Nu stiu daca astea sunt, dar sper sa-ti foloseasca.

Intrebari Evaluarea psihometrica a personalitatiiAlegeti raspunsul corect din variantele de raspuns oferite (un singur raspuns este corect)

1. Ca aspect etic fundamental in utilizarea testelor de personalitate, protectia subiectului se refera la:a. situatia in care se iau decizii, spre exemplu in selectie si evaluare profesionala, in unele cazuri clinice sau unde exista responsabilitati juridice pentru subiect, precum si cand i se comunica rezultatul;b. situatia cand rezultatele testului sunt comunicate in diverse contexte stiintificec.situatia cand pe baza rezultatelor se fac diferentieri intre mai multe persoane, in contexte profesionale

Corect: a

2. Dreptul la informare al subiectului se refera:a. numai la faza de comunicare a rezultatelorb. numai la faza de pregatire a evaluariic.la anumite informatii in urma carora subiectul sa-si dea consimtamantul privitor la testare, in ambele faze

Corect: c

3.Principalele domenii ale eticii profesionale ce se cer respectate de catre psihologii care utilizeaza teste psihologice se refera la:a. Protectia subiectului, dreptul la informare, si relatia cu tertii beneficiari ai rezultatelor testariib. Protectia subiectului, dreptul la informare, relatia cu tertii beneficiari ai rezultatelor si dreptul la informare al tertilor pentru a lua deciziic.Ambele

corect: a 4. In ceea ce priveste relatia psihologului cu tertii care beneficiaza de rezultatele testarii, evaluatorul trebuie sa ia in considerare ca principala sa responsabilitate este: a. fata de cel care a angajat actul de evaluare b. fata de organizatia pentru care lucreazac. fata de subiectul testariicorect: c5.Limitele masurarii personalitatii prin chestionare se clasifica in:a. trei categorii- cele care tin dificultatile de operationalizare a constructelor de masurat, cele legate de exprimarea constructelor prin itemi si cele ce tin de starea subiectului testat

b. patru categorii- cele care tin dificultatile de operationalizare a constructelor de masurat, cele legate de exprimarea constructelor prin itemi, cele legate de transmiterea si receptarea corecta a probei, si cele legate de intentia si starea subiectuluic. cinci categorii- cele de la punctul b si cele legate de contextul testariicorect:b6. Principalele teorii ale personalitatii care au contribuit la constructia unor chestionare psihologice sunt:a. cele care concep personalitatea ca un sistem de trasaturi sau dimensiunib. cele care concep personalitatea in termeni de structuri preferentialec. cele care concep personalitatea in termeni de constructe personale si stiluri cognitive corect:a7. Asociatia Psihologilor Americani (APA) claseaza instrumentele psihologice in trei clase A, B, si C, in functie de criteriul:a. accesibilitatii profesionaleb. dificultatii de interpretarec. numarului de dimensiuni masuratecorect: a8. Formula dupa care se calculeaza notele standardizate T este urmatoarea:a. Ns= 50 + (10 : σ) (Xi - Xm)b. Ns= (Xi- Xm) :σc. Ns= 50+ ( 14: σ) (Xi - Xm)corect: a9. Principalele caracteristici psihometrice ale testelor sunt:a. fidelitatea cu care masoara si validitatea masurariib. numarul si dificultatea itemilorc. numarul si validitatea dimensiunilor masuratecorect: a10. Fidelitatea unui test se refera la:a. gradul in care un test masoara ceea ce isi propune sa masoareb. gradul in care scorurile testului sunt consistente sau repetabilec. corelatia intre rezultatele la test si rezultatele profesionalecorect: b11. Validitatea unui test in acceptiunea generala se refera la:a. gradul in care un test masoara ceea ce isi propune sa masoareb. gradul in care scorurile testului sunt consistente sau repetabilec. corelatia intre rezultatele la test si rezultatele profesionalecorect: a 12. Metodele prin care se calculeaza fidelitatea unui test sunt:a. Metoda Kuder-Richardson si metoda lui Cronbachb. Metoda test-retest, a formelor echivalente, a consistentei interne, a injumatatiriic. Metoda Anastasi si metoda Guioncorect: b13. Validitatea este de mai multe feluri:a. Validitatea in raport cu criteriul extern si validitatea descriptivab. Validitatea concurenta, predictiva, de continut, de construct si de aspectc. Ambele raspunsuri sunt corecte

