocarcinoame– observate şi în celule non-

maligne (normale sau patologice) (ex: celule endometriale)

• Creşterea dimensiunii celulare peste limita normală acceptată– Hipertrofia celulară se poate

întâlnii şi în condiţii normale (ex: celule endocervicale, pelvisul renal, celule prostatice)

• Aspecte aberante ale formei celulare cu elogări şi forme bizare– celula fibră

• Modificări necrotice şi degenerative

Criterii generale de malignitate1- modificări structurale celulare

- modificări generale celulare -

• Iregularităţi de pattern – lipsa uniformităţii în ceea ce priveşte orientarea celulei şi a nucleilor

• Anizokarioză şi anizocitoză– Se referă la variaţii ale

dimensiunilor nucleare şi celulare de acelaşi tip dintr-un grup celular

– nu se referă la variaţiile de mărime ale celulelor individuale de pe frotiu

• Lipsa limitei celulare distincte– prezentă şi în celulele normale

(ex: celule endometriale)– fixarea improprie

• Aglomerări de celule şi nuclei– Normal în celulele endometriale

• Canibalismul celular• Formare de pattern-uri particulare

– Rozetă (adenocarcinoame)

Criterii generale de malignitate2- bazate pe interrelaţii celulare

• Prezenţa sângelui cu eritrocite degenerate– Absent în stadiile iniţiale ale

proceselor maligne• Excesul de limfocite

(specimenele de spută şi lavajul bronhoalveolar)– În agregate largi

• Număr crescut de histiocite– Adenocarcinomul

endometrioid– şi în condiţii normale

Criterii generale de malignitate3- indirecte

Clasificarea frotiurilor(clasificarea Papanicolaou)

• C I : - absenţa celulelor normale şi atipice• C II : - citologie atipică dar fără evidenţa aspectelor de

malignitate• C III : - citologie sugestivă dar nu concluzivă pentru

malignitate• C IV : - citologie puternic sugestivă pentru malignitate• C V : - citologie concluzivă pentru malignitate

Clasificarea frotiurilor cervico-vaginale

(clasificarea Bethesda)• Frotiu normal (corespunde C I)• ASCUS (celule atipice scuamoase fără semnificaţie

cunoscută); AGUS (celule atipice glandulare fără semnificaţie cunoscută) (corespunde C II)

• LGSIL (neoplazia intraepitelială de grad scăzut)(corespunde C III)

• HGSIL (neoplazia intraepitelială de grad crescut) (corespunde C IV)

• Cancer (corespunde C V)

citologie şi histologie practică

Documents