chestionar colreg

8/13/2019 Chestionar COLREG

1/15

1. Caror nave se aplica prevederile COLREG 1972?a.Tuturor navelor care naviga n apele internationale!.Tuturor navelor care naviga n rade" str#$tori si n $area li!erac.Tuturor navelor a%late n largul $arii si pe toate apele nvecinate accesi!ile navelor$ariti$e.&c

2. Cu$ in%luentea'a prevederile (regula$entului) prescriptiile speciale re%eritoare lanavigatie n rade" porturi" pe %luvii" lacuri sau cai de navigatie interioare" accesi!ilenavelor $ariti$e?a. *ispo'itiile regula$entului nu tre!uie sa $piedice aplicarea prescriptiilor speciale"sta!ilite de catre autoritatea co$petenta" dar ase$enea prescriptii speciale tre!uie sa %iec#t $ai con%or$e cu pre'entele reguli!. +utoritatea co$petenta nu este o!ligata sa tina sea$a de prescriptiile regula$entuluic.,n toate situatiile" se vor aplica prevederile regula$entului.&a

-. Cu$ in%luentea'a prevederile regula$entului)" lu$inile si se$nalele navelor de

ra'!oi" navelor de convoi si navelor ce pescuiesc alcatuind o %lotila?/1.c0a. Guvernul unui stat poate sta!ili prescriptiile speciale cu privire la nu$arul lu$inilor depo'itie" a se$nalelor lu$inoase" dar n $asura posi!ilului" sa %ie ast%el nc#t sa %acai$posi!ila con%undarea lor cu prevederile regula$entului!. Guvernul unui stat poate sta!ili orice lu$ini si se$nec. e vor ntoc$i prevederile regula$entului.&a

. C#nd este e3onerata o nava" co$andantul sau ar$atorul de consecintele unei negli4entesau de neluarea tuturor $asurilor cerute de o !una practica $arinareasca? /2.a0a. +plicarea regulilor scuteste nava" co$andantul sau ar$atorul de orice raspundere!. Con%or$area ntoc$ai la prevederile regulii nava privilegiata) scuteste nava"

co$andantul sau ar$atorul de orice raspunderec. *ispo'itiile regula$entului nu scuteste nava" co$andantul sau ar$atorul deconsecintele unei negli4ente oarecare n ceea ce priveste aplicarea regula$entului sau nceea ce priveste luarea tuturor $asurilor cerute de o !una practica $arinareasca.&c

5. C#nd sunt per$ise a!ateri de la prevederile regula$entului?/2.!0a. ,n apele nationale" rade si pe toate apele nvecinate accesi!ile navelor $ariti$e!. C#nd e3ista un pericol de navigatie" riscul unei coli'iuni" precu$ si n toate$pre4urarile deose!itec. 6ndi%erent de situatie" nu este per$isa a!aterea de la prevederile regula$entului.&!

. Ce se intelege prin e3presia 8vi'i!ilitate redusa8 ?a. Orice situatie in care vi'i!ilitatea este redusa su! 1"5 $.!. ituatia cind datorita cetii" ploii sau 'ape'ii vi'i!ilitatea este redusa.c. Orice situatie in care vi'i!ilitatea este redusa din cau'a cetii" !urnitei" ninsorii"averselor puternice de ploaie sau a %urtunilor de nisip" ori din orice cau'e ase$anatoare.&c


2/15

7. Cu$ tre!uie sa se asigure veg:ea la !ordul navei?a. Tre!uie sa se asigure n per$anenta o veg:e vi'uala si auditiva corespun'atoare"%olosind n acelasi ti$p toate $i4loacele disponi!ile" potrivit cu $pre4urarile si conditiilee3istente" n asa %el nc#t sa per$ita o apreciere co$pleta a situatiei si a pericolului decoli'iune

!. Tre!uie sa se asigure n per$anenta o veg:e vi'uala pentru evitarea unei situatiipericuloasec. ,n conditii de vi'i!ilitate redusa se va organi'a o veg:e corespun'atoare pentru aaprecia e3istenta unui pericol de coli'iune.&a

;. C#nd se naviga cu vite'a de siguranta)?a.