corect: c14. Validitatea masurata prin corelatia dintre rezultatele la un test si performanta profesionala a subiectului este:a. Validitate de continutb. Validitate de aspectc. Validitate raportata la criteriucorect: c15. Validitatea concurenta are avantajul:a. ca utilizeaza subiectii deja aflati pe post si compara instantaneu rezultatele testului si performantab. ca lasa un timp intre administrarea testului si culegerea informatiilor despre performantac. ca persoanele avute la dispozitie sunt cele care au avut performanta in timpcorect: a16. Validitatea de aspect (de fatada):a. este cea mai importanta masura a validitatii testuluib. nu este o masura a validitatii, in sens tehnicc. este inclusa de APA in categoria validitatii de continutcorect: b17. Interviul si anamneza sunt:a. metode calitativeb. metode cantitativec. o imbinare intre cele douacorect: a18. Pentru cele trei mari abordari ale personalitatii, cele mai puternice si reprezentative chestionare de personalitate sunt:a. CPI pentru abordarea factoriala, MBTI pentru teoria tipurilor si NEO PI R pentru teoria trasaturilorb. CPI pentru teoria tipurilor, MBTI pentru teoria factoriala si NEO PI R pentru teoria trasaturilorc. CPI pentru teoria trasaturilor, MBTI pentru teoria tipurilor, si NEO PI R pentru teoria factorialacorect: c19. Indicatorul tipologic Myers-Briggs are la baza:a. Teoria lui Carl Gustav Jungb. Teoria lui R. B. Catellc. Teoria lui Costa si McCraecorect: a20. Indicatorul tipologic Myers-Briggs (MBTI) este:a. un test clinicb. un test care se adreseaza personalitatii normalec. un test de performantacorect: b21. Indicatorul MBTI masoara:a. patru dimensiuni polareb. patru functii rationale

c. patru functii irationalecorect: a22. Cele patru scale pe care indicatorul MBTI le masoara sunt:a. senzorialitatea, intuitia, gandirea si afectivitateab. extraversie-introversie, senzorialitate-intuitie, gandire- afectivitate, judicativitatea-perceptivitatec. judicativitatea, perceptivitatea, extraversia si introversiacorect: b23. Definirea tipului MBTI al unei persoane ca ”Gandire dominanta, extravertita, cu senzorialitatea auxiliara, introvertita”, inseamna ca:a. persoana utilizeaza in mod privilegiat analiza logica pentru a prelucra informatii si a lua decizii, sprijinindu-se pe informatiile certe, verificate, obtinute prin simturib. persoana si-a dezvoltat in principal gandirea extravertita si in secundar, functia irationala a senzorialitatiic. ambele sunt adevaratecorect: c24. O persoana cu functia dominanta afectivitatea extravertita (conform MBTI):a. este ilogica si sentimentalab. este foarte intuitivac. ambele sunt incorectecorect: c25. Indicatorul MBTI poate identifica:a. patru tipuri psihologice b. opt tipuri psihologicec. saisprezece tipuri psihologicecorect: c26. Scala T- F din MBTI indica:a. preferinta pentru o analiza logica sau valorica a informatiilor si pentru o decizie de tip logic sau valoricb. preferinta pentru un comportament organizat, metodic, sistematic sau flexibil, spontanc. preferinta pentru a aduna informatii de tip perceptiv sau intuitivcorect: a27. Scala S- N din MBTI indica:a. preferinta pentru o analiza logica sau valorica a informatiilor si pentru o decizie de tip logic sau valoricb. preferinta pentru un comportament organizat, metodic, sistematic sau flexibil, spontanc. preferinta pentru a aduna informatii de tip perceptiv sau intuitivcorect: c28. Scala J – P din MBTI indica a. preferinta pentru o analiza logica sau valorica a informatiilor si pentru o decizie de tip logic sau valoricb. preferinta pentru un comportament organizat, metodic, sistematic sau flexibil, spontanc. preferinta pentru a aduna informatii de tip perceptiv sau intuitivcorect: b29. Scala E- I din MBTI indica:

