CHESTIONAR CARACTERIOLOGIC TEMPERAMENTAL

(Heymans si Wiersma)

Indici ai emotivitatii sau nonemotivitatii.

1. Va mâniati usor? În situatii dificile va alarmati usor? Intrati în panica?

2. Sunteti sensibil la mustrari, la critica, la încurajari?

3. Sunteti timid în relatiile cu altii?

4. Vi se întâmpla sa rositi usor sau se instaleaza usor paloarea în situatii speciale?

5. Se poate spune ca sunteti certareti? Ridicati usor vocea îm discutie? Folositi relativ usor cuvinte tari?

6. Aveti în genere o dispozitie emotionala schimbatoare? (Treceti relativ usor de la veselie la melancolie sau invers?)

7. În fata unui eveniment necunoscut tresariti usor?

8. Sunteti puternic impresionabil? (Situatiile mai deosebite va impresioneaza puternic?)

9. Manifestati neliniste(va tulburati) când lucrurile num erg asa cum a-ti dorit?

10. Sunteti în general agitat, nervos, instabil în trairile emotionale?

Total puncte “Da” = mai mult de 5: Emotiv (E), mai putin de 5: nonemotiv (nE)

Indici ai activitatii sau nonactivitatii:

1. Aveti tendinta de a va gasi tot timpul ocupatii - mai ales în timpul liber?

2. Va decideti usor? Treceti imediat la actiune?

3. Sunteti perseverent? Persistati în realizarea unei actiuni?

4. Sunteti constant în eforturile dumneavoastra, în munca pe care o desfasurati?

5. În general sunteti vioi, energic, vorbaret?

6. Preferati activitati dinamice?

7. Preferati mai curând sa actionati decât sa priviti actiunea?

8. Acceptati usor sa desfasurati o activitate chiar daca nu corespunde gusturilor dumneavoastra?

9. Sunteti întreprinzator?

10. Sunteti în general realist? Aveti simt practic? Sunteti descurcaret?

Total puncte “Da”: mai multe de 5 activi (A), mai putin de 5: nonactivi (nA)

Indici ai primaritatii si secundaritatii.

1. Va consolati repede? Va împacati usor? (Va trece usor supararea?)

2. Sunteti în general indifferent fata de recunostinta altora manifestata fata de dumneavoastra?

3. Sunteti schimbator în prieteniile dumneavoastra? Va schimbati usor parerile?

4. Sunteti în genere schimbator în ocupatiile si preocuparile dumneavoastra?

5. Sunteti usor de convins? Sunteti usor influientabil?

6. În general actionati mai ales în vederea unor rezultate immediate? (Sub echoul consecintelor immediate?)

7. De obicei sunteti risipitor, cheltuitor?

8. Vi se întâmpla sa abandonati usor promisiunile pe care le faceti, hotarârile, deciziile luate?

9. În general iubiti noutatea, imprevizibilul?

10. Va place în tot deauna sa fiti pregatit la ultimul strigat al modei? (În pas cu moda?)

Total puncte “Da” = mai mult de 5: primaritate (P), mai putin de 5: secundaritate (S).

Aplicarea celor trei principii duce la urmatoarea clasificare:

1. emotiv inactiv primar (EnAP) nervosi; ex: Byron.

2. emotiv inactiv secundar (EnAS) sentimentali; ex: Amiel.

3. emotiv activ primar (EAP) colerici; ex: Danton.

4. emoti activ secundar (EAS) pasionati; ex: Napoleon.

5. nonemotiv activ primar (nEAP) sangvinici; ex: Bacon.

6. nonemotivi activ secundar (nEAS) flegmatici; ex: Kant.

7. nonemotiv inactiv primar (nEnAP) amorfi; ex: Ludovic al XV-lea.

8. nonemotiv inactiv secundar (nEnAS) apatic; ex: Ludovic al XVI-lea.

1 Emotivitatea. Orice eveniment provoaca în viata noastra organic sau psihologic o stare mai mult sau mai putin puternica. A fi mai mult emotiv înseamna a fi tulburat.Emotiiile difera dupa: obiectul ce le provoaca, intensitate, durata, etc. Estte emotiv cel care se tulbura în

situatii când cea mai mare parte a oamenilor nu sunt miscati sau cel care, în anumite circumstante esste mai violent-emotionat decât media  semenilor.

Nonemotivul este cel ce cu greu poate fi miscat, iar emotiile lui sunt putin violente.

2. Activitatea. Activul se manifesta “de la sine” si nu sub comanda impulsurilor din afara. Evenimentele exterioare nu sunt decât ocazii sau pretexte pentru actiune, iar în cazul ca asemenea evenimente sau ocazii n-ar exista, activul le-ar cauta, deoarece el nu poate concepe viata fara actiune.