3/15

c.Orice nava tre!uie sa %oloseasca radarul pentru a sta!ili daca e3ista pericolul decoli'iune.&a

1-. Cu$ tre!uie utili'at un ec:ipa$ent radar daca acesta e3ista la !ord?a. Ec:ipa$entul radar va %i utili'at c#nd vi'i!ilitatea este redusa utili'#nd scalele de

distanta adecvata!.Ec:ipa$entul radar va %i utili'at pentru evitarea riscurilor de coli'iunec.Tre!uie %olosit n $od corespun'ator inclu'#nd e3ploatarea la distanta $are" cu scopulde a descoperi din ti$p un pericol de coli'iune si deter$inarea po'itiei o!iectelordetectate cu radarul sau orice alta o!servare siste$atica ec:ivalenta.&c

1. C#nd se considera ca e3ista pericol de coli'iune?a. C#nd navele naviga n dru$uri opuse!. C#nd relev$entul co$pas la o nava care se apropie nu varia'a ntrun $od aprecia!ilc. C#nd vite'a de apropiere ntre cele doua nave este %oarte $are.&!

15. C#nd se considera ca e3ista pericol de coli'iune" c:iar daca relev$entul varia'aaprecia!il?a. La apropierea de o nava %oarte $are" de un convoi re$orcat sau de o nava care se a%lala o distanta $ica!. La o nava care vine travers si se apropie %oarte repedec. La apropierea de o nava cu vite'a $ica" pe care o a4unge$ din pupa.&a

1. Cu$ tre!uie sa se e3ecute o $anevra pentru evitarea unei coli'iuni?a. *in ti$p" cu sc:i$!ari de dru$" pentru a nu devia prea $ult de la dru$ul navei!. @otar#t" din ti$p si con%or$ cu o !una practica $arinareascac. @otar#t" cu variatii de dru$ si vite'a pentru evitarea pericolului.&!

17. Cu$ tre!uie sa se e3ecute sc:i$!arile de dru$ siAsau vite'a pentru evitarea uneicoli'iuni?a. c:i$!ari $ici de dru$ siAsau vite'a pentru a nu devia prea $ult de la dru$ul navei!. c:i$!ari destul de $ari de vite'a si $ici de dru$" pentru a nu devia prea $ult de ladru$ul naveic. *aca $pre4urarile per$it" sa %ie destul de $are pentru a putea %i perceputa i$ediat deorice nava care o o!serva vi'ual sau cu radarul.&c

1;. *aca pentru evitarea coli'iunii este su%icienta nu$ai sc:i$!area de dru$" cu$tre!uie ea e3ecutata?a. anevra se va %ace cu $ult ti$p nainte" sa %ie su!stantiala si sa nu conduca la o altasituatie de %oarte $are apropiere!. e vor e3ecuta sc:i$!ari de dru$" su%iciente pentru evitarea coli'iuniic. e va e%ectua o sc:i$!are de dru$ su%icienta pentru ca sa se eli$ine orice pericol decoli'iune.&a

19. Ce distanta tre!uie sa asigure $anevra de evitare" ntre nave?a. e va asigura o distanta care sa %ie $ai $ica de ca!luri


4/15

!. e va e3ecuta ast%el nc#t sa per$ita trecerea la o distanta de sigurantac. e va e3ecuta ast%el nc#t navele sa treaca la o distanta de peste 2 $.&!

2=.