a. directia catre care o persoana isi focalizeaza preponderent energia, atentia- in interior sau in exteriorb. functia dominanta si cea inferioarac. capacitatea de a lua decizii rationalecorect: a30. Persoanele extraverte:a. au tendinta de a-si directiona energia catre interiorul lor si de a lucra mai degraba singuri sau in grupuri mici, de a intelege lumea inainte de a o experimentab. au tendinta de a-si directiona energia catre exterior, cautand compania celorlalti, prefera sa comunice prin viu grai, mai degraba decat prin scris, si simt nevoia sa experimenteze lumea pentru a o putea intelegec. sunt realiste, practice, interesate de detalii, mai degraba atente la fapte decat la opinii si sentimentecorect: b31. Tipul ESTJ arata:a. o persoana care utilizeaza gandirea extravertita pentru a lua decizii si senzorialitatea pentru a aduna informatii, ca functie secundarab. o persoana organizata dar afectiva, care utilizeaza intuitia pentru a lua deciziic. o persoana cu un comportament foarte flexibil, care se adapteaza rapid la informatiile pe care le percepe senzorialcorect: a32. Tipul ENFP arata:a. o persoana cu fire artistica, optimista, in general organizata si care prefera situatiile in care interactioneaza cu mai multe persoaneb. o persoana foarte realista, cu functia secundara intuitia, foarte atenta la detalii si precauta in relatiile cu ceilaltic. o persoana care isi utilizeaza predominant intuitia extravertita, fiind foarte atenta la esential, posibilitati, conexiuni, cu functia secundara afectivitatea pe care o utilizeaza pentru a lua decizii prin analiza valoricacorect: c33. Consecintele unei situatii sunt mai importante pentru:a. o persoana care analizeaza logic situatiab. o persoana care analizeaza valoric situatiac. pentru ambele tipuri sunt la fel de importante, consecinte diferitecorect: c34. Intr-o organizatie sunt de preferat:a. tipurile constiincioase si meticuloase- ESTJ si ISTJb. tipurile creative si empatice- ENFP si INFPc. nu exista diferentieri valorice intre tipuricorect: c35. Pentru tipul INFJ, ordinea preferintelor este:a. S, N, F, Tb. N, F, T, Sc. F, N, S, Jcorect: b

36. O persoana de tip ESTJ, care a obtinut urmatoarele scoruri E= 20, S= 21, T= 22, J= 20:a. are toate functiile psihologice, atat cele rationale, cat si cele irationale aproximativ egal dezvoltate, fiind astfel foarte echilibratab. are doar doua functii bine diferentiate- gandirea- care este si functia dominanta, si senzorialitatea care este functia secundara, celelalte fiind nediferentiatec. are trei functii diferentiate- gandirea, senzorialitatea si judicativitatea, gandirea extravertita fiind cea mai dezvoltatacorect: b37. Cand scorurile MBTI obtinute la senzorialitate si intuitie sunt egale atunci:a. persoana este considerata mai degraba senzoriala, si in cotarea finala primeste un punct la senzorialitateb. persoana este considerata mai degraba intuitiva si primeste un punct la intuitiec. persoana este considerata a fi echilibrata si ramane cu scor 0 pe scala S-Ncorect: b38. Notele standardizate T pot fi utilizate cand distributia scorurilor brute obtinute de un esantion la un test este:a. normalab. binomialac. logaritmica39. Distributia normala poate fi descrisa astfel:a. in intervalul [+1σ, -1σ] in jurul mediei scorurilor se afla 68% din totalul scorurilor, intre -1σ si -2σ se afla 13,59% din scoruri(ca si intre +1σ si +2σ), intre-2σ si - 3σ se afla 2,14% din scoruri (ca si intre +2σ si +3σ), iar intre -3σ si - 4σ se afla 0,13 % din scoruri( ca si intre +3σ si +4σ)b. in intervalul [+1σ, -1σ] in jurul mediei scorurilor se afla 50% din totalul scorurilor, intre --1σ si -2σ se afla 30% din scoruri(ca si intre +1σ si +2σ), intre-2σ si - 3σ se afla 15% din scoruri (ca si intre +2σ si +3σ), iar intre -3σ si - 4σ se afla 5 % din scoruri( ca si intre +3σ si +4σ)c. in intervalul [+1σ, -1σ] in jurul mediei scorurilor se afla 40% din totalul scorurilor, intre --1σ si -2σ se afla 15% din scoruri(ca si intre +1σ si +2σ), intre-2σ si - 3σ se afla 10% din scoruri (ca si intre +2σ si +3σ), iar intre -3σ si - 4σ se afla 5 % din scoruri( ca si intre +3σ si +4σ)40. O nota standard T = 55 indica:a. o intensitate medie a trasaturii respective in personalitatea subiectuluib. o intensitate scazuta a trasaturii respective in personalitatea subiectuluic. o intensitate ridicata a trasaturii respective in personalitatea subiectului41. Chestionarul NEO PI R face parte din categoria chestionarelor:a. de tip Big Fiveb. tipologicec. care abordeaza personalitatea din perspectiva trasaturilor42. Chestionarul NEO PI R a fost dezvoltat de :a. Jung si Myers- Briggsb. Catell si Goughc. Costa si McCrae43. Chestionarul NEO PI R masoara:

a. trei mari factori ai personalitatiib. patru mari factori ai personalitatiic. cinci mari factori ai personalitatii44. Fiecare superfactor al personalitatii, dupa NEO PI R, dispune de:a. trei fateteb. cinci fatetec. sase fatete45. Impulsivitatea, ca fateta, este o componenta a factorului:a. Extraversieb. Nevrotismc. Constiinciozitate46. Printre fatetele factorului Extraversie din NEO PI R se afla:a. increderea, sinceritatea, modestia si blandeteab. competenta, simtul datoriei, anxietatea si deliberareac. caldura, asertivitatea si activismul47. Printre fatetele factorului Nevrotism din NEO PI R se afla:a. caldura, cautarea stimularii si gregarismulb. constiinta de sine, vulnerabilitatea si ostilitateac. optimismul, ordinea si dorinta de realizare48. Factorul Deschidere masurat de NEO PI R se refera si la:a. deschiderea in planul perceptiei estetice a lucrurilorb. lipsa de deschidere esteticac. ambele raspunsuri sunt corecte49. Altruismul masurat prin NEO PI R este o fateta a:a. factorului Agreabilitateb. factorului Caldurac. factorului Deschidere50. Despre o persoana care a obtinut nota standard T= 65 la fateta Deliberare se poate spune ca:a. este o persoana impulsiva cand ia o decizieb. deciziile pe care le ia sunt, de obicei, foarte bunec. are tendinta de a gandi atent inainte sa actioneze51. Daca avem o nota standard T= 35 la Impulsivitate atunci putem spune despre persoana ca:a. are tendinta de a gandi atent inainte de a lua o decizieb. are capacitatea de a rezista frustrarilor si tentatiilorc. ia decizii in pripa52. Daca o persoana a obtinut nota standard T= 40 la factorul Extraversie din NEO PI R, poate sa obtina o nota standard T= 56 la fateta Caldura?a. nu se poate deoarece factorul Extraversie are ca si fateta Caldura, deci cele doua scoruri se contrazicb. se poate daca are scoruri mai scazute la alte fatete ale factorului Extraversiec. nu se poate deoarece un scor inalt la fateta Caldura indica o persoana prietenoasa, specifica felului de a fi extravert, iar un scor scazut la Extraversie indica mai degraba introversie

