Seneca: "Nu indraznim nu pentru ca lucrurile sunt dificile, ci pentru ca nu indraznim lucrurile sunt dificile"
Nimic nu e mai rau decit o femeie, chiar daca e buna.Cind o femeie isi contureaza buzele, este ca si cind un soldat isi curata mitraliera.Fetele, ca moliile, sunt intotdeauna atrase de stralucire.n iubire ne gustm, ne savurm pe noi nine, ne ncntm cu voluptile tremurului nostru erotic. Din acest motiv, iubirea este cu att mai intens i mai pofund cu ct distana de persoana iubit este mai mare.Iubirea este o fug de adevr. i iubim cu adevrat numai cnd nu vrem adevrul. Iubirea mpotriva adevrului, iat o lupt pentru via, pentru propriile extazuri i pentru propriile greeli.
l respect pe acel om care tie clar ce vrea. Cea mai mare parte din rul care exist n lume se nate din faptul c oamenii nu i neleg pe deplin propriile scopuri. Se apuc s construiasc un turn iar la construcia fundaiei petrec tot atta timp ct ar fi necesar pentru a construi o colib.ntr-adevr tiu multe, dar a vrea s tiu totul.Nu ne place s trim cu oricine i nu putem tri pentru oricine.Nu toate florile frumoase au si miros placut, cand ai de unde sa culegi, alege numai acele care poseda si una si alta.Pentru orice realizare, primul pas este curajul.S gndeti este uor, s acionezi este greu, iar s transformi gndurile cuiva n aciune este cel mai dificil lucru din lume.Suntem modelai i determinai de ceea ce iubim.Talentul se furete n tcere, iar caracterul n vltoarea vieii.Teoria i practica se influeneaz totdeauna reciproc; din faptele oamenilor se poate vedea ce gndesc, iar din prerile lor se poate spune de mai nainte ce vor face.Un curcubeu care rmne mai mult de un sfert de ceas pe cer nu mai este privit de nimeni.Un ocean de voin i-o gleat de putin.Dac vorba e s naintm n via, trebuie s nelegem faptul c ceea ce e "bunior" e foarte diferit de ceea ce este "cel mai bun".
Dorina nu este ceea ce vezi, ci ceea ce-i imaginezi.Eu nu sunt un corp care are suflet, sunt un suflet care are o parte vizibil numit corp.n fiecare dintre noi este un ceasornic ascuns i, ca s faci dragoste, arttoarele ambilor ini trebuie s indice aceeai or la acelai timp. Dou persoane care sunt mpreun i se iubesc mult trebuie s-i potriveasca arttoarele, cu rbdare i perseveren, cu jocuri i reprezentaii "teatrale", pn cnd neleg c a face dragoste e mult mai mult dect o ntlnire.n toate limbile lumii exist o aceeai zical: ce nu vd ochii, inima simte. Ei bine, eu afirm c nimic nu este mai fals; cu ct sunt mai departe de sentimentele pe care ncercm s le nbuim i s le dm uitrii, cu att sunt mai aproape de inim. Dac suntem n exil, vrem s pstrm cea mai nensemnat amintire despre rdcinile noastre, dac suntem departe de persoana iubit, fiecare persoan de pe strad ne trezete amintirea ei.Nici un fel de preludii, nici un fel de mngieri, de pregtiri, de sofisticri, doar el n mine, i eu n sufletul lui.Nimic in lumea asta nu este rodul ntmplrii.Pe om timpul nu-l transform, nvtura nu-l transform, unicul lucru care te poate face s-i schimbi gndurile e dragostea.