5/15

27. Cu$ tre!uie sa $anevre'e doua nave cu propulsie $ecanica care naviga pe dru$uridirect opuse" sau aproape opuse" c#nd e3ista pericolul de coli'iune?a. Diecare va $anevra !a!ord pentru a trece n siguranta!. Bavele vor da se$nalele corespun'atoare si vor veni la tri!ord sau !a!ord dupa

situatiec. Diecare din ele tre!uie sa se a!ata la tri!ord pentru a trece prin !a!ordul celeilalte.&c

2;. C#nd se considera ca navele au dru$uri direct opuse?a. C#nd o nava vede o alta nava n prova si ast%el nc#t noaptea lu$inile de la catarg aleceleilalte nave sa se vada pe aceiasi verticala si de ase$enea" sa se vada a$#ndoualu$inile din !orduri" iar 'iua su! ung:iul corespun'ator!. C#nd noaptea se vad lu$inile de la catarg aproape pe aceeasi verticala si una dinlu$inile din !orduri" iar 'iua catargele se vad sun un ung:i $icc. C#nd se vad lu$inile de la catarge si lu$inile din pupa.&a

29. Cu$ tre!uie sa $anevre'e doua nave cu vele care se apropie una de alta" ast%el nc#te3ista pericolul de coli'iune si pri$esc v#ntul din !orduri di%erite?a. Bava care pri$este v#ntul din !a!ord tre!uie sa se a!ata din dru$ul navei carepri$este v#ntul din tri!ord!. Bava care pri$este v#ntul din tri!ord tre!uie sa se a!ata din dru$ul navei carepri$este v#ntul din !a!ordc. Bava care pri$este v#ntul din pupa tre!uie sa se a!ata din dru$ul navei care pri$estev#ntul din tri!ord.&a

-=. Cu$ tre!uie sa $anevre'e doua nave care se apropie una de alta ast%el nc#t e3istapericolul de coli'iune si pri$esc v#ntul din acelasi !ord?a. Bava care vede pe cealalta prin !a!ord tre!uie sa se a!ata din dru$ul celeilalte nave!. Bava care este n v#nt se va a!ate din dru$ul navei su! v#ntc. Bava care vede pe cealalta nava prin tri!ord tre!uie sa se a!ata din dru$ul ei.&!

-1. Ce $anevra tre!uie sa se e3ecute n situatia c#nd doua nave cu propulsie $ecanica audru$uri care se ncrucisea'a" n asa %el nc#t e3ista pericolul de coli'iune?a. Bava care vede prin !a!ord se va a!ate din dru$ul celeilalte nave!. Bava care vede prin tri!ord cealalta nava tre!uie sa reduca vite'a sau sa stope'e pentrua per$ite celeilalte nave sa treacac. Bava care vede prin tri!ord tre!uie sa se a!ata din dru$ul celeilalte si daca$pre4uri$ile per$it sa evite sai taie dru$ul prin prova.&c

-2. Care este $anevra unei nave care este o!ligata sa se a!ata din dru$ul altei nave?a. Tre!uie" pe c#t posi!il" sa $anevre'e din ti$p" :otar#t si n asa %el nc#t sa sendeparte'e la o distanta aprecia!ila!. Tre!uie sa $anevre'e din ti$p" cu sc:i$!ari de dru$ $ici" pentru a nu devia prea$ult de la dru$c. C#nd navele se apropie va $anevra su%icient prin sc:i$!ari de dru$ pentru evitareaco$pleta a pericolului.&a


6/15

--. Care este $anevra unei nave care nu este o!ligata sa se a!ata din dru$ul altei nave?a. Tre!uie sasi $entina dru$ul si vite'a!. >a sc:i$!a de dru$ pentru a evita o situatie periculoasac. >a reduce sau va stopa pentru a nu se crea situatii periculoase.&a

-. C#nd tre!uie sa $anevre'e nava care nu este o!ligata sa se a!ata din dru$ul alteinave?a. 6ndi%erent de situatie nu se va a!ate niciodata din dru$ul altei nave!. 6$ediat ce i se pare evident %aptul ca nava care are o!ligatie de a se a!ate din dru$ulsau nu %ace $anevra corespun'atoare" preva'uta de regula$entc. C#nd n ur$a o!servarii relev$entului sia dat sea$a ca e3ista riscul de coli'iune.&!

