chirurgicale_part1

Rezidentiat 20041 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 1Arsurile

BIBLIOGRAFIE:1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1201001. Factorii de esec ai grefarii:Hb<10g%, Ht< 38%A. proteinemia < 4,5g% si raport albumina/ globuline< 0.5B. tesut de granulatie troficC.incarcare microbiana locala sub 10 5 germeni/cm3D.imobilizarea segmentului grefatE.

(pag. 699)

C1301002. Care din urmatoarele masuri de mai jos NU contribuie la ameliorarea functiei imunitare:administrarea in perfuzie de SylvadeneA. vaccin antipiocianicB. protectoarele functiei hepaticeC.hidrolizate de proteineD.antienzimeleE.

(pag. 687)

C1301003. Stadiul III al bolii arsului constituieperioada socului postcombustionalA. perioada chirurgicalaB. perioada dismetabolicaC.perioada socului cronicD.perioada metaagresionalaE.

(pag. 661)

C1301004. Care din urmatoarele topaice locale utilizate in arsuri poate determina acidoza, necesitand monitorizarea rezervei alcaline ?

nitratul de argintA. clorhexidinaB. argint sulfadiazinicC.mafenidD.cloramina BE.

(pag. 671)

C1401005. Boala arsilor devine manifesta la pacienti cu leziuni de profunzime medie in suprafata de:40%A. 20%B. 80%C.2%D.4%E.

(pag. 660)

C1401006. Temperatura devine lezanta pentru tesuturile vii in momentul in care depaseste:

1 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


400 °CA. 100 °CB. 50 °CC.46 °CD.25 °CE.

(pag. 653)

C1401007. Un diagnostic precis al profunzimii leziunilor locale de arsura se face in ziua:21A. 9B. 3C.28D.60E.

(pag. 661)

C1401008. Care este perioada optima pentru grefare in arsuri ?zilele 9-14A. zilele 5-9B. zilele 21-28C.zilele 16-21D.zilele 3-5E.

(pag. 661)

C1501009. Diureza orara la bolnavul adult electrocutat trebuie sa fie de aproximativ:50 ml;A. 75 ml;B. 100-150 ml;C.90 ml;D.60 ml.E.

(pag. 708)

C1501010. Care este cel mai utilizat si cel mai eficient antiseptic in tratamentul local al arsurilor ?nitrat de argintA. betadinaB. alcoolulC.cloramina BD.clorhexidinaE.

(pag. 673)

C1501011. La finalul stadiului al II-lea al bolii arsului, arsurile de gr.III corect tratate trebuie sa fie:supurateA. vindecateB. in curs de cicatrizareC.partial vindecareD.nevindecateE.

(pag. 661)

C1501012. Care structura anatomica a organismului uman ofera cea mai ridicata rezistenta la trecerea curentului electric ?

tendoane;A. nervi;B. os;C.



tegumente;D.muschi.E.

(pag. 705)

C1601013. Germenul tipic responsabil de infectie, in cazul bolnavului ars, este:stafilococulA. piocianiculB. proteusulC.fungiiD.streptococulE.

(pag. 668)

C1601014. Perioada chirurgicala a bolii arsilor este reprezentata de:zilele 4-21 (apare inf4ectia perilezionala)A. peste 60 zile (tesut de granulatie prezent)B. zilele 16-21 (cand se elimina escarele)C.zilele 5-15 (cand poate apare socul septic)D.zilele 22-60 (perioada de echilibru metabolic)E.

(pag. 661)

C1601015. Socul care se instaleaza imediat dupa agresiunea termica si se agraveaza progresiv in primele ore, este ?

termicA. cronicB. septicC.hemoragicD.hipovolemicE.

(pag. 662)

C1601016. Complexul lipido-proteic (L.P.G.) produs la nivelul leziunii locale produce scaderea urmatorilor factori, exceptand

pool-ul de limfocite TA. pool-ul de limfocite T helperB. pool-ul limfocitelor BC.productia de interleukina 2D.functiile chemotactice si bactericide ale P.M.N.E.

(pag. 665)

C1601017. Consumul energetic total (rata metabolica bazala) este mult crescut datorita urmatorilor factori, exceptand:

pierderea functiei termoreglatorii a tegumentelorA. stimularea ß adrenergicaB. radiatie crescuta datorita vasodilatatieiC.scaderea sintezei de PGE 2 la nivel hipotalamicD.evaporarea exudatuluiE.

(pag. 664)

C1601018. Caldura devine lezanta pentru tesuturile vii in momentul in care depaseste:40 ° CA. 50 °CB. 45 °CC.48 °CD.46 °CE.



(pag. 653)

C2201019. Stadiul II al bolii arsului cuprinde:zilele 1-3A. zilele 4-21B. zilele 21-60C.zilele 22-60D.zilele 3-60E.

(pag. 660)

C2201020. Stadiul III al bolii arsului reprezinta:perioada socului combustionalA. perioada metaagresionalaB. perioada dismetabolicaC.perioada chirurgicalaD.perioada postchirurgicalaE.

(pag. 661)

C2201021. Sursa principala decontaminare din primele zile a bolnavului ars o reprezinta:bolnavul, de la nivelul cavitatilor naturaleA. aeromicrofloraB. manoperele incorecteC.vizitatoriiD.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 666-667)

C2201022. Acidoza metabolica de origine extrarenala poate avea urmatoarele cauze, cu exceptia:hipoxie tisulara cu lactoacidemieA. inanitiaB. diabet zaharatC.disfunctie tubularaD.alimentatia ivE.

(pag. 684)

C2201023. Cel mai sensibil organ la trecerea curentului electric este:creierulA. rinichiulB. ficatulC.cordulD.plămânulE.

(pag. 706)

C2201024. Momentul optim de acoperire a plăgilor prin electrocuţie este:imediat după producereA. în primele 24 de ore de la producereB. în primele 7 zile de la producereC.după 2 săptămâni de la producereD.după 3 săptămâni de la producereE.

(pag. 709)

C2301025. La ce temperatura apar necrozele de coagulare in patogenia leziunilor de arsura ?peste 45 gradeA.



peste 60 gradeB. peste 85 gradeC.100 gradeD.180 gradeE.

(pag. 654)

C2301026. La ce interval de la agresiunea termica incepe remiterea edemelor postcombustionaleziulele 2-3A. zilele 4-6B. zilele 6-12C.la doua saptaminiD.dupa acoperirea cu grefeE.

(pag. 660)

C2301027. Cum este definit stadiul IV al bolii arsuluiperioada de soc postcombustionalA. perioada metaagresionalaB. perioada de soc cronicC.perioada dismetaboilicaD.perioada chirurgicalaE.

(pag. 661)

C2301028. Care din urmatoarele elemente nu caracterizeaza stadiul IV al bolii arsului ?casexieA. agitatieB. subfebrilitateC.plagi hipersecretindeD.anorexieE.

(pag. 661)

C2501029. Ziua a IX-a a bolii arsului reprezinta :debutul decompensarii renale graveA. ziua in care se remit edemeleB. ziua in care se poate face un diagnostic precis al profunzimii leziunilor localeC.ziua in care apare socul postcombustionalD.debutul complicatiilor digestiveE.

(pag. p.661, vol.I)

C2501030. Stadiul al III-lea al bolii arsului - perioada chirurgicala este cuprinsa intre zilele :22-60A. 12-21B. 30-45C.50-70D.12-45E.

(pag. p.661, vol.I)

C2501031. Boala arsilor se manifesta la un pacient cu leziuni:suprafata de aproximativ 20 % si profunzime medieA. suprafata de 35% si profunzime redusaB. suprafata de 15% si profunzime medieC.suprafata de 40% si profunzime medieD.suprafata de 25% si profunzime mareE.



(pag. p.660, volI)

C2501032. La prelucrarea primara a arsurii va fi utilizat alcoolul in dilutie :45%A. 90%B. 55%C.70%D.75%E.

(pag. p.672, vol.I)

C2501033. Efectul bactericid al detergentilor cationici se manifesta la concentratii de :3%A. 0,2-0,3%B. 0,5-1%C.2%D.2,5%E.

(pag. p.672, vol.I)

C2501034. Curentul alternativ reprezinta cel mai mare efect tetanizant pentru frecvente cuprinse in intervalul :

155-200 HzA. 15-150 HzB. 5-14 HzC.159-180 HzD.200-250 HzE.

(pag. p.705, vol.I)

C2501035. Ziua a IX-a a bolii arsilor este un moment de rascruce in cazul in care s-a ales tratamentul clasic. In aceasta zi constatam ca :

leziunile de gr.I si II sunt epitelizateA. leziunile de gr.II si III sunt epitelizateB. leziunile de gr.IV pot fi corect apreciateC.leziunile de gr.III prezinta escare mai mult sau mai putin detersateD.leziunile de gr.IV vindecateE.

(pag. p.681, vol I)

C2601036. Căldura devine lezantă pentru ţesuturile vii dacă depăşeşte:20 °CA. 30 °CB. 35 °CC.40 °CD.46 °CE.

(pag. 653)

C2601037. Leziunea locală de arsură după Jackson prezintă următoarele zone:zonă centrală cu necroză de coagulareA. zonă centrală de hipertermieB. zonă mijlocie de hipertermieC.zonă periferică de stazăD.zonă periferică cu necroză de coagulareE.

(pag. 656)

C2601038. Stadiul I evolutiv după arsuri cuprinde:



primele 10 zileA. primele 5 zileB. primele 3 zileC.primele 15 zileD.primele 7 zileE.

(pag. 660)

C2601039. Următoarele arsuri necesită spitalizare cu excepţiaarsuri chimiceA. arsuri ale perineuluiB. arsuri pe suprafeţe mici în zone esteticeC.arsuri prin flama electricăD.arsuri termice sub 10% din suprafaţa corporalăE.

(pag. 676)

C2601040. Arsura produsă de substanţele alcaline are următoarele caracteristici cu excepţia:hidrolizează proteinele tisulareA. saponifică grăsimileB. se formează o escară cartonată, insensibilăC.formează o escară umedă, mucilaginoasăD.escara produsă are un caracter evolutiv progresivE.

(pag. 712)

C2601041. Care din urmatoarele date de laborator nu este util in aprecierea eficientei tratamentului si evolutiei bolii:

Anticorpii antinucleariA. Proteinuria de 24de oreB. Anticorpii anti AND dcC.VSHD.Proteina C reactivaE.

(pag. 2065-2066)

C2601042. In inducerea lupusului medicamentos este incriminat:MetilprednisolonulA. EritromicinaB. CefalosporineleC.ClorpromazinulD.MetoclopramidulE.

(pag. 2066)

C2601043. Din arsenalul terapeutic al LES fac parte urmatoarele medicamente:Sarurile de aurA. Anticorpii monoclonali anti TNFalfaB. CiclofosfamidaC.D-penicilaminaD.Penicilina in tratarea infectiilor streptocociceE.

(pag. 2068)

C2601044. Urmatoarele manifestari pleuropulmonare pot apare in cadrul LES, cu exceptia:Pneumonia lupica cu raspuns favorabil la glucocorticoiziA. Revarsatul pleuralB. Hemoragia masiva intraalveolaraC.



Sdr CaplanD.Pneumonia infectioasa, cea mai frecventa cauza de infiltrat pulmonar in LESE.

(pag. 2065)

C2601045. Manifestarile musculoscheletale in LES se caracterizeaza prin:Tumefactia simetrica predominant a articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene distaleA. Deformarile articulare lipsesc in LESB. Eroziunile osoase sunt rareC.Miopatia este exclusiv de cauza inflamatorieD.Asocierea cu Anticorpi anti Jo1E.

(pag. 2062)

C2601046. Efectul advers cel mai important al Hidroxiclorochinei esteIntoleranta digestivaA. HepatotoxicitateaB. Toxicitatea retinianaC.Fibroza pulmonaraD.Aplazia medularaE.

(pag. 2067)

C2601047. Care din anticorpii mentionati mai jos se intilnesc frecvent la bolnavii cu lupus indus:Ac anti AND dcA. Ac anti-Jo1B. Ac antihistoneC.Ac anti RNPD.Ac anti SmE.

(pag. 2066)

C2801048. Necesitatile de aport lipidic la adultul ars din necesarul caloric sunt de circa:10 – 15%A. 15 – 20 %B. 25 – 30 %C.30 – 35%D.35 – 40%E.

(pag. 675)

C2801049. Inciziile de decompresiune in arsuri se realizeaza dupa urmatoarele principii:la gat - centralA. la membre - pe fetele lateraleB. la trunchi – nu se efectueazaC.nu se recomanda in arsuri efectuarea inciziilor de decompresiuneD.arsurile circulare ale penisului necesita o incizie pe fata dorsalaE.

(pag. 680)

C2901050. Caldura devine lezanta pentru tesuturile vii peste temperatura de:37°CA. 40°CB. 52°CC.46°CD.56°CE.

(pag. (1) pag 653)



C2901051. Modificarile instalate la nivelul tesaturilor in urma actiunii caldurii sunt prezentate de urmatoarele,cu exceptia uneia:

degradarea enzimatica incepand de la 46°CA. necroze de coagulare la peste 60°CB. caramelizarea glucidelor la peste 100°CC.carbonizarea la peste 600°CD.calcinarea la peste 1000°CE.

(pag. (1) pag 654)

C2901052. Arsurile prin metale topite produc:leziuni superficiale,localizateA. arsuri profunde,bine delimitate sic cel mai frecvent limitate ca intindereB. arsuri profunde,fara o delimitare netaC.distrugerea instantanee a tesuturilorD.leziuni superficiale si profunde,limitate sau difuze ca intindereE.

(pag. (1) pag 654)

C2901053. In arsurile chimice,actiunea nociva asupra tesuturilor este reprezentata de:actiunea necrotica a substantelor care disloca radicalii OH sau H in cantitati incompatibile cu viataA. actiunea brutala de deshidratare caracteristica acizilorB. actiunea de saponificare a grasimilorC.leziuni renale sau hepatice provocate in special de acizii organiciD.toate variantele sunt corecteE.

(pag. (1) pag 655)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1201054. Reechilibrarea lichidiana a arsului:este de durata scurtaA. indice valoros al echilibrarii este cantitatea de urina elaborata si evacuata per oraB. schema de reanimare este: lichide= S% x kg x Grm + Necesar bazalC.se folosesc 1/3 cristaloizi si 2/3 coloiziD.solutiile administrate sunt hipotoneE.

(pag. 683-684)

C1201055. Tratamentul local al arsilor:alegerea variantei de tratament se va face dupa 24 oreA. tehnicile de excizie, grefare imediata se aplica doar electrocutatilor si arsurilor chimiceB. toaleta locala este una dintre cele mai importante masuri de desocareC.primul pansament se poate face la 48 ore de la prelucrarea leziunilorD.inciziile de decompresiune se fac pentru arsurile prezentate tarziu, infectate,neglijateE.

(pag. 680)

C1201056. Particularitatile evolutiv-etiologice ale infectiilor asociate arsurilor:infectiile stafilococice sunt primele care aparA. infectiile streptococice induc febra, leucocitoza, IRAB. stafilococul dezvolta rapid rezistenta la multe antibioticeC.piocianicul este germenul tipic al arsurilorD.fungii nu pot fi izolati de la nivelul plagii arseE.

(pag. 668)



C1201057. Infectia arsului se caracterizeaza prin:este responsabila de prelungirea timpului de spitalizareA. este responsabila de decesul a circa 90% din bolnaviB. aprofundarea leziunilor existenteC.elimina grefeleD.vindecarea per primam a lezuinilorE.

(pag. 666)

C1201058. Stadiul IV al bolii arsilor se caracterizeaza prin:este perioada chirurgicalaA. este perioada socului cronicB. este cuprins intre zilele 22-60C.bolnavul in soc cronic prezinta la 60 zile plagi granulare pe regiuni extinseD.starea generala a bolnavului este stabilizataE.

(pag. 661)

C1201059. Stadiul I al bolii arsilor se caracterizeaza prin:cuprinde primele 7 zileA. este perioada socului postcombustionalB. la sfarsitul perioadei arsurile de grad III trebuie sa fie vindecateC.la sfarsitul perioadei diureza trebuie restabilita( 50ml/h)D.este perioada metaagresionala, dismetabolicaE.

(pag. 660)

C1201060. Modificarile instalate la nivelul tesuturilor in urma actiunii caldurii constau in:necroze de coagulare la peste 60 grade CA. cartamelizare a glucidelor la peste 300 grade CB. calcinare la peste 1000 grade CC.carbonizare la peste 600 grade CD.degradare enzimatica de la 46 grade CE.

(pag. 654)

C1301061. Care sunt consecintele arsurilor la nivelul tubului digestivScaderea absorbtiei proteiceA. ileusB. necroza mucoasei intestinaleC.translocatie bacterianaD.diskinezie biliaraE.

(pag. 663)

C1301062. Care din urmatoarele arsuri necesita spitalizare ?arsurile chimiceA. arsurile prin flacara peste 5 % suprafata corporalaB. arsurile solareC.electrocutiileD.arsurile pe zone functionaleE.

(pag. 676)

C1301063. Stadiul I al bolii arsilor se caracterizeaza prin:edemeA. diureza peste 50 ml/hB. hipoxieC.



tranzit intestinal pastratD.hipovolemieE.

(pag. 660)

C1301064. Cauzele hipovolemiei arsului sunt:tulburarile acute de tranzit digestivA. edemul tesuturilor arseB. edemul tesuturilor nearseC.cresterea reactiva a diurezei pentru eliminarea toxinelorD.transportul masiv intracelular de apa si sodiuE.

(pag. 662)

C1301065. Tulburarile metabolismului proteic in arsuri includ:scade productia de albuminaA. creste secretia de proteine anticoagulanteB. scade sinteza de transferinaC.creste sinteza de proteine anticoagulante C si SD.balanta proteica negativaE.

(pag. 664)

C1301066. Unde pot fi practicate inciziile de decompresiune in arsuri:la gat in axul cailor aero-digestiveA. la trunchi in grilajB. pe fata dorsala a penisuluiC.pe fetele laterale ale membrelor interesateD.retromandibular pentru arsurile feteiE.

(pag. 680)

C1301067. Anemia arsului estehipoplazicaA. hipercromaB. hemoliticaC.hematotoxicaD.mielogenaE.

(pag. 685)

C1401068. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza inciziile de decompresiune efectuate pacientului ars:incizia se face in axul segmentuluiA. incizia nu trebuie sa intereseze reteaua venoasaB. se practica tardiv, in arsurile infectateC.se practica la 1 cm de marginea plagii, de jur imprejurD.sunt contraindicate la nivelul gatuluiE.

(pag. 680)

C1401069. Criteriile de internare a arsilor sunt:arsurile perineuluiA. arsurile termice pe o suprafata corporala de peste 5%B. arsurile chimiceC.arsurile feteiD.arsurile toraceluiE.

(pag. 677)



C1401070. Toaleta chirurgicala primara a arsurilor are ca scop:aseptizarea plagii de arsuraA. stimularea raspunsului inflamator sistemicB. diminuarea dureriiC.accelerarea epitelizariiD.prevenirea trombozelorE.

(pag. 679)

C1401071. "Marca electrica" prezinta urmatoarele aspecte clinice:este dureroasaA. are aspect de escara umedaB. are aspect de escara uscataC.este de culoare albaD.are aspect de flictena hemoragicaE.

(pag. 706)

C1401072. Care din urmatoarele caracteristici corespund anemiei pacientului ars ?hemoliticaA. hiporegenerativaB. normocromaC.normocitaraD.macrocitaraE.

(pag. 665)

C1401073. In arsurile cu fosfor alb intalnim urmatoarele dezechilibre electrolitice:hipocalcemieA. hiperfosfatemieB. hiperfosforemieC.hipercalcemieD.hipopotasemieE.

(pag. 714)

C1401074. Germenii cel mai frecvent implicati in infectiile extensive ale bolnavilor arsi sunt:StreptococulA. ProteusB. Pseudomonas aeruginosaC.StafilococulD.Escherichia coliE.

(pag. 670)

C1401075. Urmatoarele reprezinta contraindicatii ale exciziei-grefarii precoce la pacientul ars:instabilitate hemodinamicaA. anemiaB. ileusul dinamicC.hipoproteinemiaD.prezenta leziunilor inhalatoriiE.

(pag. 691)

C1501076. Indicatiile exciziei-grefare precoce sunt:arsurile profundeA. arsurile chimiceB. electrocutiileC.



arsurile superficialeD.arsurile perineului.E.

(pag. 691)

C1501077. La bolnavul ars pentru ameliorarea functiei respiratorii se utilizeaza:miofilinA. antibioticeB. aerosoli cu mucoliticeC.antihistaminiceD.vitamineE.

(pag. 685- 6)

C1501078. La bolnavul electrocutat pentru asigurarea microcirculatiei periferice si prevenirea trombozelor secundare se vor administra:

antiagreganteA. anticoagulanteB. vasodilatatoare perifericeC.antibioticeD.vitamineE.

(pag. 709)

C1501079. Prevenirea hemoragiei digestive superioare precoce sau tardiva la bolnavul ars poate fi realizata prin:

masuri de desocareA. vitaminoterapieB. antihistaminice H 2C.prelucrarea primara corecta a arsurilorD.evitarea infectiilor locale si generaleE.

(pag. 696)

C1501080. Ce regiuni anatomice nu necesita pansament in cazul arsurilor termice?manaA. capulB. perineulC.piciorulD.bratulE.

(pag. 680)

C1501081. Modificarile instalate la nivelul tesuturilor in urma actiunii caldurii constau in:acidoza de la 35°C;A. degradare enzimatica inca de la 46°C;B. necroze de coagulare la peste 60°C;C.carbonizare la peste 600°C;D.calcinare la peste 1000°C.E.

(pag. 654)

C1501082. Principalii parametrii clinici de supraveghere in tratamentul general al arsurilor:diureza;A. tensiunea;B. puls;C.respiratia;D.icterul sclero-tegumentarE.



(pag. 682)

C1501083. Principiile de efectuare ale inciziilor de decompresiune:incizia se face in axul segmentuluiA. incizia se practica pe linia mediana a lojei interesateB. incizia se practica din tesut sanatos pana in tesut sanatosC.incizia se face perpendicular pe axul segmentuluiD.incizia intereseaza epidermul si dermulE.

(pag. 680)

C1501084. Bolnavii arsi care necesita spitalizare sunt cei care prezinta:arsuri chimiceA. electrocutiile si arsurile prin flama electricaB. arsuri termice sub 10% suprafata corporalaC.arsurile perineului si extremitatilorD.arsuri profunde limitateE.

(pag. 677)

C1601085. Infectia este responsabila in cazul bolnavilor arsi de:decesul a peste 60% din bolnaviA. aprofundarea leziunilorB. liza epiteliului nou formatC.eliminarea grefelorD.aparitia unor infectii sistemiceE.

(pag. 666)

C1601086. Clasificarea romaneasca imparte arsurile in trei categorii si anume:partialeA. superficialeB. totaleC.intermediareD.profundeE.

(pag. 655)

C1601087. Profilaxia infectiei bolnavului ars se realizeaza prin.diminuarea colonizarii endogeneA. diminuarea colonizarii exogeneB. limitarea efectelor hipoxieiC.cresterea capacitatii de aparare pasiva si activaD.grefarea cat mai precoceE.

(pag. 669)

C1601088. Uneori, semnele premonitorii ale infectiei extensive a arsilor sunt:hipotensiuneaA. hipotermiaB. tahicardiaC.ileusul paraliticD.semne neurologice (confuzia, stupoarea)E.

(pag. 667)

C1601089. Solutiile perfuzabile preferate pentru administrare la bolnavul ars sunt:glucoza 5%A.



Ringer lactatB. plasmaC.masa eritrocitaraD.albuminaE.

(pag. 684-685)

C1601090. Anemia arsului prezinta urmatoarele caracteristici:hipercromaA. hipocromaB. hiporegenerativaC.feriprivaD.hemoliticaE.

(pag. 665)

C1601091. Masurile de prim ajutor cuprind:degajarea bolnavului si indepartarea din zona de actiune a agentului vulnerantA. transport rapid in conditii de confort termic catre un serviciu chirurgicalB. administrare de antalgice i.v. Sau i.m.C.administrare de lichide per oralD.administrare de oxigenE.

(pag. 676)

C1601092. Germenii frecvent implicati in infectiile extensive ale arsilor sunt:streptococulA. stafilococulB. piocianiculC.fungiiD.virusurileE.

(pag. 670)

C2201093. Arsurile prin solide fierbinti :nu cuprind leziunile produse de metale topiteA. provoaca arsuri superficialeB. provoaca arsuri profundeC.sunt prost delimitateD.atitudinea terapeutica caracteristica: excizie, grefare precoce( EGP )E.

(pag. 654)

C2201094. In cazul arsurilor, gravitatea leziunilor ce se vor instala depinde de:gradientul termic- direct proportionalA. diferentei de temperatura dintre tesut si agentul vulnerant - invers proportionalB. nu depinde de gradientul termic si timpul de actiuneC.timpul de actiune- direct proportionalD.timpul de actiune - invers proportionalE.

(pag. 654)

C2201095. Boala arsilor se manifesta la un pacient cu :leziuni in suprafata de aproximativ 20%A. leziuni in suprafata de aproximativ 80%B. leziuni in suprafata de aproximativ 35%C.leziuni de profunzime medieD.nici un raspuns nu este corectE.



(pag. 660)

C2201096. In cazul arsurilor, daca sanctiunea este corecta, la timp si eficienta, la sfarsitul stadiului II trebuie sa avem:

parametrii circulatori si respiratori cat mai aproape de normalA. constienta prezentaB. diureza de 35 ml/hC.tranzit reluatD.absenta agitatiei neuropsihiceE.

(pag. 660)

C2201097. Principalele caracteristici ale anemiei in arsuri sunt:hipercromaA. hemoliticaB. hiporegenerativaC.hipocromaD.megaloblasticaE.

(pag. 665)

C2201098. Semnele premonitorii ale infectiei extensive a arsilor sunt:hipotensiuneA. hipertermieB. bradipneeC.semne neurologice( cofuzie, stupoare)D.semne ale ileusului paraliticE.

(pag. 667)

C2201099. Care din urmatoarele particularitati evolutiv - etiologice ale infectiilor asociate arsurilor sunt adevarate:

streptococul hemolitic este cauza frecventa de liza a grefelorA. stafilococia apare in primele saptamani de boalaB. stafilococul este germenul tipic la arsC.virusurile nu sunt incriminate in patogenia plagii arseD.septicemiile cu piocianic sunt letale in 80% din cazuriE.

(pag. 668)

C2201100. Semnele clinice ale infectiei fungice asociate arsurilor sunt:stoparea secretiei purulente a plagiiA. miros caracteristic dulceag si colorarea in verde a pansamentuluiB. colorarea granulatiilor sau a peliculei uscate care le acopera in galben sau portocaliuC.durere, tumefactie,hiperemieD.mai frecvente sunt afectarile sistemice cu fungi ca urmare a antibiogrameiE.

(pag. 668)

C2201101. Infectiile streptococice asociate arsurilor pot fi combatute cu urmatoarele antibiotice:penicilinaA. gentamicinaB. aminoglicozideC.cefalosporineD.solutii de BetadineE.

(pag. 668)

C2201102. Germenii cei mai frecventi incriminati in infectiile extensive asociate arsurilor sunt:



streptococulA. proteusulB. piocianicC.pseudomonas aeruginosaD.stafilococulE.

(pag. 670)

C2201103. La bolnavii arsi aspectele clinice ale socului septic datorat infectiei cu germeni G- sunt:tensiune arteriala foarte scazutaA. tulburari neurologice minoreB. tegumente caldeC.prezenta varsaturii si diareeiD.nu prezinta varsaturiE.

(pag. 670)

C2201104. Referitor la tratamentul antibiotic general la bolnavii arsi sunt adevarate:administrarea antibioticelor se face intotdeauna conform antibiogrameiA. se vor utiliza intotdeauna 2-4 antibiotice in functie de gravitatea cazuluiB. administrarea antibioticelor va fi corelata cu suferintele de organC.sunt permise doze miciD.obiectivul principal este salvarea bolnavuluiE.

(pag. 671)

C2201105. Referitor la tratamentul local cu antibiotice la bolnavii arsi sunt adevarate:se va utiliza conform antibiogrameiA. nu actioneaza in prezenta puroiuluiB. utilizarea lor este scumpaC.nu favorizeaza selectia de mutante rezistenteD.nu necesita antibiogramaE.

(pag. 673)

C2201106. Principalii parametrii clinici de supraveghere a bolnavilor arsi sunt:diureza mentinuta intre 30-50 ml/sA. tensiuneaB. hemoleucogramaC.rezerva alcalinaD.pulsulE.

(pag. 682)

C2201107. Referitor la terapia durerii in cazul pacientilor arsi sunt adevarate urmatoarele:tratamentul durerii arsului se incepe numai in camera de garda a spitaluluiA. tratamentul durerii se incepe inainte de degajarea bolnavului din focarB. terapia durerii arsului trebuie individualizataC.in ciuda intensitatii durerii se folosesc doze mici de opioide majoreD.tratamentul durerii arsului incepe de la locul accidentuluiE.

(pag. 688)

C2201108. Care dintre urmatoarele medicamente sunt opioidele agoniste folosite in terapia durerii din arsuri:

MorfinaA. SintalgonB. ParacetamolulC.



AmitriptilinaD.FortralulE.

(pag. 689)

C2201109. In chirurgia arsurilor contraindicatiile exciziei grefarii precoce sunt:arsuri chimiceA. instabilitate hemodinamicaB. arsuri profundeC.anemie cu Hb < 7 g/dl sau Ht < 25%D.hipoproteinemie sub 4g/dlE.

(pag. 691)

C2201110. Comparativ cu excizia tangentiala, excizia fasciala utilizata in chirurgia arsurilor are urmatoarele dezavantaje:

timp operator mai lungA. daca incizia este de decompresiune incidenta edemului distal este mai mareB. apare denervare tegumentara care se reface in majoritatea cazurilorC.deformari estetice mariD.risc mare de lezare a nervilor superficialiE.

(pag. 692)

C2201111. Principiile de efectuare ale inciziilor de decompresiune in chirurgia arsului sunt urmatoarele:inciziile nu se fac niciodata in ax lungA. inciziile se fac pe linia mediana a fiecarei loje interesateB. incizia se face din tesut sanatos pana in tesut sanatosC.incizia de decompresiune nu trebuie sa intereseze reteaua venoasaD.in mod curent incizia intereseaza si hipodermulE.

(pag. 692)

C2201112. Pentru bolnavii arsi pansamentul din sala de operatie ca si cele ulterioare trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

membrele vor fi imobilizate in pozitie functionalaA. capul si perineul se panseaza intotdeaunaB. capul si perineul nu necesita pansamentC.compresele care se aplica pe membre se vor plasa circularD.degetele vor fi despartite prin compreseE.

(pag. 680)

C2201113. Solutiile perfuzabile ce pot fi utilizate in terapia arsului sunt:glucoza 5%A. albumina 20%B. solutie Ringer lactatC.masa eritrocitara este indicata intotdeaunaD.solutii de DextranE.

(pag. 684-685)

C2201114. Referitor la administrarea albuminei la bolnavii arsi sunt adevarate urmatoarele:utilizata in primele 2 zile poate fi cauza de edem pulmonarA. administrarea se face rapidB. la administrare se constata o crestere a diurezeiC.la administrare se constata ca edemele incep sa se retragaD.albumina 20% este de preferatE.



(pag. 685)

C2201115. Care din urmatoarele complicatii precoce ale bolnavului ars pot fi incluse in complicatiile perioadei I:

edemul pulmonar acutA. septicemiaB. complicatiile traheostomieiC.rinichiul de socD.complicatii gastrointestinaleE.

(pag. 695)

C2201116. Factorii de esec ai grefarii:Hb < 8 g% Ht < 35%A. tesut de granulatie troficB. incarcare microbiana locala peste 100000 germeni/cm 3C.lipsa imobilizarii segmentului grefatD.proteinemie > 4,5 g%E.

(pag. 699)

C2201117. Explorarile paraclinice in socul cronic postcombustional, perioada a IV-a arata:hipoproteinemie < 3 %A. trombocitozaB. anemie extremaC.glicemie are valori scazuteD.ureea sangvina si urinara poate cresteE.

(pag. 700)

C2201118. Tratamentul in perioada a IV-a a socului cronic postcombustional presupune:alimentatie orala prin tatonarea disponibilitatilor tubului digestivA. autogrefe simultan cu restul masurilorB. homogrefe la 2-3 saptamani de la inceperea masurilor generaleC.homogrefe pentru eliminarea pierderilor simultan cu restul masurilorD.aport vitaminic maritE.

(pag. 700)

C2201119. Caracteristicile clinico-evolutive ale cancerelor aparute pe cicatrici postcombustionale sunt:apar dupa arsuri care au epitelizat spontan dupa o evolutie indelungataA. aparitia la 2-3 ani dupa arsuriB. aparitia lor in special la tineriC.aparitia lor mai ales la pacientii cu varsta peste 45 aniD.apar frecvent dupa tratmentul corect al arsurilorE.

(pag. 702)

C2201120. Rolul modulator principal pentru leziunile produse de pasajul curentului electric prin tesuturi este detinut de:

caracteristicile organismului afectatA. circumstantele in care s-a produs accidentulB. intensitatea curentului electricC.tensiunea curentului electricD.rezistenta tesuturilor afectateE.

(pag. 705)

C2201121. Rezistenta electrica dezvoltata de tesuturi la pasajul curentului electric:



este direct proportionala cu cantitatea de apaA. este direct proportionala cu cantitatea de fosfo-lipideB. este mare la tesuturile bogate in colagenC.creste cu cresterea diametrului conductoruluiD.membrele cu continut colagenic crescut si diametru scazut dezvolta rezistenta maximaE.

(pag. 705)

C2201122. Principalii conductori pentru curentul electric la nivelul extremitatilor sunt reprezentati de:structurile vasculareA. structurile nervoaseB. muschiC.oaseD.aponevrozeE.

(pag. 705)

C2201123. Leziunile locale produse de curentul electric:sunt graveA. cele patognomonice pentru electrocutie au ca substrat necroze de oagulareB. sunt strict superficialeC.sunt progresiveD.leziunile musculare se stabilizeaza rapid, in 1-2 zileE.

(pag. 706)

C2201124. Leziunile locale profunde determinate de curentul electric:au corespondenta cu leziunile tegumentareA. sunt progresiveB. apar strict sub tegumentul afectatC.pe teren ischemic au risc de infectie localaD.au evolutie gravaE.

(pag. 706)

C2201125. Complicaţia oculară gravă întâlnită la 30 % din pacienţii electrocutaţie reprezentată de glaucomA. apare după 1-2 luni de la accidentB. e reprezentată de cataractăC.evoluează rapidD.apare după aproape 6 luni de la accidentE.

(pag. 707)

C2201126. Sindromul umoral caracteristic electrocuţiei se manifestă prin:hemodiluţieA. anemieB. alcaloză metabolicăC.acidoză metabolicăD.hemoglobinurie masivăE.

(pag. 707)

C2201127. Tratamentul local al arsurilor prin electrocuţie:reprezintă principalul element de deşocareA. are ca obiectiv esenţial necrectomia şi debridarea largăB. cuprinde incizii transversale de degajareC.se efectuează concomitent cu tratamentul general de reanimareD.



mărcile de electrocuţie se excizează şi se unesc prin inciziiE.

(pag. 708)

C2201128. Decompresiunea chirurgicală a unui membru se efectuează în următoarele cazuri:porţiune distală a membrului mumificatăA. puls distal prezent normalB. presiune în compartimentele intramusculare de 20 mm Hg măsurată prin cateterismC.abolirea funcţiilor motorii în extremitatea distalăD.abolirea funcţiilor senzitive în extremitatea distalăE.

(pag. 708)

C2201129. Terapia lichidiană în electrocuţii:are ca obiectiv sancţionarea terapeutică a şoculuiA. are ca obiectiv reechilibrarea hemo-hidro-electroliticăB. se administrează doar soluţii cristaloideC.se administrează soluţii cristaloide şi coloideD.necesită monitorizarea diurezeiE.

(pag. 708)

C2201130. O evoluţie locală nefavorabilă către autoamputaţie sau gangrenă umedă după electrocuţie necesită:

amputaţie de urgenţăA. închiderea imediată a bontului de amputaţieB. conservarea lungimii maxime a bontuluiC.tratament reconstructiv după vindecarea plăgilorD.lăsarea liberă a bontului până la stabilizarea fenomenelor de tip ischemicE.

(pag. 709)

C2201131. Tratamentul reconstructiv la pacienţii electrocutaţi are ca scopuri principale:repararea structurilor lezateA. augmentarea funcţională a extremităţilor parţial distruseB. protezarea bonturilor de amputaţieC.ameliorarea aspectului esteticD.integrarea socio-profesională a pacienţilorE.

(pag. 709)

C2201132. Principalele cauze de mortalitate în arsurile prin electrocuţie sunt:şocul posttraumaticA. tulburările de ritmB. sepsisC.IRAD.insuficienţă cardiacăE.

(pag. 709)

C2201133. Principalul mecanism patogenetic specific arsurilor chimice e reprezentat de:necroza de coagulareA. necroza de colicvaţieB. hidrolizaC.e activat de modificările ph-ului tisularD.lipolizaE.

(pag. 710)



C2201134. Agenţii desicanţi:denaturează masiv proteinele tisulareA. determină deshidratare severă şi rapidă la locul de contactB. sunt reprezentaţi de aldehideC.sunt reprezentaţi de acid formic, acetic, picricD.acţionează ca inhibitori sau competitori metaboliciE.

(pag. 711)

C2201135. Tratamentul arsurilor chimice cuprinde:lavajul leziunilor cu cantităţi scăzuteA. are ca obiectiv principal îndepărtarea şi inactivarea substanţelor chimiceB. toaleta chirurgicală primară după îndepărtarea agentului cauzalC.excizia cu grefare precoce reprezintă tratamentul idealD.chirurgicalizarea precoce a leziunile chimice e cea mai eficientă metodă de prevenire a sechelelor postcombustionale

E.

(pag. 712)

C2201136. Acidul fluorhidric:este un agent citotoxicA. determină dureri intense şi persistente care cedează după antialgice uzualeB. determină apariţia de escare de culoare cenuşieC.determină hipercalcemieD.determină prin modificările produse tulburări de ritm cardiacE.

(pag. 713)

C2301137. Gravitatea unei leziuni de arsura termica este dependenta degradientul termicA. coeficientul de transfer termicB. timpul de actiuneC.concentratia agentului corozivD.actiunea brutala de deshidratareE.

(pag. 654)

C2301138. Ce mecanisme patogene intervin in patogenia arsurilor chimice ?reactia chimica exoterma dintre agent si tesutA. actiunea de saponificare a grasimilorB. concentratia crescuta a substantei patogeneC.fenomenele de intoxicatie sistemicaD.eliberarea locala de radicali OH sau HE.

(pag. 655)

C2301139. Care sunt principalele evenimente ale procesului de granulare a plagii arse ?detersarea escareiA. eliberarea mediatorilor angiogenezeiB. inmugurirea capilarelorC.secretia de colagenD.depunerea matriceiE.

(pag. 658)

C2301140. Stadiul I al bolii arsilor se caracterizeaza prin:anemieA. edemeB.



diureza pastrataC.alterarea starii de constientaD.hipoxieE.

(pag. 660)

C2301141. Care sunt obiectivele terapeutice in stadiul III al bolii arsuluicombaterea hipovolemieiA. excizia flictenelorB. intretinerea conditiei biologiceC.grefareD.kinetoterapieE.

(pag. 661)

C2301142. Care sunt caracteristicile anemiei arsuluiferiprivaA. hemoliticaB. hiperregenerativaC.microcitaraD.hipocromaE.

(pag. 665)

C2301143. In ce situatii este indicata spitalizarea arsurilorArsuri peste 5% suprafata corporalaA. Arsuri chimiceB. Arsuri ale extremitatilorC.Arsuri gradul IIID.Arsuri prin flama electricaE.

(pag. 676)

C2301144. Obiectivele tratamentului local in arsuri sunt:aseptizarea zoneiA. combaterea agentilor chimici cu antagonistiB. prevenirea complicatiilor sistemiceC.dirijarea epitelizariiD.grabirea detersarii escarelorE.

(pag. 679)

C2301145. Care din urmatoarele afirmatii despre inciziile de circumvalare in arsuri sunt corecte ?previn efectele negative ale edemului in arsurile circulareA. se fac la 1 cm de marginea arsuriiB. incizia se face in axul membruluiC.trebuie incizata inclusiv fascia de invelis a regiuniiD.opreste extensia infectieiE.

(pag. 681)

C2301146. Care sunt cauze de acidoza metabolica extrarenala la arsi ?deficit de insulinaA. infectieB. diareeC.disfunctie tubularaD.alimentatia i.v.E.

(pag. 684)



C2301147. Care dintre masurile urmatoare contribuie la ameliorarea functiei imunitare la arsi ?antienzimeA. antioxidanteB. antibioticeC.ser antipiocianicD.corticoterapie sistemicaE.

(pag. 689)

C2301148. Care sunt contraindicatiile exciziei grefare precoce la arsi ?arsurile gradul III profundA. hemoglobinemia sub 7 g/lB. hipoproteinemieC.arsurile la fata si gitD.arsurile chimiceE.

(pag. 691)

C2501149. Obiectivul esential al tratamentului local in electrocutie este reprezentat de :pansamentul plagilorA. necrectomiaB. debridarea larga a plagilorC.incizii perpendiculare pe axul membruluiD.incizii de circumvalareE.

(pag. p.708, vol.I)

C2501150. In urma baii terapeutice a bolnavului ars se obtine :curatarea atat a plagilor cat si a tegumentelor in totalitateA. deshidratarea leziunilorB. activarea circulatiei perifericeC.hidratarea leziunilorD.indepartarea depozitelor din plagaE.

(pag. p.681, vol. I)

C2501151. Originile extrarenale ale acidozei metabolice ale bolnavului ars sunt :inanitieA. diareeB. hipertensiunea arterialaC.diabet zaharatD.hipotensiune arterialaE.

(pag. p.684, vol.I)

C2501152. Semnele distrugerii hematiilor la bolnavul ars constau in :anemieA. hemoragie digestiva superioaraB. aparitia pigmentilor biliari in urinaC.sindrom hemoliticD.epistaxisE.

(pag. p.685, vol.I)

C2501153. Contraindicatiile exciziei-grefarii precoce la arsi sunt :instabilitate hemodinamicaA. anemie cu Hb sub 7g/dlB.



hipoproteinemie sub 4g/dlC.fibrilatia atrialaD.hepatita cronicaE.

(pag. p.691, vol.I)

C2501154. Dezavantajele exciziei fasciale in arsuri sunt :timp operator lungA. deformari estetice mariB. risc de lezare a tendoanelorC.risc de amputatieD.aparitia denervarii tegumentareE.

(pag. p.692, vol.I)

C2501155. La bolnavul ars pot apare urmatoarele leziuni la nivelul stomacului si intestinului:ileusA. sindrom suboclusivB. perforatii intestinaleC.H.D.S.D.ulceratiiE.

(pag. p.695, vol.I)

C2501156. Cauzele favorizante ale bolii tromboembolice la arsi sunt :stazaA. hemoconcentratiaB. mobilizareaC.lezarea endoveneiD.hipofibrinogeniaE.

(pag. p.696, vol.I)

C2501157. Semnele clinice precoce ale infectiei in perioada a II-a de evolutie a bolii arsilor sunt reprezentate de :

oligurieA. hipotensiuneB. tahicardieC.polipneeD.petesii cutanate difuzeE.

(pag. p.697, vol.I)

C2501158. Factorii locali de esec ai grefarii in arsuri sunt :imobilizarea segmentului grefatA. absenta unui tesut de granulatie troficB. incarcatura microbiana locala peste 10 la puterea 5 germeni/cm 3C.pansamente excesiv de compresiveD.nerealizarea unui contact intim intre grefa si patul primitorE.

(pag. p.699, vol.I)

C2501159. Scopul tratamentului local in arsuri :limitarea agravarii leziunilorA. diminuarea fenomenelor algiceB. sa evite reactiile alergiceC.sa evite crizele hipertensiveD.limitarea rezorbtiei de toxineE.



(pag. p.679, vol.I)

C2501160. De tehnicile de excizie si grefare imediata, precoce sau secventiala in arsuri beneficiaza :arsurile chimiceA. arsurile termice de gr.IIB. escare termice de gr.IVC.arsurile de gr.III situate in zone functionaleD.electrocutiileE.

(pag. p.679, vol.I)

C2501161. Principiile de efectuare ale inciziilor de decompresiune in arsuri sunt urmatoarele :incizia se face in axul segmentuluiA. incizia se practica perpendicular pe axul segmentuluiB. incizia se practica pe linia mediana a fiecarei loji interesateC.intereseaza epidermul si dermulD.incizia se practica din tesut sanatos pana in tesut sanatosE.

(pag. p.680, vol.I)

C2501162. Escarele produse de acizii minerali au culori diferie. Care dintre raspunsuri sunt corecte ?escara galbena produsa de acidul clorhidricA. escara gri produsa de acid azoticB. escara portocalie produsa de acid clorhidricC.escara portocalie produsa de acid azoticD.escara gri produsa de acidul sulfuricE.

(pag. p.711, vol.I)

C2501163. Tratamentul local clasic al arsurilor are drept obiective :epitelizare spontana controlata a leziunilor de gr.II-IIIA. detersarea escarelor de gradul IV cu grefare cat mai rapidaB. excizia si grefarea la 24 oreC.necrectomiaD.amputatia de membreE.

(pag. p.679, vol.I)

C2601164. Acţiunea căldurii asupra ţesuturilor constă în:necroză de coagulare la peste 60 °CA. caramelizarea glucidelor la peste 150 °CB. carbonizarea la peste 600 °CC.calcinarea la peste 1000 °CD.degradare enzimatică la peste 42 °E.

(pag. 654)

C2601165. Următoarele afirmaţii referitoare la acidul fluorhidric sunt adevărate:este cel mai puternic acid anorganic cunoscutA. are capacitatea de a dizolva siliciulB. în contact cu ţesuturile determină deshidratare şi coroziuneC.anionii de fluor inhibă complexul enzimatic ATP-aza Na+ /K+D.în concentraţii sub 20% tegumentele prezintă escare alb-gălbuiE.

(pag. 713)

C2601166. Dintre complicaţiile precoce, imediate ale perioadei I la pacienţii arşi nu fac parte:edem pulmonar acutA.



infecţiaB. insuficienţa hepaticăC.rinichiul de şocD.hemoragia digestivă superioarăE.

(pag. 695)

C2601167. Arsurile chimice corneo-conjunctivale necesită:irigaţii cu soluţii diluate de calciu-gluconic 1%A. irigaţii cu soluţii diluate de acid boricB. irigaţii repetate la 2-3 oreC.irigaţii pe o perioadă de 2-4 zileD.nici una dintre acesteaE.

(pag. 714)

C2601168. Următoarele materiale de acoperire utilizate în terapia arşilor au caractere definitive:autogrefele expandateA. izogrefeleB. xenogrefeleC.homogrefeleD.pielea artificialăE.

(pag. 692)

C2601169. Excizia fascială este rezervată pentru terapia arşilor în următoarele cazuri:arsuri foarte profundeA. arsuri pe suprafeţe largiB. arsuri pe toată grosimeaC.arsuri pe toată lungimeaD.arsuri de gradul IE.

(pag. 692)

C2601170. În funcţie de mecanismul lezional, curentul lezional poate genera 2 entităţi clinice diferite:arsuri prin electrocuţieA. arsuri prin arc voltaicB. electrocuţiaC.necroză de colicvaţieD.necroză de coagulareE.

(pag. 704)

C2601171. Scopul tratamentului local în arsuri constă în:limitarea agravării leziunilorA. diminuarea fenomenelor alergiceB. limitarea resorbţiei de toxineC.crearea condiţiilor de asepsieD.încetinirea detersării escarelorE.

(pag. 679)

C2601172. Infecţia la pacienţii arşi agravează starea acestora prin:aprofundarea leziunilorA. liza epiteliului nou formatB. hemoragia la nivelul plăgiiC.apariţia unei infecţii sistemiceD.eliminarea grefelorE.



(pag. 666)

C2601173. Stadiul III al pacienţilor arşi:este cuprins între zilele 22-60A. este cuprins între zilele 4-21B. se caracterizează printr-un echilibru metabolic fragilC.nu permite grefarea cutanatăD.reprezintă perioada meta- agresionalăE.

(pag. 661)

C2601174. Anticorpii anti ADN dublu catenar:Se asociaza cu afectare renalaA. Se intilnesc cu frecventa similara la bolnavii cu LES primar si la cei cu lupus indusB. Se intilnesc si in alte colagenoze, nefiind specifici pentru LESC.Se intilnesc la 70% din bolnavii diagnosticati cu LESD.Titrul seric se coreleaza cu activitatea clinica a boliiE.

(pag. 2063)

C2601175. Anticorpii anticardiolipina se asociaza cu:Tromboze venoase si arterialeA. Avorturi spontaneB. TrombocitozaC.TrombocitopenieD.Boala valvulara cardiacaE.

(pag. 2063)

C2601176. Urmatoarele manifestari ale LES nu raspund la tratamentul cu imunosupresoare:Tulburarile de coagulareA. Anomaliile comportamentaleB. GN in stadiul finalC.Manifestarile neurologiceD.GN focala proliferativaE.

(pag. 2068)

C2601177. Criteriile de diagnostic in LES sunt:Artrita simetrica cu eroziuni si decalcificari juxtaarticulareA. TrombocitozaB. Ulceratii orale sau nasofaringiene nedureroase observate de medicC.Teste serologice fals pozitive pentru luesD.Pericardita afirmata clinic sau EKGE.

(pag. 2064)

C2601178. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:LES este mai frecvent intilnit la femeile aflate la virsta procreatieiA. Rash-ul malar este o eruptie eritematoasa fixa, plata sau reliefata, pe obraji si piramida nazalaB. In lupusul discoid leziunile tegumentare se vindeca fara secheleC.Lupusul neonatal este determinata de transmiterea transplacentara la fat a Ac anti-Ro materniD.Ac anti RNP sunt specifici pentru boala mixta de tesut conjunctivE.

(pag. 2062/2063/2066/2066)

C2601179. Copiii nascuti din mame cu LES prezinta:Anomalii fetale induse de glucocorticoizii administrati mamei pentru suprimarea activitatii boliiA.



Trombocitoza tranzitorieB. Eruptii tegumentareC.Rar bloc AV permanentD.Trombocitopenie tranzitorieE.

(pag. 2066)

C2601180. Bolnavii cu nefrita lupica (NL):In fazele incipiente ale bolii sunt asimptomaticiA. Forma de NL difuz proliferativa in absenta tratamentului duce la IRAB. Au complement seric crescutC.Ac anti AND dc in titru mareD.Biopsia renala nu este necesara pentru precizarea formei de NLE.

(pag. 2063)

C2601181. In tratamentul LES:Serozitele indiferent de gravitate obliga la administrare de glucocorticoiziA. Artralgiile si mialgiile beneficiaza de AINSB. Manifestarile cutanate raspund la HidroxiclorochinaC.Pacientii cu NL tratati cu Ciclofosfamid fac mai frecvent insuficienta renalaD.Anticonceptionalele orale sunt interzise la pacientele cu istoric de trombozaE.

(pag. 2067)

C2801182. Modificarile instalate la nivelul tesuturilor in urma actiunii caldurii constau in:necroze de coagulare la peste 60 grade CA. carbonizare la peste 600 grade CB. calcinare la peste 2000 grade CC.degradare enzimatica la peste 200 grade CD.necroze de coagulare la peste 150 grade CE.

(pag. 654)

C2801183. Ca particularitati evolutiv etiologice ale infectiilor asociate arsurilor cu streptococi, specificam:

deteriorari accentuate ale starii generaleA. local prezenta durerii, induratiei, tumefactieiB. mare capacitate de necrozaC.miros dulceag si coloratie verde a pansamentuluiD.determina aparitia gangrenei gazoaseE.

(pag. 668)

C2801184. Co-factorii necesari pentru vindecarea plagilor in arsuri sunt:vitamina PPA. vitamina AB. vitamina CC.vitamina ED.vitamina B1E.

(pag. 675)

C2801185. Cazurile care necesita spitalizare in cadrul arsurilor sunt:suprafata arsa peste 20% (arsuri termice)A. arsuri chimiceB. arsuri perineuluiC.suprafata arsa intre 5 – 10%D.



prin electrocutareE.

(pag. 676-677)

C2801186. Scopul tratamentului local in arsuri urmareste urmatoarele:realizarea conditiilor de asepsieA. diminuarea pierderilor lichidieneB. limitarea agravarii leziunilorC.rezolvarea imediata a leziunilorD.diminuare fenomenelor algiceE.

(pag. 679)

C2801187. Principalii parametrii clinici de supraveghere in tratamentul general al arsilor sunt:diurezaA. tensiuneaB. pulsulC.respiratiaD.vascularizatia membrelorE.

(pag. 682)

C2801188. Solutiile perfuzabile in terapia arsului care se folosesc sunt:glucoza 33%A. glucoza 5%B. solutie Ringer lactatC.plasma;D.albumina 5%E.

(pag. 684-685)

C2801189. Pentru ameliorarea functiei respiratorie in caz de arsuri se utilizeaza:aerosoli cu mucolitice;A. vaso-dilatatoareB. miofilin;C.vaso- constrictoare;D.hemisuccinat de hidrocortizonE.

(pag. 685-686)

C2901190. Caracteristicile arsurilor prin explozie sunt:unda fierbinte de soc poate determina distrugerea instantanee a tesuturilor vii cu care vine in contact fara a produce aprinderea imbracamintei

A.

sunt mai frecvente in conflictele armateB. determina complexe polilezionaleC.sunt caracteristice accidentelor industriale si celor casniceD.toate variantele de mai sus sunt corecteE.

(pag. (1) pag 654)

C2901191. Factorul termovulnerant in arsurile termice este:flacara de peste 700-800°CA. calduraB. aerul supraincalzitC.substantele inflamabileD.toate variantele sunt corecteE.

(pag. (1) pag 655)



C2901192. Urmatoarele afirmatii referitoare la infectia cu Pseudomonas aeruginosa in arsuri sunt corecte:

apare in plagi in zilele 7-16A. apare in plagi in prima saptamanaB. toxinele pe care le produce sunt extreme de puternice si cu actiune variataC.enterotoxina produce enterita necroticaD.se caracterizeaza prin deteriorarea accentuata a starii generaleE.

(pag. (1) pag 668)

C2901193. Scopul tratamentului local al arsurilor este:intarzierea detersarii escarelorA. limitarea resorbtiei de toxineB. diminuarea fenomenelor alergiceC.crearea de conditii de asepsie pentru buna evolutie a plagii si tesuturilorD.favorizarea producerii de reactii alergice sau hipersensibilzanteE.

(pag. (1) pag 679)



Tema nr. 2Traumatismele prin frig



C1202001. Protocolul pentru tratamentul degeraturilor cuprinde:reincalzirea lentaA. debridarea flictenelor cu continut clarB. debridarea flictenelor profunde cu continut hemoragicC.profilaxia antirabicaD.administrarea de antibiotice per osE.

(pag. 720)

C1202002. Clasificarea degeraturilor:degeratura de grad 1 se caracterizeaza prin albirea ariei afectateA. flictenele superficiale cu lichid clar apar in degeraturi de grad 3B. flictenele cu lichid serosanguinolent apar in degeraturi de grad 2C.cianoza intensa fara flictene apare in degeraturi de grad 3D.in leziunea de grad 3 prognosticul de vindecare spontana este bunE.

(pag. 718)

C1302003. Degeraturile de gradul 2 sunt caracterizate clinic prin:flictene cu continut hemoragicA. eritem si edem la periferieB. dupa vindecare apar cauzalgiiC.flictenele trebuie evacuate si reaplicate ca pansament biologicD.cianoiza intensa a segmentului afectatE.

(pag. 718)

C1402004. Tratamentul degeraturilor cuprinde urmatoarele, cu exceptia,reincalzirea rapidaA. debridarea flictenelor cu continut clarB. profilaxia antitetanicaC.debridarea flictenelor profunde, cu continut hemoragicD.administrarea de antialgiceE.

(pag. 720)

C1402005. Inainte de spitalizare, la bolnavii cu leziuni prin frig se indica:invelirea in fase elastice a segmentului afectatA. pastrarea pozitiei elevate a extremitatilor afectate pe durata transportuluiB. aplicarea de gheata pe leziuniC.acoperirea cu paturi incalziteD.indepartarea flictenelorE.

(pag. 720)

C1402006. Hipotermia cronica se caracterizeaza prin:apare in urma expunerii la frig timp de aproximativ 30 de minuteA.



apare in conditiile imersiei zilnice in apa receB. nu se insoteste de dezechilibre electrolitice marcateC.apare in urma expunerii la frig timp de 12-24 de oreD.afecteaza in special varstnicii si copiii sub un anE.

(pag. 722)

C1402007. Sechelele dupa degeraturi sunt urmatoarele, cu exceptia:transpiratii abundenteA. dureri cronice ale segmentelor afectateB. sensibilitate la caldura a zonelor afectateC.edemul cronicD.redori articulareE.

(pag. 721)

C1402008. La hipotermici se intalnesc urmatoarele, cu exceptia:paloare cadaverica a tegumentelorA. edeme, in special la nivelul feteiB. bradicardieC.intensificarea peristaltismului intestinalD.poliurie urmata de oligurieE.

(pag. 723)

C1402009. In "piciorul de transee":leziunile apar rapid, minute sau oreA. leziunile se datoreaza expunerii la temperaturi foarte scazuteB. nu apare edemC.pisiorul este amortit, anesteziat, durerea apare doar la mobilizare sau sustinerea greutatii corpuluiD.leziunile apar in conditii de vantE.