53. Un scor inalt obtinut la factorul Deschidere din NEO PI R, T= 60, indica o persoana atenta la viata interioara?a. da- deoarece deschiderea se refera la toate domeniile vietii, inclusiv la viata interioarab. nu- deoarece deschiderea spre viata interioara este o fateta care poate avea un scor mult mai mic decat scorul factoruluic. nu se poate afirma nimic precis despre acest aspect deoarece nu cunoastem scorile fatetelor54. Daca o persoana a obtinut nota standard T= 47 la factorul Nevrotism, despre ea se poate spune ca:a. are o capacitate de a face fata stresului mai scazuta decat majoritatea populatieib. are o capacitate de a face fata stresului la fel de buna ca si majoritatea populatiei, ca oricare alt om obisnuitc. are o foarte buna capacitate de a face fata stresului55. Despre o persoana care a obtinut nota T= 40 la factorul Extraversie se poate spune ca este o persoana introspectiva numai daca:a. are un scor mic la fateta Caldurab. are un scor mare la factorul Deschiderec. are un scor mic la fateta Depresie56. Interpretarea profilelor la NEO PI R incepe cu descrierea globala a personalitatii luand in considerare superfactorii. Primul pas este:a. interpretarea celei mai distincte trasaturib. interpretarea trasaturilor care se apropie cel mai mult de nivelul mediuc. interpretarea modului cum se imbina toti factorii57. Daca avem un scor standard T= 41 la factorul Extraversie si un scor standard T= 59 la fateta O3 a inventarului NEO PI R - deschiderea catre sentimentele proprii, acestea pot indica:a. o persoana introverta, atenta la interioritatea sa, introspectivab. o persoana extravertita si reflexivac. o persoana introverta dar fara capacitatea de a se intelege pe sine58. Dintre toti factorii NEO PI R cel care coreleaza cel mai mult cu realizarile profesionale este:a. deschiderea b. agreabilitateac. constiinciozitatea59. Dintre toti factorii NEO PI R cel care coreleaza cel mai mult cu achizitiile academice este:a. deschiderea b. constiinciozitateac. combinatia dintre deschidere si constiinciozitate60. Perechea de scoruri de la factorul E si factorul A din NEO PI R ofera informatii despre:a. stilul emotional al persoaneib. stilul interpersonal al persoaneic. caracterul persoanei61. Perechea de scoruri de la factorul N si factorul E din NEO PI R ofera informatii despre:

a. interesele vocationale ale persoaneib. atitudinile persoaneic. planul afectiv al persoanei62. In alegerea formei optime de terapie pentru o persoana este utila informatia oferita de urmatoarele scale NEO PI R:a. perechea de scoruri de la factorii E si O- extraversie si deschidereb. perechea de scoruri de la factorii O si A- deschidere si agreabilitatec. perechea de scoruri de la factorii E si C- extraversie si constiinciozitate63. In identificare intereselor vocationale ale unei persoane este utila informatia oferita de urmatoarele combinatii de scale din NEO PI R:a. perechea de scoruri de la factorii E si O- extraversie si deschidereb. perechea de scoruri de la factorii O si A- deschidere si agreabilitatec. perechea de scoruri de la factorii E si C- extraversie si constiinciozitate64. Pentru a face inferente despre atitudinile persoanei avem nevoie sa cunoastem informatia oferita de scorurile obtinute la urmatoarele dimensiuni masurate prin NEO PI R:a. perechea de factori E si O- extraversie si deschidereb. perechea de factori O si A- deschidere si agreabilitatec. perechea de factori E si C- extraversie si constiinciozitate65. Chestionarul E.P.Q. este un instrument construit de:a. J. Fahrenbergb. H.J.Eysenckc. R.B.Catell66. Chestionarul EPQ este un instrument care se bazeaza pe:a. Modelul Big Fiveb. Modelul Big Fourc. Analiza factoriala67. Conform chestionarului EPQ, personalitatea ar putea fi descrisa prin:a. trei dimensiuni- extraversie, nevrotism si psihotismb. patru dimensiuni- introversie, nevrotism, psihotism si deschiderec. doua dimensiuni- nevrotism si psihotism68. Scala de minciuna L a chestionarului EPQ poate indica:a. cu siguranta- motivatia spre disimulare a subiectilor in timpul testariib. motivatia spre disimulare, doar daca exista si o corelatie inalta intre scorurile obtinute la scalele N si Lc. motivatia spre disimulare, doar daca nu exista o corelatie intre scorurile obtinute la scalele N si L69. Daca o persoana a obtinut un scor standardizat T= 70 la dimensiunea psihotism atunci:a. poate fi descrisa ca prezentand tendinta de a produce tulburari, de a fi solitar, de a fi dur si ostil fata de ceilalti, de a nu respecta regulile sociale, de a obtine performante slabe in activitati sustinuteb. poate fi descrisa ca fiind inalt socializata si cu tendinta de a respecta si tine cont de regulile sociale si de drepturile celorlaltic. este posibil sa apara o psihoza de-a lungul vietii, datorita lipsei de descarcare eficienta a tensiunii interne