-5. C#nd tre!uie sa $anevre'e nava care nu este o!ligata sa se a!ata din dru$ul alteinave?a. C#nd navele naviga pe str#$tori

!.La intrarea sau iesirea dintro sc:e$a de separare a tra%iculuic. C#nd dintro cau'a oarecare" se gasesc at#t de aproape de alta nava" nc#t coli'iunea nupoate %i evitata nu$ai prin singura $anevra a celeilalte nave" se va e3ecuta $anevra cea$ai indicata pentru evitarea coli'iunii.&c

-. *in dru$ul caror nave tre!uie sa se a!ata o nava cu propulsie $ecanica n $ars?a. Bavele care nu sunt stap#ne pe $anevra lor!. Tuturor navelor petroliere si navelor care transporta ga'e lic:e%iatec. Bavelor cu propulsie $ecanica" cu vite'a $are.&a

-7. *in dru$ul caror nave tre!uie sa se a!ata o nava cu propulsie $ecanica n $ars?a. Bavelor pilot n $ars n ti$pul serviciului de pilota4!. Bavelor cu capacitate de $anevra redusac. Bavelor speciali'ate care transporta containere si navelor RoARo.&!

-;. *in dru$ul caror nave tre!uie sa se a!ata o nava cu propulsie $ecanica in $ars ?a. Bavelor colectoare /de peste0 in $ars.!. Bavelor de cercetare a%late in $ars.c.Bavelor de pescuit a%late in curs de pescuit.&c

-9. *in dru$ul caror nave tre!uie sa se a!ata o nava cu propulsie $ecanica n $ars?a. Bavelor cu vele!. >elierelor care naviga nu$ai cu $asinac. >elierelor care poarta la prova un se$n conic negru" cu v#r%ul n 4os.&a

=. *in dru$ul caror nave tre!uie sa se a!ata o nava cu vele a%lata n $ars?a. Bavelor cu propulsie $ecanica cu vite'a $ai $ica!. Bavelor care nu sunt stap#ne pe $anevra lorc. Bavelor petroliere sau navelor care transporta ga'e lic:e%iate.&!


7/15

1. *in dru$ul caror nave tre!uie sa se a!ata o nava cu vele a%lata n $ars?a. Bavelor %rigori%ice cu vite'a $are!. Bavelor petrolierec.Bavelor cu capacitate de $anevra redusa.&c

2. *in dru$ul caror nave tre!uie sa se a!ata o nava cu vele a%lata in $ars ?a. Bavelor in curs de pescuit.!. Traulerelor a%late in $ars spre 'ona de pescuit.c. Bavelor colectoare de peste a%late in $ars.&a

-. *in dru$ul caror nave tre!uie sa se a!ata" n $asura posi!ilitatilor" o nava n curs depescuit" n $ars?a. nor nave colector de peste a%late n $ars spre locul de ancora4!. Bavelor ne stap#ne pe $anevra lorc. Bavelor de pilota4 n $ars pentru a duce pilot.&!

. *in dru$ul caror nave tre!uie sa se a!ata in $asura posi!ilitatilor" o nava in curs depescuit" in $ars ?a. Bavelor cu propulsie $ecanica cu vite'a $arita.!. Bavelor cu perna de aer in $ars.c. Bavelor cu capacitate de $anevra redusa.&c

5. *in dru$ul caror nave tre!uie sa se a!ata o nava stin4enita de pesca4ul sau ?a. Bavelor cu capacitate de $anevra redusa.!. Bavelor cu propulsie $ecanica in $ars" dar cu vite'a redusa.c. Bavelor speciali'ate.&a

. *in dru$ul caror nave tre!uie sa se a!ata o nava stin4enita de pesca4ul sau ?a. Bavelor cu vele.!. Bavelor nestapine pe $anevra lor.c. Bavelor petroliere si care transporta ga'e lic:e%iate.&!

