cetatea cultural a · 2017-09-06 · a atenat mamei sale, oltea-maria. de la moartea lui alexandru...

CETATEA CULTURALA

Revista de literatura, critica literara, istorie si arta

Seria a VI a, an XVIII, NR. 6 (151), iulie-august 2017, Cluj-Napoca

COLEGIUL DE REDACTIE:

Dan BRUDASCU (redactor sef)Miron SCOROBETE (redactor-sef adjunct)

Ion CRISTOFOR (secretar general de redactie)Designer: Andrei ALECU

Redactie: Cluj-Napoca, Str. Vasile Parvan nr.2

e-mail: [email protected]

http://cetateaculturala.wordpress.com

Editare:SC Sedan Casa de Editura Cluj-Napoca

Sunt luate n considerare numai materialele

expediate n format electronic.cu diacritice

Corectura nu se face la redactie

IMPORTANT:

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridica pentru

continutul articolului apartine autorului. De asemenea,

n cazul unor agentii de presa, pagini de internet si

personalitati citate, responsabilitatea juridica le apartine.

Editat n Romania. Nici o parte din aceasta lucrare nu poate

reprodusa sub nici o forma, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,

sau stocata ntr-o baza de date, fara acordul prealabil, n scris, al autorului.

Cuprins

Ing. Mircea Prlea - 560 DE ANI DE LA URCAREA PE TRONUL MOLDOVEI A LUI STEFAN CEL MARE 4

VREM AUTONOMIE PENTRU T,INUTUL CRIS

,ANEI PANA LA TISA! . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Vasile ALECSANDRI - CHESTIUNEA ISRAELITA SI DEMNITATEA NATIONALA . . . . . . . . . . . . 8

prof. Georgeta Ciobota (Alba-Iulia) - JOS MAINILE DE PE ROMANIA, NEAMTULE VANDUT! . . . . . . 20

SUPER MEMORANDUMUL. NOUA SUPER-RELIGIE MASONICA MONDIALA SI BISERICA IN PERI-

OADA 2016 2020 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Mihai BENIUC - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

Camelia SILEA - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

Dumitru T,IMERMAN - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

Adrian BOTEZ - POEME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

Zoe DUMITRESCU BUS,ULENGA - CONFESIUNEA UNEI DOAMNE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Mircea MOT,- O INSPECTIUNE DIN MINISTER . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43

Vasile MOIS,- PRIVIRE DE INFARCT *) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

Cristina SAVA - Alexandru LE CITOYEN. ENTRE DEUX RIVAGES / INTRE DOUA T,

ARMURI . . . . . 51

Ionut,T,ENE - UNDE SUNT CENACLURILE DE ALTA DATA? CLUJUL ANILOR `90 . . . . . . . . . . . 55

prof. Ioana RUSU - O CALATORIE INTERGALACTICA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

prof. Maria ANTOHI - O CARTE DESCHISA... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

FESTIVALUL-CONCURS NATIONAL DE CREATIE LITERARA ½AVANGARDA XXII. Editia a XVI - a,

Bacau, 24 - 26 septembrie 2017 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

SCRISOARE DESCHISA... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

FORUMUL CIVIC AL ROMANILOR DIN HARGHITA SI COVASNA = COMUNICAT DE PRESA . . . . . 63

3

4

Ing. Mircea PrleaBiblioteca Judet

,eana Satu Mare

560 DE ANI DE LA URCAREA PE TRO-NUL MOLDOVEI A LUI S

,TEFAN CEL

MARE

Anul acesta aniversam 560 de ani de la urcareape tronul Moldovei a lui S

,tefan cel Mare, dom-

nul Modovei (1457 1504), om politic s,i diplomat

stralucit, comandant de oaste ilustru s,i priceput

strateg, gospodar, unicator, sprijinitor al cultu-rii, nsemnat ctitor de as

,ezaminte, rentemeietorul

Moldovei, simbol al luptei pentru independent,a a

romanilor s,i cres

,tinatat

,ii. S

,tefan cel Mare a fost

cel mai important domnitor al Moldovei. In timpuldomniei sale, statul romanesc de la est de Carpat

,i

a atins perioada de apogeu.Tatal lui S

,tefan cel Mare, Bogdan al II-lea, dom-

nul Moldovei ntre anii 1449 s,i 1451 era ul nelegi-

tim al lui Alexandru cel Bun s,i frate cu Ilias

,, S

,tefan

al II-lea, Petru al II-lea s,i Petru Aron. S

,tefan

cel Mare s,i-a petrecut copilaria sub supravegherea

atenta a mamei sale, Oltea-Maria. De la moartealui Alexandru cel Bun, urmas

,ii lui luptasera ntre

ei pentru tron, ceea ce contribuise la slabirea pute-rii centrale. Bogdan al II-lea, primejduit de frat

,ii

sai se refugiaza mpreuna cu sot,ia s

,i copiii la ru-

dele sot,iei n T

,ara Romaneasca. Preocupat sa for-

meze s,i sa ment

,ina un front antiotoman, Iancu de

Hunedoara l sprijina pe Bogdan al II-lea sa ocupetronul Moldovei (martie-octombrie 1449) mpotrivalui Alexandrel (ul lui Ilias

,) care, ca domnitor,

era slab s,i la dispozit

,ia panilor polonezi. Bogdan

al II-lea ia tronul prin lupta, nvingand os,tile lui

Alexandrel la Tamas,eni (octombrie 1449) s

,i a in-

trat victorios n Suceava. El s-a dovedit un capabilconducator de oaste, trezind admirat

,ia lui S

,tefan,

care s-a aat alaturi de tatal sau. Bogdan al II-lea a fost preocupat de ntarirea puterii centrales,i norirea Moldovei, dar n anul urmator (1450)Alexandrel revine cu ajutor polonez pentru a-s

,i re-

lua domnia s,i este nfrant din nou n batalia din

Codrul Crasnei (septembrie 1450). S,tefan are din

nou prilejul sa nvet,e din tactica militara a tatalui

sau, nsa, pe cand se gasea la o nunta n localita-tea Reus

,eni (octombrie 1451), Bogdan al II-lea este

surprins de fratele sau Petru Aron s,i ucis mis

,eles

,te

(octombrie 1451). Tanarul S,tefan este nevoit sa ia

drumul pribegiei s,i ajunge la curtea lui Iancu de

Hunedoara. Impreuna cu varul sau Vlad T,epes

,se

maturizeaza sub obladuirea voievodului Transilva-niei s

,i amandoi se pregatesc sa ia domnia T

,arilor

Romane. In primavara lui 1457 l aam pe S,tefan

la curtea lui Vlad T,epes

,(care luase domnia cu un

an nainte) s,i cu un corp de oaste dat de acesta

intra n Moldova. I se alatura oameni din Moldovas,i ntalnes

,te os

,tile lui Petru Aron pe care l nfrange

la Doljes,ti pe Siret la 12 aprilie 1457. Petru Aron

fuge n Polonia. La 14 aprilie 1457, pe locul numit½Direptate, Adunarea t

,arii l proclama domnitor s

,i

mitropolitul Kir Teoctict l unge, cu voia ntreguluinorod al Moldovei.In politica interna, S

,tefan cel Mare a act

,ionat

n vederea ntaririi autoritat,ii domnes

,ti s

,i a

institut,iilor statului. Astfel, domnitorul a urmarit

limitarea puterii marii boierimi, iar n Sfatuldomnesc a introdus oameni de ncredere s

,i i-a

nlaturat pe cei care erau considerat,i nesiguri.

Peprezentant,ii domniei n t

,inuturi s

,i cei din frun-

tea cetat,ilor (precum parcalabii) au capatat puteri

sporite.Pe plan central, un rol deosebit de important n

timpul lui S,tefan cel Mare l-a avut portarul Suce-

vei, comandant al os,tirii. Domnitorul s-a preocu-

pat atat de refacerea domeniului domnesc, cat s,i de

ntarirea economica a t,arii. O atent

,ie deosebita a

fost acordata comert,ului, negustorii bras

,oveni, ca

s,i cei din Polonia s

,i Ungaria bucurandu-se de pri-

vilegii comerciale.Domnitorul a luat masuri pentru ntarirea capa-

citat,ii de aparare a t

,arii, cons

,tient ind de perico-

lele care puteau veni din exterior. In acest sens adispus de ½oastea cea mica, iar n caz de primejdiemajora putea convoca oastea cea mare, din carefaceau parte tot

,i locuitorii apt

,i de lupta ai t

,arii.

Documentele ment,ioneaza ca oastea cea mica era

formata din 10.000 15.000 de os,teni (luptatori

de elita), iar ½oastea cea mare putea ajunge la unefectiv de 40.000 de luptatori. Oastea lui S

,tefan cel

Mare a fost dotata s,i cu cele mai moderne arme ale

timpului, precum bombardele. Marele domnitor aavut n vedere s

,i sistemul de cetat

,i de aparare, n

cadrul caruia s-au remarcat Suceava, Neamt,, Ceta-

tea Alba, Chilia s,i Hotin.

In politica externa, a urmarit, n primul rand, saaiba relat

,ii bune cu tot

,i vecinii. De asemenea, un

principiu de baza a politicii externe a lui S,tefan cel

Mare a fost acela de a nu angrenat n lupte, nacelas

,i timp, pe doua fronturi. In privint

,a relat

,iilor

www.cetateaculturala.wordpress.com

5

externe, se pot observa doua probleme distincte:relat

,iile cu Polonia s

,i Ungaria s

,i, respectiv, cele cu

otomanii.In privint

,a Poloniei, dupa nlaturarea lui Pe-

tru Aron, S,tefan cel Mare a urmarit normalizarea

relat,iilor cu aceasta t

,ara. In anul 1459, domnito-

rul a ncheiat un tratat cu Polonia la Overchelaut,i,

prin care regele Cazimir al IV-lea, devenind suze-ran al lui S

,tefan cel Mare, nu-l mai ajuta pe Petru

Aron n ncercarea de a reveni pe tronul Moldovei.Bunele relat

,ii cu Polonia n timpul regelui Cazimir

al IV-lea sunt conrmate de privilegiile comerci-ale pe care S

,tefan cel Mare le-a acordat negusto-

rilor polonezi n Moldova, precum s,i de ajutorul

militar trimis n diferite momente ale luptei anti-otomane. Din pacate, Polonia nu s-a dovedit unaliat deosebit de important n lupta antiotomana.S,tefan cel Mare nsa avea nevoie de relat

,ii bune

cu Polonia pentru a contrabalansa pretent,iile de

suzeranitate ale Ungariei asupra Moldovei. De alt-fel, din cauza faptului ca maghiarii det

,ineau impor-

tanta cetate Chilia, relat,iile moldo-ungare din pri-

mii ani de domnie au fost ncordate. In anul 1465,dupa trei ani de eforturi militare, S

,tefan cel Mare

a reus,it sa preia controlul asupra cetat

,ii Chilia. De

aceea, n anul 1467, regele maghiar Matei Corvina ntreprins o expedit

,ie n Moldova, urmarind re-

cucerirea Chiliei s,i nlaturarea lui S

,tefan cel Mare

de pe tron, unde l-ar instalat pe Petru Aron. La14/15 decembrie 1467, oastea lui Matei Corvin afost nfranta la Baia, iar regele cu greu a pututscapa cu viat

,a. In anul 1469, Petru Aron, urmarit

n Transilvania de moldoveni, a fost ucis.In momentul n care pericolul otoman a devenit

deosebit de amenint,ator pentru aceasta zona a Eu-

ropei, regele maghiar Matei Corvin a nt,eles ca era

mai bine sa colaboreze cu S,tefan cel Mare n lupta

antiotomana. In aceste condit,ii, ntre cei doi con-

ducatori a fost ncheiat, la 12 iulie 1475, tratatulde aliant

,a antiotomana.

Un alt capitol al politicii externe a lui S,tefan

cel Mare a fost cel al relat,iilor cu turcii. Fiind

sigur de faptul ca urmau importante confruntaricu sultanul, a act

,ionat pentru a avea, pe tronul

T,arii Romanes

,ti, aliat

,i. De aceea, n anii 1473 s

,i

1474 domnitorul moldovean a intervenit militar s,i

l-a nlaturat de pe tron pe Radu cel Frumos, in-stalandu-l pe Laiota Basarab, iar n 1476 l-a de-terminat pe Matei Corvin sa-l elibereze pe VladT,epes

,, pentru a ocupa tronul T

,arii Romanes

,ti. In

anul 1477, l-a nscaunat pe Basarab T,epelus

,s,i apoi

pe Vlad Calugarul, nsa Vlad T,epes

,a fost ucis de

boieri, iar ceilalt,i domnitori instalat

,i de S

,tefan cel

Mare pe tronul T,arii Romanes

,ti nu i-au sust

,inut

lupta antiotomana. In privint,a relat

,iilor lui S

,tefan

cel Mare cu otomanii, trebuie amintit ca acestea s-au tensionat dupa anul 1471, cand domnitorul mol-dovean a refuzat sa mai plateasca haraciul. Din or-dinul sultanului Mahomed al II-lea, n anul 1475, oputernica armata turceasca, n frunte cu Soliman-pas

,a, a atacat Moldova. S

,tefan cel Mare a bene-

ciat atunci doar de ajutorul a 5000 de secui, 2000de transilvaneni s

,i 2000 de poloni, care se alaturau

celo 40000 de ostas,i moldoveni. Lupta cu oastea de

120000 de oameni a lui Soliman-pas,a s-a desfas

,urat

la Vaslui sau Podul Inalt, la data de 10 ianuarie1475 s

,i s-a ncheiat cu victoria lui S

,tefan cel Mare,

victorie de rasunet n ntreaga Europa. Din pacate,statele europene nu au nt

,eles nici atunci necesita-

tea constituirii unei puternice coalit,ii antiotomane,

astfel ca, n anul 1476, n timpul unei expedit,ii a cu-

ceritorului Constantinopolului, sultanul Mahomedal II-lea, Moldova s-a gasit din nou fara un aju-tor nsemnat pe plan militar. In aceste condit

,ii, la

data de 25 iulie 1476, oastea moldoveneasca a fostnfranta, la Razboieni, situat

,ia ind agravata s

,i de

atacul tatarilor din est, vasali otomanilor.Raspandita n t

,ara dupa prada, oastea sultanu-

lui nu a putut cuceri nici o cetate, toate rezistand.S,tefan cel Mare s-a dovedit din nou un bun con-

ducator militar deoarece, aplicand lovituri turci-lor, a reus

,it sa-i alunge n afara t

,arii, transformand

nfrangerean victorie. Din nou Moldova era poartade aparare a civilizat

,iei cres

,tine n fat

,a otomanilor,

dar S,tefan cel Mare ramanea din nou singur n fat

,a

puterii Semilunii.In anul 1479, dupa un razboi de 16 ani cu oto-

manii, Venet,ia a ncheiat pace cu aces

,tia, iar regele

Ungariei, Matei Corvin, a facut acelas,i lucrun anul

1483. In aceste condit,i, n anul 1484, n urma unei

puternice campanii otomane organizate de sultanulBaiazid al II-lea, Moldova a pierdut Chilia s

,i Ce-

tatea Alba. De aceea, la data de 15 septembrie1485, la Colomeea, domnitorul a depus juramantde vasalitate regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea. Innoile condit

,ii, S

,tefan cel Mare a nt

,eles ca lupta an-

tiotomana nu mai avea sort,i de izbanda s

,i n anul

1487, a ncheiat pace cu sultanul, acceptand platatributului.In ultimii ani ai domniei, S

,tefan cel Mare a do-


6

rit sa iasa de sub suzeranitatea polona, relat,iile cu

aceasta t,ara tensionandu-se dupa ce rege a devenit

Ioan Albert. In anul 1497, la data de 26 octombrie,oastea lui S

,tefan cel Mare a nvins-o pe cea a re-

gelui polon n batalia dela Codrii Cosminului, iartratatul de pace, de la 12 iulie 1499, nlocuia actuldel a Colomeea. Relat

,iile cu Polonia au fost nsa

ncordate s,i n ultimii ani ai domniei lui S

,tefan cel

Mare din cauza disputei asupra Pocut,iei, teritoriu

de la granit,a dintre Polonia s

,i Moldova.

S,tefan cel Mare a murit la data de 2 iulie 1504,

dupa o domnie de 47 de ani, s,i a fost nmormantat

la manastirea Putna, o ctitorie a sa. BisericaOrtodoxa Romana l-a canonizat ca Sfant n anul1992. Pe drept, Barbu S

,tefanescu Delavrancea l

socotes,te Apusul de Soare al Moldovei pe cel care

n eternitatea istoriei romanes,ti ramane S

,tefan cel

Mare s,i Sfant.