Sexul este arta de a controla lipsa de control.Soldatul merge la rzboi ca s-i ucid dumanul? Nu: merge ca s moar pentru ara lui. Femeii i place oare s-i arate soului ct este de mulumit? Nu: vrea ca el s vad ct i se devoteaz, ct sufer ca s-l vad fericit pe el. Aa se ntmpl: copii care renun la visele lor ca s-i bucure prinii, prini care renun la viaa lor ca s-i bucure copiii, durerea i suferina justificnd ceea ce trebuie s aduc doar bucurie: dragostea.Toi tim s iubim, cci ne-am nscut cu darul acesta. Unii o fac firesc i spontan bine, dar majoritatea trebuie s o renvee, s-i reaminteasc cum se iubete i toi, fr excepie, au nevoie s ard pe rugul emoiilor lor trecute, s retriasc unele bucurii i dureri, prbuiri i recuperri, pn ce izbutesc s discearn firul conductor care exist pe urmele fiecrei ntlniri.
Acum nu ai nimic, iar n clipa urmtoare ai mai mult dect poi accepta.
Niciun medicament nu vindec ce nu poate vindeca fericirea.Ziua de mine nu-i este asigurat nimnui, tnr sau btrn. Azi poate s fie ultima zi cnd i vezi pe cei pe care-i iubeti. De aceea, nu mai atepta, f-o azi, ntruct, dac ziua de mine nu va ajunge niciodat, n mod sigur vei regreta ziua cnd nu i-ai fcut timp pentru un surs, o mbriare, un srut, i c ai fost prea ocupat ca s le conferi o ultim dorin. S-i menii pe cei pe care-i iubeti aproape de tine, spune-le la ureche ct de mult nevoie ai de ei, iubete-i i trateaz-i bine, ia-i timp s le spui "mi pare ru", "iart-m", "te rog" i toate cuvintele de dragoste pe care le tii.Cei slabi nu pot niciodat s ierte. Iertarea este atributul celor puternici.Exist suficient n lume pentru nevoile omului, dar nu i pentru lcomia lui.Fericirea te face dulce, ncercrile te fac puternic, regretele te fac uman, eecurile te fac umil, succesul te face s strluceti, Dumnezeu te face sa continui.n focul iubirii i fierul cel mai tare se nmoaieIubirea nu cere nimic, ea ofer. Iubirea sufer, ei nu-i pare niciodat ru de nimic i nu se rzbun.Menine-i gndurile pozitive pentru c gndurile tale se transform n cuvintele tale. Menine-i cuvintele pozitive pentru c ele se transform n aciunile tale. Menine-i aciunile pozitive pentru c aciunile se transform n deprinderile tale. Menine-i deprinderile pozitive pentru c ele se transform n valorile tale. Menine-i valorile pozitive pentru c valorile se transform n destinul tu.Ne-au nvat s credem c tot ceea ce este frumos nu trebuie s fie folositor i c tot ceea ce este folositor nu poate s fie frumos. Vreau s art c tot ceea ce este folositor poate s fie i frumos.Este bine s-i aminteti c cel puternic s-ar putea s slbeasc i c cel nelept s greeasc.Brbatul adevrat vrea numai dou lucruri: primejdia i jocul. De aceea i vrea femeia ca jucaria cea mai primejdioas.Brbatu-i fericit zicnd: aa vreau eu. Femeia-i fericit zicnd: aa vrea el.Brbatul este mai copilros dect femeia. Orice brbat adevrat ascunde-ntr-nsul un copil care iubete jocul. Haidei, femeilor, descoperii copilul din brbat!Brbatul s se team de femeia care urte: fiindc brbatul n adncul su e doar rutcios, femeia ns e rea.Tu si eu suntem unul. Nu pot sa te ranesc fara sa ma doaraDragostea ii arata omului cum ar trebui el sa fie.Cand iubesti, descoperi in tine o nebanuita bogatie de tandrete si duiosie si nici nu-ti vine sa crezi ca esti in stare de o astfel de iubire.Anton Pavlovici CehovNu toata lumea e capabila sa stea in mlastina pana la gat si sa surada. Unii nu se pot abtine sa nu dea din maini, incercand sa iasa, chiar daca astfel se scufunda cu totul.La urma urmei, fiecare avem nu numai bataliile de care suntem in stare, ci si infrangerile pe care le meritam.Avem nevoie de cei pe care-i admiram, chiar cand ei n-au vreme de noi.Visul nu poate fi grbit cnd l trieti, cnd l visezi, nu-i aa? n vis eti prizonierul visului. Aluneci pe apele lui i nu poi iei la mal dect dac un val al visului vrea s te azvrle.
Nu mi-am pierdut cu totul sperana niciodat. Uneori mi repet c pentru a redescoperi paradisul trebuie s treci prin infern. i c pentru a regsi o via normal, dup ce n-ai tiut s-o preuieti, trebuie s strbai un comar.Uneori, e drept, omul obosete ateptnd. i n-ai auzit, oare, de situaii n care, cnd sosete n sfrit ceea ce el a ateptat, sosete prea trziu? E, poate, o victorie pe care a dorit-o mult, dar, obinnd-o prea trziu, nu mai are ce face cu ea; o victorie care reuete s-l oboseasc i mai mult. i renun la ea cu o ultim mare tristee, deoarece nu e simplu s pori o btlie i, ajuns la capt, s-i dai seama c asta a fost totul. Btlia. A existat cndva un scop, dar de atta ateptare scopul a murit ... Te resemnezi la nevoie cu singurtatea, dar nu vrei s te resemnezi cu desvrirea ei.Noi suntem ca un cntec, nu credei? Un cntec nu se poate cnta niciodat de la sfrit spre nceput. Trebuie s-l cni totdeauna ndreptndu-te spre sfrit. Pe parcurs, n timp ce cni nc i muzica te mbat, i dai seama c sfritul se apropie totui, orict l-ai amna. ncerci s lungeti puin notele, dar asta nu d cntecul napoi, nu renvie ceea ce a murit din muzic ntre timp. Amni doar sfritul. Te ncpnezi s nu recunoti o eviden. C orice cntec are un sfrit. Orict ar fi de frumoas o melodie, vine o clip cnd ea e acoperit de tcere. Cnd tcerea e mai puternic dect muzica.Prima porunc: S atepi orict.
A doua porunc: S atepi orice.
A treia porunc: S nu-i aminteti, n schimb, orice. Nu sunt bune dect amintirile care te ajut s trieti n prezent.
A patra porunc: S nu numeri zilele.
A cincea porunc: S nu uii c orice ateptare e provizorie, chiar dac dureaz toat viaa.
A asea porunc: Repet c nu exist pustiu. Exist doar incapacitatea noastr de a umple golul n care trim.
A aptea porunc: Nu pune n aceeai oal i rugciunea i pe Dumnezeu.Rugciunea este uneori o form de a spera a celui ce nu ndrznete s spere singur.
A opta porunc: Dac gndul sta te ajut, nu evita s recunoti c speri neavnd altceva mai bun de fcut sau chiar pentru a te feri de urmrile faptului c nu faci nimic.
A noua porunc: Binecuvnteaz ocazia de a-i aparine n ntregime. Singurtatea e o trf care nu te nvinuiete c eti egoist.
A zecea porunc: Amintete-i c paradisul a fost, aproape sigur, ntr-o grot. . , ." - . , . , . , ". , , . , , , .Destinul amestec crile, iar noi Jucm...!!!