Nonactivul actioneaza mereu impotriva tendintei sale, opunad rezistenta si plângându-se mereu de efortul pe care este nevoit sa-l depuna.

Activul Se caracterizeaza prin faptul ca el reia munca cu o forta deosebita chiar dupa o munca epuizanta, totul petrecându-se ca si cum actiunea iar consuma foarte putina energie, pe când nonactivul, dupa o actiune intensa, pare prabusit, având nevoie de mult timp pentru a-si reveni.

3. Rezonanta (sau rasunet). Toate impresiile pe care le suferim, toate reprezentarile pe care le avem exercita asupra noastra, atunci când sunt prezente, o actiune imediata, pe care o numim “functiunea lor primara” (primaritate ). Dar dupa ce au disparut din câmpul constiintei, ele continua “sa rasune “ în noi, influentînd astfel maniera noastra de a gândi si a actiona. Aceasta actiune prelungita de “rumegare” este functia lor secundara (secundaritate).

Viata tipului primar este sub dependenta directa a evenimentelor prezente si actioneaza sub influenta prezentului, pe când tipul secundar se orienteaza dupa trecut, dupa ceea ce s-a întâmplat. Fiind atent la ceea ce este dat, primarul este orientat spre în afara, iar secundarul fiind orientat spre trecut, este interiorizat. Primarul estecapabil de adaptari rapide, are reactii vii, dar superficiale, pe când secundarul se angajeaza profund în tot ce face, înlocuieste spontaneitatea prin reflexiv, este omul întoarcerii spre sine. El se adapteaza mai greu circumstantelor noi, dar face fata surprizelor prin prevederea sa.

Cele opt tipuri (profilul lor )

1. Nervosii (EnAP) - mobilitatea  si vivacitatea sentimentelor, nevoia de emotii, vagabondajul afectiv, putere de seductie, impulsivitate, violenta, actiuni adesea în contradictie cu principile enuntate (dupa Le Senne ). Gaston Berger adauga si alte caracteristici;

Nervosii, având dispozitie variabila, vor sa uimeasca si sa atraga atentia altora asupra lor. Indiferenti la obiectivitate, simt nevoia de a înfrumuseta realitatea, mergând de la minciuna la fictinea poetica. Au un gust pronuntat pentru bizar, macabru, si în general pentru tot ceea ce este negativ. Lucreaza în mod aritmic si numai în domeniile care le produce placere, iar pentru a se smulge din activitate si plictiseala au nevoie de excitanti. Sunt inconstanti în afectiunea lor, usor de sedus si consolat. Valoarea dominanta pentru ei ; divertismentul.

Reprezentanti: Baudelaire , Poe, Rimbaund,Mozard, Chateaubriand, Musset, Chopin, Stendhal, P. Verlaine.

# 2. Sentimentalii (EnAS). Pe primul plan apare emotivitatea. a emotivitate este specializata, întrucât annumite categorii de evenimente, chiar grave, îi lasa indiferenti.Manifesta totdeauna

introversiune, sunt melancolici, meditative, timizi, vulnerabili, scrupulosi, alimentîndu-si vita interna c8u ruinatiile trecutului. Cauta permanent solitudine, ocolesc oamenii, fug de reletiile sociale, dar manifestta o deosebita plâccere pentru natura, în care gasesc  descarcare  si linisre.

unea

Introversiunea conduce sprte introspectie, analiza permamenta si neobosita a eului propriu, proiectarea spre trecut pe cwer ar dori sa îl redreseze. Introspectia închietudinea se combina pentru a favoriza analiza extreme de scrululoasa care amplifica propriile greseli si care fireste, pot duce la acuzarea de sine. Melancolia este starea lor normala, însotita de resemnare, apoi timiditatea, ,izantropia, dragostea exagerata pentru animale si rezerva. Valoarea dominanta pentru ei ;atea.

Reprezentanti ;Amiel, Rousseau, Maine de Biran, Vigny, Robespierre,  Eminescu, Kikegaard.

3 Colericii /EAP) - mobilitatea si vivacitatea sentimentelor, aptitudinea oratorica, ca expresia vehemebtei emotiiilor ti a tendindintei de exteriorizare . Manifesta izbucniri eruptive de iritatie, simt nevoia de actiune, initiativa, gustul pentru noutate, sunt voluntary si extreme de active, plini de optimism, ei red âîn progress. Generosi, cordiali plini de vivalitate si exuberanta, în general cu buna dispozitie, acestor oameni le lipseste adesea masura. Întregul lor comportanent este dominat de extraversiune, sociabilitate, nevoia de a se raspîndi. Valoarea dominanta pentru ei ; actiunea.

Reprezentanti ; Danton, V. Hugo, G. Sand, Gambetta, Mirabeau.