S,tefan cel Mare a avut trei sot

,ii: Evdochia din

Kiev, cu care s-a casatorit la 5 iulie 1463 s,i cu care

a avut pe Alexandru, Elena s,i Petru. Alexandru

a fost favoritul lui S,tefan. Aat ca zalog la Con-

stantinopol, el se va casatori cu Maria n 1489 dinneamul Paleologilor Asani, ramura a familiei impe-riale bizantine nrudita cu urmas

,ii Asanes

,tilor bul-

gari. Dupa casatorie, Alexandru primes,te titlul de

voievod s,i e as

,ezat la curtea domneasca din Bacau.

Alexandru va lua parte la ntreaga politica internas,i externa a tatalui sau. S

,tefan cel Mare voia sa-l

lase urmas,la tron, nsa Alexandru se stinge la 26

iulie 1496 s,i e ngropat la manastirea Bistrit

,a, langa

strabunul sau Alexandru cel Bun. Elena, ica luiS,tefan cel Mare, s-a casatorit n 1483 cu t

,areviciul

Ivan Ivanovici al Moscovei. Petru a murit de micn 1480 s

,i e ngropat la Putna. A doua sot

,ie a lui

S,tefan cel Mare a fost Maria de Mangop (casatoria

a avut loc n 1472) din neamul stapanitorilor cetat,ii

Mangop din Crimeea. Cu ea a vut doi baiet,i: Ilie s

,i

Bogdan. Ilie dispare din documente (1473), Bogdanmoare n 1479 s

,i e ngropat la Putna langa Petru.

Maria de Mangop moaren anul 1477. In anul 1478,S,tefan cel Mare se casatores

,te cu Maria Voichit

,a,

ica lui Radu cel Frumos. Ea i daruies,te pe Bo-

gdan al III-lea (cel Chior), viitorul domn al Mol-dovei (1504-1517) s

,i care a avut ca u pe S

,tefanit

,a

(1517-1527). Bogdan cel Chior a avut doua surori:Ana (moare nainte de 1499) s

,i pe Maria-Cneajna,

casatorita cu cneazul polon Teodor Wieszowiecki,moarta n 1518. S

,tefan cel Mare a avut ca u na-

tural s,i pe Petru Rares

,cu Maria Rares

,din Harlau,

ajuns domn al Moldovei n doua randuri (1527-1538) s

,i (1541-1546).

Calitatea de bun gospodar reecta grija pentrut,ara Moldovei s

,i oamenii ei. Chipul Moldovei este

reectat n cartea calatorului rus Afanasie Nichi-tin (Calatorie peste trei mari), care vizitase t

,ara

lui S,tefan cel Mare s

,i nota: ½Moldova este bo-

gata s,i are de toate. Ca organizator al statului,

S,tefan cel Mare devine un rentemeietor al Moldo-

vei. Consolidarea puterii centrale s,i a institut

,iilor

statului alaturi de lupta pentru independent,a, ca

s,i cres

,terea autoritat

,ii Moldovei n contextul euro-

pean al vremii, toate aceste elemente sunt stranslegate ntre ele s

,i scot n evident

,a o alta la-

tura a mos,tenirii lui S

,tefan cel Mare, el lasand

t,ara independenta s

,i cu posibilitat

,i de continuitate

mus,atina. S

,tefan cel Mare apare s

,i ca unicator

prin adaugarea la Moldova a cetat,ilor transilvanene

Ciceul s,i Cetatea de Balta.

Mos,tenirea spirituala se rasfrange n actul de

creat,ie al vremii sale. S

,tefan cel Mare este domn

cres,tin s

,i razboaiele conduse mpotriva Semilunii

se desfas,oara sub semnul crucii. Campion al lup-

tei cres,tine, Athletus Christi cum a fost denumit,

S,tefan cel Mare a t

,inut Biserica s

,i reprezentant

,ii ei

la loc de cinste.In acest sens, trebuie sa apreciem s

,i nsemnatul

act ctitoricesc. Tradit,ia consemnata n secolul al

XVII-lea da numarul de 44 biserici s,i manastiri,

dar socotind dupa pisaniile pastrate, numarul loreste de 32. Cele mai nsemnate sunt la Putna,Neamt

,u, Bistrit

,a, Voronet

,, Tazlau s

,i Dobrovat

,.

Aridicat noi lacas,uri la Suceava, Ias

,i, Vaslui, Do-

rohoi, Piatra, Harlau, Baia, Chilia, ca s,i n satele

Borzes,ti, Razboieni, Raus

,eni. In semnul unirii cu

frat,ii romani ridica o biserica la Ramnicul Sarat,

iar n Transilvania bisericile de la Vad (pe Somes,)

s,i cea din Feleac. Ca domn al cres

,tinatat

,ii, S

,tefan

cel Mare a facut danii la Muntele Athos, a adusmulte mbunatat

,iri manastirii Zografos. Pe drept

biserica ortodoxa romana la canonizat trecandu-ln randul snt

,ilor parint

,i s

,i credint

,ei cres

,tine.

S,tefan cel Mare a ridicat curt

,ile domnes

,ti la mare

stralucire, cele de la Suceava (cetatea sa de scaun),Ias

,i, Piatra Neamt

,, Vaslui, Harlau, Hus

,i, Bacau.

Ca marturie a epocii lui S,tefan cel Mare raman , nu

numai as,ezamintele religioase s

,i civile, ci ntregul

context spiritual. In vremea lui S,tefan cel Mare,

diecii cancelariei domnes,ti au nceput pe la 1473

scrierea unui letopiset,sub ndrumarea mitropolitu-


7

lui Kir Teoctist, Analele de la Putna.Cu sigurant

,a, S

,tefan cel Mare se situeaza la loc

de cinste printre marii eroi ai neamului romanesc,a carui memorie trebuie s-o purtam cu cinste, atatnoi, cat s

,i urmas

,ii urmas

,ilor nos

,tri.

Bibliograe:1. Stan, Magda s

,i Vornicu, Cristian Dict

,ionar.

101 personalitat,i s

,i evenimente istorice, Editura

Niculescu, Bucures,ti, 2003

2. * * * * * * * - Enciclopedia marilor perso-nalitat

,i din istoria, s

,tiint

,a s

,i cultura romaneasca

de-a lungul timpului. Volumul al III-lea, EdituraGeneze, 2001

Unde e granit,a etnica romaneasca la vest?

VREM AUTONOMIE PENTRUT,INUTUL CRIS

,ANEI PANA LA TISA!1

Ungurii toturla s

,i miorlaie,

plangand dupateritoriile pe carele-au pierdut dincauza Trianon-ului. Pana la urmacine a pierdut nurma Trianon-ului? Unde egranit

,a etnica

romaneasca la vest?Celor care militeaza incons

,tient

,i pentru "autono-

mia" sau federalizarea Romaniei le trebuie reamin-tite anumite informat

,ii s

,i pentru asta o sa folosim

chiar date statistice STRICT de provenient,a ma-

ghiara.Dupa cum se vede n imaginea de mai sus,

romanii s,i alte etnii de pe teritoriul actual al Unga-

riei au suferit o maghiarizare fort,ata agresiva. Cum

a evoluat maghiarizarea de la eliberarea Panonieide sub turci de catre austrieci?In 1715 n actuala Budapesta, pe atunci Oen,

erau recenzat,i 55,6% germanii s

,i doar 19,4% unguri

s,i maghiarizat

,i (cam 25% erau slavii s

,i romanii), ca

n 1891 sa mai ramana doar 23,7% germani n timpce ungurii s

,i maghiarizat

,ii sa atinga aproape 46,1%!

Intre 1880 s,i 1890 structura etnica a municipiului

1Material preluat de pe internet.

Deva a evoluat astfel: ungurii s,i maghiarizatii au

crescut cu 293,9%, romanii au crescut cu 21,2% iargermanii au scazut cu 67,7%!

Astazi Romanias-a trezit vulne-rabila din cauzalegislat

,iei prost

conceputa s,i a

corupt,iei s

,i este

pusa n situat,ia de

a restitui in inte-grum proprietat

,i,

cladiri sau terenuripentru care statul

roman oricum a platit despagubiri n tone de aur,in anii '30 ai secolului trecut.

Cu alte cuvinteRomania iese inpaguba de douasau chiar de treiori daca stam sa negandim ca taxelefolosite pentrua ridica multedintre cladirile dinTransilvania erauplatite de catre

patura sociala inferioara, adica de t,arani s

,i mici

mes,tes

,ugari sau comerciant

,i, care n marea lor

majoritate erau romani, nobilimea din cele treinat

,iuni privilegiate ind scutita de taxe.Multe din as

,a zisele restituiri din Transilvania s-

au facut prin fraude grosolane s,i practic Romania

este furata metru cu metru patrat n ecare zi. Dardaca tot militeaza liderii maghiarilor din Romaniapentru restituirea imobilelor in integrumpentru co-munitatea ma-ghiara de ce nu cer acelas

,i lucru s

,i

pentru romanii a caror biserici au fost conscate nUngaria?E vorba de cel put

,in 192 de biserici romanes

,ti

conscate in Ungaria s,i de multe alte imobile s

,i

proprietat,i care nu au mai fost niciodata retro-

cedate sau acordate despagubiri proprietarilor dedrept sau mos

,tenitorilor acestora. In Romania daca

va vine sa credet,i au venit unii cetat

,eni unguri sa

ceara proprietat,i sau imobile ca mos

,tenire pe baza

unor acte din secolul XVI!?In cartea ½NATIONALISMUL RASIAL UNGU-

RESC Documente (Dr. Johann Weidlein Schon-dorf, Germania, 1961) partea a II-a ½Razboiul de


8

exterminare a germanilor din Ungaria autorul ci-teaza articolul lui Gyulla Illyes (n. n. - poet, pro-zator) - Ancheta despre S

,vabi din ziarul ½Nyugat

(1933): "Transdanubia se aa n pericol, toata lu-mea stie asta aici (n Branau).

Ce se ntampladaca Transda-nubia, ntr-o zi,se separa de Un-garia? Poateca mica bucatacare ramane ntreDunare si Tisasa mai ramanamaghiara? Vaavea dreptul de

a exista, va n valoare, pentru a obtine acestlucru ntre natiuni? Separarea regiunii Keil (n.n.- Suabiei turcesti) este o mare pierdere. Se punepiciorul pe raul Drava si se razbate n acest felpana n fata Pestei, realizand jumatate din caleade a avea granita cu judetul Weisseburg (n.n. -judet la est de taul Balta - Balaton). Impotrivaciumei nu trebuie sa ne temem, pentru ca acestoras (n.n.- Branau capitala Suabiei turcesti, oras

,

german, nca nemaghiarizat complet n 1933)a fost, probabil, capitala tarii (n.n. - Suabieitur-ces

,ti) dar niciodata a poporului ... ". Temerile

acestui scriitor ungar sunt graitoare prin ele nseles,i nu mai trebuiesc comentate.

Daca am pro-ceda exact caungurii ar trebuisa cerem auto-nomia pentru otreime din terito-riul Ungariei. Laschimb cu auto-nomia as

,a zisului

T,inut Secuiesc

vrem autonomiepentru T

,inutul Cris

,anei pana la Tisa!

Daca ungurii au gasit de cuviint,a s

,i statul imbe-

cil, corupt s,i maot roman a ncuviin-t

,at sa "retro-

cedeze" proprietat,i sau imobile pe baza unor acte

sau documente din secolul XVI de ce nu am cere s,i

noi ce este al nostru din Ungaria?Romanii au dreptul s

,i ei sa ceara napoi bisericile

s,i celelalte proprietat

,i furate s

,i dez-nat

,ionalizate de

statul maghiar!

Vret,i enclava ungureasca n Romania? Atunci

vrem ca Romania sa se ntinda as,a cum ar trebui

pana la Tisa!Sursa:http://www.itc-

cluj.ro/racism/cineapierdut.htm

Vasile ALECSANDRI

CHESTIUNEA ISRAE-LITA SI DEMNITATEANATIONALA2

Antisemitismul secolelorXIX s

,i XX s-a manifestat cu

amploarea unui curent eu-ropean s

,i avea cauze part

,ial

ndreptat,ite. Acest curent

nu a cuprins nsa s,i poporul

roman, iar discursul luiVasile Alecsandri din s

,edint

,a Senatului Romaniei

din 10 octombrie 1879 (discurs exemplar pentruceea ce ar trebui sa e gandirea s

,i demnitatea

unui parlamentar roman patriot s,i responsabil)

demonstreaza acest adevar. Pe langa fermitateant

,eleapta a atitudinii pe care o propune Alec-

sandri, Romaniei, fat,a de ½Uniunea Europeana

de la vremea aceea (Congresul de la Berlin),intervent

,ia sa parlamentara releva, s

,tiint

,ic s

,i

nuant,at, contrastul antropologic a doua tipuri

de comportament social: cel al evreilor s,i cel al

romanilor. (Miron Manega)MOTO: ½N-am decat o

teama, ca evreii sa nu sfre-deleasca si sa staruiascaatat de mult pe langa pu-teri spre a capata drep-turi politice pentru coreli-gionarii lor din Romania,ncat sa ne sileasca a li leda... Acum cateva luni,izraelitii se mai bucurauaici de cateva simpatii nunele cercuri, dar de candau facut atata tambalaun Europa, de cand presaevreiasca din toate tarile

2Discursul lui Vasile Alecsandri n sedinta de Senat din10 octombrie 1879. Material preluat de pe internet.


9

ataca cu nversunare Romania si vrea sa obtina cusila emanciparea evreilor, ei n-au nimic de sperataici, deocamdata.(CAROL I, Scrisoare adresata tatalui sau, Karl

Anton de Hohenzolern-Sigmaringen, n 1872)

DISCURS TINUT IN SEDINTA SE-NATULUI de la 10 Octomb. 1879 CUOCASIUNEA REVISUIREI ART. 7 ALCONSTITUTIUNEI

Domnilor Senatori,

Astazi Romania se presinta noua cu istoria sa nmana pentru ca noi sa nscriem pe paginele sale sauumilirea si perderea neamului nostru, sau demnita-tea si salvarea lui.Situatie tragica pentru Patria Romana ! Situatie

grava pentru senatorii Romani!In presenta acestei situatii, fara seaman n ana-

lele istorice ale lumei, trebue sa s,tim a ne radica cu

inima si cu cugetul la naltimea datoriei noastre,fara patima, fara violenta, dar cu spirit linistit, cupatriotism luminat si cu nobilul curagiu ce se cerede la omenii chiamati a decide de soarta t

,arii lor.

Sa ne urcam dar pe acesta tribuna condusi nu-mai de glasul cons

,tiintei noastre, si feriti de orice

simtiment de ostilitate n contra nimanui, nici chiarn contra art. 44 din tratatul de la Berlin, nicichiar n contra aliantei israelite, carora datores

,te

Romania cumpana spaimantatoare n care ea segases

,te astazi.

Voiu zice mai mult: Departe de a ostili, sale m oare-cum recunoscatori, caci alianta israe-lita, prin dorinta-i nerabdatore si nechibsuita dea obtine grabnic drepturi civile si politice pentrucoreligionarii sai, cat si art. 44 din tratat carene impune noua, ntr'un mod draconic, realisareaacelei dorinte, fara a se preocupa de convenientelenoastre, ne-au deschis ochii asupra pericolului cene ameninta si au desteptat n noi instinctul con-servarii nationale.Eram adormiti pe patul nepasarei, pat vecin cu

mormantul!Suntem acum treziti!... Sa m dar trezi la postul

ce ne-au ncredintat patria noastra, si sa privimcu ochi patrunzatori situatia creata Romaniei deCongresul de la Berlin, pentru ca, n cunos

,tinta de

causa si cu mana pe cons,tiinta, sa luam o otarre

ferma, justa, leala si demna.

Ce vedem azi pe scena acestei parti de lume cese numes

,te Romania?