E dimineata. Iti trimit o cana cu un 'Buna!' fierbinte, o farfurie cu urari crocante, alaturi de o lingurita cu zambete dulci si o felie unsa cu succes, special pentru tine. Sa te bucuri de aceasta minunata zi. Buna dimineata! Sa ai o zi frumoasa!Fii intodeauna asa cum simti ca trebuie sa fii si daca acest lucru nu e de ajuns pentru cineva, atunci acel cineva nu e de ajuns pentru tine.A scoate prietenia din viata, e ca si cum am scoate soarele din lume.

LIMBAJUL IUBIRIISuntem att de mici i totui att de minunai n acest univers. Ne dm atta importan i cutm mereu ceva care s ne duc mai sus, uitnd s ne ntrebm ce cutm de fapt?Am ajuns s ne nstrinm unii de alii, creznd c suntem separai, c e inutil s ne pese de cellalt sau c cellalat nu are cum s fie afectat de aciunile noastre. Ne-am construit ziduri n jurul fiinei noastre i nu lsm s se apropie dect pe cine consider mintea noastr c merit.Nu deschidem fereastra acestei ceti i nici mcar nu ne gndim oare cum ar fi cum ar fi dac am evada din propriul ego pe care l-am construit i ntrit cu atta perseveren n timp?Cum ar fi dac ne-am hotr s renunm la tot ce am crezut c reprezint propriul adevr? Cum ar fi dac ne-am da drumul i am rspunde cu iubire la prostie sau ignoran?Cum ar fi dac n loc s ateptm s primim de la ceilali am fi noi cei care druim? Cum ar fi dac nu am mai avea ateptri ca cellalt s se comporte ntr-un anumit fel? i cum ar fi dac ne-am privi mai des n ochi, dac ne-am ngdui s ne simim unul pe cellalt?A venit vremea s apelm la un limbaj universal i anume limbajul iubirii. Uit-te n jur cu inima i observ c zmbetul, mbriarea nu in cont de ras sau de alte criterii, aa cum ploaia nu ine cont de ceea ce atinge n cderea ei.Cnd zmbeti nu mai conteaz nici trecutul nici viitorul, nici ce a fost i nici ce ar putea s fie.Cnd mbriezi, dou inimi se ating la nivelul cel mai profund. Nu mai e nevoie de cuvinte.Cnd vorbeti limbajul iubirii i dai seama ct de preios este acest dar numit Via i ct de norocos eti c l trieti aici i acum.Amintete-i cine eti, d la o parte perdeaua de fric i iei din zidurile reci i ntunecoase pe care i le-ai construit n jurul a ceea ce eti tu cu adevrat.Numai prin limbajul iubirii vom reui s construim ceva cu adevrat valoros, pentru c adevrata valoare e dat ntotdeauna din iubire.Ce poate fi mai valoros dect viaa? Din ego sau ur nu se nate nicio form de via i nici valoare. n limbajul iubirii colaborezi cu ceilali, nu concurezi. n limbajul iubirii lai lucrurile s curg, nu le forezi s se ntmple.n limbajul iubirii te deschizi i i asumi riscuri, nu te ascunzi n cochilia interioar. n acest limbaj nu ari cu degetul spre cellalt pentru c tii c celelalte patru sunt ndreptate nspre tine.n limbajul iubirii artm mai mult prin fapte i vorbim mai puin, doar atunci cnd avem ceva de spus i nu doar ca s spunem ceva.Doar folosind acest limbaj nelegem cine suntem i ce avem de fcut pe aceast planet pe care o vizitm nc o perioad, civa ani, luni sau poate zile.Triete fiecare btaie a inimii tale, pentru c nu tii niciodat cnd va fi ultima. Triete-o la unison cu celelalte inimi, altfel ce farmec ar avea viaa?Cci inima nu cunoate dect o singur form de comunicare- limbajul iubirii. Privete!Iubirea este cheia Vrem s-l cunoatem pe cel iubit, vrem s-i cunoatem pe cei de lng noi dar nu ne cunoatem cu adevrat pe noi nine. Nu tim ce mesaj ne aduc emoiile noastre, reaciile dinuntrul corpului care se vd la exterior. i-ai pus vreodat ntrebarea ce se ntmpl n interiorul tu atunci cnd iubeti?Te ntreb asta pentru c iubirea e un balsam pentru suflet, iar ceea ce se ntmpl cu noi atunci cnd suferim e i mai greu de cunoscut. i totui, spaiul inimii rmne nc un mister, un spaiu care nu poate fi explorat dect cu lumina iubirii.Dei fiecare om e nzestrat cu liber arbitru, n faa iubirii acesta pare anihilat. Iubirea e focul cre arde tot ceea ce credeai c tii despre tine i transform totul n cenu, e apa care te invit s noi i s te pierzi n adncurile ei, e vntul care i d aripi i care te poart ca pe o frunz rtcit de toamn. i mai ales, iubirea e pmntul care hrnete tot ceea ce tu semeni.Iubirea e soluia universal, e cheia care deschide orice lact, e firul care ne leag pe toi. Nici rutatea, nici ignorana, nici cel mai mare ru din lumea asta nu poate s reziste n faa iubirii. Iubete tot ce te nconjoar, cu bine i cu ru, iubete orice fiin vie i mai ales iubete-te pe tine. Cunoate-te pe tine nsui prin iubire, descoper-i corpul prin iubire, calmeaz-i mintea prin iubire, simte ceea ce eti iubire!ZILNIC INDRAGOSTITA !M-am ntrebat de multe ori ce se ntmpl n interiorul unui om atunci cnd se ndrgostete. Ceea ce se vede la exterior nu e dect o reflecie mai pal a exploziei dinuntrul su. E curios cum