4. Pasionatii (EAS). Întreaga lor personalitate este într-o tensiune extrema, fiind dominati de ambitii, de succese, în opozitie cu sentimentalii care se multumesc sa viseze. Activitatea lor este concentrata asupra unui scop unic, fiind apti în mod natural pentru a comanda. Desi dominatori, stiu sa-si stapâneasca si sa-si utilizeze violenta, dozând-o dupa oameni si împrejurari. Ambitia lor, spririndu-se pe o autoritate dura, pe vigoarea reactiiilor la obstacole, precum si peputerea de munca, conduce spre realizarea obiecivelor propuse, daca nu este prea exagerata sau prea violent contrariata de dusmanii pe care ti-i creaza.

Ân afara de ambitia  valorizariii proprii si de vigoarea reactiei, pasionatii se mai caracterizeaza prin putere de munca, gustul pentru istorie sauprin atasamentul fata de trecut, severitate. Sentimentele ân general sunt directionate mai mult sau mai  spre austeritate decît spre amorul pur, mergînd adesea pîna la ascetism. Valoarea dominanta pentru ei ; ândeplinirea operei preconizate.

Reprezentanti; Napoleon, Pasteur, Pascal, Racine, Corneille, Flaubert, Michelangelo.

5. Sangvinicii (nEAP); extravertiti, efectueaza observatii exacte si dau dovada de un remarcabil simt practic. Iubesc lumea, iar ân relatiile cu oamenii se arata politicosi, spirituali, ironici, sceptici. Apti pentru a fi conducatori, dau dovada de abilitate, pretuiesc mult experienta, manifestînd inisiativa si o mare supplete a spiritului.

El este greu de tulburat, nu simte cînd un conflict apasa atat de greu asupra sa pentru a-l zdrobi. Activitatea lui îi permite sa domine situatia iar înfrîngera digicultatilor care îi apar consituie pentru el un amuzament. Legile si uzantele nu sunt considerate cu preamare

gravitate, fiiind suficienta cunoasterea lor pentru a le aplica în mod inteligen. Ceea ce îl entuziasmeaza sau îl scandalizeaza  pe emotiv devine pentru ssangvin pretext de reflectie ironica.

Reprezentanti; Bacon, Montesuieu, Anatole France, Tallyrand, Mazarin.

6 Flegmaticii (nEAS). Manifesta o activitate care se reduce la dobîndirea strictului necesar, fara agitatie, cu perseverenta, împinsa pînala tenacitate. Opozitis osmenilor se va lovi de indiferenta flegmaticului  si se va uza în fata obstinatiei sale.

Este obiectiv si nu  încurca se  în consideratii dictate de sensibilitatea, evitîndu-le printr-o activitate metodica. Grija lui se limiteaza  preocuparile,la  personale, dar acest egoism este temperat de un mare respect pentru semenii sai, pentru  obiceiurile lor, pentruhabiturile  lor, cu conditia ca acesti oameni sa nu vina în conflict cu el. Sunt dominati de o regularitate inflexibila în utilizarea timpului, de automatism.

Sunt oameni cu tabieturi, respectosi fata de principii, punctuali, obiectivi, demni de încredere, pedanti rabdatori, tenaci, lipsiti de afectare, cu dispozitie egala.

Simtul umorului este la ei foarte viu, poseda un fel de optimism rece care consta în a înlocui emotia cu o agreabila zeflemisire. Iubesc sistemele abstracte.

Examineaza faptele si reflecteaza, nu se pasioneaza, ramîne calm si cauta sa degajeze elementele cu sînge rece.Valoarea dominanta pentru ei ; legea.

Reprezentanti; Kant Washington, , gton, Franklin, Bergson.

7 Amorfii ( nEnAP); lipsa de energie, neglijenta,  toleranta datorita indiferentei, sunt concilianti, fara spiritîntreprinzator, fac adesea dovada unei încapatînari deosebit de tenace. Sunt linistiti si calmi, putin comunicativi si reflexivi. La  Lipsa lor de energie si neglijenta se mai adauga înclinarea spre lene, lipsssa de punctualitate, indiferenta. Valoarea dominanta; placerea.

Reprezentanti; Ludovic al XV-lea, La Fontaine.

8. Apaticii (nEnAS). Sunt închisi în sine, interiorizati si ca atare orientati catr propriul eu. Sumbri si taciturni, rîd rar, nu cunosc explozia, vivacitatea, sunt conservatori, robi ai habitudinilor de la care nu se abaat. Nu dispun de spirit întreprinzator, iubesssc liinistea inteioara si singuratatea. Desi viata sociala îi lasa indiferensi, sunt totusi, în general, oameni onesti, onorabili.

Nonemotivii inactivi n-au deloc reactii personale, îsi asculta habitudinile sau asculta de circumstante, de aceea sut foarte putin afectati. Rezistenta habitudinilor le confera independenta si le asigura autonomie relativa în raport cu mediul. Forta lor este aceea a inertiei. Valoarea dominanta; linistea.