(pag. 718)

C1502010. In cadrul primelor masuri de tratament la spital, afectarea celulara directa este tratata prin reincalzirea rapida prin imersie in apa incalzita la temperatura de:

45 °C;A. 39 °C;B. 40-42 °C;C.36-37 °C;D.43-44 °.E.

(pag. 720)

C1502011. In degeraturile de gr.IV se constata:cianoza intensa a tegumentului afectat;A. cianoza si flictene;B. flictene si edem;C.cianoza, edem si flictene;D.cianoze si edem.E.

(pag. 718)

C1502012. Ce cantitate de caldura se pierde la nivelul partilor expuse ale corpului ?65%;A. aprox. 70%;B. aprox. 80%;C.75%;D.



60%.E.

(pag. 717)

C1502013. Studiile clinice au aratat ca temperaturile generatoare de degeraturi sunt:0 °C timp de 1 h;A. +1 °C timp de 1 h 30';B. -6,5 °C cel putin 1 h;C.-3 °C timp de 1 h;D.-4 °C timp de 30'.E.

(pag. 719)

C1502014. Leziunile prin frig afecteaza in mod deosebit:capilarele;A. arteriolele;B. venulele;C.arterele musculare;D.venele.E.

(pag. 719)

C1602015. Constienta se pierde atunci cand temperatura centrala coboara sub:32° CA. 30° CB. 28° CC.27° CD.26° CE.

(pag. 723)

C1602016. Afectarea celulara directa se trateaza prin:debridarea flictenelorA. administrarea de antialgiceB. administrarea de antibioticeC.profilaxie antitetanicaD.reancalzile rapida prin imersie in apa incalzita la 40-42 ° CE.

(pag. 720)

C1602017. Hipotermia sistemica reprezinta scaderea temperaturii centrale a organismului sub:36 ° CA. 34 ° CB. 30 ° CC.33 ° CD.35 ° CE.

(pag. 722)

C1602018. In timpul transportului unui bolnav cu leziuni prin frig este indicat:aplicarea de gheata sau zapada pe leziuniA. acoperirea cu paturi incalziteB. debridarea flictenelorC.pastrarea elevata a extremitatilor afectate de degeraturiD.indepartarea hainelorE.

(pag. 720)

C1602019. Modificarile celulare directe cauzate de frig sunt urmatoarele, cu o exceptie, (Care ?)



deshidratare celularaA. cresterea concentratiei electrolitilor intracelulariB. inhibitia sintezei ADNC.denaturarea complexelor lipoproteiceD.lezarea endoteliului vascularE.

(pag. 719)

C1602020. Factorii favorizanti ai aparitiei leziunilor prin frig cuprind urmatoarele, cu o exceptie, (Care ?)umiditateaA. consumul de alcoolB. fumatulC.existenta unor leziuni prin frig in antecedenteD.durata expunerii la frigE.

(pag. 717-718)

C2202021. Cea mai frecventa sechela dupa degeraturi este:dureri cronice ale segmentelor afectateA. sensibilitate la frig a segmentelor afectateB. amorteli la nivelul segemtelor afectateC.transpiratii abundenteD.edemul cronic.E.

(pag. 721)

C2202022. La ce interval este observata aparitia zonelor de resorbtie osoasa dupa degeratura?2-3 luniA. 5-10 saptamaniB. 5-10 luniC.3-5 luniD.1-2 luniE.

(pag. 722)

C2202023. În cursul hipotermiei, la temperatura centrală cuprinsp între 33 - 37 grade C, apar:tremuratulA. aritmiiile cardiaceB. scăderea metabolismuluiC.leucocitozăD.stupoareaE.

(pag. 723)

C2202024. În cursul hipotermiei, dizartria apare la valori ale temperaturii centrale între:33-35 grade CA. 32-34 grade CB. 30-31 grade CC.28-29 grade CD.26-28 grade CE.

(pag. 723)

C2202025. În cursul hipotermiei, stupoarea apare la valori ale temperaturii centrale între:33-35 grade CA. 32-34 grade CB. 30-31 grade CC.28-29 grade CD.



26-28 grade CE.

(pag. 723)

C2202026. Conştienţa se pierde în hipotermia sistemică la o temperatură centrală de:32 grade CA. 30 grade CB. 28 grade CC.26 grade CD.24 grade CE.

(pag. 723)

C2202027. Centrii termoreglării încetează să mai funcţioneze sub o temperatură centrală de:32 grade CA. 30 grade CB. 28 grade CC.26 grade CD.24 grade CE.

(pag. 723)

C2602028. Dacă temperatura aerului este de -16 °C, la 30 cm în profunzimea stratului de zăpadă sunt:-15 °CA. -20 °CB. -23 °CC.-40 °CD.+ 4 °CE.

(pag. 717)

C2602029. Hipotermia sistemică reprezintă scăderea temperaturii centrale sub, cu excepţia:28 °CA. 30 °CB. 32 °CC.35 °CD.37 °CE.

(pag. 722)

C2602030. Majoritatea cazurilor de hipotcută apar la imersia în apă sub:25 °CA. 21 °CB. 15 °CC.12 °CD.10 °CE.

(pag. 722)

C2602031. Apariţia aritmiilor cardiace se face sub:35 °CA. 32 °CB. 30 °CC.29 °CD.în nici un cazE.

(pag. 723)

C2602032. Din metodele de reâncălzire internă fac parte următoarele, cu excepţia:



toracotomie cu refrigerare directă a mediastinuluiA. hemodializă cu reâncălzirea sângeluiB. dializa peritoneală cu soluţii caldeC.inhalarea de gaze caldeD.infuzia de soluţii încălzite la nivelul carotidianE.

(pag. 724)

C2602033. HLA-B 27:Se intilneste la peste 90% din pacientii cu spondilita psoriazicaA. Face parte din criteriile New York de diagnostic al SAB. Este markerul genetic al SASNC.Se intilneste in artropatia psoriazica perifericaD.Este prezenta la 50% din bolnavii diagnosticati cu spondilita anchilopoetica (SA)E.

(pag. 2094)

C2602034. În SASN raspunsul terapeutic cel mai bun s-a obtinut la administrarea de:NaproxenA. KetoprofenB. DiclofenacC.IndometacinD.FenilbutazonaE.

(pag. 2096)

C2602035. In grupul SASN sunt incluse urmatoarele boli, cu exceptia:Spondilita psoriazicaA. Artrita gonococicaB. Sdr ReiterC.Artrita enteropaticaD.Spondilartropatia juvenilaE.

(pag. 2094)

C2602036. Afectarea oculara in SA:Este in general bilateralaA. Uveita anterioara este o manifestare extraarticulara raraB. Debutul este insidiosC.Nu intereseaza irisulD.Este controlata eficient prin administrare locala de glucocorticoizi si agenti midriaticiE.

(pag. 2097)

C2602037. In SA urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:Sulfasalazina amelioreaza testele inflamatorii si reduce simptomele articulareA. Artritele periferice reactioneaza favorabil la administarea de MeţotrexatB. Glucocorticoizii sistemici nu si-au dovedit rolulul terapeuticC.Efectele adverse ale Fenilbutazonei sunt anemia aplastica si agranulocitozaD.Fenilbutazona in doze de 75mg administrata o data pe zi este cel mai eficient agent terapeutic in SAE.

(pag. 2096)

C2602038. Durerea inflamatorie de coloana in SA, se caracterizeaza prin:Exacerbare nocturnaA. Debut peste 50 de aniB. In stadiul precoce este intermitenta, ulterior devine persistentaC.Localizare in regiunea lombara superioaraD.



Ameliorare la repausE.

(pag. 2095)

C2602039. In SA:Expansiunea cutiei toracice >5 cmA. Creste capacitatea vitalaB. Scade capacitatea functionala rezidualaC.Distanta occiput perete scadeD.Nivelul seric de Ig A este frecvent crescutE.

(pag. 2096)

C2802040. Anomaliile unghiilor ce apar ca sechele dupa degeraturi sunt reprezentate de:unghii in clepsidraA. unghii in lentila de ceasB. unghii cu depozite albicioaseC.unghii incarnateD.unghii fribile incurbateE.

(pag. 721)

C2802041. Centrii termoreglarii in hipotermia progresiva inceteaza sa mai functioneze la temperaturi de:

intre 33 – 37 grade CA. intre 29 – 33 grade CB. functioneaza indiferent de temperatura centrala a corpuluiC.sub 24 grade CD.nu exista o relatie directa cu temperatura centrala a corpuluiE.

(pag. 723)

C2902042. Aritmiile cardiace apar la valori ale temperaturii centrale:33°C-35°CA. sub 29°CB. intre 29°C-30°CC.sub 24°CD.intre 32°C-34°CE.

(pag. ((1) pag 722))

C2902043. Temperatura de -6°C combinata cu un vant de 70 km/h care are un efect similar cu o temperatura a mediului de:

-10°C -15°CA. -35°CB. -30°CC.-40°CD.-42°CE.

(pag. (1) pag 717)

C2902044. La altitudini mari,factorii care favorizeaza aparitia degeraturilor sunt:starea psihica (frica,anxietate)A. hipoxiaB. echipamentul neadecvatC.contactul strans cu obiectele solide inghetate(armament)D.toate variantele sunt corecteE.

(pag. (1) pag 719)




C1202045. Factorii de care depinde supravietuirea la imersia in apa rece sunt:marimea corpuluiA. continutul in proteineB. timpul de expunere la frigC.continutul in grasimeD.varstaE.

(pag. 722)

C1202046. In tratamentul pacientilor cu degeraturi se folosesc:antialgice doar per osA. aspirina ca inhibitor al sintezei de PG si TxB. antibiotice injectabileC.Dextran cu molecula mica administrat i.v.D.nu se utilizeza heparinaE.

(pag. 721)

C1202047. Tratamentul bolnavilor cu degeraturi:in timpul transportului extremitatile se tin in pozitie declivaA. in timpul transportului extremitatile se tin in pozitie elevataB. se pot acoperi leziunile cu paturi incalziteC.se containdica debridarea flictenelor inainte de spitalizareD.nu se vor indeparta hainele de pe zonele afectateE.

(pag. 720)

C1202048. Despre simptomele hipotermiei se poate afirma:simptomele hipotermiei medii pot mima alte afectiuniA. absenta tremuratului exclude diagnosticul de hipotermieB. sub 33 grade C temperatura centrala, pacientul devine hiporeactivC.amnezia apare cand temperatura centrala scade sub 32 °CD.la 27-26 °C temperatura centrala, raspunsurile bolnavului sunt coerenteE.

(pag. 723)

C1202049. Sechelele dupa degeraturi se caracterizeaza prin:pot sa apara transpiratii abundenteA. sensibilitate la cald a segmentelor afectateB. dureri acute ale segmentelor afectateC.edem cronicD.hipersensibilitatea segmentelor afectateE.

(pag. 721)

C1202050. Modificarile indirecte ale degeraturilor se caracterizeaza prin:sunt rezultatul afectarii microcirculatieiA. sunt mai putin severe decat modificarile directeB. aparea lezarea endoteliului vascularC.venulele sunt mai putin afectate decat arterioleleD.sludge-ul nu determina trombozaE.

(pag. 719-720)

C1202051. Modificarile celulare directe cauzate de frig se caracterizeaza prin:



formare de gheata exclusiv in spatiul intracelularA. hiperhidratare celularaB. modificarea concentratiei electrolitilor intracelulariC.soc termicD.modificarea concentratiei de vitamine si oligoelementeE.

(pag. 719)

C1202052. Tratamentul chirurgical al degeraturilor:in faza acuta are indicatii largiA. se pot face incizii de decompresiuneB. excizia escarelor trebuie evitataC.este util dupa delimitarea neta a zonelor de necrozaD.dupa necrectomii se pot aplica grefe de piele libera despicataE.

(pag. 721)

C1202053. Despre hipotermia sistemica se poate afirma ca:se clasifica in acuta si cronicaA. hipotermia cronica apare in urma expunerii la frig timp indelungatB. hipotermia cronica afecteaza mai ales populatia adultaC.hipotermia acuta apare la imersia in apa rece sub 21 °CD.in hipotermia acuta apare vasodilatatie si centralizarea circulatieiE.

(pag. 722)

C1202054. Factori favorzanti ai degeraturilor sunt:durata expunerii la frigA. viteza vantuluiB. valoarea temperaturiiC.starea psihicaD.umiditateaE.

(pag. 717)

C1302055. Hipotermia subacuta se caracterizeaza printahicardieA. tahipneeB. tremorC.midriazaD.ataxieE.

(pag. 722)

C1302056. Prin ce se caracterizeaza fazas hipotermiei sistemice cu temperatura corporala cuprinsa intre 29 si 33 grade ?

scade rata metabolismuluiA. tremorB. vasoconstrictie perifericaC.aritmii cardiaceD.scade frecventa miscarilor respiratoriiE.

(pag. 723)

C1302057. Mecanisme indirecte ce intervin in patogenia leziunilor de degeratura sunt:formarea de gheata extracelularaA. formarea de gheata intracelularaB. modificarea electrolitilor intra si extracelulariC.



vasoconstrictie arteriolaraD.microemboliiE.

(pag. 719)

C1302058. Protocolul de resuscitare a hipotermiei sistemice cuprinde:montarea unei sonde urinareA. intubatie oro-trahealaB. mentinerea elevata a membrelorC.gazometrie sangvinaD.administrarea orala de lichide caldeE.

(pag. 723)

C1302059. Simptome ale hipotermiei cronice sunt:dificultate in mobilizarea membrelorA. cianozaB. edem facialC.tahicardieD.tulburari de constientaE.

(pag. 722)

C1302060. Protocolul Mc Cauley de tratament al degeraturilor include:reincalzirea rapidaA. excizia flictenelor hemoragice pentru aliminarea Tx si PGB. aspirinaC.necrectomia tesuturilor indemneD.elevarea membrelorE.

(pag. 720)

C1302061. Care sunt factorii determinanti ai leziunilor prin frig ?umiditatea atmosfericaA. imbracamintea nbeadecvataB. consumul de alcoolC.temperatura mediuluiD.durata expunerii la frigE.

(pag. 717)

C1302062. Leziunile de degeratura de gradul 3 se caracterizeaza prin:flictene cu continut hemoragicA. cauzalgiiB. vindecarea spontana posibilaC.cianoza intregii regiuni anatomiceD.senzatie de arsuraE.

(pag. 718)

C1302063. Modificarile celulare directe cauzate de frig sunt determinate de:blocarea activitatii Na-K ATP-azeiA. formarea intracelulara de gheataB. deshidratarea celuleiC.fenomenul de sludgeD.socul termicE.

(pag. 719)



C1302064. Care dintre urmatoarele sunt factori favorizanti ai leziunilor prin frig ?starea psihicaA. durata expunerii la frigB. viteza vantuluiC.consumul de stupefianteD.valoarea temperaturii ambientaleE.

(pag. 717)

C1302065. Care din urmatoarele metode de reincalzire interna pot fi aplicate in hipotermia sistemica ?toracotomie cu incalzirea directa a mediastinuluiA. tubaj gastric cu administrarea pe sonda de lichide caldeB. dializa peritonmeala cu solutii caldeC.imersia in apa la 40 - 42 gradeD.infuzii de solutii calde in artera carotidaE.

(pag. 724)

C1402066. Tratamentul chirurgical al degeraturilor consta in:incizia de decompresiune in escarele constrictiveA. excizia escarei imediat dupa reincalzireB. excizia escarei cand aceasta se infecteaza si infectia nu poate fi controlata prin antibioticeC.debridare dupa delimitarea zonelor de necrozaD.simpatectomie in primele 24 de oreE.

(pag. 721)

C1402067. Semne de prognostic favorabil al degeraturilor sunt:reincalzirea rapida a tegumentelorA. revenirea sensibilitatiiB. culoarea eritematoasa a tegmentelorC.tegumente palideD.tegumente cianotice-negreE.

(pag. 720)

C1402068. Modificarile celulare directe cauzate de frig sunt:formarea de cristale de gheata in spatiul extracelularA. formarea de cristale de gheata in spatiul intracelularB. hiperhidratarea celularaC.mai severe decat cele indirecteD.denaturarea complexelor lipoproteiceE.

(pag. 719)

C1402069. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza hipotermia acuta:apare in conditiile imersiei in apa rece sub 21 °CA. datorita racirii rapide a organismului nu se insoteste de un dezechilibru hidroelectrolitic marcatB. persoanele afectate isi pierd mobilitatea activaC.creste frecventa respiratorieD.la nivelul extremitatilor se instaleaza vasodilatatie paraliticaE.

(pag. 722)

C1402070. Urmatoarele reprezinta metode de reincalzire interna:toracotomie cu reincalzirea mediastinului cu ser fiziologic caldA. hemodializa cu reincalzirea sangeluiB. infuzia de solutii incalzite la nivelul arterei carotideC.



laparotomie cu reincalzirea directa a abdomenului cu ser fiziologi caldD.inhalarea de gaze caldeE.

(pag. 724)

C1402071. Urmatoarele afectiuni predispun la dezvoltarea unei hipotermii:malnutritiaA. poliglobuliaB. anemiaC.otravirileD.boala PagetE.

(pag. 722)

C1502072. Tratamentul chirurgical al degeraturilor dupa faza acuta si delimitarea zonelor de necroza consta in:

debridarea necrozelor;A. incizia necrozelor;B. amputatia unor segmente ale extremitatilor;C.grefare cu lambouri tegumentare de vecinatate;D.incizii de circumvalare.E.

(pag. 721)

C1502073. Care dintre urmatoarele afectiuni predispun la dezvoltarea unei hipotermii:eritrodermia;A. diabet zaharat;B. deficiente de termoreglare centrala sau periferice;C.S.I.D.A.;D.malnutritia.E.

(pag. 722)

C1502074. In faza acuta a degeraturilor tratamentul chirurgical este reprezentat de:incizia de decompresiune in cazul unor escare constrictive;A. excizia escarei, cand exista un proces infectios sub aceasta;B. amputatia unor segmente ale membrelor;C.incizia escarelor cand se intind pe suprafete mari;D.incizia de circumvalare.E.

(pag. 721)

C1502075. Intre 33-35 °C temperatura centrala pacientul este:cooperant;A. necooperant;B. bine orientat temporo-spatial;C.apatic;D.amnezic.E.

(pag. 723)

C1502076. Sechele dupa degeraturi sunt urmatoarele:redori articulare;A. edem cronic;B. dureri cronice ale membrelor afectate;C.tendinite;D.paliditate tegumentara.E.

(pag. 721)



C1502077. Consecintele nefavorabile ale reincalzirii rapide sunt:fenomenul de recadere;A. colapsul vascular;B. anemia acuta;C.hemoragie digestiva superioara;D.insuficienta respiratorie.E.

(pag. 724)

C1502078. Temperatura centrala este temperatura:organelor din cutia craniana;A. membrelor superioare;B. membrelor inferioare;C.organelor din cutia toracica;D.organelor din abdomen.E.

(pag. 722)

C1502079. Simptomele care apar in hipotermia cronica sunt:edem al fetei;A. bradicardie;B. hipotensiune arteriala;C.anemie;D.coloratie roza a tegumentelor fetei.E.

(pag. 722)

C1602080. Reincalzirea bolnavilor cu leziuni prin frig are urmatoarele caracteristici:este rapidaA. se realizeaza prin imersie in apa incalzita la 40-42 °CB. poate fi urmata de dureri intense care necesita administrare de antialgiceC.se realizeaza prin imersie in apa incalzita la 36-38 °CD.se realizeaza prin imersie in apa incalzita la peste 44 °CE.

(pag. 720)

C1602081. Protocolul elaborat de Mc Cauley in 1983 pentru tratamentul degeraturilor cuprinde:reancalzirea rapidaA. debridarea flictenelor, chiar si cele cu continut hemoragicB. profilaxia antitetanicaC.antialgice i.v. Sau i.m.D.administrare de aspirinaE.

(pag. 720)

C1602082. Hipotermia progresiva are 3 faze, cu paliere ale temperaturii centrale cuprinse intre:33-37 ° CA. 32-35 ° CB. 29-32 ° CC.29-33 ° CD.sub 29 °E.

(pag. 723)

C1602083. Printre factorii favorizanti ai aparitiei leziunilor prin frig, putem enumerastarea psihicaA. efortul fizicB. imobilizarea prelungitaC.



consumul de stupefianteD.rasa albaE.

(pag. 718)

C1602084. Hipotermia sistemica se poate clasifica in:generalaA. cronicaB. generalizataC.subacutaD.acutaE.

(pag. 722)

C1602085. Ca metode de incalzire interna propuse de opozantii reancalzirii rapide prin imersie, putem enumera

toracotomie cu reancalzire directa a hemitoracelui respectiv cu ser fiziologic caldA. hemodializa cu reancalzirea sangeluiB. infuzia cu solutii incalzite la nivelul arterei carotideC.laparotomie si lavaj cu solutii caldeD.inhalarea de gaze calde, folosind echipamentul de anestezieE.

(pag. 724)

C1602086. Modificarile celulare directe cauzate de frig cuprind:formarea de gheata in spatiul extracelularA. formarea de gheata intracelularB. modificarea concentratiei electrolitilor intracelulariC.denaturarea complexelor lipoproteiceD.hidratarea celularaE.

(pag. 719)

C1602087. Factorii determinanti ai aparitiei leziunilor prin frig, sunt:viteza vantuluiA. valoarea temperaturii ambienttaleB. umiditateaC.imbracamintea neadecvataD.durata expunerii la frigE.

(pag. 717)

C2202088. Urmatorii factori favorizanti contribuie la aparitia leziunilor prin frig:obosealaA. imobilizarea prelungitaB. valoarea temperaturii ambientaleC.rasa albaD.umiditatea scazuta.E.

(pag. 717-718)

C2202089. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind factorii favorizanti pentru leziunile prin frig , cu exceptia:

fumatul produce vasodilatatie in special la nivelul extremitatiilorA. aerul rece este mult mai periculos pentru tesuturile vii decat combinatia dintre aer rece si vantB. aproximativ 60% din caldura se pierde la nivelul partilor expuse ale corpuluiC.exista o corelatie intre oboseala , apatie si incidenta leziunilor prin frigD.valoarea temperaturii ambientale si viteza vantului sunt cei mai importanti factori favorizanti.E.



(pag. 717)

C2202090. Care dintre urmatoarele afirmatii privind degeraturile de gradul II sunt false?aparitia flictenelor superficiale continand lichid clar sau laptosA. dupa vindecare apar frecvent cauzalgiiB. lezarea flictenelor poate duce la desicare si necroza tisularaC.leziunile nu se vindeca de obicei spontanD.in leziunile de gradul II apar arii de tegument de culoare alba sau alb-cenusie.E.

(pag. 718)

C2202091. Urmatoarele afirmatii privind degeraturile de gradul III sunt adevarate?degeraturile de gradul III constau in cianoza intensa a tegumentului afectatA. la cateva ore de la producerea acesteia apare gangrena tegumentului afectatB. leziunile cu escare albe reprezinta o afectare a intregii grosimi a tegumentuluiC.constau in aparitia flictenelor cu lichid laptos si uneori serosanghinolentD.prognosticul de vindecare spontana este foarte rezervat.E.

(pag. 718)

C2202092. Temperatura la care apare piciorul de transee este cuprinsa intre urmatoarele valori:1_ -10 grade CA. -1_-10 grade CB. 3_ -10 grade CC.4_ -15 grade CD.-4 _ -10 grade CE.

(pag. 718)

C2202093. Manifestarile clinice care apar in piciorul de transee sunt:initial tegumente eritematoase , cianoticeA. senzatii de intepaturi , amorteli si nesiguranta la mobilizarea membrului respectivB. edemul se instaleaza de la inceputC.tegumentele devin albe dupa reincalzirea membrului afectatD.dupa reincalzire apare durerea.E.

(pag. 718)

C2202094. Urmatoarele afirmatii privind degeraturile produse la altitudini mari sunt false cu exceptia:leziunile apar lent in mai multe oreA. de obicei sunt foarte grave si evolueaza cu necroze profundeB. hipoxia favorizeza aparitia degeraturilor in aceste conditiiC.frica si anxietatea nu favorizeza aparitia leziunilor in aceste conditiiD.leziunile apar rapid , uneori in cateva minuteE.

(pag. 719)

C2202095. Modificarile indirecte care apar in leziunile prin frig se caracterizeaza prin:sunt mai putin severe decat cele directeA. la temperaturi intre 2-11 grade C circulatia sangelui prin capilare scade cu 42%B. la temperature intre 3-11 grade C circulatia sangelui prin arteriole se reduce cu 62%C.la temperature intre 3-11 grade C circulatia sangelui prin venule se reduce cu 37%D.vasodilatatia atinge un maximum la 45 minute de la reincalzirea tesuturilor.E.

(pag. 719)

C2202096. Modificarile celulare directe cauzate de frig se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:daca tesutul este supus unei inghetari lente cristalele de gheata se dezvolta in spatiile intracelulareA.



inghetarea rapida produce cristale de gheata intercelularB. in mod obisnuit nu se produce gheata intracelularC.alterarea membranei celulare apare deja initialD.sinteza de ADN nu este intotdeauna inhibata in tesuturile afectate de frigE.

(pag. 719)

C2202097. Care este temperatura optima a apei la care se poate face incalzirea segmentelor afectate de frig?

30-32 grade CA. 40-42 grade CB. 5-12 grade CC.oricare cu conditia sa fie peste 5 grade CD.41-42 grade CE.

(pag. 720)

C2202098. Care din urmatoarele afirmatii privind protocolul pentru tratamentul degeraturilor sunt adevarate?

profilaxia antitetanica este obligatorieA. debridarea la nivelul zonelor afectate de flictene profundeB. aspirarea continutului flictenelor este indicataC.doze mari de aspirina , ca inhibitor al sintezei de PG si TXD.debridarea flictenelor cu continut clar.E.

(pag. 720)

C2202099. Pentru a scadea vascozitatea sangelui se utilizeaza urmatoarele cantitati de dextran:in prima zi 1 LA. 1 L in urmatoarele 5 zileB. 1 L in prima ziC.2 L in prima ziD.500 mL pe zi in urmatoarele 5 zile.E.

(pag. 721)

C2202100. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul degeraturilor?extremitatiile sunt tinute in apa calda cel putin 30 minuteA. aspectul clinic al zonelor reincalzite nu poate da indicatii prognosticeB. miscarile active sau pasive in timpul imersiei in apa calda sunt importanteC.administrarea de antibiotice nu este necesaraD.protocolul pentru tratamentul degeraturilor elaborate de Mc Cauley este util pentru majoritatea degeraturilor.

E.

(pag. 721)

C2202101. Tratamentul chirurgical al degeraturilor cuprinde :incizie de decompresiune in cazul unor escare constrictiveA. excizia intotdeauna a escareiB. simpatectomia nu aduce beneficii clinice clareC.simpatectomia este utila dupa incheierea fazei acuteD.simpatectomia este folosita mai mult pentru tratarea unor sechele ale leziunilor prin frig.E.

(pag. 721)

C2202102. Care este ordinea corecta a frecventei aparitiei sechelelor dupa degeraturi?transpiratii abundente , amorteli , edemul cronicA. dureri cronice, culoarea anormala a tegumentelor, edemul cronicB. redori articulare , edemul cronic, sensibilitate la frigC.



transpiratii abundente , dureri cronice , sensibilitate la frigD.amorteli, sensibilitate la frig, redori articulare.E.

(pag. 721)

C2202103. Care afirmatii sunt adevarate privind sechelele dupa degeraturi?hiperhidroza nu este o sechelaA. la rasa neagra apare depigmentareaB. unghiile friabile , incurbate sunt sechele dupa degeraturiC.sensibilitatea la frig se amelioreaza prin denervare simpatica.D.dureri cronice care apar pot sugera sindromul Raynaud.E.

(pag. 721)

C2202104. Care din sechelele post degeraturi sunt rezultatul ischemiei prezente la nivelul zonelor afectate?

culoarea anormala a tegumentelorA. unghiile friabileB. amorteli la nivelul segmente;lor afectateC.hiperhidrozaD.toate raspunsurile corecteE.

(pag. 721)

C2202105. Care simptome aparute post degeratura nu se amelioreaza dupa denervare simpatica?durereaA. redoarea articularaB. sensibilitatea la frigC.cianozaD.edemul cronicE.

(pag. 721)

C2202106. Care afirmatii privind zonele de resorbtie osoasa post degeratura sunt false?se datoreaza afectarii circulatiei sanguine localeA. nu se vindeca spontanB. la copii si adolescenti pot afecta cartilajeleC.afecteaza mai ales inchiderea premature a AIFDD.afecteaza mai ales inchiderea prematura a AIFPE.

(pag. 722)

C2202107. Degeraturile de gradul I cuprind urmatoarele:flictenele superficialeA. albirea ariei afectateB. senzatie de raceala sau arsuraC.eritem si edem in jurul zonelor de flicteneD.cauzalgiiE.

(pag. 718)

C2202108. Degeraturile de grad IV cuprind urmatoarele cu exceptia:cianoza intense a segmentului afectatA. edem localB. flicteneC.gangrena segmentului respective prezenta initialD.eritem si edem in jurul flictenelorE.

(pag. 718)



C2202109. Leziunile cronice de tip degeratura se caracterizeza prin:apar dupa expunere repetata intr-un mediu cu temperature scazute si umiditate crescutaA. apar dupa expunere repetata intr-un mediu cu temperature foarte scazute si umiditate crescutaB. aparitia de eritem , edem , cianozaC.simptomele dispar dupa incetarea expunerii la frigD.apar dureri la nivelul extremitatiilor afectateE.

(pag. 718)

C2202110. Care este temperatura necesara pentru a produce o degeratura?-6,5 grade C sau mai joasa timp de 1 oraA. -6,5 grade C sau mai joasa timp de 30 minuteB. -6,5 grade C nu mai mult de 1 oraC.-8,5 grade C timp de 1 oraD.-6,5 grade C timp de 2 oreE.

(pag. 719)

C2202111. Temperatura centrală:este temperatura organelor vitaleA. este egală cu cea a extremităţilorB. se măsoară cu termometrul axilarC.se poate măsura printr-o sondă urinarăD.scade sub 36 de grade în hipotermia sistemicăE.

(pag. 722)

C2202112. Afecţiuni ce predispun la dezvoltarea unei hipotermii sunt:boala PagetA. poliglobuliaB. obezitateaC.diabetul zaharatD.eritrodermiaE.

(pag. 722)

C2202113. Hipotermia subacută:apare la persoane expuse la temperaturi scăzute mai mult de 24 de oreA. are ca semne clinice: tremurături, midriază, hipertensiune arterialăB. temperatura centrală scade sub 33 grade CC.se caracterizează prin dezechilibre electroliticeD.temperatura centrală scade sub 29 grade CE.

(pag. 722)

C2202114. În hipotermia acută:nu se dezvoltă dezechilibre electrolitice majoreA. se centralizează circulaţiaB. creşte metabolismulC.sechelele cerebrale permanente sunt frecventeD.se produce o bradicardie severăE.

(pag. 722)

C2202115. Factorii de care depind esupravieţuirea în condiţiile imersiei în apă rece sunt:conţinutul în ţesut adipos al organismuluiA. vârstaB. sexulC.



calitatea hainelor protectiveD.mărimea corpuluiE.

(pag. 722)

C2202116. Hipotermia cronică:afectează în special bătrânii şi copiii peste 1 anA. se caracterizează prin tahicardie, puls slab, hipotensiune arterialăB. apare la vârstnici, la temperaturi sub 0 grade CC.caracteristică este coloraţia roză a tegumentelor feţeiD.apare în urma expunerii la frig timp îndelungaE.

(pag. 722)

C2202117. Următoarele afirmaţii privind fiziopatologia hipotermiei sistemice sunt false:leucopenia şi trombocitopenia din timpul hipotermiei se refac greu după reâncălzireA. diureza creşte iniţial, datorită centralizării circulaţieiB. prima modificare care apare este vasoconstricţia perifericăC.încă de la începutul expunerii la temperaturile scăzute, se deprimă funcţiile vitaleD.la temperatura centrală de 32 grade apar unde J patologice pe EKGE.

(pag. 723)

C2202118. În cursul hipotermiei, la temperatura centrală între 29 - 33 grade C, apar:scăderea metabolismuluiA. tahicardie, creşterea frecvenţei mişcărilor respiratoriiB. aritmiile cardiaceC.pierderea conştienţeiD.dificultăţi de vorbireE.

(pag. 723)

C2202119. În cursul tratamentului în hipotermia sistemică, sunt necesare:corectarea alcalozei sanguineA. tratarea aritmiilorB. mentinerea diurezei la peste 100 ml/orăC.corectarea hipoxemieiD.reâncălzirea rapidăE.

(pag. 723)

C2202120. Metode de reâncălzire internă, în hipotermia sistemică, sunt:dializa peritoneală cu soluţii peritoneale caldeA. laparotomia cu reâncălzirea directă a peritoneului cu ser fiziologic caldB. hemodializă cu reâncălzirea sângeluiC.imersia corpului în apă de 40 grade CD.inhalarea de gaze caldeE.

(pag. 723)

C2202121. Decesele tardive după hipotermii tratate cu succes pot apărea datorită:insuficienţei renale acuteA. insuficienţei hepaticeB. emboliei pulmonareC.bronhopneumonieiD.patologiei asociateE.

(pag. 723)



C2202122. Protocolul de resuscitare a hipotermiei:Se aplică la temperatura centrală sub 32 grade CA. cuprinde monitorizare EKG, cateterizare venoasă centrală, sondaj vezicalB. impune corectarea alcalozei sanguine şi a aritmiilor cardiaceC.cuprinde reâncălzirea rapidă prin imersie în apă la 37 grade CD.prevede menţinerea diurezei la 30-50 ml/oră.E.

(pag. 722-723)

C2202123. La hipotermici:iniţial apare poliurie apoi oligurieA. creşte activitatea tractului gastrointestinalB. se produce edem generalizat, în special la nivelul membrelor inferioareC.apar tulburări de coagulare, greu accesibile după reâncălzireD.poate lipsi tremuratul, în special la vârstniciE.

(pag. 722)

C2202124. Următoarele afirmaţii cu privire la reâncălzirea rapidă în hipotermia sistemică sunt adevărate:

fenomenul de recădereA. insuficienţă renală acutăB. colapsul vascularC.tromboză venoasă profundă a membrelor inferioareD.edemul pulmonar acutE.

(pag. 723)

C2202125. Indicaţiile tratamentului chirurgical în faza acută de degerătură sunt:flictenele cu conţinut sanghinolentA. colecţie purulentă sub escarăB. edemul lezional marcatC.escare constrictiveD.flictenele cu conţinut lăptosE.

(pag. 721)

C2202126. Următoarele afirmaţii referitoare la fiziopatologia degerăturilor sunt false:frigul afectează în special venuleleA. lezarea endoteliului vascular este urmată de apariţia trombilor albiB. insuficienţa vasculară nu poate fi stopată terapeuticC.mediatorii inflamaţiei din degerătură sunt aceeaşi cu cei din arsuriD.mediatorii din flictenele de degerătură stimulează vasoconstricţia şi agregarea plachetarăE.

(pag. 719-720)

C2202127. Fenomenul de recădere în tratamentul hipotermiei sistemice:poate apărea după reâncălzirea rapidă prin imersia în apă de 40 grade CA. poate apărea după o metodă de resuscitare internăB. poate fi prevenit prin imersie în apă doar a trunchiuluiC.se însoţeşte de aritmii cardiaceD.apare prin şuntarea sângelui rece central, cu scăderea paradoxală a temperaturii centraleE.

(pag. 724)

C2202128. Următoarele afirmaţii despre reâncălzirea prin imersie sunt adevărate:este contraindicată la vârstnici, care prezintă o patologie asociată bogatăA. restabilirea temperaturii corpului se produce după 1-3 oreB.



se poate complica cu colaps vascular, datorat hipovolemieiC.poate apărea fenomenul de recădere, dacă sunt încălzite doar extremităţileD.poate fi înlocuită cu de metodele de reâncălzire internăE.

(pag. 724)

C2202129. Următoarele afirmaţii despre colapsul vascular după reâncălzirea rapidă sunt adevărate:poate apare datorită unei resuscitări hidroelectrolitice inadecvateA. monitorizarea corespunzătoare a diurezei este un factor important în evitarea acestei complicaţiiB. poate face necesar suportul iontropicC.se datorează hipovolemieiD.este evitat dacă se foloseşte încălzirea doar a trunchiuluiE.

(pag. 724)

C2202130. În tratamentul degerăturilor combinate cu hipotermia sistemică:reâncălzirea rapidă este contraindicată, agravând evoluţia degerăturiA. reâncălzirea rapidă este totdeauna indicatăB. fizioterapia necesară degerăturilor este contraindicată de bolile asociateC.fizioterapia poate fi aplicată pacienţilor imobilizaţiD.fizioterapia nu poate fi aplicată pacienţilor imobilizaţiE.

(pag. 724)

C2302131. Care sunt modificarile directe care intervin in patogenia leziunilor prin frigvasoconstrictiaA. aparitia de microemboliB. formarea de gheata intracelularaC.fenomenul de sludgeD.deshidratarea celularaE.

(pag. 719)

C2302132. Care sunt masurile de prim ajutor in degeraturi ?indepartarea hainelor de pe zonele afectateA. efectuarea inciziilor de decompresiuneB. administrarea de vasodilatatoare perifericeC.reincalzirea rapidaD.excizia escareiE.

(pag. 720)

C2302133. In ce consta tratamentul chirurgical in faza acuta a leziunilor de degeratura ?debridarea flictenelor cu continut hemoragicA. incizii de decompresiuneB. simpatectomie perivascularaC.excizia escarelor suprainfectateD.debidarea necrozelorE.

(pag. 721)

C2302134. Care sunt metodele interne de reincalzire interna in cazurile de hipotermie sistemica ?toracotomie cu reincalzirea mediastinului cu ser caldA. dializa peritoneala cu solutii caldeB. imersia in baie la 42°CC.infuzia de solutii incalzite a nivelul arterei carotideD.asezarea pacientului pe o slatea incalzita electricE.

(pag. 724)



C2302135. Care sunt factorii determinanti in aparitia leziunilor de degeratura ?valoarea temperaturii ambientaleA. umiditateaB. imbracamintea neadecvataC.durara expuneriiD.viteza vintuluiE.

(pag. 717)

C2302136. Care sunt factori favorizanti in aparitia leziunilor de degeraturaconsumul de alcoolA. rasa neagraB. sexul masculinC.efortul fizicD.valoare foarte scazuta a temperaturii ambientaleE.

(pag. 718)

C2602137. Sechele după degerături sunt:hiperhidrozaA. sensibilitate la frigB. edem cronicC.depigmentare la rasa caucazianăD.eritrocianoza la rasa neagrăE.

(pag. 721)

C2602138. Degerăturile de gradul I sunt caracterizate de:apariţia flictenelor sanghinolenteA. cianoza intensă a segmentului afectatB. albirea ariei afectateC.senzaţia de arsurăD.escare alb-cenuşiiE.

(pag. 718)

C2602139. Alcoolul agravează leziunile prin frig datorită:creşterea fluxului sanguin la suprafaţa corpuluiA. expunerea inconştientă la frigB. vasoconstricţia perifericăC.creşterea pierderii de căldură la nivelul plămânilorD.creşterea umidităţiiE.

(pag. 718)

C2602140. Leziunile celulare directe cauzate de frig sunt:formarea de gheaţă intracelularA. formarea de gheaţă extracelularB. deshidratarea celularăC.maturarea complexelor lipoproteiceD.scăderea concentraţiei electroliţilor intracelularE.

(pag. 719)

C2602141. Piciorul de tranşee are următoarele caracteristici:se datorează expunerii îndelungate la temperaturi foarte scăzuteA. edemul este marcatB.



necrozele tisulare apar frecventC.apare în condiţii de umiditateD.tegumentele sunt de obicei palideE.

(pag. 718)

C2602142. Indicaţiile tratamentului chirurgical în faza acută a degerăturilor sunt:incizia de decompresiuneA. excizia escareiB. durerea intensăC.cianoza intensăD.escarele alb-cenuşiiE.

(pag. 721)

C2602143. Următoarele afirmaţii referitoare la hipotermia subacută sunt adevărate.apare după expunere la frig în decurs de 12-24 oreA. temperatura centrală scade sub 33 °CB. pacientul poate prezenta aritmii cardiaceC.temperatura corpului scade sub 21 °CD.apare după imersie în apă rece sub 10 °CE.

(pag. 722)

C2602144. Factorii de care depinde supravieţuirea în cazul imersiei sub apă rece sunt:suprafaţa corpuluiA. conţinutul în grăsimiB. timpul de expunere la frigC.salinitatea apeiD.rasaE.

(pag. 722)

C2602145. Hipotermia cronică apare:frecvent la copii sub 1 anA. atunci când temperatura mediului înconjurător scade sub 18 °CB. apare excepţional la vârstniciC.apare la cei ce depun efort fizic prelungitD.apare frecvent la vârstniciE.

(pag. 722)

C2602146. Hipotermia sistemică se poate clasifica în:cronicăA. supraacutăB. subacutăC.acutăD.degerăturăE.

(pag. 722)

C2602147. Explorarile de laborator in SA evidentiaza:Cresterea VSH si PCR, corelata cu boala activaA. FAL intotdeauna normalaB. AAN frecvent prezentiC.Factor reumatoid negativD.Anemie normocroma, normocitaraE.

(pag. 2096)



C2602148. Hiperostoza scheletala idiopatica difuza (HSID) se caracterizeaza prin:Afectarea articulatiilor diartroidaleA. Calcificarea si osificarea ligamentelor paraspinoaseB. Prezenta sindesmofitelorC.Aspect radiologic de "ceara prelinsa” prin calcificarea inelului fibrosD.Articulatii sacroiliace normaleE.

(pag. 2096)

C2602149. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:Cea mai grava complicatie a afectarii coloanei vertebrale in SA este fracturaA. HSID apare mai frecvent la femeiB. Tulburarile de ritm si conducere lipsesc in SAC.Modificarile radiologice in HSID sunt mai severe comparativ cu simptomatologiaD.Insuficienta respiratorie poate fi cauza de deces in SAE.

(pag. 2096)

C2602150. Decesul in SA se datoreaza:Traumatismelor coloanei vertebrale cu sectiune medularaA. Infarctului miocardic in context vasculiticB. Hemoragiilor digestive postmedicamentoaseC.Amiloidozei renaleD.SepticemieiE.

(pag. 2096)

C2602151. Precizati care sunt manifestarile comune ale artritelor reactive si artropatiei psoriazice:Asimetria artritelor, aspect de deget in cirnaciorA. Leziuni tegumentare similare histologicB. Ulceratii bucaleC.Uveita, afectarea unghialaD.UrertritaE.

(pag. 2099)

C2602152. Afirmatiile de mai jos referitoare la SASN sunt false cu exceptia:In artrita reactiva simptomele predomina la extremitatile inferioareA. Keratoderma blenorrhagica este caracteristica SAB. Artrita psoriazica se asociaza cu ulceratii bucale si uretritaC.In artritele reactive sacroileita este frecvent asimetricaD.Sindesmofitul este caracteristic artritei reactiveE.

(pag. 2099/2098)

C2602153. Tratamentul artritelor reactive cuprinde:Indometacin 75-150mg/ziA. Sulfasalazina la pacientii cu artrita reactiva persistentaB. Fenilbutazona ca medicatie de prima alegereC.Sarurile de aur si D-Penicilamina sunt eficienteD.Leziunile entezitice beneficiaza de administrarea intralezionala de glucocorticoiziE.

(pag. 2099/2100)

C2602154. Artritele periferice in SA se caracterizeaza morfopatologic prin:Hiperplazie sinovialaA. Formarea de panusB.



Vilozitati sinoviale exuberanteC.Eroziuni cartilaginoase centraleD.Ulceratii si depozite de fibrinaE.

(pag. 2094)

C2802155. Factorii favorizanti ai leziunilor prin frig sunt reprezentati de:viteza vantuluiA. umiditateB. consumul de lichideC.fumatulD.imbracaminte neadecvataE.

(pag. 717-718)

C2802156. Modificarile celulare directe cauzate de vant sunt:formarea de gheata in spatiul extracelularA. formarea de gheata intracelularB. hiperhidratarea celularaC.deshidratarea celularaD.denaturarea complexelor lipoproteiceE.

(pag. 719)

C2802157. Leziunile cronice de tip degeratura se caracterizeaza in special prin aparitia la nivelul extremitatilor a:

discomfort localA. eritemB. edemC.fracturiD.laxitate ligamentaraE.

(pag. 718)

C2802158. Lichidul din flictenele aparute in leziunile prin frig contine niveluri crescute ale:PGE1A. PGE2B. PGF2aC.PGF2bD.TxB2E.

(pag. 720)

C2802159. Primele masuri care se aplica pacientilor cu leziuni prin frig, dupa ajungerea la spital sunt:indepartarea hainelor constrctive sau a celor de pe zonele afectateA. reincalzire rapida prin imersie in apa incalzita la 40 grade CB. imbracare in haine groaseC.aplicare de pansamente umedeD.spalarea tegumentelor cu apa si sapunE.

(pag. 720)

C2802160. Protocolul Mc. Cauley in tratamentul degeraturilor cuprinde:reincalzire rapidaA. profilaxie antitetanicaB. administrare de vaso – constrictoareC.administrare de antialgiceD.administrare de antibioticeE.



(pag. 720)

C2802161. Dupa degeraturi pot aparea urmatoarele sechele:laxitati ligamentareA. fracturiB. transpiratii abundenteC.sensibilitate la frig a segmentelor afectateD.redori articulareE.

(pag. 721)

C2802162. Complicatiile ce pot aparea dupa tratamentul pacientilor cu hipertermie sunt:insuficienta renala cronicaA. bronhopneumoniiB. infarct miocardic acutC.insuficienta renala acutaD.soc cronicE.

(pag. 724)

C2902163. Simptomele care apar in hipotermia cronica pot fi urmatoarele,cu exceptia:coloratia roz a tegumentelorA. bradicardieB. midriazaC.hipotensiune arterialaD.ataxieE.

(pag. (1) pag 722)

C2902164. Afectiunile care predispun la aparitia hipotermiei sunt:imobilizarea prelungitaA. malnutritiaB. diabetul zaharatC.anemiaD.deficiente de termoreglare centrale sau perifericeE.

(pag. (1) pag 722)

C2902165. Sechelele dupa degeraturi sunt reprezentate de:transpiratii abundenteA. transpiratii reduseB. sensibilitate la cald a segmentelor afectateC.amorteli ale segmentelor afectateD.edemul cronicE.

(pag. (1) pag 721)

C2902166. In cazul hipotermiei sistemice se produc urmatoarele modificari:vascoconstrictie perifericaA. accelerarea functiilor vitale: respiratie,circulatie,metabolismB. cresterea leucocitelor si trombocitelorC.initial,diureza scade datorita vascoconstrictiei periferice si centralizarii circulatiei iar daca hipotermia persista,filtrarea renala scade

D.

toate variantele sunt corecteE.

(pag. ((1) pag 723))



Tema nr. 3Supuratiile bronhopulmonare



C1203001. Raspunsul terapeutic prompt cu penicilina si/sau metronidazol aplicat in supuratia pulmonara:

ne orienteaza spre etiologia micoticaA. inclina balanta spre diagnosticul de supuratie pulmonara cu anaerobi.B. ne obliga la tratament chirurgical.C.ne obliga la efectuarea unei bronhoscopiiD.ne obliga la suplimentarea terapiei cu ampicilinaE.

(pag. 959)

C1203002. Caracterul primitiv al supuratiei si tipul radioclinic de abces sau supuratie difuza pledeaza:in favoarea germenilor Gram poyitiviA. in favoarea gemenilor Gram negativiB. in favoarea anaerobilorC.pentru etiologia mycobacteriana tuberculoasaD.in favoarea fungilorE.

(pag. 958)

C1203003. In faza de supuratie deschisa, semnul radiologic caracteristic al abcesului pulmonar este:imagine hidroaerica pleurala.A. imagine hidroaerica intrapulmonaraB. opacitate omogena rotunda sau ovalaraC.desen interstitial accentuat infrahilarD.feston diafragmaticE.

(pag. 956)

C1203004. La pacientii cu abces pulmonar bronhoscopia este obligatorie, in special la cei peste 40 ani, deoarece:

la cel putin 10 % din cazuri se descopera un cancer bronhopulmonar.A. la cel putin 90% din cazuri poate fi descoperita o tuberculoza pulmonara.B. la cel putin 50% din cazuri se identifica o mucoviscidoza.C.la cel putin 70% din cazuri ramane tratamentul de electie.D.la toti pacientii poate fi identificata cauzaE.

(pag. 956)

C1203005. In abcesul pulmonar cronic elementul definitoriu este:peretele cavitar este subtire cu o structura granulomatoasa slab vascularizata, dezvoltata exuberant sub forma unor muguri.

A.

aparitia de vase de neoformatie.B. cantitatea impresionanta de fibrina ce apare in lumenul cavitatii.C.celularitatea bogata, in special limfocite.D.tendinta la transformare neoplazica.E.

(pag. 954)



C1303006. Investigatia paraclinica de electie in bronsiectazii este:radiografia toracicaA. bronhografiaB. examenul functional respiratorC.examenul bacteriologic al sputeiD.tomografia computerizataE.

(pag. 966-967)

C1303007. Operatia de electie in abcesul pulmonar este:pneumonectomiaA. rezectia reglata segmentara sau plurisegmentaraB. rezectia atipicaC.lobectomiaD.pleurotomia "a minima"E.

(pag. 961)

C1303008. Abcesul pulmonar primitiv are drept cauza:aspiratia bronhogena de particule infectanteA. cancerul bronhopulmonarB. chisturi pulmonare infectateC.tuberculoza pulmonaraD.bronsiectazii infectateE.

(pag. 955)

C1303009. Hipocratismul digital apare in bronsiectazii in proportie de:80%A. 10%B. 50%C.20%D.nu apareE.

(pag. 965)

C1303010. Indicatia tratamentului chirurgical in bronsiectazii este:leziuni bilaterale extinseA. la cererea pacientuluiB. pe plaman unicC.bazala, localizata preferabil unilateralD.cand apare insuficienta hepato-renalaE.

(pag. 971)

C1403011. Metoda de electie in diagnosticul de certitudine al bronsiectaziilor este:radiografia toracica standard,A. tomografia computerizata,B. bronhografia,C.bronhoscopia,D.examenul functional respirator.E.

(pag. 966-967)

C1403012. Ce procent din pacientii cu abces pulmonar decedau inera preantibiotica:10-15%A. 30-35%B. 50-55%C.



70-75%D.90-95%.E.

(pag. 960)

C1403013. Tratamentul antibiotic al abcesului pulmonar:trebuie administrat la limita minima a toxicitatii fiecaruia dintre antibioticul folosit,A. se administreaza minim 14 zile,B. se asociaza cu antihistaminiceC.durata maxima este de 4-6 saptamini.D.se efectueaza cel mai frecvent per-os.E.

(pag. 960-961)

C1403014. Tratamentul chirurgical al abcesului pulmonar este indicat:abceselor mari de peste 5 cm diametrul,A. abceselor mari de peste 6 cm. diametrulB. abceselor mari de peste 7 cm. diametrul,C.abceselor mari de peste 8 cm. diametrul.D.abceselor mari de peste 9 cm diametrul.E.

(pag. 961)

C1403015. Operatia de electie in cadrul tratamentului chirurgical al abcesului pulmonar este:pneumotomia in pleura simfizataA. lobectomiaB. segmentectomiaC.punctia-evacuare ghidata echografic a abcesuluiD.punctia-evacuare sub ghidaj Roentgen a abcesului.E.

(pag. 961-962)

C1503016. Bronsiectaziile sunt localizate mai frecvent in:Lobul superior drept;A. Lobul superior stang;B. Lobii inferiori;C.Lobul mediu;D.Lingula.E.

(pag. 963)

C1503017. Semnul caracteristic al abcesului pulmonar in perioada de stare este:Tusea uscata;A. Anorexia;B. Bronhoreea care poate ajunge la 100-300 ml/zi;C.Vomica numulara;D.Hemoptizia.E.

(pag. 956)

C1503018. In tratamentul chirurgical al bronsiectaziilor, operatia cea mai practicata astazi este:Pneumonectomia;A. Lobectomia;B. Segmentectomiile;C.Plurisegmentectomiile;D.Ligatura vaselor bronsice.E.

(pag. 972)



C1503019. Semnul fundamental in puseul acut de bronsiectazie este:Dispneea;A. Tusea cu expectoratie abundenta muco-purulenta adesea fetida;B. Tusea cu expectoratie sub 100 ml/zi;C.Tuse chintoasa mai frecventa dimineata;D.Hemoptizia.E.

(pag. 964)

C1503020. Metoda de electie pentru diagnosticul de certitidine al bronsiectaziilor este:Arteriografia selectiva;A. Bronhografia;B. Radiografia toracica standard;C.Tomografia computerizata;D.Bronhoscopia.E.

(pag. 966)

C1603021. Semnul fundamental al puseului acut in bronsiectazie este reprezentat de:Dispneea de repausA. TahipneeB. Tusea uscataC.Tusea cu expectoratie abundentaD.Tusea nocturnaE.

(pag. 964)

C1603022. Tratamentul chirurgical al abcesului pulmonar este indicat in:Asocierea cu diabetul zaharatA. Hemioptizia masivaB. Etiologia anaeroba a infectieiC.CasexieD.Formele febrile prelungiteE.

(pag. 961)

C1603023. Investigatia de electie in diagnosticul bronsiecatziei este reprezentata de:Radiografia toracicaA. Examenul CTB. Examenul RMNC.BronhografieD.ToracoscopieE.

(pag. 966)

C1603024. Prognosticul bronsiectaziilor poate fi agravat de:VarstaA. Disfunctii endocrineB. Semnele functionale obstructiveC.Malformatii ale cutiei toraciceD.Diabetul zaharatE.

(pag. 969)

C1603025. Bronsiectazia uscata este de etiologie:NeoplazicaA. TuberculoasaB. ParazitaraC.



AutoimunaD.TraumaticaE.

(pag. 965)

C1603026. In faza de supuratie deschisa a abcesului pulmonar, semnul radiologic caracteristic este:Imaginea hidroaerica pleuralaA. Opacitatea bazalaB. Imaginea hidroaerica intrapulmonaraC.Largirea spatiilor intercostaleD.Imaginea de halteraE.

(pag. 956)

C2203027. Conform clasificării şcolii româneşti de chirurgie toracică a supuraţiilor bronhopulmonare, pioscleroza reprezintă:

o supuraţie circumscrisăA. o supuraţie parenchimatoasă difuză cronicăB. o supuraţie parenchimatoasă difuză acutăC.un abces pulmonarD.o supuraţie bronşică fără dilataţii de bronhiiE.

(pag. 953)

C2203028. Etiologia abceselor pulmonare se stabileşte prin identificarea florei bacteriene izolate din sputa purulentă. În abcesele pulmonare primitive, bacteriile anaerobe ce aparţin florei comensurale a cavităţii orofaringiene reprezintă:

20 – 30%A. sub 10%B. 50%C.55 – 60%D.80 – 90%E.

(pag. 954)

C2203029. Faza de supuraţie deschisă a abcesului pulmonar este marcată de:o agravare continuă, progresivă, a fenomenelor generale şi funcţionaleA. o agravare pasageră a fenomenelor generale şi funcţionaleB. o ameliorare pasageră a fenomenelor generale şi funcţionaleC.decesul pacienţilor în majoritatea cazurilorD.decesul pacientului în toate cazurileE.

(pag. 956)

C2203030. Examenul radiologic al abcesului pulmonar în faza de formare arată, atât pe radiografia simplă, cât şi pe tomografia clasică:

o transparenţă omogenă, rotundă sau ovalară, cu un diametru de 3 – 5 cmA. o transparenţă omogenă, rotundă sau ovalară, cu un diametru de 3 – 5 cmB. o transparenţă inomogenă neregulatăC.o opacitate omogenă, rotundă sau ovalară, cu diametrul de 3 – 5 cmD.o opacitate inomogenă, imprecis delimitată, neregulată, cu un diametru de 10 – 15 cmE.

(pag. 956)

C2203031. În prezent rata de vindecare a abceselor este de:50%A. 60%B. între 40 – 50%C.între 60 – 75%D.



între 80 – 90%E.

(pag. 960)

C2203032. În era preantibiotică, procentul de pacienţi cu abcese pulmonare care se vindecau spontan prin drenajul complet al abcesului era de:

1 – 5%A. 5 – 10%B. 20 – 30%C.50 –70%D.70 –80%E.

(pag. 960)

C2203033. În era preantibiotică, procentul de pacienţi cu abcese pulmonare care decedau prin una din complicaţiile grave era de:

1 – 5%A. 10 – 20 %B. 30 – 35%C.50 – 70%D.70 – 85%E.

(pag. 960)

C2203034. În era preantibiotică, procentul de pacienţi cu abcese pulmonare care supravieţuiau, dar cu persistenţa unor sechele grave şi cu dezvoltarea unei pioscleroze pulmonare definitive importante, era de:

5– 10%A. 10 – 15 %B. 15 – 20%C.30 – 35%D.40 – 50%E.

(pag. 960)

C2203035. În cadrul antibioterapiei abceselor pulmonare, datorită ponderii dominante a bacteriilor anaerobe, tratamentul lor de elecţie este reprezentat de:

terapia cu metronidazolA. terapia cu cefalosporineB. oxacilinoterapieC.penicilinoterapieD.imipenemoterapieE.

(pag. 960)

C2203036. Terapia abceselor pulmonare secundare cuprinde şi rezolvarea cauzei reale a leziunii; cea mai frecventă cauză este:

plămânul polichisticA. chistul hidatic supuratB. corpii străini endobronşiciC.hipoplazia sau aplazia pulmonarăD.neoplasmul bronhopulmonarE.