Vedem un popor bland, generos, ospitaliar, inte-ligent, iubitor de progres, apt a se asimila cu natiilecele mai civilisate, tolerant n materie de religie; unpopor care n timp de mai multi secoli de restriste,de lupte crancene a s

,tiut, prin o politica dibace si

prin vitejia lui, sa'si pastreze nationalitatea si sa'siscape mosia de poftele nesatiose ale puternicilor saivecini, un popor care, ntr'un numar mic de ani, aoperat cu liniste n snul t

,arei sale reforme sociale

de acele care la alte natii au pus sutimi de ani ca sase introduca prin torente de sange; un popor cares'a armatn ochii lumei si prin calitatile spiritului,si prin calitatile inimei, si prin desvoltarea intelec-tuala si prin barbatia suetului: poporul roman!Stapan pe o tara frumosa, manosa si menita prin

positia ei de a pridvorul templului civilisatiei mo-derne la marginea Orientului nca barbar.Acest popor a avut din vechime si pana n zilele

noastre soarta cea mai stranie, cea mai periculosapentru existenta sa nationala, ind o colonie latinaperduta ntre alte mari ginte de sange strain.Vecinic el s'a gasit fat

,a cu un nou dusman, cu

o noua amenintare!... Cand cu salbaticele hoardede la Nord, cand cu torentul Asiatic ce a inundat oparte din Europa orientala, cand cu nenumaratelencercari de cotropiri ale vecinilor lui, Tatari, Un-guri, Poloni, etc, cand cu otrava corosiva si demo-ralisatore a Fanariotilor, cand cu bratul apasatoral protectoratului rusesc, si cate alte calamitati is-vorate din ntru si din afara.... Si bietul vulturromanesc, prins n lupte gigantice si seculare, desi aperdut doua pene scumpe din aripele lui, una pesteCarpat

,i si alta peste Prut, a esit nvingator a relei

soarte ce l'a persecutat, cu inima ntreaga, cu ca-pul teafar. In ne, el a dat pept cu Turcul care'ltinea n vasalitate de 400 de ani, si-a recastigatindependinta vitejes

,te, atragandu'si laudele Euro-

pei, si cand sarmanul se credea scuturat de greuta-tea nenorocirilor, cand se credea intrat ntr'o viatascutita de griji si de lupte, iata ca se gases

,te fat

,a

cu o noua amenintare, fat,a cu o noua cumpana,

fat,a cu navalirea Israelita. Si, ce 'i mai ngriitor

pentru el, fat,a cu un verdict europen, un verdict

ce pune n pericol viitorul lui, nationalitatea lui, sichiar avutul sau stramosesc, mosia lui!Ce este aceasta noua cumpana? Ce este aceasta

noua navalire? Cine sunt navalitorii, de unde vin,ce vreau? Si cine este noul Moisi care'i conduce


10

la noul pamant al fagaduintei, asezat asta-data pemalurile Dunarei?...Ce sunt navalitorii? Sunt un popor activ, in-

teligent, neobosit ntru' ndeplinirea misiunei sale;sunt adeptii celui mai orb fanatism religios; cei maiesclusivisti din toti locuitorii pamantului, cei maineasimilabili cu celelalte popore ale lumei!... Cre-dinciosi pana la moarte religiei lor; sei lor suntRabinii care edicteza legi speciale pentru ei; patrialor e Talmudul! Puterea lor e nemasurata caci sereazama si se ntemeiaza pe doua alte puteri: fran-masoneria religiosa si aurul!De unde vin acesti navalitori? Judecand dupa

numarul spaimantator ce curge necontenit pe toatefrontierele tarei, pe toate potecile muntilor, pesteplaiuri si peste ape, ar crede cine-va ca ei fugalungati de biciul persecutiei, caci navalirea lor pre-sinta spectacolul emigratiilor din secolii trecuti...nsa nu!... Ei vinn cea mai mare parte din ImperiulAustriei, unde Evreii se bucura de protectia legilor,si unde au capatat chiar drepturi civile si politice.Ei vin si din Rusia care le-au acordat dreptul de adeveni proprietari...Fug dar de bine!... Pentru ce?... Aici e mis-

terul care trebue sa ne pue pe ganduri. Cevreau ei la noi?... O positie sociala mai avanta-giosa?... Nu, caci dupa plangerile lor, aici este tarapersecutiunei.... O patrie? Nu! caci patria lor esteTalmudul; n el cred, n el vietuesc, n el mor...!Si acest fanatism secular face taria lor, caci el iopres

,te de a se asimila cu celelalte popore si de a

se contopi n ele; i mantine ca o natie straina ntrecelelalte natii, ca un Stat n Stat. Ei cauta daraicea nu o positie sociala, nu o patrie, dar o pro-prietate lesne de dobandit, eftina de cumparat; oproprietate pe care sa o poata trece catre ori-cinealtul cand acesta transactie comerciala ar conveniintereselor lor; o proprietate care prin positia ei sapresinte avantajul de a ca o taraba deschisa pepragul ce desparte Orientul de Occident. Gasindu-se necati ntre milionele de locuitori ai marelor tariEuropene, ei vreu la randul lor sa nece pe un po-por mic, si, prin ajutorul capitalurilor ce poseda,sa devie proprietari ai pamantului acelui popor, iardin vechii stapani ai t

,arii sa faca nisce iloti, pre-

cum sunt astazi taranii din Galitia si din o parte aBucovinei.Iata cum se esplica aceasta moderna... nu zic

cruciada, termenul neind potrivit cu judaismul...voiu zice dar: aceasta moderna judaida.

Tara e frumoasa, mbelsugata; ea are orase mari,drumuri de fer, sosele, institutii desvoltate; si unpopor cam neprevazator, ca toate poporele de vitalatina ... Ce'i mai usor de cat a se substitui locui-torilor acestei tari, si de a face din tara ntreaga oproprietate Israelita?Daca este acesta planul navalitorilor de astazi,

precum tot ne induce a o crede, el probeza ncao data spiritul ntreprinzator al neamului israelit,si departe de a merita un blam, el e de natura a'iatrage lauda si admirarea omenilor practici.Blamul s'ar cuveni noua, Romanilor, daca prin

nepasarea noastra, sau prin aplicarea unor fatale siabsurde teorii umanitare, am da nsine o mana deajutor landeplinirea acestui plan. Blamul ar cadeape capul nostru, dacanselati de acele teorii ntelesepe dos, sau dominati de o spaima imaginara, subinuenta unor amenintari imaginate, am uita capatria romana este un deposit sacru, ncredintatnoua de parintii nostri pentru ca sa'1 transmitemntreg si nepatat la copiii nostri....

Cine este noul Moisi care conduce poporul luiIsrael catre o noua Palestina? Cine? O adunare deomeni eminenti, iubitori de neamul lor; puterniciprin legaturile lor sociale n lumea politica, si maiputernici nca prin agentul producator de minuni,prin aurul posedat de bancherii israeliti, printii -nancei, dupa cum i numesc cu magulire unele ga-zete francese... Alianta israilita . Alianta israi-lita!... Nume misterios, dar rasunator si lugubruca si numele de Nihilism. Toti vorbesc cu o mirarecamngrijita de aceste doua rme rasarite de o datan ochii lumii, dar nime nu poate masura ntindereaaspirarilor acelor puteri oculte.Alianta israilita! Admirabila si colosala asociatie!

Vointa ei este vointa ntregului neam judaic. Po-runcile ei sunt legi nediscutabile! Un gest alei, si sute de mii de omeni si parasesc caminulstramosesc, ca sa se nregimenteze n tacere subdrapelul negru al navalirei; sute de mii, cu cea maideplina abnegatie, se ndrumeza pe calea trista aemigratiei... Insa alianta, noul Moisi, le arata vii-torul aurit, si ei merg nainte ca valuri inundatorea torentelor.In presenta unui asemenea fapt de energica

partinire, cum dar noi Romanii sa nu ne ngrijim,si sa nu ne ntrebam ce vrea alianta israilita la noi?Ea vrea si vrea sa ridice semintia judaica de la

cadere; vrea sa dea o proprietate mare celor maisaraci si mai neluminati din neamul ei; vrea pentru


11

scopuri ulteriore sa ridice Evreii pe aceiasi trepta cuRomanii n Romania, si au reusit a interesa pe Eu-ropa civilisata la realisarea acestui vis frumos, aces-tui plan dibaciu, acestei ambitii demne de omenicare compun Alianta israilita.Acum sa esaminam: pe ce se ntemeiaza Alianta

israilita ca sa reclame pentru numerosii sai core-ligionari drepturi de cetateni n Romania? Caresunt serviciile facute tarii de catre comunitatea ju-daica? Adus'au ea vre-odata ajutorul ei banesc lanevoile Romanilor, fara a catan acel ajutor un pro-t usurar? Unitu-s'au cu suetul la durerile tarii?Impartasit'au bucuria ei n zilele de triumf?Nu!.... Regret de a constata ca Evreii din

Moldova, afara de foarte putine esceptii, s'auaratat vecinic nepasatori de soarta Romaniei, bapot zice chiar ostili propasirei noastre nationale.Unirea principatelor a fost pentru ei un do-liu!... Independinta romana o ngrijire, si luptaRomanilor pentru acea independenta un motiv dea scumpi banii, de a cres

,te camata si de a specula

asupra miseriei obstesti.De la 1842, cand a nceput navalirea evreeasca,

s'au crescut camata si au produs ruina proprietatiimari.Fondat-au la noi evreii institute de folos public

? Nu ! Ganditu-s'au macar asa numitii printi ai -nancei din strainatate ca sa ntrebuinteze inuentalor pe langa puternicii diplomati ai zilei, n favoreaacestei tari romane pe care o priviau ca o viitoreproprietate a neamului evreesc?Nici una de acestea! Singurul israilit care a

ncercat la noi o ntreprindere zisa de folos public,este vestitul Dr. Strusberg, si asta-zi cunoas

,tem cat

folos personal a tras el din construirea drumului saude fer, unic n felul sau pe fat

,a pamantului, si tot

odata cata paguba au suferit si sufera nca tara! Eaplates

,te scumpncrederea ce a avutntr'unul din cei

mai celebri personagi din aristocratia israilita.Inca o-data dar, sa ne ntrebam: prin ce mano-

pere alianta a reusit a interesa Europa la soartaunui neam cu totul strain de neamul nostru, si carenu se poate recomanda simpatiei europene prin niciun act meritoriu savarsit la noi?Toate acele manopere se reduc la una si singura,

nsa cea mai ecace, la inuenta calomniei! ½Ca-lomniez, il en reste toujours quelque chose - ziceBeaumarchais prin gura lui Figaro.Tactica ntrebuintata a fost de a arata Europei

pe nenorocitii evrei ca pe nis,te interesante victime

al inchizitiei romane pentru causa de religie, iarpe poporul roman a'1 zugravi cu culorile cele mainoratore de netoleranta, de fanatism, de barba-rie, astfel ca sa des

,tepte mila Europei pentru evrei

si indignarea ei contra Romanilor.Si n adevar, D-lor senatori, ati observat cum

de vreo cati-va ani foile din strainatate devotateevreilor, au devenit instrumente oarbe a campanieiclevetitore ntreprinsa n contra Romanilor. Oricecalicari injuriose, scoase din vocabularul trivia-litatei, ne-au fost aruncate cu sumetie de unele jur-nale din Viena, din Pesta si chiar din Paris. Amfost tratati de salbatici, de barbari, chiar si de lasi,n ajunul luptei noastre pentru independinta.

Cel mai nensemnat incident atingator de unevreu, a fost esploatat n defavorea noastra si pre-sentat n strainatate cu proportii mari, pentru casa dispue opinia publica n contra-ne; si nota-bene:aice se vadesce perdia, toate faptele Romanilorrastalmacite, exagerate, au fost atribuite unui spi-rit de netoleranta religiosa ce n'a esistat nici o-datala noi.Un esemplu: un carciumar jidov, dovedit de

nselator, de falsicator, era departat de pe mosiaunde 'si esercita tracul? Foile straine strigau:persecutie religiosa!Ori-ce masura administrativa luata de guvern

pentru ordinea si moralitatea publica: Persecutiereligioasa!Ori-ce lege aparatore intereselor particularilor,

votate de Corpurile Legislative: Persecutie reli-giosa!Tot functionarul, primar, comisar de politie, su-

bprefect, prefect, procuror, judecator: agenti aipersecutiei religiose!Chiar ministrii au fost declarati de sei unei

armate biurocratice, organisata special nu atatpentru guvernarea tarei cat pentru menirea depersecutie religiosa.Dar mai mult!... Un evreu fanatic se intro-

duce ntr'o biserica crestina, fura sculele snte si learunca ntr'un loc spurcat. Pretutindenea, aiurea,chiar n tarile cele mai civilisate, acel profanator ar fost rupt n bucati de poporul indignat. La noi,furul sacrilegiu scapa teafar, si pentru ca este datsub judecata - persecutie religiosa!Mai de-una-zi n mijlocul Iasului, ziua meza-

mare, cu ocasianmormantarei unui rabin, evreii audat probe de cel mai salbatic fanatism, insultandcres

,tinii ce ntalneau, si maltratand femeile lor...


12

si nsa poporul Roman au stat linistit... Nici' unevreu n'au fost atins... Cine nsa sa plange depersecutie? Tot evreul!S'au facut legi restrictive spre a feri pe locuitorul

satean de esploatarea evreilor debitatori de bauturispirtoase, si cu aceasta ocasie s'au departat de prinunele sate cati-va carciumari ce faceau traciul celmai nelegal, si erau chiar gazde de talhari... Tipete,racnete, protestari n foile evreesci: persecutie re-ligiosa! Caci religia a ajuns a tarta si princarciumi, ca un bun instrument de clevetire...Si nsa, cu toata asprimea legilor restrictive,

priviti: toate debitele de beuturi spirtose si detutun sunt n mana evreilor... Proba de persecutiereligioasa!

Tara e plina de sinagoge unde evreii se bucurade libertatea cultului lor... Proba de persecutie re-ligiosa.Evreii se bucura de libera circulare, de libera

asedare n lungul si n latul tarei. Ei fac comer-ciu fara mpedicare, chiar comerciuri ilicite! Auntruniri publice fara control, fondeaza gazete ncare useaza de libertatea presei pana la licenta,manuind cu impunitate arma batjocorei n contraRomanilor si a Parlamentelor noastre. Proba depersecutie religiosa.Ce sa mai spun?... Mi'ar trebui zile ntregi ca sa

nsir aci nchipuitele probe de persecutie religiosa,prin care alianta israelita au cautat a depinge nea-mul Roman ca un neam netolerant, barbar, bun desters dupe fat

,a pamantului.

Iata nsa un document de o mare nsemnatatecare se gases

,te n dosarele Congresului de la Berlin,

un pasagiu din rechisitorul presentat acelui congresde alianta israelita, rechisitor care negresit a ser-vit de baza prescriptiilor ce ne privesc n tratatulncheiat n capitala Germaniei.

Veti vedea pana unde a mers lipsa de leali-tate, ndrasnela calomniei si ura israelita n contranoastra.Ascultati: ¾In Romania situatia israelitilor,

foarte numerosi, este nca grozava! De doui ani eisunt jertfa celei mai crude persecutii... Mai n e-care an Europa este uimita la povestirea rascoalelor,uciderilor, prazilor si isgonirilor en masse, de careevreii sunt victime¿.Auziti, D-lor senatori? Rascoale, ucideri,

prazi!... Ar crede cineva ca aude vorbind de Ma-roco, sau de Spania pe timpul lui Torquemada...Alianta a gasit de bonne guerre a pune pe seama

Romaniei de asta-zi cruzimele suferite aiurea deevrei n secolii trecuti prin tarile cele mai civilisate.Dar sa citim mai departe : ¾La aceste violente

s'a adaogat en masse persecutia legala cu un sir delegi ce esclud pe jidani de la toate ntrebuintarile,de la toate carierele liberale, de la toate functiunilepublice, si de la numerosele ramuri comerciale,mpiedecand pana si esercitiul cultului religios, sicatand prin toate mijloacele putinciose a'i reducela miserie si a'i degrada¿.Ati auzit? Noi mpedecam esercitiul cultului re-

ligios, si cu toate aceste tara e plina de sinagoge!..Noi i reducem la miserie, si cu toate acestea co-merciul ntreg si industria, si avutul monetar suntn manele lor! Noi i degradam, cand se degrada einsusi prin fanatismul lor, si prin degradatorele lornaravuri. Cum gasiti veracitatea acusarilor, si cenume se cuvine procedeului israelit?Mai departe: ¾In zadar Puterile garante, re-

zemandu-se pe articolu 46 din Conventia de la Pa-ris care acorda israelitilor drepturi civile cel putin,reclamau n contra acestei politici funeste si barbare.. . Romania a ramas fara mila pentru israeliti. .. etc. etc.¿Auziti cum evreii ne njura, cum ne calica de

barbari chiar ntr'un act ocial menit a supussub ochii Congresului.Iata prevederile acelei Conventiuni din 19 August

1858, prevederi pe cari noi ne-am abtinut de a leesecuta :¾Art. 46. Moldovenii si Valahii, de toate riturile

cres,tine se vor bucura de-o-potriva de drepturi po-

litice. Aceste drepturi' se vor putea acorda si altorculte prin dispositii legislative, etc. etc.¿½Se vor putea acorda nu vrea sa zica ½se

vor acorda ; nu are un nteles obligatoriu pen-tru Romani. Cu toate aceste, asemenea dispositiilegislative s'au nscris n codul civil din 1864. Careevrei nsa a voit sa prote de ele ? Nici unul!. . .Pentru ce? Pentru ca evreii, afara de un prea

mic numar, nu tin la nationalizarea romana, nutin la drepturi politice; ei tin numai la drepturicivile, adica la dreptul de a cumpara pamanturi,ramanand tot sub sujetiunea streina. Ei tin lastergerea art. 7 din Constitutiune, pentru ca o datapusi pe aceiasi linie cu ceialti straini din tara, saprote de dreptul de a deveni proprietari de imo-bile rurale, si sa ajunga astfel la scopul lor de adeveni stapanii acestei tari.Iata, D-lor, cum Alianta a esploatat cu prot