70. O persoana cu nota standard T= 43 pe scala N- nevrotism poate fi descrisa ca fiind:a. o persoana cu reactii emotionale puternice, slab adaptata, irationala, uneori rigida, foarte sensibila, anxioasa, depresiva, cu stima de sine scazutab. o persoana cu reactii emotionale lente si slabe, cu tendinta de a-si relua starea initiala, foarte repede dupa activarea emotionala, lipsita de agresivitate si anxietate si cu stima de sine ridicatac. o persoana care se afirma, este sociabila, dominanta, cu tendinta de a fi in centrul atentiei grupului, cu o stima de sine ridicataIntrebari Evaluarea psihometrica a personalitatii

1. Ca aspect etic fundamental in utilizarea testelor de personalitate, protectia subiectului se refera la:a. situatia in care se iau decizii, spre exemplu in selectie si evaluare profesionala, in unele cazuri clinice sau unde exista responsabilitati juridice pentru subiect, precum si cand i se comunica rezultatul;

2. Dreptul la informare al subiectului se refera:c.la anumite informatii in urma carora subiectul sa-si dea consimtamantul privitor la testare, in ambele faze

3.Principalele domenii ale eticii profesionale ce se cer respectate de catre psihologii care utilizeaza teste psihologice se refera la:a. Protectia subiectului, dreptul la informare, si relatia cu tertii beneficiari ai rezultatelor testarii

4. In ceea ce priveste relatia psihologului cu tertii care beneficiaza de rezultatele testarii, evaluatorul trebuie sa ia in considerare ca principala sa responsabilitate este: c. fata de subiectul testarii

5.Limitele masurarii personalitatii prin chestionare se clasifica in:b. patru categorii- cele care tin dificultatile de operationalizare a constructelor de masurat, cele legate de exprimarea constructelor prin itemi, cele legate de transmiterea si receptarea corecta a probei, si cele legate de intentia si starea subiectului

6. Principalele teorii ale personalitatii care au contribuit la constructia unor chestionare psihologice sunt:a. cele care concep personalitatea ca un sistem de trasaturi sau dimensiuni

7. Asociatia Psihologilor Americani (APA) claseaza instrumentele psihologice in trei clase A, B, si C, in functie de criteriul:a. accesibilitatii profesionale

8. Formula dupa care se calculeaza notele standardizate T este urmatoarea:a. Ns= 50 + (10 : σ) (Xi - Xm)

9. Principalele caracteristici psihometrice ale testelor sunt:a. fidelitatea cu care masoara si validitatea masurarii

10. Fidelitatea unui test se refera la:b. gradul in care scorurile testului sunt consistente sau repetabile

11. Validitatea unui test in acceptiunea generala se refera la:a. gradul in care un test masoara ceea ce isi propune sa masoare

12. Metodele prin care se calculeaza fidelitatea unui test sunt:b. Metoda test-retest, a formelor echivalente, a consistentei interne, a injumatatirii

13. Validitatea este de mai multe feluri:a. Validitatea in raport cu criteriul extern si validitatea descriptivab. Validitatea concurenta, predictiva, de continut, de construct si de aspect

14. Validitatea masurata prin corelatia dintre rezultatele la un test si performanta profesionala a subiectului este:c. Validitate raportata la criteriu

15. Validitatea concurenta are avantajul:a. ca utilizeaza subiectii deja aflati pe post si compara instantaneu rezultatele testului si performanta

16. Validitatea de aspect (de fatada):b. nu este o masura a validitatii, in sens tehnic

17. Interviul si anamneza sunt:a. metode calitative

18. Pentru cele trei mari abordari ale personalitatii, cele mai puternice si reprezentative chestionare de personalitate sunt:c. CPI pentru teoria trasaturilor, MBTI pentru teoria tipurilor, si NEO PI R pentru teoria factoriala

19. Indicatorul tipologic Myers-Briggs are la baza:a. Teoria lui Carl Gustav Jung

20. Indicatorul tipologic Myers-Briggs (MBTI) este:b. un test care se adreseaza personalitatii normale

21. Indicatorul MBTI masoara:a. patru dimensiuni polare

22. Cele patru scale pe care indicatorul MBTI le masoara sunt:

b. extraversie-introversie, senzorialitate-intuitie, gandire- afectivitate, judicativitatea-perceptivitate