(pag. 961)

C2203037. Clasificarea macroscopică a bronşiectaziilor se face după aspectul bronhografic în 4 categorii. Care din categoriile de mai jos nu face parte din această clasificare?

liniareA. moniliforme (varicoase)B.



cilindrice (tubulare)C.saculare (ampulare)D.chisticeE.

(pag. 963)

C2203038. În cadrul morfopatologiei bronşiectaziilor, concepţia modernă (Alex. Eskenasy) priveşte plămânul bronşiectatic ca o rezultantă a interferenţei factorilor disgenetici (imunopatologici, infecţioşi şi expectoranţi) ce modifică sinteza de:

colagenA. ANDB. mucinaC.elastinaD.ARNE.

(pag. 964)

C2203039. Puseu acut al unei bronşiectazii are ca semn fundamental:hemoptizieA. tuse seacăB. tuse cu expectoraţie abundentă, mucopurulentă, stratificată şi adesea fetidăC.lipsa manifestărilor cliniceD.febrăE.

(pag. 964)

C2203040. În cadrul tabloului clinic al bronşiectaziilor, hemoptizia apare la aproximativ:5% dintre bolnaviA. 10% dintre bolnaviB. 50% dintre bolnaviC.75 – 80% dintre bolnaviD.90 – 95% dintre bolnavi.E.

(pag. 965)

C2203041. În cadrul tabloului clinic al bronşiectaziilor, termenul de "pneumonite” se referă la:particule de spută vâscoasă exteriorizate prin expectoraţieA. pneumoniile recidivante ce apar în cazul puseelor inflamatorii şi sunt localizate la nivelul dilataţiilor bronşiceB. dilataţii ale bronşiilor principaleC.dilataţii ale bronşiolelorD.dilataţii alveolareE.

(pag. 965)

C2203042. Metoda de elecţie în diagnosticul de certitudine al bronşiectaziilor este:radiografia toracică standardA. bronhoscopiaB. tomografia computerizată toracicăC.scintigrafia pulmonarăD.bronhografiaE.

(pag. 966)

C2303043. Majoritatea abceselor pulmonare primitive sunt date de:Cancerele bronhopulmonare necrozate;A. Chistele hidatice pulmonare complicate;B. Pleureziile purulente;C.Abcesele bronhogene de aspiratie;D.



Abcedarea pneumoniilor cu pneumococ.E.

(pag. 955)

C2303044. Operatia de electie in abcesul pulmonar este:Pneumonectomia;A. Lobectomia;B. Drenajul cavitatii abcesului;C.Rezectia pulmonara atipica;D.Rezectia segmentara.E.

(pag. 961)

C2303045. Bronsiectaziile dobandite se datoresc:Bolilor autoimune;A. Aspergilozei;B. Mucoviscidozei;C.Deficitului de alfa 1-antitripsina;D.Infectiilor din copilarie;E.

(pag. 963)

C2303046. Bronsiectazia "uscata" este de origine:Pleurala;A. Secundara pneumoniei cronice;B. Secundara corpilor straini bronsici;C.Tuberculoasa;D.Secundara rujeolei.E.

(pag. 966)

C2503047. Peretele abcesului pulmonar acut, din punct de vedere histologic prezintă:O structură concentrică: puroi, fibrină, alveolită fibrinoasă sau purulentă, alveolită catarală, zone de ţesut de granulaţie de reacţie, zone de scleroză incipientă.

A.

Perete cu un grad mai avansat de organizare fibroasă,B. Un înveliş intern purulent cu zone de deterjare şi epitelizare malpighiană sau cilindrică;C.Peretele cavitar este subţire şi are o structură granulomatoasă slab vascularizată;D.Înveliş intern continuu şi cu un perete granulativ-fibros;E.

(pag. 954)

C2503048. Abcesul pulmonar primitiv:Este o complicaţie evolutivă a unei leziuni locale preexistente.A. Apare ca o modalitate evolutivă a unei pneumonii “abcedate”.B. Apare şi evoluează într-un teritoriu pulmonar sănătos fiind rezultatul unei infecţii cu anaerobi.C.Este o complicaţie evolutivă a unui cancer bronho-pulmonar.D.Este o complicaţie a bronşiectaziilor supurate.E.

(pag. 954)

C2503049. În perioada de stare semnul caracteristic al abcesului pulmonar este:Tusea uscată;A. Anorexia;B. Bronhoreea care poate ajunge la 100-300 ml/zi;C.Vomica numulară;D.Hemoptizia;E.

(pag. 956)



C2503050. Semnul radiologic caracteristic al abcesului pulmonar în faza de supuraţie deschisă, este:Opacitate omogenă rotundă sau ovalară cu un diametru de 3-5 cm;A. Imagine hidro-aerică intrapulmonară;B. Imagini chistice de aproximativ 2 cm diametru cu aspect de umbre inelare;C.Opacităţi sistematizate retractile sau neretractile produse de condensări parenchimatoase sau atelectazii;D.Benzi opace groase, uneori ramificate în “deget de mânuşă”;E.

(pag. 956)

C2503051. În abcesul pulmonar aflat în faza de supuraţie deschisă, semnul radiologic caracteristic este:

Opacitate omogenă rotundă sau ovalară cu diametru de 3-5cm.A. Imagine hidro-aerică intrapulmonară.B. Opacitate omogenă cu localizare electivă în segmentele posterioare.C.Imagine cavitară cu perete subţire.D.Imagine de hidro-pneumotorax.E.

(pag. 956)

C2503052. În prezent, după tratamentul corect al abcesului pulmonar, evoluţia acestuia poate fi:Cu vindecare între 80-90% iar complicaţiile locale şi generale având caracter excepţional.A. 30-50% din pacienţi decedează prin complicaţii grave.B. Se vindecă cu dezvoltarea unei pioscleroze grave.C.30-50% supravieţuiesc dar cu prezenţa unor complicaţii grave.D.În 20-30% din cazuri se vindecă spontan prin drenajul complet al abcesului.E.

(pag. 960)

C2503053. În tratamentul chirurgical al abcesului pulmonar, operaţia de elecţie este:Bilobectomia;A. Lobectomia;B. Pneumonectomia;C.Rezecţiile segmentare şi plurisegmentare;D.Rezecţia atipică pulmonară:E.

(pag. 961)

C2503054. În tratamentul chirurgical al abceselor pulmonare una dintre metodele “de depanare” aplicate la bolnavii cu stare critică este:

Lobectomia.A. Rezecţiile pulmonare reglate segmentare.B. Pneumotomia în pleură simfizată.C.Rezecţiile pulmonare atipiceD.Drenajul pleural.E.

(pag. 961)

C2503055. Localizarea mai frecventă a bronşiectaziilor este în:Ambii plămâni;A. Lobii superiori;B. Lobii inferiori;C.Lobul mediu;D.Lingulă;E.

(pag. 963)

C2503056. Frecvenţa intermediară a sediului bronşiectaziilor este întâlnită la:Lobii inferiori.A.



Lobul mediu şi lingulă.B. Lobii superiori.C.Plămânul stâng.D.Plămânul drept.E.

(pag. 963)

C2503057. Semnul fundamental al puseului acut în bronşiectazii este:Dispneea;A. Tusea cu expectoraţie abundentă muco-purulentă adesea fetidă;B. Tusea cu expectoraţie sub 100 ml/zi;C.Tuse chintoasă mai frecventă dimineaţa;D.Hemoptizia;E.

(pag. 964)

C2503058. Bronşiectazia uscată se caracterizează prin:Acutizări intermitente care survin mai ales în sezonul rece, pe fondul unei stări generale relativ bune.A. Este de origine tuberculoasă şi are ca semn revelator hemoptizia.B. Debutează cu tabloul clinic al unei supuraţii pulmonare primitive care însă răspunde greu la tratament şi are o pronunţată tendinţă la recidivă.

C.

Evoluează cu acutizări frecvente şi cu remisiuni incomplete ce produce alterarea precoce a parametrilor funcţionali.

D.

Tuse cu expectoraţie abundentă muco-purulentă stratificată şi adesea fetidă.E.

(pag. 965)

C2503059. Metoda de elecţie în diagnosticul de certitudine al bronşiectaziilor este:Arteriografia selectivă;A. Bronhografia;B. Radiografia toracică standard;C.Tomografia computerizată;D.Bronhoscopia;E.

(pag. 966)

C2503060. Indicaţia majoră a chimioterapiei antimicrobiene în bronşiectazii o constituie:Supuraţiile stabile cu bronhoree cronică muco-purulentă.A. Puseul acut de supuraţie cronică sau agravarea bronhoreei purulente cronice.B. Bolnavii cu producţie cronică de spută mucoidă.C.Prezenţa hemoptiziilor.D.Expectoraţia mucoasă în cantităţi mari.E.

(pag. 970)

C2503061. Corticoterapia în tratamentul bronşiectaziilor este indicată la:Bolnavii ce evoluează către o boală obstructivă difuză şi dispneizantă, la care antibioticele şi bronhodilatatoarele nu dau rezultate satisfăcătoare.

A.

Bolnavii cu bronho-pioree masivă.B. Bolnavii cu supuraţii stabile cu bronhoree muco-purulentă.C.Bolnavii cu spute hemoptoice.D.Bolnavii cu puseu acut al supuraţiei cronice.E.

(pag. 970)

C2503062. Operaţia cea mai frecventă aplicată astăzi în tratamentul chirurgical al bronşiectaziilor, este:Pneumonectomia;A. Lobectomia;B. Segmentectomiile;C.



Plurisegmentectomiile;D.Ligatura vaselor bronşice;E.

(pag. 972)

C2803063. In faza initiala, abcesul pulmonar acut este o colectie purulenta delimitata de:un invelis intern purulentA. o organizare fibroasa difuzaB. tesut pulmonar densificat inflamatorC.structura granulomatoasa, slab vascularizata, cu dezvoltare exuberantaD.perete granulativ fibrosE.

(pag. 954)

C2803064. Abcesele pulmonare primitive sunt unice in:20 – 30% din cazuriA. 40 – 60% din cazuriB. 60 – 80% din cazuriC.70 – 90% din cazuriD.80 – 90% din cazuriE.

(pag. 956)

C2803065. Operatia de electie in abcesul pulmonar este:pneumonectomiaA. lobectomiaB. segmentectomiaC.rezectie pulmonara atipicaD.bilobectomiaE.

(pag. 961)

C2803066. In prezent, rata de vindecare in abcesele pulmonare este de:30 – 40%A. 50 – 60%B. 60 – 70%C.80 – 90%D.100%E.

(pag. 960)


C1203067. In abcesul pulmonar acut urmatoarele elemente anatomice sunt modificate:vasele din vecinatate prezinta leziuni inflamator-trombozante.A. bronhiile sunt edematiate, infiltrate cu celule rotunde, cu modificari de scleroza si stenoza.B. bronhiile prezinta numeroase granuloame tuberculoase.C.bronhiile sunt de aspect normalD.bronhiile prezinta la nivelul peretelui necroza cazeoasa.E.

(pag. 954)

C1203068. Evolutia grava a abceselor pulmonare sub tratament antibiotic cu recurgerea la tratament chirurgical se datoreaza:

aparitiei unui mare numar de tulpini bacteriene multirezistente,A. cresterii marcate a numarului de pacienti imunodeprimati,B. cresterii proportiei populatiei varstnice,C.



cresterii numarului de cazuri de infectii pulmonare nozocomiale,D.aplicarii schemelor inadecvate in tratamentul cancerului pulmonar.E.

(pag. 954)

C1203069. Definitia supuratiilor bronhopulmonare trebuie sa contina urmatoarele elemente:etiologia infectioasa ( bacteriana aeroba sau anaeroba, micotica, parazitara).A. inflamatia supurativa a parenchimului pulmonar si/sau a conductelor bronsice.B. prezenta sindromului supurativ clinic (febra, slabire in greutate, astenie, transpiratii) si de laborator ( VSH crescuta, leucocitoza).

C.

etiologia tuberculoasa.D.prezenta facultativa a sindromului inflamator ( clinic si de labotaror).E.

(pag. 953)

C1203070. Criteriile de apreciere a eficacitatii tratamentului in supuratiile pulmonare sunt:disparitia bronhoreii purulente si a fetiditatii sputei.A. clarificarea opacitatilor radiologice, reducerea si deterjarea cavitatilor, care se pot inchide complet dupa 2-3 luni.

B.

cresterea in greutate, recastigarea apetitului.C.mentinerea nemodificata a imaginii radiologice.D.refacerea proteinemiei, afebrilitatea, “sterilizarea cavitatilor”.E.

(pag. 961)

C1203071. Abcesul pulmonar apartine supuratiei pulmonare si se caracterizeaza:morfologic prin focare circumscrise de inflamatie supurativa cu evolutie spre necroza si excavare.A. clinic prin bronhoree purulenta si fetida.B. printr-o legatura de cauzalitate cu o tuberculoza pulmonara.C.prin dezvoltarea obligatoriu dupa o primoinfectie tuberculoasa.D.prin dezvoltarea obligatoriu dupa o tuberculoza pulmonara.E.

(pag. 953-954)

C1203072. Indicatiile tratamentului chirurgical in abcesul pulmonar sunt:raspuns inadecvat la tratamentul medical corect.A. abcese mari ( peste 6 cm diametru), cu probabilitate redusa de vindecare prin tratament medicalB. hemoptizia masiva.C.mentinerea fetiditatii sputeiD.ruptura in spatiul pleural.E.

(pag. 961)

C1203073. Bronhografia stabileste diagnosticul de bronsiectazii prin:semne directe: cresterea diametrului bronsic, absenta diminuarii progresive a calibrului bronsic spre capatul terminal, diminuarea sau disparitia ramificatiilor vecine cu bronhia patologica.

A.

semne directe: micsorarea diametrului bronsic, persistenta diminuarii progresive a calibrului bronsic spre capatul terminal, diminuarea sau disparitia ramificatiilor vecine cu bronhia patologica.

B.

semne indirecte: vizibilitatea anormala a musculaturii transversale (“bronhie cu inele”), semne de hipersecretie ( dopuri mucoase, imagini in “dinti de pieptene”),

C.

semne indirecte: vizibilitatea normala a musculaturii transversale (“bronhie cu inele”), semne de secretie normala.

D.

semne de hiperinflatie compensatorie.E.

(pag. 966)

C1203074. Tratamentul medical al bronsiectaziilor are drept obiective:distrugerea florei bacteriene piogene prin antibioterapie.A. evitarea stagnarii secretiilor prin drenaj postural,B.



combaterea manifestarilor asociate: bronsita cronica obstructiva, insuficienta respiratorie, insuficienta cardiaca.

C.

prevenirea aparitiei tuberculozei.D.inlaturarea dilatatiilor bronsice.E.

(pag. 969-970)

C1303075. Conditiile favorizante ce fac posibila aspiratia particulelor infectante in abcesul pulmonar sunt:

extractii dentareA. abuz de alcoolB. reflux gastro-esofagianC.ocluzia intestinala joasaD.tratament cu steroiziE.

(pag. 955)

C1303076. In perioada de stare bronsiectaziile se caracterizeaza clinic prin:supuratieA. hemoptizieB. nu are expresie clinicaC.pneumonii recidivanteD.rinoreeE.

(pag. 964-965)

C1303077. Criteriile de apreciere a eficacitatii tratamentului in abcesul pulmonar sunt:disparitia bronhoreei purulenteA. disparitia hemoptizieiB. clarificarea opacitatilor radiologiceC.cresterea in greutateD.subfebrilitateE.

(pag. 961)

C1303078. Bronsiectaziile dobandite au drept cauza:pneumoniaA. corpi straini endobronsiciB. tumori pulmonareC.tuberculozaD.varicelaE.

(pag. 963)

C1303079. Semnele directe ale bronsiectaziilor in examenul bronhgrafic sunt:cresterea diamentrului bronsicA. absenta diminuarii progresive a calibrului bronsic spre capatul terminalB. diminuarea sau disparitia ramificatiilor vecine cu bronhia patologicaC.semne de hipersecretieD."bronhie cu inele"E.

(pag. 966)

C1303080. Bronsiectaziile congenitale secundare au drept cauza:traheo-bronhomegaliaA. bronhomalaciaB. deficit de alfa-1-antitripsinaC.bronsiolitaD.



mucoviscidozaE.

(pag. 963)

C1303081. Examene paraclinice efectuate pentru diagnosticarea abcesului pulmonar necomplicat sunt:examen radiologic toracicA. examen computer tomografic toracicB. bronhoscopiaC.bronhografiaD.punctia pleuralaE.

(pag. 956)

C1303082. Clasificarea macroscopica a bronsiectaziilor dupa aspectul bronhografic cuprinde:bronsiectazii chisticeA. bronsiectazii saculareB. bronsiectazii moniliformeC.bronsiectazii cilindriceD.bronsiectazii difuzeE.

(pag. 963)

C1303083. Indicatiile de tratament chirurgical in abcesul pulmonar sunt:hemoptizia masivaA. ruptura in spatiul pleuralB. imposibilitatea de a exclude existenta unui neoplasm pulmonarC.la cererea pacientuluiD.raspuns inadecvat la tratament medical corectE.

(pag. 961)

C1403084. Care din urmatorii factori,sunt factori responsabili de evolutia grava a abcesului pulmonar:cresterea marcata a numarului de pacienti imunodeprimati,A. tratamentul cu tonicardiace,B. cresterea proportiei, populatiei varstnice,C.aparitia unui mare nr.de tulpini bacteriene multirezistente,D.nici unul dintre acestia,E.

(pag. 954)

C1403085. Care din urmatoarele afectiuni apartin supuratiilor bronsice:pioscleroza,A. bronsiectaziileB. pneumonia cronica.C.abcesul pulmonar.D.bronhoceleleE.

(pag. 953)

C1403086. Care din urmatoarele,sunt conditii favorizante ce fac posibila aspiratia particulelor infectante:

obstructii bronsice,A. ulcerul gastric,B. achalazia,C.hipertensiunea arteriala,D.abuzul de algocalmin.E.

(pag. 955)



C1403087. Diagnosticul diferential al bronhoreei purulente si al hemoptiziei intilnite in bronsiectazie se face cu alte afectiuni ca:

cancerul bronhopulmonar,A. silicozaB. stenoza mitrala,C.abcesul pulmonarD.bronsita cronica.E.

(pag. 968)

C1403088. Examene paraclinice utile in diagnosticiul si tratamentul abcesului pulmonar sunt:examenul radiologic,A. EKG,B. bronhoscopia,C.echografia Doppler color,D.colangiografia.E.

(pag. 956-958)

C1403089. Abcesul pulmonar primitiv:la majoritatea bolnavilor, un abces bronhogen de expiratie,A. cu debut insidios in ultimii ani, destul de frcvent,B. poate apare cu debut asimptomatic,C.se poate elimina prin vomica masiva,D.se poate elimina prin vomica fractionata.E.

(pag. 955-956)

C1403090. Bronsiectaziile dobandite in copilarie pot aparea in cadrul unor infectii ca:pojar,A. scarlatina,B. tuse convulsiva,C.rubeola,D.erizipel.E.

(pag. 963)

C1403091. Diagnosticul diferential al abcesulu pulmonar primitiv se face cu:cancerul bronho-pulmonar supurat,A. chistul hidatic pulmonar infectat,B. silicoza,C.stenozele bronsice benigne din sindromul Chilaiditti,D.nici unul dintre acestea.E.

(pag. 958-960)

C1403092. Tratamentul bronsiectaziilor este:profilacticA. homeopaticB. medicalC.chirurgicalD.nici unul dintre acesteaE.

(pag. 969-972)

C1503093. Supuratiile bronsice cuprind:Bronsiectaziile;A. Pioscleroza;B.



Supuratiile difuze prin corpi straini sau plagi toracice;C.Bronhocelele;D.Supuratiile bronsice fara dilatatii de bronsii.E.

(pag. 953)

C1503094. Hemoptizia la pacientii cu bronsiectazii:Este un semn caracteristic;A. Apare la aproximativ 50% din cazuri cu amploare variabila;B. Apare exceptional de rar;C.Se produce prin ruptura anastomozelor dintre arterele bronsice si arterele pulmonare;D.Se produce prin necroza epiteliului bronsic sau a parenchimului pulmonar.E.

(pag. 965)

C1503095. Tratamentul medical al bronsiectaziilor are urmatoarele obiective:Drenajul pleural in cadrul complicatiilor septice pleurale;A. Distrugerea florei microbiene piogene prin antibioterapie;B. Evitarea stagnarii secretiilor prin drenaj postural;C.Rezectii pulmonare;D.Combaterea manifestarilor asociate precum bronsita cronica obstructiva, insuficienta respiratorie, cardiaca, etc.

E.

(pag. 969-970)

C1503096. Elementele care agraveaza prognosticul bronsiectaziilor sunt:Localizarea in lobul mediu;A. Caracterul de boala difuza;B. Prezenta de semne functionale obstructive;C.Prezenta unor defecte congenitale imposibil de remediat;D.Localizarea pe partea dreapta.E.

(pag. 969)

C1503097. Care din urmatoarele situatii reprezinta indicatii de tratament chirurgical in abcesul pulmonar:

Imposibilitatea de a exclude un neoplasm pulmonar;A. Hemoptizia masiva;B. Abcesele sub 6 cm diametru;C.Raspuns inadecvat la tratamentul medical corect;D.Alergie la penicilina.E.

(pag. 961)

C1503098. Tratamentul medical in abcesul pulmonar:Este reprezentat de penicilinoterapie datorita ponderii dominante a florei anaerobe:A. Administrarea antibioticelor se face timp de cel putin 15 zile iar durata maxima a tratamentului este de 4-6 saptamani;

B.

Este aplicat in hemoptizia masiva;C.Se aplica pana la disparitia fetiditatii sputei;D.Consta in pleurotomie a minima si bronhoaspiratii repetate.E.

(pag. 960)

C1503099. Criteriile obligatorii ale indicatiei chirurgicale in bronsiectazii sunt:Diagnostic topografic exact stabilit prin bronhografie;A. Boala difuza bilaterala;B. Plaman restant suficient;C.Hemoptiziile mici;D.



Hemoptiziile masive.E.

(pag. 971)

C1503100. La pacientii cu abces pulmonar, datele de laborator arata:Cresterea leucocitelor;A. Hiperglicemie;B. VSH crescuta;C.Un grad de anemie;D.Cresterea potasiului seric.E.

(pag. 958)

C1503101. Semnele de certitudine in diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar acut sunt:Fetiditatea sputei;A. Episod anamnestic compatibil cu aspiratia continutului oral;B. Examen bacteriologic sugestiv sau confirmativ;C.Leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulenta;D.Raspuns prompt la penicilinoterapie.E.

(pag. 958)

C1603102. Semnele de certitudine in diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar sunt:Fetiditatea sputeiA. Baciloscopia directa pozitivaB. Examenul bacteriologic sugestivC.Intradermoreactia la tuberculina pozitivaD.Raspuns prompt la penicilinoterapieE.

(pag. 958)

C1603103. Sputa din faza de supuratie deschisa a abcesului pulmonar poate imbraca urmatoarele aspecte:

Puroi galben-verzuiA. Sputa aerataB. Sputa pluristratificataC.Sputa purulenta hemoptoicaD.Sputa perlataE.

(pag. 956)

C1603104. Criterii de apreciere a eficacitatii tratamentului abcesului pulmonar:Disparitia bronhoreeiA. Castigul ponderalB. Clarificarea opacitatilor radiologiceC.Scaderea frecventei respiratoriiD.Normalizarea frecventei cardiaceE.

(pag. 961)

C1603105. Mijloacele terapeutice in tratamentul abcesului pulmonar sunt:TonicardiaceleA. MucoliticeleB. DrenajulC.CorticoterapiaD.AntibioterapiaE.

(pag. 960)



C1603106. Diagnosticul diferential al supuratiilor pulmonare se face cu:Cancerul bronhopulmonar supuratA. Corpii straini endobronsiciB. Tumorile costaleC.Relaxarea diafragmaticaD.Tuberculoza pulmonaraE.

(pag. 959)

C1603107. Obiectivele tratamentului medical al bronsiectaziilor:OxigenoterapieA. Distrugerea florei bacteriene piogeneB. Evitarea stagnarii secretiilorC.Combaterea manifestarilor asociateD.HorticoterapieE.

(pag. 969-970)

C1603108. Semnele directe ale bronhografiei in diagnosticul bronsiectaziei sunt:Cresterea diametrului bronsicA. Absenta diminuarii progresive a calibrului bronsicB. Infiltrate pulmonare bazaleC.Imagini hidroaericeD.Diminuarea sau disparitia ramificatiilor bronsice invecinateE.

(pag. 966)

C1603109. Bronsiectaziile secundare apar in:MucoviscidozaA. Coarctatia de aortaB. Boala GaucherC.Deficit de alfa1-antitripsinaD.BronhomalacieE.

(pag. 963)

C1603110. Abcesul pulmonar se caracterizeaza prin:Febra in platouA. Focare circumscrise de inflamatie supurativaB. Curba ponderala descendentaC.Bronhoree purulenta si fetidaD.Dispnee de repausE.

(pag. 953-954)

C2203111. Deşi mult mai rare decât în trecut, în ultimii ani a apărut o creştere a numărului de cazuri de abcese pulmonare; în plus, a apărut o creştere a proporţiei cazurilor cu evoluţie gravă şi indicaţie de tratament chirurgical. Principalii factori responsabili de această situaţie sunt:

apariţia unui număr mare de tulpini bacteriene multirezistenteA. creşterea marcată a numărului de pacienţi imunodeprimaţiB. creşterea proporţiei populaţiei vârstniceC.creşterea numărului de cazuri de infecţii pulmonare vasocomiale, care tind să devină o problemă majoră de sănătate

D.

scăderea nivelului de traiE.

(pag. 954)

C2203112. În ceea ce priveşte patogenia abceselor pulmonare, sursele de infecţie cele mai frecvente sunt germenii anaerobi şi aerobi responsabili de infecţiile:



cavităţii bucale (paradontoze, abcese, gingivite, granuloame)A. urechii (otite medii, mastoidite)B. perianaleC.căilor respiratorii înalte (sinuzite, faringoamigdalite, tumori laringiene infectate)D.intracerebraleE.

(pag. 955)

C2203113. Supuraţiile bronhopulmonare includ un grup heterogen de afecţiuni netuberculoase caracterizate prin:

prezenţa sindromului supurativ clinic (febră, slăbire în greutate, astenie, transpiraţii) şi de laborator (VSH crescută, leucocitoză, etc.)

A.

tratamentul chirurgical are rol central, asigurând vindecarea a 85 – 90% din bolnaviB. hemoptizii mici, repetitiveC.tendinţa la cronicizare şi invaliditate respiratorieD.inflamaţie acută edematoasă a parenchimului pulmonar şi a conductelor bronşiceE.

(pag. 953)

C2203114. Abcesul pulmonar se caracterizează prin:focare circumscrise de inflamaţie supurativă cu evoluţie spre necroză şi excavareA. bronhoree purulentă şi fetidăB. există şi forme de focare multicentrice de excavaţieC.hemoptizii mari şi repetateD.expectoraţie cu spută clarăE.

(pag. 954)

C2203115. În ceea ce priveşte tabloul clinic al abcesului pulmonar, care din afirmaţiile următoare, referitoare la debutul simptomatologiei, sunt corecte:

între momentul aspiraţiei şi debutul simptomelor acute există un interval de timp care variază între 2 – 3 ore până la 24 ore

A.

se pare că în ultimul timp din ce în ce mai multe abcese pulmonare au un debut insidios în faza de constituire a focarului supurativ care îmbracă aspectul pseudogripal ce trenează 1 – 2 săptămâni

B.

debutul acut este de obicei brutal, cu tablou de pneumonie gravă, expectoraţie purulentă abundentă şi hemoptizii repetate

C.

dacă pleura este cointeresată tardiv tabloul clinic are aspect de empiem pleural “primitiv”D.există şi abcese pulmonare cu debut asimptomaticE.

(pag. 955 - 956)

C2203116. În cadrul tabloului clinic al abcesului pulmonar, excavarea focarului de pneumonie necrotică şi evacuarea colecţiei purulente în bronhii este anunţată de:

dispariţia tuseiA. exacerbarea tuseiB. o mică hemoptizieC.creşterea pulsuluiD.fetiditatea respiraţieiE.

(pag. 956)

C2203117. La examenul radiologic al abcesului pulmonar în faza de supuraţie dechisă:semnul radiologic caracteristic este opacitatea omogenă rotundă sau ovalară, cu un diametru de 3 – 5 cmA. semnul radiologic caracteristic este imaginea hidroaerică intrapulmonarăB. aspectul clasic este imaginea cavitară cu contur gros, cu axul mare vertical şi cu nivel lichidian orizontal, a cărui înălţime variază în funcţie de alternanţele de retenţie şi drenaj ale conţinutului purulent

C.

de obicei nivelul lichidului purulent într-un abces pulmonar este mai scăzut decât într-o cavernă, iar peretele cavernei tuberculoase este mai gros

D.

imaginea hidroaerică intrapulmonară nu constituie un semn radiologic caracteristicE.



(pag. 956)

C2203118. Referitor la examenele paraclinice în abcesul pulmonar, care din afirmaţiile următoare sunt adevărate:

examinarea CT (tomografia computerizată), faţă de examinările radiologice clasice nu permite evaluarea cu o mai mare acurateţe a grosimii şi caracterului peretelui cavităţii

A.

bronhoscopia nu este obligatorie la toţi pacienţii peste 40 ani ce reprezintă o supuraţie pulmonarăB. prin bronhoscopie se descoperă şi se extrag corpii străini şi se aspiră puroiul stagnant ameliorându-se drenajul supuraţiei

C.

prin bronhoscopie se pot recolta probe bacteriologice şi micologice în condiţii corecteD.în unele cazuri examinarea CT (tomografia computerizată) poate evidenţia prezenţa unei obstrucţii bronşice proximal de abces

E.

(pag. 956- 957)

C2203119. Dintre semnele de prezumţie pe care se bazează diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar cu germeni anaerobi fac parte:

fetiditatea sputeiA. episod anamnestic compatibil cu aspiraţia conţinutului oral sau gastric: comă, anestezie generală, epilepsie, ebrietate, tulburări de deglutiţie, intervenţii ORL

B.

răspuns prompt la penicilinoterapieC.examen bacteriologic sugestiv sau confirmativD.prezenţa unor surse endogene de bacterii anaerobeE.

(pag. 958)

C2203120. Referitor la diagnosticul abcesului pulmonar, care din afirmaţiile următoare sunt adevărate:în perioada de debut, abcesul pulmonar nu poate fi diferenţiat de o pneumopatie acută comunăA. caracterul primitiv al supuraţiei şi tipul radioclinic de abces sau supuraţie difuză pledează puternic pentru prezenţa anaerobilor

B.

în favoarea abcesului pledează caracterul mai sever al simptomatologiei, leucocitoza marcată şi fetiditatea helenei, care este semnul patognomonic

C.

mirosul putrid este prezent la 100% din pacienţii cu abces pulmonarD.diagnosticul se clarifică prin evacuarea abcesului şi apariţia bronhoreei purulenteE.

(pag. 958)

C2203121. După stabilirea diagnosticului de supuraţie pulmonară la un pacient, este obligatorie precizarea naturii primitive sau secundare a bolii. Care din următoarele argumente pledează în favoarea originii canceroase (cancer bronhopulmonar supurat):

răspunsul complet la tratamentul antiinfecţios intensivA. caracterul recurentB. frecvenţa hemoptiziilorC.peretele gros şi neregulat al cavităţiiD.peretele subţire şi regulat al cavităţiiE.

(pag. 959)

C2203122. Referitor la relaţia dintre tuberculoza pulmonară şi supuraţia pulmonară, care din afirmaţiile următoare sunt adevărate?

foarte frecvent o supuraţie parenchimatoasă se grefează pe o tuberculoză în evoluţieA. grefarea unei tuberculoze pe un abces pulmonar cronic este astăzi excepţionalăB. foarte rar o supuraţie parenchimatoasă se grefează pe o tuberculoză în evoluţieC.mai frecvent se grefează o supuraţie bronşică peste o bronşectazie posttuberculoasăD.în cursul evoluţiei unei supuraţii pulmonare ce necrozează un ţesut tuberculos cicatriceal se pot elimina temporar bacili Koch numiţi “bacilles de sortie”

E.

(pag. 959)

C2203123. Datorită antibioterapiei cvasigeneralizate şi precoce în infecţiile pulmonare:



frecvenţa abceselor pulmonare comune a scăzut foarte multA. abcesele cu indicaţie chirurgicală au devenit o raritateB. abcesele cu indicaţie chirurgicală sunt foarte frecventeC.abcesele cu indicaţie chirurgicală au o mortalitate operatorie nulăD.30 – 35% din pacienţi decedează printr-o complicaţie gravăE.

(pag. 960)

C2203124. Tratamentul abceselor pulmonare are printre obiectivele sale şi drenajul focarelor supurative, care include:

drenajul postural (împiedică retenţionarea puroiului în focar)A. pleurotomia a minima (obligatorie atunci când nu se poate obţine evacuarea prin puncţie)B. lobectomieC.aplatizarea urmată de plicaturareD.bronhoaspiraţia repetată la intervale de 3 – 7 zile (este indicată când drenajul postural este ineficace)E.

(pag. 960)

C2203125. Referitor la penicilinoterapia abceselor pulmonare, care din afirmaţiile următoare sunt adevărate:

are o penetranţă medie în ţesutul patologic pulmonarA. are cea mai bună penetranţă în ţesutul patologic pulmonarB. are o toxicitate ridicatăC.are o toxicitate şi un cost reduseD.calea de administrare de elecţie este în injecţii intravenoase în bolus la fiecare 4 ore, în doze de minimum 80 milioane U.I./24 ore

E.

(pag. 960)

C2203126. Criteriile de apreciere a eficacităţii tratamentului antibiotic în abcesele pulmonare sunt:dispariţia cavităţilor pe radiografia pulmonarăA. imagine toracică normală pe radiografia pulmonarăB. creşterea în greutate, recâştigarea apetituluiC.dispariţia bronhoreei purulenteD.dispariţia fetidităţii sputeiE.

(pag. 961)

C2203127. La bolnavii cu abcese pulmonare trimişi pentru rezolvare chirurgicală, reluarea probei terapeutice în condiţii de corectitudine:

nu mai este necesarăA. este obligatorieB. poate duce la vindecarea bolnavului în 5 – 10% din cazuriC.poate duce la vindecarea bolnavului într-o proporţie de 50% din cazuriD.dacă leziunea persistă, această probă terapeutică are valoarea unei bune pregătiri preoperatoriiE.

(pag. 961)

C2203128. Referitor la tratamentul chirurgical al abceselor pulmonare, care din afirmaţiile următoare sunt adevărate:

tratamentul chirurgical este rezervat în principiu cazurilor la care tratamentul medical corect nu obţine vindecarea clinică şi radiologică

A.

apariţia procesului de pioscleroză creşte şansele unei vindecări prin mijloace conservatoareB. numai aproximativ 50% din abcesele pulmonare primitive necesită intervenţie chirurgicalăC.cel puţin 75% din abcesele pulmonare primitive necesită intervenţie chirurgicalăD.numai aproximativ 5% din abcesele pulmonare primitive necesită intervenţie chirurgicalăE.

(pag. 961)



C2203129. Indicaţiile de tratament chirurgical ale abceselor pulmonare sunt:răspuns adecvat la tratamentul medical corectA. abcesele mari (peste 6 cm diametru), la care probabilitatea de vindecare prin tratament medical este redusă

B.

hemoptiziile mici şi repetateC.ruptura în spaţiul pleuralD.imposibilitatea de a exclude existenţa unui neoplasmE.

(pag. 961)

C2203130. Care din procedeele chirurgicale de mai jos sunt astăzi admise numai ca metode "de depanare”, la bolnavi cu abcese pulmonare aflaţi într-o stare critică, ce nu suportă rezecţia pulmonară şi uneori nici măcar o toracotomie:

pneumotomia în pleură simfizatăA. puncţia evacuatorie transparietală a abcesului urmată de instilarea de antibiotice sub control radiologicB. pneumectomiaC.lobectomia superioarăD.aplatizarea urmată de plicaturareE.

(pag. 961 - 962)

C2203131. Bronşiectaziile de cauză cunoscută asociate cu dezordini imunologice au ca şi etiologie:aspergiloza bronhopulmonarăA. tuberculozaB. colita ulcerativăC.ciroza biliară primarăD.bronhomalaciaE.

(pag. 963)

C2203132. În ceea ce priveşte tabloul clinic al bronşiectaziilor, care din afirmaţiile următoare sunt adevărate:

bronşiectaziile neinfectate pot rămâne multă vreme fără expresie clinicăA. semnele de supuraţie pulmonară sunt prezente întotdeauna de la debutul bronşiectazieiB. debutul clinic este de obicei insidios, cu instalarea tusei şi expectoraţieiC.în sezonul rece apar puseuri recidivante de catar bronşic sau chiar pneumopatii acuteD.între puseurile infecţioase bolnavul poate fi asimptomaticE.

(pag. 964)

C2203133. În perioada de stare, bronşiectazia se caracterizează clinic prin:supuraţiiA. manifestări de tip "viroză respiratorie”B. hemoptizieC.pneumonii recidivanteD.tuse seacăE.

(pag. 964)

C2203134. Mecanismul de producere al hemoptiziilor în bronşiectazii constă în:necroza epiteliului bronşic sau a parenchimului pulmonarA. ruperea anastomozelor dintre arterele bronşice şi arterele pulmonare care iau un aspect anevrismalB. ruperea venelor pulmonareC.ruperea pleureiD.ruperea inelelor trahealeE.

(pag. 965)

C2203135. În cadrul tabloului clinic al bronşiectaziilor, hemoptizia:



apare la aproximativ 90 - 95% din pacienţiA. poate apare de sine stătătoare în perioada premenstruală, având un caracter vicariantB. poate apare în condiţii de muncă grea, după eforturi fizice mariC.poate apărea în deosebi la variaţii mari de temperaturăD.poate constitui singura manifestare a bolii la bolnavi fără bronhoree purulentă: aşa numitele bronşiectazii uscate hemoptoice

E.

(pag. 965)

C2203136. În cadrul tabloului clinic al bronşiectaziilor, dispneea:nu este obligatorie, mai ales în perioada incipientăA. apare şi se agravează odată cu întinderea teritorială a leziunilor şi cu apariţia hipercopnieiB. apare în 100% din cazuri încă de la debutC.nu depinde de extinderea teritorială a leziunilorD.nu apare niciodată în perioada de stareE.

(pag. 965)

C2203137. Bronşiectazia uscată reprezintă o formă clinică a bronşiectaziei, care:este de origine tuberculoasăA. este de origine neoplazicăB. este de origine autoimunăC.are ca simptom revelator hemoptiziaD.are ca simptom revelator sputa purulentăE.

(pag. 965)

C2203138. În cadrul investigaţiilor paraclinice pentru bronşiectazii, pe radiografia simplă se pot întâlni următoarele anomalii:

opacitate unică masivă, cu contur neregulat şi nivel hidroaeric central localizată în lobii superioriA. accentuarea unilaterală sau localizată a desenului bronhovascular hilo-bazalB. benzi opace groase, uneori ramificate în “deget de mănuşă”C.umbre liniare paralele cu aspectul “liniilor de tramvai”D.imagini chistice de aproximativ 2 cm diametru, cu aspect de umbre inelareE.

(pag. 966)

C2203139. Care din următoarele semne reprezintă semne directe la bronhografia unui pacient în bronşiectazie:

vizibilitatea anormală a musculaturii transversale (“bronhie cu inele”)A. creşterea diametrului bronşicB. absenţa diminuării progresive a calibrului bronşicC.absenţa diminuării progresive a calibrului bronşicD.semne de hipersecreţie (dopuri mucoase, imagini în “dinţi de pieptene”)E.

(pag. 966)

C2203140. Diagnosticul pozitiv al bronşiectaziei se bazează pe asocierea următoarelor elemente:anamneza şi istoricul bolii: tuse cronică cu caracter recurent ce coincide cu episoadele pulmonare febrile, hemoptiziile

A.

bronhoscopia fundamentează diagnosticul de certitudineB. bronhoreea purulentă caracteristică, abundentă, stratificată, eventual fetidăC.bronhografia fundamentează diagnosticul de certitudineD.scintigrafia pulmonară fundamentează diagnosticul de certitudineE.

(pag. 967)

C2203141. Diagnosticul diferenţial al bronhoreei purulente şi al hemoptiziei întâlnite în bronşiectazie se face cu alte afecţiuni ca:



abcesul pulmonarA. cancerul bronhopulmonarB. tuberculoza pulmonarăC.stenoza mitralăD.bronşita acutăE.

(pag. 968)

C2203142. În ceea ce priveşte prognosticul bronşiectaziilor, care din afirmaţiile următoare sunt adevărate:

la cazuri urmărite timp de zece ani în era preantibiotică mortalitatea oscila între 75 – 90%A. în perioada actuală mortalitatea a scăzut la 50 – 60%B. beneficiază de un prognostic bun bronşiectaziile limitate ca întindere, bronşiectaziile “uscate” şi cele localizate în lobii superiori

C.

prognosticul este influenţat favorabil de unilateralitatea leziunilorD.elementele care agravează prognosticul sunt semnele funcţionale obstructive, defectele congenitale care favorizează constituirea bronşiectaziilor.

E.

(pag. 969)

C2203143. Tratamentul medical al bronşiectaziilor are următoarele obiective:distrugerea florei bacteriene piogene prin antibioterapieA. evitarea stagnării secreţiilor prin drenaj posturalB. combaterea manifestărilor asociate: bronşita cronică obstructivă, insuficienţa respiratorie, insuficienţa cardiacă, etc.

C.

refacerea calibrului bronşiilorD.se administrează doar ca şi pregătire preoperatorieE.

(pag. 970)

C2203144. Criteriile obligatorii ale indicaţiei chirurgicale în bronşiectazii sunt:diagnosticul topografic exact stabilit prin bronhografie bilateralăA. boală diseminată, bilateralăB. plămân restant suficientC.gravitatea bolii evidenţiată prin eşecul demonstrat al tratamentului medical ce nu a putut ţine sub control boala cel puţin 12 luni

D.

hemoptiziile masive reprezintă o indicaţie de urgenţăE.

(pag. 971 - 972)

C2303145. Principalii factori responsabili de cresterea numarului de cazuri de abcese pulmonare in ultimii ani, ca si de cresterea gravitatii acestora sunt:

Aparitia unui mare numar de tulpini bacteriene mutirezistente;A. Cresterea numarului de pacienti imunodeprimati;B. Cresterea proportiei populatiei varstnice;C.Cresterea numarului de infectii nozocomiale;D.Cresterea numarului de infectii fungice.E.

(pag. 954)

C2303146. Sursele de infectie cel mai frecvent generatoare de abcese pulmonare sunt:Infectiile cavitatii bucale;A. Infectiile urechii;B. Infectiile cailor respiratorii inalte;C.Infectiile genitale;D.Infectiile apendiculare.E.

(pag. 955)



C2303147. Semnele clinice de certitudine in abcesul pulmonar sunt:Fetiditatea sputei;A. Examenul bacteriologic sugestiv;B. Evocarea unui episod anamnestic compatibil cu aspiratia continutului oral sau gastric;C.Leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulenta;D.Raspunsul prompt la penicilinoterapie.E.

(pag. 958)

C2303148. Clasificarea macroscopica a bronsiectaziilor dupa aspectul bronhografic include urmatoarele categorii:

Cilindrice;A. Moniliforme;B. In "sina de tramvai";C.Saculare;D.Chistice.E.

(pag. 963)

C2303149. Tratamentul profilactic al bronsiectaziei la adult are in vedere:Profilaxia tuberculozei prin vaccinarea si revaccinarea BCG;A. Depistarea si investigarea tusitorilor cronici;B. Tratamentul corect al supuratiilor pulmonare;C.Asanarea focarelor infectioase, indeosebi a celor sinusale si dentare;D.Tratamentul complicatiilor bronhopulmonare ale rujeolei si tusei convulsive.E.

(pag. 969)

C2503150. Supuraţiile bronşice cuprind:BronşiectaziileA. PiosclerozaB. Supuraţiile difuze prin corpi străini sau plăgi toraciceC.BronhoceleleD.Supuraţiile bronşice fără dilataţii de bronşiiE.

(pag. 953)

C2503151. Supuraţiile bronho-pulmonare parenchimatoase circumscrise sunt:Pioscleroza.A. Abcesul pulmonar.B. Pneumonia cronică.C.Supuraţiile parenchimatoase circumscrise dezvoltate pe leziuni preexistente.D.Bronhocelele.E.

(pag. 953)

C2503152. Supuraţiile bronho-pulmonare parenchimatoase difuze sunt:PiosclerozaA. Supuraţiile difuze prin corpi străini sau plăgi toraciceB. Gangrena pulmonarăC.Abcesul pulmonarD.BronşiectaziileE.

(pag. 953)

C2503153. Abcesul pulmonar primitiv:Evoluează într-un teritoriu pulmonar sănătos.A. Reprezintă o complicaţie evolutivă a unei leziuni locale preexistente.B.



Este rezultatul unei infecţii cu anaerobi.C.Este rezultatul unei infecţii cu aerobi, anaerobii participând inconstant şi rar.D.Este o complicaţie evolutivă a unui cancer bronho-pulmonar.E.

(pag. 954)

C2503154. Factorii responsabili de creşterea numărului de abcese pulmonare şi de creşterea cazurilor cu evoluţie gravă şi cu indicaţie de tratament chirurgical sunt:

Apariţia unui număr mare de tulpini bacteriene multirezistente.A. Creşterea incidenţei cancerului bronho-pulmonar.B. Creşterea marcată a numărului de pacienţi imunodeprimaţi.C.Creşterea proporţiei populaţiei vârstnice.D.Creşterea numărului de cazuri cu infecţii pulmonare nozocomiale.E.

(pag. 954)

C2503155. La pacienţii cu abcese pulmonare, bronhoscopia:Este obligatorie la toţi pacienţii peste 40 ani.A. Permite recoltarea de probe bacteriologice şi micologice în condiţii corecte.B. Evidenţiază caracterul primitiv al abcesului pulmonar.C.Permite evidenţierea grosimii şi caracterului peretelui cavităţii abcesului.D.Permite evidenţierea şi extragerea corpului străin şi aspiraţia puroiului stagnat.E.

(pag. 956-957)

C2503156. Datele de laborator la pacienţii cu abces pulmonar acut, arată:Creşterea leucocitelor;A. Hiperglicemie;B. VSH crescută;C.Un grad de anemie;D.Creşterea potasiului seric;E.

(pag. 958)

C2503157. Semnele de prezumţie în diagnosticul abcesului pulmonar acut sunt:Episod anamnestic compatibil cu aspiraţia conţinutului oral sau gastric.A. Fetiditatea sputei.B. Prezenţa unor surse endogene de bacterii anaerobe.C.Răspuns prompt la penicilinoterapie.D.Leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulentă.E.

(pag. 958)

C2503158. Semnele de certitudine în diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar acut se bazează pe:Fetiditatea sputei;A. Episod anamnestic compatibil cu aspiraţia conţinutuluui oral;B. Examen bacteriologic sugestiv sau confirmativ;C.Leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulentă;D.Răspuns promt la penicilinoterapie;E.

(pag. 958)

C2503159. Tratamentul medical aplicat în abcesul pulmonar acut:Este reprezentat de penicilinoterapie datorită ponderii dominante a florei anaerobe.A. Administrarea antibioticelor se face timp de cel puţin 15 zile iar durata maximă a tratamentului este de 4-6 săptămâni;

B.

Este aplicat în hemoptizia masivă;C.Se aplică până la dispariţia fetidităţii sputei şi a bronhopioreei purulente;D.



Constă în pleurotomie a minima şi bronhoaspiraţiii repetate;E.

(pag. 960)

C2503160. Care din următoarele situaţii reprezintă indicaţii de tratament chirurgical în abcesul pulmonar:

Imposibilitatea de a exclude un neoplasm pulmonar;A. Hemoptizia masivă;B. Abcesele sub 6 cm diametru;C.Răspuns inadecvat la tratamentul medical corect;D.Alergie la penicilină;E.

(pag. 961)

C2503161. In abcesele pulmonare, tratamentul chirurgical:Se aplică cazurilor cu drenaj ineficient al abcesului prin bronşie.A. Este rezervat cazurilor la care tratamentul medical corect nu obţine vindecarea clinică şi radiologică.B. Se aplică în cazurile cu hemoptizie masivă.C.Se aplică în cazurile în care este imposibil de a exclude existenţa unui cancer bronho-pulmonar.D.Constă în pneumonectomie, rar practicându-se lobectomia.E.

(pag. 961)

C2503162. Bronşiectaziile congenitale secundare sunt întâlnite în:Tuse convulsivă;A. Bronhomalacie;B. Mucoviscidoză;C.Aspergiloză bronho-pulmonară;D.Sindroame imunodeficitare;E.

(pag. 963)

C2503163. Bronşiectaziile dobândite sunt întâlnite în:Pneumonie.A. Tuberculoză pulmonară.B. Mucoviscidoză.C.Sindroame imunodeficitare.D.Corpi străini bronşici.E.

(pag. 963)

C2503164. Bronşiectaziile asociate cu dezordini imunologice se întâlnesc în:Mucoviscidoză.A. Lupus eritemetos sistemic.B. Aspergiloza bronho-pulmonară.C.Traheo-bronnhomegalia.D.Deficitul de α1 antitripsină.E.

(pag. 963)

C2503165. În perioada de stare bronşiectazia este caracterizată clinic prin:Supuraţie.A. Semnele unei bronşite banale cu menţinerea stării generale.B. Hemoptizie.C.Pneumonii recidivante.D.Dureri toracice şi dispnee.E.

(pag. 964)



C2503166. Pe radiografia toracică simplă efectuată în bronşiectazii se pot întâlni următoarele anomalii:Accentuarea unilaterală sau localizată a desenului bronho-vascular hilo-bazal.A. Imagini chistice cu diametru mai mare de 2 cm, uneori cu nivele lichidiene chistice.B. Umbre inelare paralele cu aspectul “liniilor de tramvai”.C.Benzi opace groase, uneori ramificate în “deget de mânuşă”.D.Foarte frecvent opacităţi neomogene cu noduli şi hipertransparenţe, rău delimitate situate în regiunile apicale sau subclaviculare ce simulează un infiltrat tuberculos.

E.

(pag. 966)

C2503167. Semnele directe evidenţiate la examenul bronhografic, în cazul bronşiectaziilor sunt:Creşterea diametrului bronşic.A. Semne de hipersecreţie.B. Absenţa diminuării progresive a calibrului bronşic spre capătul terminal.C.Vizibilitatea anormală a musculaturii transversale (“bronhie cu inele”).D.Diminuarea sau dispariţia ramificaţiilor vecine cu bronhia patologică.E.

(pag. 966)

C2503168. Semnele indirecte ale bronşiectaziilor constatate la examenul bronhografic sunt:Vizibilitatea anormală a musculaturii transversale (“bronhie cu inele”).A. Diminuarea sau dispariţia ramificaţiilor vecine cu bronhia patologică.B. Semne de hipersecreţie (dopuri mucoase, imagini îîn “dinţi de pieptene”).C.Absenţa diminuării progresive a calibrului bronhic spre capătul terminal.D.Creşterea diametrului bronşic.E.

(pag. 966)

C2503169. Prognosticul bronşiectaziilor este agravat de următoarele elementele:Localizarea în lobul mediu;A. Caracterrul de boală difuză;B. Prezenţa de semne funcţionale obstructive;C.Prezenţa unor defecte congenitale imposibil de remediat;D.Localizarea pe partea dreaptă;E.

(pag. 969)

C2503170. Tratamentul medical al bronşiectaziilor are următoarele obiective:Drenajul pleural în cadrul complicaţiilor septice pleurale;A. Distrugerea florei microbiene piogene prin antibioterapie;B. Evitarea stagnării secreţiilor prin drenaj postural;C.Rezecţii pulmonare;D.Combaterea manifestărilor asociate precum bronşita cronică obstructivă, insuficienţa respiratorie, cardiacă, etc.

E.

(pag. 969-970)

C2503171. Frecvenţa mai mare a bronşiectaziilor este întâlnită la:Bărbaţi;A. Femei;B. Copii sub 15 ani;C.Batrâni peste 75 ani;D.La persoanele între 40-50 ani;E.

(pag. 962)

C2503172. La pacienţii cu bronşiectazii, hemoptizia:Este un semn caracteristic;A.



Apare la aproximativ 50% din cazuri cu amploare variabilă;B. Apare excepţional de rar;C.Se produce prin ruptura anastomozelor dintre arterele bronşice şi arterele pulmonare;D.Se produce prin necroza epiteliului bronşic sau a parenchimului pulmonar;E.

(pag. 965)

C2503173. Indicaţia chirurgicală în bronşiectazii trebuie să urmărească următoarele criterii obligatorii:Diagnostic topografic exact stabilit prin bronhografie;A. Boală difuză bilaterală;B. Plămân restant suficient;C.Hemoptiziile mici;D.Hemoptiziile masive;E.

(pag. 971)

C2803174. In functie de terenul pe care se dezvolta, abcesele pulmonare pot fi:primitiveA. secundareB. multi centriceC.perifericeD.centraleE.

(pag. 954)

C2803175. Din punct de vedere etiologic, germenii cel mai frecvent implicati in abcesul bronhopulmonar sunt:

aerobiA. anaerobiB. ricketziC.protozoareD.fungiE.

(pag. 954)

C2803176. In abcesul pulmonar, de la sursele situate in caile aero – digestive superioare, germenii sunt vehiculati in parenchimul pulmonar prin:

aspiratia particulelor infectate (puroi, sange, corpi straini, fragmente tisulare)A. diseminare hematogenaB. diseminare limfaticaC.de la alte abcese pulmonare adiacenteD.plagi toracice infectateE.

(pag. 955)

C2803177. Formele radio – clinice particulare ale abceselor pulmonare sunt urmatoarele:abcesul lobului mediu, lingulei si piramidei bazaleA. abcese mari sau giganteB. abcesele lobului superiorC.abcesele pulmonare asociate cu empiemeD.abcese ale piramidei bazaleE.

(pag. 956)

C2803178. Semnele de prezumtie in diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar sunt:leziuni necrotice cavitare cu brohoree purulentaA. fetiditatea scuteiB. raspuns prompt la penicilino- terapieC.



examen bacteriologic confirmativD.prezenta unor surse endogene de bacterii anaerobeE.

(pag. 958)

C2803179. Clasificarea macroscopica a brosiectaziilor se face dupa aspectul bronhografic in patru categorii:

cilindriceA. moniliformeB. facuolareC.saculareD.chisticeE.

(pag. 963)



Tema nr. 4Traumatismele toracelui



C1204001. Indicatiile de urgenta ale toracotomiei sunt:Aritmii cardiace in traumatismeA. Fistula arterio-venoasa traumaticaB. Hemotoraxul neevacuatC.Leziune diafragmaticaD.Hematom infectatE.

(pag. 844)

C1204002. Contuzia pulmonara:Prezinta la inspectie hernierea pulmonaraA. Afecteaza intreg plamanulB. Se trateaza in principal prin administrarea de fluide (hiperhidratarea)C.Din punct de vedere radiologic prezinta hipertransparenta campului pulmonar respectivD.Are o mare gravitate prin insuficienta respiratorie pe care o produceE.

(pag. 833-834)

C1204003. Leziunile traheo-bronsice:Apar numai in traumatismele toracice deschiseA. Sunt printre cele mai frecvente traumatisme toraciceB. Sunt cel mai des bilateraleC.Se asociaza frecvent cu fracturile sternuluiD.Necesita frecvent doar un tratament conservator, tratamentul chirurgical agravand starea generalaE.

(pag. 835-836)

C1204004. Sindromul de detresa respiratorie acuta se caracterizeaza prin:Micsorarea gradientului de presiune alveolo-arteriala a oxigenuluiA. Infiltrat pulmonar unilateralB. Complianta pulmonara nemodificataC.Prezenta edemului pulmonar cardiogenD.Prezenta hipoxemieiE.

(pag. 840)

C1204005. Voletele costale:Apar in urma fracturilor costale simpleA. Sunt frecvente la copiiB. Cele mai grave sunt cele posterioareC.Reprezinta un bloc costal care se mobilizeaza in timpul respiratiei independent de restul cutiei toraciceD.Determina aparitia imediata a insuficientei renale acute ce impune dializa de urgentaE.

(pag. 828-830)

C1304006. Sindromul de detresa respiratorie acuta este definit pe baza urmatorului criteriu:micsorarea gradientului de presiune alveolo-arterialA.



infiltrat pulmonar unilateralB. crestere a compliantei pulmonareC.prezenta E.P.A. cardiogenD.marirea gradientului de presiune alveolo-arterialE.

(pag. 840)

C1304007. Toracotomia in traumatismele toracice se impune cand hemoragia pleurala este:sub 800 mlA. peste 200 ml/ora timp de 2 - 3 oreB. sub 200 ml/ora timp de 2 - 3 oreC.sub 500 mlD.peste 100 ml/ora timp de 1 - 2 oreE.

(pag. 840)

C1304008. Indicatia chirurgicala in chilotorax se stabileste cand debitul limfatic este mai mare de:1500 ml/zi - o saptamanaA. 100 ml/zi - doua saptamaniB. 500 ml/zi - o saptamanaC.200 ml/zi - o saptamanaD.800 ml/zi - o saptamanaE.

(pag. 833)

C1304009. In Europa principala cauza a leziunilor traumatice toracice este data de:accidente casniceA. accidente de muncaB. accidente de sportC.agresiuneD.accidente rutiereE.

(pag. 822)

C1304010. Tratamentul conservator al leziunilor traheo-bronsice se practica in:leziune bronsica peste 1/3 din circumferinta bronsiei principaleA. leziune bronsica cu sectiune completaB. leziune bronsica peste 1/2 din circumferinta bronsiei principaleC.leziune bronsica sub 1/3 in circumferinta bronsiei principaleD.sectiune completa de traheeE.