13

campul murdar al calomniei, si Europa, indusa nerore, a crezut'o, dar! A crezut'o Europa luminata! ...Noi am despretuit aceste clevetiri zilnice

raspandite prin foile de publicitate; am comisgresala de a nu ne apara la timp dinaintea opinieipublice, si de a raspunde la nis

,te acusari false ce

ascundeau un scop perd, aratand la randul nostruadevarul. Si acest adevar este ca nu noi, Romanii,suntem persecutorii, ci noi suntem persecutati; nunoi comitem crima persecutiei religioase n contraevreilor, ci evreii comit crima unei persecutii com-plexe n contra noastra, persecutie si religiosa, sieconomica, si nationala.Am neglijat de a desfasura n ochii Europei ta-

bloul ngrozitor al navalirei sistematice si demo-ralisatoare a evreilor, unii isgoniti din Austria sidin Rusia, pentru purtarile lor nelegale, si cei maimulti tramisi la noi din ordinul Aliantei israelite.Am neglijat de a pune n privirea lumei lungul is-vod de locuitori adusi la sapa de lemn, si de fa-milii, o data avute si astazi cazute n saracie, prinunealta infama a usurei si prin hrapirea nesatiosaa evreului ce esploateaza mai cu seama Moldova.Am neglijat de a publica n foile europene durero-sul si nspaimantatorul martirolog a nenorocitilorRomani otraviti de evrei prin beuturi falsicate.Spirtul, apa de foc, varsat de Americani n

gura salbaticilor, a contribuit a distruge mai multpoporatia indigena de cat armele de foc. Ra-chiul otravit vndut de evrei prin satele noastre areaceiasi tinta si produce acelasi efect. Demoralisa-rea, secarea puterilor, tampirea si moartea!Acesta este adevarul adevarat! iar nu cate-va

incidente isolate si foarte rari cari sunt de domeniulpolitiei corectionale si pe care Alianta israelita legrupeza cu multa dibacie pentru ca sa compue dinele un tablou de persecutie religiosa.Priveasca Europa nepartinitore starea prospera

a celor ce se zic persecutati de noi, n comparatiecu starea de quasi-miserie a celor ce sunt acusatide a persecutori, si declare n cons

,tiinta din care

parte este persecutie!splice Europanvatata acest fenomen unic si stra-

niu n istoria omenirei: Cum persecutatul se bu-cura de toate libertatile religiose si comerciale, cumpoate el circula si a se aseza unde'i place! Cumpoate cladi burguri si ridica sinagoge, si fonda jur-nale, si aveantruniri publice fara nici ompedicare,fara nici un control din partea guvernului! Si cum,

pe de alta parte, persecutatorul sa e supus la totesarcinile Statului, sa e esploatat pana la maduvade cel pretins persecutat, si n loc sa prospere, sase mbogateasca n paguba persecutatului, din con-tra, el, stapan n tara lui, sa scada, sa ajunga lamarginea miseriei si n ne sa tinda a dispare subvalurile navalitore a celor persecutati de el.Fac apel la Europa luminata, fac apel chiar la

acei israeliti carora simtul de echitate si de leali-tate nu le este strain, sa declare din care parte estepersecutie!Dar se va gasi poate un lantrop, om de Stat,

economist politic care ar zice ca persecutorul romane lenes, si persecutatul evreu e harnic; ca romanultrebue sa dea pas evreului, ind unul inert si cel-altactiv. La aceasta stranie asertiune, voiu respundeacelui economist-politic atat de aspru n privintaromanului, si atat de generos n privirea evreu-lui, i voiu raspunde invitandu'l sa'si arunce ochiipe campiele tarei si sa vada cine munces

,te sub

arsita soarelui n lunile de vara? Cine, cu sudoarealui, scote roada pamantului pentru ca economistul-politic sa aiba cu ce trai n lux, si pentru ca evreulpersecutat sa aiba ce esploata fara munca?Romanul e lenes? Da!... El e lenes la cas

,tiguri

ilicite, si aceasta lene'1 onoreaza, caci e o calitate,o proba de cons

,tiinta.

In ne, esplice Europa luminata un alt fenomen:Cum se face ca evreii din tarile n care se bucurade toate drepturile cetatenes

,ti, fug de acele tari,

se lepada de acele drepturi, si vin cu sutele de miisa se arunce n ghiarele persecutiei romane?Cumse face ca n timp de 20 de ani numarul acelornenorociti persecutati a crescut de la 80.000 panapeste 400.000?Iata un tablou ngrozitor de cres

,tere a numarului

acestei populatiuni navalitore.Recensementul din 1859 arata pentru

populatiunea Romaniei urmatoarele cifre:4.299.000 crestini .... Populatiune totala

4.434.000 suete, 135.000 jidani.Miscarea populatiunei, adica sporirea prin esce-

sul nas,terilor asupra mortilor, dupa documentele

statistice, ne da, pana la 1872, urmatoarele cifre:4.586.500 cres

,tini... Populatiune totala n 1872:

4.846.500 suete, 260.000 jidani.Pe basa aceleiasi cres

,teri, populatiunea pentru

sfrsitul anului 1879, se poate admite astfel :4.759.500 cres

,tini .... Populatiune totala n

1879: 5.095.300 suete, 335.800 jidani.


14

Cifra de 335.800 jidani, n 1879, este preamica: 1. pentru ca punctul de plecare, adica re-censamantul din 1879, este gresit n mai putin;al 2-lea, pentru ca nimic nu este mai greu de catnregistrarea esacta a nas

,terilor si mortilor la evrei

(mai ales de la 1859 pana la 1870); si al 3-lea pentruca n acea cifra nu se coprinde escesul imigratiuneievrees

,ti, asupra emigratiunei, n intervalul de la

1872 - 1879. Asa ind, cifra n genere admisa,de 400.000 evrei astazi n inta, se poate privi caadevarata si mai degraba ca un minimum.Din cifrele mai sus espuse resulta ca, pe cand

populatiunea crestina n 20 ani, de la 1859 la 1879,a sporit cu 470.000 suete, adica cu a 9-a parte,populatiunea evreeasca n acelas interval a crescutcu 200.800 suete, adica cu de 2 si jumatate ori,ntreaga populatiune evreesca ! !

D. Moseau de Ionnes, arata tabloul urmator :Svedia si Norvegia, 450 jidani, adica 1 la 7.500locuitori.Anglia, 12.000 jidani, adica 1 la 1.750 locuitori;Elvetia, 1.970 jidani, adica 1 la 1.100 locuitori;Prusia, 135.000 jidani, adica 1 la 800 locuitori;Francia, 60.000 jidani, adica 1 la 600 locuitori;Italia, 38.000 jidani, adica 1 la 500 locuitori;Danemarca, 6.000 jidani, adica 1 la 330 locui-tori;Grecia, 7.000 jidani, adica 1 la 140 locuitori;Germania, 150.000 jidani, adica 1 la 90 locui-tori;Belgia si Olanda, 80.000 jidani, adica 1 la 72locuitori;Austria, 453.000 jidani, adica 1 la 60 locuitori;Rusia, 658.000 jidani, adica 1 la 58 locuitori;Turcia, 380.000 jidani, adica 1 la 26 locuitori.Noi putem adaoga :

Romania, 400.000 jidani, adica 1 la 13 locuitori.Prin urmare, Romania are relativ o populatiune

evreeasca de 2 ori mai mare de cat Statul din Eu-ropa care contine relativ mai multi jidani, adica decat Turcia, si de 600 de ori mai mare de cat Svedia,care contine cea mai mica populatie evreeasca.Luand numai Statele cu cele mai mari cifre ab-

solute de evrei, vedem ca n :Rusia, jidanii constitua a 110-a parte dinpopulatia totala;Austria, jidanii constitua a 79-a parte dinpopulatia totala;Germania, jidanii constitua a 144-a parte dinpopulatia totala;

Belgia, jidanii constitua a 112-a parte dinpopulatia totala;Francia, jidanii constitua a 600-a parte dinpopulatia totala;Italia, jidanii constitua a 700-a parte din populatiatotala;Romania, jidanii constitua a 13-a parte!Mare atragere are pentru neamul israelit aceasta

persecutie!... Mare, dulce, se vede, de-vreme ce totialerga la dansa ca la un gheseft plin de mari foloase.Bine-voiasca dar Europa a ntelege odata pen-

tru tot-d'a-una ca, precum n secolii trecuti evreiipersecutati pentru causa de religie n Francia, En-glitera, Germania, Italia, Spania si Portugalia,gaseau un adapost n tara Romana, tot asemenea sin zilele noastre evreii nepersecutati astazi n aceletari civilisate, alearga iar la noi, si asta data cusutele de mii, nsa nu pentru ca sa e persecutatide Romani, dar pentru ca sa aiba si ei, la rndullor, pe lume rolul de persecutori si sa persecute peacei ce le dau ospitalitate... Cifrele au o elocuentanenvinsa!Inca o data, iata adeveriri! Si nsa Europa a cre-

zut si crede din contra, atat de dibaciu a fost sur-prinsa conenta sa, atat a fost de activ, de inuent,de nempacat, de victorios, sistemul clevetirei apli-cat n contra noastra de Alianta israelita!Aici stam si ne ntrebam cu mirare: cum nis

,te

omeni atat de eminenti ca acei ce compun comitetulAliantei israelite, s'au njosit a se servi de o armaatat de degradatore? Caci nimic nu'i mai infamantpe lume ca rolul de calomniator... si ne place acrede ca nsusi acei omeni au fost indusi n erore decatre nis

,te fanatici si de rea credinta corespondenti

din tara. Astfel, pe baza raporturilor mincinosece primiau, au indus si ei n eroare pe supremiilegislatori ai Congresului de la Berlin.Prin urmare, Romania este astazi victima unei

erori isvorta dintr'ua infama calomnie.Ce efect a avut asupra soartei noastre acea erore?

Un efect desastros, cinic, umilitor si stigmatisatorpentru natia Romana!Europa, indignata de tabloul atator cruzimi,

atator nelegiuiri, atator pretinse acte de barbariecomise de noi asupra nenorocitilor evrei, ne-a con-damnat fara a ne asculta. Europa, convinsa ca sun-tem un popor netolerant, fanatic, barbar si persecu-tor, ne-a pus pe acelas rand cu salbaticii din Africa,au gasit ca facem pata n secolul XIX, n acest secolde lumina, si ca meritam o penalitate.


15

Europa deci a decis a nu recunoas,te

independenta noastra, pana mai ntaiu nuvom pune capat barbariei noastre, pana nu vomnceta de a schingiui pe evrei, pana ce, n ne, nuvom acorda acestora drepturi civile si politice.Iata situatia esacta n care ne aam: un popor

acusat, condamnat fara judecata n presenta altuipopor calomniator si navalitor!Indignarea Europei a fost atat de mare, n cat

nu'i a permis de a lua n consideratie:1. Ca independenta noastra ne-am recastigat'o

nsine, cu arma n mana, cu pretul sangelui nostru,ca independenta noastra este un fapt desavarsit -un fait accompli - si recunoscut de marii Atleti aiultimului rasboiu; de mparatul Alexandru si deSultanul, fostul nostru suzeran; ca independentanoastra nu ne-a fost acordata de pomana de catrealtii, dar ca acea glorioasa pomana ne-am facut'onoi nsine, prin vrednicia noastra.2. Ca n calitate de beligeranti nvingatori, nu

nvinsi, am meritat a scutiti de ori-ce conditiiumilitore ntr'un tratat de pace ncheiat n urmarasboiului la care am luat o parte gloriosa.3. Ca tratatul de la San-Stephano, care-le

nu a fost abrogat n ntregul sau, proclamaseindependenta noastra.4. Ca dreptul international positiv nu obliga pe

o natie care n'a fost representata la un Congres,a se supune obligatiilor impuse ei de acel Congres,atunci mai cu sama cand ea este nvingatore iar nunvinsa.

Mester prestidigitator a fost dar Alianta israelita,daca a reusit a introduce prin surprindere n trata-tul de la Berlin o cestiune cu totul straina rasboiuluioriental, cestiunea israelita, si tot prin surprinderetintes

,te a se resolva aceasta cestiune n Parlamen-

tele Romane.Elocuent advocat a fost Alianta israelita daca

atatand indignarea Europei n contra noastra, aaprins'o n asa grad ncat Europa sa ne con-damne pe noi, Romanii, a plati pacea Orientuluicu o bucata din pamantul nostru, cu Basarabia;sa ne condamne tot-o-data a plati recunoas

,terea

independentei noastre cu sacricarea dreptului nos-tru suveran de legiferare; sa ne condamne, n ne,a da drepturi la sute de mii de straini isgoniti deaiurea, adapostiti ntre noi ca dusmani fatarnici.Europa avea alte cestiuni de regulat n Congres,

cestiuni mult mai importante pentru ea, precum deexemplu, aceea a interdictiei nscrisa n Constitutia

noastra n privirea colonisarei cu neamuri straine(art. 3). Cum s'ar putea mpaca dar stergerea art.7 cu mentinerea art. 3, cand cel dantaiu impunecolonisarea evreeasca, si cel d'al doilea opres

,te ori-

ce colonisare. Sa aiba evreii mai multe avantage decat Francezii, Germanii, Italienii? etc.In zadar marele cancelar al imperiului Ru-

sesc, printul Gorceakof, cel mai autorisat a spuneadevarul n chestia israelita, n zadar s'au ridicatn contra prescriptiilor din art. 44, aratand mareadeosebire ce esistantre evreii occidentali si acei dinorient, declarand chiar, ca acestia sunt un pericolpentru popoarele de dincoace de Carpati, glasul saun'a fost ascultat, caci trebuia sa m noi pedepsitipentru fara de legile noastre de popor barbar, ne-tolerant si persecutor!De acolo au isvort art. 44!Si iata-ne dar stigmatisati n ochii lumei pe te-

meiul unor simple calomnii!Stigmatisati! Caci art. 44 coprinde n

prescriptiile sale un subnteles stigmatisator.Cine este nferat cu aceasta denumire insultatore

? Noi! Poporul Roman ! Noi care, cu tot dreptul,putem revendica titlul de poporul cel mai liberal,cel mai emancipator din toate poporele lumei mo-derne !Noi, netoleranti! Noi care n'am avut nici o-data

un Ghetto n orasele noastre, si care ne-am deschisfruntariele la refugiul tutulor acelor nenorociti evreipersecutati, despretuiti, schingiuiti n Francia, Ger-mania, Italia, Spania etc.Noi, barbari! Noi care am emancipat Vecinii la

anul 1749, pe cand Cres,tinii erau servi n cele-alte

State occidentale.Noi, barbari! Noi care, n timp de 30 de ani

numai, am desrobit tiganii, lovind astfel un dreptfeodal si secular, fara lupte, fara varsare de sangeca pe aiurea, ci din contra cu cea mai crestinescacompatimire.Am emancipat Romanii clacasi, desintand bo-

erescul, si ridicand pe servii nostri la rangul decetatenie, facandu'i chiar proprietari printr'o sin-gura trasatura de condeiu, si aceasta fara lupte,fara varsare de sange ca aiurea, ci din contra cuentusiasmul cel mai viu. Desintarea unui dreptfeodal si secular, care tinea pe fratii nostri sub jug,au fost cea mai frumoasa sarbatore nationala.Am dat drepturi politice Armenilor stabiliti n

tara de 400 de ani, omeni linis,titi, muncitori, si

iubitori de patria lor.


16

Am facut nca mai mult, noi, cei barbari, noi ceistigmatisati; am trecut Dunarea ca sa contribuim laemanciparea unui neam strain noua, la desrobireaBulgarilor!Noi suntem barbari, noi am meritat aceasta in-

sulta a doua zi dupa ce, n lauda lumei, ne-am ar-mat valorea sub zidurile Plevnei, dupa ce ne-amprobat toleranta ntr'un sir nentrerupt de secoli?Si cine a luat initiativa n Congres pentru ca sa

ne arunce pe frunte acesta cruda insulta!... Natiilede acelasi sange cu noi!Francia! Acea tara generoasa si emancipatrice;

Francia, atat de simpatica noua, caria datorimconventia de la Paris, n snul caria noi, Romanii,mergem cu preferinta de aproape o jumatate de se-col, spre a ne deprinde a liberali si emancipatori.Francia, a caria nenorociri au gasit un rasunet atatde profund n inimile noastre!Francia lui Francois I-iu care, dupa batalia de la

Pavia, au strigat cu o nobleta cavaleresca: ½Toutest perdu, fors l'honneur!Atat de puternica au fost inuenta calomniei

varsata asupra mostra de Israeliti, si erorea isvortadin acea sorginte necurata!Italia!... Care a declarat cu mandrie n parla-

mentul ei, ca e sora Romaniei! Italia eroului regeVictor Emanoil, si a marelui cetaten Cavur, doigiganti cari au fundat unitare si independinta Ita-liei fara a sacrica onorul ei. Italia ne-au aruncatinsulta! Sora a stigmatisat pe sora!Atat de desnaturatore au fost inuenta calomniei

varsata asupra noastra, si erorea isvorta din aceasorginta necurata!Turcia singura, catre care noi ne-am purtat

dusmanes,te, s'a grabit a reunoas

,te independinta

noastra, fara conditii, cu lealitate, si ast-fel aurecastigat simpatiile noastre.Cu Turcia am avut o socotela seculara de

ncheiat. Am ncheiat'o sub zidurile Plevnei, si amrupt legaturile noastre de vasalitate, ramanand nlegaturi de amicie... Am scapat de un suzeran carese feria de a ne da porunci, respectand autonomianoastra, si - straniu capriciu al sortei! - asta-zi negasim fat

,a cu cinci alti suzerani cari, rezemandu-se

pe o erore, ne edicteaza legi si penalitati.Ce am castigat n schimb? Ce ne foloses

,te

independinta daca suntem constrnsi a inauguraaceasta independinta cu un act de supunere... deservilitate dechizata sub denumirea de deferent

,a?