noi nu tim ce se petrece nuntrul nostru tim sigur c se petrece ceva atunci cnd deja doare prea tare pentru a trece cu vederea i atunci cutm cu disperare un medicament care s ne aline.Cred c omul se ndrgostete de multe ori n via i dac ar permite asta s-ar putea ndrgosti zilnic fr s caute motive speciale. n fiecare om coexist cele dou principii: masculin i femininCnd te ndrgosteti de cineva n realitate te ndrgosteti de acea parte din tine care pn atunci nu a fost pus n lumin. Cel de lng tine simte asta i lui i se ntmpl acelai lucru, asemenea unui dans n oglind.Tot aa te poi ndrgosti zilnic de lumina soarelui atunci cnd soarele a lipsit mult vreme din viaa ta, de o floare al crei parfum strnete o senzualitate de mult uitat, de un cntec care se nal asemenea unei sgei nspre cerul inimii, de o atingere fin care i d fiori, de zborul linitit al unei psri sau chiar de o furtun pe timp de var care i las prospeimea dup ea la plecare.i nu n ultimul rnd, te ndrgosteti mereu de tine, astfel nct s devii un izvor de iubire pentru ceilali, cci nu poi drui ceva ce nu ai.A te ndrgosti nseamn a te cuceri, a te lsa cucerit, iar a iubi nu e altceva dect a te preda, a te abandona, cci iubirea nu poate fi inut sub control. E o iluzie s crezi c poi controla iubirea, cel mult i poi controla emoiile. Se pare c spre deosebire de lucrurile acestei lumi, iubirea nu i d prea multe varianteDE CE NE PIERDEM ENTUZIASMUL?Am observat c avem tendina s ne entuziasmm foarte puternic atunci cnd ceva nou sau mult ateptat ni se ntmpl. Trim intens acea clip de ndumnezeire dac inem cont de originea cuvntului entuziasm (en+theos= n dumnezeu), dup care urmeaz o cdere brusc asemntoare cu cderea ntr-o groap pe care nu ai vzut-o deoarece mergeai cu spatele.Entuzisamul e un dar pe care l primim la nceput pentru a avea puterea de a porni la drum. E ca i cum ai primi o sticl de ap la nceput de drum prin deert. Dac vei consuma apa n primele ore de drum, te vei stinge ncet pe drum, ns dac o vei consuma treptat, cu chibzuin vei ajunge departe.Unde greim cnd ne entuziasmm? Nu greim pentru c ne entuziasmm, greim pentru c uitmUitm s ne conservm pentru ceea ce urmeaz, uitm s ne pregtim din timp pentru provocarea de a ne menine n mod constant energia de care avem nevoie pentru a reui. Din pcate sentimentul de dezamgire i de neputin care ne ncearc ulterior poate deveni att de copleitor, nct ajungem s asistm fr sperane la nmormntarea propriului vis.Alteori ns ne ridicm din acea stare i ne cutm noi motive de a ne entuziasma, noi iluzii dup care s alergm, iar apoi cdem din nou. Avem nevoie de cdere aa cum avem nevoie de nlare, dar mai mult dect att, avem nevoie de acea putere de a ne detaa. A te detaa nu nseamn a privi n alt parte sau a neglija, ci pur i simplu a te ridica deasupra gndurilor i emoiilor tale.Te detaezi atunci cnd tii c tu nu eti una cu entuziasmul chiar dac l experimentezi intens i nici una cu tristeea nemplinirii care i-a tiat aripile. Tu eti dincolo de toate acestea, iar dac la nceput le trieti intens identificndu-te cu ele, n urmtoarea etap ajungi martor al mplinirii viselor. Pentru c adevrata mplinire nu va mai fi condiionat de realizarea unor obiectiveDESPRE IUBIRE ...
De-a lungul timpului s-au scris att de multe despre iubire Cel mai elogiat sentiment, cel mai des exprimat n poeme, cel mai pictat i cu toate astea nu poate fi cuprins. Cuvintele, aceste instrumente att de puternice devin neputincioase n faa iubirii, precum umbra unei flori n faa unui muntei totui m-am hotrt s scriu, pentru c n-am cunoscut pn acum ceva mai puternic, mai nobil i mai frumos dect iubirea. Acolo unde ego-ul dezleag, iubirea leag, ca o fund roie pe un buchet de flori; acolo unde frica se opune, iubirea se abandoneaz; acolo unde nu mai e loc de aspiraie, apare iubirea ca inspiraie; acolo unde boala distruge, iubirea vindec, iar acolo unde lacrimile curg, iubirea apare cu un zmbet.Atunci cnd cuvintele sunt de prisos, iubirea devine poezie, atunci cnd notele muzicale nu se mai aud, iubirea devine cntec; atunci cnd mngierile se joac, iubirea devine dans.Dar atunci cnd doar tcerea dintre doi ndrgostii vorbeteatunci poi spune c ntr-adevr iubirea srbtorete.Nu e nevoie de o zi anume n calendarNu v vorbete un specialist n iubire, ci un suflet care a descoperit c iubirea e una singur, ea nu ncepe i nu se termin niciodat, ea nu cunoate verbul a avea, ci doar a fi. Iubirea nu-l vede pe cellalt mprit n caliti i defecte, ci l vede ca pe un ntreg, ea nu face diferena ntre bine i ru, cci ea e dincolo de dualitate. Ea pur i simplu este sau nu este. Dac nu esteapare frica i suferina.Mulumesc din inim celui care mi-a artat c iubirea se conjug ntotdeauna cu inima.