(pag. 836)

C1404011. In voletul costal este caracreristica:durerea toracica foarte intensaA. miscarea paradoxala a toraceluiB. pulsul paradoxal.C.rinoreea persistentaD.hemoptiziaE.

(pag. 829)

C1404012. Cauzele cele mai frecvente ale accidentelor toracice sunt:accidentele de munca ,A. accidentele de sport,B. accidentele casnice,C.nici unul dintre acestea.D.accidentele rutiere,E.



(pag. 822)

C1404013. Cea mai frecventa tulburare fiziopatologica intalnita in cadrul traumatismelor toracice este:comaA. insuficienta respiratorie acutaB. socul hipovolemicC.socul anafilacticD.socul cardiogenE.

(pag. 824)

C1404014. Cele mai frecvente leziuni toracice sunt:chilotoraxul posttraumaticA. contuzia pulmonaraB. fracturile costaleC.leziunile traheo-bronsiceD.pneumopericardulE.

(pag. 826)

C1504015. La un pacient cu pneumotorax traumatic toracotomia este indicata in urmatoarele situatii:persistenta pierderilor aerice peste 10 zile in conditiile unui drenaj pleural corect;A. prezenta pneumotoraxului compresiv;B. cand examenul radiologic evidentiaza colabarea totala a plamanului cu deplasarea mediastinului de partea sanatoasa;

C.

prezenta unui pneumotorax deschis;D.cand nu se dispune de aspiratie activa.E.

(pag. 832)

C1504016. Indicatiile tratamentului conservator al leziunilor traheo-bronsice sunt:leziune bronsica intrapulmonara;A. leziune a 2/3 din circumferinta bronsiei principale;B. leziune longitudinala redusa a membranei traheale;C.absenta pneumomediastinului;D.absenta pneumotoraxului compresiv.E.

(pag. 836)

C1504017. Viscerul cel mai frecvent herniat printr-o ruptura a hemidiafragmului stang este:splina;A. colonul;B. ficatul;C.stomacul;D.rinichiul.E.

(pag. 837)

C1504018. In traumatismele toracelui, plagile diafragmului se suspicioneaza in urmatoarele circumstante:

plaga penetranta in spatiul III intercostal stang;A. plaga penetranta sub arcul costal stang;B. plaga penetranta sub coasta a V-a;C.fractura sternala;D.fracturi costale multiple.E.

(pag. 837)

C1504019. Mecanismul cel mai frecvent de producere al traumatismelor toracice este:



compresiune;A. impact direct;B. accelerare - decelerare;C.explozie;D.strivire.E.

(pag. 822)

C1604020. La examenul radiologic:Emfizemul subcutanat intensifica pneumotoraxulA. Emfizemul subcutanat ascunde pneumotoraxulB. Emfizemul subcutanat nu influenteaza pneumotoraxulC.Emfizemul subcutanat si pneumotoraxul apar obligatoriu impreunaD.Emfizemul subcutanat are acelasi aspect radiologic ca si pneumotoraxulE.

(pag. 825)

C1604021. Care este examinarea paraclinica cel mai putin utila pentru traumatismele toracice:Radiografia si radioscopiaA. Tomografia computerizataB. Rezonanta magnetica nuclearaC.UltrasonografiaD.ElectrocardiogramaE.

(pag. 825)

C1604022. Prima masura de urgenta in pneumotoraxul sufocant este:Intubatia oro-trahealaA. Se insera un ac gros in spatiul III intercostal pe linia medio-clavicularaB. Se executa o pleurostomie in spatiul V intercostal pe linia medio-axilaraC.Se executa o pleurostomie in spatiul V intercostal pe linia axilara posterioaraD.Se aplica un pulsoximetru pentru a verifica oxigenarea bolnavuluiE.

(pag. 839)

C1604023. In cadrul evaluarii primare, la inspectie se aplica algoritmul:Absenta respiratiilor-tahicardie-dispneeA. Amplianta miscarilor respiratorii-deformari ale cutiei toracice-hipersonoritateB. Priveste-asculta-simte respiratia bolnavuluiC.Masca echimotica-emfizem mediastinal-matitateD.Durere in punct fix-fracturi costale-emfizem subcutanatE.

(pag. 825)

C2204024. La copii voletul costal este rar datorita:rigiditatii cutiei toraciceA. dimensiunilor mici ale cutiei toraciceB. flexibilitatii cutiei toraciceC.incidentei scazute a traumatismelor toracice la aceasta categorieD.dispozitiei fortelor de presiuneE.

(pag. 829)

C2204025. Cartacteristica voletului este:prezenta cracmentelor osoaseA. prezenta emfizemului subcutanat localizatB. prezenta emfizemului subcutanat generalizatC.miscarea paradoxala a toraceluiD.



prezenta senzatiei de “ declic” la palpareE.

(pag. 828-829)

C2204026. Cea mai frecventa tulburare fiziopatologica intalnita in traumatismele toracice este urmatoarea, cu exceptia:

insuficienta cardiacaA. insufiecienta respiratorie acutaB. hipovolemiaC.cresterea tensiunii arterialeD.cresterea permeabilitatii vasculare pulmonareE.

(pag. 824)

C2204027. Pozitia diafragmului poate varia intre urmatoarele spatii intercostale:5-10A. 7-11B. 7-12C.6-11D.5-12E.

(pag. 836)

C2204028. Masurile de urgenta aplicate in cazul plagilor penetrante toracice sunt urmatoarele, cu exceptia:

tub de pleurostomieA. sutura plagiiB. evaluarea statusului respirator si cardiacC.indepartarea agentului vulnerant din plagaD.stabilirea de linii venoaseE.

(pag. 839)

C2204029. O laceratie a diafragmului de 8 cm corespunde urmatorului grad in cadrul scorului traumatic a leziunilor diafragmului:

gradul IA. gradul IIB. gradul IIIC.gradul IVD.gradul VE.

(pag. 844)

C2304030. Laceratia de bronhie segmentara sau lobara reprezinta o leziune pulmonara de gradul:IIA. IIIB. IVC.VD.VIE.

(pag. 843)

C2304031. Trasatura patognomonica in ARDS este:cresterea permeabilitatii pulmonareA. cresterea presiunii in artera pulmonaraB. cresterea presiunii in cavitatea pleuralaC.insuficienta cardiaca hipodiastolicaD.hemotoraxul masivE.



(pag. 841)

C2504032. Mecanismul cel mai frecvent de producere al traumatismelor toracice este reprezentat de:compresiuneA. impact directB. accelerare - decelerareC.explozieD.strivireE.

(pag. 822)

C2504033. Care dintre leziunile întâlnite în traumatismele toracice are frecvenţa cea mai mare?voletul costalA. pneumotoraxulB. hemotoraxulC.chilotoraxulD.ruptura diafragmuluiE.

(pag. 822)

C2504034. Care este etiologia cea mai frecventă a traumatismelor toracice?accidente rutiereA. accidente de muncăB. accidente casniceC.accidente de sportD.accidente aviaticeE.

(pag. 822)

C2504035. În pneumotoraxul posttraumatic este indicată intervenţia chirurgicală prin toracotomie în următoarele situaţii:

persistenţa pierderilor aerice peste 10 zile în condiţiile unui drenaj pleural corectA. prezenţa pneumotoraxului compresivB. colabarea totală a plămânului cu deplasarea mediastinului de partea sănătoasă confirmata radiologicC.prezenţa unui pneumotorax deschisD.când nu se dispune de aspiraţie activăE.

(pag. 832)

C2504036. Când trebuie suspicionată leziunea diafragmului în cadrul unui traumatism toracic?în caz de plagă penetrantă în spaţiul III intercostal stângA. în caz de plagă penetrantă sub arcul costalB. în caz de plagă penetrantă sub coasta a V-aC.în caz de fractură sternalăD.în caz de fracturi costale multipleE.

(pag. 837)

C2504037. Care organ herniază cel mai frecvent la nivelul rupturii posttraumatice a diafragmului stâng?splinaA. colonulB. ficatulC.stomaculD.rinichiulE.

(pag. 837)

C2504038. Traumatopneea este o manifestare clinică întâlnită la un bolnav ce prezintă:contuzie pulmonarăA.



fractură costală cu deplasareB. volet costalC.plagă toracică deschisăD.fractură de sternE.

(pag. 838)

C2504039. O plagă prin armă de foc cu orificii de intrare şi ieşire mai mici de 10 cm se incadrează pe baza sistematizării dată de Crucea Roşie Internaţională în:

gradul IA. gradul IIB. gradul IIIC.gradul IVD.gradul VE.

(pag. 839)

C2504040. Care dintre următoarele condiţii nu reprezintă criteriu pentru definirea sindromului de detresă respiratorie acută?

infiltratul pulmonar bilateralA. creşterea gradientului presional alveolo-arterial al O2B. complianţa pulmonară scăzutăC.absenţa edemului pulmonar acut cardiogenD.hipertensiunea pulmonarăE.

(pag. 840)

C2504041. Mortalitatea în sindromul de detresă respiratorie acută de cauză traumatică este de:15%A. 20%B. 25%C.30%D.35%E.

(pag. 840)

C2504042. Pierderea sanguină la nivelul unei fracturi costale este de aproximativ:50 ml sângeA. 150 ml sângeB. 250 ml sângeC.300 ml sângeD.400 ml sângeE.

(pag. 827)

C2504043. Evaluarea arteriografică în traumatismele toracice este indicată la bolnavii cu:fractura sternuluiA. fractura coastei XIIB. fractura omoplatuluiC.fractura coastei ID.fractura arcului costalE.

(pag. 828)

C2504044. Consolidarea unei fracturi sternale simple se face în aproximativ:10 zileA. 10-20 zileB. 20-30 zileC.



30-40 zileD.60 zileE.

(pag. 828)

C2504045. Decelarea radiologică a hemotoraxului este posibilă dacă în cavitatea pleurală se acumulează peste:

50 ml sângeA. 100 ml sângeB. 150 ml sângeC.200 ml sângeD.300 ml sângeE.

(pag. 831)

C2504046. Hematomul pulmonar tratat corespunzător dispare în aproximativ:5-7 zileA. 10-14 zileB. 20-25 zileC.25-30 zileD.30 zileE.

(pag. 834)

C2504047. În cadrul politraumatismelor, frecvenţa leziunilor diafragmului este de:0,1-0,5 %A. 0,5-2%B. 2-3,5%C.4%D.4-6%E.

(pag. 836)

C2504048. În cadrul traumatismelor toracelui plăgile toracelui se întâlnesc cu o frecvenţă de:10%A. 10-20%B. 20-25%C.25-30%D.30-35%E.

(pag. 838)

C2804049. Consolidare unei fracturi sternale simple fara deplasare se face in aproximativ:10 – 20 zileA. 15 – 25 zileB. 20 – 30 zileC.25 – 35 zileD.30 – 40 zileE.

(pag. 828)

C2804050. Toracotomia de urgenta cu rezolvarea leziunilor se executa atunci cand se constata persistenta hemoragiei pe tubul de pleurostomie, cu un debit de peste:

50 – 75 ml/oraA. 100 – 200 ml/oraB. 150 – 200 ml/oraC.200 – 250 ml/oraD.250 – 300 ml/oraE.



(pag. 831)

C2804051. Tratat corect hematomul pulmonar dispare in aproximativ:7 – 10 zileA. 10 – 14 zileB. 14 – 20 zileC.21 – 30 zileD.30 – 45 zileE.

(pag. 834)

C2804052. Frecventa leziunilor traumatice ale diafragmului in contextul politraumatismelor este cuprinsa intre:

0,5 – 1%A. 1 – 2 %B. 0,5 – 2%C.1,5 – 2,5%D.2 – 3%E.

(pag. 836)

C2904053. Majoritatea fracturilor costale se produc la nivelul arcurilor laterale ale coastelor:2-3A. 1-2B. 4-8C.10-12D.4-5E.

(pag. (1) pag 826)

C2904054. Diagnosticul paraclinic al contuziei pulmonare este stabilit de:radioscopia pulmonaraA. radiografia pulmonara de fataB. radiografia pulmonara de profilC.tomografia computerizataD.toate variantele sunt corecteE.

(pag. (1) pag 830)


C1204055. Fracturile costale:Pot fi produse prin mecanism direct care determina hiperextensia coasteiA. Apar cel mai des la copiiB. Pot fi unice sau multipleC.Pot fi produse prin mecanism indirect care determina hiperextensia coasteiD.Pot fi produse prin mecanism direct care determina hiperflexia coasteiE.

(pag. 826)

C1204056. Pneumotoraxul posttraumatic se caracterizeaza prin:Deseori este rezultatul fracturilor costaleA. Se asociaza frecvent cu hemotoraxulB. Poate fi inchis, deschis si sufocantC.Radiologic se constata revarsatul pulmonarD.Persistenta peste 5 zile in contextul unui drenaj pleural corect impune toracotomiaE.



(pag. 831-832)

C1204057. Aparatul circulator este afectat in traumatismele toracice astfel:Cordul este afectat in mod direct in plagiA. Cordul este afectat in mod direct in sindromul de compresiune intrapleuralaB. Aorta toracica datorita depunerilor ateromatoase preexistenteC.Prin pierderile sanguine ce conduc la soc hipovolemicD.Prin anemia care agraveaza hipoxiaE.

(pag. 824)

C1204058. Examinarile paraclinice necesare si utile in diagnosticul traumatismelor toracice sunt:Radiografia toracicaA. Tomografia computerizataB. Rezonanta magnetica nuclearaC.Radioscopia toracicaD.ArtroscopiaE.

(pag. 825)

C1204059. Tratamentul fracturilor costale consta in:Imobilizarea fracturilor costale simpleA. Infiltratii intercostale pentru combaterea dureriiB. Reducerea si stabilizarea prin metode chirurgicaleC.Gimnastica respiratorieD.Anestezia continua periduralaE.

(pag. 827)

C1204060. Plagile pleuropulmonare se caracterizeaza prin:Pot fi penetrante cand este interesata pleuraA. Pot fi penetrante cand este interesata pleura cu afectarea celorlalte viscere toraciceB. Ventilatia nu este compromisaC.O complicatie majora o reprezinta embolia gazoasaD.Hemopneumotoraxul reprezinta consecinta cea mai frecventaE.

(pag. 838-839)

C1204061. La un pacient ce a suferit un traumatism toracic, clinic se pot decela urmatoarele semne:La palpare cracmente osoase in fracturile costaleA. La inspectie masca echimotica in compresiuni toraciceB. La palpare crepitatii gazoase in emfizemul pulmonarC.La percutie hipersonoritate in hemotoraceD.La percutie matitate in pneumotoraceE.

(pag. 825)

C1204062. Voletul costal produce urmatoarele modificari ale mecanicii ventilatoriiMiscare respiratorie paradoxalaA. HipoventilatieB. Miscare pendulara a aerului dinspre plamanul homolateral spre cel sanatos in expir si invers in inspirC.HiperventilatieD.Balansul mediastinalE.

(pag. 824)

C1304063. Contraindicatiile toracotomiei in traumatismul toracic sunt:glont intratoracic ce nu a produs alte leziuniA.



hemotorax masivB. hemotorax mic sau mediuC.pierdere de aer importanta pe tubul de pleurotomieD.pneumomediastin fara leziui traheo-bronsice sau esofagieneE.

(pag. 844)

C1304064. Examenul clinic in pneumotorax urmareste prezenta:dispneeA. cianozaB. hipersonoritate la percutieC.matitate la percutieD.absenta murmurului vezicularE.

(pag. 832)

C1304065. Pneumotoraxul conduce la:sindrom de compresiune intrapleuralaA. deplasarea mediastinalaB. pneumoperitoneuC.afectarea ventilatiei plamanului nelezatD.afectarea peristalticii intestinaleE.

(pag. 832)

C1304066. Clasificarea fiziopatologica a pneumotoraxului posttraumatic cuprinde:pneumotoraxul inchisA. pneumotoraxul tuberculosB. pneumotoraxul deschisC.pneumotoraxul partialD.pneumotoraxul sufocantE.

(pag. 832)

C1304067. In chilotorax diagnosticul de certitudine este determinat de analiza chimica a lichidului pleural ce evidentiaza:

trigliceride > 110mg%A. trigliceride >30mg%B. lipide >30%C.lipide <30%D.hematii = 100%E.

(pag. 833)

C1304068. Indicatiile de urgenta ale toracotomiei in traumatismul toracic sunt:tamponada cardiacaA. leziuni ale esofagului toracicB. hemoperitoneuC.hemotorax masivD.ocluzie intestinalaE.

(pag. 844)

C1404069. Din punct de vedere fiziopatologic pneumotoraxul se clasifica in:pneumotorax inchisA. pneumotorax apicalB. pneumotorax deschisC.pneumotorax bazalD.



pneumotorax compresivE.

(pag. 832)

C1404070. Leziunile traumatice ale diafragmului:pot aparea in cazul plagilor penetrante toracice,A. frecventa lor este de 0,5-2% incadrul politraumatismelor,B. nu este afectata activitatea cordului.C.pot aparea hernieri ale organelor intraabdominale in torace.D.se vindecadoar cu tratament medicamentos.E.

(pag. 836)

C1404071. Tratamentul chirurgical al leziunilor diafragmatice toracice:se executa de obicei pe cale intraabdominala,A. este obligatoriuB. se executa cu fir rezorbabil pentru a preveni tulburarile de ritm cardiac,C.necesita drenaj pleural,D.se efectueaza obligatoriu dupa consolidarea fracturilor osoaseE.

(pag. 837)

C1404072. Fracturile costale care pun probleme speciale se intilnesc la nivelul coastelor:coasta 1A. coasta 3B. coasta 2C.coasta 4D.coasta 5E.

(pag. 827-828)

C1404073. Indicatiile toracotomiei de urgenta in cadrul traumatismelor toracice sunt:fistula de duct toracicA. tamponada cardiacaB. hematom infectatC.hemotorax masivD.leziuni ale vaselor mariE.

(pag. 844)

C1404074. Contraindicatiile toracotomiei sunt:hemotorax mic sau mediuA. scleroemfizemul pulmonarB. pneumomediastin in absenta unor leziuni traheobronsiceC.leziuni ale esofagului toracicD.astmul bronsicE.

(pag. 844)

C1404075. Diagnosticul de sindrom de detresa respiratorie acuta se pune pe:cresterea compliantei pulmonareA. pacient cunoscut cu astm bronsic severB. marirea gradientului de presiune alveolo-arteriala a oxigenuluiC.infiltrat pulmonar bilateralD.scaderea gradientului de presiune alveolo-arteriala a oxigenuluiE.

(pag. 840)

C1404076. Leziunile traheobronsice in cadrul traumatismelor toracopulmonare:



sunt destul de frecventeA. se asociaza frecvent cu fracturi ale sternuluiB. sunt intotdeauna completeC.pot fi axialeD.pot fi circulareE.

(pag. 835)

C1404077. In cazul plagilor toracice penetrante, la examinarea clinica a pacientului se poate evidentia:cianozaA. dispneeB. absenta murmurului vezicularC.tensiunea arteriala sistolica mult crecuta datorita reflexelor vagaleD.jugular turgescenteE.

(pag. 838-839)

C1504078. La un pacient traumatizat toracic, instalarea cercului vicios Cournaud se realizeaza prin implicarea urmatoarelor mecanisme fiziopatologice:

insuficienta mecanismelor de evacuare a secretiilor bronsice;A. aparitia hipoxiei;B. instalarea vasodilatatiei in teritoriul pulmonar;C.aparitia socul hipovolemic;D.hipertensiunea sistemica.E.

(pag. 827)

C1504079. La un pacient cu traumatism toracic, emfizemul subcutanat denota prezenta:unei leziuni pleuropulmonare;A. unei leziuni traheobronsice;B. unei fracturi costale;C.unei leziuni vasculare intratoracice;D.unui volet costal.E.

(pag. 825)

C1504080. Insuficienta respiratorie acuta la un pacient cu contuzie toracica are urmatoarele mecanisme fiziopatologice:

dezechilibrul ventilatie/perfuzie;A. hipoventilatie;B. afectarea permeabilitatii membranei alveolo-capilare;C.hipertensiunea pulmonara;D.anemia acuta postemoragica.E.

(pag. 824)

C1504081. Indicatiile toracotomiei de urgenta in hemotoraxul posttraumatic sunt:acumularea a 300 ml sange in cavitatea pleurala;A. hemotorax masiv (peste 1000 ml);B. hemoragie pe tubul de dren de 200 ml/ora timp de 3 ore;C.prezenta fracturilor costale multiple;D.aparitia fibrotoraxului.E.

(pag. 831)

C1504082. Care dintre urmatoarele manifestari clinice ridica suspiciunea unei rupturi traheo-bronsice:pierderea masiva si continua de aer pe tubul de pleurostomie;A. asocierea pneumotoraxului compresiv cu emfizemul mediastinal;B.



prezenta emfizemului cutanat laterotoracic;C.prezenta hemo-pneumotoraxului sufocant;D.prezenta unui pneumomediastin masiv.E.

(pag. 835)

C1504083. Care dintre urmatoarele conditii se incadreaza intre criteriile care definesc sindromul de detresa respiratorie acuta:

infiltratul pulmonar bilateral;A. cresterea gradientului presional alveolo-arterial al O2;B. complianta pulmonara scazuta;C.absenta edemului pulmonar acut cardiogen;D.hipertensiunea pulmonara.E.

(pag. 840)

C1504084. Tratamentul fracturilor costale unice cu deplasare mica consta in:imobilizarea fracturii cu bandaj toracic adeziv;A. infiltratii intercostale cu lidocaina;B. instalarea de cateter pentru anestezie continua peridurala;C.gimnastica respiratorie;D.combaterea durerii cu antialgice neopioide.E.

(pag. 827)

C1604085. Toracotomia de urgenta se executa:in hemotoraxul mediuA. in orice hemotorax cand exista riscul infectieiB. in hemotorax masiv (peste 1000 ml sange)C.Persistenta hemoragiei pe tubul de pleurostomie 2-3 ore cu debit peste 150-200 ml/oraD.in toate hemotorax-urile fara cauza traumaticaE.

(pag. 831)

C1604086. Cauzele principale de insuficienta respiratorie post-traumatica sunt reprezentate de afectarea unuia sau mai multor elemente dintre urmatoarele:

Mecanica ventilatorieA. Dezechilibrul ventilatie-perfuzieB. HipoventilatiaC.Embolia gazoasaD.Afectarea transportului la nivel alveolo-capilarE.

(pag. 824)

C1604087. Contraindicatiile toracotomiei sunt:Empiem cronicA. Glont intratoracic care nu a produs alte leziuniB. Hemotorax mic sau mediuC.Pneumomediastin in absenta unor leziuni traheobronsiceD.Fals anevrismE.

(pag. 844)

C1604088. Masuri de urgenta in plagile pleuro-pulmonare penetrante:Plaga se sutureaza de urgentaA. Se indeparteaza agentul vulnerant din plagaB. Se introduce un ac gros in spatiul III intercostal pe linia medio-claviculara in caz de pneumotorax sufocantC.Se instaleaza un tub de pleurostomieD.



Daca starea clinica este instabila se executa de urgenta radiografieE.

(pag. 839)

C1604089. Decesul in traumatismele toracice prin explozie se produce prin:Leziuni ale aparatului respiratorA. Leziuni ale urechii medii si tractului digestivB. Contuzii sau rupturi pulmonareC.Fara a decela o leziune cauzatoare de decesD.Ruptura vagului cervicalE.

(pag. 823)

C1604090. Examenul clinic in pneumotorax urmareste:Prezenta dispneeiA. Prezenta cianozeiB. Prezenta bradicardieiC.Prezenta hipersonoritatii la percutieD.Absenta murmurului vezicular la auscultatieE.

(pag. 832)

C1604091. Principalele mecanisme de producere ale traumatismelor toracice sunt:Accelerare-decelerareA. Compresiune (strivire)B. Ascensiune la inaltimeC.Plagi (leziuni prin arme albe sau arme de foc)D.ExplozieE.

(pag. 822)

C2204092. Reprezinta volet costal:fractura unei coaste in 2 puncteA. fractura a 2 coaste in mai multe puncteB. fractura mai multor coaste in mai multe puncteC.fractura mai multor coaste intr-un punctD.fractura unei coaste in mai multe puncteE.

(pag. 828-829)

C2204093. Urmatoarele afirmatii despre voletul costal sunt adevarate:cele mai grave volete sunt cele posterioareA. frecventa voletului costal este de 10-20% din totalul traumatismelorB. mortalitate cea mai crescuta se inregistreaza la copilC.“toracele moale” e reprezentat de voletul prin zdrobirea toraceluiD.leziunile associate influenteaza mai mult evolutia bolnavului decat voletul insusiE.

(pag. 829)

C2204094. Constituie masuri de tratament al voletului:asezarea bolnavului pe partea opusa voletuA. intubaţia şi ventilaţia în terenB. reducere şi stabilizare chirurgicalăC.fixator externD.stabilizare internă prin ventilaţie mecanică cu presiune pozitivăE.

(pag. 830)

C2204095. Diagnosticul de contuzie pulmonară:



se stabileşte radiologicA. se stabileşte tomografic (CT)B. impune restrângerea administrării de cristaloiziC.se tratează obligatoriuD.necesită administrări crescute de coloiziE.

(pag. 830)

C2204096. În tratamentul voletului costal:analgezia reprezintă o necesitateA. stabilizarea internă scade durereaB. presiunea CO2 de 60 mmHg necesită intubaţie şi ventilaţie mecanicăC.taheostomia are risc de infecţie respiratorieD.pacienţii în şoc nu necesită obligatoriu ventilaţie artificialăE.

(pag. 830)

C2204097. Sursele letale pentru hemotorax sunt reprezentate de:parenchimul pulmonarA. arterele intercostaleB. artera mamară internăC.aortaD.arterele pulmonareE.

(pag. 830)

C2204098. La examenul clinic al hemotoraxului se pot întâlni următoarele, cu excepţia:murmur vezicular accentuatA. cracmente osoaseB. hipersonoritateC.murmur vezicular diminuatD.murmur vezicular absentE.

(pag. 830)

C2204099. Hemotoraxul este decelabil:clinic la cantităţi de 400 mlA. radiologic la cantităţi de 200 mlB. radiologic la cantităţi > 300 mlC.ecograficD.prin puncţie pleurală când radiografia nu e disponibilăE.

(pag. 830 - 831)

C2204100. Tratamentul hemotoraxului presupune:hemotoraxul mediu reprezintă doar supraveghereA. hemotoraxul mic necesită pleurotomie de evacuareB. hemotoraxul mare necesită drenaj sub apăC.toracotomia de urgenţă se efectuează la hemotoraxuri > 500 mlD.persistenţa hemoragiei pe tubul de pleurotomie cu debit de 200 ml/h timp de 2 – 3 h necesită toracotomie de urgenţă

E.

(pag. 831)

C2204101. Pneumotoraxulnecesită obligatoriu pentru producere fracturi costaleA. determină deplasarea mediastinului când e unilateral masivB. cel închis este frecvent parţialC.



pneumotoraxul sufocant produce insuficienţă respiratorie rapid progresivăD.determină afectarea circulaţiei de întoarcereE.

(pag. 831)

C2204102. Examenul clinic al pneumotoraxului cuprinde:bradicardieA. jugulare turgescente la pacienţi şocaţiB. murmur vezicular absentC.motitate la percuţieD.cianozăE.

(pag. 832)

C2204103. Tratamentul pneumotoraxului constă în:pleurotomie de urgenţă în spaţiul 7 intercostal pe linia medioclavicularăA. pleurotomie în spaţiul 5 la bolnavul politraumatizatB. repaus pe partea afectatăC.urmărirea clinică şi radiologică în pneumotoraxul minimalD.toracotomia în persistenţa pneumotoraxului peste 4 zile cu drenaj pleural corectE.

(pag. 832)

C2204104. Indicatiile de urgenta ale toracotomiei sunt:tamponada cardiacaA. hemotorax neevacuatB. hemotorax infectatC.leziuni toracice cu pierdere de substanta parietalaD.leziuni ale esofagului toracicE.

(pag. 844)

C2204105. Principalele mecanisme de producere a traumatismelor toracice sunt:strivireA. electrocutieB. inneculC.lovituri directeD.accelerare-decelerareE.

(pag. 822)

C2204106. Din punct de vedere anatomo-lezional, traumatismele toracice pot fi:leziuni esofagiene si ale ductului toracicA. leziuni pleuropulmonareB. leziuni hepaticeC.leziuni traheobronsiceD.leziuni diafragmaticeE.

(pag. 823)

C2204107. Chilotoraxul posttraumatic:se poate produce prin hiperextensia coloanei vertebraleA. în absenţa tratamentului adecvat produce deficit imunologicB. se infectează frecventC.determină dispnee progresivă sau insuficienţă respiratorie acutăD.diagnosticul de certitudine este dat de CTE.

(pag. 832)



C2204108. Tratamentul chilotoraxului traumatic constă în:repaos la patA. administrare de preparate bogate în lipide şi colesterol per osB. administrare intravenos de triglicerideC.drenaj pleuralD.administrare de antibioticeE.

(pag. 833)

C2204109. Tratamentul chirurgical al chilotoraxului:are indicaţii când debitul limfatic este >1.000 ml/zi 5 zileA. constă în ligatura ductului toracic supradiafragmaticB. se poate realiza prin implantarea capătului distal al ductului toracic în vena azyagosC.are indicaţii când debitul limfatic >500 ml/zi 2 săptămâniD.constă frecvent în sutura terminoterminală a ductului toracicE.

(pag. 833)

C2204110. Contuzia pulmonară:e mai gravă la pacienţii obeziA. e mai puţin severă la tineri cu perete toracic elasticB. e gravă la bătrâniC.la bătrâni peretele toracic e mult mai afectat ca şi leziunea parenchimatoasăD.are ca şi substrat laceraţia pulmonară şi infiltrarea sangvină a zoneiE.

(pag. 833)

C2204111. Caracteristicile importante ale contuziei pulmonare severe sunt:afectează difuz plămâniiA. afectează o zonă limitată a plămânuluiB. se pierde selectivitatea normală a membranei capilare pentru proteineC.determină producerea emboliei pulmonareD.histologic prezintă hemoragie interstiţială extensivăE.

(pag. 834)

C2204112. Tratamentul contuziei pulmonare constă în:administrare masivă de cristaloiziA. presupune ventilaţie asistată cînd NaCO2 < 60 mmHgB. are ca obiectiv menţinerea normală a ven tilaţieiC.presupune realizarea analgezieiD.impune nursing respiratorE.

(pag. 834)

C2204113. Hematomul pulmonar:constă în infiltrarea sangvină a zonei pulmonareA. reprezintă o colecţie sangvină intrapulmonarăB. se produce în special în lobii superioriC.clinic seamănă cu contuzia pulmonară cu care se asociazăD.tratat corect dispare în 7 zileE.

(pag. 834)

C2204114. Abcesul pulmonar grefat pe hematom apare mai frecvent:la bolnavii cu suport ventilator îndelungatA. după toracotomieB. după menţinerea îndelungată a tubului de pleurostomieC.



la copiiD.la bătrâniE.

(pag. 834)

C2204115. Tratamentul hematomului pulmonar constă în:toracotomie cu rezolvarea leziunilor în cazuri cu severitate medieA. antibiotice cu spectru larg când evoluează spre abcesB. toracotomia în hematoamele mari se asociază rupturii pulmonareC.este conservator la pacienţii şocaţiD.determină dispariţia sa în 10 – 14 zile în cazul unui tratament corectE.

(pag. 834)

C2204116. Ruptura pulmonară:apare ca rezultat al fracturilor costaleA. se poate produce prin hiperpresiune cu glota închisă în traumatismele prin compresiuneB. se poate vizualiza radiologicC.impune toracotomia de urgenţăD.presupune ruptura sau rezecţia pulmonară lobarăE.

(pag. 834)

C2204117. Leziunile traheo-bronşice:apar doar în traumatismele toracice deschiseA. se asociază frecvent cu fracturile sternuluiB. sunt frecventeC.când apar în contuzii sunt situate la 5 cm distanţă de carinăD.în cazul contuziilor apar frecvent în accidentele rutiereE.

(pag. 835)

C2204118. Mecanismele de producere sunt reprezentate de:compresiunea laterală a toraceluiA. compresiunea anteroposterioară a toraceluiB. creşterea bruscă a presiunii intratraheale în traumatismele toracice cu glotă închisăC.lovitura directă cu gâtul în flexieD.efectul de forfecare produs de mişcarea bruscă a traheei în jurul unui punct fixE.

(pag. 835)

C2204119. Examenul radiologic al leziunilor traheobronşice evidenţiază:emfizem profund cervicalA. nhemopericardB. os hioid coborâtC.atelectazie segmentarăD.atelectazie lobarăE.

(pag. 835)

C2204120. Tratamentul leziunilor traheobronşice:este chirurgical de urgenţăA. poate utiliza PEEPB. se poate recurge la pneumectomieC.antibioterapia e obligatorieD.este conservator în leziunile longitudinale reduse de membrane traheale posterioareE.

(pag. 836)



C2204121. Organele abdominale care herniaza cel mai frecvent la nivelul leziuni diafragmatice sunt:splinaA. jejunB. colonC.stomacD.duodenE.

(pag. 837)

C2204122. Elementul caracteristic al leziunilor traumatice ale diafragmului este urmatorul , cu exceptia:dispnee intensaA. varsaturi legate de posturaB. zgomote intestinale la nivel toracalC.modificarea simptomatologiei in raport cu posturaD.absenta zgomotelor cardiaceE.

(pag. 837)

C2204123. Radiografia toracica in leziunile traumatice ale diafragmului evidentiaza:hemopericardA. aspect voalat al cupolei diafragmaticeB. plaman colabatC.emfizem profund cervicalD.prezenta capatului distal al sondei nasogastrice in toraceE.

(pag. 837)

C2204124. Tratamentul leziunilor traumatice ale diafragmului cuprind:terapie antibioticaA. aloplastieB. fizioterapie bronhopulmonaraC.drenaj pleuralD.tratament conservatorE.

(pag. 837)

C2204125. Consecintele cele mai frecvente ale plagilor toracice sunt urmatoarele, cu exceptia:pleureziaA. pneumotoraxulB. hemopneumotoraxulC.hemotoraxD.hemoperitoneulE.

(pag. 838)

C2204126. Parametrii cuprinsi in sistematizarea data de Crucea Rosie Internationala plagilor prin arme de foc, sunt urmatorii, cu exceptia:

cavitateaA. viteza proiectiluluiB. orificiul de intrare si cel de iesireC.structuri afectateD.fragment metalicE.

(pag. 839)

C2204127. Toracotomia , in cazul hemotoraxului din plagile penetrante toracice, se impun in urmatoarele conditii:

daca hemoragia pleurala este >1000 mlA.



daca hemoragia pleurala este > 100 ml/h timp de 2-3 oreB. daca hemoragia pleurala este de > 2000 mlC.daca hemoragia pleurala > 200ml/h timp de 3-4 oreD.daca hemoragia pleurala >200ml/h timp de 2-3 oreE.

(pag. 840)

C2204128. Criteriile fiziologice care definesc ARDS sunt urmatoarele:infiltrat pulmonar bilateralA. prezenta EPA cardiogenB. absenta EPA cardiogen ( PCWP > 18 mmHg)C.marirea gradientului de presiune alveolo-arteriala a oxigenuluiD.scaderea compliantei pu,monare<50ml/cmH2OE.

(pag. 840)

C2204129. Baza histopatologica a simptomatologiei clinice din ARDS este data de leziunile alveolare difuze ce evolueaza in urmatoarele 2 etape:

etapa exsudativa care apare la 5-7 zileA. tulburari de permeabilitate la nivelul microvascularizatiei pulmonareB. etapa proliferativa care apare la 2-3 saptamaniC.proliferarea fibroblastica care apare la 5-7 zileD.scaderea permeabilitatii barierei endotelialeE.

(pag. 841)

C2204130. Rol principal in declansarea modificarilor histopatologice din faza exsudativa a ARDS este indeplinit de:

macrofagele alveolareA. celulele epiteliale alveolareB. endoteliul capilarC.plachetele sangvineD.eozinofileleE.

(pag. 841)

C2204131. Mediatorii eliberati in cursul fazei exsudative a ARDS sunt urmatorii cu exceptia:TNFA. Tx 2B. C8AC.PAFD.histamineleE.

(pag. 841)

C2204132. Criteriile scorului Murray al gravitatii leziunii pulmonare din ARDS sunt:scor hipoxemic (Pa O2/Fi O2)A. PEEP necesarB. complianta pulmonara la bolnavii pe ventilatorC.patogenia asociataD.infiltrate pe radiografia pulmonaraE.

(pag. 841)

C2204133. Principiile care stau la baza tratamentului de sustinere in ARDS sunt:support nutritional adecvatA. inlaturarea factorilor predispozantiB. mentinerea unui volum intravascular si a unui debit cardiac adecvatC.



mentinerea unei presiuni a O2 pentru o buna saturatie a hemoglobineiD.obtinerea unui bilant hidric pozitivE.

(pag. 842)

C2204134. In cadrul scorului traumatic pentru lezinile peretelui toracic, gradul II cuprinde:contuzie indiferent de dimensiuneA. fractura a mai mult de 3 coasteB. volet costal ce cuprinde mai mult de 3 coasteC.fractura scapuleiD.plaga inclusiv muscularaE.

(pag. 843)

C2204135. Gradul IV al scorului traumatic pentru leziunile pulmonare cuprinde:contuzie unilaterala localizata la mai mult de 1 lobA. hematom intraparenchimatos expansivB. leziune vasculara de vas pulmonar de grad IC.disruptie vasculara hilaraD.laceratie de bronhie segmentara sau lobaraE.

(pag. 843)

C2304136. Fracturile de stern cu deplasare pot produce:contuzie miocardicaA. ruptura de aortaB. leziuni bronho-pulmonareC.leziuni vertebraleD.leziuni abdominaleE.

(pag. 829)

C2304137. Tratamentul chirurgical in chilotoraxul traumatic presupune:ligatura ductului toracic supradiafragmaticA. sunt pleuro-peritoneal cu valva DenverB. pleurectomie si/sau aplicatii locale de bureti cu fibrinaC.talcaj pleuralD.pneumonectomieE.

(pag. 833)

C2304138. Tratamentul contuziei pulmonare implica:gimnastica respiratorieA. tuse provocataB. infiltratii intercostale sau analgezie peridurala continuaC.pleurotomiaD.hiperhidratareaE.

(pag. 834)

C2304139. Semnele radiologice in leziunile traheo-bronsice sunt:pneumotoraxulA. pneumomediastinulB. pneumopericardulC.atelectazia lobaraD.pneumoperitoneulE.

(pag. 835)



C2304140. Tratamentul in fracturile costale simple:imobilizare in bandaj toracicA. infiltratii intercostaleB. administrare de antalgice neopiodeC.gimnastica si toaleta respiratorieD.toracotomiaE.

(pag. 827)

C2504141. Efectele primare intalnite la un traumatizat toracic prin explozie pot fi :bradicardieA. stop respiratorB. volet costalC.hematom parenchimatosD.hipotensiuneE.

(pag. 823)

C2504142. Insuficienţa respiratorie acută instalată la un pacient cu contuzie toracică poate avea următorul mecanism fiziopatologic:

dezechilibrul ventilaţie/perfuzieA. hipoventilaţieB. afectarea permeabilităţii membranei alveolo-capilareC.hipertensiunea pulmonarăD.anemiaE.

(pag. 824)

C2504143. La un pacient cu traumatism toracic, emfizemul subcutanat denotă prezenţa:unei leziuni pleuropulmonareA. unei leziuni traheobronşiceB. unei fracturi costaleC.unei leziuni esofagieneD.unui volet costalE.

(pag. 825)

C2504144. Masca echimotică Morestinapare în sindromul de venă cavă superioarăA. se datorează unei creşteri bruşte de presiune în sistemul venos cav superiorB. se însoţeşte de hemoragie sclero-corneeanăC.apare în traumatismele toracice prin decelerareD.apare în traumatismele toracice prin strivireE.

(pag. 825)

C2504145. În traumatismul toracic, instalarea cercului vicios Cournand se realizează prin implicarea următoarelor mecanisme fiziopatologice:

insuficienţa mecanismelor de evacuare a secreţiilor bronşiceA. apariţia hipoxieiB. instalarea vasodilataţiei în teritoriul pulmonarC.apariţia şocului hipovolemicD.hipertensiunea sistemicăE.

(pag. 827)

C2504146. Care este atitudinea terapeutică în cazul unei fracturi costale cu deplasare minimă apărută în urma unui traumatism toracic?

imobilizarea fracturii cu bandaj toracic adezivA.



infiltraţiile intercostale cu lidocainăB. instalarea unui cateter pentru anestezie continuă periduralăC.se contraindică gimnastica respiratorie pentru a se evita apariţia leziunilor pulmonare la nivelul focarului de fractură

D.

se combate durerea cu antialgice neopioideE.

(pag. 827)

C2504147. Insuficienţa respiratorie instalată la un bolnav cu volet costal are următoarele mecanisme fiziopatologice:

mişcarea paradoxală a toraceluiA. apariţia hipoxiei şi hipercarbieiB. apariţia şuntului dreapta-stângaC.apariţia vasodilataţiei perifericeD.scăderea întoarcerii venoase prin balans mediastinalE.

(pag. 829)

C2504148. Care sunt indicaţiile toracotomiei de urgenţă în hemotoraxul posttraumatic?acumularea a 300 ml sânge în cavitatea pleuralăA. hemotorax masiv (peste 1000 ml)B. hemoragie pe tubul de dren de 200 ml/oră timp de 3 oreC.prezenţa fracturilor costale multipleD.apariţia fibrotoraxuluiE.

(pag. 831)

C2504149. Care sunt indicaţiile tratamentului chirurgical al chilotoraxului posttraumatic?debit limfatic mai mare de 1500 ml/zi timp de o săptămânăA. valori mai mari de 110 mg % ale trigliceridelor în chilB. debit limfatic de 500 mg/zi timp de 2 săptămâniC.prezenţa sindromului de compresiune endotoracicăD.ruptura canalului toracicE.

(pag. 833)

C2504150. Aspectele histologice în aria de contuzie pulmonară posttraumatică sunt reprezentate de:hemoragie interstiţialăA. colaps alveolarB. inundare alveolară cu sânge şi proteineC.edem interstiţial extensivD.necroza parenchimului pulmonarE.

(pag. 834)

C2504151. Care dintre următoarele manifestări clinice ridică suspiciunea unei rupturi traheo-bronşice?pirderea masivă şi continuă de aer pe tubul de pleurostomieA. asocierea pneumotoraxului compresiv cu emfizemul mediastinalB. prezenţa emfizemului cutanat laterotoracicC.prezenţa hemo-pneumotoraxului sufocantD.prezenţa unui pneumomediastin masivE.

(pag. 835)

C2504152. Care sunt indicaţiile tratamentului conservator al leziunilor traheo-bronşice?leziune bronşică intrapulmonarăA. leziune sub 1/3 din circumferinţa bronşiei principaleB. leziune longitudinală redusă a membranei trahealeC.



absenţa pneumomediastinuluiD.absenţa pneumotoraxului compresivE.

(pag. 836)

C2504153. Care sunt contraindicaţiile toracotomiei la un pacient traumatizat toracic?leziunile toracice cu pierdere de substanţă parietalăA. hemotoraxul micB. hemotoraxul mediuC.pierdere importantă de aer pe tubul de pleurostomieD.leziuni ale esofagului toracicE.

(pag. 844)

C2504154. În tratamentul contuziei pulmonare sunt indicate:gimnastica respiratorieA. tusea provocatăB. fizioterapiaC.ventilaţia asistatăD.administrarea precoce de soluţii cristaloideE.

(pag. 834)

C2504155. Consecinţele cele mai frecvente ale plăgilor toracice penetrante sunt:pneumotoraxulA. hemotoraxulB. hemoptiziaC.pneumomediastinulD.ruptura bronşicăE.

(pag. 838)

C2504156. În cazul plăgilor penetrante toracice se impun următoarele măsuri de urgenţă:îndepărtarea rapidă a agentului vulnerant din plagăA. sutura plăgii penetranteB. evaluarea statusului respirator şi cardiacC.asigurarea liniilor venoaseD.efectuarea radiografiei toracice în caz de pneumotorax sufocant în scopul stabilirii cu certitudine a diagnosticului

E.

(pag. 839)

C2504157. complicaţiile hemotoraxului sunt reprezentate de:piotoraxA. fibrotoraxB. insuficienţă respiratorie obstructivăC.insuficienţă respiratorie restrictivăD.edem pulmonar acutE.

(pag. 840)

C2504158. Leziunile posttraumatice ale peretelui toracic încadrate conform Scorului Lezional Abreviat (AIS) în gradul II sunt reprezentate de:

contuzia peretelui toracicA. fractura cu deplasare a claviculeiB. fractura fără deplasare a sternuluiC.fractura cu deplasare a sternuluiD.fractura scapuleiE.



(pag. 843)

C2504159. Contraindicaţiile toracotomiei în traumatismele toracice sunt reprezentate de:leziuni ale vaselor mariA. leziunile esofagului toracicB. fistula ductului toracicC.pneumomediastinul în absenţa unor leziuni traheo-bronşiceD.hemotoraxul micE.

(pag. 844)

C2504160. Indicaţiile de urgenţă ale toracotomiei în traumatismele toracice sunt următoarele:leziuni ale vaselor mariA. leziuni ale esofagului toracicB. hemotorax masivC.empiem pleuralD.hemotoraxul infectatE.

(pag. 844)

C2504161. Practicarea traheostomiei de urgenţă cînd intubaţia orotraheală este contraindicată se practică în:

fractura de laringeA. fracturi ale masivului facialB. obstrucţia căilor aeriene cu corpi străiniC.pneumotoraxul sufocantD.voletul costal mareE.

(pag. 826)

C2804162. Principalele cauze ale leziunilor traumatice toracice sunt:accidentele aviaticeA. accidentele de muncaB. accidentele de sportC.accidentele casniceD.accidentele rutiereE.

(pag. 822)

C2804163. Din punct de vedere anatomo – lezional traumatismele toracice se clasifica:leziuni pulmonareA. leziuni ale peretelui toracicB. leziuni pleuropulmonareC.leziuni tranheo – brosiceD.leziuni ale organelor mediastinaleE.

(pag. 823)

C2804164. Fracturile costale care pun probleme speciale sunt localizate la nivelul:coastei 1A. coastei 4B. coastei 6C.coastei 2D.coastei 3E.

(pag. 827-828)

C2804165. Din punct de vedere etiopatogenic, hemototaxul reprezinta acumarea de sange in cavitatea pleurala provenind de la una din urmatoarele surse:



arterele intercostaleA. arterele toracice interneB. cord si vase mariC.artera diafragmaticaD.parenchimul pulmonarE.

(pag. 830)

C2804166. Clasificarea fiziopatologica a pneumotoraxului se face in:pneumotorax deschisA. pneumotorax sufocantB. pneumotorax inchisC.pneumotorax migratorD.pneumotorax cu hemotoraxE.

(pag. 832)

C2804167. In chilotoraxul postraumatic, lezarea ductului toracic poate fi:partialaA. bilateralaB. punctiformaC.totalaD.plurifocalaE.

(pag. 833)

C2904168. Principalele cauze de insuficienta respiratorie posttraumatica sunt reprezentate de afectarea:

hiperventilatiaA. mecanicii hiperventilatieiB. transportuluii la nivel alveolo-capilarC.dezechilibrul ventilatiei/perfuzieD.toate variantele sunt corecteE.

(pag. (1) pag 824)

C2904169. In fracturile sternale sunt adevarate urmatoarele afirmatii:se produc cel mai frecvent prin impactul cu volanul sau cu bordul masiniiA. pot fi associate cu leziuni vertebraleB. radiografia toracica de fata e utila in diagnosticC.apare durerea la nivel sternalD.prezenta unui hematom retrosternalE.

(pag. (1) pag 828)

C2904170. Din punctul de vedere topografic,voletele costale se pot clasifica in:anterioareA. antero-posterioareB. antero-lateraleC.posterioareD.postero-lateraleE.

(pag. (1) pag 829)

C2904171. In cazul voletului costal,se recurge la stabilizarea interna (intubatie si ventilatie mecanica) cand:

apare respiratia paradoxalaA. p Co2 sub 50 mmHgB.



p Co2 peste 50 mmHgC.p O2 sub 60-80 mmHgD.p O2 peste 60 mmHgE.

(pag. (1) pag 830)



Tema nr. 5Cancerul bronho-pulmonar



C1205001. Care din factorii enumerati mai jos NU sunt factori de promovare tumorala:NicotinaA. Gastrin-releasing peptide.B. Transferina.C.Factorul celulei stem.D.Gena p53E.

(pag. 911)

C1205002. Care dintre urmatoarele forme de carcinoame bronsice face parte din grupa carcinomului nediferentiat cu celule mici:

Carcinomul epidermoid.A. Carcinomul bronhioloalveolarB. Carcinomul solid cu formare de mucus.C.Carcinomul cu celule gigante.D.Carcinomul cu “celule in boabe de ovaz”.E.

(pag. 912)

C1205003. Care din urmatoarele simptome si semne ale cancerului bronhopulmonar este clasat in categoria simptomelor si semnelor extratoracice nemetastatice:

Sindromul de vena cava superioaraA. Sindromul Claude Bernard-HornerB. Sindromul Pancoast-Tobias.C.Degetele hipocratice.D.Paralizia diafragmaticaE.

(pag. 914)

C1205004. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu valoarea tomografiei computerizate in dagnosticul cancerului bronhopulmonar NU este adevarata:

Permite distinctia intre leziunile tumorale si cele inflamatoriiA. Evidentiaza structura formatiunii tumorale: (cavitalie, calcifieri)B. Evidentiaza relatiile ei cu parenchimul pulmonar, peretele bronsic, vasele mari.C.Evidentiaza adenopatiile mediastinale.D.Demonstreaza invazia tumorala a corpurilor vertebraleE.

(pag. 917)

C1205005. Cat la suta din pacientii cu cancer bronhopulmonar provin din randul fumatorilor sau al fostilor fumatori:

aproximativ 20%.A. aproximativ 40%.B. aproximativ 60%.C.aproximativ 80%D.aproximativ 100%.E.



(pag. 908)

C1205006. Prin bronhoscopie flexibila, arborele traheobronsic poate fi examinat pana la nivel:Lobar.A. Segmentar.B. Subsegmentar.C.Lobular.D.Acinar.E.

(pag. 918)

C1305007. Segmentectomia pulmonara in C.B.P. poate fi efectuata in urmatoarele stadii:T1N0M0A. T2N0M0B. T2N1M0C.T3N0M0D.T2N2M0E.

(pag. 930)

C1305008. Mortalitatea postoperatorie dupa lobectomia pulmonara efectuata in C.B.P. este de:3%A. 5%B. 7%C.10%D.15%E.

(pag. 929)

C1305009. Bronhoscopia in investigatia C.B.P. este:o investigatie facultativaA. o investigatie obligatorieB. este utilizata doar in localizarile hilareC.este utilizata doar in localizarile perifericeD.este utilizata doar pentru efectuarea aspiratiei transbronsice pe ac subtireE.

(pag. 918)

C1305010. Simptomul clinic cel mai frecvent intalnit in C.B.P. este:hemoptiziaA. tuseaB. durerea toracicaC.dispneeaD.ragusealaE.

(pag. 914)

C1305011. Sindroamele paraneoplazice apar in C.B.P. intr-un procent de:2% din cazuriA. 5% din cazuriB. 10% din cazuriC.15% din cazuriD.25% din cazuriE.

(pag. 913)

C1405012. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radioterapie in cancerul bronho-pulmonar NU este adevarata:

radioterapia preoperatorie influenteaza semnificativ supravietuirea la distantaA.



radioterapia postoperatorie este utila in cazurile in care se deceleaza metastaze in ganglionii hilari si mediastinali

B.

radioterapia cu intentie curativa se recomanda bolnavilor din stadiul III, dar si stadiilor I si II care au refuzat tratamentul chirurgical sau prezinta afectiuni invalidante

C.

nu se efectueaza radioterapie la pacientii cu metastaze la distantaD.nu se efectueaza radioterapie la pacientii ce prezinta invadarea ganglionilor supraclaviculariE.

(pag. 946)

C1405013. Care din afirmatiile referitoare la cancerul ocult bronhopulmonar este falsa:examenul citologic al sputei atrage atentia asupra carcinomului ocultA. prin carcinom bronhopulmonar ocult se intelege prezenta de tumora bronho-pulmonara neevidentiata prin examenul radiologic

B.

procedeul chirurgical se va alege in functie de sediul cancerului ocultC.terapia cu laser prin bronhoscopie nu este indicataD.ca procedeu chirurgical se poate practica: lobectomie, pneumonectomie,segmentectomie, bilobectomie.E.

(pag. 933)

C1405014. Urmatoarele sunt contraindicatii absolute pentru rezectii pulmonare prin chirurgie toracica video-asistata in cancerul bronhopulmonar, cu o exceptie:

pahipleuritaA. pneumonectomie controlateralaB. toracotomie in antecedenteC.intoleranta ventilarii unui singur pulmonD.insuficienta respiratorie cu presiune crescuta in caile aerieneE.

(pag. 939)

C1405015. Cea mai frecventa rezectie in cancerul bronhopulmonar este:segmentectomiaA. rezectia atipicaB. lobectomiaC.bilobectomiaD.pneumonectomiaE.

(pag. 929)

C1405016. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la imaginea radiologica din cancerul bronhopulmonar este falsa:

in carcinomul epidermoid sunt mai frecvente aspectele de pneumonita obstructiva si atelectazie pulmonaraA. in adenocarcinom apar cel mai frecvent opacitati tumorale centraleB. carcinomul cu celule mari determina opacitati periferice cu diametrul > 4 cm sau opacitati hilareC.in adenocarcinom apar cel mai frecvent opacitati tumorale perifericeD.in carcinomul cu celule mici apar in 78% din cazuri aspecte de anomalii radiologice hilare, largire mediastinala

E.

(pag. 916)

C1405017. Urmatorii sunt ganglioni mediastinali inalti dupa calasificarea Mountain si Dressler, cu o exceptie:

ganglioni paratraheali superioriA. ganglioni prevasculariB. ganglioni subcarinaliC.ganglioni paratraheali inferioriD.ganglioni retrotrahealiE.

(pag. 920)



C1405018. Urmatoarele sunt sindroame paraneoplazice in cancerul bronhopulmonar, cu o exceptie:hipercalcemiaA. sindrom carcinoidB. PolimiozitaC.trombocitopeniaD.icterE.

(pag. 914)

C1405019. Care dintre afirmatiile referitoare la diseminarea hematogena a cancerului bronhopulmonar este falsa:

se produce datorita invaziei ramurilor venoase pulmonare de catre carcinomA. artera pulmonara nu este niciodata invadataB. metastazarea hematogena este foarte rara in tumori sub 1 cmC.sediile cele mai frecvente ale metastazarii sunt: creierul, ficatul, sistemul osos, suprarenaleleD.mai rar se constata diseminari secundare in rinichi sau cordE.

(pag. 913)

C1405020. Tehnica imunoterapeutica activa cea mai promitatoare in cancerul bronho-pulmonar se bazeaza pe:

corinebacterium parvumA. BCGB. Antigenele specific-tumoraleC.LevamisolD.BestatinE.

(pag. 946)

C1505021. Metastazarea limfatica controlaterala este cel mai frecvent intalnita pentru localizarea cancerului bronho-pulmonar la nivelul:

lobului superior drept;A. lobului superior stang;B. lobului mediu;C.lobului inferior drept;D.lobului inferior stang.E.

(pag. 913)

C1505022. Cea mai fidela investigatie non-invaziva pentru evaluarea ganglionilor paraesofagieni la un pacient cu cancer bronhopulmonar este:

examenul radiologic toracic;A. examenul RMN;B. examenul CT;C.examenul ultrasonografic endoscopic;D.examenul scintigrafic.E.

(pag. 917-918)

C1505023. Care dintre urmatoarele gene nu sunt modificate in carcinomul bronsic cu celule micigena myc;A. gena rb;B. gena ras;C.gena p53;D.nici una.E.

(pag. 910)

C1505024. Care dintre urmatoarele situatii nu contraindica chirurgia toracica videoasistata la un



pacient cu cancer bronhopulmonar?pahipleurita;A. intoleranta ventilarii unui singur plaman;B. insuficienta respiratorie cu presiune crescuta in caile aeriene;C.pneumonectomia in antecedente;D.stadiul IA.E.

(pag. 923)

C1605025. Cel mai utilizat procedeu chirurgical in ancerul bronho-pulmonar este:LobectomiaA. Rezectia atipicaB. BilobectomiaC.PneumonectomiaD.SegmentectomiaE.

(pag. 930)

C1605026. Nu fac parte dintre contraindicatiile absolute ale chirurgiei toracice video-asistate:PahipleuritaA. Intoleranta ventilatiei unui singur pulmonB. Insuficienta respiratorie, cu presiune crescuta in caile respiratoriiC.Toracotomia in antecedenteD.Pneumonectomia controlateralaE.

(pag. 939)

C1605027. Prin cancer primitiv sincron se intelege:Tumora descoperita concomitent sau la un interval sub 2 aniA. Tumora descoperita concomitent sau la un interval peste 2 aniB. Orice tumora metastaticaC.Orice tumora din organism cu aceeasi structura anatomo-patologicaD.Recidiva tumoralaE.

(pag. 944)

C1605028. Principalul factor de risc pentru interventia chirugicala in cancerul bronho-pulmonar este:Boala coronariana manifesta sau latentaA. Hipertensiunea arterialaB. Diabetul zaharatC.Tulburarile de ritm cardiacD.Hipertensiunea pulmonaraE.

