gaston bachelard pamantul si reveriile vointei

136
Coperta: DONE STAN Redactor: DIANABOLCU Volum apărut cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe din Franţa şi al Ministerului Culturii din România. GASTON BACHELARD La Terre et Ies Reveries de la Volonte' © Librairie Jose Corti, 1948 Toate drepturile asupra acestei versiuni aparţin Editurii UNIVERS 79739 Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1. Gaston Bachelard PĂMÎNTUL ŞI REVERIILE VOINT EI Traducere de IRINA MAVRODIN *794045T* EDITURA Bucureşti, ISBN 973-34-0535-3 ■ ■ PREFAŢĂ PENTRU DOUĂ CĂRŢI Imaginaţia materială şi imaginaţia vorbită „Orice simbol are o carne, orice vis o realitate." (O. MILOSZ, Iniţierea în iubire, p. 81) I Iată, în două cărţi, cea de-a patra lucrare pe care o consacram imaginaţiei materiei, imaginaţiei celor patru elemente materiale pe care filosofia şi ştiinţele antice continuate de alchimie le-au aşezat la temelia tuturor lucrurilor. Rînd pe rînd, în cărţile noastre anterioare, am încercat să clasificăm şi să aprofundam imaginile focului, ale apei, ale aerului. Mai rămînea să studiem imaginile pămîntului. Aceste imagini ale materiei terestre ni se oferă din abundenţă într-o lume de metal şi de piatră, de lemn şi de răşini; ele sînt stabilite şi liniştite; le avem sub ochii noştri; le simţim în mîna noastră; ele trezesc în noi bucurii musculare, de îndată ce căpătăm pofta de a le lucra Pare aşadar că obligaţia de a ilustra, prin imagini, filosofia celor patru elemente este uşoară. Pare că putem - tre-cînd de la experienţele pozitive la experienţele estetice - să arătăm prin nenumărate exemple interesul pasionat al reveriei pentru solidele frumoase care „pozează" la nesfîrşit în faţa ochilor noştri, pentru frumoasele materii care ascultă cu fidelitate de efortul creator al degetelor noastre. Şi totuşi, o dată cu imaginile materializate ale imaginaţiei „terestre", încep, pentru tezele noastre asupra imaginaţiei materiale şi a imaginaţiei dinamice, dificultăţi şi paradoxuri fără de număr. într-adevăr, în faţa spectacolului focului, al apei, al cerului, reveria care caută substanţa sub aspecte efemere nu era nici într-un fel blocată de realitate. Eram cu adevărat în faţa unei probleme a imaginaţiei; era vorba tocmai de a visa la o substanţă profundă pentru focul atît de viu şi de colorat; era vorba de a imobiliza, în faţa unei ape curgătoare, substanţa acestei fluidităţi; în sfîrşit, trebuia, în faţa tuturor sfaturilor de imponderabilitate pe care ni le dau brizele şi zborurile, să imaginăm în noi înşine substanţa acestei imponderabilităţi, însăşi substanţa libertăţii aeriene. Pe scurt, materii fără îndoială reale, dar inconsistente şi mobile, cereau fie imaginate în profunzime, într-o intimitate a 6 Pămîntul şi reveriile voinţei substanţei şi a forţei. Dar o dată cu substanţa pămîntului, materia aduce cu sine atîteâ experienţe pozitive, forma este atît de sesizabilă, atît de evidentă, atît de reală, încît nu vedem cum putem da un

Upload: catalina-popovici

Post on 15-Sep-2015

97 views

Category:

Documents


15 download

DESCRIPTION

arhitectrua

TRANSCRIPT

  • Coperta: DONE STAN Redactor: DIANABOLCU Volum aprut cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe din Frana i al Ministerului Culturii din Romnia. GASTON BACHELARD La Terre et Ies Reveries de la Volonte' Librairie Jose Corti, 1948 Toate drepturile asupra acestei versiuni aparin Editurii UNIVERS 79739 Bucureti, Piaa Presei Libere nr. 1. Gaston Bachelard

    PMNTUL I REVERIILE VOINT EI Traducere de IRINA MAVRODIN *794045T* EDITURA Bucureti, ISBN 973-34-0535-3 PREFA PENTRU DOU CRI Imaginaia material i imaginaia vorbit Orice simbol are o carne, orice vis o realitate." (O. MILOSZ, Iniierea n iubire, p. 81) I Iat, n dou cri, cea de-a patra lucrare pe care o consacram imaginaiei materiei, imaginaiei celor patru elemente materiale pe care filosofia i tiinele antice continuate de alchimie le-au aezat la temelia tuturor lucrurilor. Rnd pe rnd, n crile noastre anterioare, am ncercat s clasificm i s aprofundam imaginile focului, ale apei, ale aerului. Mai rmnea s studiem imaginile pmntului. Aceste imagini ale materiei terestre ni se ofer din abunden ntr-o lume de metal i de piatr, de lemn i de rini; ele snt stabilite i linitite; le avem sub ochii notri; le simim n mna noastr; ele trezesc n noi bucurii musculare, de ndat ce cptm pofta de a le lucra Pare aadar c obligaia de a ilustra, prin imagini, filosofia celor patru elemente este uoar. Pare c putem - tre-cnd de la experienele pozitive la experienele estetice - s artm prin nenumrate exemple interesul pasionat al reveriei pentru solidele frumoase care pozeaz" la nesfrit n faa ochilor notri, pentru frumoasele materii care ascult cu fidelitate de efortul creator al degetelor noastre. i totui, o dat cu imaginile materializate ale imaginaiei terestre", ncep, pentru tezele noastre asupra imaginaiei materiale i a imaginaiei dinamice, dificulti i paradoxuri fr de numr. ntr-adevr, n faa spectacolului focului, al apei, al cerului, reveria care caut substana sub aspecte efemere nu era nici ntr-un fel blocat de realitate. Eram cu adevrat n faa unei probleme a imaginaiei; era vorba tocmai de a visa la o substan profund pentru focul att de viu i de colorat; era vorba de a imobiliza, n faa unei ape curgtoare, substana acestei fluiditi; n sfrit, trebuia, n faa tuturor sfaturilor de imponderabilitate pe care ni le dau brizele i zborurile, s imaginm n noi nine substana acestei imponderabiliti, nsi substana libertii aeriene. Pe scurt, materii fr ndoial reale, dar inconsistente i mobile, cereau s fie imaginate n profunzime, ntr-o intimitate a 6 Pmntul i reveriile voinei substanei i a forei. Dar o dat cu substana pmntului, materia aduce cu sine atte experiene pozitive, forma este att de sesizabil, att de evident, att de real, nct nu vedem cum putem da un

  • trup unor reverii privitoare la intimitatea materiei. Dup cum spune Baudelaire: Cu ct materia este, n aparen, mai pozitiv i mai solid, cu att munca imaginaiei este mai subtil i mai trudnic"1. n fapt, cu imaginaia materiei terestre, ndelunga noastr dezbatere asupra funciei imaginii se nsufleete, i' de data asta adversarul nostru are nenumrate argumente, iar teza sa pare imbatabil: pentru filosoful realist, ca i pentru cei mai muli dintre psihologi, perceperea imaginilor este cea care determin procesele imaginaiei. Pentru ei, lucrurile snt mai nti vzute i doar apoi imaginate; combinm cu imaginaia fragmente ale realului perceput, amintiri ale realului trit, dar nu putem ajunge la dominaia unei imaginaii funciar creatoare. Pentru a combina din plin, trebuie s fi vzut mult Sfatul de a vedea bine, care se afl la baza culturii realiste, domin fr dificultate paradoxalul nostru sfat de a visa bine, de a visa rmnnd fidel onirismului arhetipurilor care snt nrdcinate n incontientul uman. n lucrarea de fa vom combate aceast doctrin net i clar i vom ncerca, pe terenul care ne este cel mai defavorabil, s stabilim o tez care afirm caracterul primordial, caracterul psihic fundamental al imaginaiei creatoare. Altfel spus, pentru noi, imaginea perceput i imaginea creat snt dou-instane psihice foarte diferite i ne-ar trebui un cuvnt special ca s desemnm imaginea imaginat. Tot ceea ce se spune n manuale despre imaginaia reproductoare trebuie s fie pus pe seama percepiei i a memoriei. Imaginaia creatoare are cu totul alte funcii dect imaginaia reproductoare. Ei i aparine acea funcie a irealului care este psihic la fel de util ca i funcia realului, att de des evocat de psihologi pentru a caracteriza adaptarea unui spirit la o realitate marcat de valorile sociale. Tocmai aceast funcie a irealului va regsi yaloril_^inguil|u, Comuna reverie este unul dintre aspectele ei cele mai simple. Dar vom avea multe alte exemple cu privire la activitatea sa, dac vrem s urmm imaginaia imaginant n cutarea sa de imagini imaginate. Fiindc reveria este totdeauna privit ca destindere, snt ignorate acele vise cu aciune precis pe care le vom desemna ca l BAUDELAIRE, Curiosites esthetiques, p. 317. Prefa pentru dou cri 7 fiind reverii ale voinei. i cnd realul este aici, n deplina lui for, n deplina-i materie terestr, putem crede cu uurin c funcia realului nltur funcia irealului. Uitm atunci de pulsiunile incontiente, de forele onirice care se rspndesc ntruna n viaa contient. Va trebui aadar s ne sporim atenia, dac vrem s descoperim activitatea prospectiv a imaginilor, dac vrem s situm imaginea nainte chiar i de percepie, ca pe o aventur a percepiei. II Pentru noi, dezbaterea pe care vrem s o angajm cu privire la caracterul primordial al imaginii este decisiv, cci noi legm viaa proprie a imaginilor de arhetipurile a cror activitate a fost artat de psihanaliz. Imaginile imaginate snt mai curnd sublimri ale arhetipurilor dect reproduceri ale realitii. i cum sublimarea este dinamismul cel mai normal al psihismului, vom putea arta c imaginile izvorsc din psihicul uman. Vom spune aadar mpreun cu Novalis1: Din imaginaia productoare trebuie deduse toate facultile, toate activitile lumii luntrice i exterioare"2. Cum s-ar putea spune mai bine c imaginea are o dubl realitate: o realitate psihic i o realitate fizic? Prin imagine, fiina care imagineaz i fiina imaginat se afl n cea mai mare apropiere. Psihismul uman se formuleaz la nceputuri n imagini. Citnd cugetarea lui Novalis, cugetare care este o dominant a idealismului magic, Spenle amintete3 c Novalis dorea ca Fichte s fi ntemeiat o Fantastic transcendental". Atunci imaginaia i-ar avea metafizica sa Nu vom aborda lucrurile de la un nivel att de nalt i ne va fi de ajuns s gsim n imagini elementele unui metapsihism. Ctre aceasta tind, ni se pare, frumoasele lucrri ale lui C. G. Jung, care descoper, de exemplu, n imaginile alchimiei, aciunea arhetipurilor incontientului. n acest domeniu, vom avea numeroase 1 NOVALIS, Schrifien, II, p. 365. Cf. Henry WAUGHAN, Hermetical Work, ed. 1914, voi. II, p. 574: Jmagination is a star excited in the firmament of man by some externall Object". 3 SPENLE, These, p. 147. 8 Pmntul i reveriile voinei exemple de imagini care devin idei. Vom putea aadar s cercetm ntreaga regiune psihic situat ntre pulsiunile incontiente i primele imagini care urc la suprafa n contiin. Vom vedea atunci c procesul de sublimare ntlnit n psihanaliz este un proces psihic fundamental. Prin sublimare se