Isus i-a rspuns: Oricui bea din apa aceasta, i va fi iari sete. Dar oricui va bea din apa, pe care i-o voi da Eu, n veac nu-i va fi sete; ba nc apa, pe care i-o voi da Eu, se va preface n el ntr-un izvor de apa, care va ni n viaa venic.Ce ar trebui s se ntmple ca s fii cu adevrat fericit/? Ce ar trebui s se ntmple pentru a fi mulumit/ pe deplin?Ar trebui s ai mai muli bani, mai multe plceri, succes mai mult, relaii mai bune sau un fizic mai atrgtor? Ct ar costa fericirea ta?Din pcate, oamenii chiar cred c aceste lucruri le pot aduce o satisfacie deplin. i mi se pare c este att de uor s cdem n aceast capcan a promisiunilor i-a planurilor dearte; nu-i aa?De aceia, citete din nou, cu mai mult atenie versetul de azi. Isus i spune samaritencei la fntna c niciun lucru din aceast lume nu i va aduce adevrata fericire i linite, dect El.Att de muli sunt cei care alearg dup posesiuni, dar descoper foarte repede c acestea nu i pot mulumi. Unii spun: A fi fericit dac l-a gsi pe domnul Perfect sau A fi fericit dac a da peste femeia perfect. Dar chiar i femeia sau brbatul perfect nu pot satisface cele mai profunde nevoi ale inimilor noastre.i pot garanta c nimic: nici o relaie, nici o meserie bun, nici o suma mare de bani nu te vor mplini aa cum o poate face Dumnezeu!

Viaa nu e uoar. Ai multe de ndurat Ai multe de depit i foarte multe de realizat! Tocmai de aceea oprete-te pentru o clip i ntreab-te:- Care este acel ceva pentru care merit depus tot efortul?
- Care este acel ceva pentru care aleg s nu m dau btut?
- Care este acel ceva care strnete n mine pasiune, entuziasm?
- Care este acel ceva care m face s m simt viu?Pot fi copiii ti, poate fi o cauz n care crezi, poate fi o nedreptate ce necesit a fi ndreptat, poate fi un dar pe care l ai de oferit lumii. Indiferent ce este, indiferent dac are impact doar pentru cei din jurul tu sau pentru o ar sau o lume ntreag, pentru generaia actual sau pentru cea ce va urma, gsete acel ceva i ndreapt-i ctre el energia, inteligena, creativitatea i faptele tale.Reamintete-i de el n fiecare diminea, de cteva ori n timpul zilei, n fiecare sear; de fiecare dat cnd simi c nu mai poi i de fiecare dat cnd totul pare c i este potrivnic; de fiecare dat cnd sufletul i-e plin de bucurie, de fiecare dat cnd vezi n jurul tu oameni ca i tine ce au n faa lor propriul munte pe care vor s-l cucereasc.Nu eti aici o pur ntmplare. Nu eti nici cel fr de care Universul s-ar prbui. Dar tu ai propriul tu farmec n povestea ce se ese zi de zi.
"Noi, femeile, avem nevoie de frumusee ca s ne iubeasc brbaii i de prostie ca s-i iubim." Coco Chanel"Te poi mpodobi cu penele altuia, dar nu poi zbura cu ele.""C ai czut nu are nici o importan deoarece numai modul n care te ridici conteaz."Si cand te gandesti ca exista atatea moduri de a cadea...ar trebui sa existe tot atatea moduri de a te ridica..."Viaa nsi este magie, iar dac nu crezi asta, mcar ncearc s-o trieti ca pe ceva magic."
, , .
( ) :

.
( ) , . , . ; . , . , , . . - ,o .

, - a. ? , ?.. . , . , ., , . , , , .