D-lor Senatori!. In presenta unei situatii atat de

anormale, ce avem de facut? Care trebue sa eatitudinea noastra? Avem a ne patrunde de carac-terul sacru al mandatului nostru, si fermi, si decisi,avem sa spunem, cu curagiu precum si cu deferint

,a,

Puterilor semnatare tratatului de la Berlin:¾Am fost calomniati n ochii vostri, calomniati

ntr'un grad astfel ca dintr'un popor liberal si eman-cipator ce sntem, am ajuns a considerati devoi ca un popor netolerant, barbar si persecutor.Aceasta calomnie a isbutit a nas

,te n spiritele voas-

tre o indignare, care v'a dictat art. 44 din tratatulde la Berlin.Acel art. 44, prin conditia pusa recunoas

,terei

independintei noastre, coprinde un blam nemeritatde noi, o insulta care loves

,te demnitatea noastra

romana.Deci, de cat recunoas

,terea unei independinte

patata cu umilire, mai bine o nerecunoas,tere ce o

scutes,te de stigmat.

Calomnia a fost perda, indignareanentemeiata, penalitatea nedrepta!Noi, Romanii, cu tot respectul datorit marelor

Puteri a le Europei civilisate, dar tot-odata cu toatademnitatea ce apartine de drept unui popor prinsine independent, venim sa facem apel la marinimiavoastra si la simtimntul vostru de echitate pen-tru ca sa constatati adevarul, si prin urmare sa nusubordonati recunoas

,terea independentei Romaniei

unei clause ce ataca dreptul ei suveran de legiferare,si toate brele onorului sau.Lasati-ne proprii noastre initiative, liberului nos-

tru arbitru pentru a regula chestia Israelita ntr'unmod conform cu principiile civilisatiei moderne,ce le-am aplicat cu generositate catre altii, si cuinteresele noastre economice si nationale, precumdin libera noastra initiativa am urmat n privi-rea Romanilor, odiniora servi, a Tiganilor odiniorasclavi, a Armenilor si a Bulgarilor.Recunoas

,teti independinta noastra pur si simplu,

pentru ca sa nu ramae nici umbra de blam, nici unvestigiu de stigmat pe fruntea Romaniei, si ast-felpromitem a face schimbare n unele dispositii aleConstitutii noastre.La caz contrariu... o declaram cu cea mai

profunda regretare, datoria noastra de Senatori,chemati a pazi Constitutia noastra, ear nu a osfasia ntr'un moment de surprindere; chiamati apastra neatinsa demnitatea nationala, ne vom ve-dea obligati de cons

,tiinta noastra a amana pana la

un timp mai fericit revisuirea Constitutiei.


17

Aceasta declarare o facem fara nici un spirit desdare, dar chiar sub forma unei rugaciuni adresatade noi acelor mari Puteri, care s

,tiu a tinea sus dra-

pelul demnitatei lor, si care ne vor permite a urmaesemplul lor, pentru ca ast-fel sa m demni de alua locul nostru alature cu ele.¿Nu ma ndoesc ca toti D-nii senatori, precum si

toata tara, resimt nedreptatea si insulta amara ceni s'a facut din causa unei simple erori provocatadintr'o calomnie; nsa se vor gasi negresit unii din-tre colegii mei, cari condusi de un spirit de prudentacam esagerata, mi vor face ntampinari:Unul va zice poate ca Europa, luand odata o de-

cisiunen privirea noastra, nu ar putea sa revie asu-pra ei; prin urmare refusul nostru de a ne supuneverdictului sau ar din parte-ne o desdare impru-denta.Voiu raspunde ca ar sa nesocotim spiritul de

echitatea Puterilor civilisate, daca am crede ca,recunoscand erorea n care au fost induse asupranoastra, s'ar nteti a mentinea o clausa pedepsitore,nemeritata, n tratatul de la Berlin; voiu adaogi cainculpatul ce'si reclama dreptatea nu desde pe ju-dele sau, si ca a refusa stigmatul pe fruntea tarei,a refusa sinuciderea neamului nostru, nu este unact de sdare. Europa e prea luminata ca sa puen cumpana amorul propriu al sau de putere gigan-tica, cu dreptul sacru a unui mic popor ce a meritattot-d'a-una bunavointa ei.Europa cunoas

,te ca demnitatea unei natii nu se

masora pe numarul locuitorilor sai, precum onorulsi curagiul unui om nu se masoara pe talia lui.Altul va zice poate ca s'ar uni cu parerea mea,

daca din dosul refusului nostru de a ne supune, amavea 300.000 de baionete.Voiu raspunde ca dreptul nostru e mai tare de

cat 300.000 de baionete, cari, daca le-am avea siam vroi sa facem ntrebuintare de ele, ne-am gasin fata cu 3.000.000 baionete ale Europei coalisaten contra noastra. Prin urmare, nu 300.000 de baio-nete ne-ar putea dicta datoria noastra de a feri frun-tea tarii noastre de a insulta, dar dreptul nostru.Altul va zice ca art. 44 nu coprinde nici o intentie

de insulta n contra natiei Romane, ci numai osimpla conditie de admitere n marea familie Euro-pena, precum de pilda conditiile la care este tinuta se supune ori-cine are dorinta de a face parte din-tre membrii unui club. Stranie ntampinare! L'asintreba pe acel ntampinator, daca ar primi sa in-tre ntr'o adunare, cu conditia de a se sinucide mai

ntaiu, sau cel putin cu conditia de a trece printr'oumilire degradatore!Altul va zice: ca trebue sa facem oare-care sacri-

cii, pentru ca sa intram si noi o-data n marea fami-lie Europena. Voiu raspunde D-sale, ntrebandu'ldaca nu a remarcat, n unele familii, cate o rudascapatata, care are mai mult rolul si aparenta desluga de cat acela de ruda, care e tolerata n salonsub conditia de a nu se prevala de legaturile salede rudenie cu stapanii salonului; care e pus la masan capatul mesei, si daca sunt mai multi meseni,sau meseni importanti, e tramis sa pranzesca jos,cu ceilalti servitori.Aceasta positie, de ruda scapatata si umilita, eu

nu o admit pentru Romania cand e sa intre n fami-lia Europeana, si'mi place a crede ca ecare dintrenoi gandes

,te ca si mine: ca Romania si-a recas

,tigat

titlurile sale de nobleta pe campul rasboiului, caprin urmare are dreptul de a face intrarea sa nlume cu fruntea sus, iar nu de capul plecat.Altul va zice: ca n ne tot trebue sa facem ceva

n favorea evreilor, pentru ca sa dam o satisfacereEuropei si sa stergem din Constitutia noastra acelnenorocit art. 7, causa situatiei noastre de asta-zi.Da! Trebue sa facem ceva, nsa ce, si cum, si

cand? Iata ntrebarea. Daca Europa, apreciand ac-tele noastre din ultimii 30 de ani, si convingandu-seprin acele acte, ca suntem un popor liberal si eman-cipator, ar recunoscut pur si simplu independintanoastra, cas

,tigata de noi nsine, iar nu data noua

pomana, si daca n urma acestei recunoas,teri leale,

ar cerut de la noi ocios ca sa desintam stavilapusa n calea evreilor, noi Romanii, cu generosita-tea si simtul de gratitudine ce ne caracteriseaza,ne-am grabit a face pentru israeliti mai mult decat vom putea face acum.Lasati la propria noastra initiativa, si la liberul

nostru arbitru, ne-am aratat mai liberali, maimarinimosi n privirea evreilor decat acum cand nevedem loviti n amorul propriu nostru national, ndreptul nostru suveran de legiferare, si apasati subpresiunea straina.Alianta israelita, prin nerabdarea ei de a dobandi

drepturi civile si politice pentru coreligionarii sai,au indus Europan erore, pentru ca Europa sa eser-cite o presiune draconica asupra noastra.Resultatul este ca natiunea romana se simte ofen-

sata, ca Romania se simte amenintata, ca poporuleste iritat ntr'un grad care poate sa produca regre-tabile evenimente. Prin urmare, representantii sai


18

sunt tinuti a cu mare circonspectie n atingereaConstitutiunei noastre. S

,i, pot zice, sunt obligati

la o parcimonie prudenta n cestiunea de acordarede drepturi neamului israelit.Iata resultatul nerabdarei Aliantei israelite,

nerabdare legitima, o recunosc, dar imprudenta sinepolitica.Eu nsu-mi, care am reputatia de evreofob, ma

simt cu toate acestea destul de generos, pentru casa gasesc ca trebue sa facem evreilor o conditiunemai corecta n tara noastra, dar cand, si cum, si nce conditiuni?Nu sub presiunea directa a art. 44, nu sub pre-

siunea indirecta a aliantei israelite... Ci din liberulnostru arbitru de Stat independent!Caci daca am urma alminterea, daca ne-am su-

pune a trece sub furcele caudine acelui art. 44 -s,titi cu ce ne-am alege?Am arma noi nsine acusarile aliantei israelite si

am recunoas,te starea de barbarie ce ni se arunca n

fat,a, facand un mea culpa ce ar ramane ca o pata

eterna pe paginele istoriei noastre nationale.Supunandu-ne cu capul plecat penalitatei co-

prinsa n art. 44, am lua deprinderea supunerei,pe cand altii ar lua, vis-a-vis de noi, deprindereaporuncii si, ca Stat independent, am ajunge la ostare mai trista de cat acea din timpul Reglemen-tului organic, cand eram condusi a la baguette deordinele venite din Petersburg si de rmanurile so-site din Stambul.In ne, ne-am espune la cea mai trista umilire:

aceea de a datori recunoas,terea independintei noas-

tre, nu sacriciilor noastre, nu vitejiei noastre, nuRomanului care si-au varsat sangele pe campiileBulgariei... nu simtului de equitate a Europei, daram datori-o n parte ... cui?... Aliantei israelita!...Asemenea printul nostru care au facut campania casef Suveran, n fruntea bravei sale armate, PrintulCarol de Hohenzolern, nepotul marelui Imparatal Germaniei, si Domn Romanilor, el care si-aucas

,tigat titlul maret de Print independent a la po-

inte de son epee, si-ar datori acest titlu istoric, nuvitejiei sale, nu barbatiei soldatului Roman . . .dar cui?... n parte aliantei israelite!Ce ar zice dar tara ntreaga, daca i-am crea o

asemenea situatiune n istorie? Ce ar zice Romanulcare s'a luptat voios pentru independenta mosieistramoses

,ti?

Tara si-ar ntorce ochii cu durere de la noi.Romanul ar zice: Nu-mi mai cereti de azi nainte

sangele meu, daca acel sange varsat nu slujes,te de

cat la trunchiarea tarei si la njosirea demnitateinationale.Pentru aceste considerente, cand asta-zi

Romania vine cu istoria sa n mana, pentru canoi sa nscriem, pe paginele sale, al nostru veto,eu unul rup pagina destinata pentru nscriereaumilirei tarei, iar pe cealalta pagina scriu cu inimamea: demnitatea si salvarea ei!Iata cuvintele pentru care sustin propunerea

mea. Am zis!PROPUNEREIn presenta legitimei nemultumiri si marei

agitatiuni, produse n tara prin art. 44 din tra-tatul de la Berlin, care loves

,te dreptul absolut de

legiferare al ei; propun a nu se procede la revisuireaart. 7 din Constitutie, nainte ca Romania sa elasata la libera sa initiativa, si la liberul sau arbi-tru, n privirea ori-carei modicari din Constitutiasa, conform dreptului sau absolut de legiferare, con-form intereselor sale economice si nationale, con-form demnitatei sale de Stat independinte si care,de secoli, este si a fost de sine statator.(Semnat), V. AlecsandriNOTA ISPRAVNICULUI. Despre Vasile

Alecsandri nu s-a vorbit n spat,iul public ca des-

pre un antisemit. Nici despre Carol I, nici des-pre Kogalniceanu. Tot ½antisemitismul romanescal secolelor XIX s

,i XX i s-a atribuit, ca vinovat

,ie,

lui Mihai Eminescu. Lucru perfect explicabil, caciamploarea s

,i fort

,a gandirii eminesciene prezinta,

din punctul de vedere al antiromanilor de orice et-nie, un risc major de contaminare pentru romani.S,i cum antisemitismul este o forma de demonizare

us,or de instrumentat, eliminarea din spat

,iul public

a lui Eminescu s-a ncercat s,i pe aceasta cale.

In realitate, EMINESCU NU A FOST ANTI-SEMIT, ci doar un analist sever al psihologiei s

,i

atitudinii evreilor fat,a de restul societat

,ii.

Pentru a analiza cat de ntemeiata a fostacuzat

,ia de ANTISEMITISM atribuita lui Emine-

scu, consultat,i aceste texte eminesciene, cronolo-

gic anterioare discursului lui Alecsandri n SenatulRomaniei:- Despre Alianta Universala a Izraelitilor si drep-

turile evreilor din Romania- Ilegitimitatea istorica a pretentiilor evreiesti- Cat de oprimati sunt evreii n Romania- Ni pare rau de putinii evrei cari s-au identicat

cu aceasta tara


19

- ONOARE EVREIASCA- Evreii si Legea Avocatilor- 1,3,5,7,9,11,13,15Nu pe evrei i aparam, ci

adevarul

Autor: VASILE ALECSANDRI


20

CONDEIUL ARDELEANNr. Anul XII, Serie Noua 327(362) din 10-23februarie 2017

Autor: prof. Georgeta Ciobota (Alba-Iulia)

JOS MAINILE DE PE ROMANIA,NEAMTULE VANDUT!

Iohannis naste huligani. Daca tot n-are el co-pii, de ce nu si-ar pune rasad n haitele chemate nstrada pentru a-i satisface moftul de a avea totulal sau. De departe se simt ifosele fasciste ale sa-sului navutit sub umbrela formatiunilor germanedin Sibiu. De departe se simte alura de rasa supe-rioara mostenita de la tagma ucigasilor orosi careau nscris n istoria lumii cea mai dureroasa cam-panie a mortii.Evenimentele celor doi ani de presedintie l

dezvaluie pe acest individ ca un butoi de ura, ci-tita n privirea dusmanoasa, n ranjetul perd, nvorba ritmata, parca tinand pasul cu delarea hitle-rista. Din nefericire pentru romani, i se raspundela chemare de catre niste cazaturi n mocirla so-cietatii, care se ntrunesc n ½partide de salvarea Romaniei, instruiti spre a produce destramarentre grupuri sociale, niste descompusi, asxiati n

punga sorosista, care continua sa ne tulbure linisteasub bagheta iohannista.Treaba proaspatului Guvern este sa mparta

romanilor bogatia Tarii, sa sporeasca sursele pen-tru progresul economic al Romaniei. Treabapresedintelui este sa instige la raca, sa mprastiesamanta dusmaniei, sa pritoceasca mijloace dife-rite pentru a-si duce la ndeplinire porunca dedestramare a Romaniei a celor care l-au adus capresedinte. Se distinge clar ca toata aceasta ava-lansa de scandaluri si are curgerea din capul cuapa plata al presedintelui, care nu are substanta ne-cesara discernerii corecte asupra consecintelor unuivot normal, legal, concret. Sa ntelegem ca nici numai poate sa se abata de la obligatiile n care s-aangajat. Imediat dupa recentele alegeri, s-a vazutca pana si membrii partidului care l sustine s-auasezatn banca opozitiei, intentionand sa-si vada deopozantan conditii decente, impuse de bunul simt.Pe de alta parte, se stie ca functionarea Guvernu-lui tehnocrat iohannisto-sorosist se datoreaza toc-mai sustinerii de catre majoritatea PSD,nteleapta,doritoare de liniste. Reiese ca, n randurile celornvinsi, izvorul de otravire, prin ndemnul de a nupermite guvernarea PSD-ALDE, si are pornireatocmai din aceasta huiduma nemteasca, straina deNeamul Romanesc, Klaus Werner Iohannis, caruianu-i este la ndemana sa accepte ca n Tara sa eliniste, ca viata noastra sa intre pe un fagas noude prosperitate. Probabil aceasta i se impune defortele care i-au platit instalarea. De aceasta in-stalare se fac vinovati liberalii, carora parca le estedestinat sa savarseasca acte de tradare. Asa cumnaintasii lor au procedat cu Domnul roman Ale-xandru Ioan Cuza, si acum si-au ndepartat de lasansele de a ajunge presedinte pe propriul lider,minte stralucita si suet romanesc - Crin Anto-nescu, si au pus n fruntea Tarii pe acest bufonnemtesc, care a adus Romania n pragul unei tra-gedii. Bine ar daca liberalii ar ntelege ca demi-sia Guvernului ar genera razboi ntre romani, s-aralatura actului de suspendare a lui Iohannis si de-clansarea alegerii unui presedinte roman.Daca pana acum acestui presedinte nu i se poate

recunoaste un singur act n favoarea romanilor,nicio nuanta de preocupare n problemele deavans economic, nicio atitudine de compasiunefata de suferinta oamenilor, n multiple planuri, edizgratios sa-l vezi lamentandu-se ca i se ia ncao casa din cele 7 ncasate fraudulos, e revoltator