  • dezvolt valori estetice care ne vor aprea ca fiind, valori indispensabile activitii psihice normale. III Dar de vreme ce sntem pe cale s ne limitm subiectul, s spunem i de ce, n crile noastre despre imaginaie, ne mrginim la a lua n considerare doar imaginaia literar. Primul motiv ine de competeni Noi nu vizm dect o singur competen: cea a lecturii. Nu sntem dect un cititor, cineva care citete. i ne petrecem ore ntregi i zile ntregi citind ncet cri rnd cu rnd, rezistnd ct mai mult caracterului antrenant al povestirii (adic prii pe deplin contiente a crilor), pentru a fi siguri c ne instalm n imaginile noi, n imaginile care rennoiesc arhetipurile incontiente. Cci aceast noutate este, evident, semnul puterii creatoare a imaginaiei. O imagine literar imitat j. pierde puterea de a nsuflei. Literatura trebuie s ne surprind. Desigur, imaginile literare pot exploata imagini fundamentale - i n general munca noastr const n a clasifica aceste imagini fundamentale -, dar fiecare dintre imaginile care se nasc sub condeiul unui scriitor trebuie s-i aib difereniala sa de noutate. O imagine literar spune ceea ce nu va fi niciodat imaginat de dou ori. Putem avea un oarecare merit cnd copiem un tablou. Dar nu avem nici unul cnd repetm o imagine literar. Funcia literaturii i a poeziei este de a reanima un limbaj, crend noi imagini. Jacobi scrie: A -filosofa nseamn ntotdeauna a descoperi originile limbajului", iar Unamuno desemneaz explicit aciunea unui metapsihism la originea limbajului: Ct preaplin de filosofie incontient n cutele limbajului! Viitorul va ncerca s ntinereasc metafizica prin metalingvistic. care este o adevrat metalogic"1. Or, orice nou imagine literar este un text 1 UNAMUNO, L'Essence de l'Espagne, trad. fr., p. 96. Prefa pentru dou cri 9 original al limbajului. Pentru a-i simi aciunea, nu trebuie s ai ceraotinele unui lingvist Tmaiiieajigrar_ne druiete_gxperien- unei^creaiLde-feafe^. Dac examinm o imagine literar cu o cemtin de limbaj, primim de la ea un dinamism psihic nou. Am CEKZUt aadar c avem posibilitatea s descoperim n simpla cercetare a imaginilor literare o eminent aciune a imaginaiei. Or, sntem ntr-un secol al imaginii. n bine i n ru, sntem sispui mai mult dect niciodat aciunii imaginii. i dac vrem s considerm imaginea n efortul ei literar, n efortul ei de a pune n prim-plan isprvile lingvistice ale expresiei, vom aprecia poate mai bine elanul literar ce caracterizeaz timpurile moderne. Se pare c exist zone n care literatura se reveleaz ca o explozie a limbajului. Chimitii prevd o explozie cnd probabilitatea de ramificare devine mai mare dect probabilitatea de terminare. Or, a elanul i strlucirea imaginilor literare, ramificaiile se multiplic; cuvintele nu mai snt simpli termeni. Ele nu termin gn-d'iari; ele poart viitorul imaginii. Poezia ramific sensul cuvn-tului, nconjurndu-l cu o atmosfer plin de imagini. S-a artat c cele mai multe rime ale lui Victor Hugo ddeau natere unor imagini; ntre dou cuvinte care rimeaz exist un fel de obligaie de a crea metafor: astfel, imaginile se asociaz doar datorit snoritii cuvintelor. ntr-o poezie mai eliberat, ca aceea a siaprarealismului, limbajul este n plin ramificare. Atunci poemul este un ciorchine de imagini. Dar vom avea prilejul s dm n aceast lucrare numeroase exemple de imagini care proiecteaz spiritul n mai multe direcii, grupeaz diferite elemente incontiente, realizeaz suprapuneri de sens n aa fel net imaginaia literar i are i ea subnelesurile" sale. n aceste observaii preliminare vrem s artm c expresia literar are o via autonom i c imaginaia literar nu este o imaginaie aflat n poziia a doua, adic venind dup imaginile vizuale nregistrate de percepie. Ne-am propus aadar *ept obiectiv foarte precis s ne limitm lucrrile asupra imaginaiei la faptul de a nu lua n considerare dect imaginaia literar. Mai mult, cnd vom putea merge pn la captul paradoxului nostru, vom recunoate c limbajul se afl la postul de comand al imaginaiei. Vom acorda o mare atenie, mai ales n prima noastr lucrare, muncii vorbite. Vom cerceta imaginile muncii, reveriile voinei umane, onirismul care nsoete ndeletnicirile materiale. Vom arta c limbajul poetic, atunci cnd traduce imaginile materiale, este o adevrat incantaie de energie. 10 Pmintul i reveriile voinei

  • Firete, n proiectele noastre nu intr i acela de a izola facultile psihice. Dimpotriv, vom arta c imaginaia i voina, care, ntr-o viziune elementar, ar putea trece drept antitetice, snt n fond strns legate ntre ele. Nu vrei cu adevrat dect ceea ce imaginezi din belug, dect ceea ce nvlui n frumusei proiectate. Astfel, travaliul energic al materiilor dure i al pastelor malaxate cu rbdare se nsufleete datorit frumuseilor fgduite. Vedem cum apare astfel un pancalism activ, un pancalism care trebuie s fgduiasc, trebuie s proiecteze frumosul dincolo de util, aadar un pancalism care trebuie s vorbeasc. Exist o foarte mare diferen ntre o imagine literar care descrie o frumusee realizat, o frumusee care i-a gsit forma deplin, i o imagine literar care lucreaz n misterul materiei i care vrea mai mult s sugereze dect s descrie. De aceea poziia noastr particular, n ciuda limitrilor ei, ofer multe avantaje. Lsm altora grija de a studia frumuseea formelor; noi vrem s ne consacram eforturile pentru a determina frumuseea intim a materiilor, masei lor de atracii ascunse, ntregului spaiu afectiv concentrat n interiorul lucrurilor. Snt tot attea pretenii care nu pot avea o valoare dect ca acte de limbaj, punnd n micare convingeri poetice. Obiectele vor fi aadar pentru noi centre de poeme. Materia va fi deci pentru noi intimitatea energiei celui care trudete. Obiectele pmntului ne redau ecoul fgduielii noastre de energie. De ndat ce i redm ntregul onirism, travaliul materiei trezete n noi un narcisism al curajului. Dar n aceast prefa am vrut doar s ne precizm filosofic subiectul i s nscriem cele dou noi cri ale noastre n suita Eseurilor - pe care le publicm de civa ani - asupra imaginaiei materiei. Eseuri care ar trebui s se constituie treptat n elementele unei filosofii ale imaginii literare. Asemenea ncercri nu pot fi judecate dect lundu-se n considerare detaliul argumentelor i abundena punctelor de vedere. Vom arta aadar pe scurt care snt diferitele capitole ale celor dou noi Eseuri, ncercnd s artm ce le leagl IV Ne-am hotrt s ne mprim cercetarea n dou cri, pentru c n desfurarea ei am recunoscut urma destul de net a dou micri artate limpede de psihanaliz: extravertirea i introver-tirea, astfel nct n prima carte imaginaia apare mai curnd ca extravertit, iar n a doua carte ca introvertit. n prima lucrare vom urmri mai ales reveriile active care ne invit s acionm asupra materiei. n cea de a doua, reveria va curge de-a lungul unei pante mai obinuite; ea va urma involuia care ne duce pn la primele refugii, care valorizeaz toate imaginile intimitii. n mare, vom avea aadar dipticul muncii i al odihnei. Dar abia am fcut aceast net distincie c i trebuie s ne amintim c reveriile de introvertire i reveriile de extravertire snt rareori izolate. n cele din urm, toate imaginile se dezvolt ntre cei doi poli, ele triesc dialectic din seduciile universului i din certitudinile intimitii. Vom face aadar o oper factice dac nu vom conferi imaginilor dubla lor micare de extravertire i de introvertire, dac nu vom pune n eviden ambivalena lor. Fiecare imagine, n orice parte a ei am studia-o, va trebui aadar s-i capete toate valorile. Imaginile cele mai frumoase snt adeseori focare de ambivalen. V S vedem deci suita de studii reunite sub titlul: Reveriile, voinei. ntrTun prim capitol, am vrut s prezentm, ntr-un mod fr ndoial cam prea sistematic, dialectica materiei dure i cea a materiei moi, dialectic ce controleaz toate imaginile materiei terestre. ntr-adevr, pmntul, spre deosebire de celelalte trei elemente, are ca prim caracteristic o rezisten. Celelalte elemente pot fi ostile, dar ele nu snt totdeauna ostile. Pentru a le cunoate pe de-a-ntregul, trebuie s le vism ntr-o ambivalen de blndee i de rutate. Dimpotriv, rezistena materiei terestre este imediat i constant. Ea este pe dat partenerul obiectiv i sincer al voinei noastre. Pentru a clasifica voinele, nimic nu ofer criterii mai limpezi dect materiile lucrate de mna omului. Am ncercat aadar s caracterizm, n pragul studiului nostru, lumea rezistent. ,...-.. .......>,^--; .-. ........:..(>-'*.-.f1 :* 12 Pmntul i reveriile voinei Dintre cele patru capitole care urmeaz, dou snt consacrate muncii i imaginilor materiilor dure, dou imaginilor pastei i materiilor moi. Am ezitat ndelung cu privire la ordinea celor dou perechi de capitole. Imaginaia materiei nclin s vad n past materia primordial, prima materies. i de ndat ce este evocat o primordialitate, visului i snt deschise nenumrate ci. De exemplu, Fabre d'Olivet scrie: Litera M, situat la nceputul cuvintelor, zugrvete tot ceea ce este local i plastic"1. Mna,

  • Materia, Mama, Marea ar avea astfel iniiala plasticitii. Nu am vrut s cercetm de ndat asemenea reverii ale primordialitii i am luat mai nti n considerare imaginaia energiei, imaginaie care se formeaz n chip mai firesc n btliile muncii mpotriva materiei dure. Abordnd pe dat dialectica Imaginaiei i a Voinei, pregtim posibilitile unei sinteze ntre imaginaia materiilor i imaginaia forelor. Ne-am hotrt aadar s ncepem cu imaginile duritii. De altfel, dac ar trebui s spunem totul despre, o alegere net ntre imaginile moliciunii i cele ale duritii, ar trebui s facem prea multe confidene asupra propriei noastre viei intime. ntre cei doi poli ai imaginaiei materiilor dure i materiilor moi, ni se oferea o sintez prin materia forjat. Aveam astfel prilejul s artm valorile dinamice ale unei meserii complete din punctul de vedere al imaginaiei materiale, de vreme ce ea folosete cele patru elemente, ale unei meserii eroice, care i druiete omului puteri de demiurg. Am consacrat, un lung capitol imaginilor forjrii; ele controleaz un dinamism masculin care marcheaz profund incontientul. Acest capitol slujete drept concluzie primei pri a crii, unde snt strns mbinate caracteristicile imaginaiei, ale materiei i cele ale imaginaiei forelor. Cea de a doua parte a primei cri se ocup de imagini n care fiina care imagineaz se angajeaz mai puin. n legtur cu anumite imagini literare ale Stncii i ale Pietrificrii tratate n capitolele VII i VIII, am putea chiar nota un refuz de a participa: formele stncii se imagineaz la distan, prin recul. Dar visul materiilor nu se mulumete cu contemplarea din deprtare. Visele 1 Fabre D'OLIVET, La langue hebraique resritue'e, Paris, 1932, voi. II, p. 75. Un alt arheolog al alfabetului spune c litera M reprezint valurile mrii. Aceast prere, alturat celei a lui Fabre d'Olivet, ne arat dualitatea unei imaginaii a formei i a unei imaginaii a materiei. Prefa pentru dou cri 13 cu pietre caut fore intime. Vistorul pune stpnire pe aceste fore, i, cnd le domin cu adevrat, simte cum prinde via n el o reverie a voinei de putere pe care am prezentat-o ca pe un adevrat complex al Meduzei. De la aceste vise ale pietrei, totdeauna oarecum masive, totdeauna mai mult sau mai puin legate de formele exterioare, am trecut la cercetarea imaginilor meta-lismului. Am artat c intuiiile vitaliste, care au jucat un rol att de mare n alchimie, snt normal active n imaginaia omeneasc i c efectul lor poate fi gsit n numeroase imagini literare privitoare la minerale. Am fcut aceeai demonstraie, n dou mici capitole, pentru visul substanelor cristaline i pentru imaginile perlei. n reveriile privitoare la aceste materii nu-i greu s ari valorizarea imaginar a pietrelor preioase. Polivalena valorii este aici fr margini. Bijuteria este o monstruozitate psihologic a valorizrii. Ne-am limitat s-i punem n eviden valorile imaginare formate de imaginaia material. Cea de a treia parte a primei cri nu are dect un capitol. Tratm aici despre o psihologie a greutii. Este o problem care trebuie tratat de dou ori: nti n psihologia aerian, ca tem a zborului, apoi n psihologia terestr, ca tem a cderii. Dar aceste dou teme, logic att de contrarii, snt legate ntre ele n imagini, i tot astfel cum am vorbit despre cdere n cartea noastr Aerul i visele, tot aa va trebui, n cartea de fa, consacrat imaginilor dinamice ale imaginaiei terestre, s vorbim despre forele de redresare. Oricum, un eseu asupra imaginaiei forelor i gsete concluzia normal ntr-o imagine a luptelor omului mpotriva greutii, n activitatea unui complex pe care l-am numit complexul lui Atlas. VI Al doilea volum, prin care trebuie s se ncheie studiile noastre asupra imaginaiei pmntului, are ca titlu: Pmntul i reveriile odihnei i ca subtitlu: Eseu despre imaginile intimitii. 14 Pmntul i reveriile voinei n primul capitol, am reunit i*clasificat imaginile, mereu rennoite, pe care vrem s ni le facem despre interiorul lucrurilor. n aceste imagini, imaginaia se consacr n ntregime activitii ei de depire. Ea vrea s vad invizibilul, s pipie textura substanelor. Ea valorizeaz extracte, tincturi. Ea merge pn n adncul lucrurilor, ca i cum ar trebui s gseasc acolo, ntr-o imagine final, odihna celui care imagineaz. Am crezut c este util s facem apoi cteva observaii asupra intimitii certate. Al doilea capitol se prezint deci ca o dialectic a celui dinti. Sntem mirai adeseori c, sub o suprafa linitit, descoperim o materie zbuciumat. Odihna i zbuciumul i au astfel adeseori imaginile juxtapuse. Pe o asemenea dialectic ne-am dezvoltat cel de al treilea capitol, privitor la imaginaia calitilor