7. Ce nave" daca i$pre4urarile per$it" nu tre!uie sa i$piedice li!era trecere a unei navestin4enita de pesca4ul sau ?a. Bavele cu capacitate de $anevra redusa.!. Bavele nestapine pe $anevra.c. Bavele cu propulsie $ecanica in $ars.&c

;. Ce $asuri de siguranta tre!uie sa ia un :idroavion a$eri'at ?a. a se tina cit $ai departe de toate celelalte nave" si sa evite de a le stin4eni navigatia.!. a dea se$nalul de averti'are pentru a putea %i evitat din ti$p.c.a se considere ca orice nava privilegiata si sasi continue dru$ul si vite'a.&a


8/15

9. Caror nave li se aplica regulile de conducerea navelor pe vi'i!ilitate redusa?a. Bavelor care naviga n interiorul 'onelor de vi'i!ilitate redusa si nu$ai una dintre elenu vede pe cealalta!. Bavelor care nu se vad una pe alta si care naviga nlauntrul sau n apropierea 'onelorde vi'i!ilitate redusa

c. Bavelor care naviga n interiorul sau n apropierea 'onelor de vi'i!ilitate redusa sio!serva una la alta nu$ai lu$inile de la catarg.&!

5=. Cu ce vite'a tre!uie sa navige o nava n conditii de vi'i!ilitate redusa?a. Cu vite'a redusa si veg:e la prova!. Cu vite'a econo$ica" dar cu radarul n %unctiune si cu o veg:e corespun'atoare pentrua evita pericolul de coli'iunec. Cu o vite'a de siguranta adaptata $pre4urarilor e3istente si conditiilor de vi'i!ilitateredusa.&c

51. Cu$ tre!uie sa navige o nava cu propulsie $ecanica n conditii de vi'i!ilitate redusa?

a. Cu vite'a de siguranta si $asinile gata pentru a $anevra i$ediat!. Cu vite'a redusa" da telegra%ul la ?atentiune?c. Cu vite'a econo$ica" dar cu o veg:e $arita.&a52. O nava detectea'a nu$ai cu radarul pre'enta altei nave" tre!uie sa sta!ileasca dacae3ista posi!ilitatea unei situatii de %oarte $are apropiere siAsau un pericol de coli'iune. ,nacest ca' nava tre!uie sa ia $ult ti$p nainte $asuri pentru evitarea acestei situatii"totusi" daca aceste $asuri constau dintro sc:i$!are de dru$" indicati ce $anevra" n$asura posi!ilului" este necesar sa se evite?a. O sc:i$!are de dru$ catre tri!ord n ca'ul unei nave care se a%la naintea traversului"cu e3ceptia ca'ului c#nd aceasta nava este a4unsa din ur$a!. O sc:i$!are de dru$ catre !a!ord n ca'ul unei nave care se a%la naintea traversului"cu e3ceptia ca'ului c#nd aceasta este o nava a4unsa din ur$ac. O sc:i$!are de dru$ de 1;=o /dru$ invers0 pentru a evita pericolul de coli'iune.&!

5-. O nava care detectea'a nu$ai cu radarul pre'enta altei nave tre!uie sa sta!ileascadaca e3ista posi!ilitatea unei situatii de %oarte $are apropiere siAsau un pericol decoli'iune. ,n acest ca' nava tre!uie sa ia cu $ai $ult ti$p nainte $asuri pentru evitareaacestei situatii" totusi" daca aceste $asuri constau ntro sc:i$!are de dru$" indicati ce$anevre" n $asura posi!ilului" este necesar sa se evite?a. O sc:i$!are de dru$ n directia opusa unei nave care se a%la la travers sau napoiatraversului!. O sc:i$!are de dru$ de 9=o n sens invers directiei se$nalului pentru a se consideranava a4unsa din ur$ac. O sc:i$!are de dru$ n directia unei nave care se a%la la travers sau napoiatraversului.&c

5. Cu e3ceptia ca'ului in care sa sta!ilit ca nu e3ista pericolul de coli'iune" indicati cetre!uie sa %aca o nava" care aude dintro directie ce pare a %i inaintea traversului" se$nalul