, , . , : . , : . , . , , , . , , . , ; , , .

, , , . , . . , , .

, , . , . , : , . , , , . , , , , , .

, . , , ?

- , . , , - ; , . , , ; , .

. , , , . , . , .? : . . ! ! , ! , . . . , . - : " " .. ... ... ... : ", ?" : "..."? - . - ? ? - , ...

... o : ..., ... S- ... , , ...o : " o "... bluetooth, . . wi-fi, , .

, ...

-""- ? !!! - !! ! - !!! ? , !! ! ! ? ? ! ! ! ! -

, . - ,

, ?!. -, , !

, . , . . , . . , , , !

. . -.

" "? - , . - ? - : " "? - . - .

. . .

, , , , ...

, - .
- . - .
, .
: . - . , , , , , . ; , , , , . , , , , . , ? . ...Nu te avnta n valurile dragostei pna nu-i cunosti adncimile."
Ochii nu gresesc daca mintea conduce ochii."Nu rascoli cenusa trecutului pentru ca vei gasi scnteia ce te va arde."Oricte benzi ar avea drumurile vietii, pe ele se circula ntr-un singur sens.";Nimic nu este mai penibil pentru tine dect sa vezi pe cineva facnd un lucru despre care chiar tu ai spus ca nu poate fi facut." (Sam Ewing)Nu te teme niciodata de umbre! Ele arata ca exista lumina prin apropiere." (Gary Sinise)Viitorul apartine acelora ce au crezut cu toata taria n frumusetea viselor lor." (Eleanor Roosvelt)Nimic n viata nu e facut sa nspaimnte. E doar facut sa fie nteles." (Marie Curie)Sansa este ceea ce se ntmpla atunci cnd pregatirea ntlneste ocazia." (Elmer Lettermann)Nu fi dulce, c te vor mnca, nu fi amar, c te vor scuipaDin nimic grul nu rsare, din nimic poate rsri numai norocul care nu i-a rnit niciodat palmele.

Inainte sa va suparati pe cel care va pune la treaba, amintiti-va ca fara presiune nu se formeaza diamantele.