  • substaniale. Aceast imaginaie a calitilor ni se pare a fi inseparabil de o adevrat tonalizare a subiectului care imagineaz. ntlnim astfel multe teme pe care le-am ntlnit i n reveriile voinei. De fapt, n imaginaia calitilor, subiectul vrea s surprind, cu pretenii de fin i lacom cunosctor, fondul substanelor, i totodat el triete n dialectica nuanelor. n a doua parte, am studiat, n trei capitole, marile imagini ale refugiului: casa, pntecele, grota. Am gsit totodat prilejul s nfim, sub o form simpl, legea izomorfismului imaginilor profunzimii. Un psihanalist va dovedi uor c acest izomorfism provine din una i aceeai tendin incontient: ntoarcerea la mam. Dar un asemenea diagnostic duneaz valorii proprii a imaginilor. Ni s-a prut c cele trei itinerarii ale ntoarcerii la mama trebuiau studiate separat Nu vom putea explica dezvoltarea psihismului n imagini multiple, abundente, mereu rennoite, reducndu-l la tendinele lui profunde. Dup ce am vorbit despre imaginile literare ale grotei, am cercetat un strat incontient mai profund, mai puin bogat n imagini. Sub titlul Labirintul, am studiat vise mai tulburi, mai ntortocheate, mai puin linitite, care introduc o dialectic n visul refugiilor mai spaioase. Visele grotei i visele labirintului snt n multe privine contrarii. Grota este un loc de odihn. Labirintul l pune din nou n micare pe vistor. Prefa pentru dou cri 15 ntr-o a treia i ultim parte, am grupat trei mici studii care propun trei exemple cu privire la ceea ce ar putea fi o enciclopedie a imaginilor. Primele dou studii asupra arpelui i asupra rdcinii pot fi, de altfel, asociate cu dinamismul comarului labirintic. Prin arpe - labirint animal, prin rdcin - labirint vegetal, am regsit toate imaginile dinamice ale micrii rsucite. Solidaritatea dintre aceste studii consacrate celor dou fiine terestre i studiile dezvoltate n Pmntul i reveriile voinei devine astfel evident. Ultimul capitol, intitulat Vinul i via de vie la alchimiti, tinde s arate ce este o reverie concret, o reverie care concretizeaz valorile cele mai diverse. Reveria esenelor ar putea, firete, s ofere tema a numeroase monografii. nfind chita unei asemenea monografii, am vrut s dovedim c imaginaia nu este n mod necesar o activitate vagabond, ci c ea i gsete, dimpotriv, ntreaga putere cnd se concentreaz asupra unei imagini privilegiate. VII nainte de a termina cu aceste observaii generale, s dm explicaii n legtur cu o omisiune care ne va fi nendoielnic reproat. ntr-o carte despre pmnt, nu am colecionat imaginile privitoare la muncile cmpului. i asta nu fiindc nu am iubi pmntul. Dimpotriv, ni s-a prut c am trda livada i grdina dac am vorbi despre ele doar ntr-un scurt capitol. Va fi nevoie de o ntreag carte pentru a descrie agricultura imaginar, bucuriile hrleului i ale greblei. De altfel, poezia stereotip a plugului mascheaz att de multe valori, nct ar fi nevoie de psihanaliz pentru a debarasa literatura de falii ei plugari. Dar mai trebuie s ne scuzm i pentru anumite analize insuficiente privitoare la nsei detaliile studiilor noastre. Nu am socotit c trebuie s fragmentm unele dintre documentele literare. Cnd ni s-a prut c o imagine se dezvolt n mai multe registre, i-am grupat caracteristicile, fie i cu riscul de a duna omogenitii capitolelor. Imaginea nu trebuie s fie studiat fragmentar, ea fiind tocmai o tem a totalitii. Ea cheam la convergen impre- siile cele mai diverse, impresiile care vin din mai muue bcu, Numai cu aceast condiie imaginea capt valori de sinceritate i cucerete ntreaga fiin. Ndjduiesc c cititorul ne va ierta digresiunile i lungimile - ba chiar i repetiiile - favorizate de grija de a lsa imaginile s-i triasc viaa multipl i totodat profund. CAPITOLUL NTI Dialectica energetismului imaginar. Lumea rezistent ...Ostilitatea ne este mai aproape dect orice." (RILKE, Elegiile duineze, IV) Munca manual este studiul lumii exterioare."

  • Dialectica energetismului imaginar 19 (EMERSON) I Dialectica duritii i a moliciunii controleaz toate imaginii pe care ni le facem despre materia intim a lucrurilor. Aceast dialectic anim - cci ea nu i capt adevratul sens dec ntr-o animare - toate imaginile prin care participm activ, cu ardoare, la intimitatea substanelor. Dur i moale snt primele calificative pe care le primete rezistena materiei, prima existen dinamic a lumii rezistente. n cunoaterea dinamic a materiei -i corelativ n cunoaterea valorilor dinamice ale fiinei noastre -, nimic nu este clar dac nu propunem mai nti ceTdoi termeni dur i moale. Vin apoi experiene mai bogate, mai fine, un imens domeniu de experiene intermediare. Dar n ordinea materiei, da i nu se spun moale i dur. Nu exist imagini ale materiei fr aceast dialectic a invitaiei i a excluderii, dialectic pe care imaginaia o va transpune n nenumrate metafore, dialectic ce se va inversa uneori sub aciunea unor ciudate ambivalene, ajun-gnd s defineasc, de exemplu, o ostilitate ipocrit a moliciunii sau o invitaie agasant a duritii. Dar bazele imaginaiei materiale rezid n imaginile primordiale ale duritii i ale moliciunii. Aceste imagini snt att de adevrat elementare, nct le vom putea regsi ntotdeauna, n ciuda tuturor transpunerilor, n ciuda oricrei inversiuni, n adncul tuturor metaforelor. i acum, dac este adevrat, aa cum vom aduce numeroase dovezi, c imaginaia rezistenei pe care o atribuim lucrurilor confer prima coordonare violenelor pe care voina noastr o exercit mpotriva lucrurilor, devine evident c prin munca att de diferit stimulat de materiile dure i de materiile moi, dobndirn contiina propriilor noastre puteri dinamice, contiina varietii i a contradiciilor lor. Prin ceea ce este dur i ceea ce este moale nvm pluralitatea devenirilor, cptnd garanii foarte diferite cu privire la eficacitatea timpului. Duritatea i moliciunea lucrurilor ne angajeaz - chiar fr voia noastr - n tipuri de via dinamic foarte diferite. Lumea rezistent ne proiecteaz n afara fiinei statice, n afara fiinei, i astfel ncep misterele energiei. Sntem din acel moment fiine trezite. Cu ciocanul sau cu mistria n mn, nu mai sntem singuri, avem un adversar, avem ceva de fcut Chiar prin aceasta, i orict de puin, avem un destin cosmic. Crmida i mortarul, spune Melville1, ascund secrete mai profunde dect pdurea i muntele, dulcea mea Isabelle." Toate aceste obiecte rezistente poart marca ambivalenelor ajutorului i obstacolului. Snt fiine care trebuie stpnite. Ele ne dau fiina stpnirii noastre, fiina energiei noastre. II Psihanalitii ne vor aduce pe dat o obiecie: ei ne vor spune c adevraii adversari snt umani, c primele interdicii copilul le ntlnete n familie, i c n general rezistenele care zdrobesc psihismul snt sociale. Dar a te mrgini, aa cum face adeseori psihanaliza, la traducerea uman a simbolurilor nseamn a uita o ntreag sfer de cercetare - autonomia simbolismului - asupra creia noi vrem tocmai s atragem atenia. Dac n lumea simbolurilor rezistena este uman, n lumea energiei rezistena este material. Ca i psihologia, psihanaliza nu a tiut s gseasc mijloacele potrivite pentru a estima forele. Ea este lipsit de acel dinamometru psihic pe care-l reprezint travaliul efectiv al materiei. Este, ca i psihologia descriptiv, redus la un fel de topologie psihic: ea determin niveluri, straturi, asocieri, complexe, simboluri. Nendoielnic c ea estimeaz, prin rezultatele lor, pulsiunile dominante. Dar nu i-a pus la punct mijloacele unei adevrate dinamologii psihice, ale unei dinamologii detailate care s intre n individualitatea imaginilor. Altfel spus, psihanaliza se mulumete s defineasc imaginile prin simbolismul lor. De ndat ce a descoperit o imagine impulsional, de ndat ce a H. MELVILLE, Pierre, trad. fr., p. 261. 20 Pmntul i reveriile voinei evideniat o amintire traumatizant, psihanaliza pune problema interpretrii socialei Ea uit un ntreg domeniu de cercetare: nsu domeniul imaginaiei. Or, psihismul este animat de o adevrata foame de imagini. El vrea imagini De fapt, sub imagine, psiha naliza caut realitatea; ea uit de cutarea invers: aceea de a cuta n realitate pozitivitatea imaginii. n aceast cutare desco perim acea energie a imaginii care este nsi marca psihismulu activ.' Prea adeseori psihanalistul consider c fabulaia ascunde ceva Ea este un acopermnt i deci o funcie secundar. Or, de ndat ce mna particip la fabulaie, de ndat ce energii reale sn angajate

  • ntr-o oper, de ndat ce imaginaia i actualizeaz imaginile, centrul fiinei i pierde substana de nefericire Aciunea aneantizeaz pe dat nefericirea Problema care se pune este atunci meninerea unei stri dinamice, restituirea voineloi dinamice ntr-o ritmanaliz de ofensivitate i dominare. Imaginea este totdeauna o promovare a fiinei. Imaginaia i excitaia sn legate ntre ele. Fr ndoial - vai! - exist excitaii lipsite de imagine, dar - totui - nu exist imagini lipsite de excitaie. S ncercm aadar s caracterizm rapid, nainte de a o studia ndelung, imaginaia rezistenei, substanialitatea imaginar a potrivnicului. III Ce ar fi o rezisten dac nu ar avea o persisten, o profunzime substanial, nsi profunzimea materiei? Psihologii n-au dect s repete c, mniindu-se brusc, copilul lovete masa de care tocmai s-a izbit.1 Acest gest, aceast mnie efemer elibereaz prea repede agresivitatea pentru ca s gsim n el adevratele imagini ale imaginaiei agresive. Vom vedea n cele ce urmeaz descoperirile imaginare ale mniei-discursive, ale mniei care-anim pe cel care muncete mpotriva materiei totdeauna rebele, primordial rebele. Dar nc de pe acum trebuie s nelegem ca imaginaia activ nu ncepe ca o simpl reacie, ca un reflex, imaginaiei i trebuie un animism dialectic, trit prin regsirea n Este cu adevrat o experien chiar att de natural? Muli prini i nva ei nii pe copiii lor s se rzbune n acest mod pueril. Dialectica energetismului imagiiuir 21 obiect a unor rspunsuri la violenele intenionale i care d celui care muncete iniiativa provocrii. Imaginaia material i dinamic ne face s trim o adversitate provocat, o psihologie a potrivnicului care nu se mulumete cu lovitura, cu ocul, ci i fgduiete s domine nsi intimitatea materiei. Astfel duritatea visat este o duritate ntruna atacat i o duritate care i rennoiete ntruna excitaiile. A lua duritatea drept simplu motiv al unei excluderi, n primul ei nu, nseamn a o visa n forma-i exterioar, n forma-i intangibil. Pentru un vistor al duritii intime, granitul este un tip de provocare, duritatea sa ofenseaz, ofens care nu va putea fi rzbunat fr arme, fr unelte, fr mijloacele vicleniei omeneti. Granitul nu poate fi tratat cu o mnie copilreasc. Va trebui s-l scrijelm sau s-l lustruim, nou dialectic prin care dinamologia potrivnicului va gsi prilejul de a pune n eviden multiple nuane. De ndat ce vism muncind, de ndat ce trim o reverie a voinei, timpul capt o realitate material. Exist un timp al granitului, tot astfel cum n filosofia hegelian a Naturii exist un pyrochronos", un timp al focului. Acest timp al duritii pietrelor, acest lithochronos nu se poate defini dect ca timp activ al unei munci, un timp care se dialec-tizeaz n efortul celui care muncete i n rezistena pietrei. El apare ca un fel de ritm natural, un ritm bine condiionat Iar prin acest ritm, munca i dobndete eficacitatea obiectiv i totodat tonicitatea subiectiv. Temporalitatea potrivnicului capt aici eminente nscrisuri. Contiina muncii se precizeaz n muchii i totodat n articulaiile celui care muncete, precum i n progresul regulat al muncii. Astfel lupta muncii este cea mai strns dintre lupte; durata gestului celui care muncete este cea mai plin dintre durate, cea n care impulsul i vizeaz n modul cel mai exact i mai concret scopul. Este totodat i aceea care are cea mai mare putere de integrare. Gestul celui care muncete inte greaz, ntr-un anume sens, n fiina acestuia, obiectul rezistent, nsi rezistena materiei. O materie-durat este aici o emergen dinamic deasupra unui spaiu-timp. i nc o dat, n aceast materie-durat, omul se realizeaz mai curnd ca devenire dect ca fiin. El cunoate o promovare a fiinei. Proiectul purtat de o tnr energie se nfige de-a dreptul n obiect, se aga de el, rmne acolo. De aceea proiectul pe cale de a fi executat (proiectul material) are, de fapt, o alt structur temporal dect proiectul intelectual. Adeseori proiectul intelectual se deosebete prea mult de execuie. El rmne proiectul unui ef care d ordine unor executani. El repet adeseori dialectica 22 P&mntul si reveriile voinei hegelian a stpnului i a sclavului, fr s beneficieze de sinteza care este miestria muncii dobndit n munca depus mpotriva materiei. IV Astfel materia ne dezvluie propriile noastre fore. Ea su-' gereaz o mprire a lor pe categorii dinamice. i d voinei noastre nu numai o substan durabil, ci i scheme temporale bine definite rbdrii noastre. Pe dat, materia capt de la visele noastre un ntreg viitor de munc; vrem s o nvingem muncind. Ne bucurm nc dinainte de eficacitatea voinei noastre. S nu ne mirm aadar c a visa imagini materiale - da, pur i simplu a le visa - nseamn pe dat a-i ntri voina. E cu