(pag. 927)

C2205029. Rata generală de supravieţuire la 5 ani pentru bonavii cu cancer bronhopulmonar aflaţi în stadiul II este de:

9%A. 19%B. 39%C.49%D.89%E.

(pag. 940)

C2205030. Pacienţii cu cancer bronhopulmonar ce prezintă o metastază cerebrală unică operată au o rată medie de supravieţuire la 5 ani de:

10%A.



20%B. 30%C.40%D.50%E.

(pag. 940)

C2205031. În România, cancerul bronhopulmonar la bărbaţi ocupă din punct de vedere al incidenţei între afectiunile maligne locul:

întâiA. al doileaB. al treileaC.al patruleaD.al cinceleaE.

(pag. 908)

C2205032. În România, cancerul bronhopulmonar la femei ocupă din punct de vedere al incidenţei între afecţiunile maligne locul:

întâiA. al doileaB. al treileaC.al patruleaD.al cincileaE.

(pag. 908)

C2205033. Procentajul fumătorilor în cadrul pacienţilor cu cancer bronhopulmonar este de:20%A. 40%B. 60%C.80%D.100%E.

(pag. 908)

C2205034. Carcinomul cu celule mici îşi are originea în:celulele bazaleA. celulele neuroendocrine (Kultchisky)B. celulele mucoaseC.celulele ciliate columnareD.celulele secretoriiE.

(pag. 909)

C2205035. Prima şi cea mai importantă investigaţie paraclinică în cancerul bronhopulmonar este:Evaluarea radiologicăA. Dozarea markerilor tumoraliB. Rezonanţa magnetică nuclearăC.UltrasonografiaD.Citologia sputeiE.

(pag. 914)

C2205036. Conform stadializării TNM noi aplicate în cancerul bronhopulmonar NSCLC, stadiul IA cuprinde:

T1N0M0A. T1N1M0B. T3N1M0C.



T3N2M0D.T2N2M1E.

(pag. 921)

C2205037. Cea mai frecventă operaţie de rezecţie în cancerul bronhopulmonar este reprezentată de:SegmentectomiaA. LobectomiaB. BilobectomiaC.PneumonectomiaD.Rezecţia atipicăE.

(pag. 929)

C2305038. Nivelul seric cel mai crescut al markerilor tumorali dupa forma anatomopatologica a cancerului bronhopulmonar se gaseste in:

Sarcomul pulmonar;A. Carcinomul epidermoid;B. Carcinomul cu celule mici;C.Carcinomul nediferentiat cu celule mari;D.Carcinomul adenoscuamos.E.

(pag. 918)

C2505039. Riscul apariţiei cancerului bronhopulmonar la un individ care a încetat fumatul se apropie de cel al nefumătorilor după:

5 aniA. 10 aniB. 15 aniC.20 aniD.25 aniE.

(pag. 908)

C2505040. Pentru declanşarea oncogenezei în cancerul bronhopulmonar este necesară o singură mutaţie la nivelul uneia din cele două copii ale genei:

K-rasA. 3p14B. 3p21C.5qD.9pE.

(pag. 910)

C2505041. Care dintre următoarele tipuri histologice de carcinoame bronşice se încadrează în categoria carcinoamelor nediferenţiate cu celule mici?

carcinomul scuamosA. carcinomul bronhioloalveolarB. carcinomul solid cu formare de mucusC.carcinomul cu celule "în boabe de ovăz"D.carcinomul cu celule clareE.

(pag. 912)

C2505042. Care dintre următoarele caracteristici anatomopatologice corespund carcinomului bronşic epidermoid?

este localizat mai frecvent în zona perifericăA. metastazează rapid în ganglionii mediastinaliB. este cel mai frecvent tip histologic de carcinom bronşicC.



este carcinomul bronşic cu malignitatea cea mai ridicatăD.este localizat mai frecvent în zona centralăE.

(pag. 912)

C2505043. Metastazarea limfatică în ganglionii controlaterali este întâlnită mai frecvent în localizarea cancerului bronhopulmonar la nivelul:

lobului superior dreptA. lobului superior stângB. lobului mediuC.lobului inferior dreptD.lobului inferior stângE.

(pag. 913)

C2505044. Care este simptomatologia toracică dominantă în cancerul bronhopulmonar?febraA. hemoptiziaB. răguşealaC.sindromul de venă cavă superioarăD.disfagiaE.

(pag. 914)

C2505045. În care dintre următoarele tipuri histologice de carcinom bronşic apare mai frecvent hipercalcemia?

carcinomul epidermoidA. carcinomul adenoscuamosB. carcinomul nediferenţiat cu celule mariC.carcinomul nediferenţiat cu celule miciD.adenocarcinomulE.

(pag. 915)

C2505046. În care dintre următoarele tipuri histologice de carcinom bronşic apare mai frecvent retinopatia?

carcinomul epidermoidA. carcinomul adenoscuamosB. carcinomul nediferenţiat cu celule mariC.carcinomul nediferenţiat cu celule miciD.adenocarcinomulE.

(pag. 915)

C2505047. Un bolnav cu cancer bronhopulmonar care nu poate desfăşura activitate normală sau muncă activă dar se poate îngriji singur prezintă după clasificarea funcţională a lui Karnofsky un indice cu valoarea de:

100A. 90B. 70C.50D.40E.

(pag. 916)

C2505048. În care tip de carcinom bronşic se produce mai frecvent modificarea aspectului radiologic al mediastinului?

carcinomul epidermoidA. carcinomul adenoscuamosB.



carcinomul nediferenţiat cu celule mariC.carcinomul nediferenţiat cu celule miciD.adenocarcinomulE.

(pag. 916)

C2505049. Examenul CT toracic în cancerul bronhopulmonar are un rol important în aprecierea:metastazării ganglionilor paraesofagieniA. metastazării ganglionilor ligamentului triunghiularB. invaziei aperturii toracice superioareC.invaziei peretelui toracicD.structurii formaţiunii tumoraleE.

(pag. 917)

C2505050. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la examenul RMN în cancerul bronhopulmonar sunt adevărate?

trebuie indicat de rutină în diagnosticul şi stadializarea cancerului bronhopulmonarA. nu poate fi utilizat în cazurile de intoleraţă la substanţa de contrastB. are o rezoluţie spaţială superioară examenului CTC.este inferior examenului CT în aprecierea invaziei tumorale a aperturii toracice superioareD.este superior examenului CT în aprecierea invaziei tumorale a peretelui toracicE.

(pag. 917)

C2505051. Pentru aprecierea metastazării ganglionilor paraesofagieni la un bolnav cu cancer bronhopulmonar, cea mai utilă investigaţie neinvazivă este:

examenul radiologic toracicA. examenul RMN toracicB. examenul CT toracicC.ultrasonografia endoscopică transesofagianăD.examenul scintigraficE.

(pag. 917-918)

C2505052. După stadializarea morfologică TNM a cancerului bronhopulmonar propusă de AJC, criteriile T3N0M0 corespund stadiului:

IAA. IBB. IIAC.IIBD.IIIAE.

(pag. 921)

C2505053. Supravieţuirea la 5 ani în cazul cancerului bronhopulmonar în stadiul IB este de:67%A. 57%B. 47%C.37%D.27%E.

(pag. 921)

C2505054. După stadializarea morfologică TNM a cancerului bronhopulmonar propusă de AJC, prezenţa nodulilor tumorali sateliţi în acelaşi lob pulmonar determină încadrarea bolnavului în categoria:

T1A. T2B.



T3C.T4D.M1E.

(pag. 922)

C2505055. După stadializarea morfologică TNM a cancerului bronhopulmonar propusă de AJC, prezenţa nodulilor tumorali sateliţi în plămânul ipsilateral, dar în lobi diferiţi, determină încadrarea bolnavului în categoria:

T1A. T2B. T3C.T4D.M1E.

(pag. 922)

C2505056. Care dintre următoarele afecţiuni cardiace are ponderea cea mai mare în calcularea indexului riscului cardiac după scara Goldman, la un bolnav cu cancer bronhopulmonar?

infarctul miocardic recentA. insuficienţa cardiacăB. stenoza aorticăC.aritmia atrialăD.extrasistolele ventriculareE.

(pag. 927)

C2505057. Mortalitatea postoperatorie după lobectomia practicată în cancerul bronhopulmonar este de:1%A. 3%B. 5%C.7%D.9%E.

(pag. 929)

C2505058. Care dintre următoarele situaţii nu contraindică chirurgia toracică videoasistată la un bolnav cu cancer bronhopulmonar?

pahipleuritaA. intoleranţa ventilării unui singur plămânB. insuficienţa respiratorie cu presiune crescută în căile aerifereC.pneumonectomia în antecedenteD.stadiul IAE.

(pag. 939)

C2605059. În faza de supuraţie deschisă a abcesului pulmonar, semnul radiologic caracteristic este:Imaginea hidroaerică pleuralăA. Opacitatea bazalăB. Imaginea hidroaerică intrapulmonarăC.Lărgirea spaţiilor intercostaleD.Imaginea de halterăE.

(pag. 956)

C2605060. Tratamentul chirurgical al abcesului pulmonar este indicat în:Asocierea cu diabetul zaharatA. Hemioptizia masivăB. Etiologia anaerobă a infecţieiC.



CaşexieD.Formele febrile prelungiteE.

(pag. 961)

C2605061. Semnul fundamental al puseului acut în bronşiectazie este reprezentat de:Dispneea de repausA. TahipneeB. Tusea uscatăC.Tusea cu expectoraţie abundentăD.Tusea nocturnăE.

(pag. 964)

C2605062. Bronşiectazia uscată este de etiologie:NeoplazicăA. TuberculoasăB. ParazitarăC.AutoimunăD.TraumaticăE.

(pag. 965)

C2605063. Investigaţia de elecţie în diagnosticul bronşiecatziei este reprezentată de:Radiografia toracicăA. Examenul CTB. Examenul RMNC.BronhografieD.ToracoscopieE.

(pag. 966)

C2605064. Prognosticul bronşiectaziilor poate fi agravat de:VârstăA. Disfuncţii endocrineB. Semnele funcţionale obstructiveC.Malformaţii ale cutiei toraciceD.Diabetul zaharatE.

(pag. 969)

C2805065. In cancerul brohopulmonar histograma AND se realizeaza cu ajutorul:investigatiilor radioizotopiceA. radiografia toracicaB. flux – citometriaC.izo – fluorescentaD.tomografia computerizataE.

(pag. 911)

C2805066. In cadrul procedurilor diagnostice din cancerul bronhopulmonar, bronhoscopia reprezinta o examinare:

facultativaA. obligatorieB. necesara uneoriC.numai daca citologia sputei este pozitivaD.daca scintigrafia pulmonara confirma prezenta tumorii primareE.

(pag. 918)



C2805067. Rata de rezultate fasl – negative in punctia percutanata ce se efectueaza in cancerul bronhopulmonar poate fi:

10 – 15%A. 15 – 20%B. 15 – 25%C.20 – 30%D.30 – 40%E.

(pag. 919)

C2805068. O tumora primara depistata in pulmon de un diametru de 2,5 cm se incadreaza in clasificarea T a cancerului bronhopulmonar:

T4A. TisB. T0C.T1D.T2E.

(pag. 920)


C1205069. Explorarea preoperatorie a mediastinului poate fi efectuata prin:Mediastinoscopia standard.A. Mediastinoscopia cervicalaB. Mediastinotomie anterioara.C.O combinatie intre tehnicile de mai sus.D.EsofagoscopieE.

(pag. 919)

C1205070. In cancerul bronhopulmonar ultrasonografia endoscopica transesofagiana permite evaluarea urmatorilor ganglioni limfatici:

Mediastinali in zona paraaorticaA. Ai aortei abdominaleB. In statiile subcarinaleC.In statiile paraesofagiene.D.Ale ligamentului pulmonarE.

(pag. 917-918)

C1205071. Care din urmatoarele localizari ale cancerului bronhopulmonar sunt incadrate de Shields (1995) in zona periferica:

Bronhia primitiva.A. Bronhia lobara.B. Bronhiile segmentare de ordinul trei.C.Bronhiile distale.D.Bronhiole.E.

(pag. 911)

C1205072. Care din formele de cancer bronhopulmonar iau nastere din celulele neuroendocrine:Carcinomul cu celule mici.A. Carcinomul cu celule mari.B. Carcinoidele tipice si atipiceC.Carcinomul epidermoid.D.



Adenocarcinomul.E.

(pag. 909)

C1205073. Expunerea prelungita la fumul de tutun determina la nivelul epiteliului bronsic modificari histopatologice. Care este secventialitatea corecta:

Hiperplazia epiteliului bronsic, metaplazia malpighiana, displaziile celulare.A. Displaziile celulare, metaplazia malpighiana.B. Carcinomul invaziv, displaziile celulare.C.Carcinomul in situ, metaplazia malpighiana.D.Carcinomul in situ, carcinomul invaziv.E.

(pag. 908)

C1205074. Care dintre urmatoarele rezectii pulmonare se practica in cancerul bronho-pulmonar stang:Lobectomia superioara stanga.A. Lobectomia mediosuperioara.B. Lobectomia inferioara stanga.C.Lobectomia medioinferioara.D.Pneumonectomia.E.

(pag. 931)

C1205075. Primele semne radiologice in diagnosticul cancerului bronhopulmonar sunt:Opacitate in parenchimul pulmonar, cu aspect de nodul solitar periferic.A. Opacitate cu caracter tumoral localizata periferic.B. Opacitate segmentara, rau definitaC.Tumora hilara.D.Opacitate triunghiulara apicala, cu extensie spre hil.E.

(pag. 916)

C1205076. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu metastazele cerebrale ale cancerului bronhopulmonar sunt adevarate:

Sunt prezente la 11% din pacientii asimptomaticiA. Sunt prezente la 33% din cei cu simptome si semne la nivelul SNC.B. Apar cel mai frecvent in carcinomul macrocelular si in adenocarcinomC.Apar cel mai frecvent in carcinomul “in boabe de ovaz”.D.Apar cel mai frecvent in carcinomul cu celule intermediare.E.

(pag. 913)

C1205077. In cancerul bronhopulmonar simptomele si semnele bronhopulmonare se datoresc:Iritarii bronhiei.A. Ulcerarii bronhiei.B. Obstructiei partiale sau totale a bronhiei.C.Invaziei peretelui toracic.D.Atelectaziei.E.

(pag. 913)

C1305078. Rezectia pulmonara atipica in C.P.B. este indicata la:bolnavii tineriA. tumori juxtahilareB. batrini si taratiC.tumorile periferice (nodulul solitar)D.cancere de lob inferior necrozateE.

(pag. 930)



C1305079. Carcinomul bronsic apare mai frecvent in:Plamanul dreptA. Plamanul stangB. Lobii superioriC.Lobii inferioriD.Segmentele ventrale ale lobilor superioriE.

(pag. 911)

C1305080. In C.B.P. stang sunt indicate urmatoarele rezectii pulmonare:rezectia de culmenA. lingulectomiaB. lobectomia superioara stangaC.lobectomia inferioara stangaD.pneumonectomiaE.

(pag. 931)

C1305081. C.B.P. beneficiaza numai de tratament radioterapic si chimioterapic sau de ambele in:stadiul IA. stadiul II aB. stadiul III aC.stadiul III bD.stadiul IVE.

(pag. 921)

C1305082. In sindromul Pancoast-Tobias, C.B.P. invadeaza precoce:peretele toracic postero-superiorA. hilul pulmonarB. diafragmulC.plexul brahialD.ganglionul stelatE.

(pag. 934)

C1305083. Clasificarea histopatologica a C.B.P. adoptata in 1981 de O.M.S. descrie urmatoarele categorii anatomo-patologice:

Carcinom epidermoidA. AdenocarcinomulB. Sarcomul pulmonarC.Carcinomul nediferentiat cu celule mariD.Carcinomul nediferentiat cu celule miciE.

(pag. 912)

C1405084. Cancerul pulmonar primitiv multiplu:cand tumora pulmonara este descoperita concomitent sau la un interval de pana la 2 ani este considerata ca fiind cancer primitiv sincron

A.

tumora care apare dupa 2 ani de la cancerul initial este considerata cancer metacronB. frecventa unui al doilea cancer este mai redusa in cazul cancerului ocultC.tratamentul chirurgical pentru al doilea cancer va tine cont de operatia efectuata pentru tumora initialaD.frecventa pentru cel de-al doilea cancer scade cu cat intervalul de supravietuire dupa tumora initiala este mai mare

E.

(pag. 944)

C1405085. Bronhoscopia in cancerul bronhopulmonar:



este o examinare obligatorieA. in varianta flexibila permite vizualizarea arborelui traheo-bronsic pana la nivelul subsegmentelorB. carcinomul epidermoid si cel cu celule mari sunt cel mai bine diagnosticate prin bronhoscopieC.tumorile periferice sunt evidentiate in stadiu incipient prin bronhoscopieD.pune in evidenta formatiunea tumorala in 25-50% din cazuri precizandu-i caracterele macroscopiceE.

(pag. 918)

C1405086. Tehnici utilizate in terapia endobronsica a cancerului bronho-pulmonar sunt:electrochirurgia endoscopicaA. debridarea mecanicaB. terapia fotodinamica si stent-urile endobronsiceC.terapia cu LevamisolD.terapia cu VinblasineE.

(pag. 947)

C1405087. In cancerul bronho-pulmonar drept se efectueaza urmatoarele rezectii bronho-pulmonare:bilobectomia medio-superioaraA. lobectomia superioara dreaptaB. lobectomia medieC.lobectomia inferioara dreaptaD.lobectomia superioara stangaE.

(pag. 930)

C1405088. Urmatoarele rezectii pulmonare sunt indicate in cancerul bronho-pulmonar stang:lobectomia superioara stangaA. pneumonectomiaB. bilobectomia medio-superioaraC.lobectomia inferioara stangaD.bilobectomia medio-inferioaraE.

(pag. 931)

C1405089. Care din urmatoarele afirmatii cu referire la stadiul I al cancerului bronho-pulmonar este adevarata:

in acest stadiu depistarea se face prin examen radiologic de rutinaA. este evidentiat radiologic ca nodul pulmonar solitarB. rezectia de electie este segmentectomiaC.tipul de rezectie indicat este lobectomia , iar in tumorile centrale pneumonectomiaD.dupa rezectia pulmonara este indicata si terapie complementaraE.

(pag. 933)

C1405090. Stadiul II B in cancerul bronhopulmonar dupa stadializarea TNM noua corespunde la:T2N0M0A. T1N1M0B. T3N0M0C.T2N2M0D.T2N1M0E.

(pag. 921)

C1405091. Semne radiologice precoce in cancerul bronhopulmonar sunt:opacitate in parenchimul pulmonar cu aspect de nodul solitar ,perifericA. infiltratie nodulara de-a lungul unui vas sangvinB. atelectazie segmentaraC.



tumora hilaraD.opacitate segmentara rau definitaE.

(pag. 916)

C1405092. Clasificarea histologica a cancerului bronho-pulmonar adoptata de OMS cuprinde:carcinomul epidermoidA. carcinomul nediferentiat cu celule mariB. adenocarcinomulC.carcinomul mucoidD.carcinomul adenoscuamosE.

(pag. 912)

C1405093. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la metastazarea limfatica a cancerului bronhopulmonar este adevarata:

este influentata de tipul celular ,dar si de marimea tumoriiA. apare cel mai frecvent in carcinomul epidermoidB. apare cel mai frecvent in carcinomul cu celule miciC.primele statii ganglionare implicate sunt cele lobare sau hilare ale plamanului ipsilateralD.primii sunt interesati ganglionii mediastinaliE.

(pag. 913)

C1405094. Care din urmatoarele sunt semne si simptome toracice in cancerul bronhopulmonar:hemoptiziaA. TuseaB. durerea toracicaC.osteoartropatia hipertrofica pulmonaraD.astenieE.

(pag. 914)

C1505095. Care dintre urmatoarele statii ganglionare apartin grupului ganglionar N1 dupa clasificarea cancerului bronho-pulmonar propusa de American toracic Surgery?

interlobari;A. subcarinali;B. paratraheali;C.subaortici;D.segmentari.E.

(pag. 920)

C1505096. Rezectia pulmonara pentru cancerul bronho-pulmonar se poate practica cand sunt indeplinite urmatoarele criterii ale functiei respiratorii pulmonare:

capacitate vitala < 60%;A. VEMS > 60%;B. VEMS/CV < 60%;C.capacitatea de difuzie a CO > 60%;D.Pa CO2 > 45 mmHg.E.

(pag. 926)

C1505097. Apectele radiologice mai frecvent intalnite in carcinomul pulmonar epidermoid sunt:opacitate periferica cu prelungiri stelate in parenchim;A. largirea mediastinului;B. atelectazia pulmonara;C.pneumonita obstructiva;D.colectia lichidiana pleurala.E.



(pag. 916)

C1505098. Adenocarcinomul pulmonar are urmatoarele variante histologice dupa clasificarea OMS:carcinomul bronhioloalveolar;A. carcinomul solid cu formare de mucus;B. carcinomul cu celule gigante;C.carcinomul cu celule intermediare;D.carcinomul scuamos.E.

(pag. 912)

C1505099. Care dintre urmatoarele afectiuni cardiace nu contraindica interventia chirurgicala la un pacient cu cancer bronhopulmonar?

infarctul miocardic recent;A. stenoza aortica;B. insuficienta cardiaca severa;C.angina pectorala;D.aritmii ce nu raspund la tratamentul medical.E.

(pag. 928)

C1505100. Criteriile TNM de incadrare a unei tumori bronho-pulmonare in categoria T3 sunt:atelectazia lobara;A. invazia pleurei viscerale;B. invazia carenei;C.invazia peretelui toracic;D.invazia pericardului.E.

(pag. 920)

C1505101. Metastazarea hematogena a cancerului bronhopulmonar este frecventa la nivelul:creierului;A. pancreasului;B. ficatului;C.cordului;D.tegumentului.E.

(pag. 913)

C1605102. Boli cu aspect radiologic asemanator cu cancerul bronho-pulmonar:Tuberculomul si leziunile tuberculoaseA. Chistul hidatic pulmonarB. Abcesul pulmonar cronicC.Pneumotoraxul minorD.Infarctul pulmonarE.

(pag. 924)

C1605103. Dintre simptomele cancerului bronho-pulmonar fac parte:Tusea cu hemoptizieA. Durerea toracicaB. DispneeaC.Sindromul de vena cava inferioaraD.Sindromul Claude-Bernard-HornerE.

(pag. 914)

C1605104. Avantajele RMN fata de CT in cancerul bronho-pulmonar sunt:



Utila in cazurile de intoleranta la substanta de contrastA. Determinarea invaziei ganglionareB. Aprecieea mai buna a invaziei peretelui toracicC.Aprecierea mai buna a invaziei aperturii toracice superioareD.Imagine mai buna a grasimii mediastinaleE.

(pag. 917)

C1605105. Metodele de screening utilizate pentru cancerul bronho-pulmonar sunt:Explorarea radiologicaA. CTB. RMNC.Citologia sputeiD.Dozarea markerilor tumoraliE.

(pag. 918)

C1605106. In cancerul bronho-pulmonar drept se efectueaza urmatoarele rezectii bronho-pulmonare:Lobectomia superioaraA. Lobectomia inferioaraB. Lobectomia medieC.Bilobectomia medio-superioaraD.Bilobectomia medio-inferioaraE.

(pag. 930)

C1605107. Simptome si semne ce fac parte din sindroamele paraneoplazice:Degete hipocraticeA. AscitaB. AnemieC.IcterD.Anorexie cu casexieE.

(pag. 914)

C1605108. In stadializarea TMN, stadiul T4 reprezinta:Tumora ce invadeaza peretele toracicA. Tumora ce invadeaza diafragmulB. Tumora ce invadeaza carena trahealaC.Tumora ce invadeaza vena cava superioaraD.Tumora ce invadeaza aortaE.

(pag. 925)

C2205109. Rezecţiile paleative în cancerul bronhopulmonar se indică în:Stadiile I şi IIA. Tumori complicate cu abcese pulmonareB. Tumori complicate cu hemoptizie masivăC.Invazie masivă a peretelui toracic cu sindrom algic intensD.Tumori care invadează bronhia primitivăE.

(pag. 938-939)

C2205110. Chirurgia toracică video-asistată în cancerul bronhopulmonar are următoarele avantaje:Este disponibilă pe scară largăA. Durerea postoperatorie este minimăB. Tehnica operatorie este mult mai uşoară comparativ cu tehnica chirurgicală clasicăC.Timpul de spitalizare este scurtatD.



Reîncadrarea familială şi socială a pacientului este rapidăE.

(pag. 938-939)

C2205111. Chirurgia toracică videoasistată în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:Se indică în cazuri selecţionate în stadiul Ia (T1N0M0)A. Se indică de principiu pentru cazurile aflate în stadiile I şi IIB. Se indică la pacienţii care nu pot suporta o toracotomie clasică datorită reducerii rezervei ventilatorii sau afectării funcţiei cardiace

C.

Riscul de recidivă locală este mult diminuat comparativ cu lobectomia clasicăD.Se pot practica şi rezecţii importante: lobectomii sau chiar pneumonectomiiE.

(pag. 939)

C2205112. Contraindicaţiile absolute ale chirurgiei toracice videoasistate în cancerul bronhopulmonar sunt:

Toracotomie în antecedenteA. PahipleuritaB. Intoleranţa ventilării unui singur pulmonC.Chirurgie toracică videoasistată în antecedenteD.Pneumonectomie contralateralăE.

(pag. 939)

C2205113. Contraindicaţiile relative ale chirurgiei toracice videoasistate în cancerul bronhopulmonar sunt:

Toracotomie în antecedenteA. ObezitateaB. Intoleranţa ventilării unui singur pulmonC.Chirurgie toracică videoasistată în antecedenteD.Insuficienţa respiratorie, cu presiune scăzută în căile aerieneE.

(pag. 939)

C2205114. Imunoterapia adjuvantă în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:Se indică de principiu la pacienţii aflaţi în stadiile I şi IIA. Există tehnici atât active cât şi pasiveB. Imunoterapia activă constă în administrarea de antigene specific tumoraleC.Imunoterapia pasivă constă în administrarea de BCG, Corinebacterium parvum, LevamisolD.A dus la creşterea supravieţuirii globale cu 35% la 5 aniE.

(pag. 946)

C2205115. Între agenţii din atmosfera de la locul de muncă incriminaţi că ar putea cauza apariţia cancerului bronhopulmonar se numără:

hidrocarburile policicliceA. radiaţiile ionizanteB. praful de azbestC.aburulD.praful de ceramicăE.

(pag. 908)

C2205116. Factorii de creştere implicaţi în promovarea tumorală din cancerul bronhopulmonar sunt:colecistokininaA. gastrin-releasing peptideB. transferinaC.factori insulin-likeD.factorul celulei stemE.



(pag. 911)

C2205117. Carcinomul bronhopulmonar cu localizare centrală are următoarele caracteristici anatomo-patologice:

cuprinde bronhiile distale şi bronhioleleA. suprafaţa endobronşică este tipic ulceratăB. dezvoltarea endobronşică poate realiza obstrucţia endobronşică ducând frecvent la apariţia atelectaziei, bronşiectaziilor secundare şi supuraţiilor pulmonare retrostenotice

C.

frecvent se observă încreţirea pleurei viscerale supraiacenteD.apare macroscopic ca o masă tumorală solidă, neregulată, de dimensiuni variabile, în general omogenă, cu o suprafaţă de secţiune cenuşie sau albicioasă

E.

(pag. 911)

C2205118. Caracteristicile anatomopatologice ale adenocarcinomului bronhopulmonar includ:Este situat în 70% din cazuri în zona perifericăA. Formează frecvent cavităţiB. Metastazează precoce vascularC.Prinde rapid hilul şi ganglionii mediastinaliD.Are o rată intermediară de creştereE.

(pag. 912)

C2205119. Caracteristicile anatomopatologice ale carcinomului bronhopulmonar cu celule mici includ:Reprezintă 40-50% din cancerul bronhopulmonarA. 4/5 nasc centralB. Prinde rapid hilul şi ganglionii mediastinaliC.Este cea mai agresivă formă de cancer bronhopulmonar, cu malignitate înaltăD.Apare pe cicatrici pulmonare şi fibroză interstiţialăE.

(pag. 912)

C2205120. Caracteristicile anatomopatologice ale carcinomului bronhopulmonar epidermoid includ:Reprezintă 35% din cancerul bronhopulmonarA. 4/5 nasc centralB. Prinde rapid hilul şi ganglionii mediastinaliC.Are o creştere lentă, cu metastazare târzieD.Cele periferice caviteazăE.

(pag. 912)

C2205121. Caracteristicile anatomopatologice ale carcinomului bronhopulmonar cu celule mari includ:Reprezintă 4.5-15% din cancerul bronhopulmonarA. Poate apare fie central, fie perifericB. Metastazează rapidC.Forma periferică caviteazăD.Apare pe cicatrici pulmonare şi fibroză interstiţialăE.

(pag. 912)

C2205122. Sediile cele mai frecvente ale metastazării hematogene a cancerului bronhopulmonar sunt:CreierulA. FicatulB. Tubul digestivC.Sistemul ososD.SuprarenaleleE.

(pag. 913)



C2205123. Dintre simptomele şi semnele toracice întâlnite în peste 20% din cazuri, la pacienţii cu cancer bronhopulmonar fac parte:

Sindromul de venă cavă superioarăA. TuseaB. HemoptiziaC.Simptome febrile respiratoriiD.DisfagiaE.

(pag. 914)

C2205124. Dintre simptomele şi semnele extratoracice nemetastatice endocrine (sindroame paraneoplazice) întâlnite în cancerul bronhopulmonar fac parte:

EncefalopatiaA. HipercalcemiaB. HemiplegiaC.Sindromul CushingD.Sindromul carcinoidE.

(pag. 914)

C2205125. Dintre simptomele şi semnele extratoracice nemetastatice neurologice (sindroame paraneoplazice) întâlnite în cancerul bronhopulmonar fac parte:

EncefalopatiaA. Degenerarea cerebrală subacutăB. HemiplegiaC.Sindromul CushingD.DermatomiozitaE.

(pag. 914)

C2205126. Dintre simptomele şi semnele extratoracice nemetastatice hematologice (sindroame paraneoplazice) întâlnite în cancerul bronhopulmonar fac parte:

AnemiaA. TrombocitozaB. TrombocitopeniaC.Sindromul CushingD.Anemia aplasticăE.

(pag. 914)

C2205127. Dintre simptomele şi semnele extratoracice metastatice întâlnite în cancerul bronhopulmonar fac parte:

Durerea osoasă şi fractura patologicăA. HemiplegiaB. Sindromul carcinoidC.IcterulD.Palparea unei tumori abdominaleE.

(pag. 914)

C2205128. Un indice Karnofsky de 30, la un pacient cu cancer bronhopulmonar, reprezintă:Pacientul poate duce o activitate normalăA. Pacientul nu se poate îngriji singurB. Boala progresează rapidC.Pacientul poate locui la domiciliuD.Pacientul necesită îngrijiri spitaliceştiE.

(pag. 916)



C2205129. Primele semne radiologice, esenţiale în stabilirea la timp a diagnosticului cancerului bronhopulmonar sunt:

Colecţie pleurală bilateralăA. Opacitate în parenchimul pulmonar, cu aspect de nodul solitar perifericB. Cavitaţie în interiorul unei mase tumorale solideC.Opacitate segmentară, rău definităD.Atelectazie segmentarăE.

(pag. 916)

C2205130. Cele mai frecvente manifestări radiologice clasice din cancerul bronhopulmonar sunt reprezentate de:

Opacitate cu caracter tumoral localizată perifericA. Tumoră hilarăB. Multiple opacităţi pulmonare rotunde, localizate bilateralC.AtelectaziaD.Opacitate lobară asociată cu colecţie pleurală bazalăE.

(pag. 916)

C2205131. În carcinomul bronhopulmonar epidermoid imaginile radiologice mai frecvent întâlnite sunt reprezentate de:

Opacităţi tumorale perifericeA. Cavitaţia este rar întâlnităB. Aspect de pneumonită obstructivăC.Cavitaţia este frecventă în leziunile perifericeD.Atelectazia pulmonarăE.

(pag. 916)

C2205132. Tomografia computerizată în cancerul bronhopulmonar evidenţiază cu acurateţe:Caracteristicile formaţiunii tumoraleA. Relaţiile formaţiunii tumorale cu structurile vecineB. Prezenţa metastazelor în ganglionii paraesofagieniC.Invazia peretelui toracic şi a aperturii toracice superioareD.Colecţiile pleurale mici, ce nu sunt evidenţiate de examenul radiologicE.

(pag. 917)

C2205133. Citologia sputei în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:Dă rezultate pozitive în 45-90% din cazuriA. Rezultatele cele mai bune sunt obţinute în localizările centraleB. Dă frecvent rezultate pozitive în localizările perifericeC.Este utilă în screeningD.Rezultatele sunt superpozabile cu cele ale examenului histopatologic la 85% din pacienţiE.

(pag. 918)

C2205134. Examenul bronhoscopic în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:Pune în evidenţă formaţiunea tumorală în 75-90% din cazuriA. Stabileşte cu precizie extensia bronşică proximală a leziunii tumoraleB. Diagnostichează cel mai frecvent tumorile periferice, în special adenocarcinoameleC.Permite recoltarea de material pentru examen citologic şi histopatologicD.Este extrem de importantă în urmărirea postoperatorie a bolnavilorE.

(pag. 918-919)

C2205135. Un pacient cu cancer bronhopulmonar clasificat T2N1M0 poate prezenta:Tumoră cu diametrul sub 3 cm, fără metastază demonstrabilă în ganglionii limfatici şi fără metastază A.



demonstrabilă la distanţăTumoră cu diametrul sub 3 cm, care invadează pleura viscerală, cu metastază în ganglionii limfatici din regiunea peribronşică ipsilaterală şi fără metastază demonstrabilă la distanţă

B.

Tumoră cu diametrul peste 3 cm, situată la peste 2 cm distanţă faţă de carenă fără metastază demonstrabilă în ganglionii limfatici şi fără metastază demonstrabilă la distanţă

C.

Tumoră cu diametrul peste 3 cm, situată la peste 2 cm distanţă faţă de carenă cu metastază în ganglionii limfatici din regiunea hilară ipsilaterală şi fără metastază demonstrabilă la distanţă

D.

Tumoră cu invazia mediastinului, cu metastază în ganglionii mediastinali şi cu metastaza hepaticăE.

(pag. 920)

C2205136. Conform stadializării TNM noi aplicate în cancerul bronhopulmonar NSCLC, stadiul IIIA cuprinde:

T2N0M0A. T3N0M0B. T3N1M0C.T3N2M0D.T2N2M0E.

(pag. 921)

C2205137. Conform stadializării TNM noi aplicate în cancerul bronhopulmonar NSCLC, stadiul IIB cuprinde:

T2N0M0A. T2N1M0B. T3N0M0C.T3N1M0D.T3N2M0E.

(pag. 921)

C2205138. Din punct de vedere terapeutic, cancerul bronhopulmonar beneficiază de tratament chirurgical în stadiile:

IA. IIB. IIIAC.IIIBD.IVE.

(pag. 921-922)

C2205139. Din punct de vedere terapeutic, cancerul bronhopulmonar beneficiază doar de tratament chimio şi radioterapic în stadiile:

IA. IIB. IIIAC.IIIBD.IVE.

(pag. 921-922)

C2205140. Lobectomia în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:Este o operaţie de rezecţie care se utilizează rarA. Are o tolerabilitate mult mai mare pentru pacient decât pneumonectomiaB. Mortalitatea postoperatorie este de 30%C.Se poate practica la pacienţii peste 70 de aniD.Rezultatele sunt mai slabe în prezenţa invaziei ganglionilor hilariE.

(pag. 929)



C2205141. Bilobectomia în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:Este cea mai frecventă rezecţie în cancerul bronhopulmonarA. Are o tolerabilitate mult mai mare pentru pacient decât lobectomiaB. Mortalitatea postoperatorie este de 4,5%C.Se poate aplica doar la plămânul dreptD.Implică obligator limfadenectomia mediastinalăE.

(pag. 929)

C2205142. Pneumonectomia în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:Este cea mai frecventă rezecţie în cancerul bronhopulmonarA. Are o tolerabilitate mult mai mare pentru pacient decât lobectomiaB. Este indicată în principal în situaţia în care se constată prin bronhoscopie infiltraţia tumorală a bronhiei primitive

C.

Mortalitatea postoperatorie poate ajunge la 15% la pacienţii peste 70 de aniD.Postoperator apare hipertensiunea pulmonarăE.

(pag. 929-930)

C2205143. Segmentectomia în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:Este cea mai frecventă rezecţie în cancerul bronhopulmonarA. Se poate efectua în stadiul I (T1N0M0)B. Este indicată în principal în situaţia în care se constată prin bronhoscopie infiltraţia tumorală a bronhiei primitive

C.

Mortalitatea postoperatorie este de 2-5%D.Rata recurenţei locale este de 25%E.

(pag. 930)

C2205144. Operaţia de rezecţie atipică în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:Este foarte rar utilizatăA. Se indică în special la vârstnicii taraţiB. Este indicată în principal în situaţia în care se constată prin bronhoscopie infiltraţia tumorală a bronhiei primitive

C.

Se poate executa şi prin tehnici chirurgicale toracoscopiceD.Rata recurenţei locale depăşeşte 25%E.

(pag. 930)

C2205145. Rezecţiile bronhopulmonare care se pot efectua în cancerul bronhopulmonar drept sunt:Lobectomia superioară dreaptăA. Lobectomia inferioară dreaptăB. Lobectomia medie dreaptăC.Bilobectomia (medio-superioară sau medio-inferioară)D.PneumonectomiaE.

(pag. 930)

C2205146. Rezecţiile bronhopulmonare care se pot efectua în cancerul bronhopulmonar stâng sunt:Lobectomia superioară stângăA. Lobectomia inferioară stângăB. BilobectomiaC.PneumonectomiaD.Pneumonectomia bilateralăE.

(pag. 931)

C2205147. Tratamentul cancerului bronhopulmonar în stadiul I are următoarele caracteristici:



Se practică rezecţia pulmonară cu disecţia limfoganglionilor mediastinali sau biopsierea "sampling”A. Tipul de rezecţie indicat este lobectomiaB. În tumorile situate central se indică pneumonectomiaC.Segmentectomia sau rezecţia atipică se practică pentru leziuni mari, situate centralD.Terapia complementară radio şi chimioterapică este indicată de rutină postoperatorE.

(pag. 933)

C2205148. Tratamentul cancerului bronhopulmonar în stadiul II are următoarele caracteristici:Se practică lobectomia, bilobectomia sau pneumonectomia în funcţie de topografia tumoriiA. Cea mai frecventă rezecţie este segmentectomiaB. Disecţia limfoganglionară a mediastinului este indicată de principiuC.Tratamentul chirurgical este contraindicat fiind necesar doar tratament radio şi chimioterapicD.Tratamentul complementar iradiant, citostatic şi imunologic este necesar postoperatorE.

(pag. 933)

C2205149. Tratamentul cancerului de apex pulmonar în stadiul III, cu sindrom Pancoast-Tobias se face prin:

Iradiere preoperatorie 3000-4000 cGyA. Parietectomie posterosuperioară+lobectomie suprioarăB. Brahiterapie în caz de rezecţie incompletăC.Iradiere postoperatorie până la 7000 cGyD.Doar prin tratament chimio şi radioterapic, rezecţia chirurgicală nefiind indicatăE.

(pag. 934)

C2305150. Sediile cele mai frecvente ale metastazarii cancerului bronho-pulmonar sunt:Creierul;A. Ficatul;B. Cordul;C.Sistemul osos;D.Suprarenalele.E.

(pag. 913)

C2305151. RMN-ul este utilizat in investigarea cancerului bronhopulmonar din urmatoarele considerente:

Utilizeaza substanta de contrast ieftina;A. Ofera imagini mai bune ale grasimii mediastinale;B. Este superioara CT-ului in determinarea invaziei ganglionare;C.Este mai utila decat CT-ul in aprecierea invaziei peretelui toracic;D.Ofera imagini mai bune ale fluxului sangvin in vasele madiastinale si tumora.E.

(pag. 917)

C2305152. In cancerul bronhopulmonar cu tumora in T3, aceasta invadeaza:Esofagul;A. Diafragmul;B. Peretele atrial;C.Pericardul;D.Coloana vertebrala.E.

(pag. 925)

C2505153. Mecanismul carcinogenezei în cancerul bronhopulmonar parcurge, după Farber, următoarele etape majore:

procesul de hiperplazie a epiteliului bronşicA. procesul de metaplazie malpighianăB.



procesul de iniţiere tumoralăC.procesul de promovare tumoralăD.procesul de progresie tumoralăE.

(pag. 909)

C2505154. Care dintre următoarele oncogene nu prezintă mutaţii în carcinomul bronşic cu celule mici?gena mycA. gena rbB. gena p53C.gena K-rasD.gena H-rasE.

(pag. 910)

C2505155. Declanşarea oncogenezei în cancerul bronhopulmonar se produce prin:apariţia unei mutaţii genetice la nivelul oncogenei N-rasA. supraexprimarea genei N-mycB. apariţia unei singure mutaţii punctiforme la nivelul genei rbC.apariţia a două leziuni diferite pe ambii cromozomi ai unei gene supresoare tumoraleD.apariţia unei singure mutaţii la nivelul uneia din cele două copii ale unei gene supresoare tumoraleE.

(pag. 910)

C2505156. Care dintre următoarele tipuri histologice de carcinoame bronşice sunt adenocarcinoame?carcinomul bronhioloalveolarA. carcinomul cu celule "în boabe de ovăz”B. carcinomul solid cu formare de mucusC.carcinomul cu celule clareD.carcinomul cu celule giganteE.

(pag. 912)

C2505157. Care dintre următoarele variante de carcinom bronşic are localizare preponderent centrală?carcinomul epidermoidA. adenocarcinomulB. carcinomul cu celule mariC.carcinomul cu celule miciD.carcinomul bronhioloalveolarE.

(pag. 912)

C2505158. Care dintre următoarele variante de carcinom bronşic are localizare preponderent periferică?

carcinomul epidermoidA. adenocarcinomulB. carcinomul cu celule mariC.carcinomul cu celule miciD.carcinomul bronhioloalveolarE.

(pag. 912)

C2505159. Care dintre următoarele caracteristici anatomopatologice corespund carcinomului bronşic cu celule mici slab diferenţiate?

este cel mai frecvent tip histologic de carcinom bronşicA. metastazează rapid în ganglionii mediastinaliB. este localizat mai frecvent în zona centralăC.este carcinomul bronşic cu malignitatea cea mai ridicatăD.



metastazează precoce vascularE.

(pag. 912)

C2505160. Metastazarea hematogenă a cancerului bronhopulmonar este frecventă la nivelul:creieruluiA. pancreasuluiB. ficatuluiC.corduluiD.tegumentuluiE.

(pag. 913)

C2505161. La care dintre următoarele tipuri histologice ale carcinomului bronşic este întâlnită mai frecvent metastazarea hematogenă la nivelul SNC?

carcinomul macrocelularA. carcinomul epidermoidB. carcinomul cu celule "în boabe de ovăzC.adenocarcinomulD.carcinomul cu celule intermediareE.

(pag. 913)

C2505162. Care dintre următoarele aspecte radiologice sunt mai frecvent întâlnite în carcinomul epidermoid?

opacitate periferică cu prelungiri stelate în parenchimA. lărgirea mediastinuluiB. atelectazia pulmonarăC.pneumonita obstructivăD.colecţia lichidiană pleuralăE.

(pag. 916)

C2505163. Examenul CT toracic în cancerul bronhopulmonar evidenţiază cu acurateţe:metastazarea ganglionilor paraesofagieniA. metastazarea ganglionilor ligamentului triunghiularB. metastazarea ganglionilor paratrahealiC.invazia tumorală a aperturii toracice superioareD.invazia tumorală a corpurilor vertebraleE.

(pag. 917)

C2505164. Examenul citologic al sputei în cancerul bronhopulmonar este superpozabil cu examenul histopatologic postoperator la 85% din bolnavii care au următorul tip histologic de carcinom bronşic:

carcinom epidermoid bine diferenţiatA. adenocarcinomB. carcinom mixtC.carcinom nediferenţiat cu celule miciD.carcinom bronhioloalveolarE.

(pag. 918)

C2505165. Puncţia percutană transtoracică pentru stabilirea diagnosticului histopatologic în cancerul bronhopulmonar are indicaţii la bolnavii:

cu tumori nerezecabileA. care refuză intervenţia chirurgicalăB. cu examen citologic al sputei pozitivC.cu examen bronhoscopic pozitivD.cu tumori localizate perifericE.



(pag. 919)

C2505166. Care dintre următoarele staţii ganglionare aparţin grupului ganglionar N1 după clasificarea propusă de American toracic Society?

interlobariA. subcarinaliB. paratrahealiC.subaorticiD.segmentariE.

(pag. 919)

C2505167. Care dintre următoarele trăsături corespund unui cancer bronhopulmonar încadrat în categoria T3 după clasificarea morfologică TNM propusă de AJC?

atelectazie lobarăA. invazia corduluiB. invazia careneiC.invazia peretelui toracicD.invazia pericarduluiE.

(pag. 920)

C2505168. După stadializarea morfologică TNM a cancerului bronhopulmonar propusă de AJC, criteriul N2 corespunde invadării următorilor ganglioni limfatici:

subcarinaliA. mediastinali controlateraliB. mediastinali ipsilateraliC.scaleniD.supraclaviculariE.

(pag. 920)

C2505169. Dacă un bolnav cu cancer bronhopulmonar prezintă la examenul radiologic o atelectazie lobară, nu poate fi încadrat după noua stadializare morfologică TNM propusă de AJC în stadiile:

IAA. IBB. IIAC.IIBD.IIIAE.

(pag. 920-921)

C2505170. Rezecţia pulmonară în cancerul bronhopulmonar se poate practica atunci când sunt îndeplinite următoarele criterii ale funcţiei respiratorii pulmonare:

capacitate vitală < 60%A. VEMS > 60%B. VEMS/CV > 30%C.capacitatea de difuzie a CO > 60%D.Pa CO2 > 45 mmHgE.

(pag. 926)

C2505171. Care dintre următoarele afecţiuni cardiace contraindică intervenţia chirurgicală la un bolnav cu cancer bronhopulmonar?

infarctul miocardic recentA. stenoza aorticăB. insuficienţa cardiacă severăC.angina pectoralăD.



aritmii ce nu răspund la tratamentul medicalE.

(pag. 928)

C2505172. Care dintre următoarele rezecţii bronhopulmonare se practică în cancerul bronhopulmonar stâng?

lobectomia superioarăA. lobectomia inferioarăB. lobectomia medio-superioarăC.lobectomia medio-inferioarăD.pneumonectomiaE.

(pag. 931)

C2605173. Abcesul pulmonar se caracterizează prin:Febră în platouA. Focare circumscrise de inflamaţie supurativăB. Curbă ponderală descendentăC.Dispnee permanentaD.Bronhoree purulentă şi fetidăE.

(pag. 953-954)

C2605174. Sputa din faza de supuraţie deschisă a abcesului pulmonar poate îmbrăca următoarele aspecte:

Puroi galben-verzuiA. Spută aeratăB. Spută pluristratificatăC.Spută purulentă hemoptoicăD.Spută perlatăE.

(pag. 956)

C2605175. Semnele de certitudine în diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar sunt:Fetiditatea sputeiA. Baciloscopia directă pozitivăB. Examenul bacteriologic sugestivC.Intradermoreacţia la tuberculină pozitivăD.Răspuns prompt la penicilinoterapieE.

(pag. 958)

C2605176. Diagnosticul diferenţial al supuraţiilor pulmonare se face cu:Cancerul bronhopulmonar supuratA. Corpii străini endobronşiciB. Tumorile costaleC.Relaxarea diafragmaticăD.Tuberculoza pulmonarăE.

(pag. 959)

C2605177. Mijloacele terapeutice în tratamentul abcesului pulmonar sunt:TonicardiaceleA. MucoliticeleB. DrenajulC.CorticoterapiaD.AntibioterapiaE.

(pag. 960)



C2605178. Criterii de apreciere a eficacităţii tratamentului abcesului pulmonar:Dispariţia bronhoreeiA. Câştigul ponderalB. Clarificarea opacităţilor radiologiceC.Scăderea frecvenţei respiratoriiD.Normalizarea frecvenţei cardiaceE.

(pag. 961)

C2605179. Bronşiectaziile secundare apar în:MucoviscidozăA. Coarctaţia de aortăB. Boala GaucherC.Deficit de alfa1-antitripsinăD.BronhomalacieE.

(pag. 963)

C2605180. Semnele directe ale bronhografiei în diagnosticul bronşiectaziei sunt:Creşterea diametrului bronşicA. Absenţa diminuării progresive a calibrului bronşicB. Infiltrate pulmonare bazaleC.Imagini hidroaericeD.Diminuarea sau dispariţia ramificaţiilor bronşice învecinateE.

(pag. 966)

C2605181. Obiectivele tratamentului medical al bronşiectaziilor:OxigenoterapieA. Distrugerea florei bacteriene piogeneB. Evitarea stagnării secreţiilorC.Combaterea manifestărilor asociateD.HorticoterapieE.

(pag. 969-970)

C2805182. Etapele majore ale mecanismului carcinogenezei din cancenul bronhopulmonar sunt:procesul de difuziuneA. procesul de initiereB. procesul de promovareC.procesul de infiltrareD.procesul de progresiune tumoralaE.

(pag. 909)

C2805183. Din punct de vedere anatomo – patologic, originea anatomica a cancerului bronhopulmonar poate fi clasificata dupa Shields (1995) in:

centralaA. perifericaB. secundaraC.intermediaraD.multifocalaE.

(pag. 911)

C2805184. Clasificarea histologica a cancerului bronhopulmonar adoptata de OMS (1981) pentru adenocarcinom este:

adenocarcinom papilarA.



adenocarcinom brohioloalveolarB. adenocarcinom acinarC.adenocarcinom solid cu formare de mucusD.adenocarcinom vacuolar difuzE.

(pag. 912)

C2805185. Dintre semnele si simptomele cancerului bronhopulmonar endocrine, fac parte:hipercalcemiaA. sindromul carcinoidB. hiperglicemiaC.ginecomastiaD.hiposecretie de STHE.

(pag. 914)

C2805186. In tratamentul cancerului bronhopulmonar drept se efectueaza cinci rezectii bronhopulmonare. Care dintre urmatoarele se incadreaza in acestea:

lobectomia superioara dreaptaA. lobectomia medie dreaptaB. bilobectomia medio-inferioaraC.bilobectomia medio-superioaraD.pneumonectomiaE.

(pag. 930)

C2805187. In cancerul bronhopulmonar in functie de topografia tumorii, pe date statistice s-a concluzionat ca cel mai prost prognostic il au tumorile localizate in:

zona centralaA. lobii superioriB. lobii inferioriC.lobul mediuD.lobul inferior stangE.

(pag. 942)



Tema nr. 6Insuficienta respiratorie

BIBLIOGRAFIE:3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003


C1206001. Cea mai frecventa aritmie cardiaca ce poate complica tratamentul insuficientei respiratorii acute din BPCO este:

Extrasistolia ventricularaA. Tahicardia supraventriculara multifocalaB. Tahicardia ventricularaC.Fibrilatia atrialaD.Blocul atrioventricular gr. IIE.

(pag. 1609)

C1206002. Intre mijloacele terapeutice controversate in cazul pacientilor cu insuficienta respiratorie acuta pe fond de boala respiratorie cronica obstructiva se numara:

Agonisti beta2-adrenergiciA. Anticolinergice pe cale inhalatorieB. Antibiotice (in prezenta infectiei dovedite)C.TeofilinaD.OxigenE.

(pag. 1609)

C1206003. Hipoventilatia alveolara din afectiunile restrictive ale peretelui toracic poate fi controlata eficient prin:

Traheostomie simplaA. AntibioterapieB. Exercitii de respiratieC.Efort fizic controlatD.Ventilatie nocturna cu presiune intermitent pozitiva pe masca nazala sau traheostomaE.

(pag. 1630)

C1206004. In hipoventilatia alveolara, alterarea gazelor din singele arterial se amplifica:In conditii de polipneeA. In timpul diminetiiB. Prin administrare de oxigenC.In timpul somnuluiD.PostprandialE.

(pag. 1628-9)

C1206005. Sindromul obezitate-hipoventilatie se caracterizeaza printr-un tablou de insuficienta respiratorie in care se constata:

Cresterea compliantei peretelui toracicA. Scaderea compliantei peretelui toracicB. Cresterea capacitatii functionale rezidualeC.Scaderea diferentei PO2 alveolo-arterialeD.Hiperventilatia bazelor pulmonareE.



(pag. 1631)

C1306006. Sindromul Pickwick nu presupune:policitemieA. somnolenta diurnaB. hipertensiune pulmonaraC.insuficienta cardiaca stangaD.hipoxemieE.

(pag. 1631)

C1306007. Despre tratamentul SDRA este falsa urmatoarea afirmatie:glucocorticoizii pot aduce beneficii in etapa tardiva a SDRAA. glucocorticoizii au efect benefic in stadiile initiale ale SDRA din menigococcemia copiilorB. glucocorticozii au efect benefic in stadiile precoce ale SDRA din pneumonia cu Pneumocystis cariniiC.glucocorticoizii au efect benefic in stadiile precoce ale SDRAD.solutiile cristaloide sunt preferabile celor coloidale in vederea repletiei volemiceE.

(pag. 1638)

C1306008. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii din cadrul BPOC includ, cu exceptia:

tahicardia supraventriculara multifocalaA. hemoragia gastrointestinalaB. embolia pulmonaraC.pneumonie pneumococicaD.insuficienta ventriculara stangaE.

(pag. 1609)

C1306009. Factori precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacienti cu BPOC sunt, cu exceptia:pneumotoraxA. insuficienta ventriculara dreaptaB. pneumonieC.tromboembolismulD.poluarea atmosferica intensaE.

(pag. 1608)

C1306010. Perturbari ale ventilatiei prin afectari ale sistemului respirator neuromuscular cuprind urmatoarele, cu exceptia:

hiperventilatie voluntara scazutaA. complianta pulmonara scazutaB. reducerea raspunsurilor EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenicC.debite scazuteD.desaturarea marcata in oxigen intimpul somnului cu miscari rapide oculareE.

(pag. 1629)

C1306011. Una din urmatoarele clase de medicamente si manevre nu si-a demonstrat eficienta in tratamentul insuficientei respiratorii din BPOC:

agonisti ß2 adrenergiciA. sonde de aspiratie la nivelul traheeiB. teofilina + agonisti ß2 adrenergiciC.mucoliticeD.anticolinergiceE.

(pag. 1609)



C1406012. Precizati cel mai precoce semn clinic ce apare in sindromul de detresa respiratorie acuta:bradipneeA. cresterea frecventei respiratorii urmata la scurt timp de dispneeB. cianozaC.pierderea constienteiD.encefalopatie hipoxicaE.

(pag. 1637)

C1406013. La un pacient cu detresa respiratorie acuta secundara unei pneumonite virale severe aspectul radiografie e similar cu cel din:

tuberculoza cavitaraA. bronhopneumoneB. edemul pulmonat prin insuficienta cardiaca stangaC.cardiomiopatii dilatativeD.cancerul pulmonarE.

(pag. 1637)

C1406014. In formele hipoxemice de insuficienta respiratorie aportul de O2 se face cu:10-20l/min O2 in concentratie de 100%A. 5-10l/min O2 in concentratie de 100%B. 5-10l/min O2 in concentratie de 98%C.10-20l/min O2 in concentratie de 98%D.2l/min O2 in concentratie de 100%E.

(pag. 1638)

C1506015. Pentru diagnosticul riscului de tromboembolism pulmonar la bolnavii cu insuficienta respiratorie acuta asociata bronsitei si emfizemului poate fi de ajutor:

Efectuarea scintigramei cardiace de perfuzieA. Efectuarea radiografiei pulmonareB. Evaluarea neinvaziva a membrelor inferioareC.Dozarea pH-ului sanguinD.Determinarea gazelor sanguineE.

(pag. 1609)

C1506016. Probabilitatea aparitiei episoadelor de insuficienta respiratorie acuta la bolnavii cu Boala obstructiva cronica (BPCO) cu "predominanta emfizem" creste cand:

VEMS scade sub 50% din normalA. VEMS scade sub 25% din normalB. Apare dispneea de efortC.Expectoratia devine abundentaD.Pacientul prezinta perioade de agitatieE.

(pag. 1610)

C1506017. In alcaloza metabolica severa din insuficienta respiratorie acuta care complica bronsita cronica si emfizemul pulmonar se poate folosi ca stimulent respirator pe perioada inlocuirii saline (NaCl):

AcetazolamidaA. BetaserculB. PiracetamulC.Clorura de potasiuD.Glucoza hipertonaE.

(pag. 1609)



C1506018. Aparitia insuficientei respiratorii acute la bolnavii cu bronsita cronica, emfizem si obstructie de cai aeriene este indicata de:

Scaderea acuta a PaO2 cu cel putin 10-15 mmHgA. Cresterea pH-ului sanguin peste 7,30B. Hipercapnia cu pH-ul normal daca nu exista concomitent acidoza metabolicaC.PaO2 mai mica de 70 mmHgD.PaO2 mai mica de 60 mmHgE.

(pag. 1608)

C1506019. Profilaxia cu doze mici de heparina trebuie folosita in insuficienta respiratorie acuta la pacientii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar pentru prevenirea:

Insuficientei de ventricul stangA. Emboliei pulmonareB. HipercapnieiC.Scaderii pH-ului sanguinD.Aritmiilor cardiaceE.

(pag. 1609)

C1606020. Apneea de somn este considerat importanta daca are durata de cel putin:1 secundaA. 2 secundeB. 3 secundeC.5 secundeD.10 secundeE.