Precum fulgerul aduce lumina si din lumin tunetul si focul ce se revars, asa este si gndul omului, el trece n vorba omului si apoi n fapta sa. Deci, ia aminte la asta, cci pn la focul ce arde trebuie s fie o lumin si un tunet. Lumina omului este gndul su si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvnt, iar vointa omului aprinde focul prin care se fptuiesc toate cele ce sunt n jurul su.Fii ca muntele cel semet si ridic a ta lumin mai presus de cele ce te nconjoar. Nu uita ca aceiasi pasi i faci n vrful muntelui ca si n josul su, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste copacul n vrf de munte ca si n josul su, la fel lumineaz soarele piscul cel semet ca si pamntul cel neted.Fii cumptat ca pmntul si nu vei duce lips de nimic. Creanga prea plin de rod este mai repede frnt de vnt, smnta prea adnc nu rzbate si prea mult ap i stinge suflarea.Ia aminte la copacul cel falnic, cu ct este mai nalt, cu att rdcinile sale sunt mai adnci n pmnt, cci din pmnt si trage tria, nu uita asta. Cu ct te ridici mai mult, cu att trebuie s cobori mai mult, cci msura ridicrii este aceeasi cu msura coborrii.Puterea omului ncepe cu vorba nerostit, ea este asemeni semintei care ncolteste, nici nu se vede cnd prinde suflare de viat. Lumina semintei este cea care o ridic, pmntul este cel ce-i d hrana, apa i d vigoarea, iar rbdarea o mbrac cu trie.Priveste rul si ia aminte la nvttura sa. La nceput este doar un firicel de ap, dar creste tot mai mare, cci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc mplinite, prin firea lor. Asemenea este si gndul cel bun si drept rnduit, el si face loc printre pietre si stnci, nu tine seama de nimic, si urmeaz drumul si nimic nu-i st n cale. Ap cu ap se adun, iar mpreun puterea este si mai mare.Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de ap stie unde va ajunge, cci una este cu pmntul si toate cele ce-i vin n cale nu l pot opri pn la sfrsit. Astfel s iei seama la gndul tu unde trebuie s ajung si vei vedea c nimic nu st n calea sa. S-ti fie gndul limpede pn la sfrsit; multe se vor ivi n calea sa, cci firea lucrurilor din jur este misctoare asemeni apelor. Ap cu ap se ntlnesc, pmnt cu pmnt si munte cu munte.Ia seama la gndul cel ru, fereste-te de el ca de fulger, las-l s se duc precum a venit, cci te-ndeamn la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadevr; sunt ca pulberea cmpului ce-ti acoper ochii, ca plasa pianjenului pentru mintea si sufletul tu.Nenteleptul este mnat de rvn, dar nteleptul ncalec rvna. Nenteleptul sufer cnd rvna l duce la pierdere si la cdere, dar nteleptul ntotdeauna gseste cstigul n pierdere si nltarea n cdere.Gndul bun si vorba nteleapt ti pot potoli necazul, ti pot rcori inima, dar nu te vindec, pentru c omul sufer dup cum trufia a crescut n el, cci suferinta este umbra trufiei.Nu ti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, cci ele asa cum vin, asa pleac. Dup orice zi vine si noaptea, si dup iarn vine primvara, cci asa este rnduit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se vd, se nasc, cresc si apoi se ntorc de unde au plecat.Precum copacul cel falnic creste lng cel mic fr a-i face ru, asa s fiti ntre voi, cel mare s nu loveasc pe cel mic si nici s-i amrasc sufletul, cci va avea datorie mare de dat, la fel ca si hotul. Arunc un lemn pe ru si mai multe vor veni din susul su ctre tine. Adu-i multumire semenului tu, adu-i lumin pe chip si n suflet, iar toate acestea le vei gsi mai trziu nflorite n inima ta.Rmi mereu n rcoarea sufletului tu, dar dac mnia se aprinde n tine, ia seama ca nu cumva s treac de vorba ta. Mnia vine din team si nu a locuit dintru nceput n inima ta; dac nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. ntelepciunea este mai pretuit dect toate cele ce se vd cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului tu si este rodul cunoasterii udat de vreme.Nu-ti amr sufletul cnd simti durerea si neputinta, ci mai degrab caut s te folosesti de ele pentru ndreptare, cci n rod ai si smnta. Nu se poate ca o smnt bun s dea rod ru. Lcomia ntotdeauna duce la pierdere, furtul ntotdeauna duce la boal, gndurile sterpe ntotdeauna duc spre rtcire, mnia ntotdeauna loveste napoi, rutatea si neadevrul ntotdeauna aduc neputinta, trufia ntotdeauna aduce suferint.Fii blnd si rbdtor cu cei de lng tine, cci asa cum te porti tu cu ei, asa se poart si altii cu tine, cci simtirea lui este la fel cu simtirea ta, din aceeasi suflare este si simtirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeasi lumin cu cea care se vede prin ochii ti.Unde este tria omului acolo i este si slbiciunea, ceea ce-l ridic l si coboar; rmi n limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel usor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel blnd este deasupra celui aprig. Limpede s-ti fie mintea si simtirea, si ia seam de toate acestea.Lucrarea fcut din team nu are viat lung si tria ei este asemeni unei revrsri de ape care tine putin. Asa este si cu tulburarea oamenilor, ea vine de-afar, dar este chemat de teama lor, ns teama vine prin necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neadevr, lene si trufie.Multumeste pmntului pentru toate cele ce-ti ofer, multumeste cerului pentru ploaia care ti hrneste pmntul, multumeste soarelui pentru cldura si lumina casei tale si a pmntului tu, multumeste lunii pentru linistea somnului tu, multumeste stelelor c vegheaz asupra somnului tu, multumeste muntelui pentru povetele si fierul ce-l iei din el, multumeste pdurii pentru tot ce iei de acolo, multumeste izvorului pentru apa ce-o bei, multumeste copacului pentru lucrrile ce-ti arat, multumeste omului bun ce-ti aduce bucurie si zmbet pe chip.Precum iarba bun creste cu iarba rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama c purtarea lor cea rea este semnat si crescut din team si neputinte, iar trufia este nvelitoarea lor. Nu certa purtarea lor si nu cuta a-i ndrepta din vorbe si mustrare, cci apsarea pe ran nu o vindec. Oare iarba aceea este rea doar pentru c este amar pntecului tu? Asa este si cu omul, de vei vrea s-l ndrepti, adu-i pentru nceput gndul si simtirea la ce este plcut att omului bun, ct si omului ru. Unul vede roata plecnd, iar altul vede aceeasi roat venind. Cine vede mai bine ?Doar cel nteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si sufletul celui tulburat, cci cel nteleptit a fost odat si el la fel ca si cel tulburat si roadele amare l-au fcut s tin seama de alctuirea fiintei sale.Este o floare mai frumoas ca cealalt ? Este un izvor mai limpede dect altul ? Este un fir de iarb mai presus de un altul ? Fiecare are tria, frumusetea si priceperea lui. Este n firea lucrurilor ca pdurea s aib felurite soiuri de copaci, de iarb, de flori si dobitoace. Nu seamn un deget cu altul de la aceeasi mn, dar este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este mrul mai ntelept dect prunul sau prul ? Este mna stng mai bun ca dreapta ? Altfel vede ochiul stng de cel drept ? Cele de sus si au rostul lor si cele de jos si au rostul lor, cele mari si au rostul lor si cele mici si au rostul lor, cele repezi si au rostul lor si cele ncete si au rostul lor, cele ce au fost si-au avut rostul lor si cele ce vin si vor avea rostul lor.ntotdeauna va fi cineva dedesubtul tu si ntotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce sunt dedesubtul tu s te uiti cu iubire si nu cu trufie, cci acolo ti sunt rdcinile, iar la cele ce sunt deasupra ta s te uiti cu privirea de prunc si fr team.Iat dar calea de nceput: cumptarea n toate cele ce faci, ascultarea de btrni si de cei ntelepti, hrnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevr si de vorbele desarte, ferirea de ceart si de mnie, buna purtare ntre semeni. Dimineata s te trezesti cu ele, ziua s le porti mereu n minte, seara s le ai cu tine n somn si astfel suprarea, lipsa, amrciunea, neputinta, boala si rutatea altora nu se vor atinge de tine.Dincolo de acestea se afl iubirea, vointa, curajul, rbdarea, modestia si ele ridic omul cu adevrat. Doar prin ele primesti adevrata cunoastere si ntelepciune, adevrata putere, adevrata bucurie, adevrata bogtie, rodnica si trainica lucrare.Dar iat c unde este iubirea poate aprea si ura, unde este vointa poate aprea si delsarea, unde este curajul poate aprea si frica, unde este rbdarea, poate aprea si graba si unde este modestia poate aprea si trufia. Cci misctoare sunt si cele ce se vd si cele ce nu se vd din fiinta omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se afl cel ce gndeste si acesta este cel ce vede miscarea n nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste virtuti se desfat n cunoasterea si linistea ce ntrece orice bucurie, iar atentia, echilibrul si limpezimea sunt uneltele sale.Cel tulburat vede binele ca bine si rul ca ru, este atras de una si fuge de cealalt, dar nteleptul vede si frumosul si urtul, simte si frigul si cldura, si finetea si asprimea, aude si plcutul si neplcutul, gust si dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoarea si nu face judecat ntre ele.nu uita nici o clip c omul poate cuprinde n iubirea sa mai mult dect poate cuprinde n ura sa, cldura se ridic mai mult dect poate cobor frigul, cel ce este deasupra vede mai multe dect cel ce este dedesupt, usorul se ntinde mai mult dect se ntinde greul, lumina rzbate mai mult dect poate rzbate ntunericul, puterea care uneste este mai mare dect puterea care desparte..