  • neputin s fii distrat, absent, indiferent, cnd visezi o materie rezistent i net desenat. Nu poi imagina gratuit o rezisten. Materiile diverse, desfurate ntre polii dialectici extremi ai duritii i ai moliciunii, desemneaz foarte numeroase tipuri de adversitate. Reciproc, toate adversitile pe care le credem profund umane, cu violenele lor cinice sau viclene, cu evidena sau ipocrizia lor, i gsesc realismul n aciuni mpotriva unor materii nensufleite particulare. Mai bine ca orice alt complement, complementul de materie specific ostilitatea. De exemplu: batire comme pltre desemneaz de ndat actul de o violen palid, lipsit de curaj, jalnic beie i de nimic. Studiind imaginile materiale, vom descoperi n ele - spre a vorbi pe dat n termeni de psihanaliz - acea imago a energiei noastre. Altfel spus, materia este oglinda noastr energetic; este o oglind care ne focalizeaz puterile, luminndu-le cu bucurii imaginare. i aa cum ntr-o carte despre imagini este ngduit s abuzezi de imagini, vom spune i noi c un corp dur care disperseaz toate loviturile este oglinda convex a energiei noastre, n timp ce corpul moale este oglinda concav. Sigur este c reveriile materiale modific dimensiunea puterilor noastre; ele ne dau impresii demiurgice; ne dau iluziile atotputerniciei. Aceste iluzii snt utile, cci ele snt o ncurajare de a ataca materia n fondul ei. De la fierar i pn la olar, pe fier i pe lutul pstos, vom arta n cele ce urmeaz fecunditatea viselor muncii. Simind n prelucrarea unei materii aceast ciudat condensare a imaginilor i a

    si Dialectica energetismului imaginar 23 forelor, vom tri sinteza dintre imaginaie i voin. Aceast sintez, care a reinut att de puin atenia filosofilor, este totui prima dintre sintezele ce trebuie luate n considerare ntr-o dina-mologie a psihismului specific uman. Nu vrei cu adevrat dect ceea ce imaginezi din plin. De fapt, poate c dualismul filosofic al subiectului i al obiectului se nfieaz n cel mai evident echilibru sub aspectul su de energie imaginat; n ali termeni, n domeniul imaginaiei putem la fel de bine s spunem c rezistena real suscit reverii dinamice sau c reveriile dinamice vor trezi o rezisten adormit n profunzimile materiei. Novalis a publicat n Athenaeum pagini care lumineaz aceast lege a egalitii aciunii i a reaciei transpuse n legea imaginaiei. Pentru Novalis, n fiecare contact ia natere o substan, al crei efect dureaz atta vreme ct dureaz atingerea". Altfel spus, substana este nzestrat cu actul de a ne atinge. Ea ne atinge aa cum i noi o atingem, cu duritate sau cu blndee. Novalis continu: Iat temelia tuturor modificrilor sintetice ale individului". Astfel, conform idealismului magic al lui Novalis, fiina uman trezete materia, contactul cu mna miraculoas, contactul nzestrat cu toate visele atingerii care imagineaz d via calitilor aipite n lucruri. Dar nu e nici o nevoie s dm iniiativa celui care imagineaz, aa cum o face idealismul magic. Ce importan are cine ncepe luptele i dialogurile, cnd aceste lupte i aceste dialoguri i gsesc fora i vivacitatea n dialectica lor multiplicat, n continua lor renatere. Iar nou nu ne va mai rmne - ndatorire mult mai simpl - dect s artm bucuria imaginilor care depesc realitatea Dar, bineneles, realitatea material ne nva. Tot manevrnd materii foarte diferite i bine individualizate, putem dobndi tipuri individualizate de suplee i de hotrre. Nu numai c devenim ndemnatici n facerea formelor, dar devenim i material abili, acionnd n punctul de echilibru dintre fora noastr i rezistena materiei. Materie i Mn trebuie s fie unite pentru a realiza nsui nodul dualismului energetic, dualism activ care are cu totul alt tonalitate dect dualismul clasic al obiectului i a subiectului, amndou slbite prin contemplare, unul n ineria, cellalt n trndvia sa n fapt, mna care lucreaz aaz subiectul ntr-o ordine nou, n emergena existenei sale dinamizate. n acest domeniu, totul este achiziie, orice imagine este o accelerare, altfel spus, imaginaia este acceleratorul" psihismului. Imaginaia merge, sistematic, prea repede. E o caracteristic foarte banal, att de banal 24 Pmntul i reveriile voinei Dialectica energetismului imaginar

  • 25 nct uitm s o semnalm ca esenial. Dac am privi mai aten aceast puzderie mictoare de imagini din jurul realitii i corelativ, aceast depire a fiinei pe care o implic activitatea imaginant, vom nelege c psihismul uman se specific n calitate de for care trage dup sine. Simpla existen este atunc parc n retragere, ea nu-i dect o inerie, 6 greutate, un reziduu d trecut, iar funcia pozitiv a imaginaiei vine s mprtie aceasta sum de habitudini inerte, s trezeasc aceast mas greoaie,- si deschid fiina ctre o nou hran. Imaginaia este un principiu d multiplicare a atributelor pentru intimitatea substanelor. Ea este voin de a fi mai mult, deloc evaziv, ci generoas, deloc contra dictorie, ci beat de opoziie. Imaginea este fiina care se dife-reniaz pentru a fi sigur de devenirea sa. i aceast difereniere este de ndat net, prin imaginaia literar. O imagine literari distruge imaginile lenee ale percepiei. Imaginaia literar dezi magineaz pentru a reimagina mai bine. Atunci totul este pozitiv. ncetineala nu este repeziciune fr-nat. ncetineala imaginat i vrea i ea propriul su exces. ncetineala este imaginat ntr-o exagerare a ncetinelii i fiina care imagineaz se bucur nu de ncetineal, ci de exagerarea ncetinirii. Privii cum i strlucesc ochii, citii-i pe chip bucuria fulgurant de a imagina ncetineala, bucuria de a ncetini timpul, de a impune timpului un viitor de blndee, de tcere, de linite, ncetineala capt astfel, n felul ei, semnul prea mult, pecetea nsi a imaginarului. E de ajuns s gseti pasta^care substania-lizeaz aceast ncetineal voit, aceast ncetineal visat, pentru a-i exagera i mai mult moliciunea. Lucrtorul, poet a crui mn frmnt, prelucreaz ncetior aceast materie de lene elasticitate, pn n clipa cnd descoper n ea acea activitate extraordinar de fin legtur, acea bucurie intim a celor mai mrunt firioare de materie. Toi copiii s-au jucat frmntnd ntre degetu cel mare i degetul arttor aceast vscozitate. n cele ce urmeaz; vom oferi multe exemple privitoare la asemenea bucurii substan ializate. Pentru moment, nu vrem dect s ncadrm toate exage rrile materiale ntre cei doi poli de -exagerri care snt prea tarei i prea moalele. Aceti poli nu snt fici, de vreme ce de la ei pornesc fore de provocare. Forele minii care lucreaz le rspun i extind n cele dou pri imperialismul nostru asupra materiei. Imaginaia vrea totodat s comande. Ea nu se poate supune fiinei lucrurilor. Accept primele lor imagini doar pentru a le modifica, pentru a le exagera Vom vedea mai bine acest lucru cnd vom studia transcendentele active ale moliciunii. Ct dd preioas este pentru tez noastr aceast cugetare a lui Tristan Tzara (Miez de noapte pentru un uria, XVIII): Prefera s fr-mnte rafale dect s se dedea moliciunii". n mare, i pentru a pregti dialectici mai fine, putem spune c agresivitatea pe care o excit tarele este o agresivitate dreapt, n timp ce ostilitatea nbuit a moalelui este o agresivitate curb. Mineralogul Rome de L'Isle scria: Linia dreapt ine n mod specific de regnul mineral. [...] n regnul vegetal, linia dreapt se ntlnete nc destul de frecvent, dar totdeauna nsoit de linia curb. n substanele animale, [...] linia curb este dominant"1. Imaginaia uman este un nou regn, regnul care totalizeaz toate principiile imaginilor n aciune din cele trei regnuri, mineral, vegetal, animal. Prin imagini, omul este apt s desvreasc geometria intern, geometria cu adevrat material a tuturor substanelor. Prin imaginaie, omul i d iluzia c a puterile care informeaz toate materiile: el mobilizeaz sgeata tarelui i ghiuleaua moalelui - el ascute mineralitatea ostil a tarelui i coace fructul rotund al moalelui. Oricum, imaginile materiale - imaginile pe care ni le facem despre materie - snt eminamente active. Nu vorbim despre ele; dar ne susin de ndat ce am cptat ncredere n energia minilor noastre. V Dac dialectica tarelui i a moalelui clasific att de uor solicitrile care ne vin dinspre materie i care hotrsc voina de a munci, Jrebuie s putem verifica, prin preferinele pentru imaginile tarelui i pentru imaginile moalelui - ca i prin nclinaia pentru anumite stri mezomorfe - numeroase deducii ale carac-terologiei. Fr ndoial, caracterul este, n mare parte, o producie a mediului uman; psihanaliza sa ine mai ales de mediul familial2. n familie, n grupurile sociale cele mai strns legate 1 Cf. HEGEL, Philosophie de la Nature, trad fr. Vera, voi. I, p. 568. Un geometru (Tobias DANTZIG, la Recherche de l'Absolu, trad. fr., p. 206) opune severei linii drepte" blndeea rotund a cercului". Am nelege greu aceste valori morale dac am uita rolul imaginaiei dinamice. Cf. LACAN, Les Complexes familiaux dans la Formation de 1 Individu" {Encyclopedie Francaise, voi. VIII: ,:Sur la vie mentale"). . 26