21

sa-i vezi preocuparea pentru lux personal si sala-riu triplat, e ridicol sa-l vezi deplasandu-se neche-mat, spre a se face cunoscut, n lumea mai mari-lor vremii, purtand discutii sterile cu nimic n in-teresul Tarii. Se stie ca Iohannis a iesit presedintenu urmare unui vot cinstit romanesc, ci datoritaunor imixtiuni straine, cu inuente nanciare nrandurile unor tineri ½cuminti si frumosi, de haitacarora se foloseste n continuare sa rastoarne gu-vernele care nu sunt ale lui. In cartea ½Flagelulzvasticii se scrie ca Hitler a rasarit tot dintr-ohaita de huligani care rapeau evrei si-i spanzurauprin padurile din mprejurimi. Pe langa iesirea nmijlocul vocilor antiromanesti, Iohannis si asiguracomoditatea functiei prin glasuirea puternica napararea DNA: ½Jos mainile de pe DNA!. In colec-tivitatea DNA nu vor existand salariati romani,care sa se simta jigniti, umiliti ca sunt ½aparatide o asemenea jivina straina?! Din spusele amicu-lui sau, Sebastian Ghita, madam Kovesi are dreptamuleta cucuveaua mov, care i-a adus norocul dea functiona ntr-un asemenea post al faradelegii.Stie, oare, her Iohannis ca, n credintele populareromanesti, caraitul cucuvelei pe casa omului esteprevestitor de moarte. Teme-te, omule, pentru cefaci cu Tara unui popor care s-a asezat pe pamantulsau cu cele mai pasnice principii de viata, n urmaunor mari sacricii eroice!Amandoi, Iohannis si Kovesi, au ajuns ntr-o

ipostaza nu doar ridicola, ci pornita pe o cale de cri-minalitate fata de Tara, fata de popor. Aceasta re-iese din scrasnetul conferintelor lui Iohannis, om to-tal debusolat n tot ce face, om care n-a nteles ca epresedinte si nu contrabandist, devenit un adversaral bunului mers al societatii romanesti. In pas cu el,asa cum a fost si cu Basescu, se aa ntunecata, pedinafara si pe dinauntru, Kovesi, mereu ndarjitan desfasurarea oarba a condamnarilor prin dosaremincinoase, razbunatoare, alcatuite cu acte false,actiune pentru care ar trebui sa-si puna singuracatuse si sa se cazeze cateva nopti n camerele cutoalete turcesti. Cand o vezi, cand o auzi, ai sen-timentul ca, pentru aceasta inta, satisfactia su-prema a vietii ei este sa produca suferinta. Sub½autoritatea functiei detinute, Kovesi a contribuitla degradarea institutiei justitiare, alcatuindu-siechipe de decazuti moral, cu efecte de adanca du-rere n viata unor necajiti. Asemenea tradatori aipropriului juramant iesiti n evidenta, Morar, Stan-ciu, Bogdan, sunt si astazi n functii de prestanta.

Ne-a pricopsit Dumnezeu cu acest cuplu al terorii,Iohannis-Kovesi, care calca n picioare dreptatea,care face din minciuna si fals principiu de conduita,destinat alterarii fratietatii Poporului Roman.Doritor de a luat n seama, Iohannis a iesit n

mijlocul huliganilor pe ale caror instigari si spri-jina autoritatea si si-a nscaunat n Romania drep-tul de a cultiva discordia, dusmania, nedreptatea,sustinut de cozile de topor din Tara si de perso-nalitati germane cu un cuvant greu. Sa nu se uiteca un cuvant greu a avut Poporul Roman de douaori, cand, n apararea Tarii, a dat doua palme is-torice infatuarii germanilor: acum o suta de ani,l-a zdrobit pe marele Makenzen la Marasesti, iarn 1944, i-a grabit cu sase luni sfarsitul ucigasuluiHitler, prin ntoarcerea armelor mpotriva lui. Uncuvant greu va avea si partea cuminte a PoporuluiRoman de astazi, n fata revoltei caruia presedintelesta ca mortu-n papusoi. Asa ca, acest Klaus Iohan-nis, sclerozat la minte si schilodit la suet, daca afost adus aici spre a ne destrama Tara, o va patiamarnic!Doar un presedinte roman va reinstaura linistea

n Tara! Sa-l alegem!

Alexandr CIUCURENCU - Rochie Albastra


22

SUPER MEMORANDUMULNOUA SUPER-RELIGIE MASONICA

MONDIALASI BISERICA IN PERIOADA 2016 2020

Sinodul talharesc:10 May 2017 - ATEISM: MMB s

,i-ar dori sa-l judece

pe parintele Ioan Ungureanu de ziua Sfantului Sila,protectorul Schitului Oras

,eni

SUPER MEMORANDUMUL: NOUA SUPER-RELIGIE MASONICA MONDIALA si BISERICAn perioada 2016-202022 March 2016

Intre 25 si 29 iunie 2014, la Strasbourg a fost sem-nat un super-memorandum, privitor la Colaborareapolitica, administrativa si religioasa dintre Uniu-nea Europeana, pe de o parte, si Guvernul Greciei,Biserica de la ½Istanbul (Constantinopol), Biseri-cile Ortodoxe, biserica Romano-Catolica, Guver-nul Rusiei si Guvernul Republicii Cipru, pe de altaparte.SUPER-MEMORANDUMUL n discutie

urmeaza sa intre n vigoare pe data de 1 mai2016 si sa e aplicat pana la data de 16 au-gust 2020.Documentul a fost publict de site-ul APOCA-

LIPSIS, la data de 14 august 2014, n limba en-gleza, ind ulterior tradus n limba greaca de admi-nistratorii site-ului respectiv. Deosebit de relevant,nscrisul a ramas postat pe site doar pentru catevazile pentru ca, cu putinnainte de 5 sept. 2014, datala care a fost votat de catre Parlamentul Greciei cu-noscutul proiect de lege antirasism (vezi M.O. nr.191 din 10 sept 2014) sa e retras si, binenteles,nu a mai fost postat din nou nici n ziua de azi. . .Dupa cum vor constata toti cei care vor studiaacest SUPER-MEMORANDUM, cele prevazute nacesta urmeaza sa intre n vigoare n perioada 2016

2020, depasind orice fantezie. Mai mult chiar, peperioada cat SUPER-MEMORANDUMUL a fostpostat pe respectivul site, doar un singur ziarist,spre onoarea sa, mai precis Isaias Konstantinidis,ntr-un articol al sau publicat n gazeta elena TIM-PUL LIBER, a amintit n fuga despre ½semna-rea unui supermemorandum zilele acestea de catreUniunea Europeana, dar nimic mai mult.Noi, nsa, am apucat si am descarcat de pe site-

ul amintit (½APOKALIPSIS) memorandumul ncauza. Astfel, avem azi posibilitatea de a-l da pu-blicitatii, spre informarea dvs. si de a va aduce lacunostinta care este adevarata fata a GuvernuluiMondial, care este Noua Stare de Fapte si ce ni sepregateste referitor la noua BISERICA SI RELI-GIE MONDIALA, asa cum ne este facuta cunos-cuta n ultima perioada sub denumirea prescurtatadeM.R.A., adicaMUDANA RELIGIO ADU-NATA = NOUA RELIGIE PLANETARA.Referitor la MUDANA RELIGIO ADUNATA

am fost avertizati, n nenumarate randuri, de neo-bositul arhimandrit Haralambos Vasilopoulos care,n volumele publicate, scrie despre panerezia ecu-menismului. Cum era de asteptat, un alt ½colabo-rator al sau, renumitul luptator pentru aparareaOrtodoxiei, dr. Nikolaos Seikin-Giermak a publi-cat, de asemenea, foarte multe informatii legate deMUDANA RELIGIO ADUNATA. Mai mult chiar,acesta din urma, n afara faptului ca a fost unul din-tre ntai statatorii luptei mpotriva dictaturii mili-tare impuse Greciei, la vremea potrivita, de ameri-cani, a fost si un luptator si oponent nversunat alcunoscutului si nca activ astazi AX AL MORTII,mai precis al MASONERIEI, al SIONISMULUI sial VATICANULUI. In ceea ce-l priveste pe dr. Nik.Seikin-Giermak care, n cei peste 50 de ani de acti-vitate n rezistenta, antifascista, antimasonica, an-tisionista, antipapala si antiecumenista a sa atatn Grecia, cat si n strainatate, au vorbit si con-tinua sa faca referire multi oameni de presa maimult sau mai putin cunoscuti, privitor la faptul caacest ½colaborator al parintelui Haralambos Vasi-lopoulos a demascat, pe durata activitatii sale di-versicate, majoritatea dintre aceste PROIECTE PROGRAME implementate atat n Grecia, cat sin ntreaga Comunitate Europeana, dar si n fostIugoslavie (referitor la dezmembrarea acesteia), nLibia, n Turcia si mai ales n S.U.A. Dintre celemai importante contributii ale acestuia, amintimarticolele scrise mpotriva religiei SAMBALA si


23

a legaturii existente ntre aceasta si viitoarea MU-DANA RELIGIO ADUNATA, precum si refe-ritor la AXUL MORTII si binenteles la activi-tatea subversiva si la TRADARE din partea mul-tora dintre clericii de rang nalt ai Bisericii Orto-doxe Elene si nu numai (n special a ortodocsilordin S.U.A.).Atat neobositul luptator arhim. Haralambos

Vasilopoulos, cat si ½colaboratorii sai de la aceavreme, dintre acestia cel mai de seama ind dr.Nik. Seiki-Giermak, au atras atentia asupra fap-tului ca . . . peste doar cativa ani, GRECIA VADEVENI DOAR OAMINTIRE PLACUTA,avand n vedere ca, pur si simplu, nu va mai exista. . . . Intr-adevar, daca e sa luam n consideraretoate memorandumurile impuse pana astazi Grecieide bancile sioniste din ntreaga lume si mai ales deLoja Masonica Internationala, cu binecuvantareaVATICANULUI, vom observa ca punctul culmi-nant este atins n documentul semnat la Strasbo-urg, ntre 25-29 iunie 2014, si intitulat SUPER-MEMORANDUM. Documentul n discutie ur-meaza a pus n aplicare n perioada 2016 2020 si putini si nchipuie, probabil, ca acesta afost semnat si de ½greci, mai precis de asa-zisi½greci-ortodocsi, ce ocupa ranguri nalte n soci-etatea elena. Astfel, visele de secole ale tuturorfortelor antihriste, care de ani buni lupta, cu tur-bare, mpotriva Greciei si a Bisericii Ortodoxe, para deveni, curand, realitate, mai precis odata cu im-plementarea acestui SUPER-MEMORANDUM.Din pacate, nsa, dupa cum vom constata n con-

tinuare, majoritatea dintre cei mai de seama co-laboratori ai tuturor acestor forte ntunecate, res-pectiv sustinatori ai masoneriei, ai sionismului, aiVaticanului, ai Uniunii Europene, ai organisme-lor internationale etc., si repetam expresia ½dinpacate, sunt chiar unii dintre conducatorii nostripolitici si spirituali. Este vorba despre patriarhi,episcopi, arhiepiscopi, mitropoliti, egumeni, profe-sori universitari s.a., care, toti la un loc, ½lucreaza,de ani buni de zile, uzitand de diferite metode, subobladuirea unor centre ale globalizarii si ecumenis-mului, precum Consiliul Mondial al Bisericilor, Bo-usan, Boze, ESSEX, patriarhii, Sfanta Manastire½Kikkou, Kolympari (Creta) sau chiar pe teritoriulSfantului Munte Athos.In linii mari, SUPER-MEMORANDUMUL

la care facem referire constituie o dovada incontes-tabila a faptului ca, la ora la care scriem aceste

randuri a fost deja convenita, ½n secret, organiza-rea a diferite forumuri intercrestine, interreligioase,politice, militare si n special cele asupra carora s-acazut de acord cu ocazia celei de-a X-a Conferinte aConsiliului Mondial al Bisericilor desfasuratela Bousan, Coreea de Sud, la sfarsitul anului 2012si nceputul lui 2013. Astfel, printre ½actiunile caremai urmeaza a puse n practica, amintim:a. Intrarea la guvernare, n Grecia, a lui

Alexis Tsipras, adica a unsului cluburilor sionistesi masone mondiale, preferatul organismelor si alcluburilor economico-militare internationale (veziABROSSETTI, Bilderberg, O.N.U., N.A.T.O.,U.E., S.U.A. etc.) precum, dupa cat se pare, chiarsi al SFANTULUI MUNTE ATHOS! (amintim caexista, n acest sens, acorduri ncheiate ntre Ale-xis Tsipras, Sfantul Munte si, binenteles, arhiepi-scopul Ieronim. OBSERVATIE: Aceste acor-duri urmeaza a date publicitatii, ntre ceipomeniti mai sus existand, de asemenea, sintelegerea ca, la momentul potrivit, SfantulMunte Athos si arhiepiscopul Ieronim saprocedeze la o ½dezmintire, totul pentru alinisti . . . clerul de rang inferior si poporul).b. IntrunireaMarelui Sinod Panortodox, un-

deva la mijlocul anului 2016, chiar n zi de Cinci-zecime, la Sfanta Manastire ½Sfanta Irina de laConstantinopol. Hotararile ce urmeaza a luatela acest sinod au fost deja incluse n SUPER-MEMORANDUMUL al carui text l redam ncontinuare.c. Vizita, programata a avea loc la data de 30 no-

iembrie 2014, a papei Francisc la Patriarhia Ecume-nica, ocazie cu care se va savarsi Sfanta Liturghiecomuna, la care vor lua parte diferiti clerici orto-dodocsi, n frunte cu Patriarhul Ecumenic Bartolo-meu etc. Cum este de asteptat, nainte de aceastase va proceda la UNIREA ORTODOCSILORCU ROMANO-CATOLICII.Toate acordurile ncheiate n cadrul Consiliu-

lui Mondial al Bisericilor si semnate la Bo-usan, Coreea de Sud, n numar de peste 60, aufost deja incluse n diferite articole ale SUPER-MEMORANDUMULUI la care facem referire.OBSERVATIE: Dupa cate se pare, acest lucru

se pare ca i-ar ½nelinistit pe unii dintre factorii deraspundere nsarcinati de catre Biserica cu organi-zarea Marelui Sinod Panortodox din 2016, acestiaind de parere ca cele cuprinse n prezentul docu-ment ar trebuit facute cunoscute publicului larg


24

(popor si clerici laolalta) mai tarziu si nu la mo-mentul respectiv, adica n vara anului 2014, si cainformatiile scurse n mod cu totul ilegal ar pro-vocat deja o asa-zisa ½neliniste n popor, nca dinvara anului 2014!!!Din pacate, atat la Sfantul Munte Athos, cat si

n cadrul Bisericii Ortodoxe, nu sunt deloc putinila numar cei ce si fac griji privitor la cele ce ni sepregatesc, respectiv referitor la faptul ca PatriarhiaEcumenica si Patriarhul Bartolomeu personal, darsi altii . . . au programat deja crearea si impune-rea unei noi biserici, mondiale, timpul ramas panala implementarea celor hotarate ind unul foartescurt.In SUPER-MEMORANDUMUL la care fa-

cem referire, capitolul privitor la BISERICA,alcatuit din 15 articole, prevede, la Articolul 10, pa-ragraf 10d, urmatoarele: ½Referitor la anularea ava-tonului la SFANTUL MUNTE ATHOS, urmeazaa pusa n practica ncepand cu data de 1 iunie2017.SUPER-MEMORANDUMUL care, asa

dupa cum am precizat, a fost deja redactat laStrasbourg, la data de 25 29 iunie 2014, subtitlul: MEMORANDUM: European Union, theGreek Government and Greek Church, IstanbulChurch out of Instanbul, Christines OrthodoxChurches, Catholic Churches, Russian Govern-ment and Cyprus Government, adica, n traducerelibera,MEMORANDUM ncheiat ntre UniuneaEuropeana, Guvernul Greciei, Biserica Greciei,Biserica din Istanbul, cea dinafara de Istanbul,Bisericile Crestin-Ortodoxe si Catolice, GuvernulRusiei si Guvernul Republicii Cipru, a fost semnatde: a. Presedintele Consiliului European, HER-MAN VAN ROMPUY, mandatat pana la datade 31 octombrie 2014b. Reprezentantul Guvernului Greciei, AN-

DREAS LOVERDOS, ministru al Educatiei c.Reprezentantul Bisericii Greciei, P.S. Gavriil Pa-panikolaou, Episcop de Diavleia d. Reprezentan-tul Bisericii Constantinopolului, cea de dinafaraConstantinopolului, I.P.S. Teoclit, Mitropolitde Iconiu, Asia Micae. Reprezentantul Patriarhiilor Slave si al Guver-

nului Rusiei, IPS Ilarion Arhiepiscop de Volo-kolamsk, Rusiaf. Reprezentantul SFANTULUI MUNTE

ATHOS, egumen Efremg. Reprezentantii Bisericii si Guvernului Ci-

prului, I.P.S. Neofytos de Morfou si P.S. Var-nava de Trimythoyntosh. Reprezentantii Bisericii Antiohiei, P.S.