(pag. 1632)

C1606021. In tratamentul apneei de somn obstructive usoare/moderata se folosesc:traheostomieA. analeptice respiratoriiB. alcoolC.sedativeD.evitarea decubitului dorsalE.

(pag. 1634)

C1606022. Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie in suspiciunea de apnee de somn obstructiva:

variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,electromiograma)A. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminazeB. variabile ventilatoriiC.saturatia arteriala in O2D.frecventa cardiacaE.

(pag. 1634)

C1606023. Ce situatii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale:hipochinezia muschilor respiratoriA. interventiile chirurgicale la nivelul toraceluiB. inceputul somnuluiC.afectare SNCD.hipocapnia indusa de hiperventilatieE.

(pag. 1634)

C1606024. Glucocorticoizii s-au dovedit eficienti in tratamentul SDRA in cazul:pneumonie pneumocociceA.



pneumoniei cu Pneumocystis cariniiB. septicemie cu Gram negativiC.infectiei cu virusul sincitial respiratorD.infectiei cu virusuri gripaleE.

(pag. 1638)

C2306025. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica, presupune afectarea neuronilor respiratori din trunchiul cerebral

alcaloza metabolicaA. neuropatia perifericaB. boala neuronului motorC.sindrom primar alveolar de hipoventilatieD.miastenia gravisE.

(pag. 1628)

C2306026. Hipoventilatia alveolara cronica are urmatoarele consecinte fiziologice si clinice, cu exceptiacresterea concentratiei de bicarbonatA. vasodilatatia cerebralaB. poliglobuliaC.scaderea concentratiei de ClD.vasodilatatia pulmonaraE.

(pag. 1629)

C2306027. Care din urmatoarele nu se intalneste in sindroamele de hipoventilatie din afectiunile neuro-musculare

reducerea presiunilor transdiafragmaticeA. ortopneeaB. hiperpneea in timpul somnului REMC.miscarea paradoxala a diafragmuluiD.miscarea paradoxala a abdomenului in decubitE.

(pag. 1630)

C2306028. In sindromul de detresa respiartorie acuta suntul aparut se datoreaza urmatoarelor, cu exceptia:

alterarea surfactantuluiA. colaps alveolarB. atelectaziiC.oboseala muschilor respiratoriD.atenuarea vasoconstrictiei hipoxiceE.

(pag. 1637)

C2306029. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica care din urmatoarele presupune o deficienta a chemoreceptorilor

administrare cronica de medicamenteA. neuropatie perifericaB. spondilita ankilopoeticaC.hipoxie prelungitaD.sindrom primar alveolar de hipoventilatieE.

(pag. 1628)

C2506030. Următorul semn biologic poate atrage atenţia asupra apariţiei insuficienţei respiratorii acute la un bolnav cu bronşită cronică sau emfizem pulmonar:

PaO2 mai mică de 70 mmHgA.



PaO2 mai mică de 80 mmHgB. Hipercapnia cu pH-ul normal dacă nu există concomitent acidoză metabolicăC.Creşterea pH-ului sanguin peste 7,30D.Scăderea acută a PaO2 cu cel puţin 10 - 15 mmHgE.

(pag. 1608)

C2506031. Folosirea oxigenoterapiei ca metodă terapeutică la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută survenită pe fondul bronşitei cronice, emfizemului sau distrucţiei de căi aeriene este motivată de:

Menţinerea PaO2 la valori de cel puţin 45 - 50 mmHgA. Menţinerea PaO2 la valori de peste 70 mmHgB. Fluidificarea secreţiilor bronşiceC.Scăderea vâscozităţii sanguineD.Inhibarea tuseiE.

(pag. 1608)

C2506032. Dozele mici de heparină se folosesc profilactic la pacienţii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar pentru prevenirea:

Emboliei pulmonareA. Decompensării cardiace stângiB. HipercapnieiC.Aritmiilor cardiaceD.Decompensării cardiace drepteE.

(pag. 1609)

C2506033. Riscul de tromboembolism pulmonar la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică sau emfizem pulmonar poate fi apreciat prin:

Evaluarea neinvazivă a membrelor inferioareA. Efectuarea radiografiei pulmonareB. Dozarea pH-ului sangvinC.Determinarea gazelor sangvineD.Efectuarea probelor funcţionale ventilatoriiE.

(pag. 1609)

C2506034. Stimulentul respirator care se poate folosi pe perioada înlocuirii saline (NaCl) în alcaloza metabolică severă din insuficienţa respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar este:

BetaserculA. PiracetamulB. Clorura de potasiuC.Glucoza hipertonăD.AcetazolamidaE.

(pag. 1609)

C2506035. La bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută survenită pe fond de boală obstructivă cronică cu predominanţă emfizem riscul de apariţie a episoadelor de insuficienţă respiratorie acută creşte când:

VEMS scade sub 25% din normalA. VEMS scade sub 75% din normalB. Apare dispneea de efortC.Expectoraţia devine mucopurulentăD.Apare dispneea de repausE.

(pag. 1610)



C2506036. În insuficienţa respiratorie acută din bronşita cronică şi emfizem creşterea acută a PaCO2 se poate exprima prin valoarea pH-ului sanguin dacă:

Nu există concomitent acidoză metabolicăA. Nu există concomitent alcaloză metabolicăB. Valoarea PaO2 este normalăC.Valoarea PaO2 este scăzutăD.Nu există semne de decompensare cardiacă stângăE.

(pag. 1608)

C2506037. Insuficienţa respiratorie acută din bronşita cronică şi emfizem se defineşte practic prin:Orice grad de hipercapnie care asociază un pH mai mic de 7,30A. Orice grad de hipercapnie care asociază un pH mai mare de 7,40B. Creşterea pH-ului sanguin peste 7,30C.Creşterea pH-ului sanguin peste 7,40D.PaO2 constant sub 70 mmHgE.

(pag. 1608)

C2606038. Complicaţia cea mai frecventă a chistului hidatic pulmonar este:EmboliaA. HemoragiaB. SupuraţiaC.CompresiuneaD.VomicaE.

(pag. 886)

C2606039. Semnul Brjozovschi-Linberg reprezintă:Evacuarea parţială a chistuluiA. Prezenţa adenopatiei hilareB. Infiltratul bazal asociatC.Respiraţia chistuluiD.Pleurezia asociatăE.

(pag. 887)

C2606040. "Marele simptom al chistului hidatic" al lui Dieulafoy este reprezentat de:Durerea toracicăA. DispneeaB. TuseaC.HemoptiziaD.UrticariaE.

(pag. 886)

C2606041. Simptomul patognomonic al rupturii chistului hidatic pulmonar este:Şocul anafilacticA. VomicaB. DispneeaC.FrisonulD.IcterulE.

(pag. 887)

C2606042. Calea de infestare în etiopatogenia chistului hidatic pulmonar este reprezentată de:Calea digestivăA. Calea hematogenăB.



Calea limfaticăC.Calea perineuralăD.Calea conjunctivalăE.

(pag. 885)

C2606043. Examenul paraclinic cel mai valoros în diagnosticul pozitiv al chistului hidatic pulmonar este:

Examenul echograficA. Examenul bronhoscopicB. Examenul CTC.Examenul microscopic al sputeiD.Puncţia-diopsiaE.

(pag. 888)

C2906044. Primul semn clinic in sdr. de detresa respiratorie estepierderea constienteiA. encefalopatia hipoxicaB. cianozaC.cresterea frecventei respiratorii urmata de dispneeD.bradipneeE.

(pag. 1637)


C1206045. Intre factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu boli obstructive pulmonare cronice se numara:

Insuficienta cardiacaA. Exacerbarea infectiei bronsiceB. Administrarea de sedative sau narcoticeC.Administrarea de bronhodilatatoareD.Episoade de poluare intensa a atmosfereiE.

(pag. 1608)

C1206046. Hipoxemia care poate aparea in bolile insotite de insuficienta respiratorie produce:Scaderea rezistentelor vasculare pulmonareA. Vasodilatatie arteriala pulmonaraB. Vasoconstrictie arteriala pulmonaraC.Cresterea rezistentelor vasculare pulmonareD.Hipertensiune arteriala pulmonaraE.

(pag. 1560)

C1206047. Pacientii cu insuficienta respiratorie prin hipoventilatie alveolara secundara afectarii sistemului de control al respiratiei:

Pot hiperventila voluntarA. Nu pot genera volume si debite normale la spirometria de rutinaB. Prezinta rezistente si complianta respiratorie alterateC.Prezinta diferenta PO2 alveolo-arteriala normalaD.Au o diferenta PO2 alveolo-arteriala mareE.

(pag. 1629)

C1206048. Disfunctia ventilatorie de tip obstructiv se caracterizeza prin:



CPT normala sau crescutaA. Cresterea volumului rezidualB. Scaderea raportului VR/CPTC.Cresterea raportului VR/CPTD.Scaderea capacitatii vitaleE.

(pag. 1558)

C1206049. Capacitatea de difuziune (DPCO) scade in urmatoarele afectiuni:Boli ale interstitiului pulmonarA. Insuficienta cardiaca congestivaB. Sindrom GoodpastureC.Emfizem pulmonarD.Boli vasculare pulmonareE.

(pag. 1563)

C1206050. In cursul terapiei insuficientei respiratorii acute la pacientii cu BPCO, oxigenoterapia poate conduce la cresterea PaCO2 prin:

Disparitia stimulului hipoxic al ventilatieiA. Cresterea frecventei ventilatoriiB. Alterarea schimburilor gazoase la nivel alveolarC.Modificarea relatiei ventilatie-perfuzieD.Cresterea ventilatiei ineficienteE.

(pag. 1608)

C1206051. In tratamentul insuficientei respiratorii prin hipoventilatie alveolara, administrarea de oxigen produce:

Ameliorarea hipoxemieiA. Corectarea policitemieiB. Corectarea retentiei CO2C.Ameliorarea simptomelor neurologice legate de hipercapnieD.Scaderea hipertensiunii pulmonareE.

(pag. 1630)

C1206052. Insuficienta respiratorie din afectiunile respiratorii neuro-musculare se caracterizeaza prin:Hipoventilatie alveolara cronica, in absenta afectarii diafragmuluiA. Hipoventilatie alveolara cronica, de obicei in prezenta afectarii severe a activitatii diafragmuluiB. Ortopnee si miscare paradoxala a diafragmului in cazul hipotoniei bilaterale a diafragmuluiC.Exacerbarea raspunsului EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenicD.Reducerea raspunsului EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenicE.

(pag. 1630)

C1206053. Elementul patognomonic al hipoventilatiei alveolare consta in cresterea PCO2 alveolar si a PCO2 arteriala. Intre consecintele acestor modificari se numara:

Acidoza respiratorieA. Scaderea bicarbonatului plasmaticB. Cresterea bicarbonatului plasmaticC.Vasodilatatie pulmonaraD.Vasoconstrictie pulmonara cu eventuala hipertensiune arteriala pulmonaraE.

(pag. 1628)

C1206054. Diagnosticul insuficientei respiratorii acute la pacientii cu obstructie cronica a cailor respiratorii se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

Prezenta cianozeiA.



Scaderea PaO2, indiferent de nivelul acesteiaB. Scaderea PaCO2C.Scaderea PaO2 cu cel putin 10-15 mmHgD.Hipercapnie asociata cu pH mai mic de 7,30E.

(pag. 1608)

C1306055. Despre sindromul obezitate - hipoventilatie se poate afirma:capacitatea functionala reziduala este crescuta in decubitA. respiratia se desfasoara la un volum pulmonar crescutB. surplusul de greutate determina o scadere a compliantei peretelui toracicC.se intalneste inchiderea cailor respiratorii din bazele plamanilorD.majoritatea prezinta hipercapnie cronicaE.

(pag. 1631)

C1306056. Factori de prognostic negativ in SDRA nu sunt:varsta de 56 aniA. sepsis severB. tulburari severe ale schimburilor gazoaseC.hipoventilatia alveolaraD.varsta de 61 aniE.

(pag. 1637 , 1638)

C1306057. Urmatoarele afirmatii despre sindromul de detresa respiratorie sunt adevarate cu exceptia:se intalneste scaderea rezistentei la flux in caile aerieneA. presupune presiune crescuta in atriul stangB. colapsul alveolar este exacerbat de lezarea pneumocitelor de tip 2C.traumatismele nontoracice pot determina SDRAD.hipoxemia rezultata provoaca o crestere a volumului curentE.

(pag. 1636 , 1637)

C1306058. Referitor la clinica SDRA se pot afirma, cu exceptia:semnul cel mai precoce este dispneeaA. pacientul poate fi initial asimptomaticB. mecanismul hipoxiei in stadiile initiale este suntul dreapta stangaC.initial diferenta alveoloarteriala in oxigen este maritaD.semnul cel mai precoce este bradipneeaE.

(pag. 1637)

C1306059. Complicatiile SDRA si tratamentului sau includ:coagulare intravasculara diseminataA. pneumonie nosocomialaB. fistula bronhovascularaC.barotraumaD.fibroza pulmonaraE.

(pag. 1638)

C1306060. Hipoventilatia alveolara primara se caracterizeaza prin urmatoarele,cu exceptia:Stimularea electrofrenica a diafragmului poate aduce beneficii excelente pe termen lungA. Defectul primar este la nivelul motoneuronilor din trunchiul cerebralB. Majoritatea cazurilor sint la femei cu virsta intre 20 si 50 de aniC.Dispneea este un simptom frecventD.Cresterea bicarbonatului in plasma poate fi un element de diagnosticE.



(pag. 1630)

C1306061. Masurile terapeutice in sindromul obezitate - hipoventilatie nu cuprind urmatoarele, cu exceptia:

intrerupere fumatA. scadere in greutateB. administrarea de estrogeniC.agonisti ai glutamatuluiD.administrarea de progesteronE.

(pag. 1631)

C1306062. Prevenirea hemoragiei gastrointestinale la pacientii cu insuficienta respiratorie acuta si BPOC cuprinde:

sucralfatA. glucagonB. atropinaC.antiacideD.blocanti H1E.

(pag. 1609)

C1306063. Trasaturile caracteristice ala hipotoniei bilaterale a diafragmului, in sindroamele de hipoventilatie sunt:

miscare paradoxala a abdomenului in pozitie de decubitA. ascensionarea unui hemidiafragm la radiografia toracicaB. miscarea paradoxala a abdomenului in ortostatismC.miscare paradoxala a diafragmului la examenul fluoroscopicD.ortopneeaE.

(pag. 1630)

C1406064. Printre factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute se numara:Insuficineta ventriculara stangaA. Trombembolismul pulmonarB. PneumoniaC.PneumotoraxD.Insuficienta ventriculara dreaptaE.

(pag. 1608)

C1406065. Precizati cele trei faze distincte ce caracterizeaza modificarile patologice din sindromul de detresa respiratorie acuta:

faza secretorieA. faza exudativaB. faza fibroasaC.faza proliferativaD.faza vascularaE.

(pag. 1637)

C1406066. Glucocorticoizii nu au nici un beneficiu in stadiile precoce ale SDRA cu exceptia celor din:meningita adultuluiA. meningococemia copiilorB. pneumonia stafilicocicaC.pneumonia cu Pneumocystic CariniiD.pneumonia cu legionellaE.

(pag. 1638)



C1406067. Oprirea ventilatiei mecanice la un pacient cu insuficienta respiratorie acuta se face in urmatoarele conditii:

raportul dintre frecventa respiratiilor si volumul curent < 105A. CV >10ml/kgcorpB. presiunea maximala inspiratorie orala >20cm H2OC.CV <10ml/kgcorpD.volumul curent spontan <5ml/kgcorpE.

(pag. 1609)

C1506068. In cursul terapiei insuficientei respiratorii acute survenita la pacientii cu bronsita cronica, emfizem si obstructie de cai aeriene pot apare urmatoarele complicatii:

Aritmii cardiaceA. Embolie pulmonaraB. Insuficienta ventriculara stangaC.Hemoragie gastrointestinalaD.Infarct enteromezentericE.

(pag. 1609)

C1506069. Insuficienta respiratorie acuta aparuta la pacientii cu bronsita sau emfizem poate fi precipitata de:

Tromboembolismul pulmonarA. Aparitia insuficientei ventriculare stangiB. Folosirea de antialgice neopiaceeC.Aparitia unui pneumotoraxD.Folosirea de antihipertensiveE.

(pag. 1608)

C1506070. La pacientii cu insuficienta respiratorie acuta secundara bronsitei cronice, emfizemului si obstructiei de cai aeriene, minimul de investigatii recomandat cuprinde:

Radiografia toracicaA. ElectrocardiogramaB. Examinarea sputeiC.Scintigrama pulmonara de perfuzieD.Masuratorile gazelor sanguineE.

(pag. 1608)

C1506071. Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene sunt:

Cresterea obstructiei cailor respiratorii cu inflamarea acestoraA. Aparatia pneumotoraxului spontan secundarB. Episoadele de poluare intensa a atmosfereiC.Folosirea nejustificata a sedativelor sau narcoticelorD.Folosirea nejustificata a corticoterapiei oraleE.

(pag. 1608)

C1506072. Aritmiile cardiace aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute la pacientii cu bronsita sau emfizem pot fi determinate de:

Scaderea rapida a oxigenariiA. Cresterea pH-ului sanguin prin hiperventilatieB. Scaderea pH-ului sanguinC.Nivelul teofilinei sanguine mai mare de 20 mg/lD.Excesul de beta-agonisti neselectiviE.



(pag. 1609)

C1506073. Imposibilitatea mentinerii schimbului gazos dupa intreruperea ventilatiei mecanice in insuficienta respiratorie acuta din BPOC poate fi determinata de:

Administrarea de sedative si tranchilizanteA. Agravarea obstructiei prin cresterea secretiilor bronsiceB. Alcaloza metabolicaC.Administrarea de bronhodilatatoareD.Aspirarea secretiilor bronsiceE.

(pag. 1609)

C1506074. In intubatia endotraheala cu ventilatie mecanica din insuficienta respiratorie acuta la pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene scaderea pana la valori apropiate sau mai mici decat cele normale ale PaCO2 poate duce la:

Acidoza metabolicaA. Alcaloza metabolica semnificativaB. Convulsii generalizateC.Tahiaritmii severeD.Vasodilatatie cerebralaE.

(pag. 1608, 1609)

C1506075. Urmatoarele stimulente respiratorii sunt utilizate in insuficienta respiratorie acuta din bronsita cronica si emfizemul pulmonar fiind lipsite de efecte secundare:

MedroxyprogesteronulA. AlmitrinaB. BetaserculC.SermionulD.PiracetamulE.

(pag. 1609-1610)

C1506076. In insuficienta respiratorie acuta la pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene se indica intubatia endotraheala si ventilatia mecanica in caz de:

Hipoxemie severa fara hipercapnieA. Hipercapnie cu obnubilare evidentaB. Lipsa de raspuns la tratamentul conservatorC.Scaderea pH-ului sub 7,30D.Aparitia aritmiilor cardiaceE.

(pag. 1608)

C1606077. Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta:aspiratieA. infectii difuze, septicemiiB. risc de inecC.inhalare de toxineD.insuficienta cardiaca congestivaE.

(pag. 1636)

C1606078. Hipoventilatia alveolara este caracterizata prin:cresterea PaO2A. cresterea PACO2B. scaderea HCO3-C.cresterea Cl-D.cresterea PaCO2E.



(pag. 1628)

C1606079. Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de:bradicardieA. bradipneeB. dispneeC.cianozaD.raluri fine in inspirE.

(pag. 1637)

C1606080. Dintre afectiunile care pot produce hipoventilatie cronica prin actiune la nivelul cailor respiratorii si al plamanilor fac parte:

disfunctia corpului carotidianA. poliomielita bulbaraB. miastenia gravisC.stenoza laringianaD.fibroza chistica pulmonaraE.

(pag. 1628)

C1606081. Tratamentul hipoventilatiei cronice poate cuprinde:oxigenoterapieA. fenobarbituriceB. benzodiazepiniceC.miorelaxanteD.ventilatie asistata mecanicE.

(pag. 1630)

C1606082. Dintre afectiunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilatie alveolara cronica fac parte:

alcaloza metabolicaA. traumatism cervical inaltB. poliomielitaC.boala neuronului motorD.obezitateE.

(pag. 1628)

C1606083. Hiperventilatia alveolara se caracterizeaza prin:PaCO2<37-43 mmHgA. PaO2 crescutaB. hipoxemia creste ventilatia prin stimularea chemoreceptorilor perifericiC.creste ventilatia prin stimularea receptorilor vagali aferenti din plamani si caile respiratoriiD.acidoza metabolica creste sensibilitatea chemoreceptorilor periferici la hipoxemieE.

(pag. 1631)

C1606084. Hiperventilatia poate sa apara in urmatoarele circumstante:miastenia gravisA. sarcinaB. criza hipertensivaC.insuficienta cardiaca congestivaD.acidoza(diabetica,renala,lactica)E.

(pag. 1631)

C1606085. Hipoventilatia alveolara primara este caracterizata prin:



hipercapnie cronicaA. hipoxemieB. absenta unei afectari neuromusculare/mecanice evidenteC.majoritatea pacientilor sunt femei tinereD.beneficii obtinute prin stimularea electrofrenica a diafragmuluiE.

(pag. 1630)

C2306086. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta sunt adevarate:in fazele initiale pacientul poate fi asimptomaticA. rezistenta vasculara pulmonara este in general scazutaB. o caracteristica fiziopatologica o reprezinta cresterea permeabilitatii vasculare pentru proteineC.poate apare o reducere a sintezei de surfactant ca urmare a lezarii pneumocitelor tip ID.rezistenta cailor aeriene poate fi crescutaE.

(pag. 1636,1637)

C2306087. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta sunt adevarateapare proliferare intimala fibrocelulara la nivelul arterelor mari, venelor si limfaticelor pulmonareA. pacientii cu sepsis au un risc de 13% de a dezvolta SDRAB. pacientii cu sepsis au un risc de 53% de a dezvolta SDRAC.in general, travaliul respirator se maresteD.exista unii factori de crestere implicati in patogenezaE.

(pag. 1636,1637)

C2306088. In sindromul de detresa respiratorie acuta precoce netratat, se intalnesc urmatoarele date gazometrice, cu exceptia:

PCO2 scazutA. PCO2 crescutB. PO2 scazutC.PO2 crescutD.PO2 normalE.

(pag. 1637)

C2306089. Despre clinica sindromului de detresa respiratorie sunt false cu exceptiainitial pacientul poate fi asimptomaticA. initial ascultatia se limiteaza la rare raluri expiratoriiB. semnul cel mai precoce este dispneeaC.ascultatia poate sa includa si suflu tubarD.cand radiografia toracica arata infiltrate extinse este necesara ventilatia mecanicaE.

(pag. 1637)

C2306090. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta nu sunt false:initial PCO2 este scazutaA. efectul vasoconstrictor pulmonar al NO poate fi util in terapeuticaB. valoarea ridicata a PO2 din sangele venos mixt exclude hipoxia tisulara severaC.solutiile coloidale sunt de preferat cristaloidelor pentru repletia volemicaD.varsta de 70 ani este un element de prognostic negativE.

(pag. 1636-1638)

C2306091. Nu sugereaza un prognostic prost in sindromul de detresa respiratorie urmatoarele:SDRA prin supradozare medicamentoasaA. fibroza pulmonaraB. sepsisulC.



functia pulmonara anterioara bunaD.SDRA prin aspiratieE.

(pag. 1638)

C2306092. Despre terapia SDRA sunt false urmatoareledebitul ventilator trebuie sa produca un pH peste 7,30A. pentru repletia volemica se prefera solutiile cristaloideB. pentru repletia volemica se prefera solutiile coloideC.pentru evitarea barotraumei se folosesc volume curente relativ miciD.se urmareste marirea volumului sangvin atat timp cat PCP nu depaseste 12 mmHgE.

(pag. 1638)

C2306093. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica care din urmatoarele nu presupune afectarea sistemului neuromuscular respirator:

hipoxie prelungitaA. poliomielitaB. administrare cronica de medicamenteC.neuropatie perifericaD.disfunctie a corpului carotidianE.

(pag. disfunctie a corpului carotidian)

C2306094. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica, despre pacientii cu afectare a sistemului neuro-muscular respirator se poate afirma:

PImax si PEmax sunt normaleA. PImax si PEmax sunt scazuteB. au raspuns alterat la stimulii chimiciC.au raspuns normal la stimulii chimiciD.diferenta PO2 alveolo-arteriala este crescutaE.

(pag. 1629)

C2306095. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica apar urmatoarele tulburari:alcaloza metabolicaA. cresterea concentratiei de ClB. hipocapnieC.hipoxemieD.hipercapnieE.

(pag. 1628)

C2306096. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica sunt false afirmatiile:hipercapnia nocturna determina vasodilatatie cerebralaA. la pacientii cu afectare neuro-musculara se indica stimulare electro-frenicaB. encefalita determina afectarea sistemului neuro-muscular respiratorC.hipoxemia si hipercapnia determina in general vasodilatatie pulmonaraD.diureticele si steroizii determina in general acidoza metabolicaE.

(pag. 1628-1630)

C2306097. Despre sindromul obezitate-hipoventilatie sunt adevarate, cu exceptia:majoritatea pacientilor dezvolta insuficienta cardiaca dreaptaA. varfurile pulmonare sunt ventilate mai bineB. la majoritatea pacientilor eferentele centrale sunt crescuteC.majoritatea pacientilor prezinta conducerea centrala respiratorie crescuta ereditarD.bazele pulmonare sunt ventilate mai bineE.



(pag. 1631)

C2306098. In cadrul afectiunilor respiratorii neuro-musculare sunt false urmatoarele afirmatii, cu exceptia

in boala neuronului motor interesarea respiratorie este precoceA. n timpul somnului REM respiratia depinde exclusiv de diafragmB. la stimularea transcutanata a frenicului apare cresterea raspunsurilor EMG ale diafragmuluiC.stimularea electrofrenica este contraindicataD.interesarea respiratorie apare tardiv in cazul miopatiei cu deficienta de maltaza a adultuluiE.

(pag. 1630)

C2306099. In cadrul hipoventilatiei alveolare primare nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii:afectiunea se caracterizeaza prin acidoza respiratorie cronicaA. dispneea este un simptom majorB. cel mai adesea este prezenta oboseala muschilor respiratoriC.raspunsul ventilator la stimuli chimici este normalD.unii pacienti raspund la administrarea de stimulente ale respiratieiE.

(pag. 1630)

C2306100. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta se poate afirma, cu exceptia:mentinerea prelungita a unui trasport sistemic supranormal de oxigen imbunatateste supravietuireaA. PEEP porneste in general de la o presiune de 5 cm apaB. ventilatia mecanica este indicata la o PaO2 sub 60 mmHgC.complicatiile terapiei SDRA nu includ pneumonia nozocomialaD.glucocorticoizii sunt eficienti in majoritatea cazurilor in etapa precoce a SDRAE.

(pag. 1638)

C2506101. Factorii precipitanţi ai insuficienţei respiratorii acute la bolnavii cu bronşită cronică şi emfizem pulmonar pot fi:

PneumoniaA. Tromboembolismul pulmonarB. Insuficienţa ventriculară stângăC.Tratamentul bronhodilatatorD.PneumotoraxulE.

(pag. 1608)

C2506102. Minimul de investigaţii recomandat bolnavilor cu insuficienţă respiratorie acută survenită la bolnavii cu bronşită cronică şi emfizem pulmonar cuprinde:

Măsurătorile gazelor sangvineA. Radiografia toracicăB. ElectrocardiogramaC.Examinarea sputeiD.Scintigrafia pulmonarăE.

(pag. 1608)

C2506103. Indicaţia intubaţiei endotraheale şi instituirea ventilaţiei mecanice la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar este:

Hipoxemia uşoară sau medie fără hipercapnieA. Scăderea pH-ului sub 7,30 fără hipercapnieB. Apariţia aritmiilor cardiaceC.Hipercapnie cu obnubilare evidentăD.Lipsa de răspuns la tratamentul conservatorE.

(pag. 1608)



C2506104. Scăderea PaCO2 până la valori apropiate sau mai mici decât cele normale prin ventilaţia mecanică folosită la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică sau emfizem pulmonar poate determina:

Alcaloză metabolică semnificativăA. Convulsii generalizateB. Tahiaritmii severeC.Acidoză metabolicăD.Vasodilataţie cerebralăE.

(pag. 1608 - 1609)

C2506105. Complicaţiile survenite în timpul terapiei insuficienţei respiratorii acute la bolnavii cu bronşită cronică şi emfizem sunt:

Colecistita acutăA. Aritmiile cardiaceB. Emboliile pulmonareC.Insuficienţa ventriculară stângăD.Hemoragia gastrointestinalăE.

(pag. 1609)

C2506106. Mecanismele aritmiilor cardiace care apar în timpul tratamentului insuficienţei respiratorii acute la pacienţii cu bronşită cronică sau emfizem sunt:

Scăderea pH-ului sangvinA. Scăderea rapidă a oxigenăriiB. Creşterea pH-ului sangvin prin hiperventilaţieC.Nivelul teofilinei sangvine mai mare de 20 mg/lD.Excesul de beta - agonişti neselectiviE.

(pag. 1609)

C2506107. Stimulentele respiratorii utilizate în insuficienţa respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem sunt:

BetaserculA. SermionulB. PiracetamulC.MedroxyprogesteronulD.AlmitrinaE.

(pag. 1609 - 1610)

C2506108. Imposibilitatea menţinerii schimbului gazos după întreruperea ventilaţiei mecanice la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar poate fi dată de:

Administrarea de bronhodilatatoareA. Administrarea de doze mici de heparinăB. Administrarea de sedative sau tranchilizanteC.Agravarea obstrucţiei prin creşterea secreţiilor bronşiceD.Alcaloza metabolicăE.

(pag. 1609)

C2506109. Printre factorii precipitanţi ai insuficienţei respiratorii acute la bolnavii cu bronşită cronică şi emfizem pot fi:

Perioadele de poluare intensă a atmosfereiA. Folosirea de sedative sau narcoticeB. Suprainfecţiile arborelui traheobronşicC.Folosirea de bronhodilatatoareD.



Utilizarea stimulentelor respiratoriiE.

(pag. 1608)

C2506110. Creşterea PaCO2 la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar poate determina:

Vasodilataţie cerebralăA. Edem papilarB. Creşterea presiunii intracranieneC.Scăderea presiunii intracranieneD.Stupor şi chiar comăE.

(pag. 1608)

C2506111. Hipofosfatemia care se întâlneşte în insuficienţa respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar se poate trata prin:

Administrare parenterală de fosfaţiA. Administrare enterală de lapte smântânitB. Administrare de aminofilinăC.Administrare de beta-2-agoniştiD.Administrare de stimulente respiratoriiE.

(pag. 1609)

C2506112. Fatigabilitatea musculară în special a diafragmei întâlnită în insuficienţa respiratorie acută pe fond de bronşită cronică sau emfizem poate fi remisă prin:

Administrarea de amniofilinăA. Administrarea de beta-2-agonişti precum fenoterolulB. Administrarea de doze mici de heparinăC.OxigenoterapieD.Ventilaţie mecanicăE.

(pag. 1609)

C2606113. Taenia Echinococcus poate avea o existenţă parazitară în:Stare adultăA. Stare vegetativăB. Stare larvarăC.Stare latentăD.Stare sporulatăE.

(pag. 884)

C2606114. Perichistul este format din următoarele straturiNucleulA. Stratul intern, hialinB. Stratul intermediar, mucinosC.Stratul mijlociu, conjunctivo-vascularD.Stratul externE.

(pag. 885)

C2606115. Pentru ruperea chistului hidatic pulmonar sunt necesare următoarele condiţii (Coman):Asocierea unei bronşite croniceA. Prezenţa fistulelor bronşiceB. Infecţia perichistuluiC.Existenţa traumatismului de mecanică ventilatorieD.Traumatismul externE.



(pag. 887)

C2606116. Complicaţiile vomicii hidatice pot fi:Inundaţia traheo-bronşicăA. Tulburări de ritm cardiacB. Şoc anafilacticC.HemoptiziaD.Supuraţia lojei chisticeE.

(pag. 887)

C2606117. Obiectivele tratamentului chirurgical al chistului hidatic pulmonar sunt:Asigurarea permeabilităţii traheo-bronşiceA. Extragerea hidatideiB. Exereza segmentului sau lobului pulmonar afectatC.Crearea de simfize pleuraleD.Tratamentul lojei chisticeE.

(pag. 890)

C2606118. Simptomatologia chistului hidatic pulmonar depinde de:Sexul bolnavuluiA. Topografia chistuluiB. Existenţa bolilor asociateC.Volumul chistuluiD.Stadiul evolutivE.

(pag. 886)

C2606119. Imaginea radiologică tipică de chist hidatic pulmonar presupune:Opacitate ovalarăA. Cu dublu conturB. OmogenăC.Cu prezenţa nodulilor de calcifiereD.Intensitate subcostalăE.

(pag. 887)

C2606120. Diagnosticul diferenţial al chistului hidatic pulmonar se face cu următoarele afecţiuni:Chistele bronhogeneticeA. Pericardita constrictivăB. PiopneumotoraxulC.Anevrismul de aortăD.Pleureziile închistateE.

(pag. 889)

C2606121. Metode de extragere intactă a hidatidei:GerulanosA. DubauB. DorC.HugonD.Perez-FontanaE.

(pag. 891)

C2906122. Fazele sdra ce prezinta modificari patologice suntfaza fibroasaA.



faza vascularaB. faza proliferativaC.faza exudativaD.faza secretorieE.

(pag. 1637)

C2906123. SDRA se poate asocia cusdr.septicA. hipertransfuzieB. aspiratie de corp strainC.traumatisme nontoracice severeD.hipotiroidiaE.

(pag. 1636)

C2906124. Referitor hipercapnia nocturna este adevaratproduce confuzie mentalaA. produca vasoconstrictie cerebralaB. scade capacitatea intelectualaC.produce cefalee matinalaD.nu afecteaza calitatea somnuluiE.

(pag. 1629)

C2906125. Mecanismele hipoxemiei suntscaderea pO2 inspiratA. hipoventilatiaB. suntulC.cresterea pCO2 inspiratD.dereglarea raportului ventilatie/perfuzieE.

(pag. 1562)



Tema nr. 7Insuficienta cardiaca



C1207001. La pacientii cu insuficienta cardiaca medicamentul de electie pentru fibrilatiai atriala este reprezentat de:

ChinidinaA. ProcainamidaB. FlecainidaC.AmiodaronaD.XilinaE.

(pag. 143)

C1207002. Care din urmatoarele reprezinta vasodilatatorul ideal in insuficienta cardiaca acuta:HidralazinaA. NitroglicerinaB. MinoxidilulC.Nitroprusiatul de sodiuD.PrazosinulE.

(pag. 1428)

C1307003. La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva foarte severa (anasarca) schema tratamentului diuretic cuprinde:

Asocierea hidroclorotiazidei cu doze mici de spironolactona.A. Numai spironolactona in doze mici.B. Asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tiazidic si cu spironolactona.C.Asocierea de spironolactona cu triamteren.D.Asocierea de triamteren cu amilorid.E.

(pag. 1427)

C1307004. Administrarea vasodilatatoarelor arteriale sistemice nu se recomanda in tratamentul urmatoarei forme de insuficienta cardiaca:

Cu disfunctie sistolica izolata a ventriculului stang.A. Cu edeme si ascita.B. Cu disfunctie sistolica si diastolica a ventriculului stang.C.Cu disfunctie diastolica izolata a ventriculului stang.D.Cu leziuni de regurgitare mitrala sau aortica.E.

(pag. 1428)

C1307005. Care dintre masurile terapeutice de mai jos nu se aplica in edemul pulmonar acut?Administrarea intravenoasa de morfina.A. Oxigenoterapie.B. Administrarea intravenoasa de furosemid.C.Administrarea orala de spironolactona, 200 mg.D.Administrarea intravenoasa a nitroprusiatului de sodiu.E.

(pag. 1431)



C1307006. Conditiile minime necesare pentru afirmarea diagnosticului clinic de insuficienta cardiaca congestiva cu ajutorul criteriilor Framingham sunt:

Prezenta unui criteriu major si a unui criteriu minor.A. Prezenta a doua criterii majore si a unui criteriu minor.B. Prezenta unui criteriu major si a doua criterii minore.C.Prezenta a trei criterii minore.D.Prezenta unui criteriu major.E.

(pag. 1424)

C1307007. Care dintre urmatoarele afirmatii privind intoxicatia digitalica sunt gresite?Anorexia, greata si varsaturile sunt semne precoce de toxicitate.A. Extrasistolia ventriculara bigeminata, tahicardia ventriculara si blocurile atrioventriculare aparute in cursul digitalizarii sunt manifestari de toxicitate.

B.

Tahicardia atriala neparoxistica cu bloc variabil nu este caracteristica intoxicatiei digitalice.C.Administrarea chinidinei, verapamilului, propafenonei si amiodaronei la pacientii digitalizati creste concentratia plasmatica a digitalei, favorizand efectele toxice.

D.

in prezenta demnelor de intoxicatie, nivelul seric al digitalei depaseste 2 ng/ml.E.

(pag. 1429)

C1307008. La pacientii cu insuficienta cardiaca prin disfunctie sistolica, administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei:

Este indicata numai in clasa NYHA IV.A. Este contraindicata in clasele NYHA I si IV.B. Se administreaza numai in clasele NYHA II si III.C.Este indicata in toate clasele NYHA, daca tensiunea arteriala sistolica este ≥ 100 mmHg.D.Nu are indicatii.E.

(pag. 1425)

C1407009. Cate din criteriile Framingham sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de insuficienta cardiaca:

1 major si 2 minoreA. 2 majore si 1 minorB. 2 majore si 2 minoreC.1 major si 1 minorD.2 majore si 3 minoreE.

(pag. 1424)

C1407010. Care sunt limitele intre care variaza in mod normal debitul cardiac:2-2,5 l/min/m2A. 2-3 l/min/m2B. 2,5-3,5 l/min/m2C.2,2-3 l/min/m2D.2,2-3,5 l/min/m2E.

(pag. 1421)

C1507011. La pacientii cu insuficienta cardiaca severa aportul zilnic de sare trebuie redus la:0,5-1gA. 4-6gB. 6-10gC.10-15gD.20-30gE.

(pag. 1426)



C1507012. La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata, ortopneea si congestia pulmonara pot diminua intr-una din situatiile urmatoare:

producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stangA. instalarea fibrilatiei atrialeB. cresterea brusca a tensiunii arterialeC.aparitia insuficientei ventriculului dreptD.ruptura unui cordaj al valvei mitraleE.

(pag. 1423)

C1507013. Unul din urmatoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant asupra venelor:HidralazinaA. MinoxidilulB. PrazosinulC.NitroglicerinaD.CaptoprilulE.

(pag. 1428)

C1507014. Amrinona si milrinona fac parte din clasa bipiridine si sunt utilizate in tratamentul:hipertensiunii arterialeA. tulburarilor de ritm supraventriculareB. tulburarilor de ritm ventriculareC.bloc atrioventricular de gradul IIID.insuficientei cardiace severeE.

(pag. 1430)

C1507015. In care din urmatoarele afectiuni care au condus la instalarea insuficientei cardiace ascita masiva apare mai frecvent:

hipertensiunea arterialaA. infarctul miocardicB. endocardita infectioasaC.cardiomiopatia hipertroficaD.pericardita constrictivaE.

(pag. 1424)

C1507016. Hipertrofia ventriculara excentrica, ca mecanism adaptator al unei solicitari hemodinamice crescute, se intalneste intr-una din urmatoarele afectiuni:

stenoza mitralaA. stenoza aorticaB. insuficienta aorticaC.hipertensiunea arterialaD.pericardita cronica constrictivaE.

(pag. 1420)

C1607017. In insuficienta cardiaca, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin:Reducerea postsarciniiA. Cresterea presarciniiB. Reducerea presarciniiC.Cresterea postsarciniiD.Scaderea volumului telediastolicE.

(pag. 1417)

C1607018. Mecanismele implicate in patogeneza dispeei din IC includ urmatoarele cu exceptia:Hipertensiune pulmonara veno – capilaraA.



Edemul interstitial pulmonarB. Cresterea compliantei pulmonareC.Cresterea travaliului muschilor respiratoriD.Activarea receptorilor pulmonariE.

(pag. 1423)

C1607019. Tabloul clinic al I.C. dr. Include urmatoarele semne si simptome, cu exceptia:HepatomegaleA. Distensia venoasa perifericaB. Edeme perifericeC.Dispneea paroxistica nocturnaD.AscitaE.

(pag. 1422)

C2307020. Care din afirmatiile privind tulburarile de ritm din insuficienta cardiaca este adevarata?Aritmiile pot fi tratate fara riscuri numai cu antiaritmice din clasa I.A. Amiodarona este agentul terapeutic de electie la pacientii cu fibrilatie atriala simptomatica.B. Tratamentul cu blocante betaadrenergice are efecte proaritmice.C.Tahiaritmiile apar ca urmare a hiperkaliemiei induse de diureticele de ansa.D.Toate cele de mai sus.E.

(pag. 1430)

C2307021. Care dintre masurile de mai jos previne depletia de potasiu la pacientii cu insuficienta cardiaca, tratati cu diuretice tiazidice?

Administrarea zilnica a diureticului tiazidic.A. Administrarea de metolazona.B. Asocierea de digoxin.C.Administrarea intermitenta a diureticului tiazidic, in asociere cu spironolactona.D.Toate masurile enumerate mai sus.E.

(pag. 1426)

C2307022. Criteriile Framingham minore pentru diagnosticul insuficientei cardiace include:Dispneea de efort.A. Tahicardia (peste 120 batai/minut).B. Hepatomegalia.C.Tusea nocturna.D.Toate manifestarile mai sus mentionate.E.

(pag. 1424)

C2307023. Ortopneea este:Dispneea din astmul bronsic acut.A. Respiratia Cheyne Stokes.B. Dispneea precipitata de asezarea in pozitia de decubit dorsal.C.Dispneea care apare in ortostatism si se amelioreaza in decubit dorsal.D.Dispneea cu aparitie exclusiv nocturna.E.

(pag. 1423)

C2307024. Care dintre urmatorii factori nu poate precipita insuficienta cardiaca?Anemia.A. Infectia.B. Aritmia.C.Stenoza aortica valvulara.D.



Efortul fizic.E.

(pag. 1420)

C2307025. Care dintre urmatorii factori nu poate cauza insuficienta cardiaca cu debit crescut?Anemia.A. Hipertiroidismul.B. Cardiomiopatia dilatativa.C.Sarcina.D.Fistula arterio-venoasa.E.

(pag. 1421)

C2307026. Care dintre urmatoarele conditii poate genera o insuficienta cardiaca dreapta izolata?Stenoza aortica valvulara.A. Insuficienta mitrala.B. Stenoza pulmonara valvulara.C.Pericardita constrictiva.D.Miocardita.E.

(pag. 1422)

C2307027. Care dintre urmatoarele mecanisme adaptative neuroumorale nu se intalneste in insuficienta cardiaca?

Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.A. Activarea sistemului nervos simpatic.B. Scaderea secretiei de hormon antidiuretic.C.Cresterea secretiei peptidului natriuretic atrial.D.Scaderea capacitatii de eliminare a apei.E.

(pag. 1422)

C2307028. Legea Laplace stabileste relatia intre:Tensiunea intraparietala miocardica si produsul intre presiunea intraventriculara si raza ventriculului.A. Presiunea intraventriculara si produsul intre tensiunea intraparietala miocardica si raza ventriculului.B. Tensiunea intraparietala miocardica si produsul intre presiunea intraventriculara si diametrul ventriculului.C.Tensiunea intraparietala si raportul intre presiunea intraventriculara si raza ventriculului.D.Raza ventriculului si raportul intre presiunea intraventriculara si tensiunea intraparietala.E.

(pag. 1427)

C2307029. Digoxinemia recunoaste ca valori terapeutice obisnuite concentratiile de:2 - 4 ng/ml.A. 1 - 1,5 ng/ml.B. 1 - 1,5 mg/ml.C.2 - 4 mg/ml.D.sub 1 ng/ml.E.

(pag. 1429)

C2507030. Ce efect al Dopaminei apare în plus la administrarea acesteia în doze mai mari (peste 10 micrograme/kg/min):

efect inotropic pozitivA. stimularea receptorilor specifici dopaminergiciB. stimularea receptorilor beta-adrenergiciC.stimularea receptorilor alfa-adrenergiciD.vasodilataţie renală şi sistemicăE.

(pag. 1430)



C2507031. Hipertrofia ventriculară excentrică, ca mecanism adaptator al unei solicitări hemodinamice cronice crescute, se întălneşte într-una din următoarele afecţiuni:

stenoza mitralăA. stenoza aorticăB. insuficienţa aorticăC.hipertensiunea arterialăD.pericardita cronică constrictivăE.

(pag. 1420)

C2507032. Tahiaritmiile sunt factori precipitanţi ai insuficienţei cardiace prin următorul mecanism:creşterea presiunii în circulaţia venoasă sistemicăA. creşterea tensiunii arterialeB. reducerea perioadei de umplere ventricularăC.reducerea inotropismuluiD.creşterea volumului telediastolic ventricularE.

(pag. 1420)

C2507033. Care este cel mai frecvent simptom al insuficienţei cardiace:cefaleeaA. dispneeaB. palpitaţiileC.slăbiciunea muscularăD.anxietateaE.

(pag. 1423)

C2507034. La pacienţii cu insuficienţă ventriculară stîngă severă cu evoluţie îndelungată, ortopneea şi congestia pulmonară pot diminua într-una din situaţiile următoare:

producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stângA. instalarea fibrilaţiei atrialeB. creşterea bruscă a tensiunii arterialeC.apariţia insuficienţei ventriculului dreptD.ruptura unui cordaj al valvei mitraleE.

(pag. 1423)

C2507035. În care din următoarele afecţiuni care au condus la instalarea insuficienţei cardiace ascita masivă apare mai frecvent:

endocardita infecţioasăA. cardiomiopatia hipertroficăB. infarctul miocardicC.pericardita constrictivăD.hipertensiunea arterialăE.

(pag. 1424)

C2507036. Hidrotoraxul din insuficienţa cardiacă prezintă următoarele trăsături:face parte din criteriile majore Framingham pentru diagnosticarea insuficienţei cardiace congestiveA. apare mai ales când există o presiune crescută atât în venele sistemice cât şi în cele pulmonareB. apare mai frecvent în cavitatea pleurală stângă decât în cea dreaptăC.se însoţeşte de febră şi frisoaneD.cel mai frecvent este cu lichid hemoragicE.

(pag. 1424)

C2507037. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă aportul zilnic de sare trebuie redus la:



0,5-1gA. 4-6gB. 6-10gC.10-15gD.20-30gE.

(pag. 1426)

C2507038. Care dintre următoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant la nivelul venelor:

CaptoprilulA. HidralazinaB. MinoxidilulC.PrazosinulD.NitroglicerinaE.

(pag. 1428)

C2507039. Antiaritmicul de elecţie pentru tratamentul fibrilaţiei atriale şi a tahiaritmiilor ventriculare asimptomatice prelungite din insuficienţa cardiacă este:

ChinidinaA. FlecainidaB. PropafenonaC.AmiodaronaD.VerapamilulE.

(pag. 1430)

C2607040. În cadrul evaluării primare, la inspecţie se aplică algoritmul:Absenţa respiraţiilor-tahicardie-dispneeA. Amplianţa mişcărilor respiratorii-deformări ale cutiei toracice-hipersonoritateB. Priveşte-ascultă-simte respiraţia bolnavuluiC.Mască echimotică-emfizem mediastinal-matitateD.Durere în punct fix-fracturi costale-emfizem subcutanatE.

(pag. 825)

C2607041. La examenul radiologic:Emfizemul subcutanat intensifică pneumotoraxulA. Emfizemul subcutanat ascunde pneumotoraxulB. Emfizemul subcutanat nu influenţează pneumotoraxulC.Emfizemul subcutanat şi pneumotoraxul apar obligatoriu împreunăD.Emfizemul subcutanat are acelaşi aspect radiologic ca şi pneumotoraxulE.

(pag. 825)

C2607042. Care este examinarea paraclinică cel mai puţin utilă pentru traumatismele toracice:Radiografia şi radioscopiaA. Tomografia computerizatăB. Rezonanţa magnetică nuclearăC.UltrasonografiaD.ElectrocardiogramaE.

(pag. 825)

C2607043. Prima măsură de urgenţă în pneumotoraxul sufocant este:Intubaţia oro-trahealăA. Se inseră un ac gros în spaţiul III intercostal pe linia medio-clavicularăB.



Se execută o pleurostomie în spaţiul V intercostal pe linia medio-axilarăC.Se execută o pleurostomie în spaţiul V intercostal pe linia axilară posterioarăD.Se aplică un pulsoximetru pentru a verifica oxigenarea bolnavuluiE.

(pag. 839)

C2607044. Tratamentul fracturilor costale simple constă în:Imobilizare prin bandaj toracicA. Combaterea durerii cu antalgice opioideB. Infiltraţii intercostaleC.Sutură cu fire metalice (reducere şi stabilizare chirurgicală)D.Fixator externE.

(pag. 830)

C2607045. Nu are ce căuta în tratamentul temporar sau definitiv al voletului costal:Imobilizarea manualăA. Utilizarea de benzi de leucoplastB. Reducerea şi stabilizarea chirurgicalăC.Fixatorul externD.Stabilizare internă prin ventilaţie mecanică cu presiune negativăE.

(pag. 830)


C1207046. Care din urmatoarele medicamente duc la cresterea concentratiei plasmatice a digitalei la pacientii digitalizati:

ChinidinaA. VerapamilulB. AmiodaronaC.PropafenonaD.NitroglicerinaE.

(pag. 1429)

C1207047. Pot reduce toleranta pacientilor la digitalaVarsta tanaraA. IschemiaB. Insuficienta renalaC.HipocalcemiaD.Depletia de magneziuE.

(pag. 1429)

C1207048. Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza aproape numai la nivelul venelorHidralazinaA. PrazosinulB. MinoxidilulC.NitroglicerinaD.Izosorbid dinitratulE.

(pag. 1428)

C1207049. Factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca suntFractia de efectie mult scazuta (< 25%)A. Cresterea concentratiei sanghine a sodiului ( >133 mEq/l)B.



Incapacitatea de a merge pe plan orizontal in pas normal 9 minuteC.Scaderea concentratiei sanghine a potasiului (< 3mEq/l)D.Extrasistole supraventriculare frecvente la monitorizarea HolterE.

(pag. 1432)

C1207050. In managementul disfunctiei diastolice care din urmatoarele categoriide droguri previn fibroza si promoveaza regresia fibrozei:

Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensineiA. Diureticele de ansaB. SpironolactonaC.Agentii antiischemiciD.Restrictia de sareE.

(pag. 1430)

C1207051. Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare secundar:Bolii cardiace ischemiceA. Bolilor pericarduluiB. Fistulei arteriovenoaseC.Bolii PagetD.HipertensiuniiE.

(pag. 1421)

C1207052. La un bolnav cu edeme cardiace cronice usoare sau moderate, fara hiperglicemie, fara hiperuricemie sau fara hipokaliemie, care sunt diureticele de electie in administrare orala:

Spironolactona administrata singurA. Amiloridul administrat singurB. MetolazonaC.TiazidiceleD.Acidul etacrinicE.

(pag. 1427)

C1207053. Care din urmatoarele diuretice nu trebuiesc administrate sigure la pacientii cu hiperkaliemie, insuficienta renala sau hiponatremie:

SpironolactonaA. TriamterenulB. AmiloridulC.FuroseminulD.BumetanidaE.

(pag. 1427)

C1207054. Insuficienta cardiaca cu debit crescut apare la pacienti cu:HipertiroidismA. ValvulopatiiB. Cardiomiopatii dilatativeC.AnemieD.SarcinaE.

(pag. 1421)

C1307055. Intre mecanismele patogenice ale insuficientei cardiace congestive se includ:Activarea sistemului nervos parasimpatic.A. Scaderea secretiei de peptide natriuretice atriale.B. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.C.Hipersecretia de hormon antidiuretic.D.



Scaderea nivelului plasmatic al noradrenalinei.E.

(pag. 1422)

C1307056. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la actiunea digitalei sunt adevarate:Are efect inotrop pozitiv, prin inhibarea ATP-azei Na/K dependente din miocard.A. Alungeste perioada refractara a nodului atrioventricular prin efect vagal, ceea ce explica reducerea frecventei ventriculare in fibrilatia si flutterul atrial.

B.

Creste frecventa sinusala, atat la subiectul normal cat si la cel cu insuficienta cardiaca.C.Deprima excitabilitatea miocardului ventricular.D.Induce vasoconstrictie arteriala si venoasa la subiectii normali.E.

(pag. 1429)

C1307057. Intre cauzele insuficientei cardiace cu debit crescut se numara:Fistula arteriovenoasa.A. Hipotiroidismul.B. Hipertensiunea arteriala.C.Boala Paget.D.Anemia.E.

(pag. 1421)

C1307058. Interventia inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei poate modifica istoria naturala a insuficientei cardiace cronice cauzate de disfunctia sistolica a ventriculului stang, prin:

Prevenirea sau intarzierea aparitiei tabloului clinic al insuficientei cardiace manifeste.A. Reducerea mortalitatii prin insuficienta cardiaca post infarct miocardic.B. Cresterea capacitatii de efort.C.Controlul, ameliorarea sau remisiunea simptomelor de insuficienta cardiaca.D.Cresterea prevalentei tahiaritmiilor ventriculare severe si a mortii subite.E.

(pag. 1428)

C1307059. La initierea tratamentului edemului pulmonar acut se aplica urmatoarele masuri:Intubatia orotraheala si ventilatie asistata.A. Administrarea intravenoasa repetata de morfina in doze de 2 pana la 5 mg.B. Pacientul va fi mentinut in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului.C.Se va administra diuretic de ansa intravenos (furosemid, acid etacrinic, bumetanid).D.Se va administra nitroprusiat de sodiu in perfuzie intravenoasa.E.

(pag. 1431)

C1307060. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile minore Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive:

Presiunea venoasa crescuta (> 16 cm H2O).A. Cardiomegalia.B. Edemul pulmonar acut.C.Tahicardia (≥ 120 batai/minut).D.Tusea nocturna.E.

(pag. 1424)

C1307061. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la icterul din insuficienta cardiaca congestiva cronica sunt corecte?

Icterul este o manifestare tardiva a insuficientei cardiace.A. Icterul se datoreaza obstructiei mecanice intrahepatice.B. Icterul este determinat de staza hepatica cronica, prelungita.C.Profilul biochimic al icterului se caracterizeaza prin hiperbilirubinemie libera si conjugata, in contrast cu valorile normale ale transaminazelor hepatice.

D.



Concentratiile sanguine ale transaminazelor sunt adesea crescute.E.

(pag. 1424)

C1307062. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile majore Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive:

Cardiomegalia.A. Hepatomegalia.B. Galopul (zgomotul 3).C.Edemele periferice.D.Refluxul hepatojugular prezent.E.

(pag. 1424)

C1407063. Diuretice economisitoare de potasiu sunt:acidul etacrinicA. spironolactonaB. metolazonaC.amiloridulD.indapamidaE.

(pag. 1426)

C1407064. Pulsus alternans se observa cel mai adesea la pacientii cu insuficienta cardiaca din:cardiomiopatiiA. hipertensiune arterialaB. insuficienta mitralaC.fibrilatie atrialaD.defect septal atrialE.

(pag. 1424)

C1407065. Scaderea postsarcinii cu ajutorul diverselor vasodilatatoare determina:reducerea presiunii telediastolice a ventriculului stangA. scaderea consumului de oxigenB. scaderea volumului bataie si a debitului cardiacC.scaderea usoara a presiunii aorticeD.cresterea presiunii capilare pulmonareE.

(pag. 1428)

C1407066. In insuficienta cardiaca ascita masiva apare cel mai frecvent la pacientii cu:valvulopatii tricuspidieneA. valvulopatii aorticeB. valvulopatii mitraleC.valvulopatii pulmonareD.pericardita constrictivaE.

(pag. 1424)

C1407067. Reactiile adverse ale diureticelor tiazidice sunt:acidoza metabolicaA. hiperuricemia si hiperglicemiaB. rash-ul cutanatC.trombocitopenii si granulocitopeniiD.tuseaE.

(pag. 1426)



C1407068. Care din urmatoarele simptome si semne reprezinta criterii majore pentru diagnosticul insuficientei cardiace:

dispneea paroxistica nocturnaA. edemele perifericeB. dilatarea venelor gatuluiC.hepatomegaliaD.dispneea de effortE.

(pag. 1424)

C1507069. In care din urmatoarele situatii patologice se poate instala o insuficienta cardiaca acuta:defectul septal interatrialA. infarctul miocardic acut intinsB. ruptura unei valve cardiaceC.cardiomiopatia dilatativaD.pericardita cronica constrictivaE.

(pag. 1421)

C1507070. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice se aplica in tratamentul edemului pulmonar acut secundar insuficientei ventriculare stangi:

oxigenoterapie cu presiune pozitivaA. mentinerea pacientilor in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patuluiB. administrarea de morfina intravenos, repetat la nevoieC.administrarea de beta-blocante intravenosD.administrarea de diuretice de ansa intravenosE.

(pag. 1431-32)

C1507071. Actiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezinta unele din urmatoarele aspecte:efect inotropic pozitivA. cresterea automatismuluiB. cresterea activitatii electrice ectopiceC.cresterea vitezei de conducere a influxuluiD.prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricularE.