  • Pmntul. i reveriile voinei vedem dezvoltndu-se psihologia social a potrivnicului. Prii multe trsturi putem chiar defini caracterul ca un sistem d< aprare al individului mpotriva societii, ca un proces de opozi ie fa de o societate. O psihologie a potrivnicului ar trebui dec s studieze mai ales conflictele dintre eu i supra-eu. Dar nelegem s aducem doar o contribuie foarte limitat li o problem att de vast. Caracterul se confirm n ceasurile- dl singurtate att de favorabile marilor fapte imaginare. Aceste ced suri de total singurtate snt automat ceasuri ale universului Fiina uman, care i prsete pe oameni pn n adncul reveriilo sale, privete n sfri lucrurile. Redat astfel naturii, omul estl redat puterilor sale transformatoare, funciei sale de transformri material, dar numai dac el intr n singurtate nu ca s si retrag departe de oameni, ci cu nsei forele muncii. Una dintri cele mai mari atracii ale romanului Robinson Crusoe const i faptul c el povestete o via laborioas, o via consacrai muncii. n singurtatea activ, omul vrea s sape pmntul, 1 strpung piatra, s taie lemnul. El vrea s lucreze materia, si transforme materia Atunci omul nu mai este doar un simplu filo sof n faa universului, ci o for neobosit mpotriva universului mpotriva substanei lucrurilor. Dumezil, rezumnd o lucrare a lui Benvenisto i a lui Renou spune c adversarul zeului indo-iranian ai victoriei este ma curnd un neutru (Rezistena) dect un masculin, mai curnd ut concept nensufleit dect un demon, [...] (lupta) este n moi esenial cea a zeului care asalteaz, a zeului ofensiv, mobil [...] a ceva rezistent, greoi, pasiv"1. Astfel lumea rezistent nu an pe dat dreptul la personalitate; trebuie mai nti s fie provocai de zeii muncii pentru a iei din anonimatul greoi. Dumezi amintete de zeul-dulgher Tvastar care i are drept fii" lucrrii' sale. Creaia" este aadar neleas aici n sensul ei polivalent Imaginea este uzat i, de asemenea, mascat de caracterul ei prea abstract Dar n munca efectiv, ea recapt o valoare care ira diaz n domeniile cele mai diverse.- Prin munc, omul satisface c putere de creaie care se multiplic prin numeroase metafore. Cnd o materie mereu nou n rezistena ei o mpiedic si devin mainal, munca minilor noastre red trupului nostru energiilor noastre, expresiilor noastre, nsei cuvintelor limbajulu nostru, fore originare. Prin prelucrarea materiei, caracterul notri DUMEZIL, Mythes et Dieux des Gennains, p. 97. Dialectica energetismului imaginar 27 se contopete iar cu temperamentul nostru. ntr-adevr, marile fapte social tind cel mai adeseori s creeze n noi un caracter opus temperamentului nostru. Caracterul este atunci grupul compensaiilor care trebuie s mascheze toate slbiciunile temperamentului. Cnd compensaiile snt prea ru alctuite, cu adevrat ru asociate, psihanaliza trebuie s intre n scen. Dar cte dizar-monii nu-i scap, pentru simplul fapt c ea nu se ocup dect de instanele sociale ale caracterului! Psihanaliza, nscut n mediul burghez, neglijeaz adeseori aspectul realist, aspectul materialist al voinei umane. Travaliul asupra obiectelor, mpotriva materiei, este un fel de psihanaliz natural. Ea ofer anse de vindecare rapid pentru c materia nu ne ngduie s ne nelm asupra propriilor noastre fore. Oricum, n marginea realitii sociale, nainte chiar ca materiile s fie desemnate prin meserii instaurate n societate, trebuie s lum n considerare realitile materiale cu adevrat primare, aa cum snt ele oferite de natur, ca tot attea invitaii s ne exercitm forele. Numai atunci ne ntoarcem la funciile dinamice ale minilor, departe, adnc, n incontientul energiei umane, nainte de refulrile raiunii prudente. Imaginaia este atunci cea care zdobete sau cea care leag, ea smulge sau sudeaz. E de ajuns s-i dm unui copil substane destul de variate pentru a vedea cum apar puterile dialectice ale muncii manuale. Trebuie s cunoatem aceste fore primare n muchii celui care muncete, pentru a msura apoi economia lor n operele deliberate. Aici noi facem aadar o alegere care ne va limita foarte mult domeniul cercetrilor. ntre brbatul ef de clan i brbatul fierar, noi l alegem pe meteugar, pe cel care particip la lupta mpotriva substanelor. Voina de putere inspirat de dominarea social nu este problema noastr. Cine vrea s studieze voina de putere este obligat n mod fatal s cerceteze mai nti semnele maiestii. Fcnd asta, filosoful voinei de putere se abandoneaz hipnotismului aparenelor. El este sedus de paranoia utopiilor sociale. Voina de munc pe care vrem s o studiem n aceast lucrare ne scap pe dat de ornamentele maiestii, cci ea depete cu necesitate domeniul semnelor i al aparenelor, domeniul formelor. Bineneles, voina de munc nu se poate exercita prin delegaie, ea nu se poate bucura de munca

  • celorlali. Ei i place mai curnd s fac dect s-i pun pe alii s fac. Atunci munca creeaz imaginile forei sale, nsufleindu-l pe cel care muncete prin imagini materiale. Munca l pune pe cel care muncete i centrul unui univers i nu n centrul unei societi. i dac, pentn a fi viguros, cel care muncete are nevoie de imagini excesive, e le va lua din paranoia demiurgului. Demiurgul vulcanismului demiurgul neptunismului - pmntul n flcri sau pmntul n pdit de ape - i ofer excesele contrarii imaginaiei care Iu creaz n materia tare i celei care lucreaz n materia moale Fierarul i olarul controleaz dou lumi diferite. Prin nsi ma teria muncii lor, prin nsi exercitarea forelor, ei au viziuni al unui univers, viziuni contemporane cu o Creaie. Munca este - i nsi profunzimea substanelor - o Genez. Ea recreeaz i imaginaie, prin imaginile materiale care o nsufleesc, ns materia care se opune eforturilor sale. Lucrnd materia, ho im faber nu se mulumete cu o gndire geometric de ajustare; el s bucur de soliditatea intim a materialelor de baz; el se bucuri de maleabilitatea tuturor materiilor pe care trebuie s le modeleze i toat aceast bucurie rezid deja n imaginile prealabile care ncurajeaz s-i nceap munca. Ea nu este un simplu satisfeci care urmeaz dup o munc ndeplinit. Imaginea material est unul dintre factorii muncii: ea este viitorul cel mai apropiat viitorul material prefigurat, al fiecreia dintre aciunile noastr asupra materiei. Prin imaginile prelucrrii materiei, cel care mun ceste apreciaz cu att de mare finee calitile materiale, e particip att de ndeaproape la valorile materiale, nct puten spune c le cunoate genetic, ca i cum ar depune mrturie ci privire la fidelitatea lor fa de materiile elementare. VI Deja senzaia tactil care cotrobie prin substan, care desco per, sub forme i culori, materia, pregtete iluzia de a fi ain fundul materiei. Pe dat imaginaia material ne deschide pivnieli substanei, oferindu-ne bogii necunoscute. O imagine materiali dinamic trit, ptima adoptat, rbdtor cercetat n adncime este o deschidere n toate sensurile termenului, n sens real, r sens figurat. Ea asigur realitatea psihologic a figuratului, i imaginarului. Imaginea material este o depire a fiinei ime diate, o aprofundare a fiinei superficiale. i aceast aprofundare deschide o dubl perspectiv: spre intimitatea subiectului care acioneaz i n interiorul substanial al obiectului inert ntlnit de percepie. Atunci, n travaliul materiei, aceast dubl perspectiv se rstoarn; intimitile subiectului i ale obiectului se schimb ntre ele; se nate astfel n sufletul celui care muncete un ritm salutar de introvertire i de extravertire. Dar dac investim cu adevrat un obiect, dac i impunem, n ciuda rezistenei sale, o form, introvertirea i extravertirea nu snt simple direcii, simple indicatoare desemnnd dou tipuri opuse de via psihic. Ele snt tipuri de energie. Aceste energii se dezvolt schimbndu-se ntre ele. Fiina care lucreaz triete n mod necesar succesiunea efortului i a succesului imediat n timp ce n adversitatea uman orice eec, orict de mic, l descurajeaz pe introvertit, n adversitatea obiectiv, rezistena l stimuleaz pe cel ce muncete, i asta chiar n msura n care orgoliul su de a-i stpni perfect meseria l pune sub semnul introvertirii. n munc, o introvertire puternic este chezia unei extravertiri energice. De altfel, o materie bine aleas, rednd ritmului introvertirii i extravertirii adevrata-i mobilitate, ofer un mijloc de ritmanaliz, n sensul n care acest termen este folosit de Pinheiro dos Santos.1 n munc - n munca nsoit cu visele ce i se potrivesc, cu visele care nu fug de munc - aceast mobilitate nu este nici gratuit, nici zadarnic; ea este situat ntre dialecticile extreme ale prea tarelui i ale prea moalelui, n punctul apropriat forelor fericite ale celui care muncete. n raport cu aceste fore, n antrenamentul psihic general al acestor fore aplicate cu miestrie, fiina se realizeaz ca imaginaie dinamic. Atunci cunoatem n acelai timp imaginaia nlnuit i imaginaia ptrunztoare. Trebuie s fii lene ca s vorbeti despre imaginaia vagabond. Imaginaia nu ptrunde dect n profunzimi pe de-a-ntregul imaginare; dar dorina de a ptrunde se desemneaz prin imaginile sale; ea capt n imaginile de ptrundere material o dinamic specific, o dinamic prudent i totodat decis. Psihanaliza clasic se va interesa de studiul amnunit al acestor imagini de penetraie care nsoesc aciunea exercitat asupra diferitelor materii, cercetndu-le pentru ele nsele, fr s se grbeasc, cum face mult prea des, s le interpreteze. Atunci imaginaia nu va mai fi taxat drept simpl putere de substituie. I Cf. BACHELARD, IM Dialectique de la Duree, cap. VIII. 30 Pmntul i reveriile voinei

  • Ea va aprea ca o nevoie de imagini, ca un instinct al imaginii^ care nsoete, la modul cel mai normal, instincte mai fruste, rq greoaie, de exemplu instincte tot att de lente ca i instincte sexuale.1 Oportunitatea constant a imaginaiei care se rennoie i se multiplic n imaginile materiale diverse nu va ntrzia i apar dac studiem imaginile cele mai active, acelea ale peri traiei materiale. Vom vedea atunci utilitatea psihologic a un apropieri ntre voina de ptrundere i imaginile care ncurajam ptrunderea efectiv. Aceast apropiere ne va situa n punctul j reciprocitate unde imaginile devin impulsionale"' i unde ia pulsurile i pot spori satisfacia prin imagini. Actul i imagini sa, iat un mai mult dect a fi, o existen dinamic i ca refuleaz existena static att de net nct pasivitatea nu mai esj dect un neant n definitiv, imaginea ne nal, ne sporete; ea d devenirea sporirii de sine. Astfel, pentru noi, imaginaia este nsui centrul de ud pleac cele dou direcii ale oricrei ambivalene: extravertirea j introvertirea. i dac urmrim imaginile n detaliul lor, ne vom < seama c valorile estetice i morale conferite imaginilor speci\ Uzeaz ambivalenele. Imaginile efectueaz cu finee, cu o viclen esenial - artnd i ascunznd totodat -, masivele voine ca, lupt n adncul fiinei. De exemplu, pe o imagine vizual cu gri alctuit putem descoperi acea scoptofilie semnalat de UE psihanaliti (cf. Lacan, loc. cit.), unde se ntlnesc cele o\ tendine: a vedea i a arta. i de asemenea ctejmagini pline ( ostentaie care nu snt dect mti! Dar, firete, imagini materiale snt mai angajate. Ele reprezint tocmai angajament dinamic. Cnd ajungi la intimitile materiei, agresivitatea since. sau ascuns, dreapt sau oblic, se ncarc cu valorile contrarii a forei i ale ndemnrii, gsind n experiena forei toate cert tudinile extravertite, n contiina ndemnrii toate convingeri introvertite. Opera i cel care o face se determin aici recipro adevr fr ndoial banal, dar care se multiplic n att de mul nuane nct va fi nevoie de ndelungi cercetri pentru a-l preciz Vom propune, n capitolul urmtor,' -o prim schi, un prim pn text cu privire la aceast determinare reciproc, prezentnd m nti cteva observaii asupra voinei incisive, asupra voinei de Urmnd lenta coacere a dorinelor, vedem c orice cucerire este lent Scurt este nfr'mgerea. Dorina lent alctuit se desface ntr-o clip. Dialectica energetismului imaginar 31 tia i de a cresta, i fcnd apoi 6 rapid incursiune n prelucrarea real a materiilor, pentru a atrage atenia asupra caracterului dinamic al uneltelor, considerate prea adeseori doar sub aspectul lor formal. Vom avea astfel un prim desen al dublei perspective pe care o artam mai sus i care se va gsi mai nti marcat ntr-un fel de anchet psihanalitic i apoi printr-o reflecie asupra condiiilor dinamice ale primelor succese ale muncii exercitate asupra materiilor. CAPITOLUL II Voina incisiv i materiile dure. Caracterul agresiv al uneltelor Ai o inim pentru speran i mini pentru munc." (O.V. de L. MILOSZ, Miguel'Manara, p. " I Iat o observaie pe care o vom putea face totdeauna dac dm unui copil solitar o unealt: un obiect inert, un obiect di este prilejul unei rivaliti nu numai imediate, dar i a unei lupi susinute, viclene, rennoite. Unealta va cpta pe dat un con plement de distrugere, un coeficient de agresiune mpotriM materiei. Vor veni apoi interveniile fericite asupra unei mater controlate, dar prima superioritate se capt ca o contiin de vi ascuit sau de ti, ca o contiin de puternic rsucire n mnen unui burghiu. Unealta trezete nevoia de a aciona mpotriva uni lucru dur. Pentru mna goal, lucrurile snt prea puternice. Atunci fort omeneasc st n ateptare. Ochii linitii vd lucrurile, le deci peaz pe un fond de univers, iar filosofia - meserie a ochilor capt contiina spectacolului. Filosoful propune un non-eu fa\ cu eul. Rezistena lumii nu este dect o metafor, ea nu mai es dect o obscuritate", o iraionalitate. Cuvntul mpotriva nu ai atunci dect un aspect topologic: portretul este rezemat de zi Cuvntul mpotriva nu are nici o virtute dinamic: imaginaia d namic nu-l anim, nu-l difereniaz. Dac inem un cuit n mn auzim pe dat provocarea lucrurilor. Nu vom da niciodat ndeajuns de mult importan diferent dintre mna goal i mna narmat. Orice ar gndi n aceas privin o psihologie naturalist, exist o discontinuitate nt unghie i crlig. Crligul aga pentru a lsa loc liber unei agres viti suplimentare. Unealta confer agresiunii un viitor. PsihoL gia minii nzestrate cu o unealt trebuie s fie instaurat n prin instan. Mna care poart o unealt refuleaz- toate violene minii goale. Mna bine nzestrat cu o unealt face ca mna r nzestrat s fie ridicol. Buna unealt stngaci mnuit provoai rsul unui ntreg atelier. O unealt are un coeficient de vitejie i i coeficient de inteligen. Ea este o valoare pentru un truditor ca: are el nsui o valoare. Adevratele reverii ale voinei snt aadar reverii nzestrate cu unelte, reverii care proiecteaz munci succesive, munci bine ordonate. Ele nu se absorb n contemplarea scopului, acesta fiind