Ilie de Tripolisi. Reprezentantii Bisericii Alexandriei, P.S.

Vasile de Tripolisj. Reprezentantul Bisericii Ierusalimului,

P.S. Timotei de Vostron.INTRODUCERESemnat la Strasbourg, n perioada 20-25

iunie 2014,SUPER-MEMORANDUMUL urmeaza a

implementat n perioada 1 mai 2016 16 august2020. Noi, semnatarii acestuia, ne luam anga-jamentul ca, n numele celor vizati, pe durataaplicarii Memorandumului sa implementam toatereformele prevazute n acesta. Durata de imple-mentare a Memorandumului poate prelungita.De asemenea, Memorandumul poate pus n prac-tica mai devreme de data ociala convenita pentruimplementarea sa.

Prevederi MEMORANDUM referitoare la Fon-durile de asigurari

si pensii din Grecia, Cipru si Uniunea Europeana

TOTAL ARTICOLE: 11Articolul 1: Comasarea tuturor Caselor de Asi-

gurari si Pensii din Grecia si nintarea a doua noiCase pana la data de 18.09. 2019, dupa cum ur-meaza:

Casa de Ajutor Social, Reciproc si Sanatate,

Casa de Asigurari agricultori si muncitorime

Articolul 2: Pensii unitare, n cuatum de 560euro, acordate prin cele doua Case de Asigurarisi Pensii, pana la data de 30.09.2017, respectiv ncuantum de 365 euro pana la data de 30.09.2020.Articolul 3: Dotarea tuturor asiguratilor cu cardelectronic cu credit valabil timp de 365 de zile, carepoate nnoit doar de Casele de Asigurari pentrunca 365 de zile n mod repetat. Cardul urmeaza a nlocuit n data de 01.12.2017.

Articolul 4: Program al institutiilor de stat ntoate duminicile de peste an, cu program de la orele12:00 pana la orele 20:00, mai putin n luna august.Reforma urmeaza a implementata ncepand cudata de 01.01.2017.

Articolul 5: Drept zi libera pentru toate Ca-sele de Asigurati si Sanatate se stabileste ziua desambata, pe tot parcursul anului.

Articolul 6: Pensionarii cu varsta de 69 de ani


25

vor examinati de medici specialisti n spatii spe-cial amenajate n cadrul unitatilor medicale.Articolul 7: Incepand cu data de 01.09.2017,

varsta de pensionare se stabileste la 69 de aniArticolul 8: Incepand cu data de 01.09.2020,



se elimina cartile de munca si carnetele de sanatate,pentru toti asiguratii Caselor de Asigurari.Articolul 11: Pana la data de 16.09.2016 se

prevede unicarea tuturor Caselor de Asigurari siPensii.Prevederi ale SUPER-MEMORANDUMUL refe-

ritoare la InvatamantTOTAL ARTICOLE: 12Articolul 1: INVATAMANT MULTICULTU-

RAL n toate institutiile de nvatamant din tara,ncepand cu data de 11.09.2016Articolul 2: Incepand cu data de 11.09.2017 se

anuleaza toate sarbatorile religioase sinationale, la toate institutiile de nvatamantArticolul 3: Incepand cu data de 11.11.2016, se

desinteaza educatia religioasa a elevilorArticolul 4: Incepand cu data de 11.11.2016, se

vor organiza vizite obligatorii la sinagoga simoschee pentru toti elevii de ciclul primar si,

treptat, si pentru toti elevii de ciclul gimnazial silicealArticolul 5: Incepand cu data de 11.10.2016, la

ciclul gimnazial se introduce lectia de educatiesexuala, iar ncepand cu data de 11.09.2016 se

furnizeaza gratuit prezervative tuturor elevilor deciclu primar.Articolul 6: Se renunta la predarea lectiei de

Istorie a Greciei si la acumularea de cunostinte re-feritoare la Revolutia Greaca si se inaugureaza cur-sul de Renastere Europeana, avand n prim planRevolutia Franceza si Italiana a lui Garibaldi de la1843. Aceasta reforma urmeaza a pusa n prac-tica ncepand cu data de 11.12.2018Articolul 7: Incepand cu data de 11.12.2017,

lectia de educatie religioasa va prevedea si o partepractica pentru toate nivelele de nvatamant.Articolul 8: Incepand cu data de 16.10.2016, se

desinteaza toate sarbatorile nationale si paradele.Articolul 9: Incepand cu data de 17.10.2016,

pentru toate ciclurile de nvatamant se vor dedicasarbatori dedicate mediului nconjurator

Articolul 10: Incepand cu data de 16.10.2016 sedesinteaza toate facultatile de Teologie. Acesteavor transformate n Departamente de Filozoe.De asemenea, ncepand cu data de 11.09.2016 serenunta la lectia de religie la toate ciclurile denvatamant si ncepand cu data de 12.09.2016 seintroduce lectia de morala religioasa.Articolul 11: Incepand cu data de 01.01.2017

se va trece la concedierea de profesori din toate ci-clurile si categoriile de nvatamant si se procedeazala introducerea internetului.Articolul 12:12.a. Incepand cu data de 19.09.2016 se intro-

duc diapozitive pentru sustinerea lectiei de educatiesexuala.12.b. Incepand cu data de 20.09.2017 se intro-

duc legitimatii electronice pentru elevi.12.c. Se va proceda la instalarea de detectoare

de metale n toate institutiile de nvatamant, indi-ferent de nivel. Accesul elevilor, al studentilor si alprofesorilor va permis numai n baza unui cardde acces.12.d. Incepand cu data de 17.09.2017 se vor or-

ganiza excursii cu elevii si studentii n locatii n careeste promovata emanciparea sexuala.12.e. Incepand cu data de 16.09.2016 se va

ncepe procedura de emancipare sexuala a ele-vilor.Prevederi ale SUPER-MEMORANDUMULUI

referitoare la BisericaTOTAL ARTICOLE: 15Articolul 1: Special.1a. Reforma slujbelor bisericesti, mai ales n

ceea ce priveste orele la care vor savars,ite. Astfel,

in perioada de iarna Sfanta Liturghie va savar-sita in ecare dimineata de duminca incepand cuora 10:00 si pana la orele 11:30, iar in perioada devara in ecare duminicadupa-amiaza incepand cuora 19:30 si pana la ora 21:00. Reforma va pusain aplicare incepand cu data de 17.10.2017.1b. Incepand cu data de 26.10.2017 vor de-

montate toate catapetesmele din biserici.1c. Incepand cu data de 01.03.2017, se vor intro-

duce icoane renascentiste, inlocuindu-se astfel artabizantina.1d. Incepand cu data de 01.03.2017, in cult se

vor folosi si instrumente muzicale. Articolul 2:2a. Incepand cu data de 15.08.2017 se renunta

la obilgativitatea reverendei pentru preoti in afarasntelor lacase.


26

2b. Incepand cu data de 01.05.201(nu apare),clericii vor obligati sa renunte la barba si parlung.Articolul 3: Incepand cu data de 14.08.2018 se

vor interzice privegherile din biserici si manastiri.Articolul 4: Incepand cu data de 15.08.2016 nu

vor mai sarbatoriti sntii antisemiti.Articolul 5: Incepand cu data de 15.09.2016

toti clericii, indierent de rang, vor proceda la pre-dici antirasiale.Articolul 6: Incepand cu data de 16.09.2016 se

vor elimina imnurile anti-Semite din intreaga Bise-rica crestina.Articolul 7:7a. Incepand cu data de 16.09.2016, in toate

bisericile crestin-ortodoxe se va renunta la Utrenie.7b. Incepand cu data de 19.09.2017 in toate bi-

sericile crestine se vor introduce noi slujbe.7c. Incepand cu data de 20.09.2016 se va celebra

o sarbatoare dedicate mediului inconjurator, in -ecare an la data de 5 iunie, precum si o sarbatoarededicata pamantului, in data de 14 aprilie.7d. Incepand cu data de 01.07.2016 se va intro-

duce o sarbatoare dedicata holocaustului evreiesc,cu o slujba speciala in toate bisericile crestine. Sar-batoarea va tinuta de trei ori pe an, mai precis indatele de 27 ianuarie, 21 aprilie si in Duminca luiToma.7e. Incepand cu data de 15.07.2017 vor des-

intate toate sarbatorile nationale.Articolul 88a. Reformarea tuturor sarbatorilor tinute de

Bisericile crestine (nu se specica la ce data).8b. Inaugurarea de noi sarbatori in cadrul Bise-

ricilor crestine.8c. Incepand cu data de 17.04.2017 in toate Bi-

sericile crestine se va desinta avatonul.8d. Incepand cu data de 01.05.2017, Organizatia

Natiunilor Unite va prelua controlul BisericiiCrestine Unite8e. Incepand cu data de 01.05.2017, Ierusalimul

va deveni capitala spirituala.8f. Incepand cu data de 01.05.2017 se

desinteaza Patriarhiile Ierusalimului, Alexandriei,Antiohiei si cele Slave, mai putin Patriarhia Mosco-vei.8g. Incepand cu data de 01.05.2016, vor mai

functiona doar trei patriarhii ale Bisericii CrestineUnite, respectiv Patriarhia Rusiei, Patriarhia Ro-mei si Patriarhia Constantinopolului.

8h. Incepand cu data de 17.07.2017 toate se-minariile teologice vor transformate n scoli dereligie. Articolul 9:9.a. Facultatea de Teologie de la Chalki va

redeschisa la data de 17.07.20179.b. Biserica Greciei se angajeaza, din fonduri

proprii, precum si din fonduri europene, santretinalacasuri de nchinaciune ale musulmanilor.9.c. De asemenea, ncepand cu data de

01.09.2016, Biserica Greciei se angajeaza sa per-mita functionarea de lacasuri de nchinaciune alebudistilor si, n general, ale oricarui cult.9.d. Incepand cu data de 20.09.2016, se vor or-

ganiza cursuri pentru toti credinciosii, n cadrul tu-turor centrelor religioase de pe langa toate Biseri-cile crestine, indiferent de convingerile religioase alecursantilor.Articolul 10:10.a. Incepand cu data de 20.05.2017 se vor in-

troduce noi slujbe inter-religioase, cu acompania-ment de instrumente muzicale si n cadrul tuturorBisericilor crestine10.b. Incepand cu data de 20.10.2017 se intro-

duc, n toate Bisericile crestine, instrumentele mu-zicale si se vor organiza concerte nu doar cu carac-ter religios chiar n interiorul bisericilor.10.c. Incepand cu data de 01.05.2017 se vor

organiza concerte antirasiste n incinta si n afaralacasurilor de nchinaciune, asemanatoare celor or-ganizate n mod regulat de Bisericile crestine.10.d. Incepand cu data de 01.06.2017 se

desinteaza avatonul la Sfantul Munte Athos.10.e. Incepand cu data de 01.09.2017 toate

Bisericile crestine vor accepta unirile federale simultinationale.10.f. Incepand cu data de 01.09.2018, O.N.U.

preia rolul de Guvern Mondial si de moderator nuniril internationale.Articolul 11:11.a. Incepand cu data de 15.08.2017, con-

ducator al Bisericii crestine devine Vaticanul.11.b. Incepand cu data de 20.11.2017 si pana

la data de 18.08.2018, la Sfantul Munte Athosvor instalati monahi din toate tagmele romano-catolice (papistasi), precum si practicanti ai culte-lor pagane.11.c. Incepand cu data de 01.04.2018, la Sfantul

Munte Athos se vor pune n functiune telegondolesi alte sisteme inovatoare si se vor aduce statuiapartinand religiilor pagane. Sfantul Munte Athos


27

va transformat n parc ecologic de tip bizantin, nunitate statala independenta, n centru de promo-vare a unei noi orientari crestine, n centru pagansi bizantin de venerare si ndrumare, n centru depromovare a unei noi orientari si muzici bisericesti.

Articolul 12:Incepand cu anul 2016, toate bisericile crestine

se vor adapta noii realitati a Erei celei Noi.Articolul 13:13.a. Incepand cu data de 17.07.2017, sediul

Patriarhiei Ecumenice se muta n Insula Patmos,Grecia, n Sfantul Munte Athos sau n insula Sa-mothraki, si se vor ninta treu centre ale acesteia.13.b. Incepand cu data de 01.11.2017, n cadrul

Bisericilor crestine vor numiti n functii de con-ducere persoane ce au mplinit varsta de 28 de ani.Articolul 14:14.a. In diferite insule din Grecia, dar sin Cipru

si la Sfantul Munte Athos se vor organiza simpozi-oane pe teme de ecologie, precum si conferinte petema unirii internationale.14.b. Incepand cu data de 15.08.2017, toate

Bisericile crestine vor accepta desintarea sta-telor nationale si nintarea de unitati statalemultinationale, multicentrice, multiculturale simultireligioase, precum si nintarea de unitati sta-tale cu caracter religios, de tipul Patriarhiei Ecu-menice.14.c. Incepand cu data de 16.10.2014, n cadrul

Bisericii Crestine Ortodoxe se vor desinta stranelesi cantaretii si se vor introduce coruri.Articolul 15:15.a. Acordurile mentionate mai sus vor vali-

date de un Sinod Ecumenic al Bisericilor Crestin-Ortodoxe, ale carui lucrari vor avea loc n perioada19.06.2016 09.07.2016. Acordurile de mai sus aufost deja raticate de: Presedintele Consiliului Europei, HERMAN

VAN ROMPUY, mandatat pana la 31 octombrie2014,- Reprezentantul Guvernului Greciei, ANDREAS

LOVERDOS, ministru al Educatiei, Reprezentantul Patriarhiei Ecumenice, I.P.S.

Teoclit, Mitropolit de Iconiu, Reprezentantul SFANTULUI MUNTE

ATHOS, egumen Efrem, Guvernul si Biserica Ciprului, prin P.S. Var-

nava, Episcop de Trimythoyntos, si I.P.S Neofy-thos, Mitropolit de Morfou,

Patriarhia Ierusalimului, prin I.P.S. Timotei,Mitropolit de Vostron. Patriarhia Alexandriei, prin Arhiepiscop Vasile

de Tripolis, Patriarhia Antiohiei, prin Arhiepiscop Ilie de

Tripolis, de toate Bisericile Ortodoxe Slave si Bise-rica Rusiei, prin Preafericitul Ilarion, Arhiepiscopde Volokolamsk, de Vatican, prin cardinalul WalterKasper.15.b. Cu acordul Patriarhiei Ierusalimului, cele

patru dogme crestine vor trece sub administrareaa patru autoritati, respectiv O.N.U., UNESCO,Biserica Rusiei si Vatican (ncepand cu data de01.05.2017)15.c. Articol lamuritor: Bunurile mobile si

imobile ale entitatilor amintite vor trece n ad-ministrarea comuna a Bisericilor crestin-ortodoxe,mpreuna cu organismele statale si suprastataleamintite mai sus.Prevederi ale SUPER-MEMORANDUMULUIreferitoare la spitale si sistemul de sanatateTOTAL ARTICOLE: 8Articolul 1: Spitalele vor face distinctie ntre

varstnici si tineri. Incepand cu 08.09.2017.varstnicii vor examinati n spatii special amena-jate.Articolul 2: Dreptul la internare n spitale l vor

avea doar posesorii de card de asigurat. Incepandcu data de 08.09.2017, accesul neasiguratilor n spi-tale va interzis.Articolul 3:3a. Incepand cu data de 01.08.2017, se va limita

numarul spitalelor.3b. Incepand cu data de 16.09.2017, se vor

amenaja, n cadrul spitalelor, spatii speciale dedetentie.3c. Incepand cu data de 17.07.2018 se vorninta

centre experimentale n cadrul spitalelor.Articolul 4: Incepand cu data de 17.06.2017,

toate serviciile social vor identica electroniccetatenii. Exceptie constituie prim-ajutorul acor-dat n cadrul spitalelor.Articolul 5: Incepand cu data de 17.08.2017, se

interzic specializarile multiple.Articolul 6: Incepand cu data de 17.08.2017, se

va proceda la comasarea spitalelor si la nintareade unitati spitalicesti multifunctionale.Articolul 7:7a. Incepand cu data de 17.08.2017, se vor in-

troduce carduri de sanatate obligatorii pentru toti


28

cetatenii si cadrele medicale.