(pag. 1428-29)

C1507072. Tabloul clinic al intoxicatiei digitalice poate cuprinde urmatoarele manifestari:anorexie, greata si varsaturiA. oligurieB. tulburari de ritm ventriculare (extrasistolie ventriculara, tahicardie ventriculara)C.tahicardie atriala nonparoxistica cu bloc atrio-ventricular variabilD.insuficienta hepaticaE.

(pag. 1429)

C1507073. Redistribuirea debitului cardiac scazut ca mecanism compensator in insuficienta cardiaca are drept scop asigurarea necesarului de oxigen la urmatoarele organe vitale:

tegumentA. musculatura scheleticaB. miocardC.viscere abdominaleD.creierE.

(pag. 1422)

C1507074. In insuficienta cardiaca cronica severa se produce o scadere ponderala importanta mergand pana la casexie prin urmatoarele mecanisme:



tulburarea absorbtiei intestinale datorata congestiei venelor intestinaleA. dezvoltarea frecventa a neoplasmului hepaticB. anorexia, greata si varsaturile de cauza centrala produse prin intoxicatie digitalicaC.cresterea ratei metabolismului datorita travaliului crescut al muschilor respiratori si cresterii necesarului de oxigen al cordului hipertrofiat

D.

instituirii dietei hiposodate cu un aport zilnic de sare sub 6gE.

(pag. 1424)

C1507075. Insuficienta cardiaca congestiva este caracterizata de o serie de mecanisme adaptative neuroumorale printre care:

activarea sistemului nervos adrenergicA. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteronB. producerea de substante vasodilatatoare (bradikinina, prostaglandine)C.cresterea eliberarii de hormoni tiroidieniD.cresterea eliberarii de hormon antidiureticE.

(pag. 1422)

C1607076. Spironolactonele in terapia I.C:Actioneaza printr– un mecanism de inhibitie competitiva a aldosteronuluiA. Induc o diureza bogata in sodiuB. Produc retentie de potasiuC.Actioneaza numai in prezenta concentratiilor serice crescute aldosteronD.Efectul maxim apare la 24 h de la administrareE.

(pag. 1427)

C1607077. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:Dispneea paroxistica nocturnaA. Ralurile de staya pulmonaraB. Tuse nocturnaC.PleurezieD.Galop (zgomot III)E.

(pag. 1424)

C1607078. Activarea neurohormonala in IC induce cresterea postsarcinii prin urmatoarele mecanisme:Actiunea simpatoadrenergicaA. Cresterea catecolaminelor circulanteB. Scaderea nivelului sanguin al hormonului antidiureticC.Actiunea sistemului renina – angiotensina - aldosteronD.Blocarea angiotensinei IIE.

(pag. 1427)

C1607079. Respiratia Cheyne – Stokes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari:Este o respiratie periodica sau ciclicaA. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sangele arterialB. A pare frecvent la pacientii cu AS cerebralaC.Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plaman – creierD.Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apneeE.

(pag. 1423)

C1607080. I.C. cu debit cardiac crescut apare in urmatoarele conditii:AnemieA. Fistule arterio – venoaseB.



HipertiroidismC.Cardiomiopatii dilatativeD.Boala PagetE.

(pag. 1421)

C2307081. Indicati care din urmatorii factori sunt asociati cu un prognostic nefavorabil al insuficientei cardiace:

Cresterea absorbtiei maximale de oxigen.A. Fractia de ejectie mult scazuta (sub 25 %).B. Scaderea concentratiei sanguine a potasiului (sub 4,5 mEq/l).C.Scaderea concentratiei de norepinefrina.D.Extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea Holter.E.

(pag. 1432)

C2307082. Tratamentul hiponatremiei din insuficienta cardiaca refractara presupune urmatoarele masuri:

Ameliorarea statusului cardiovascular, in masura posibilului.A. Cresterea dozelor de diuretice de ansa.B. Intreruperea temporara a terapiei cu diuretice.C.O ingestie marita de apa.D.Administrarea de solutii saline hipertone.E.

(pag. 1431)

C2307083. Glicozidele digitalice produc:Cuplarea excitatiei cu contractia la nivelul membranei si intracelular.A. Inhibarea transportului de calciu prin membrana fibrelor miocardice.B. Cresterea continutului de calciu din miocite.C.Scaderea automatismului ventricular.D.Prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrioventricular.E.

(pag. 1429)

C2307084. Toleranta pacientilor la digitala, cu risc de efecte toxice, poate fi redusa de:Varsta inaintata.A. Hipoxie.B. Insuficienta renala.C.Hipocalcemie.D.HipermagnezemieE.

(pag. 1429)

C2307085. Managementul disfunctiei diastolice miocardice presupune:Restabilirea contractiei atriale si mentinerea sincroniei atrio-ventriculare.A. Ameliorarea ischemiei miocardice.B. Imbunatatirea relaxarii ventriculare.C.Stimularea simpatoadrenergica cu dopamina.D.Corectarea bradiaritmiilor prin implantare de pacemakeri.E.

(pag. 1430)

C2307086. In intoxicatia digitalica, administrarea de potasiu:Este tratamentul de electie al blocului atrioventricular total.A. Se face numai pe cale orala.B. Se asociaza cu intreruperea tratamentului digitalic.C.Este contraindicata la pacientii cu insuficienta renala acuta si hiperpotasemie.D.



Este obligatorie, indiferent de valorile potasemiei.E.

(pag. 1429)

C2307087. Blocarea terapeutica a sistemului renina angiotensina aldosteron se obtine cu ajutorul urmatoarelor medicamente:

Digoxin.A. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.B. Diuretice de ansa.C.Blocante ale receptorilor angiotensinei II.D.Antagonisti ai aldosteronului.E.

(pag. 1419)

C2307088. Prototipul insuficientei cardiace acute este reprezentat de un pacient care, plecand de la o stare generala buna, dezvolta:

Un infarct miocardic intins.A. O ruptura a unei valve.B. O cardiomiopatie dilatativa.C.O stenoza aortica valvulara.D.O cardiomiopatie restrictiva.E.

(pag. 1421)

C2307089. Care dintre organele corpului, enumerate mai jos, primesc, in cazul insuficientei cardiace, un flux sanguin in mod preferential, prin redistributia debitului cardiac?

Rinichiul.A. Tegumentele.B. Creierul.C.Musculatura scheletica.D.Miocardul.E.

(pag. 1422)

C2307090. Mecanismele adaptative neuroumorale din insuficienta cardiaca pot genera urmatoarele consecinte:

Retentia hidrosalina.A. Eliminarea sodiului.B. Eliminarea potasiului.C.Cresterea rezistentei vasculare periferice.D.Scaderea presiunii venoase sistemice.E.

(pag. 1422)

C2307091. Casexia din insuficienta cardiaca cronica severa se produce prin:Cresterea ratei catabolismului.A. Tulburarea absorbtiei intestinale.B. Tulburari metabolice si hidroelectrolitice secundare administrarii cronice de diuretice.C.Cresterea nivelului plasmatic al factorului de necroza tumorala.D.Scaderea sintezei proteinelor si pierderea de proteine prin urina.E.

(pag. 1424)

C2307092. Intre criteriile Framingham majore pentru diagnosticul insuficientei cardiace sunt incluse:Tusea nocturna.A. Dispneea paroxistica nocturna.B. Dispneea de efort.C.Edemul pulmonar acut.D.Presiunea venoasa crescuta (peste 16 cm H2O).E.



(pag. 1424)

C2307093. Care din masurile de mai jos diminua riscul de embolie pulmonara in insuficienta cardiaca congestiva?

Repausul absolut la pat.A. Miscarile active ale membrelor inferioare.B. Tratamentul anticoagulant.C.Administrarea de diuretice.D.Ciorapii elastici.E.

(pag. 1425)

C2507094. Pacienţii cu insuficienţă cardiacă şi următorii factori de risc adiţionali ar trebuii să primească tratament anticoagulant:

hipertensiune arterialăA. fibrilaţie atrialăB. tromboză venoasăC.embolie pulmonară sau sistemicăD.infecţii pulmonareE.

(pag. 1430)

C2507095. Factorii precipitanţi ai insuficienţei cardiace sunt:scăderea aportului alimentar de sodiuA. infecţiileB. anemiaC.aritmiileD.transfuziile de sângeE.

(pag. 1420)

C2507096. În care din următoarele afecţiuni se poate instala o insuficienţă cardiacă acută:defectul septal interatrialA. ruptura unei valve cardiaceB. cardiomiopatia dilatativăC.infarctul miocardic acut întinsD.pericardita cronică constrictivăE.

(pag. 1421)

C2507097. Redistribuirea debitului cardiac scăzut ca mecanism compensator în insuficienţa cardiacă asigură un aport de oxigen normal sau aproape normal la următoarele organe:

creierA. viscere abdominaleB. miocardC.musculatură scheleticăD.tegumentE.

(pag. 1422)

C2507098. Insuficienţa cardiacă congestivă este caracterizată de o serie de mecanisme adaptative neuroumorale printre care:

activarea sistemului nervos adrenergicA. activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteronB. producerea de substanţe vasodilatatoare (bradikinină, prostaglandine)C.creşterea eliberării de hormoni tiroidieniD.creşterea eliberării de hormon antidiureticE.

(pag. 1422)



C2507099. Edemele periferice, hepatomegalia de stază şi distensia venoasă sistemică pot apare tardiv in insuficienţa cardiacă determinată de o valvulopatie aortică veche datorită următoarelor mecanisme:

instalării hipertensiunii pulmonareA. creşterii gradientului arterio-venos al oxigenuluiB. creşterii rezistenţei de umplere ventricularăC.modificărilor biochimice (depleţia de norepinefrină şi alterarea activităţii ATP-azei miozinei)D.retenţiei de apă şi sareE.

(pag. 1422)

C2507100. Edemul pulmonar acut ca manifestare clinică a insuficienţei cardiace prezintă următoarele semne şi simptome:

febrăA. junghi toracicB. dispnee intensăC.expectoraţie purulentăD.raluri în ambele câmpuri pulmonareE.

(pag. 1423-24)

C2507101. În evoluţia insuficienţei cardiace pot apare următoarele semne şi simptome:febraA. zgomotul III sau IV la ascultaţia corduluiB. hepatomegalia de stazăC.ascitaD.icterulE.

(pag. 1423-24)

C2507102. Icterul, ca semn ce apare în evoluţia insuficienţei cardiace, are următoarele caracteristici:apare precoce în evoluţia insuficienţei cardiaceA. este secundar stazei hepatice prelungiteB. se datorează creşterii numai a nivelului sanguin al bilirubinei directeC.se datorează creşterii nivelului sanguin atât al bilirubinei directe cât şi indirecteD.se însoţeşte adesea şi de creşteri ale nivelului sanguin al transaminazelorE.

(pag. 1424)

C2507103. Caşexia care poate apare în evoluţia insuficienţei cardiace cronice se datorează următoarelor mecanisme:

creşterea ratei metabolismului datorită travaliului crescut al muşchilor respiratori şi creşterii necesarului de oxigen al cordului hipertrofiat

A.

tulburarea absorbţiei intestinale datorată congestiei venelor intestinaleB. anorexia, greaţa şi vărsăturile de cauză centrală produse prin intoxicaţie digitalicăC.diminuarea producerii de acid clorhidric datorită instalării unei atrofii gastriceD.creşterea concentraţiei sanguine a factorului de necroză tumoralăE.

(pag. 1424)

C2507104. Controlul stării de insuficienţă cardiacă are următoarele obiective:reducerea presarciniiA. creşterea postsarciniiB. controlul retenţiei excesive de apă şi sareC.creşterea contractilităţii miocarduluiD.creşterea excitabilităţii miocarduluiE.

(pag. 1425)



C2507105. Reducerea lucrului mecanic al inimii ca şi obiectiv al tratamentului insuficienţei cardiace se poate realiza prin:

reducerea activităţii fizice şi repausulA. scăderea ponderală la pacienţii obeziB. sedarea uşoară a pacienţilorC.administrarea de amiodaronăD.administrarea de vasodilatatoareE.

(pag. 1425)

C2507106. Printre efectele adverse ale administrării diureticelor tiazidice se numără:hipopotasemiaA. hipocalcemiaB. alcaloza metabolicăC.acidoza metabolicăD.hipoglicemiaE.

(pag. 1426)

C2507107. Tabloul clinic al intoxicaţiei digitalice poate cuprinde următoarele manifestări:anorexie, greaţă şi vărsăturiA. vedere colorată în galbenB. oligurieC.tulburări de ritm ventriculare (extrasisolie ventriculară, tahicardie ventriculară)D.tahicardie atrială nonparoxistică cu bloc atrio-ventricular variabilE.

(pag. 1429)

C2507108. Creşterea contractilităţii miocardice în controlul insuficienţei cardiace se poate realiza cu următoarele medicamente:

DigoxinulA. Dopamina şi DobutaminaB. Procainida şi FlecainidaC.Amrinona şi MilrinonaD.LosartanulE.

(pag. 1428-30)

C2507109. Tratamentul edemului pulmonar acut secundar insuficienţei ventriculare stângi necesită următoarele măsuri terapeutice:

oxigenoterapie cu presiune pozitivăA. menţinerea pacienţilor în poziţie şezândă, cu picioarele atârnând la marginea patuluiB. administrarea de morfină intravenos, repetat la nevoieC.administrarea de beta-blocante intravenosD.administrarea de diuretice de ansă intravenosE.

(pag. 1431)

C2507110. Acţiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezintă unele din următoarele aspecte:efect inotropic pozitivA. creşterea automatismuluiB. creşterea activităţii electrice ectopiceC.creşterea vitezei de conducere a influxuluiD.prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricularE.

(pag. 1428-29)

C2507111. Factorii asociaţi cu un prognostic nefavorabil în insuficienţa cardiacă sunt:fracţie de ejecţie mult scăzută (<25%)A.



extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea HolterB. creşterea concentraţiei sanguine a sodiului (>145mEq/l)C.scăderea concentraţiei sanguine a potasiului (<3mEq/l)D.scăderea peptidului atrial natriuretic circulantE.

(pag. 1432)

C2507112. Administrarea de morfină intravenos în tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen are următoarele efecte:

inotropic pozitivA. scade vasoconstricţia adrenergică asupra patului venosB. stimulează centrul respiratorC.creşte excreţia de sodiuD.reduce axietateaE.

(pag. 1431)

C2507113. În tratamentul insuficienţei cardiace refractare pot fi utile:Nitroprusiatul de sodiuA. Tosilatul de bretiliuB. DobutaminaC.AmrinonaD.MetoprololulE.

(pag. 1431)

C2607114. Măsuri de urgenţă în plăgile pleuro-pulmonare penetrante:Plaga se suturează de urgenţăA. Se îndepărtează agentul vulnerant din plagăB. Se introduce un ac gros în spaţiul III intercostal pe linia medio-claviculară în caz de pneumotorax sufocantC.Se instalează un tub de pleurostomieD.Dacă starea clinică este instabilă se execută de urgenţă radiografieE.

(pag. 839)

C2607115. Principalele mecanisme de producere ale traumatismelor toracice sunt:Accelerare-decelerareA. Compresiune (strivire)B. Ascensiune la înălţimeC.Plăgi (leziuni prin arme albe sau arme de foc)D.ExplozieE.

(pag. 822)

C2607116. Decesul în traumatismele toracice prin explozie se produce prin:Leziuni ale aparatului respiratorA. Leziuni ale urechii medii şi tractului digestivB. Contuzii sau rupturi pulmonareC.Fără a decela o leziune cauzatoare de decesD.Ruptura vagului cervicalE.

(pag. 823)

C2607117. Cauzele principale de insuficienţă respiratorie post-traumatică sunt reprezentate de afectarea unuia sau mai multor elemente dintre următoarele:

Mecanica ventilatorieA. Dezechilibrul ventilaţie-perfuzieB. HipoventilaţiaC.



Embolia gazoasăD.Afectarea transportului la nivel alveolo-capilarE.

(pag. 824)

C2607118. Măsurile de urgenţă din cadrul algoritmului de resuscitare în traumatisme includ:TraheostomiaA. PleurostomiaB. Stabilizarea temporară sau definitivă a voletului costalC.PericardiocentezaD.Tratamentul emfizemului subcutanatE.

(pag. 826)

C2607119. Toracotomia de urgenţă se execută:În hemotoraxul mediuA. În orice hemotorax când există riscul infecţieiB. În hemotorax masiv (peste 1000 ml sânge)C.Persistenţa hemoragiei pe tubul de pleurostomie 2-3 ore cu debit peste 150-200 ml/orăD.În toate hemotorax-urile fără cauză traumaticăE.

(pag. 831)

C2607120. Examenul clinic în pneumotorax urmăreşte:Prezenţa dispneeiA. Prezenţa cianozeiB. Prezenţa bradicardieiC.Prezenţa hipersonorităţii la percuţieD.Absenţa murmurului vezicular la auscultaţieE.

(pag. 832)

C2607121. Semne radiologice de leziuni traheo-bronşice sunt:Coborârea osului hioidA. PneumopericardB. Devierea sondei de intubaţie trahealăC."Căderea" pulmonului implicatD.Atelectazia lobarăE.

(pag. 835)

C2607122. Contraindicaţiile toracotomiei sunt:Empiem cronicA. Glonţ intratoracic care nu a produs alte leziuniB. Hemotorax mic sau mediuC.Pneumomediastin în absenţa unor leziuni traheobronşiceD.Fals anevrismE.

(pag. 844)



Tema nr. 8Hipertiroidiile



C1208001. Care din urmatoarele semne clinice permite distincita intre boala Graves Basedow si gusa multinodualra hiperfunctionala

HipercatabolismulA. TahicardiaB. Scaderea fortei musculareC.Tremuraturile extremitatilorD.OftalmopatiaE.

(pag. 1235)

C1208002. La pacientii cu afectiuni autoimune tiroidiene si la rudele lor exista o incidenta crescuta a:Anemiei feripriveA. Diabetului insipidB. Miopatiei pseudobulbareC.Sindromului SjogrenD.ArtrozelorE.

(pag. 1231)

C1208003. Examinarea paraclinica care permite diagnosticul de certitudine al bolii Graves Basedow este:

TSH seric scazutA. T3 seric crescutB. T4 seric crescutC.RIC cu valori crescuteD.Prezenta anticorpilor antireceptori TSHE.

(pag. 1233)

C1208004. Prin tireotoxicoza facticia se denumesteHipertiroidia prin insule de tesut tiroidian ectopic hiperfunctionalA. Basedowul iodicB. Hipertiroidia paraneoplazicaC.Intoxicatia exogena cu hormoni tiroidieniD.Hipertiroidia postpartumE.

(pag. 1236)

C1208005. Lezarea unilaterala a nervului recurent in cursul interventiilor chirurgicale tiroidiene survine in

0,1% din cazuriA. 0,5% din cazuriB. 1% din cazuriC.3-5% din cazuriD.15% din cazuriE.

(pag. 1239)



C1208006. Absenta fixarii iodului radioactiv la nivelul parenchimului tiroidian dispus inafara adenomului toxic tiroidian este datorata

Lipsei de raspuns a hipofizei la T3 si T4 sericeA. Lipsei de raspuns a hipotalamusului la T3 si T4 sericeB. Imposibilitatii de a frena nodulul cald prin administrarea de T3 si T4 exogeniC.Frenajul TSH de catre T3 si T4 secretati de adenomD.Inhibarii TRH prin cresterea TSH sericE.

(pag. 1236)

C1308007. Tratamentul optim in gusele multinodulare toxice este:radioiodoterapia cu I 131A. antitiroidienele de sintezaB. chirurgiaC.radioterapie externaD.administrare de hormoni tiroidieniE.

(pag. 1235)

C1308008. Diagnosticul paraclinic, de certitudine in boala Basedow este dat de:aspectul scintigrafic "de fluture"A. aspectul echograficB. cresterea valorilor T3-T4C.prezenta anticorpilor antireceptori TSHD.scaderea valorii TSHE.

(pag. 1233)

C1308009. In etiopatogenia hipertiroidiilor sunt incriminati urmatorii factori favorizanti cu exceptia:iradiere preexistenta in regiunea cervicalaA. labilitate hormonalaB. tipul de sistem nervos - neechilibrat, labilC.situatiile conflictuale, familiale, profesionale, socialeD.patologia tiroidiana preexistentaE.

(pag. 1229)

C1308010. Mixedemul pretibial (dermopatia infiltrativa) este un semn clinic care apare in:gusa multnodulara toxicaA. adenomul toxicB. tiroidita HashimotoC.boala BasedowD.gusa polinodularaE.

(pag. 1233)

C1308011. Imaginea scintigrafica a adenomului toxic tiroidian arata:captare difuza dar neomogena a trasorului radioactivA. nodul afixatorB. captare difuza si omogena trasorului radioactivC.aspect scintigrafic de "tabla de sah"D.existenta unui nodul cald, nefrenabil prin administrarea de hormoni tiroidieniE.

(pag. 1236)

C1308012. Interventia chirurgicala de electie in boala Basedow este:tiroidectomia totalaA. lobectomia subtotalaB.



enucleorezectiaC.tiroidectomia subtotalaD.loboistmectomia totalaE.

(pag. 1238)

C1308013. Aspectul clinic al glandei tiroidei in boala Basedow este:normalA. hipertrofie difuza elastica, simetrica, bine vascularizataB. hipertrofie neregulata boselataC.hipertrofie nodularaD.hipertrofie difuza moderataE.

(pag. 1233)

C1408014. Care dintre urmatoarele afirmatii cu referire la tratamentul chirurgical al hipertiroidiilor este falsa:

operatia de electie pentru boala Basedow este tiroidectomia subtotalaA. momentul operator optim este marcat de stabilirea pulsului in jurul valorii de 80 batai/ minutB. operatia este de preferat sa se efectueze in anestezie localaC.in cazul nodulului tiroidin toxic avem de ales intre lobectomie sau enucleere simplaD.operatia este recomandabil sa se efectueza sub anestezie generala cu intubatie orotrahealaE.

(pag. 1238)

C1408015. Urmatorii sunt factori determinanti ai hipertiroidiilor, cu exceptia unuia:infectii microbiene si virale (encefalite)A. traume psihice puterniceB. hormonoterapiaC.fluctuatiile hormonale legate de pubertateD.iodoterapiaE.

(pag. 1229)

C1408016. Interventia chirurgicala de electie in tratamentul gusii multinodulare toxice este:IstmectomiaA. Tiroidectomia subtotalaB. Tiroidectomia aproape totalaC.Enucleerea nodulilor tiroidieniD.Enucleera nodulilor tiroidieni cu istmectomieE.

(pag. 1235)

C1408017. Urmatoarele sunt simptome ale hipertiroidismului in boala Basedow, cu o exceptie:nervozitateaA. intoleranta la calduraB. crestere ponderalaC.palpitatiiD.modificari in ciclul menstrualE.

(pag. 1232)

C1408018. Diagnosticul diferential al hipertiroidiilor se face cu urmatoarele afectiuni, cu o exceptie:tiroiditeA. nevrozeleB. tahicardia paroxisticaC.feocromocitomD.flutterul atrialE.



(pag. 1231)

C1408019. Care dintre urmatoarele examne paraclinice pune diagnosticul de certitudine in boala Basedow:

nivelul TSH-ului sericA. Concentratia T3 si T4B. Prezenta anticorpilor antireceptori TSHC.Absenta anticorpilor antireceptori TSHD.Valorile RICE.

(pag. 1233)

C1408020. Forme clinice rare de hipertiroidii sunt urmatoarele cu exceptia:basedowul iodicA. hipertiroidia din neoplasmele tiroidieneB. boala BasedowC.hipertiroidia paraneoplazica din unele neoplasme visceraleD.hipertiroidia postpartumE.

(pag. 1237)

C1408021. Urmatoarele sunt forme simptomatice ale bolii Basedow, cu o exceptie:Boala Basedow cu manifestari musculareA. Boala Basedow cu manifestari cardiaceB. Boala Basedow cu pierdere ponderalaC.Boala Basedow cu ginecomastieD.Boala Basedow cu insuficienta suprarenalaE.

(pag. 1233-1234)

C1408022. Indicatiile tratamentului chirurgical in hipertiroidii sunt urmatoarele, cu o exceptie:adenomul tiroidian toxicA. boala Basedow cu evolutie clinica malignaB. hipertiroidiile in stadiul de visceralizareC.bolnavi tineri, sub 20 de ani, cu echilibru hormonal instabilD.gusa hipertiroidizata difuza care nu raspunde la tratamentul madicalE.

(pag. 1238)

C1508023. Care enunt de mai jos este specific adenomului toxic tiroidian:se asociaza cu boli digestive;A. in 20% din cazuri nodulul este malign;B. scintigrafic - nodul cald;C.parenchimul sanatos fixeaza iodul in exces;D.afecteaza numai varstnicii, predominent la barbati.E.

(pag. 1236)

C1508024. In hipertiroidii sunt incriminati urmatorii factori etiopatogenici favorizanti:labilitate hormonala;A. tip de sistem nervos echilibrat;B. aport iodat scazut;C.patologie endocrina suprarenala asociata;D.tratamentul cu diuretice.E.

(pag. 1229)

C1508025. Care afirmatie este definitorie pentru boala Basedow:este o boala autoimuna;A.



este complicatie evolutiva a nodulului tiroidian unic;B. boala este influentata de conditiile geoclimatice;C.membrii familiilor lor pot avea sindromul MEN II;D.sindrom anemic persistent.E.

(pag. 1231)

C1508026. Obiectivul principal al investigatiilor paraclinice din hipertiroidii este:explorarea functiei hepatice;A. obiectivizarea functiei paratiroidiene;B. precizarea etiologiei;C.determinarea cantitativa prin dozare serica a T3 si T4;D.dozarea calcitoninei.E.

(pag. 1230)

C1508027. Care din afectiunile de mai jos nu fac obiectul diagnosticului diferential al hipertiroidiilor:gusa simpla;A. tiroiditele;B. hiperparatiroidia;C.cancerul tiroidian;D.nevrozele.E.

(pag. 1231)

C1508028. Care dintre semnele de mai jos este caracteristic bolii Basedow:gusa difuza;A. orbitopatie unilaterala;B. tireotoxicoza absenta;C.hepatomegalie;D.simptomatologia cu debut brutal acut.E.

(pag. 1232)

C1608029. Gusa multinodulara toxica are incidenta maxima la urmatoarele grupa de varsta:60-70 aniA. 40-50 aniB. la copiiC.20-30 aniD.30-40 aniE.

(pag. 1235)

C1608030. In care din urmatoarele hipertiroidii sunt considerati markeri specifici ai bolii anticorpii antireceptori TSH.

Gusa multinodulara toxica.A. Adenomul toxic tiroidian.B. Boala Basedow.C.ToateD.Nici unaE.

(pag. 1231)

C1608031. Care din urmatoarele afectiuni reprezinta indicatie pentru tratamentul chirurgical in hipertiroidie:

Boala Basedow cu evolutie clinica maligna.A. Forme cu debut recent.B. Forme care au ca unica manifestare sindromul cortico-diencefalic.C.



Bolnavii sub 20 ani.D.Forme care evolueaza pe teren biologic tarat.E.

(pag. 1238)

C1608032. Care din urmatoarele forme de hipertiroidie reprezinta contraindicatii pentru tratamentul chirurgical:

Adenomul toxic tiroidian.A. Gusa hipertiroidizata difuza care nu raspunde la tratamentul medical.B. Formele in care radioterapia este contraindicata.C.Bolnavii sub 20 de ani.D.Gusile nodulare hipertiroidizateE.

(pag. 1238)

C1608033. In ce grupe de varsta apare mai frecvent adenomul toxic tiroidian:20-40 aniA. 10-20 aniB. 40-60 aniC.60-70 aniD.sub 20 aniE.

(pag. 1236)

C2208034. Care dintre următoarele mijloace terapeutice este indicat la bolnavii cu hipertiroidism peste 40 de ani cu recidive postoperatorii ?

tratamentul cu antitiroidiene de sintezăA. tratamentul cu betablocanteB. tratamentul cu iod radioactivC.tratamentul cu hormoni tiroidieniD.tratamentul chirurgicalE.

(pag. 1237)

C2208035. Care este operaţia de elecţie în boala Basedow ?tiroidectomia subtotală extracapsularăA. tiroidectomia subtotală intracapsularăB. tiroidectomia totală extracapsularăC.tiroidectomia totală intracapsularăD.lobistmectomiaE.

(pag. 1238)

C2208036. Care dintre următoarele afecţiuni reprezintă contraindicaţii ale tratamentului chirurgical în hipertiroidii ?

adenomul toxic tiroidianA. guşa hipertiroidizată difuzăB. boala Graves-Basedow cu evoluţie malignăC.bolnavi tineri sub 20 de ani cu echibru hormonal instabilD.hipertiroidii în stadiu de visceralizareE.

(pag. 1238)

C2208037. Care sunt efectele farmacologice ale iodului radioactiv în hipertiroidii ?determină dispariţia anticorpilor anti TSFA. determină scăderea anticorpilor anti TSFB. determină dispariţia mixedemului pretibialC.determină dispariţia orbitopatieiD.determină reducerea hipersudoraţieiE.



(pag. 1237)

C2208038. Care sunt caracterele edemului membrelor inferioare în hipertiroidism ?cuprinde membrul inferior în întregimeA. reprezintă o manifestare tardivăB. este permanentC.dispare spontan în câteva săptămâniD.nu lasă godeuE.

(pag. 1230)

C2208039. Care sunt caracteristicile creşterii temperaturii corporale în hipertiroidism ?se produce numai în timpul crizei tireotoxiceA. se datorează accelerării proceselor metaboliceB. este de duratăC.depăşeşte cu mai mult de 20 C temperatura cutanată normalăD.induce termofobieE.

(pag. 1229)

C2208040. Care sunt manifestările vasculare în hipertiroidism ?creşterea tensiunii sistoliceA. creşterea tensiunii diastoliceB. insuficienţă coronarianăC.vasodilataţie cutanatăD.vasoconstricţie cutanatăE.

(pag. 1229)

C2208041. Care dintre următorii agenţi infecţioşi sunt implicaţi în patogenia bolii Graves-Basedow ?streptococi betahemoliticiA. yersinia enterocoliticaB. infecţii virale sistemiceC.infecţii microbiene sistemiceD.infecţii microbiene sau virale de vecinătateE.

(pag. 1232)

C2208042. Care dintr următoarele examinări paraclinice sunt caracteristice hipertiroidiilor ?niveluri serice crescute ale TSHA. niveluri serice scăzute ale TSHB. niveluri serice scăzute ale T3C.concentraţia serică a T3 este mai scăzută decât T4D.valorile serice ale T3 şi T4 sunt în limite normaleE.

(pag. 1233)

C2208043. Care sunt metodele de tratament chirurgical în guşa mutinodulară toxică ?tiroidectomie subtotală intracapsularăA. tiroidectomie subtotală extracapsularăB. tiroidectomie totală intracapsularăC.lobectomie totală intracapsularăD.enucleorezecţieE.

(pag. 1235)

C2208044. Care este tratamentul optim al guşii mutinodulare toxice ?tratamentul cu antitiroidiene de sintezăA.



tratamentul cu iod radioactivB. tratamentul cu betablocanteC.tratamentul cu soluţie de LugolD.tratamentul chirurgicalE.

(pag. 1235)

C2208045. Care dintre următoarele elemente clinice şi paraclinice sunt caracteristice adenomului toxic tiroidian ?

exoftalmiaA. dermopatiaB. nodulul tiroidianC.prezenţa anticorpilor antireceptor TSH şi a imunoglobulinelor stimulanteD.titru scăzut al hormonilor tiroidieniE.

(pag. 1236)

C2308046. Paraclinic, diagnosticul de certitudine a bolii Graves este stabilit pe baza:cresterea RIC,A. TSH seric scazut,B. T3 seric crescut,C.prezenta anticorpilor antireceptori TSH,D.T4 seric crescut.E.

(pag. 1233)

C2308047. In etiopatogenia hipertiroidiilor sunt incriminati urmatorii factori favorizanti, cu exceptia:labilitatea hormonala,A. iradierea externa,B. surmenajul,C.distrofia endemica tireopata,D.tipul de sistem nervos neechilibrat, labil.E.

(pag. 1229)

C2308048. Boala Basedow este mai frecventa:in a 5-a si a 6-a decada de viata,A. in a 3-a si a 4-a decada de viata,B. la pubertate,C.la batranete,D.inainte de virsta de 20 ani.E.

(pag. 1232)

C2308049. In gusa multinodulara toxica tratamentul optim este considerat:antitiroidienele de sinteza,A. iodul radioactiv,B. iradierea externa,C.preparatele de litiu,D.tratamentul chirurgical.E.

(pag. 1235)

C2308050. Diagnosticul de certitudine in adenomul toxic tiroidian este dat de:scintigrama tiroidiana,A. dozarea hormonilor tiroidieni,B. dozarea TSH,C.examenul clinic,D.



proba Werner.E.

(pag. 1236)

C2308051. Intoxicatia exogena cu hormoni tiroidieni in scop substitutiv reprezinta:Basedowul iodic,A. struma ovari,B. tireotoxicoza factitia,C.hipertiroidia paraneoplazica,D.hipertiroidia postpartum.E.

(pag. 1236)

C2308052. Encefalopatia tireotoxica Waldenstrom asociaza urmatoarele manifestari, cu exceptia:somnolenta,A. hipertermie,B. crize comitiale,C.manifestari psihice,D.deficite musculare de tip pseudo-bulbar.E.

(pag. 1230)

C2508053. In hipertiroidii sunt incriminati urmatorii factori etiopatogenici favorizantilabilitate hormonalaA. tip de sistem nervos echilibratB. aport iodat scazutC.patologie tiroidiana anterioara absentaD.cancerul tiroidian prezent in antecedenteE.

(pag. 1229)

C2508054. Care din urmatorii factori etiopatogenici ai hipertiroidiilor sunt determinanti :infectiile microbiene si /sau viraleA. iodoterapia profilacticaB. anticonceptionaleleC.iradierea externa pentru neoplaziiD.alimentatia hiperproteicaE.

(pag. 1229)

C2508055. Obiectivul principal al investigatiilor paraclinice din hipertiroidii este :explorarea functiei hepaticeA. obiectivizarea functiei paratiroidieneB. precizarea etiologieiC.determinarea cantitativa prin dozare serica a T3 si T4D.dozarea calcitonineiE.

(pag. 1230)

C2508056. Care din afirmatiile de mai jos privind diagnosticul diferential al hipertiroidiilor este eronata :gusa simplaA. tiroiditeleB. hiperparatiroidiaC.cancerul tiroidianD.nevrozeleE.

(pag. 1231)

C2508057. Care afirmatie este definitorie pentru boala Basedow :



este o boala autoimunaA. anticorpii nu reprezinta markerii specifici ai boliiB. boala este influentata de conditiile geo-climaticeC.membrii familiilor lor pot avea sindromul MEN IID.sindrom anemic persistentE.

(pag. 1231)

C2508058. Boala Basedow prezinta un semn clinic caracteristic :gusa difuzaA. orbitopatie unilateralaB. tireotoxicoza absentaC.hepatomegalieD.simpatomegalia are un debut brutal acutE.

(pag. 1232)

C2508059. Care din enunturile de mai jos este specific adenomului toxic tiroidianse asociaza cu boli digestiveA. in 20% din cazuri nodulul este malignB. imagistic : scintigrafic -,, nodul cald"C.parenchimul sanatos fixeaza iodul in excesD.afecteaza numai varstnicii, predominant la barbatiE.

(pag. 1236)

C2508060. Hipertiroidismul iatrogen este indus de :tratamentul cu hormoni estrogeniA. administrarea intempesiva de hormoni tiroidieniB. tiroidectomie subtotalaC.absenta tratamentului substitutiv dupa tiroidectomii subtotaleD.recidiva gusei postoperatorE.

(pag. 1229)

C2608061. Tratamentul chirurgical se poate aplica în stadiile:I şi IIA. I, II şi IIIaB. I, II, IIIa şi IIIbC.IIIb şi IVD.numai IVE.

(pag. 922)

C2608062. Rezecţia pulmonară este contraindicată în:Invazia structurilor vasculare din hilA. Invadarea directă a corduluiB. Invazia pleureiC.Invazia venei cave superioareD.Invazia corpilor vertebraliE.

(pag. 928)

C2608063. Nu fac parte dintre contraindicaţiile absolute ale chirurgiei toracice video-asistate:PahipleuritaA. Intoleranţa ventilaţiei unui singur pulmonB. Insuficienţa respiratorie, cu presiune crescută în căile respiratoriiC.Toracotomia în antecedenteD.



Pneumonectomia controlateralăE.

(pag. 939)

C2608064. Prin cancer primitiv sincron se înţelege:Tumora descoperită concomitent sau la un interval sub 2 aniA. Tumora descoperită concomitent sau la un interval peste 2 aniB. Orice tumoră metastaticăC.Orice tumoră din organism cu aceeaşi structură anatomo-patologicăD.Recidiva tumoralăE.

(pag. 944)

C2608065. Principalul factor de risc pentru intervenţia chirugicală în cancerul bronho-pulmonar este:Boala coronariană manifestă sau latentăA. Hipertensiunea arterialăB. Diabetul zaharatC.Tulburările de ritm cardiacD.Hipertensiunea pulmonarăE.

(pag. 927)

C2608066. Cel mai utilizat procedeu chirurgical în ancerul bronho-pulmonar este:LobectomiaA. Rezecţia atipicăB. BilobectomiaC.PneumonectomiaD.SegmentectomiaE.

(pag. 930)

C2908067. Semnele oculare în guşa multinodulară toxică:sunt rar întâlniteA. se întâlnesc într-un procent de 2-3% din cazuriB. nu sunt întâlnite niciodatăC.se asociază edemul palpebral, retractia pleoapei superioare, exoftalmiaD.diplopia este rarăE.

(pag. 1235)


C1208068. Semnele clinice ale bolii Graves Basedow sunt:Gusa nodularaA. Labilitatea psihoafectivaB. TireotoxicozaC.OftalmopatiaD.Mixedemul pretibialE.

(pag. 1232-1233)

C1208069. Patogenia autoimuna a bolii Graves Basedow este sustinuta de:Incidenta familiala crescuta a altor boli autoimuneA. Prezenta in serul pacientilor a autoanticorpilor antireceptori TSHB. Reactivitatea limfocitelor T ale pacientilor la antigenele tiroidieneC.Posibiliatatea inducerii experiminale a bolii autoimune la animale prin infectii viraleD.Precipitarea aparitiei bolii de perturbarile imunitare generate de stresurile emotionaleE.



(pag. 1231-1232)

C1208070. Dintre manifestarile neuro-musculare ale hipertiroidismului fac parteIritabilitatea si nervozitateaA. Tremuraturile extremitatilorB. Labilitatea psiho-afectivaC.Hipertonia muscularaD.Apatia sau letargia in forme severe, la varstniciE.

(pag. 1230)

C1208071. Dintre manifestarile cardio-vasculare ale hipertiroidismului fac parte:Tahicardia sinusalaA. PalpitatiileB. Scaderea diferentei dintre presiunea sistolica si cea diastolicaC.Suflurile diastolice la nivelul marilor trunchiuri arterialeD.Fibrilatia atrialaE.

(pag. 1229-1230)

C1208072. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la adenomul toxic tiroidian sunt corecteEste o tumora, cel mai des benignaA. Are o functie automomaB. Scintigrafic apare ca un nodul caldC.Hiperfunctia nodulului este datorata stimularii excesive prin TSHD.Functia nodulului poate fi inhibata prin administrarea de hormoni tiroidieniE.

(pag. 1236)

C1208073. Adenomul toxic tiroidian este caracterizat prin:OftalmopatieA. Nodul tiroidian de regula unicB. TSH crescutC.Lipsa raspunsului TSH la stimularea cu TRHD.Anticorpi antireceptori TSH de regula prezentiE.

(pag. 1236)

C1208074. Complicatiile cele mai frecvente ale tratamentului cu antitiroidene de sinteza suntGusaA. NeutropeniaB. Criza tireotoxicaC.LeucemiaD.Malignizarea gusilor multinodulareE.

(pag. 1237)

C1208075. Dintre manifestarile cutanate ale hipertiroidismului fac parteHipertermiaA. PaloareaB. HipersudoratiaC.PruritulD.AlopeciaE.

(pag. 1229-1230)

C1308076. Severitatea tireotoxicozei este in functie de o serie de factori ca:nivelul si vechimea hiperhormonemiei tiroidieneA.



marimea guseiB. sensibilitatea individuala la hormonii tiroidieniC.numarul nodulilor tiroidieniD.existenta patologiei asociate (cardiaca, osoasa)E.

(pag. 1229)

C1308077. Diagnosticul hipertiroidiilor presupune efectuarea unei serii de investigatii:ionogramaA. determinari cantitative ale hormonilor tiroidieniB. radioiodocaptareaC.reflexograma achilianaD.electroforeza proteinelorE.

(pag. 1230)

C1308078. Diagnosticul diferential al hipertiroidiilor se face cu:gusa simplaA. feocromocitomB. sindromul MEN IIC.Sindromul CushingD.hiperaldosteronismul primarE.

(pag. 1231)

C1308079. Pregatirea preoperatorie a pacientilor cu hipertiroidie cuprinde administrarea de:hormoni tiroidieniA. sedativeB. simpaticoliticeC.solutie LugolD.amiodaronaE.

(pag. 1238)

C1308080. Indicatiile tratamentului chirurgical in hipertiroidii sunt:boala Basedow cu evolutie clinica malignaA. adenomul toxic tiroidianB. formele cu debut recent, cu sindromul cortico-diencefalic ca unica manifestare clinicaC.formele care evolueaza pe teren biologic taratD.pacienti varstniciE.

(pag. 1238)

C1308081. Metodele terapeutice in hipertiroidii cuprind:Roentgen terapiaA. chirurgieB. antitiroidiene de sintezaC.radioiodoterapiaD.administrarea de T3-T4E.

(pag. 1237)

C1308082. Tabloul clinic si paraclinic al adenomului toxic tiroidian cuprinde:nodulul este de regula unicA. exoftalmia si dermopatia sunt prezenteB. secretie preferentiala sau exclusiva de T3C.titrul hormonilor tiroidieni este crescutD.tireotoxicoza evolueaza mai lent ca in boala BasedowE.



(pag. 1236)

C1408083. Care din urmatorii factori sunt implicati in etiopatogenia bolii Basedow:stresulA. susceptibilitatea geneticaB. infectiaC.steroizii gonadaliD.varstaE.

(pag. 1231-1232)

C1408084. Explorari paraclinice care evidentiaza utilizarea periferica a hormonilor tiroidieni sunt:metabolismul bazalA. colesterolul sericB. dozarea serica a T3 si T4C.dozarea urinara a T3 si T 4D.reflexograma achilianaE.

(pag. 1230)

C1408085. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la manifestarile cardio-vasculare din hipertiroidii sunt adevarate:

tulburarile de ritm ( tahicardia sinusala si palpitatiile de repaus) sunt permanenteA. tahicardia este agravata de effortB. pulsul periferic este slab perceptibilC.tensiunea sistolica creste paralel cu cea diastolicaD.tensiunea arteriala sistolica tinde sa creasca fara o crestere paralela a celei diastoliceE.

(pag. 1229)

C1408086. Factori favorizanti ai hipertiroidiilor sunt:fluctuatiile hormonale legate de pubertateA. distrofia endemica tireopataB. traume psihice puterniceC.encefaliteD.tiroiditeleE.

(pag. 1229)

C1408087. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la manifestarile clinice din hipertiroidii este adevarata:

pruritul este semn precoce de hipertiroidieA. apare o diminuare a activitatii sexuale la barbat , uneori cu infertilitateB. pielea este mai ingrosataC.manifestarile oculare apar datorita cresterii activitatii adrenergiceD.exista o calcemie scazutaE.

(pag. 1230)

C1408088. Urmatoarele elemente diferentiaza adenomul toxic tiroidian de boala Basedow:absenta exoftalmiei si dermatopatieiA. titrul hormonilor tiroidieni este scazutB. anticorpii antireceptori ai TSH-ului sunt de regula absentiC.tireotoxicoza evolueaza mai lent decat in boala BasedowD.secretie preferentiala de T3E.

(pag. 1236)

C1408089. Indicatiile pentru tratament chirurgical in adenomul toxic tiroidian sunt:



nodulii mari insotiti de simptome fiziceA. pacienti cu varsta peste 20 de aniB. pacienti cu varsta sub 20 de aniC.pacienti cu varsta peste 20 de ani cu noduli cu diametrul mai mic de 5 cmD.pacienti cu varsta peste 20 de ani cu noduli mari insotiti de simptome fiziceE.

(pag. 1236)

C1408090. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tabloul clinic din gusa multinodulara toxica ( GMNT) este adevarata:

Gusa este semnul clinic principalA. Gusa este de regula heterogena, multinodulara, cu noduli de volum si consistenta variabilaB. Semnele de hipercatabolism sunt cele mai frecvente semne de tireotoxicoza din GMNTC.Semnele oculare sunt intalnite in mod constantD.Tabloul clinic al tireotoxicozei in GMNT se instaleaza bruscE.

(pag. 1235)

C1408091. Inconvenientele terapiei cu antitiroidiene de sinteza in hipertiroididii sunt:produce sangerare crescuta intraoperatorA. necesita intrerupera terapiei cu 4-5 saptamani preoperatorB. criza tireotoxicaC.hipotiroidismul ( 75-80% din cazuri )D.tratamentul indelungat are efect gusogenE.

(pag. 1237)

C1408092. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cu hipertiroidie consta in:administrare de solutie Lugol in doze crescandeA. administrarea de simpaticolitice si sedativeB. administrarea de simpaticomimeticeC.administrarea de antitiroidiene de sinteza ( cel mai frecvent Carbimazol) timp de 2-3 saptamaniD.regim igieno-dietetic cu diminuarea cantitatii de glucide, lipide si a vitaminelor din grupul BE.

(pag. 1238)

C1408093. Forma tipica a bolii Basedow este caracterizata prin:Reuneste cele trei semne clasice ale bolii: gusa, semne oculare si tireotoxicozaA. Apartine femeilor tinereB. Gusa este de regula difuza, elastica , omogenaC.Mixedemul pretibial este un semn frecventD.Este caracteristica barbatilor tineriE.

(pag. 1233)

C1508094. Care din manifestarile clinice generale sunt prezente in cazul hipertiroidiilor:cresterea ponderala;A. slabirea importanta intr-un interval scurt;B. modificarea fizionomiei pacientului;C.termofobia;D.senzatie permanenta de frig.E.

(pag. 1229)

C1508095. Forma tipica a bolii Basedow se caracterizeaza prin:aparitia la femei tinere;A. apare dupa un soc psihoafectiv;B. semne clinice: gusa, semne oculare, tireotoxicoza;C.



gusa afecteaza predominant un lob tiroidian;D.oftalmopatia basedowiana poate fi absenta sau nesemnificativa.E.

(pag. 1233)

C1508096. Terapia cu iod radioactiv (I131) in hipertiroidii are urmatoarele indicatii:asocierea cu sarcina;A. hipertiroidii asociate cu tare organice;B. recidive postoperatorii;C.numai la bolnavi tineri;D.numai la bolnavi peste 40 de ani.E.

(pag. 1237)

C1508097. Momentul operator optim in cazul hipertiroidiilor este marcat de cativa parametri. Pe care din cei enumerati ii considerati valabili:

stabilizarea pulsului aproximativ 80 batai /minut;A. disparitia semnelor subiective suparatoare;B. somn odihnitor 14-16 ore pe zi;C.bolnav stabilizat hormonal;D.solicitarea pacientului.E.

(pag. 1238)

C1508098. Care sunt complicatiile imediate si tardive ale tiroidectomiei pentru hipertiroidii:criza tireotoxica;A. lezarea nervului recurent uni sau bilateral;B. hipoparatiroidia;C.hipotiroidia;D.morbiditate si mortalitate postoperatorie crescuta.E.

(pag. 1239)

C1508099. Care din manifestarile neuromusculare enuntate pot fi intilnite in hipertiroidii:iritabilitatea si agitatia psihomotorie;A. tremuraturi ale extremitatilor;B. echilibru psihoafectiv tulburat;C.cresterea capacitatii de concentrare nervoasa si facilitatea comunicarii;D.miopatie tireotoxica.E.

(pag. 1230)

C1608100. Manifestarile cutanate in hipertiroidie sunt caracterizate prin:Piele subtire si supla.A. Prurit.B. Edeme ale membrelor inferioare fara insuficienta cardiaca.C.Pilozitate accentuata la nivelul trunchiului si membrelor inferioare.D.Tegumente hiperpigmentate.E.

(pag. 1230)

C1608101. Efectele iodoterapiei in hipertiroidii sunt:Efect gusogen.A. Reduce sinteza si eliberarea hormonilor tiroidieniB. Scade concentratia serica a LATS.C.Scade vascularizatia si volumul gusii.D.Creste vascularizatia si volumul gusii.E.

(pag. 1237)



C1608102. Care din urmatorii factori sunt determinanti in etiopatogenia hipertiroidiilor:Factori medicamentosi.A. Traume psihice puternice.B. Nivelul si vechimea hiperhormonemiei tiroidiene.C.Sensibilitatea individuala la hormonii tiroidieni.D.Infectiile microbiene.E.

(pag. 1229)

C1608103. Care din urmatorii sunt favorizanti in etiopatogenia hipertiroidiilor:Tipul de sistem nervos- neechilibrat labilA. Infectiile microbiene.B. Patologia tiroidiana preexistenta.C.Factori medicamentosi.D.Existenta patologiei asociate.E.

(pag. 1229)

C1608104. Care din urmatorii factori determina severitatea tireotoxicozei:Greutatea pacientului.A. Nivelul si vechimea hiperhormoniemiei tiroidiene.B. Sexul pacientuluiC.Sensibilitatea individuala a pacientului.D.Existenta patologiei asociate.E.

(pag. 1229)

C1608105. Care din modificarile anatomopatologice ale glandei tiroide sunt prezente in Boala Basedow:Foliculi mici cu hiperplazia epiteliului columnar continand coloid.A. Foliculi mari cu atrofia epiteliului columnar continand coloid.B. Vascularizatie crescuta la pacienti netratati.C.Gusa toxica difuza.D.Gusa nodulara.E.

(pag. 1232)

C1608106. Din punct de vedere epidemiologic gusa multinodulara toxica se caracterizeaza prin:Tireotoxicoza rar intalnita.A. Prezinta variatii geografice, fiind intalnita atat in zone endemice cat si in cele neendemice.B. Prezinta cauza cea mai frecventa a tireotoxicozei dupa boala BasedowC.Este intalnita numai in zonele endemiceD.Incidenta maxima la copii.E.

(pag. 1235)

C1608107. In hipertiroidie manifestarile cardio vasculare se caracterizeaza prin:Bradicardie.A. Tahicardie neinfluentata de efort.B. Tahicardie agravata de efort.C.Puls periferic slab si depresibil.D.Puls periferic puternic si amplu.E.

(pag. 1229)

C1608108. Care din elementele de mai jos diferentiaza adenomul toxic tiroidian de boala Basedow:Absenta exoftalmiei si a dermopatiei.A. Absenta anticorpilor antireceptor T.S.H. si a imunoglobulinelor stimulante.B. Evolutia mai brusca a tireotoxicozei comparativ cu boala BasedowC.



T.S.H. scazut si nu raspunde le stimularea cu T.R.H.D.T.S.H. crescut si raspunde la stimulare cu T.R.H.E.

(pag. 1236)

C2208109. Care dintre următoarele neoplasme viscerale se asociază cu hipertiroidie ?neoplasmul gastricA. neoplasmul hepaticB. mola hidatiformăC.neoplasmul pancreaticD.coriocarcinomulE.

(pag. 1237)

C2208110. Care sunt inconvenientele terapiei cu antitiroidiene de sinteză ?leucopenieA. reacţii alergiceB. agranulocitozăC.efect guşogen în tratamentul de lungă duratăD.efect guşogen pasagerE.

(pag. 1237)

C2208111. Care sunt avantajele terapiei cu iod radioactiv în hipertiroidii ?inhibă secreţia hormonalăA. produce necroza glandei tiroideB. efectele de ablaţie sunt inferioare tiroidectomieiC.efectele de ablaţie sunt comparabile tiroidectomieiD.nu determină hipotiroidieE.

(pag. 1237)

C2208112. Care sunt indicaţiile tratamentului cu iod radioactiv în hipertiroidii ?bolnavi peste 30 de aniA. bolnavi peste 40 de aniB. bolnavi peste 50 de aniC.recidive postoperatoriiD.hipertiroidii asociate cu diabet zaharatE.

(pag. 1237)

C2208113. Care sunt elementele semiologice caracteristice crizei tireotoxice ?agitaţia psihomotorieA. febra 38-39 CB. transpiraţii profuzeC.tahicardieD.diareeE.

(pag. 1238)

C2208114. Care sunt indicaţiile tratamentului chirurgical în hipertiroidii ?guşi nodulare hipertiroidizateA. tineri sub 20 de ani cu echilibru hormonal instabilB. forme cu debut recent cu sindrom cortico-diencefalic manifestC.adenomul toxic tiroidianD.hipertiroidii în stadiu de visceralizareE.

(pag. 1238)



C2208115. Care sunt testele indicatoare ale cauzei disfuncţiei tiroidiene ?testul de inhibiţie la T3 (proba Werner)A. testul de inhibiţie la T4 (proba Werner)B. testul de stimulare la TSH (proba Querido-Stambuxy)C.radio-iodocaptarea (RIC)D.biopsia tiroidianăE.

(pag. 1230)

C2208116. Care sunt complicaţiile chirurgiei tiroidiene ?lezarea nervului recurentA. hipoparatiroidiaB. hemoragiaC.insuficienţa respiratorie inferioarăD.malignizarea bontului tiroidian restantE.

(pag. 1239)

C2208117. Care sunt principalele metode şi mijloace terapeutice în criza tireotoxică ?tranchilizanteA. barbituriceB. antitiroidiene de sintezăC.inhibiţia şi antagonizarea hormonilor tiroidieni cu FavistanD.tiroidectomie subtotală/totalăE.

(pag. 1238-1239)

C2208118. Care sunt factorii care determină stabilirea momentului operator optim în hipertiroidism ?creştere ponderală uşoarăA. stabilizarea pulsului în jurul valorilor de 60-80 bătăi/minutB. stabilizarea pulsului în jurul valorilor de 80 bătăi/minutC.stabilizare neuropsihicăD.dimunuarea consistenţei glandei tiroideE.

(pag. 1238)

C2208119. Care sunt mijloacele terapeutice de pregătire preoperatorie a bolnavului cu hipertiroidism ?regim dietetic hipocaloricA. regim dietetic hiperglucidicB. regim dietetic hipolipidicC.vitamine din grupul B, C şi AD.vitamine din grupul B, C, E, şi AE.

(pag. 1238)

C2208120. Care sunte efectele farmacologice ale iodoterapiei în hipertiroidii ?reduce sinteza hormonalăA. reduce eliberarea în sânge a hormonilor tiroidieniB. reduce volumul guşiiC.reduce consistenţa guşiiD.reduce vascularizaţia guşiiE.

(pag. 1237)

C2208121. Care dintre următorii factori influenţează severitatea tireotoxicozei ?cantitatea de hormoni produşi de glanda tiroidăA. nivelul seric al hormonilor tiroidieniB. durata hipersecreţiei de hormoni tiroidieniC.



sensibilitatea individuală la hormonii tiroidieniD.existenţa unor afecţiuni asociateE.

(pag. 1229)

C2208122. Care din următorii factori sunt favorizanţi în patogenia hipertiroidiilor ?cancerul tiroidianA. tiroiditeleB. guşa endemică tireopatăC.menopauzaD.supradozajul hormonoterapiei tiroidiene substitutiveE.

(pag. 1229)

C2208123. Care din următorii factori sunt determinanţi în patogenia hipertiroidiilor ?tipul de sistem nervos labilA. surmenajulB. infecţiile microbieneC.infecţii viraleD.leziuni preexistenteE.

(pag. 1229)

C2208124. Care sunt factorii etiopatogenetici care determină tireotoxicoza ?creşterea bruscă, de scurtă durată a concentraţiei hormonilor tiroidieniA. creşterea bruscă, de lungă durată a concentraţiei hormonilor tiroidieniB. supradozajul hormonoterapiei tiroidiene de substituţieC.excesul de hormoni tiroidieni secretaţi de insule de ţesut tiroidian ectopicD.encefaliteE.

(pag. 1229)

C2208125. Care sunt caracterele scăderii ponderale în hipertiroidii ?este asociată cu inapetenţăA. este asociată cu apetit crescutB. este asociată de sete accentuatăC.se instalează insidiosD.se instalează rapid şi precoceE.

(pag. 1229)

C2208126. Care sunt caracterele secreţiei sudorale la pacienţii cu hipertiroidism ?este diminuată şi constantăA. este crescută periodic sau pemanentB. interesează faţa anterioară a toraceluiC.interesează mâinileD.interesează picioareleE.

(pag. 1229)

C2208127. Care sunt caracterele miopatiei tireotoxice ?apare mai frecvent la bărbaţiA. apare mai frecvent la femeiB. interesează exclusiv musculatura gambei, trunchiului şi cefeiC.interesează muşchii respiratori şi/sau esofagieniD.este marcată de o relativă conservare a ţesutului adipos subcutanatE.

(pag. 1229-1230)



C2208128. Care sunt caracterele semiologice ale tahicardiei în hipertiroidism ?este permanentăA. este absentă în timpul somnuluiB. este agravată de efort şi emoţiiC.este însoţită de sufluri sistolice arteriale de debit crescutD.favorizează apariţia dispneeiE.

(pag. 1229)

C2208129. Care sunt elementele caracteristice ale crizei tireotoxice ?agitaţieA. stare confuzivăB. crize comiţialeC.adinamieD.subfebrilităţiE.

(pag. 1230)

C2208130. Care sunt principalele modificări oculare în hipertiroidism ?ptoza pleoapei inferioareA. retracţia pleoapei superioareB. îngustarea fantei palpebraleC.lărgirea fantei palpebraleD.clipiri rareE.