  • tocmai cazul veleitarului, al vistorului care nu cunoate stimulul materiei efective, care nu triete dialectica rezistenei i a aciunii, care nu are acces la instana dinamic a potrivnicului. Reveriilor voinei care muncete le plac att mijloacele ct i scopurile. Prin ele imaginaia dinamic are o poveste, i istorisete poveti. Dar nainte de a vorbi despre isprvile uneltei triumftoare, s vedem visrile primului cuit n patru pagini de o frumoas densitate de gndire, Georges Blin a propus principalele elemente ale unei psihanalize materiale a dorinei de a cresta1 Problema este pus net nc din primele rnduri: Satisfacia masculin care se nate din gestul de a cresta trebuie pus n raport cu anumite forme penitente ale sadismului nostru. Orice integritate ne provoac". Putem discuta la nesfrit despre prioritatea instinctului sadic asupra prioritii imaginilor seductoare. Putem spune aici, pentru a apra primul punct de vedere, c sadismul caut obiecte ce pot fi crestate, rnite. Instinctul are totdeauna la dispoziie o voin incisiv. Dar putem la fel de bine pretinde c imaginea trezete instinctul adormit, c imaginea material ne provoac, i c lumea rezistent cheam agresiunea noastr. Oricum, trebuie s tragem concluzia c imaginaia i voinja snt n acest caz extrem de apropiate. ntr-adevr, ce linite vom afla n acest sadism ..constrns",, ntors mpotriva unui obiect fr aprare uman? Acest sadism se exercit sub o bun acoperire, n afara oricrei aciuni a supra-eu-lui. Ne amintim despre lecia de moral pe care a primit-o tn-rului Franklin, care i ncerca toporica lovind arborii fructiferi din grdin. Dar exist attea slcii la ar, attea nuielue n tufiuri, care nu au fost luate sub protecia supra-eului! Aceste obiecte din regiunea material liber, aceste obiecte care nu au czut sub interdiciile sociale ne provoac, totui. Pentru a nelege aceast provocare direct a unui obiect din lumea rezistent, ar trebui s definim o nou instan material, un fel de supra-ceva mpotriva cruia vrem s ne exercitm forele, nu numai n exuberana preaplinului nostru de energie, dar i n nsi exercitarea Poe'sie 45, nr. 28, p. 44 i urm. 34 Pmntul i reveriile voinei voinei noastre incisive, a voinei noastre adunate pe tiul un< unelte. Fr ndoial c nici un psihanalist nu va accepta o asemene instan. Psihanalitii traduc totul n interpretarea lor social. L4 nu le va fi greu s arate c orice aciune mpotriva lucrurilor viq spre a substitui n mod ipocrit o aciune mpotriva supra-eulu Dar a prezenta numai aspectele instinctuale i aspectele social ific ale imaginilor nseamn a uita una dintre componentele lor. Dl aceast uitare provine evhemerismul psihanalizei, care o face I desemneze toate complexele prin numele eroilor legendari. Din potriv, o doctrin a imaginaiei materiale i a imaginaiei dinj mice trebuie s-l neleag pe om n lumea materiilor i a forela Lupta mpotriva realului este lupta cea mai direct, cea mai plin de franchee. Lumea rezistent promoveaz subiectul n domeni existenei dinamice, n existena prin devenire activ, de unde 1 un existenialism al forei. Bineneles, provocarea are nenumrate voci. Propriul prov( carii este de a amesteca genurile, de a multiplica vocabulele, de face literatur, iar aceast integritate a materiei dure care r\ provoac va fi atacat nu numai de mna narmat, ci i de och cu privire arztoare, ci i prin injurii. Ardoarea combativ, neik este polivalent, dar noi nu trebuie s-i uitm valoarea primi nsi rdcina forei trezite, n noi i totodat n afara noastr. Pentru imaginaia dinamic exist, n mod evident, dincolo
  • mari crime n egistrul carne. Blin merge de la una la cealalt, profitnd de am-iguitatea delicios sadic a provocrii: Gestul de a cresta comport n multe cazuri o lips de loialitate care nu displace. Ade-'rata cresttur, cresttura superficial, piezi - atac n punctul lab, piezi, n diagonal, linia pe care o frnge. Securea pdu-arului cunoate bine aceast perfidie a oblicului. Ea nu atac iciodat din fa, n unghi drept, ramura n care i nscrie lovi-ura". Vom vedea n detaliu, n partea obiectiv a acestui diptic, oat importana acestor lovituri oblice, toat viclenia muncii 'oluntar indirecte. Aceast psihologie a crestturii piezie este otat aici de Georges Blin sub aspectul caracterului ei profund leloial. Crestnd ramura de salcie piezi, copilul realizeaz pe cest lemn copilresc toat lipsa de loialitate omeneasc. Acio-nd asupra materiei, ei dezvluie chiar o trstur de caracter deseori ascuns, reaua-credin. ntr-adevr, n timp ce reaua-cre-m n raporturile umane este aproape totdeauna defensiv, Proape totdeauna mohort, reaua-credin i capt aici valoarea e atac, sensul agresiv, fericit, sadic, activ. Nu trebuie s ne mirm c experiene psihologic att de active lt>t retrite n domenii att de diferite. Sub o form cam prea mtetic, Georges Blin rezum leciile criptogramei natural-ma-nale ale crestturii: Voluptatea de a cresta trebuie s fie n 36 Pmmtul i reveriile voinei mare msur neleas ca plcerea pe care o simi cnd nvingi rezisten obiectiv: ca bucurie de a fi sau de a mnui instrumen cel mai dur, de a aciona n sensul a ceea ce este mai proemim i mai contondent i de a-i imprima proiectul n materia ca cedeaz. Imperialism orbitor al reliefului celui mai rezistent: plugului, al diamantului, al pumnalului, al dinilor". Simim c numai o analiz material ar putea surprinde toj funciile unui asemenea text Viaa noastr este plin de asemen experiene ciudate, de asemenea experiene pe care le trecem s tcere i care suscit n incontientul nostru reverii nesfri Exist substane att de speciale nct, dac le ataci cu o lam fii cunoti o nou agresivitate. S ne gndim fie i numai la tieti net i fremttoare a unei gelatine strbtute de un cuit, ft moa carne care nu sngereaz... Oare acesta-i motivul peni care durul i purul Axei, din opera lui Villiers de l'Isle Adam, servea la mas oaspetelui su pulp de mistre cu garnitur dulcea de gutui? Aceast materie de sadism ntr-o farfurie, aceast materie ca las cuitul vistor s lucreze sub o bun acoperire, e o matei din incontient pe care psihanaliza material trebuie s o specific Dac acordm o oarecare atenie materiei, formelor ei multip vedem c psihanaliza se afl n faa unei ntreprinderi con derabile. n acest simplu eseu noi nu putem evoca dect exemp particulare. II S trecem acum la o serie de observaii succinte asupra 1 crrii efective a materiei. Dac vrem s avem o vedere oarecum sintetic a muncii om neti, cea mai mare garanie c nu ne va scpa nici o car teristic a ei o vom avea dac ne vom referi la materiile lucra Clasificarea uneltelor dup forma lor definitiv, consacrat printr ndelungat folosire, nu ne ofer un cadru potrivit pentru a stud progresele tehnice. Un specialist ca Leroi-Gourhan a recunosc incertitudinea unei cronologii a uneltelor preistorice dup fel cum snt constituite. Dup el, materia condiioneaz ori Voina incisiv i irtateriile dure 37 tehnic"1, iar etnologia primitiv devine mai limpede prin clasa-n:entul urmtor: 1. Solide stabile - piatr, os, lemn. 2. Solide semiplastice - care dobndesc prin cldur o anumit plasticitate (metale). 3. Solide plastice - care devin dure prin uscare - ceramic, lacuri, cleiuri. 4. Solide suple - piele, fire, esturi, mpletituri vegetale. n faa unei asemenea pluraliti de substane fa de care munca se arat interesat, vedem ntinderea problemei pentru o analiz materialist a muncii care ar vrea s urce la originea unor interese att de diverse. Era tiinific n care trim ne ndeprteaz de aceste a priori materiale. De fapt, tehnica creeaz materiile exacte, rspunznd unor nevoi bine definite. De exemplu, minunata industrie a materiilor plastice ne ofer acum mii de materii cu caracteristici bine determinate, instituind un adevrat materialism raional pe care l vom studia ntr-o alt lucrare. Dar problema muncii primitive este cu totul diferit. Atunci materia este cea care sugereaz. Osul, liana - rigidul i flexibilul - vor s strpung sau s lege. Acul i firul continu proiectul nscris n aceste materii. Cnd apar artele focului, topirea mineralului i mulajul, fenomenologia potrivnicului se complic n mod ciudat. -ar prea chiar c asistm la o inversiune a fenomenologiei, ntr-adevr, prin foc, lumea rezistent este ntr-un anume sens nvins din interior. Omul ofer acum metalului nvins soliditatea tiparelor. Tierea solidului dur i punerea n tipar a corpului moale care se solidific se prezint atunci ntr-o dialectic