23. Definirea tipului MBTI al unei persoane ca ”Gandire dominanta, extravertita, cu senzorialitatea auxiliara, introvertita”, inseamna ca:a. persoana utilizeaza in mod privilegiat analiza logica pentru a prelucra informatii si a lua decizii, sprijinindu-se pe informatiile certe, verificate, obtinute prin simturib. persoana si-a dezvoltat in principal gandirea extravertita si in secundar, functia irationala a senzorialitatii

24. O persoana cu functia dominanta afectivitatea extravertita (conform MBTI):a. este ilogica si sentimentalab. este foarte intuitivac. ambele sunt incorecte

25. Indicatorul MBTI poate identifica:c. saisprezece tipuri psihologice

26. Scala T- F din MBTI indica:a. preferinta pentru o analiza logica sau valorica a informatiilor si pentru o decizie de tip logic sau valoric

27. Scala S- N din MBTI indica:c. preferinta pentru a aduna informatii de tip perceptiv sau intuitiv

28. Scala J – P din MBTI indica b. preferinta pentru un comportament organizat, metodic, sistematic sau flexibil, spontan

29. Scala E- I din MBTI indica:a. directia catre care o persoana isi focalizeaza preponderent energia, atentia- in interior sau in exterior

30. Persoanele extraverte:b. au tendinta de a-si directiona energia catre exterior, cautand compania celorlalti, prefera sa comunice prin viu grai, mai degraba decat prin scris, si simt nevoia sa experimenteze lumea pentru a o putea intelege

31. Tipul ESTJ arata:a. o persoana care utilizeaza gandirea extravertita pentru a lua decizii si senzorialitatea pentru a aduna informatii, ca functie secundara

32. Tipul ENFP arata:c. o persoana care isi utilizeaza predominant intuitia extravertita, fiind foarte atenta la esential, posibilitati, conexiuni, cu functia secundara afectivitatea pe care o utilizeaza pentru a lua decizii prin analiza valorica

33. Consecintele unei situatii sunt mai importante pentru:a. o persoana care analizeaza logic situatiab. o persoana care analizeaza valoric situatiac. pentru ambele tipuri sunt la fel de importante, consecinte diferite

34. Intr-o organizatie sunt de preferat:a. tipurile constiincioase si meticuloase- ESTJ si ISTJb. tipurile creative si empatice- ENFP si INFPc. nu exista diferentieri valorice intre tipuri

35. Pentru tipul INFJ, ordinea preferintelor este:b. N, F, T, S

36. O persoana de tip ESTJ, care a obtinut urmatoarele scoruri E=20, S=21, T=22, J=20:b. are doar doua functii bine diferentiate- gandirea- care este si functia dominanta, si senzorialitatea care este functia secundara, celelalte fiind nediferentiate

37. Cand scorurile MBTI obtinute la senzorialitate si intuitie sunt egale atunci:b. persoana este considerata mai degraba intuitiva si primeste un punct la intuitie

38. Notele standardizate T pot fi utilizate cand distributia scorurilor brute obtinute de un esantion la un test este:a. normala

39. Distributia normala poate fi descrisa astfel:a. in intervalul [+1σ, -1σ] in jurul mediei scorurilor se afla 68% din totalul scorurilor, intre -1σ si -2σ se afla 13,59% din scoruri(ca si intre +1σ si +2σ), intre-2σ si - 3σ se afla 2,14% din scoruri (ca si intre +2σ si +3σ), iar intre -3σ si - 4σ se afla 0,13 % din scoruri( ca si intre +3σ si +4σ)

40. O nota standard T = 55 indica:a. o intensitate medie a trasaturii respective in personalitatea subiectului

41. Chestionarul NEO PI R face parte din categoria chestionarelor:a. de tip Big Five

42. Chestionarul NEO PI R a fost dezvoltat de :c. Costa si McCrae

43. Chestionarul NEO PI R masoara:c. cinci mari factori ai personalitatii

44. Fiecare superfactor al personalitatii, dupa NEO PI R, dispune de:c. sase fatete

45. Impulsivitatea, ca fateta, este o componenta a factorului:b. Nevrotism

46. Printre fatetele factorului Extraversie din NEO PI R se afla:c. caldura, asertivitatea si activismul

47. Printre fatetele factorului Nevrotism din NEO PI R se afla:b. constiinta de sine, vulnerabilitatea si ostilitatea

48. Factorul Deschidere masurat de NEO PI R se refera si la:a. deschiderea in planul perceptiei estetice a lucrurilorb. lipsa de deschidere esteticac. ambele raspunsuri sunt corecte