9/15

de ceata al unei nave" care nu poate evita o situatie de %oarte $are apropiere cu o altanava a%lata inaintea traversului ?a. a reduca vite'a sa la $ini$u$ necesar $entinerii dru$ului si la nevoie sa opreasca"navigind cu atentie e3tre$a pina cind pericolul de coli'iune a trecut.!. a navige cu aceeasi vite'a pe care a avuto inainte" dar cu $asinile gata de $anevra

pentru evitarea pericolului.c. a navige cu vite'a econo$ica de $ars" cu o veg:e corespun'atoare" cu radarul in%unctiune si $asinile pe 8atentiune8 gata de $anevra.&a

55. La ce distanta tre!uie sa se vada lu$ina de re$orca4 pentru navele cu lungi$ea de5=$ sau $ai $are ?a. 2$ile $arine.!. -$ile $arine.c.-"5 $ile $arine.&!

5. ,n ce perioada sunt respectate regulile ce se re%era la lu$ini?

a.


10/15

1. Ce se ntelege prin e3presia lu$ina de pupa)?a. O lu$ina al!a instalata la pupa unei nave!. O lu$ina al!a ase'ata c#t $ai aproape posi!il n pupa" arat#nd o lu$ina nentreruptape un arc de 1-5o c#te 7"5o n %iecare !ordc. O lu$ina al!a instalata la pupa care arata o lu$ina ntrerupta pe un arc de -=o.&!

2. Ce se ntelege prin e3presia lu$ina de re$orca4)?a. O lu$ina al!a ase'ata deasupra lu$inii de pupa dupa care se guvernea'a n ti$pulre$orca4ului!. O lu$ina gal!ena vi'i!ila -=oc. O lu$ina gal!ena ase'ata c#t $ai posi!il n pupa arat#nd o lu$ina nentrerupta pe unarc de cerc de 1-5o c#te 7"5o n %iecare !ord.&c

-. Ce se ntelege prin e3presia lu$ina vi'i!ila pe ntreg ori'ontul)?a. Lu$ina nentrerupta pe un arc de ori'ont de -=o!. Lu$ina nentrerupta vi'i!ila din prova si din !orduri

c. Lu$ina nentrerupta vi'i!ila pe un arc de ori'ont de 1;=o.&a. Ce se ntelege prin e3presia lu$ina cu sclipiri)?a. O lu$ina cu sclipiri regulate cu %recventa de = sclipiri pe $inut!. O lu$ina cu sclipiri regulate a caror %recventa este de 12= sclipiri sau $ai $ultc. O lu$ina cu sclipiri regulate %oarte repe'i.&!

5. ,n ce perioada sunt respectate regulile ce se re%era la lu$ini?a.


11/15

9. Ce se ntelege prin e3presia lu$ina din !ord)?a. Lu$ina verde la tri!ord si lu$ina rosie la !a!ord" vi'i!ile pe un arc de 112"5oadica dela prova p#na la 22"5o napoia traversului!. Lu$ina al!a din !orduri" de la scarile de acces

c. Lu$ina al!a de pe puntile e3terioare.&a7=. Ce se ntelege prin e3presia lu$ina de pupa)?a. O lu$ina al!a instalata la pupa unei nave!. O lu$ina al!a ase'ata c#t $ai aproape posi!il n pupa" arat#nd o lu$ina nentreruptape un arc de 1-5o c#te 7"5o n %iecare !ordc. O lu$ina al!a instalata la pupa care arata o lu$ina ntrerupta pe un arc de -=o.&!

71.Ce se ntelege prin e3presia lu$ina de re$orca4)?a. O lu$ina al!a ase'ata deasupra lu$inii de pupa dupa care se guvernea'a n ti$pulre$orca4ului

!. O lu$ina gal!ena vi'i!ila -=oc. O lu$ina gal!ena ase'ata c#t $ai posi!il n pupa arat#nd o lu$ina nentrerupta pe unarc de cerc de 1-5o c#te 7"5o n %iecare !ord.&c

72. Ce se ntelege prin e3presia lu$ina vi'i!ila pe ntreg ori'ontul)?a. Lu$ina nentrerupta pe un arc de ori'ont de -=o!. Lu$ina nentrerupta vi'i!ila din prova si din !orduric. Lu$ina nentrerupta vi'i!ila pe un arc de ori'ont de 1;=o.&a

7-. Ce se ntelege prin e3presia lu$ina cu sclipiri)?a. O lu$ina cu sclipiri regulate cu %recventa de = sclipiri pe $inut !. O lu$ina cu sclipiri regulate a caror %recventa este de 12= sclipiri sau $ai $ultc. O lu$ina cu sclipiri regulate %oarte repe'i.&!