Sa fii liber nu inseamna sa faci tot ce vrei, ci sa stii ca poti sa vrei.Cine vrea sa spuna ceva interesant, trebuie sa minta putin..Cand ai 10 pasi de facut, 9 pasi sunt jumatatea drumului.Exista batalii pe care e bine sa le ocolesti; nu din teama ca le-ai putea pierde, ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu-le.
Daca ar trebui sa ne gandim la tot norocul pe care l-am avut fara sa-l meritam, n-am indrazni sa ne plangem de nenoroc.

Omul nu poate descoperi noi oceane, cata vreme nu are curajul de a pierde din vedere tarmul.Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce in ce mai buni, fie se transforma in otet.E loc sub soare pentru toata lumea. Mai ales ca toata lumea vrea sa stea la umbra.
(Jules Renard)
"Ceea ce puteti face sau visati ca puteti face...incercati chiar acum. Indrazneala are geniu, putere si magie." (Johann von Goethe)

Si poate nu mi-ar pasa de transparenta ta, de nefiinta ta daca nu mi-ar fi atat de dor de parfumul tau pe care nu l-am mirosit niciodataMi-e dor si de zapada buzelor tale si de roua din gene, si de felul tau de a zambi in somnFara evocari si remuscariHai sa ne intalnim din nou pentru prima dataOchii nostrii ar face dragoste din nou, ar face schimb de lacrimi, de lumini si caprui? Ne-am legana mainile in acelasi vant? Ne-am iubi in schimbul unor monede de stele pe care le cersim adesea in gari sau le cautam pe strazi pustii? Am fi a opta culoare a curcubeului, unul pentru celalalt?
Nu incerca sa inveti un barbat, in public, sa faca sau sa spuna ceva. Sfaturile trebuie date acasa. In public, el trebuie sa stie tot.Barbatii uita tot. Femeile isi amintesc tot.

CITEVA IN SPANIOLE:El amor no mira con los ojos, sino con el almaRecordar es fcil para el que tiene memoria. olvidarse el difcil para quien tiene coraznSiempre hay un poco de locura en el amor. Pero siempre hay tambin un poco de razn en la locuraUn capricho se diferencia de una gran pasin en que el capricho dura toda la vidaLa conciencia es la voz del alma; las pasiones son la voz del cuerpoLos caprichos pueden ser perdonados, pero es un crimen despertar una pasin duradera para satisfacer un caprichoMis pasiones...Algunas se pueden decir. Otras no se pueden decirPor muy lejos que el espritu vaya, nunca ir ms lejos que el coraznDebes tener siempre fra la cabeza, caliente el corazn y larga la manoFaltan palabras a la lengua para los sentimientos del almaUn corazn es una riqueza que no se vende ni se compra, pero que se regalaSi discutieran la cabeza y el corazn, acabara por decidir el corazn. La pobre cabeza cede siempre, porque es la ms prudenteNo hay un manual: el mundo de las sensaciones y las relaciones est lleno de imprevistosNo olvides nunca que el primer beso no se da con la boca, sino con los ojos.Por una mirada, un mundo;por una sonrisa, un cielo;por un beso... yo no squ te diera por un beso.El primer beso es mgico, el segundo ntimo, el tercero rutinario.Hay que escuchar a la cabeza, pero dejar hablar al corazn.Cuando se habla de estar enamorado como un loco se exagera; en general, se est enamorado como un tonto.Los hombres engaan ms que las mujeres; las mujeres, mejor.El primer amor es una pequea locura y una gran curiosidad.Las cartas de amor se escriben empezando sin saber lo que se va a decir, y se terminan sin saber lo que se ha dicho.