(pag. 1230)

C2208131. Care dintre următorii factori determină caracterul autoimun al bolii Graves-Basedow ?prezenţa anticorpilor antiperoxidazici tiroidieniA. prezenţa anticorpilor antitiroglobuliniciB. prezenţa anticorpilor antireceptor TSHC.prezenţa anticorpilor antireceptor TSH stimulatori tiroidieniD.prezenţa anticorpilor antireceptor TSH inhibitori tiroidieniE.

(pag. 1231)

C2208132. Care sunt argumentele pentru patogenia imună a bolii Graves-Basedow ?prezenţa anticorpilor antitiroidieni circulanţiA. prezenţa anticorpilor antireceptor TSHB. implicarea imunităţii celulareC.implicarea imunităţii umoraleD.prezenţa anticorpilor antitiroidieni în alte boli autoimuneE.

(pag. 1231)

C2208133. Care sunt elementele semiologice ale bolii Graves-Basedow ?orbitopatia infiltrativăA. guşa difuzăB. dermopatie infiltrativă inconstantăC.dermopatie infiltrativă constantăD.incidenţă maximă la sexul feminin în jurul vârstei de 30-40 de aniE.

(pag. 1231)

C2208134. Care sunt afecţiunile cu care se face diagnosticul diferenţial al hipertiroidiilor ?tiroiditeleA. chistul canalului tireoglosB. feocromocitomulC.



tuberculoza pulmonarăD.intoxicaţia cu nicotinăE.

(pag. 1231)

C2208135. Care dintre următorii factori genetici intervin în etiopatogenia bolii Graves-Basedow ?predispoziţia familialăA. gemenii monozigoţiB. transmitere autosomală recesivăC.transmitere autosomală dominantăD.prezenţa haplotipului HLA – B8 / DR3E.

(pag. 1232)

C2208136. Care dintre umătoarele modificări ale glandei tiroide caracterizează boala Graves-Basedow ?hipertrofie difuzăA. consistenţa elasticăB. consistenţa fermăC.consistenţa durăD.vascularizaţie nemodificatăE.

(pag. 1232)

C2208137. Care sunt caracterele orbitopatiei infiltrative în boala Graves-Basedow ?interesează numai globul ocularA. interesează ţesutul retrobulbarB. interesează musculatura extrabulbarăC.se datorează edemului conţinutului orbitalD.nu afectează glandele lacrimaleE.

(pag. 1232)

C2208138. Care sunt afecţiunile cu care se face diagnosticul diferenţial al orbitopatiei în boala Graves-Basedow ?

tromboza sinusului cavernosA. sindromul CushingB. tumori orbitaleC.sindroame hipertiroidiene paraneoplaziceD.boli cronice obstructive pulmonareE.

(pag. 1233)

C2208139. Prin ce se caracterizează guşa mutinodulară toxică ?guşă heterogenă hiperfuncţională în totalitateA. guşă heterogenă cu zone hiperfuncţionale şi nonfuncţionaleB. prezenţa exoftalmiei maligneC.mecanism etiopatogenetic imunD.mecanismul etiopatogenetic are la bază o autonomie funcţională dobândităE.

(pag. 1235)

C2208140. Care sunt cele mai eficiente metode de tratament în guşa mutinodulară toxică ?antitiroidienele de sintezăA. betablocanteleB. corticoterapiaC.tratamentul chirurgicalD.radioiodoterapiaE.

(pag. 1235)



C2208141. Care sunt caracteristicile adenomului toxic tiroidian ?este o tumoră tiroidianăA. este un nodul tiroidianB. hipersecreţia hormonală se găseşte sub control hipofizarC.hipersecreţia hormonală este scăpată de sub controlul hipofizarD.hipersecreţia hormonală diminuează prin aport exogen de hormoni tiroidieniE.

(pag. 1236)

C2208142. Care dintre următoarele semne clinice sunt caracteristice adenomului toxic tiroidian ?prezenţa exoftalmieiA. absenţa exoftalmieiB. prezenţa dermopatieiC.absenţa dermopatieiD.prezenţa semnelor clinice de tireotoxicoză purăE.

(pag. 1236)

C2208143. Care sunt efectele farmacologice ale terapiei cu antitiroidiene de sinteză în hipertiroidism ?neutralizarea efectului periferic al hipersecreţiei de hormoni tiroidieniA. blocarea sintezei hormonilor tiroidieni la diferite niveleB. agranulocitozăC.sângerare intraoperatorie crescutăD.efect guşogen în administrare îndelungatăE.

(pag. 1237)

C2208144. Care sunt elementele care caracterizează guşa ovariană ?hipertrofia unui singur ovarA. hipertrofia ambelor ovareB. insule de ţesut tiroidian ectopic hipersecretant ovarianC.prezenţa unor teratoame de ţesut asemănător celui tiroidian hipersecretanteD.tireotoxicozăE.

(pag. 1237)

C2208145. Care sunt elementele care caracterizează tireotoxicoza factitia ?reprezintă o formă de tireotoxicoză cu hipertiroidieA. reprezintă o formă de tireotoxicoză fără hipertiroidieB. reprezintă o formă de tireotoxicoză apărută pe fondul supradozajului hormonoterapiei tiroidieneC.reprezintă o formă de tireotoxicoză apărută pe fondul supradozajului antitiroidienelor de sintezăD.reprezintă o formă de tireotoxicoză apărută pe fondul supradozajului betablocantelorE.

(pag. 1237)

C2208146. Care sunt elementele caracteristice basedow-ului iodic ?reprezintă o formă pură de tireotoxicoză apărută la un pacient eutiroidianA. reprezintă o formă pură de tireotoxicoză apărută la un pacient hipertiroidianB. apare în urma administrării unor doze crescute de iod la pacienţi cu guşi simple sporadiceC.apare în urma administrării unor doze crescute de iod în regiuni endemiceD.apare la pacienţi cu guşă supuşi unor investigaţii radiologice cu substanţe de contrast care conţin iodE.

(pag. 1237)

C2308147. Complicatiile postoperatorii ale hipertiroidiilor sunt:tromboflebita profunda,A. hemoragia,B. hipercalcemia,C.



lezarea nervului recurent,D.hipoparatiroidia.E.

(pag. 1239)

C2308148. Avantajele tratamentului chirurgical in hipertiroidii sunt:eficacitate asemanatoare radioiodului,A. mortalitate postoperatorie sub 1%,B. se aplica cu rezultate bune la copil,C.rezultat terapeutic rapid si persistent,D.evita necesitatea unei terapii de substitutie postoperatorie.E.

(pag. 1237)

C2308149. In hipertiroidii sunt utile urmatoarele investigatii paraclinice:radioiodocaptarea,A. dozarea serica a T3 si T4,B. dozarea calcemiei,C.proba Querido-Stambuxy,D.dozarea parathormonului.E.

(pag. 1230)

C2308150. Diagnosticul diferential al hipertiroidiilor se face cu:sindromul Cushing,A. feocromocitomul,B. tahicardia paroxistica,C.cancerul tiroidian,D.tiroiditele.E.

(pag. 1231)

C2308151. Semnele clinice ale bolii Basedow sunt:gusa difuza,A. orbitopatie infiltrativa,B. tireotoxicoza,C.bradipsihie,D.hipotonie musculara.E.

(pag. 1232)

C2308152. Adenomul toxic tiroidian se caracterizeaza prin:hipertiroidie cel putin pe plan biologic,A. dermopatie infiltrativa,B. tumora tiroidiana care functioneaza autonom,C.exoftalmie,D.prezenta de anticorpi antitiroidieni.E.

(pag. 1236)

C2308153. Tratamentul medical conservator se aplica in hipertiroidii in urmatoarele circumstante:gusi mari, hipervascularizate,A. bolnavi tineri, sub 20 ani,B. hipertiroidii in stadiul de visceralizare,C.refuzul interventiei chirurgicale,D.in cadrul pregatirii preoperatorii a pacientilor cu indicatie chirurgicala.E.

(pag. 1237)



C2308154. Indicatiile tratamentului chirurgical in hipertiroidii sunt:adenomul toxic tiroidian,A. boala Basedow cu evolutie clinica maligna,B. gusile nodulare hipertiroidizate sau cu suspciune de malignizare,C.formele in care radioiodoterapia este contraindicata,D.formele care evolueaza pe un teren biologic tarat.E.

(pag. 1238)

C2308155. Interventiile chirurgicale de electie in gusile multinodulare toxice sunt:enucleorezectia nodulilor tiroidieni,A. tiroidectomia subtotala,B. tiroidectomia totala extracapsulara,C.lobectomia subtotala,D.loboistmectomia totala.E.

(pag. 1235)

C2308156. Inconvenientele terapiei cu antitiroidiene de sinteza sunt:trombocitopenie,A. produce sangerare crescuta intraoperator,B. neutropenie pina la agranulocitoza,C.risc de malignizare a gusii,D.tratamentul indelungat are risc gusogen.E.

(pag. 1237)

C2308157. Terapia cu iod radioactiv are urmatoarele indicatiii in hipertiroidii:recidivele postoperatorii,A. fenomene importante de tireotoxicoza,B. criza tireotoxica,C.pacienti peste 40 ani,D.hipertiroidii asociate cu alte tare organice.E.

(pag. 1237)

C2308158. Pregatirea preoperatorie a pacientilor hipertiroidieni consta in:sedative,A. simpaticolitice,B. solutie Lugol,C.cortizon,D.vitamine din grupul B, C, A.E.

(pag. 1238)

C2308159. Taboul clinic al crizei tireotoxice consta in:agitatie psiho-motorie,A. tahicardie,B. hipertermie maligna (40-41grade C),C.dureri abdominale,D.miopatie tireotoxica.E.

(pag. 1238)

C2508160. Care din manifestarile clinice generale sunt prezente in cazul hipertiroidiilor ?pierderea ponderalaA. slabirea intr-un interval scurtB. modificarea fizionomiei pacientuluiC.



termofobiaD.senzatie de frig permanentaE.

(pag. 1229)

C2508161. Principalele manifestari cardiovasculare induse de hipertiroidii sunt:tulburari de ritm cardiac permanente,jenanteA. tahicardie agravata de efortB. cresterea presiunii arteriale sistolice cu largirea presiunii diferentialeC.cardiotireoza cu fibrilatieD.favorizarea bolii neoplaziceE.

(pag. 1230)

C2508162. Care din manifestarile neuromusculare enuntate pot fi intalnite in hipertiroidiiiritabilitatea si agitatia psihomotorieA. tremuraturi ale extremitatilorB. echilibrul psiho-afectiv tulburatC.cresterea capacitatii de concentrare nervoasa si facilitatea comunicariiD.miopie tireotoxicaE.

(pag. 1230)

C2508163. Forma tipica a bolii Basedow se caracterizeaza prin :aparitia la femei tinereA. apare dupa un soc psiho-afectivB. semne clinice : gusa,semne oculare,tireotoxicozaC.gusa afecteaza un lob tiroidianD.oftalmopatia basedowiana poate fi absenta sau nesemnificativaE.

(pag. 1233)

C2508164. Care din urmatoarele informatii oferite de investigatiile paraclinice sunt concludente pentru hipertiroidita din boala Basedow

T3,T4 crescuteA. TSH scazutB. prezenta anticorpilor antitiroidieniC.absenta anticorpilor tiroidieniD.aspectul heterogen al captarii tiroidiene de I 131 (RIC)E.

(pag. 1235)

C2508165. Terapia cu iod radioactiv (I 131) are urmatoarele efecte si indicatiiproduce necroza glandeiA. hipertiroidii asociate cu tare organiceB. recidive postoperatoriiC.numai la bolnavii tineriD.numai la bolnavii peste 40 de aniE.

(pag. 1237)

C2508166. Momentul operator optim in cazul hipertiroidiilor e marcat de cativa parametrii. Pe care din cei enumerati ii considerati valabili ?

stabilizarea pulsului aproximativ 80 batai pe minutA. disparitia semnelor subiective suparatoareB. somn odihnitor 14-16 ore /ziC.bolnav stabilizat hormonalD.solicitarea pacientuluiE.



(pag. 1238)

C2508167. Care din complicatiile imediate si tardive sunt specifice chirurgiei tiroidiene indicata in hipertiroidii

riscul crizei tireotoxiceA. lezarea nervului recurent uni sau bilateralB. hipoparatiroidiaC.hipotiroidiaD.morbiditatea si mortalitatea postoperatorie crescuteE.

(pag. 1239)

C2508168. Care sunt afirmatiile corecte ce difinesc hipertiroidiile ?cresterea de lunga durata a concentratiei hormonilor tiroidieni liberiA. sindromul clinic bine definit -tireotoxicozaB. se asociaza frecvent cu hiperparatiroidiaC.hipertiroidia defineste un grup de afectiuniD.apare numai la femeiE.

(pag. 1229)

C2508169. Severitatea tireotoxicozei este in functie de o serie de factori ca :marirea guseiA. invelisul si volumul hiperhormonemiei tiroidieneB. sensibilitatea individuala la hormonii tiroidieniC.existenta patologiei cardiace asociateD.forma anatomo-clinica a guseiE.

(pag. 1229)

C2508170. Patogenia Bolii Basedow implica :recunoastere antigenicaA. un raspuns autoimunB. sinteza TSH-R anticorpiC.imunodeficientaD.antecedente semnificativeE.

(pag. 1231)

C2508171. Indiferent de etiologie aparitia si evolutia bolii Basedow este influentata de :susceptibilitatea geneticaA. infectieB. steroizi gonadoliC.nivelul intelectualD.starea de nutritieE.

(pag. 1231/1232)

C2508172. Principalele modificari anatomo-patologice prezente in hipertiroidie sunt prezente in tiroida,ochi,piele. Caracteristice sunt urmatoarele leziuni :

tiroida -aparitia gusei toxice difuzeA. microscopic - foliculi tiroidieni mici cu hiperplazia epiteliului columnar continand coloidB. orbitopatie infiltrativa retrobulbarC.hipermetropieD.dermatopatie tardivaE.

(pag. 1232)

C2508173. Gusa multinodulara toxica(GMNT) prezinta urmatoarele caracteristici :



este o gusa eterogenaA. prezinta zone autonomizate hiperfunctionaleB. prezinta si zone nonfunctionaleC.tireotoxicoza GMNT este diferita de cea indusa de stimularea autoimunaD.are caracter numai sporadicE.

(pag. 1234)

C2508174. Epidemiologia GMNT prezinta urmatoarele particularitati :este cauza cea mai frecventa a tireotoxicozei dupa BasedowA. intalnita atat in zone endemice cat si nonendemiceB. mai frecventa la femeile varstniceC.excedenta maxima intre 70-80 aniD.incidenta maxima intre 60-70 aniE.

(pag. 1234)

C2508175. Care afirmatii sunt corecte privitor la tratamentul GMNTvindecarea definitiva se obtine prin metode radicaleA. antitiroidienele de sinteza (ATS) sunt indispensabile pentru pregatirea preoperatorieB. radioterapia cu I 131 este superioara ATSC.tratamentul chirurgical are indicatii limitateD.tratamentul chirurgical pentru GMNT este considerat optimE.

(pag. 1235)

C2508176. Confirmati raspunsurile corecte pentru tratamentul GMNTtratamentul chirurgical este optimA. permite vindecarea imediata a tireotoxicozeiB. operatia de electie este tiroidectomia subtotala sau chiar totalaC.hipotiroidia postoperatorie nu beneficiaza de terapie hormonala substitutivaD.exereza nodulilor tiroidieni reci este beneficaE.

(pag. 1235)

C2508177. Adenomul toxic este definit de urmatoarele afirmatii corecteexistenta unei hipertiroidii cel putin biologicA. tumora tiroidiana cel mai adesea benignaB. tumora tiroidiana maligna in 50% din cazuriC.functioneaza autonom necontrolat de hipofizaD.scintigrafic nodul cald nefronabil prin hormoni tiroidieni exogeniE.

(pag. 1235)

C2508178. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul adenomului tiroidian toxicsunt posibile doua terapii : I131 si chirurgicalA. excizia chirurgicala are indicatii in cazul simptomelor fizice si sub varsta de 20 de aniB. iradierea cu I131 este contraindicata sub 20 de aniC.pacientii peste 20 de ani au indicatia iradierii cu I131 pentru evitarea hipotiroidismuluiD.chirurgia este conditionata peste 20 de ani pentru riscul hipotiroidismuluiE.

(pag. 1236)

C2508179. Tratamentul hipertiroidiilor este complex medical si chirurgical.Confirmati raspunsurile corecte pentru indicatia tratamentului medical conservator

bolnavi peste 60 de aniA. bolnavi sub 20 de aniB. ca pregatire postoperatorieC.



refuzul interventiei chirurgicaleD.indicatii esteticeE.

(pag. 1236)

C2508180. Antitiroidienele de sinteza ca tratament conservator au urmatoarele efecte:blocheaza sinteza hormonilor tiroidieniA. scad concentratia serica a LATSB. terapia indelungata are efect gusogenC.produce sangerarea crescuta intraoperatorD.se intrerupe cu 48 ore inaintea operatieiE.

(pag. 1236)

C2508181. Care sunt avantajele tratamentului chirurgicalrezultat terapeutic rapid si persistentA. eficacitate asemanatoare radioioduluiB. pret de cost inferior terapiei cu I131C.poate evita necesitatea unei terapii substitutive postoperatorD.recidiva si hipotiroidia sunt absenteE.

(pag. 1236)

C2608182. Dintre simptomele cancerului bronho-pulmonar fac parte:Tusea cu hemoptizieA. Durerea toracicăB. DispneeaC.Sindromul de venă cavă inferioarăD.Sindromul Claude-Bernard-HornerE.

(pag. 914)

C2608183. Simptome şi semne ce fac parte din sindroamele paraneoplazice:Degete hipocraticeA. AscităB. AnemieC.IcterD.Anorexie cu caşexieE.

(pag. 914)

C2608184. Primele semne radiologice, esenţiale în stabilirea diagnosticului sunt:Opacitatea cu aspect de nodul solitar perifericA. Cavitaţie în interiorul unei mase tumoraleB. Aspect de infiltraţie segmentarăC.Emfizem segmentarD.Atelectazie segmentarăE.

(pag. 916)

C2608185. Avantajele RMN faţă de CT în cancerul bronho-pulmonar sunt:Utilă în cazurile de intoleranţă la substanţa de contrastA. Determinarea invaziei ganglionareB. Aprecieea mai bună a invaziei peretelui toracicC.Aprecierea mai bună a invaziei aperturii toracice superioareD.Imagine mai bună a grăsimii mediastinaleE.

(pag. 917)



C2608186. Metodele de screening utilizate pentru cancerul bronho-pulmonar sunt:Explorarea radiologicăA. CTB. RMNC.Citologia sputeiD.Dozarea markerilor tumoraliE.

(pag. 918)

C2608187. În stadializarea TMN, stadiul T4 reprezintă:Tumoră ce invadează peretele toracicA. Tumoră ce invadează diafragmulB. Tumoră ce invadează carena trahealăC.Tumoră ce invadează vena cavă superioarăD.Tumoră ce invadează aortaE.

(pag. 925)

C2608188. Boli cu aspect radiologic asemănător cu cancerul bronho-pulmonar:Tuberculomul şi leziunile tuberculoaseA. Chistul hidatic pulmonarB. Abcesul pulmonar cronicC.Pneumotoraxul minorD.Infarctul pulmonarE.

(pag. 924)

C2608189. In cancerul bronho-pulmonar drept se efectuează următoarele rezecţii bronho-pulmonare:Lobectomia superioarăA. Lobectomia inferioarăB. Lobectomia medieC.Bilobectomia medio-superioarăD.Bilobectomia medio-inferioarăE.

(pag. 930)

C2608190. Radioterapia este contraindicată la:Pacienţi cu metastaze la distanţăA. Pacienţi cu invazie a ganglionilor supraclaviculariB. Pacienţi cu revărsat pleuralC.Pacienţi cu alte afecţiuni invalidanteD.Pacienţi cu invazie cardiacăE.

(pag. 946)

C2808191. Factorii favorizanti in etiopatogenia hipertiroidiilor sunt:labilitatea hormonalaA. tipul de sistem nervos, neechilibrat, labilB. surmenajulC.alcoolismulD.patologia tiroidiana preexistenta ( distrofia endemica tireopata, tiroidite, uneori cancerul tiroidian )E.

(pag. 1229)

C2808192. Factorii determinanti in etiopatogenia hipertiroidiilor sunt:tabagismulA. alcoolismulB. traumele psihice majoreC.



infectiile microbiene / virale ( encefalite )D.factori medicamentosi ( hormonoterapia, iodoterapia )E.

(pag. 1229)

C2808193. In cadrul tabloului clinic din hipertiroidii, manifestarile cutanate constau din:icter asociat cu pruritA. piele subtire, suplaB. prurit, semn precoce de hipertiroidieC.modificari ale fanerelorD.edeme ale membrelor inferioare fara insuficienta cardiacaE.

(pag. 1230)

C2808194. Pentru diagnosticarea hipertiroidiilor, se pot folosi urmatoarele tipuri de explorari paraclinice:

teste pentru explorarea metabolismului iodului la nivelul tiroidei, radioiodocaptareaA. dozarea serica si urinara a hormonilor tiroidieni T3, T4B. colonoscopiaC.ECGD.testul de inhibitie la T3E.

(pag. 1230)

C2808195. Boala Basedow-Graves are urmatoarele forme clinice:forma tipicaA. forma ocluzivaB. forme simptomaticeC.forme etiologiceD.forme evolutiveE.

(pag. 1233-1234)

C2808196. Formele simptomatice ale bolii Basedow cuprind:manifestari neurologiceA. manifestari cardiaceB. manifestari musculareC.manifestari ictericeD.manifestari ocluzive intestinaleE.

(pag. 1234)

C2908197. Factori favorizanti incriminaţi în etiopatogenia hipertiroidiilor sunt:labilitate hormonalăA. tipul de sistem nervois echilibratB. situatiile conflictuale familialeC.surmenajulD.patologia tiroidiană preexistentăE.

(pag. 1229)

C2908198. Factori determinanti incriminaţi în etiopatogenia hipertiroidiilor sunt:hormonoterapiaA. iodoterapiaB. infectii microbieneC.infectii fungiceD.traume psihice puterniceE.

(pag. 1229)



C2908199. Pierderea ponderală în hipertiroidii este:un semn frecventA. tardivB. importantăC.survine într-un interval de timp lung (câteva luni)D.contrastează cu apetitul normal sau crescut al bolnavuluiE.

(pag. 1229)

C2908200. Care din următoarele afirmatii referitoare la Boala Basedow (este) sunt adevărate?este mai frecventă în a 2-a şi a 3-a decadă de viatăA. este foarte rară înaintea vârstei de 10 ani şi la bătrâneteB. este mai frecventă la femeiC.toate afirmatiile sunt corecteD.nici una din afirmatii nu este corectăE.

(pag. 1232)

C2908201. Semnele clinice ale Bolii Basedow sunt:guşa nodularăA. tireotixicozaB. orbitopatia infiltrativăC.dermopatie infiltrativăD.toate semnele anterior precizateE.

(pag. 1232)

C2908202. Următoarele forme clinice sunt forme simptomatice ale Bolii Basedow:Boala Basedow cu manifestări oculareA. Hipertiroidia difuză de tip Basedowian neautoimunăB. Hipertiroidia cu T4C.Boala Basedow cu modificări hematologiceD.Boala Basedow cu anomalii ale metabolismului fosfo-calcicE.

(pag. 1233-1234)

C2908203. Următoarele afirmatii referitoare la adenomul toxic tiroidian sunt adevărate:se întâlneşte frecvent la adultul tânărA. raportul femei/bărbati = 4:2B. este o tumoră cel mai des benignăC.functionează pe cont propriuD.absenta fixării iodului la nivelul parenchimului sănătos se datorează frenajului TSH-ului endogen de către nodulul tiroidian

E.

(pag. 1236)

C2908204. Indicatiile tratamentului chirurgical în hipertiroidii sunt:guşi nodulare hipertiroidizate sau cu suspiciune de malignizareA. adenomul tiroidian toxicB. guşa hipertiroidizată difuză care nu răspunde la tratamentul medicalC.formele în care radioiodoterapia este indicatăD.hipertiroidiile în stadiu de visceralizareE.

(pag. 1238)

C2908205. Următoarele afirmatii referitoare la guşa multinodulară toxică sunt adevărate:poate surveni în cursul evolutiei oricărei guşi, atât endemică, cât şi sporadicăA. este cauza cea mai frecventă a tireotoxicozeiB.



este mai frecventă la femeiC.incidenta maximă între 50 - 60 de aniD.are caracter familial în 1/3 din cazuriE.

(pag. 1235)



Tema nr. 9Moartea subita cardiaca si resuscitarea cardio-respiratorie



C1209001. Examenul anatomopatologic al victimelor mortii subite cardiace arata:Incidenta redusa a leziunilor ateroscleroticeA. Placi coronariene fibrotice, severeB. Infarctele miocardice acute recente apar la 70-75 % din cazuriC.Placi aterosclerotice fisurate, agregate plachetare si/sau tromboza acuta apar la 95 % din cazuriD.Putine leziuni acute se suprapun peste leziuni cronice.E.

(pag. 246)

C1209002. Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac esteBradiaritmia severa, persistentaA. AsistoliaB. Disociatia electromecanicaC.Tahicardia ventriculara sustinutaD.Fibrilatia ventricularaE.

(pag. 247)

C1209003. Inregistrarile ECG continue au aratat ca cea mai frecventa tulburare de ritm aparuta inaintea fibrilatiei ventriculare este:

Extrasistolia ventricularaA. Tahicardia ventriculara sustinuta sau nesustinutaB. AsistoliaC.Bradiaritmiile severeD.Blocul atrio-ventricular de grad inalt.E.

(pag. 247)

C1209004. In afara unitatilor spitalicesti, cea mai mare rata de succes a resuscitarii initiale si cea mai buna supravietuire, dupa resuscitare in stopul cardiac, apare cand mecanismul este

Tahicardia ventricularaA. Fibrilatia ventricularaB. AsistoliaC.Disociatia electromecanicaD.Blocul atrio-ventricularE.

(pag. 247)

C1209005. Pentru pacientii aflati dupa un stop cardiac resuscitat cu succes, cea mai frecventa cauza de deces intraspitalicesc este reprezentata de:

Recurenta aritmiilorA. Encefalopatia anoxica si infectiileB. Starile cu debit cardiac scazut ce nu raspund la tratamentC.Disociatia electromecanicaD.Asistolia.E.

(pag. 247)



C1209006. Cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu moartea subita cardiaca esteBoala aterosclerotica coronarianaA. Cardiomiopatia hipertroficaB. Cardiomiopatia dilatativa;C.Sindromul de QT lungD.Bolile inflamatorii si infiltrativeE.

(pag. 246)

C1309007. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie efectuata este:

intubatia orotrahealaA. asigurarea unei linii venoaseB. compresiunea sinusului carotidianC.administrarea unui soc electricD.efectuarea unei electrocardiogrameE.

(pag. 250)

C1309008. Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este:asistoliaA. disociatia electromecanicaB. ritmul idioventricularC.fibrilatia ventricularaD.fibrilatia atrialaE.

(pag. 247)

C1309009. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include:dispozitive externe de electrostimulareA. intubatie orotrahealaB. defibrilareC.adrenalinaD.atropinaE.

(pag. 250)

C1309010. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi efectuata de catre resuscitator este:

compresiunea sinusului carotidianA. manevra ValsalvaB. manevra SafarC.manevra HeimlichD.manevra GiordanoE.

(pag. 249)

C1309011. In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este de:

10-12 ori pe minutA. 5 insuflatii la o compresiuneB. 15 compresiuni la 2 insuflatiiC.5 compresiuni la o insuflatieD.nu este standardizataE.

(pag. 249)

C1309012. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea electrica este indicata:



Atropina 0,04 mg/kgA. Propranolol 1mgB. Dopamina 0,005mg/kg/minC.Lidocaina 1 mg/kgD.electrostimulareaE.

(pag. 250)

C1309013. Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de:10-12/minutA. 40-50/minutB. 50-60/minutC.60-80/minutD.80-100/minutE.

(pag. 249)

C1309014. Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru:10-15% din stopurile cardiaceA. 25-35% din stopurile cardiaceB. 40-60% din stopurile cardiaceC.60-65% din stopurile cardiaceD.65-80% din stopurile cardiaceE.

(pag. 247)

C1309015. Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial:la adultii tineriA. intre 45 si 75 de aniB. intre nastere si varsta de 6 luniC.intre 1 si 13 aniD.intre 14 si 21 de aniE.

(pag. 246)

C1409016. Instabilitatea electrofiziologica la pacientul cu risc de moarte subita se poate pune in evidenta cel mai corect prin:

Stimulare electrica programata endocavitaraA. Monitorizare Holter ECG /24hB. Test de effortC.Analiza variabilitatii ritmului sinusalD.Deteminarea de potentiale ventriculare tardiveE.

(pag. 248)

C1409017. Care din urmatoarele subgrupuri prezinta cel mai important risc de moarte subita:Pacientii aflati in faza acuta a infarctului miocardicA. Pacienti cu tahicardie ventriculara sustinuta si fibrilatie ventriculara in faza de convalescenta a infarctului miocardic

B.

Pacienti cu FE<30% dupa infarct miocardicC.Faza cronica a infarctului miocardicD.Pacienti cu fibrilatie ventriculara sau tahicardie ventriculara la stimularea electrica programata dupa infarct miocardic

E.

(pag. 248)

C1409018. In legatura cu moartea subita, care din urmatoarele afirmatii este adevarata:Decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acuteA. Majoritatea deceselor subite survin in spitalB.



Accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronarieneC.Intoxicatiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subitaD.Este definita ca oprirea brutala a functiei de pompa a inimiiE.

(pag. 246)

C1409019. Urmatorii factori prezinta risc de moarte subita coronariana cu exceptia:SedentarismulA. FumatulB. Hipertrofia ventriculara stingaC.ObezitateaD.Anomaliile electrocardiograficeE.

(pag. 247)

C1509020. In cazul stopului cardiac in care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara se incepe cu administrarea unui soc electric de:

10 JA. 50 JB. 100 JC.200 JD.500 JE.

(pag. 249-50)

C1509021. Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de:bolile valvulare cardiaceA. boala aterosclerotica coronarianaB. cardiomiopatiileC.pericarditeleD.dezechilibrele hidro-electroliticeE.

(pag. 246)

C1509022. Care este cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac:asistolaA. disociatia electromecanicaB. ritmul idioventricularC.fibrilatia ventricularaD.blocul sinoatrialE.

(pag. 247)

C1509023. De controlul caruia dintre urmatorii factori depinde cel mai mult rata recurentei in fibrilatia ventriculara secundara resuscitata din infarctul miocardic acut:

instabilitatii hemodinamiceA. anomaliilor electrofiziologiceB. permeabilitatii cailor respiratoriiC.afectiunilor asociateD.dezechilibrelor electroliticeE.

(pag. 250)

C1509024. Fibrilatia ventriculara sau asistolia au o evolutie defavorabila spre moarte biologica daca nu beneficiaza de resuscitare cardio-respiratorie in primele:

4-6 minuteA. 15-30 minuteB. 1-2 oreC.4-6 oreD.



12 oreE.

(pag. 247)

C1509025. Cel mai important factor de predictie pentru riscul pe termen lung de deces si moarte subita cardiaca dupa faza acuta a unui infarct miocardic este reprezentat de:

intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acutA. aparitia modificarilor segmentului ST in repaus fara durere anginoasaB. prezenta aritmiilor supraventriculareC.hipertensiunea arterialaD.varsta pacientuluiE.

(pag. 248)

C1609026. Care din categoriile de pacienti enumerate au rata de supravietuire de peste 10 %, dupa stopul cardiac intraspitalicesc:

Cu cancerA. Cu insuficienta renalaB. Cu ulcer gastroduodenalC.Cu boli acute ale SNCD.Cu infectii necontrolateE.

(pag. 250)

C1609027. Care din urmatorii factori de risc ereditari NU sunt specifici pentru moartea subita cardiaca:Hiperlipoproteinemii geneticeA. Sindromul intervalului QT prelungit congenitalB. Unele sindroame miopaticeC.Unele sindroame displaziceD.Hipertensiunea arterialaE.

(pag. 246)

C1609028. Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este:Fibrilatia ventricularaA. Bradiaritmii severe persistenteB. AsistoliaC.Disociatia electromecanicaD.Tahicardia ventriculara sustinutaE.

(pag. 247)

C1609029. Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac:Embolism pulmonar acut masivA. Anevrism de aorta ruptB. Anafilaxia intensaC.Extrasistolia ventricularaD.Ruptura de cord dupa IMAE.

(pag. 247)

C2309030. Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este:asistoliaA. disociatia electromecanicaB. ritmul idioventricularC.fibrilatia ventricularaD.fibrilatia atrialaE.

(pag. 247)



C2309031. Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru:10-15% din stopurile cardiaceA. 25-35% din stopurile cardiaceB. 40-60% din stopurile cardiaceC.60-65% din stopurile cardiaceD.65-80% din stopurile cardiaceE.

(pag. 247)

C2309032. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi efectuata de catre resuscitator este:

compresiunea sinusului carotidianA. manevra ValsalvaB. manevra SafarC.manevra HeimlichD.manevra GiordanoE.

(pag. 249)

C2309033. In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este de:

10-12 ori pe minutA. 5 insuflatii la o compresiuneB. 5 compresiuni la o insuflatieC.nu este standardizataD.15 compresiuni la 2 insuflatiiE.

(pag. 249)

C2309034. Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de:40-50/minutA. 50-60/minutB. 60-80/minutC.80-100/minutD.10-12/minutE.

(pag. 249)

C2309035. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie efectuata este:

efectuarea unei electrocardiogrameA. administrarea unui soc electricB. compresiunea sinusului carotidianC.asigurarea unei linii venoaseD.intubatia orotrahealaE.

(pag. 250)

C2309036. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea electrica este indicata:

electrostimulareaA. Lidocaina 1 mg/kgB. Dopamina 0,005mg/kg/minC.Propranolol 1mgD.Atropina 0,04 mg/kgE.

(pag. 250)



C2309037. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include:atropinaA. adrenalinaB. defibrilareC.intubatie orotrahealaD.dispozitive externe de electrostimulareE.

(pag. 250)

C2309038. La pacientii cu fractie de ejectie de 30% sau mai mult, recurenta stopului cardiac in primul an de urmarire a scazut la mai putin de 10% prin folosirea:

pace-maker-elor transcutaneA. unui defibrilator/cardioconvertor implantabilB. electrostimulatoarelor transvenoaseC.defibrilatoarelor externe automateD.LidocaineiE.

(pag. 250)

C2309039. Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial:intre 14 si 21 de aniA. intre 1 si 13 aniB. intre nastere si varsta de 6 luniC.intre 45 si 75 de aniD.la adultii tineriE.

(pag. 246)

C2509040. Perioada maximă de timp scursă de la debutul unui eveniment clinic terminal şi deces, care defineşte moartea subită cardiacă este:

1 orăA. 2 oreB. 4 oreC.6 oreD.12 oreE.

(pag. 245)

C2509041. Cauza cea mai frecventă a morţii subite cardiace este reprezentată de:bolile valvulare cardiaceA. cardiomiopatiileB. boala aterosclerotică coronarianăC.pericarditeleD.dezechilibrele hidro-electroliticeE.

(pag. 246)

C2509042. A doua cauză ca frecvenţă a morţii subite cardiace, cu un procent de 10-15% este reprezentată de :

ateroscleroza coronarianăA. sindromul QT prelungitB. cardiomiopatiile dilatativă şi hipertroficăC.valvulopatiile mitrale şi aorticeD.anomaliile sistemice metaboliceE.

(pag. 246)

C2509043. Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este:blocul sinoatrialA.



fibrilaţia atrialăB. disociaţia electromecanicăC.fibrilaţia ventricularăD.asistolaE.

(pag. 247)

C2509044. Fibrilaţia ventriculară sau asistolia au o evoluţie defavorabilă spre moarte biologică dacă nu beneficiază de resuscitare cardio-respiratorie în primele:

4-6 minuteA. 15-30 minuteB. 1-2 oreC.4-6 oreD.12 oreE.

(pag. 247)

C2509045. Cel mai important factor de predicţie pentru riscul pe termen lung de deces şi moarte subită cardiacă după faza acută a unui infarct miocardic este reprezentat de:

prezenţa aritmiilor supraventriculareA. prezenţa blocurilor atrio-ventriculareB. întinderea leziunii miocardului produsă în timpul evenimentului acutC.vârsta pacientuluiD.factorii de risc asociaţiE.

(pag. 248)

C2509046. Singura metodă practică de prevenire a morţii subite cardiace în marile segmente populaţionale este:

monitorizarea HolterA. ecocardiografia ca test de screeningB. corectarea dezechilibrelor electroliticeC.controlul factorilor de risc coronarianD.tromboliza unui procent cât mai mare din pacienţii care suferă un infarct miocardicE.

(pag. 248)

C2509047. În cazul stopului cardiac în care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculară sau fibrilaţie ventriculară se începe cu administrarea unui şoc electric de:

10 JA. 50 JB. 100 JC.200 JD.500 JE.

(pag. 249-50)

C2509048. De controlul căruia dintre următorii factori depinde cel mai mult rata recurenţei în fibrilaţia ventriculară resuscitată din infarctul miocardic acut:

anomaliilor electrofiziologiceA. dezechilibrelor electroliticeB. instabilităţii hemodinamiceC.infecţiilor asociateD.factorilor de risc coronarieniE.

(pag. 250)

C2509049. În tratamentul antiaritmic empiric de întreţinere la supravieţuitorii unui stop cardiac se foloseşte:



ChinidinaA. PropafenonaB. FlecainidaC.AmiodaronaD.Tosilatul de bretiliuE.

(pag. 250)

C2509050. Care este cea mai utilizată metodă de tratament de întreţinere pe termen lung la supravieţuitorii unui stop cardiac:

tratamentul anticoagulantA. tratamentul hipolipemiantB. monitorizarea HolterC.defibrilatorul/cardioconvectorul implantabilD.chirurgia antiaritmicăE.

(pag. 250-51)

C2609051. Ventilaţia mecanic prelungit în cadrul terapiei sindromului de detresa respiratorie acut predispune la:

pneumotoraxA. pneumoconiozaB. pneumonie nozocomialaC.pleurezie tip exudativD.piotoraceE.

(pag. 1638)

C2609052. Glucocorticoizii s-au dovedit eficienţi în tratamentul SDRA în cazul:pneumonie pneumocociceA. pneumoniei cu Pneumocystis cariniiB. septicemie cu Gram negativiC.infecţiei cu virusul sincitial respiratorD.infectiei cu virusuri gripaleE.

(pag. 1638)

C2609053. Apneea de somn este considerat importantă dacă are durata de cel puţin:1 secundaA. 2 secundeB. 3 secundeC.5 secundeD.10 secundeE.

(pag. 1632)

C2609054. In tratamentul apneei de somn obstructive usoare/moderata se folosesc:traheostomieA. analeptice respiratoriiB. alcoolC.sedativeD.evitarea decubitului dorsalE.

(pag. 1634)

C2609055. Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie în suspiciunea de apnee de somn obstructiva:

variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,electromiograma)A. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminazeB.



variabile ventilatoriiC.saturaţia arteriala în O2D.frecvenţa cardiacaE.

(pag. 1634)

C2609056. Ce situaţii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale:hipochinezia muşchilor respiratoriA. intervenţiile chirurgicale la nivelul toraceluiB. începutul somnuluiC.afectare SNCD.hipocapnia indusă de hiperventilaţieE.

(pag. 1634)


C1209057. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:Sincopa vasovagalaA. Hipotensiunea arteriala cu sincopaB. Sincopa neurocardiogenaC.Extrasistolia ventricularaD.Stopul cardiacE.

(pag. 247)

C1209058. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte, referitor la incidenta mortii subite cardiace:Este scazuta pana la varsta de 6 luni;A. Are un nivel scazut toata copilaria si adolescentaB. Are un varf intre 45 si 75 de ani;C.Inaintarea in varsta este un factor de risc importantD.La varstnici, incidenta la barbati ramane superioara celei de la femeiE.

(pag. 246)

C1209059. Manoperele din cadrul suportului vital avansat cuprind:Compresia toraceluiA. Respiratia gura-la-gura;B. Intubatia cu sonda endotrahealaC.Defibrilarea si/sau electrostimulareaD.Asigurarea unei linii venoase.E.

(pag. 249)

C1209060. Tratamentul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolelor cuprindeIntubarea promptaA. Continuarea resuscitarii cardio-respiratoriiB. Socul electric externC.Controlul hipoxemiei si acidozei;D.Administrarea de adrenalina si/sau atropina.E.

(pag. 250)

C1209061. Care dintre afirmatiile referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie sunt corecteSe indeparteaza corpii straini sau dantura falsaA. O insuflare a plamanului se realizeaza dupa fiecare 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de 2 persoane;

B.



Doua insuflari ale plamanului se realizeaza dupa 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de o singura persoana;

C.

Sternul este apasat cu o rata de aproximativ 80-100/min;D.Compresia toracelui va comprima cordul cu 3-5 cmE.

(pag. 249)

C1209062. Interventia initiala si suportul vital de baza, in colapsul cardio-vascular, presupun:Observarea miscarilor respiratorii;A. Stabilirea prezentei sau absentei pulsului carotidian;B. Aplicarea sistematica a unei lovituri precordiale, chiar in lipsa posibilitatilor de monitorizare si defibrilare;C.Degajarea cailor respiratoriiD.Efectuarea resuscitarii cardio-respiratorii.E.

(pag. 249)

C1209063. Dupa faza acuta a infarctului mioocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de:

Intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acutA. Prezenta complexelor ventriculare premature frecvente, pana la 5-10/oraB. Prezenta tahicardiei ventriculare nesustinute;C.Prezenta fractiei de ejectie sub 50 %;D.Prezenta insuficientei cardiaceE.

(pag. 248)

C1209064. Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt:Ateroscleroza;A. Sindroamele miopatice si displazice;B. Hiperlipoproteinemiile genetice;C.Sindromul QT scurt congenitalD.Bolile valvulare.E.

(pag. 246)

C1209065. Colapsul cardio-vascular se caracterizeaza prin:Oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice;A. Oprirea brutala, ireversibila, a functiei de pompa a inimiiB. Pierdere subita a fluxului sanguinC.Reversibilitate posibil spontana;D.Reversibilitate prin interventii, in stopul cardiac.E.

(pag. 245)

C1309066. In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat:in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventricularaA. in hipocalcemieB. la pacientii cu intoxicatie digitalicaC.la pacientii cu intoxicatie cu betablocanteD.la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciuE.

(pag. 250)

C1309067. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de:

tromboflebita superficialaA. intinderea leziunii miocardiceB. frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)C.tromboflebita profundaD.



tahicardia ventriculara nesustinutaE.

(pag. 248)

C1309068. Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt:tromboflebita profundaA. fumatB. hipercolesterolemieC.obezitateD.hipertensiuneaE.

(pag. 248)

C1309069. In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre:intubatia cu sonda endotrahealaA. ventilatia gura la nasB. defibrilareaC.electrostimulareaD.asigurarea unei linii intravenoaseE.

(pag. 249)

C1309070. Drogurile utilizate in tratamentul fibrilatiei ventriculare sunt:tosilatul de bretiliuA. lidocainaB. procainamidaC.digoxinD.atropinaE.

(pag. 250)

C1409071. Despre epidemiologia mortii subite se pot afirma urmatoarele:Incidenta mortii subite prezinta primul varf intre 0-6 luniA. Al doilea varf de incidenta se situeaza intre 35-75 aniB. Barbatii si femeile au susceptibilitate diferita odata cu avansarea in varstaC.inaintarea in varsta este un factor important de risc pentru moartea subita cardiacaD.Incidenta mortii subite prezinta primul varf intre 0-6 aniE.

(pag. 246)

C1409072. Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita:Cardiomiopatia hipertrofica obstructivaA. MiocarditaB. Fascicule anormale din WPWC.Aritmii supraventriculare de cauza functionalaD.Prolaps de valva mitralaE.

(pag. 246)

C1409073. Decesul prin insuficienta circulatorie este caracterizat prin:Frecvent se produce prin fibrilatie ventricularaA. De obicei are durata scurta a starii terminaleB. Se produce prin asistolaC.Apare la pacienti inactivi si comatosiD.Evenimentele cardiace sunt dominante inainte de instalarea starii terminaleE.

(pag. 247)

C1409074. Dintre modalitatile terapeutice folosite la pacientii supravietuitori ai unei morti subite la care



s-a suspicionat implicarea unui mecanism ischemic, cele mai eficiente s-au dovedit:Antiaritmicele din clasa IcA. BetablocanteleB. Blocantele de calciuC.Metodele de revascularizare miocardicaD.Antiaritmicele din clasa III-aE.

(pag. 248)

C1509075. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:tahicardia sinusalaA. bradicardia severa tranzitorieB. hipertensiunea arteriala in puseuC.cresterea fractiei de ejectie a ventriculului stang peste 30%D.sincopa vasovagalaE.

(pag. 247)

C1509076. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilatiei adecvate, controlului aritmiilor cardiace si stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde urmatoarele manevre terapeutice:

intubatie cu sonda endotrahealaA. defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulareB. asigurarea unei linii intravenoaseC.efectuarea manevrei HeimlichD.anestezie generalaE.

(pag. 249)

C1509077. O tehnica corecta a masajului cardiac extern cuprinde urmatoarele manevre:aplicarea palmei mainii in dreptul socului apexianA. aplicarea unei forte care va trebui sa comprime cordul cu 3-5cmB. relaxarea dupa comprimare sa fie lentaC.rata de compresie sa fie de aproximativ 80-100/minutD.masajul cardiac sa se faca cu bratele intinseE.

(pag. 249)

C1509078. Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta cauze de stop cardiac prin scaderea acuta a debitului cardiac:

embolia pulmonara masivaA. anafilaxia intensaB. ruperea unui anevrism de aortaC.ruptura corduluiD.pericardita postinfarctE.

(pag. 247)

C1509079. In cazul unei defibrilari initiale nereusite in stopul cardiac prin fibrilatie ventriculara sau persistentei instabilitatii electrice se pot administra intravenos urmatoarele medicamente:

lidocainaA. procainamidaB. digoxinulC.nitroprusiatul de sodiuD.heparinaE.

(pag. 250)

C1509080. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac acut precum:



durerea de debut din infarctul miocardicA. dispneea acuta sau ortopneeaB. palpitatiileC.ametelile instalate bruscD.febraE.

(pag. 247)

C1509081. Reusita incercarii de a resuscita un pacient cu stop cardiac depinde de:starea de constienta a pacientuluiA. timpul scurs de la instituirea resuscitariiB. mecanismul care a determinat evenimentulC.starea clinica a pacientului inaintea stopului cardiacD.sexul pacientuluiE.

(pag. 247)

C1509082. Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca:

dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)A. hipoxemia, acidozaB. efectele proaritmice ale medicatieiC.starile febrileD.toxinele cardiace (ex. intoxicatia cu cocaina)E.

(pag. 246)

C1509083. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin urmatoarele manevre:

soc electric externA. administrarea de adrenalina intravenosB. administrarea de atropina intravenosC.resuscitarea respiratorie si masajul cardiac externD.administrarea de lidocaina intravenosE.

(pag. 250)

C1609084. Despre moartea subita cardiaca se poate afirma:Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociataA. Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei coronariene

B.

Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiacaC.Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescentaD.Incidenta incepe sa scada la adultii tineriE.

(pag. 246)

C1609085. In stopul cardiac apare:Oprirea brutala a functiei de pompa a inimiiA. Deseori reversibilitate spontanaB. Reversibilitate prin interventie promptaC.Oprirea lenta a functiei de pompa a inimiiD.Rareori reversibilitate spontanaE.

(pag. 245)

C1609086. Urmatorii sunt factori functionali asociati mortii subite cardiace:Intoxicatia cu cocainaA. Intoxicatia cu digitalaB.



HipoxemiaC.AcidozaD.Sindromul WPWE.

(pag. 246)

C1609087. Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt:VirstaA. TA crescutaB. HVSC.CasexiaD.FumatulE.

(pag. 248)

C1609088. In stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:Nu este necesar socul externA. Este necesar socul externB. Adrenalina se administreaza intravenosC.Pacientul nu necesita intubareD.Atropina se administreaza intravenos.E.

(pag. 250)

C1609089. Ingrijirea pacientului care face colaps cuprinde:Interventia initiala si suportul vital de bazaA. Suportul vital avansatB. ingrijirea postresuscitareC.Anticoagulare pe termen lungD.ingrijire pe termen lungE.

(pag. 249)

C1609090. Care din urmatoarele reprezinta cauze structurale ale mortii subite cardiace:Sindromul QT prelungit congenitalA. MiocarditaB. CMH obstructivaC.CMH neobstructivaD.Insuficienta cardiaca cronicaE.

(pag. 246)

C2309091. In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre:ventilatia gura la nasA. defibrilareaB. asigurarea unei linii intravenoaseC.intubatia cu sonda endotrahealaD.electrostimulareaE.

(pag. 249)

C2309092. Drogurile utilizate in tratamentul fibrilatiei ventriculare sunt:atropinaA. digoxinB. procainamidaC.lidocainaD.tosilatul de bretiliuE.

(pag. 250)



C2309093. In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat:la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciuA. la pacientii cu intoxicatie cu betablocanteB. la pacientii cu intoxicatie digitalicaC.in hipocalcemieD.in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventricularaE.

(pag. 250)

C2309094. Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt:hipertensiuneaA. obezitateB. hipercolesterolemieC.fumatD.tromboflebita profundaE.

(pag. 248)

C2309095. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca este prezis de:

tahicardia ventriculara nesustinutaA. tromboflebita profundaB. frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)C.intinderea leziunii miocardiceD.tromboflebita superficialaE.

(pag. 248)

C2509096. Anumite anomalii sistemice metabolice sunt factori funcţionali asociaţi ce pot determina o anomalie structurală să devină instabilă clinic şi să conducă la moarte subită cardiacă:

dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)A. alcalozaB. acidozaC.hiperglicemiaD.hipoxemiaE.

(pag. 246)

C2509097. Reperfuzia spontană a miocardului ischemic ce poate determina o instabilitate electrofiziologică şi aritmie şi să conducă la moarte subită cardiacă se poate produce prin:

modificări vasomotorii în vasele coronareA. embolizareB. deficienţa proteinei C şi SC.tromboliză spontanăD.administrarea de streptokinazăE.

(pag. 246)

C2509098. Care dintre următoarele situaţii clinice reprezintă cauze de stop cardiac prin scăderea acută a debitului cardiac:

ruptura corduluiA. ruperea unui anevrism de aortăB. pericardita postinfarctC.embolia pulmonară masivăD.anafilaxia intensăE.

(pag. 247)



C2509099. Mecanismele stopului cardiac cu prognosticul cel mai defavorabil al ratei de succes a resuscitării iniţiale şi supravieţuirii după resuscitare sunt:

bradiaritmiaA. tahicardia ventricularăB. fibrilaţia ventricularăC.disociaţia electromecanicăD.asistoliaE.

(pag. 247)

C2509100. Stopul cardiac se deosebeşte de sincopă prin următoarele caracteristici:în general necesită o intervenţie pentru resuscitareA. nu este tranzitoriuB. pacientul nu îşi redobândeşte conştienţa în mod spontanC.nu produce pierderea fluxului sanguin efectivD.nu apare la pacienţii sub 45 de aniE.

(pag. 246-247)

C2509101. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:tahicardia sinusalăA. bradicardia severă tranzitorieB. hipertensiunea arterială în puseuC.creşterea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng peste 30%D.sincopa vasovagalăE.

(pag. 247)

C2509102. Cauzele cele mai frecvente ale decesului survenit în cursul spitalizarii după un stop cardiac resuscitat cu succces sunt:

aritmiile recurenteA. tromboembolismul pulmonarB. encefalopatia anoxicăC.infecţiile ulterioare asistării prelungite a respiraţieiD.denutriţiaE.

(pag. 247)

C2509103. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac acut precum:

febraA. durerea de debut din infarctul miocardicB. dispneea acută sau ortopneeaC.palpitaţiileD.ameţelile instalate bruscE.

(pag. 247)

C2509104. O tehnică corectă a masajului cardiac extern cuprinde următoarele manevre:aplicarea palmei mâinii în dreptul şocului apexianA. aplicarea unei forţe care va trebui să comprime cordul cu 3-5 cmB. relaxarea după comprimare să fie lentăC.rata de compresie să fie de aproximativ 80-100/minutD.masajul cardiac să se facă cu braţele întinseE.

(pag. 249)

C2509105. Resuscitarea cardiorespiratorie ca suport vital de bază în cazul stopului cardiac cuprinde următoarele elemente:



defibrilarea sau cardioversiaA. plasarea unui cateter Swan - GanzB. administrarea de digoxin intravenosC.compresia toraceluiD.stabilirea şi menţinerea ventilaţiei plămânilorE.

(pag. 249)

C2509106. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilaţiei adecvate, controlul aritmiilor cardiace şi stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde :

efectuarea manevrei HeimlichA. intubaţie cu sondă endotrahealăB. anestezie generalăC.asigurarea unei linii intravenoaseD.defibrilare/cardioversie şi/sau electrostimulareE.

(pag. 249)

C2509107. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin următoarele manevre:

şoc electric externA. administrarea de adrenalină intravenosB. administrarea de atropină intravenosC.resuscitarea respiratorie şi masajul cardiac externD.administrarea de lidocaină intravenosE.

(pag. 250)

C2509108. Prognosticul după stopul cardiac intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este mai favorabil în cazul următoarelor afecţiuni:

insuficienţa renalăA. boli acute ale sistemului nervos centralB. dezechilibre electroliticeC.tratament cu medicamente proaritmiceD.anomalii metaboliceE.

(pag. 250)

C2509109. În cazul unei defibrilări iniţiale nereuşite în stopul cardiac prin fibrilaţie ventriculară sau persitenţei instabilităţii electrice se pot administra intravenos următoarele medicamente:

DigoxinulA. Nitroprusiatul de sodiuB. LidocainaC.ProcainamidaD.HidralazinaE.

(pag. 250)

C2609110. Dintre afecţiunile care pot produce hipoventilaţie cronica prin acţiune la nivelul cailor respiratorii şi al plamanilor fac parte:

disfuncţia corpului carotidianA. poliomielita bulbaraB. miastenia gravisC.stenoza laringianaD.fibroza chistica pulmonarăE.

(pag. 1628)

C2609111. Hipoventilaţia alveolara este caracterizata prin:



creşterea PaO2A. cresterea PACO2B. scaderea HCO3-C.creşterea Cl-D.creşterea PaCO2E.

(pag. 1628)

C2609112. Tratamentul hipoventilaţiei cronice poate cuprinde:oxigenoterapieA. fenobarbituriceB. benzodiazepiniceC.miorelaxanteD.ventilaţie asistata mecanicE.

(pag. 1630)

C2609113. Hipoventilaţia alveolara primara este caracterizata prin:hipercapnie cronicaA. hipoxemieB. absenţa unei afectari neuromusculare/mecanice evidenteC.majoritatea pacientilor sunt femei tinereD.beneficii obţinute prin stimularea electrofrenica a diafragmuluiE.

(pag. 1630)

C2609114. Dintre afecţiunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilaţie alveolara cronica fac parte:

alcaloza metabolicaA. traumatism cervical inaltB. poliomielitaC.boala neuronului motorD.obezitateE.

(pag. 1628)

C2609115. Hiperventilaţia alveolara se caracterizeaza prin:PaCO2<37-43 mmHgA. PaO2 crescutaB. hipoxemia creşte ventilaţia prin stimularea chemoreceptorilor perifericiC.creşte ventilaţia prin stimularea receptorilor vagali aferenţi din plamani şi caile respiratoriiD.acidoza metabolica creşte sensibilitatea chemoreceptorilor periferici la hipoxemieE.

(pag. 1631)

C2609116. Hiperventilaţia poate sa apara în urmatoarele circumstanţe:miastenia gravisA. sarcinaB. criza hipertensivaC.insuficienta cardiaca congestivaD.acidoza(diabetica,renala,lactica)E.

(pag. 1631)

C2609117. Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta:aspiraţieA. infecţii difuze, septicemiiB. risc de înecC.



inhalare de toxineD.insuficienţa cardiaca congestivaE.

(pag. 1636)

C2609118. Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de:bradicardieA. bradipneeB. dispneeC.cianozaD.raluri fine în inspirE.

(pag. 1637)

C2909119. Moartea subita are urmatoarea definitieoprirea reversibila a functiei biologice a inimiiA. oprirea ireversibila a functiei biologice a inimiiB. oprirea brutala a functiei de pompa a inimiiC.colaps cardiovascularD.perioada de timp mai mica de o ora scursa de la debutul evenimentului terminalE.

(pag. 247)

C2909120. Riscul pentru decese e determinat de urmatorii factorifaza de convalescenta dupa TVA. FE sub 30%B. FE peste 50%C.Insuficienta cardiacaD.orice eveniment coronarian acutE.

(pag. 248)

C2909121. Evenimente aritmice apar lapacienti in stare comatoasaA. pacienti in stare de vegheB. pacienti inactiviC.pacienti activiD.durata scurta a starii terminaleE.

(pag. 247)

C2909122. Factorii ereditari care contribuie la moartea subita sunthiperlipoproteinemiileA. sdr.QT prelungit congenitalB. sdr.miopaticeC.sdr.displaziceD.dislipidemiileE.

(pag. 248)

C2909123. Daca administrarea de lidocaina nu da rezultate se poate administra siprocainamida iv.A. tosilat de bretiliuB. gluconat de calciu de rutinaC.propafenona iv.D.gluconat de calciu la nevoieE.

(pag. 250)


chirurgicale_part1

Documents