7. *e la ce distanta tre!uie sa se vada lu$inile de catarg pentru navele de 5= $ sau $ai$ari?a. 5 $ $a3i$!. ,ntre -5 $c. $.&c

75. La ce distanta tre!uie sa se vada lu$inile de catarg pentru navele cu lungi$ea ntre2= si 5= $?a. 5 $!. ,ntre -5 $c. 2 $.&a7. La ce distanta tre!uie sa se vada lu$inile de la catarge pentru navele cu lungi$i ntre12 si 2= $?a. 12 $!. 2 $c.- $.&c


12/15

77. La ce distanta tre!uie sa se vada lu$ina de catarg pentru navele cu lungi$ea $ai$ica de 12$?a. - $!. 2 $c. 1 $.&!

7;. La ce distanta tre!uie sa se vada lu$inile din !orduri pentru navele cu o lungi$e de12 $ sau $ai $are" dar" $ai $are de 5= $?a. - $!. 5 $c. ,ntre - si 5 $.&a

79. La ce distanta tre!uie sa se vada lu$inile din !orduri" pentru navele cu o lungi$e de12 $ sau $ai $are" dar" $ai $ica de 5= $?a. - $!. 2 $

c. 1"5 $.&!;=. La ce distanta tre!uie sa se vada lu$inile din !orduri pentru navele cu o lungi$e $ai$ica de 12 $?a. 2 $!.="5 $c.1 $.&c

;1. La ce distanta tre!uie sa se vada lu$ina din pupa pentru navele cu o lungi$e de 5=$sau $ai $are?a. - $!. $c. 2 $.&a

;2. La ce distanta tre!uie sa se vada lu$ina din pupa pentru navele cu lungi$ea ntre 12si 5= $?a. - $!. 2 $c. 1 $.&!

;-. La ce distanta tre!uie sa se vada lu$ina din pupa pentru navele cu o lungi$e $ai$ica de 12$?a. - $!. 1"5 $c. 2 $.&c

;. La ce distanta tre!uie sa se vada lu$ina de re$orcare pentru navele cu lungi$i ntre12 si 5= $?a. - $!. 2 $


13/15

c. 5 $.&!

;5.La ce distanta tre!uie sa se vada lu$ina de re$orcare pentru navele cu lungi$e $ai$ica de 12 $?a. 1 $

!. - $c. 2 $.&c

;. La ce distanta tre!uie sa se vada lu$ina al!a" rosie" verde sau gal!ena vi'i!ila pentreg ori'ontul" pentru navele cu lungi$e de 5= $ sau $ai $are?a. - $!. $c. 5 $.&a

;7. La ce distanta tre!uie sa se vada lu$ina al!a" rosie" verde sau gal!ena vi'i!ila pentreg ori'ontul pentru navele cu lungi$ea ntre 12 si 5= $?

a. - $!. 2 $c. 1 $.&!

;;. La ce distanta tre!uie sa se vada lu$ina al!a" rosie" verde sau gal!ena vi'i!ila pentreg ori'ontul pentru navele cu lungi$e su! 12 $?a. 1 $!. su! o $c. 2 $.&c

;9. C#nd se e$it se$nalele sonore de $anevra?a. ,n orice situatii!. C#nd navele se vad unele pe altelec.