49. Altruismul masurat prin NEO PI R este o fateta a:a. factorului Agreabilitate

50. Despre o persoana care a obtinut nota standard T= 65 la fateta Deliberare se poate spune ca:c. are tendinta de a gandi atent inainte sa actioneze

51. Daca avem o nota standard T= 35 la Impulsivitate atunci putem spune despre persoana ca:b. are capacitatea de a rezista frustrarilor si tentatiilor

52. Daca o persoana a obtinut nota standard T= 40 la factorul Extraversie din NEO PI R, poate sa obtina o nota standard T= 56 la fateta Caldura?b. se poate daca are scoruri mai scazute la alte fatete ale factorului Extraversie

53. Un scor inalt obtinut la factorul Deschidere din NEO PI R, T= 60, indica o persoana atenta la viata interioara?c. nu se poate afirma nimic precis despre acest aspect deoarece nu cunoastem scorile fatetelor

54. Daca o persoana a obtinut nota standard T= 47 la factorul Nevrotism, despre ea se poate spune ca:b. are o capacitate de a face fata stresului la fel de buna ca si majoritatea populatiei, ca oricare alt om obisnuit

55. Despre o persoana care a obtinut nota T= 40 la factorul Extraversie se poate spune ca este o persoana introspectiva numai daca:b. are un scor mare la factorul Deschidere

56. Interpretarea profilelor la NEO PI R incepe cu descrierea globala a personalitatii luand in considerare superfactorii. Primul pas este:a. interpretarea celei mai distincte trasaturi

57. Daca avem un scor standard T= 41 la factorul Extraversie si un scor standard T= 59 la fateta O3 a inventarului NEO PI R - deschiderea catre sentimentele proprii, acestea pot indica:a. o persoana introverta, atenta la interioritatea sa, introspectiva

58. Dintre toti factorii NEO PI R cel care coreleaza cel mai mult cu realizarile profesionale este:c. constiinciozitatea

59. Dintre toti factorii NEO PI R cel care coreleaza cel mai mult cu achizitiile academice este:c. combinatia dintre deschidere si constiinciozitate

60. Perechea de scoruri de la factorul E si factorul A din NEO PI R ofera informatii despre:b. stilul interpersonal al persoanei

61. Perechea de scoruri de la factorul N si factorul E din NEO PI R ofera informatii despre:c. planul afectiv al persoanei

62. In alegerea formei optime de terapie pentru o persoana este utila informatia oferita de urmatoarele scale NEO PI R:a. perechea de scoruri de la factorii E si O- extraversie si deschidere

63. In identificare intereselor vocationale ale unei persoane este utila informatia oferita de urmatoarele combinatii de scale din NEO PI R:a. perechea de scoruri de la factorii E si O- extraversie si deschidere

64. Pentru a face inferente despre atitudinile persoanei avem nevoie sa cunoastem informatia oferita de scorurile obtinute la urmatoarele dimensiuni masurate prin NEO PI R:b. perechea de factori O si A- deschidere si agreabilitate

65. Chestionarul E.P.Q. este un instrument construit de:b. H.J.Eysenck

66. Chestionarul EPQ este un instrument care se bazeaza pe:c. Analiza factoriala

67. Conform chestionarului EPQ, personalitatea ar putea fi descrisa prin:a. trei dimensiuni- extraversie, nevrotism si psihotism

68. Scala de minciuna L a chestionarului EPQ poate indica:b. motivatia spre disimulare, doar daca exista si o corelatie inalta intre scorurile obtinute la scalele N si L

69. Daca o persoana a obtinut un scor standardizat T= 70 la dimensiunea psihotism atunci:a. poate fi descrisa ca prezentand tendinta de a produce tulburari, de a fi solitar, de a fi dur si ostil fata de ceilalti, de a nu respecta regulile sociale, de a obtine performante slabe in activitati sustinute

70. O persoana cu nota standard T= 43 pe scala N- nevrotism poate fi descrisa ca fiind:b. o persoana cu reactii emotionale lente si slabe, cu tendinta de a-si relua starea initiala, foarte repede dupa activarea emotionala, lipsita de agresivitate si anxietate si cu stima de sine ridicataancarobu