  • material dintre cele mai nete, dialectic ce rstoarn toate perspectivele bergsoniene. Participarea muncitorului metalurgist la crearea metalului capt astfel o extraordinar profunzime. O vom regsi cnd vom studia imaginaia material a metalului. O artm aici doar pentru a pune n eviden varietatea problemei imaginilor materiale. Pentru moment nu vrem s ne ocupm dect de fenomenologia direct i nu lum n considerare dect rezistena primului aspect, duritatea iniial. Bineneles, aceast fenomenologie este esenialmente o dina-mologie i orice analiz materialist a muncii este dublat de o analiz energetic. Se pare c materia are dou fiine: fiina ei de odihn i fiina ei de rezisteni ntr-una gsim contemplarea, n l Andre LEROI-GOURHAN, L'Homme et la Matiere, p. 18. 38 Pmntul i reveriile voinei Voina incisiv i materiile dure 39 celalalt aciunea Pluralismul imaginilor materiei este, prin chia aceasta, nc i mai mult multiplicat. Astfel, cum observ Leroi-Gourhan, percuia (act omenesc prin excelen) se face q ajutorul a trei feluri de unelte, n funcie de: 1. o percuie aezat, ca aceea a cuitului sprijinit pe lemn - pri care se obine o tietur precis, dar lipsit de energie; 2. o percuie lansat, ca aceea a cosorului - prin care se ot ine o tietur imprecis, dar energic; 3. o percuie aezat cu percutor, dalta i are tiul aezat p lemn, ciocanul lovete dalta. Aici ncepe dialectica uneltelor | sinteza lor. Au fost reunite avantajele percuiei aezate (precizia i ale percuiei lansate (fora). Simim c trei psihisme diferite, trei dinamisme ale potrh nicului i gsesc aici caracterul lor activ dominant. Mai al munca de genul al treilea ne duce ctre o cunoatere i ctre putere care ne situeaz ntr-un nou domeniu: domeniul forei ai ministrate. Cele dou mini apar cu privilegiul lor respectiv: un are fora, cealalt are ndemnarea. n diferenierea minilor s pregtete dialectica stpnului i a sclavului. Orice agresivitate specific uman atac adversarul n dou feluri n acelai timp. De exemplu, am nelege mai bine felul care snt domesticite animalele dac l-am privi ca pe o cooperai ntre doi brbai. Clreul i spune grjdarului: Pune-i zbala, e i sar n spate, i calul este atacat n acelai timp de dou ori. pare c animalul nu a fost nzestrat de natur cif"reflexe sintetic care s-l poat apra mpotriva unui atac combinat, att de pui natural, att de uman. Munca fcut cu cele dou mini suscifj acelai fel de observaii. Cele dou mini care nu se diferenia: atunci cnd frmnt aluatul - munc feminin - i vor cpta una i cealalt valoarea dinamic particular n munca de treilea gen, mpotriva unei materii dure. Iat de ce materia dur va fi revelat ca mare educatoare a voinei umane, ea regleme tnd dinamogenia muncii, n chiar sensul virilizrii. III ntr-adevr, cu munca iscusit, cu ndemnarea cerut de pre lucrarea materiei dure, putem elimina multe fantasme denunatj de psihanaliz. i ca s lum un exemplu precis, s propuner cteva observaii sumare pe marginea ntregii literaturi adunate de psihanaliz n jurul reveriilor guriih Pe marginea a ceea ce se spune, sugerm s se acorde o anume importan celor fptuite printr-o munc precis i printr-o munca n for. Nu putem s nu vedem atunci cum reveriile cu tendine anale sau sexuale snt treptat nlocuite - i nu refulate -, pe msur ce se dezvolt aciunile unei munci efective, mai ales cnd aceast munc vrea s ajung la forme geometrice bine definite, realizate ntr-o materie rezistent. Materia dur fixeaz oarecum extravertirea. Forma geometric ce urmeaz a fi stabilit ne ndreapt atenia, spre a spune astfel, ctre punctul extrem al extravertirii. Snt dou motive pentru ca dialectica introvertirii i a extravertirii, att de mobil, att de ritmic n viaa trndav, s fie puternic polarizat n folosul extravertirii. Pe msur ce rotundul devine cerc, pe msur ce gaura ia o form net circular, imaginile reveriei libidinoase se terg, astfel nct am putea spune c spiritul geometric este un factor de autopsihanaliz. Firete, lucrul e mult mai uor de surprins dac gaura trebuie s aib forme mai complicate: ptrat, stea, poligon... Dar dezbaterea cu privire la introvertire i extravertire nu poate fi ncheiat att de uor. Seduciile introvertirii rmn posibile chiar dup eforturile ctre obiectul material i munca geometric. Uneori,

  • n coliorul unui ptrat, n vrful unei stele, satirul chicotete.,. n general, dificultatea psihanalizeaz, iar facilitatea infantili-zeaz. Iat de ce e foarte greu s caracterizm psihologic forajul orin rotire. E o foarte mare invenie tehnic. El determin cu siguran o derivaie a reveriilor sexuale care nsoesc adeseori forajul direct Totui, ce bucurie ambigu simi cnd eti stpnul [unei maini care introduce sfredelul n placa metalic cu o violen att de blnd, ntr-un mod att de blnd, nct intr ca n prnz". Are loc aadar substituirea prin imaginaie a unui com-'lement de materie. Aceste substituiri determin totdeauna reverii livalente, semne ale importanei imaginaiei materiale. Asemenea reverii implic cea mai mare contradicie: contradicia matelor rezistente. Ele trezesc n sufletul celui care muncete im-sii demiurgice. E ca i cum realul este nvins n miezul ubstanelor sale, i n cele din urm aceast mare victorie l face a uite uurina cu care a obinut-o i l propulseaz pe cel care 1 Cf. Juliette BOUTONIER, L'Angoisse, passim. 40 Pmntul i reveriile voinei Voina incisiv i materiile dure 41 muncete n regiunile voinei eliberate de fantasmele impulsuri! primitive. Astfel, de ndat ce vom fi redat muncii aspectele-i psih logice dinamice, asociind pe dat oricrei aciuni contiina fiin activ, vom nelege c fenomenologia gurii nu se poa face doar pe baza fenomenologiei vizuale. Referina la funciunii! organice nu pune nici ea problema real a dinamologiei activi Trebuie, dup noi, s strngem ct mai mult legtura dintre forai i for i s ajungem la acea eficacitate a aciunii care confer valoare unor a priori ale muncii, a priori care dau o deschide: unei voine de a aciona util, real, material, determinnd n complementul de obiect al oricrui proiect subiectiv. Nu trebuie aadar s fim surprini dac scara duritii rm teriilor lucrate este n multe privine o scar a maturitii psiho logice. Gaura fcut n nisip, apoi n pmntul moale, corespund unei necesiti psihice a sufletului copilului. Copilul trebuie triasc vrsta nisipului. A o tri este cel mai bun mod de a depi. Interdiciile cu privire la acest subiect pot fi duntoan Este interesant s vedem cum Ruskin, a crui tineree s-a des furat sub o strict supraveghere, scria: Cel mai mult mi place s fac guri n pmnt, form de grdinrit care, vai, nu-mi ei ngduit de mama"1. Ruskin pare a raionaliza pe un ton glume interdicia matern. El admite c unui copil trebuie s i se inter zic s calce peste straturile cu flori i legume". De unde i ace paradox al unui copil care avea o grdin i nu gsea aici natura i totui nclinaiile copilului ctre natur snt atit de fireti, nc e nevoie de foarte puin spaiu^ de foarte puin pmnt pentru c imaginaia s prind rdcini. Intr-o grdin de la periferia unu mare ora, copiii imaginai de Philippe Soupault desfoar toat< activitile ce opereaz cu cele patru elemente materiale, astfe nct scriitorul condenseaz ntr-o singur fraz tetravalen imaginaiei materiale: Grdina rmnea un loc fermecat Pentn jocurile lor, au supus cele patru elemente: canale, cuptoare, mori Urnele"2. Mama lui Ruskin voia de fapt uri copil curat. Vom avea pri lejul s revenim asupra acestui punct Dar ce ciudat educaie est cea care i se d unui copil cruia i este interzis, cnd are putere s o fac, i cnd forele sale i cer s o fac, s fac guri i pmnt, sub pretextul c pmntul e murdar. Parcurgnd amintiri! RUSKIN, Praeterita Souvenirs de Jeunesse, p. 58. 1 Philippe SOUPAULT, Les Freres Durandeau, p. 90. scriitorului englez, vom nelege primele tendine ale adolescentului ctre geologie, ctre domeniul interzis, ct i faptul c a rmas un geolog veleitar. Alturi de acest infantilism marcat printr-o amintire plin de resrete, dinamismul gurii n lemn pare semnul unei maturiti foarte normale. Diferitele moduri de a lucra lemnul se desemneaz ca tot attea munci educative care ar putea s ofere cu uurin diferite testri ale duritii. Ele snt indispensabile unui adolescent Dac ar trebui s propunem o psihanaliz pentru psi-hisme care rmn prea mult la vrsta pastei, am sftui s se recurg la gurile n lemn, ncepnd cu partea moale a frasinului -lemn fr noduri - i pn la inima stejarului. Ar veni apoi, n cazul extremului ideal al virilitii minii care lucreaz, gurile fcute n piatr i n fier. Pe aceast scar a duritilor am vrea s vedem c se recunoate faptul c valori psihice foarte diferite snt angajate cnd se trece de la o materie la alte materii, i cnd, mai ales, se modific forma de atac. S nu judecm dect sub semnul vitezei. Ne aflm n faa acestui paradox: unealta trebuie s capete cu att mai mult vitez cu ct corpul ce trebuie atacat este mai dur. Munca cu burghiul arcuit rezolv acest paradox. Perforarea prin rotire rapid ne face s trim ntr-un timp foarte special, ea ne nva s fim muncitori ai vitezei. Andre Leroi-Gourhan (loc. cit, p. 54) a artat importana acestei cuceriri umane i extraordinara ei expansiune pe toat suprafaa globului: Perforarea substanelor dure, i mai ales cea a pietrelor, a stimulat foarte de timpuriu simul inventiv al oamenilor; faptul c securile, mciucile, ciomegile au o coad a mpins industria ctre acest mijloc (munca cu burghiul arcuit) care permite s se foreze pn i n corpurile cele mai compacte. Prelucrarea jadului, comun ntregii regiuni a Pacificului, a dus la mai multe descoperiri capitale". Fr a mai fi nevoie s insistm, simim c ierarhia uneltelor apropriate unei ierarhii a materiilor dure aduce cu

  • sine o ierarhie a eficacitii pe de-a-ntregul psihologice, care ne d cu adevrat o istorie a dinamismului nostru. Din nefericire, noi nu scriem dect visele trndviei, cci avem nostalgia unei copilrii molcue. Pen-tru a pstra sensul bucuriilor vigorii, ar trebui s regsim amin- luptelor noastre mpotriva lumii rezistente. Munca, obligndu-ne a aceste lupte, ne ofer un fel de psihanaliz natural. Aceast psihanaliz i propag puterile de eliberare n toate straturile llnei. Ea ne ngduie s nelegem n detaliu, prin exemple li acest mare adevr susinut de Novalis. care se opune 42 Pmntul i reveriile voinei Voina incisiv i materiile dure 43 attor teze moderne: Lenea este cea care ne nlnuie n stri du reroase"1. Datorit acestei psihanalize, cel care muncete se elit reaz de reveriile trndave i greoaie prin trei mijloace: mund energic nsi, stpnirea evident asupra materiei, formj geometric cu greu realizat. O enciclopedie a valorilor psihanalitice ale muncii ar trebui si examineze i valorile rbdrii. Alturi de forma schiat n mara ar veni i studiul formei lefuite. Un nou aspect temporal ar trebt] incorporat atunci obiectului lucrat lefuirea este o ciudat trarj zacie ntre subiect i obiect De aceea, cte vise putem deslui l acest frumos distih metafizic al lui Paul Eluard (Carte deschisq II, p. 121): Cenu, lefuiete piatra Care lefuiete degetul studios. IV Credem deci c putem vorbi despre un onirism activ, adici despre reveriile muncii fascinante, ale unei munci care deschid! perspective voinei. n acest onirism activ se mbin cele doiu mari funcii psihice: imaginaia i voina. ntFeaga fiin estj mobilizat de imaginaie, cum a recunoscut i Baudelaire: Toaa facultile sufletului omenesc trebuie s fie subordonate imagi naiei care le rechiziioneaz pe toate deodat"2. Descriind mbi narea dintre imaginaie i voin prin exemple precise, luminnj psihologia unui vis spre a spune astfel supra-treaz, n timpul cruia fiina care lucreaz se leag nemijlocit de obiect, ptrunde] prin toate dorinele sale, n materie i devine astfel tot att de soj nu a inut niciodat n mn o pil poate caracteriza psihologia lui homo faber doar prin finalitatea unui model geometric. Administrarea forelor cere o ciudat pruden, o lent integrare a actelor pariale, foarte delicat cnd bucata de materie a fost n mare lucrat. Atunci ncepe un duel al celor dou voine. Vrei s pileti drept, vrei s impui planuri rectangulare. Dar se pare c materia, la rndu-i, vrea s-i pstreze rotunjimea. Ea i apr rotunjimea, masa rotund. Refuz, cu o evident rea-voin, geometria elementar. Numai cel care o lucreaz tie prin cte atacuri fine, prin ct reinere a forelor sale cucerete simplitatea cu care pecetluiete obiectul. Trebuie atunci s ne dm seama c imaginaia inteligent a formelor impuse prin munc unei materii trebuie s fie dublat de energetismul unei imaginaii a forelor. Cum de o filosofie a aciunii ca filosofia bergsonian a putut mutila psihologia lui homo \faber pn ntr-att nct a neglijat jumtate din ea - i anume partea temporal, cea care organizeaz timpul muncii, care face din el o durat voluntar i reglat? O unealt vrea o vitez - alt unealt vrea o micare lent. O unealt cheltuiete fora printr-un gest larg alt unealt o absoarbe n clipa unei percutri. Ce poate fi mai ridicol dect un lucrtor care gfie? i ct este de dispreuit lucrtorul care face pe grozavul, cruia i lipsete tocmai nelegerea forelor sale, cunoaterea raporturilor dinamice dintre unealt i materie! Cnd vom fi neles c unealta implic o dinamizare a celui care muncete, ne vom da seama c gestul muncii nu are aceeai psihologie ca gestul gratuit, ca gestul ce nu ntlneste nici un \obstacol i care pretinde c d un chip duratei noastre intime, ca 'i cum noi nu am fi legai de lumea rezistent. Uneltele exact situate ntre lucrtor i materia rezistent snt chiar n punctul unde se schimb ntre ele aciunea i reacia att de ndeaproape studiate de Hegel, aciune i reacie pe care trebuie s le trecem litara pe ct este n somnul cel mai adnc. Jdin domeniul fizic n domeniul psihologic. Uneltele, adevrate Observaiile noastre vor fi poate mai limpezi dac le vom d|teme de intenionalitate1, ne fac s trim timpuri instantanee, tim-un aspect pe de-a-ntregul dialectic; nnfind mpreun cei doipuri al u x[ { ritmate_ u rf iv^ ti d rbd. poh ai psihologiei muncii: polul intelectual i polul voluntar |toare Fo^de Q a s aceste b ii temporaie. p gindunle clare i revenite de putere. Trebuie mai nti s fie bine neles c, n prelucrarea materie: dure, aciunile acestor doi poli snt inseparabile. Numai cel