14/15

9-. Cu ce pot co$pleta se$nalele sonore e$ise cu %luierul pentru a indica $anevra ce see3ecuta?a. Cu se$nale lu$inoase!. Cu orice alte se$nalec. Cu una sau doua !ule negre ridicate la catarg.&a

9. Ce se$ni%icatie are se$nalul lu$inos o sclipire) daca insoteste se$nalul sonor?a. >in la tri!ord !. +$ $asina stopata c. anevre' cu di%icultate la tri!ord.&a

95. Ce se$ni%icatie are se$nalul lu$inos doua sclipiri) daca insoteste se$nalul sonor?a. >in la tri!ord!. anevre' cu di%icultate la !a!ordc.>in la !a!ord.&c

9. Ce se$ni%icatie are se$nalul lu$inos trei sclipiri) daca insoteste se$nalul sonor? a.+$ $asina napoi!. anevre' cu di%icultatec. +$ stopat $asina.&a

97. &C#t ti$p durea'a o sclipire" la se$nalul lu$inos de $anevra?a. +pro3i$ativ o secunda!. *ouatrei secundec. C#t $ai $ult pentru a %i o!servat.&a

9;. La ce interval de ti$p se pot da se$nalele necesare lu$inoase pentru repetarea$anevrei?a. La cel putin 1= secunde!. *upa $ini$u$ un $inutc. *e c#te ori este nevoie.&a

99. Ce caracteristici tre!uie sa ai!a lu$ina care co$pletea'a se$nalele sonore?a. Rosie si vi'i!ila pe ntreg ori'ontul!. +l!a"vi'i!ila pe ntreg ori'ontulc. >erde la tri!ord" rosie la !a!ord si al!a pentru $asina napoi.&!

1==. C#nd navele sunt n vedere ntrun senal sau pe o cale de acces ngusta si una din eleintentionea'a sa depaseasca o alta nava prin tri!ord" ce se$nal va e$ite?a. *oua sunete lungi ur$ate de un sunet scurt!. n sunet scurtc. n sunet lung ur$at de un sunet scurt.&a

1=1. C#nd navele sunt n vedere ntrun senal sau o cale de acces ngusta si una dintre eleintentionea'a sa depaseasca o alta nava prin !a!ord" ce se$nal va e$ite?a. *oua sunete scurte


15/15

!. *oua sunete lungi ur$ate de doua sunete scurtec. *oua sunete scurte" precedate de un sunet lung.&!

1=2. Ce se$nale e$ite o nava care si da acordul n legatura cu $anevra de depasire pecare ur$ea'a sa o %aca o alta nava?

a. n sunet lung si cinci sunete scurte!. n sunet lung" un sunet scurt" un sunet lung si unul scurt /litera C)0c. n sunet scurt pentru tri!ord si doua sunete scurte pentru !a!ord.&!

1=-. Ce se$nale sonore e$ite o nava care vede nava si nu ntelege intentia ei sau nu stiedaca ia $asuri su%iciente pentru evitarea coli'iunii?a. e$nale sonore rapide de cel putin cinci sunete scurte de %luier!. n sunet lung si cinci sunete scurte de %luierc. *oua sunete lungi" ur$ate de sunete scurte de %luier.&a

1=. Ce se$nale lu$inoase pot co$pleta se$nalele sonore e$ise de o nava care nu

ntelege intentia celeilalte sau c#nd nu este sigura ca cealalta ia $asuri su%iciente pentruevitarea coli'iunii?a. e$nale repetate lu$inoase!. n se$nal lu$inos alcatuit din cel putin cinci sclipiri scurte si rapidec. n se$nal lu$inos lung si alte se$nale lu$inoase scurte.&!

1=5. Ce se$nal se e$ite de catre o nava care se apropie de un cot sau o parte a unui senalori de o cale de acces" unde alte nave ar putea %i $ascate de un o!stacol?a. n sunet scurt"vin din dreapta!. n sunet lungc. unete scurte repetate" de atragere atentiei.&!

1=. Ce sunete e$ite o nava care se apropie de un cot sau un o!stacol" care poate $ascaalta nava si care aude din cealalta parte un se$nal lung?a. n sunet scurt" vin la dreapta!. n sunet lung ur$at de unul scurtc. n sunet lung.&c

chestionar colreg

Documents