  • Citat de Richarda HUCH, Les Ronwntiques allemands, p. 24. Citat de Nicolas CALAS, Foyers d'Jncendie, p. 115. ajung pentru aceste valori dinamice. De exemplu, o psihologie a lui homo faber rmne prea limitat la geometria produselor muncii i la sirnpla cinematic a actelor, uitnd de rezistena materiei, ar pune Cf. MERLEAU-PONTY, Phenowenologie de la Perception, p. 123. 44 Pmntul i reveriile voinei Voina incisiv i materiile dure 45 n aceeai categorie foarfec sobarului i foarfec croitoresei. SJ spune inteligena, dou prghii aparinnd primului gen. Dar cd plementul de obiect al acestor unelte schimb cu desvrj psihologia subiectului care muncete. Foarfec tinichigiului apare n simbolurile castraiei, n timp ce foarfec croitoresei, pi perfidia ei facil, rzbun n mod incontient suflete nevroza| Funcionarea celor dou unelte este neleas n acelai fel. cele dou unelte nu au acelai incontient. Astfel o unealt trebuie s fie considerat n legtur cu co plementul su de materie, n dinamica exact a impulsului mani i a rezistenei materiale. Ea trezete cu necesitate o lume de in gini materiale. i n funcie de materie, de rezistena ei, de
  • 1 ALAIN, Vingt Legons sur Ies Beaux-Arts, p. 224 i urm. Nu poi uita zgomotul fcut de unelte dup ce ai izbutit s le auzi o sunetul. n La Pierre d'Horeb, Georges DUHAMEL ne d adevrata |noritate a atelierului tmplarului: Rindeaua lui scotea un strigt lung i '"lertor, ca acela cu care vrei s sperii pisicile". 46 Pmntul i reveriile voinei Voina incisiv i materiile dure 47 scopul"1. Dar perceperea desemneaz ndatoririle, ea nu le faJ Ea este descris de fenomenologia lui spre. Pentru a desci voina n actul ei - i, mai bine zis, n munca ei - trebuie punem un accent i mai puternic pe textul lui Merleau-Ponty i, urmrim o dinamologie a lui mpotriva. n noi nine apare atun o form de voin corporal" pe un fond de non-voin, sau, cd| spune tot Merleau-Ponty, un gest de dexteritate ca figur j fondul masiv al corpului". Astfel imaginaia material ne angajeaz dinamic. n ordia materiei imaginate totul se nsufleete: materia nu este inert pantomima care o traduce nu poate rmne superficial. Cel ca iubete substanele, le lucreaz fie i numai atunci cnd le deseij neaz. Acest gestaltism dinamic al imaginaiei materiale care une o intensitate substanial cu o form nu va fi negat dect de care nu au simul stejarului. Dac imaginaia material este un^ att de slab, nu trebuie s incriminm oare toate aceste mob vopsite, care ne frustreaz de reveriile de adncime? Attea obie. te care nu mai snt dect suprafee! Attea materii depersonaliza de srccioase lcuiri! Cci, aa cum i spunea lui Daniel Halev un dogar: Lemnul nu-i ca fierul, trebuie s stai i s judej fiecare bucat"2. Dac judeci greit, lemnul te va trda Onoara profesional a dogarului - a acestui meteugar care are mare] ndeprtata, insondabila responsabilitate a vinului - este angajai i acest angajament nu-i un simplu jurmn-t, el este profund, esl nscris ntr-o materie, este solidar cu morala lemnului. Pn acol merg visele celui care lucreaz materia. V Dar s citm aici un frumos document literar in care un mari scriitor ne dezvluie onirismul muncir, valorile.ofensive ale uneltei Vom gsi n cartea lui Charles-Louis Philippe, Claude Blanchan pagini cu "*** -'' ori nainte Se pare mai nti c prima schi literar nu a putut produce flect poncifuri. Citim aici despre bucuriile muncii bine fcute; ne ste artat meterul care face saboi, mndru de munca lui, mn- linia sabotului bine rotunjit, cu profilul bine curbat, cu vrful ronic ntors n sus. ntr-o alt redactare, citim un text ditirambic despre tehnica nteligent a muncii bine fcute. Uneltele ne snt nfiate ntr-o [ardine raional; ele figureaz toate etapele ndemnrii inteligente lucrtorului. Dar scriitorul simte i de data asta c nu a fost ject un vizitator lene, care a contemplat magazinul inert plin cu ;aboi scoi la vnzare sau atelierul, ntr-o zi cnd nu se lucreaz, itelierul n care domnete ordinea Trebuie aadar s ia totul nc o dat de la nceput, i scriito- il se aterne n sfrit cu adevrat pe treab, mpreun cu me-erul care face saboii. Dintr-o dat izbucnete o pagin de o neo-inuit originalitate, eminent model de imaginaie dinamic: Saboii nu se fac singuri. Lemnul este mai tare dect piatra, ar spune c i se mpotrivete celui care-l lucreaz, nverunndu-se -i fac viaa grea Baptiste l ataca aa cum ataci un duman. Cu raul amenintor puternic, dup ce izbutise s nfig n bucata pe lemn cuiele groase, i ridica ciocanul, i cnd l cobora, prea c se arunc asupra lemnului, ntr-o lupt corp la corp. Trebuia ca inul dintre cei doi s cedeze, trebuia ca acele cuie s intre pn la "apt n fibra sfiat, sau ca brbatul, nvins de rezistena pe care ntmpina, s fie el sfrtecat n locul lemnului. Dar brbatul r-nnea ntreg, rmnea viu pentru a-i continua lupta Dup ce lsa o parte ciocanul i cuiele, punea mina pe o secure. Btlia se nteea, uneltele te duceau cu gndul la arme. ntr-un elan coninu, cuprins de un fel de furie rzboinic, s-ar fi spus c Baptiste arunca, inndu-i unealta cu o mn, asupra bucii de lemn pe :e o fixa cu cealalt mn. i c, lovind n plin, se rzbuna n e din urm pe ea"1. . i cu att mai interesante cu ct au fosf reluate de mairnultMd M Victor HUGO a notat i el n Les Travailleurs de la Mer (voi. II, p. 63, ainte de a-si ssi redactarea ri*fin;tw3 M_l Nelsn) -i gsi redactarea definitiv. 1 Maurice MERLEAU-PONTY, Phe'nomenologie de la Perception, p. 117. - Daniel HALVY, Visite aux Paysans du Centre, p. 225. caracterul ofensiv al uneltelor: I se prea c uneltele lui erau lITne. Avea sentimentul ciudat al unui atac latent pe care l reprima sau l )revenea"\ Gilliat se simi din ce n ce mai puin meteugar i din ce n ce 11131 mult mblnzitor de animale. Era acolo ca un dresor. l nelegea aproape. Ciudat deschidere pentru

  • e li~ 48 Pmmtul i reveriile voinei Astfel, ostilitatea materiei dure este acum semnul unei ve'c uri. n sabQtul unei singure zile se regsesc toate necazurile un viei. Dar din fiecare auror urc fore noi. Prima lovitur de da este o voin incisiv. E ca o sfidare. D liber curs unei mnii. Charles-Louis Philippe scrie aceast formul, care merit devin o deviz a filosofiei meteugurilor: Ca s fii meter fcutul saboilor, trebuie s fii mnios". Aceast mnie nu e numai o for a minii. Ea se afl n orh ntreg, n omul adunat n unitatea sa dinamic: Uneori, ntinzi du-i ctre bucata de lemn cu violen faa, gura larg deschis prea c i d n sfrit seama c posed o falc precum anim lele: ateptase prea mult vreme: acum va muca. Pndeai nelinite clipa cnd, nebun de neputin, avea s prseasc to i, ntorcndu-i mnia spre ntreaga umanitate, avea s se repea n strad i s sar la gtul trectorilor, ca i cum ei ar fi fc pricina nefericirii sale". Cum s-ar putea spune mai bine c minii viguroase i se alt r maxilarul contractat? i, mai mult nc: un gen de munc m nual este legat de o contracie particular a chipului. Facies celui care pilete metalul este att de diferit de cel al fierarului! n atelierul viu, ct de departe sntem de gemetele pe care Chateaubriand le aude n materia lucrat de ceilali: Orice ar fa omul, e neputincios, totul i rezist: nu poate modela materia sp folosina sa fr ca ea s nu se vaite i s nu geam: s-ar zice n tot ce face i pune el nsui suspinele i sufletul tumultuos Suspine ale unui lucrtor nendemnatic, obosit chiar nainte de ncepe o munc ceva mai grea. Exist, printre cei care prives oameni care nu pot suporta scrnetul unei pile pe o buca't fier. Ei consider cu bun-credin c este una dintre torturile care trebuie s le ndure cel care face chei i broate. Abate Vincelot spune despre strigtul piigoiului numit n sudul Fran prin onomatopeea care este nsui iptul su: saraie (serruria iptul acestei psri are n el ceva trist i sinistru"2. Cnd to larul ascute foarfece i brice n romanul lui Nathaniel Hawthorr Casa cu apte vederi spre strad (trad. fr., p. 181), se aude dini dat un mic zgomot nspimnttor, adevrat arpe al acusticii una dintre cele mai teribile violene pe care trebuie s o ndu urechea omului". l CHATEAUBRIAND, Ge'nie du Christianisme, ed. Gamier, voi. II, p. 30' Abatele VINCELOT, Les Noms des Oiseciux, 1867, p. 290. Voina incisiv i materiile dure 49 Cnd judeci astfel eti victima unui reflex nscut din pasivitate. E de ajuns s fii actor, s iei pila n mn, s scrneti tu nsui din dini, aa cum se cuvine cnd te stpnete mnia celui care muncete, mnia activ, ca s nu mai suferi auzind scrnetul rnateriei dure. Munca produce un efect de inversare a ostilitii. Zgomotul care rnea a. Meteugarul multiplic micrile pilei, ei are contiina faptului c materia scrinete datorit lui. Curnd el se bucur de puterea pe care o are. Rde de expresia enervat a vizitatorului care-i astup urechile. Psihologia clasic va spune foarte curnd c meteugarul se obinuiete cu zgomotele sinistre i scrnite. Dar duelul dintre meteugar i materie nu cunoate somnolena obinuinei. El este ntruna activ i viu. Strigtele materiei l mn ctre aceast vivacitate. Snt strigte de durere care a agresivitatea meteugarului. Materia dur este dominat de duritatea mnioas a acestuia. Mnia este aici un factor de accelerare. De altfel, n ordinea muncii, orice accelerare cere o anumit mnie1. Dar mnia celui care muncete nu sfrm nimic, ea rmne inteligent, ea ne face s nelegem acest verset vedic citat de Louis Renou: sub efectul somei, Viclenia i Mnia se trezesc, o, licoare". i, desigur, aceast mnie vorbete. Ea provoac materia, o insult. Triumf. Rde. Ironizeaz. Face literatur. Ea face chiar metafizic, fiindc, totdeauna, mnia este o revelaie a fiinei. Cnd eti mnios, te simi nou, rennoit, chemat Ia o nou via. La originea vieii noastre, avem cu toii izvorul tnniei i cel al asprimii; altminteri nu am fi vii".2 Atunci, n acelai timp, munca, mnia, materia, totul este aici, laolalt. ntr-adevr, cel care nu cunoate mnia nu tie nimic. El nu cunoate nemijlocitul".3 Aceast capacitate de a accelera a muncii mintoase este artat n mai multe pagini ale romanului Josephinei JOHNSON, Novembre (cf. trad. fr., P- 51): Btrnul ei tat se mica ncet, se ncurca n huri, trgea i '""'Pingea caii pn cnd se ridicau cu picioarele din fa pe zidurile grajdului, inin, fiica sa, fcea toate acestea pentru el, potrivea hamurile cu gesturi lu! i mnioase, dar fr nici o ezitare i fr s greeasc. Era stpnit de 1 fel de certitudine