7.b. Incepand cu data de 19.09.2017 vor desintate toate centrele de prim-ajutor si protectiesociala.

Prevederi ale SUPER-MEMORANDUMULUIreferitoare la reforma administrativa

Articolul 1: Incepand cu data de 16.06.2017, toticetatenii Comunitati Europene si ai Federatiei Rusevor identicati electronic, iar prevederile pre-zentului articol vor acceptate de toate bisericilecrestine.

Articolul 2:

2a. Incepand cu data de 17.10.2017 se va procedala desintarea statelor nationale si la nintarea destate federale, unele cu caracter zonal si capitalaproprie.

2b. Incepand cu data de 14.08.2017 se va procedala nintarea unui stat dualist n insula Cipru.

2c. Incepand cu data de 19.10.2017, O.N.U. vaprelua conducerea tuturor religiilor de pe planeta.

2d. Incepand cu data de 14.08.2018, pe ntreagaplaneta se va proceda la nintarea de centre re-ligioase sub patronajul Consiliului Mondial al Bi-sericilor. Astfel de centre vor functiona n locali-tatea Ammochostos, Cipru, ncepand cu data de14.08.2018 si doua asemanatoare la Constantino-pol, mai precis la Biserica ½Sfantul Fanurie si laBiserica ½Sfanta Soa.

Articolul 3: Incepand cu data de 19.11.2016, seva acorda statut legal tuturor emigrantilor sositi nstatele Uniunii Europene, neconditionat.

Articolul 4:

4a. Incepand cu data de 16.08.2016, vor intran vigoare drepturile homosexualilor. Acestia vorputea face parade n mod regulat si liber, pe toatedrumurile oraselor Comunitatii Europene.

4b. Incepand cu data de 16.05.2016, se va pro-ceda la legalizarea casatoriilor ntre homosexuali, acasatoriilor ntre persoane de acelasi sex si a neriide copii de catre cuplurile homosexuale.

4c. Incepand cu data de 18.05.2016, se va pro-ceda la liberalizarea relatiilor sexualentre persoaneajuns la varsta majoratului (19 ani) si persoanelemajore.

4d. Incepand cu data de 18.11.2016, se va pro-ceda la liberalizarea transmisiunilor televizate sin presa ale programelor sexuale si se va permitecirculatia libera a cat mai multe reviste pornogra-ce, n toate ciclurile de nvatamant.

4e. Incepand cu data de 19.12.2016, se vor puteaninta case de tolerantan apropierea unitatilor denvatamant de toate gradele, n ntreaga Comuni-tate Europeana, precum si n interiorul cazarmelormilitare.

4f. Incepand cu data de 22.12.2017, se vor preda,la toate nivelele, lectii de sex platit, nu doar decatre cadre didactice, ci chiar de catre angajate alecaselor de toleranta.

Articolul 5: Incepand cu data de 22.12.2017, seva permite pornograa infantila pe internet, pentrucopii cu varste mai mari de 14 ani.

Articolul 6:

6a. Incepand cu data de 10.12.2016, se va pro-ceda la desintarea statelor nationale si la institu-irea unui guvern mondial.

6b. Incepand cu data de 20.09.2016, se vaproceda la legalizarea homosexualitatii n cadrulinstitutiilor de nvatamant. In acest sens, n toateunitatile de nvatamant se vor preda lectii referi-toare la homosexualitate.

Articolul 7:

7a. Incepand cu data de 21.09.2017, se va pro-ceda la legalizarea noilor culte, respectiv se va inau-gura Noua Era.

7b. Incepand cu data de 01.03.2017 se va procedala desintarea drapelului elen si a tuturor drapele-lor europene, precum si a tuturor sarbatorilor reli-gioase n Europa.

7c. Incepand cu data de 21.03.2017 se vor intro-duce sarbatori dedicate mediului nconjurator.

7d. Incepand cu data de 20.04.2017, vor co-borate drapelele grecesti si bizantine arborate laintrarea n institutiile publice, de nvatamant si nbiserici.

7e. Incepand cu data de 17.03.2018 se va pro-ceda la nintarea, pe teritoriul Uniunii Europenesi Sfantului Munte Athos, de manastiri mixte demonahi si monahii de toate dogmele si religiile. Ar-ticolul 8:

8a. Incepand cu data de 15.05.2016, vor pro-movate cat mai multe proiecte de legi mpotrivadiscriminarii rasiale, care vor votate de toate par-lamentele europene.

8b. Incepand cu data de 21.10.2017, se vorncuviinta conventiile de convietuire si n ceea ce-i priveste pe homosexuali si la abrogarea caracte-rului obligatoriu al casatoriei religioase si civile nntreaga Uniune Europeana.


29

8c. Incepand cu data de 01.05.2016, se vaproceda la legalizarea crematoriilor (incinerareamortilor).

8d. Incepand cu data de 20.05.2016 sevor interzice, n ntreaga Uniune Europeana,nmormantarile religioase si se va introduce trep-tat obligativitatea incinerarii mortilor.

8e. Incepand cu data de 22.05.2016, Biserica va de acord cu incinerarea mortilor, referitor la per-soanele care doresc slujba de nmormantare.

8f. Incepand cu data de 23.05.2016 se vorrenunta, n toate tarile Uniunii Europene, lajuramantul pe Sfanta Biblie si la cel religios pentruoamenii politici, prefecti, primari, studenti etc.

8g. Incepand cu data de 24.05.2016 nu vor mai permise slujbe de sntire n Parlament, institutii denvatamant si publice, la fel ca n ntreaga UniuneEuropeana.

Articolul 9:

9a. Incepand cu data de 25.05.2016, n ntreagaUniune Europeana se va renunta la depunereajuramantului de catre parlamentari.

9b. Incepand cu data de 11.09.2016, slujbelede sntire vor interzise n toate unitatile denvatamant.

9c. Incepand cu data de 12.09.2016, se varenunta la botezul obligatoriu al copiilor mici si seva introduce procedura de stabilire a prenumeluinou-nascutului direct la ociile de Stare Civila.

9d. In toate institutiile de nvatamant univer-sitar si de interes public, precum si n cadrul tu-turor ministerelor din tarile membre ale UniuniiEuropene, se va proceda la crearea de arhive elec-tronice. In acest sens, vor montate sisteme deamprentare si recunoastere iris, astfel ncat accesultuturor cetatenilor, elevi, cadre didactive, studentisi oameni politici sa se faca n institutiile amintitedoar n acest fel. Reforma urmeaza a pusa naplicare ncepand cu data de 29.10.2017.

Articolul 10:

10a. Conform modelelor oferite de NATO,ncepand cu data de 30.01.2017 se va procedala nintarea de armate multinationale si larenuntarea la armatele nationale. In paralel, sta-giul militar nu va mai satisfacutn statele membreale Uniunii Europene unde mai este nca obligato-riu.

10b. Incepand cu data de 30.03.2017 se va in-troduce semnatura electronica obligatorie pentru

toti cetatenii, n relatiile cu statul multinational alUniunii Europene.Articolul 11:11a. Incepand cu data de 1 mai 2016, noi, sem-

natarii prezentului SUPER-MEMORANDUM, neangajam sa implementam reformele de mai sus,n paralel cu un Memorandum intern referitor lantelegerea si colaborarea religioasa n cadrul Uniu-nii Europene (ncepand cu data de 01.05.2016) siun alt Memorandum intern referitor la colabora-rea cu Uniunea Europeana (ncepand cu data de01.05.2016). Implementarea reformelor prevazuten prezentul MEMORANDUM pot amanate doarcateva luni, mai precis 9 (noua). In cazul n careimplementarea acestor reforme vantarzia mai multde 9 luni, statul national care se face vinovat deaceasta se obliga la plata unei amenzi n cuantumde 20.000 de euro, plus penalitat n cuantum dublu,n cazuln care amenda nu este achitata la timp. Deasemenea, aceasta amenda va platita si de ecaredin ministerele fostului stat national, respectiv Mi-nisterul Invatamantului, Ministerul Sanatatii, Mi-nisterul Apararii, dar si de toate Bisericile crestine.11b. Implementarea reformelor de mai sus se

poate face chiar si un an mai devreme de data sta-bilita prin Memorandum. In acest caz, bisericilesi fostele autoritati statale vor benecia de un ½bo-nus n cuantum de 500.000 de euro din partea Au-toritatii Europene pentru Reforme.11c. Noi, semnatarii prezentului nscris, ne

obligam sa restauram regalitatea democratica, nspecial n Grecia, pana la nele anului 2016. Inceea ce priveste Grecia, ne angajam, de asemenea,pana la nele anului 2016, sa renviem vechile religiipagane recunoscute de fostul stat.11d. Autoritatea Europeana pentru Reforme va

functiona ncepand cu data de 01.05.2016.11e. Incepand cu data de 01.05.2016, se prevede

nintarea Biroului European pentru Reforme, cuun capital initial de 800.000.000 de euro.11f. Incepand cu data de 13.07.2017 se

ninteaza Uniunea Mediteraneanu Regionala, dincare vor face parte toate tarile din bazinul MariiMediterane. Biroul European de Coordonare aluniunii va avea sediul n Sfantul Munte Athos siva functiona ncepand cu data de 17.12.2017.11g. Incepand cu data de 21.01.2016 un Birou

pentru Reforme de Mediu va functiona n Dubrov-nik, Croatia.11h. Incepand cu data de 22.01.2016, se va


30

ninta un Birou de reforme New-Agen Barcelona.

11i. Incepand cu data de 23.11.2016, se va pro-ceda la nintarea unui nou Birou European pentruReforme Religioase, coordonat de un Centru Reli-gios de la Vatican, n urma semnarii acorduriloraferente cu Uniunea Mediteraneana, O.N.U., Con-siliul Mondial al Religiilor. Sediul acestui birou,care va functiona ncepand cu data de 24.11.2016,va la Paris.

Semnatarii acordurilor de mai sus sunt:

Presedintele Consiliului European, HERMANVAN ROMPUY,

Reprezentantul Guvernului Greciei, ANDREASLOVERDOS, ministru al Educatiei,

Reprezentantul Bisericii Greciei, P.S. GavriilPapanikolaou, Episcop de Diavleia,

Reprezentantul Patriarhiei Ecumenice, I.P.S.Teoclit, Mitropolit de Iconiu,

Reprezentantul SFANTULUI MUNTEATHOS, egumen Efrem,

Reprezentantii Bisericii si Guvernului Ciprului,P.S. Varnavam Episcop de Trimythonytos si I.P.S.Neotytos, Mitropolit de Morfou,

Reprezentantul Bisericii Ierusalimului, I.P.S.Timotei, Mitropolit de Vostron,

Reprezentantul Bisericii Alexandriei, Preaferi-citul Ilie, Arhiepiscop de Tripolis,

Reprezentantul Bisericilor Ortodoxe Slave si alFederatiei Rusiei, Preafericitul Ilarion, Arhiepiscopde Volokolamsk, Rusia,

Reprezentantul Vaticanului, cardinalul WalterKasper,

Reprezentantul Vaticanului, cardinalul AngeloScola, cardinal al Milanului,

Reprezentantul Consiliului Mondial al Biserici-lor, Andre Varkan,

Reprezentantul Bisericii Albaniei, I.P.S. Poli-carp, Mitropolit de Artgyrokastros.

Reprezentantul Bisericii Antiohiei, P.S. Ilie deTripolis,

Subsemnatii ne angajam n implementarea tutu-ror acestor reforme ncepand cu data de 1 mai 2016si cel tarziu pana la data de 16 august 2020, astfelncat, ncepand cu data de 1 mai 2016, sa survinaschimbarea si sa sarbatorim intrarea n Noua Era.

Subsemnatii ne angajam sa schimbam SfantulMunte Athos, Grecia si sa nintam pe cuprinsulacestuia manastiri ale tuturor religiilor, dogmelorsi tagmelor monahale de la Vatican.

Subsemnatii ne angajam la acestea si n numelecelor ce ne vor urma la conducere, n sensul imple-mentarii reformelor stabilite de comun acord.De asemenea, ne rugam unuia si singurului Dum-

nezeu, precum si omului, ca acesta sa se arate (reve-leze)n lume s

,i sa rezolve toate problemele planetei.

A. Declaratie complementara: Prezentul nscrisconstituie SUPER-MEMORANDUM local sipriveste Grecia, Republica Cipru, Rusia si UniuneaEuropeana, precum si SUPER-MEMORANDUMce priveste Bisericile Constantinopolului, Greciei,Ierusalimului, Alexandriei, Antiohiei, Patriar-hiilor Slave, Rusieisi Sfantului Munte Athos.Bisericile amintite au semnat deja SUPER-MEMORANDUMUL cu celelalte Biserici crestinedin Uniunea Europeana.B. Declaratie complementara: Bisericile Crestin-

Ortodoxe obliga si statele apartinatoare sa imple-menteze reformele convenite.C. Declaratie complementara: Se anexeaza un

MEMORANDUM special privind Cooperarea Bi-sericeasca si Statala cu Uniunea Europeana. Noi,semnata-rii MEMORANDUMURILOR de mai susne angajam, n cel mai scurt timp posibil, sa im-plementam reformele stabilite ncepand cu data de1 mai 2016.D. Declaratie complementara: Procedam la me-

tamorfozarea statelor si a entitatilor bisericestiautocefale, drept pentru care ne bucuram, avandn vedere ca urmeaza sa schimbam ntreaga struc-tura bisericeasca si statala. Inauguram de acumNoua Era si, ncepand cu data de 01.05.2016, vominaugura si Noua Stare de Fapte.E. Declaratie complementara: Ne asumam

raspunderea referitor la reforma administrativa sibisericeasca si referitor la renintarea Bisericii ce-lei Una. De asemenea, ne asumam raspunderea re-feritor la nintarea Fortelor Armate si MilitienestiMultinationale, n vederea mentinerii ordinii si asigurantei pe drumurile, n pietele publice si ntoate orasele din tarile membre ale Uniunii Euro-pene. La fel vom proceda si referitor la apararea tu-turor Bisericilor, de catre fortele amintite mai sus.F. Declaratie complementara: Noi, conducatorii

religiosi si politici, semnatari ai prezentului nscris,ne luam angajamentul de a colabora strans si intenscu Politia Mondiala (I.P.T.F.), asa cum aceasta afost nintata la data de 21.09.2001 si si are se-diul provizoriu n Washington, precum si cu ForteleFederale Americane pentru Gestionarea Situatiilor


31

Speciale (F.E.M.A.) cu sediuln Washington si Bal-timore, asa cum acestea au fost nintate la data de17.11.1984. In colaborare cu Armata Europeana,nintata la Constantinopol la data de 26.10.2001si avand sediul provizoriu n localitatea Mons, Bel-gia, si cu celelalte autoritati militare europene si lo-cale, fortele amintite mai sus vor asigura ordinea sisiguranta n toate fostele state nationale ale Uniu-nii Europene si n toate Bisericile crestine, precumsi pentru toate dogmele si religiile de pe teritoriulUniunii Europene.De asemenea, ne asumam raspunderea de a pro-

ceda la monitorizarea tuturor cetatenilor, n ve-derea asigurarii sigurantei, lucru care se va rea-liza prin montarea de camere de supraveghere deultima generatie n toate institutiile europene, ntoate orasele Uniunii Europene, n manastiri, bise-rici si institutii publice. De asemenea, ne asumamraspunderea referitor la nintarea Politiei Religi-oase. Implementarea reformelor de mai sus vancepe la data de 02.05.2016.

Noi, semnatarii prezentului nscris, ne angajam,ncepand cu data de 1 iunie 2016, sa asiguramsiguranta si ordinea publica.Urmeaza semnaturile (n anexa, lista semnatari-

lor SUPER-MEMORANDUMULUI ncheiat ntre25 si 29 iunie 2014).Responsabil privitor la publicarea si expedierea

SUPER-MEMORANDUMULUI, Kereth Tanais.P.S. COMENTARIU: Inscrisul tradus mai are

atasate alte 40 de articole ale LEGII SUPREMEaferente care, de asemenea, a fost votata si dereprezentantii Bisericii Ortodoxe, constituindu-seastfel n cel mai periculos nscris emis vreodata deaceste centre internationale. Ne rezervam dreptulde a o publica. . .

Traducere dupa originalul din greaca ΦΡΙΚΗ

Ισοπεδωση Των ΠΑΝΤΩΝ

Momerandum Υπερμνημονιο Στην Παιδειαsursa: Apokalypsisnow

Mihai BENIUC (1907-1988)3

CANTECE DE PIERZANIE1938

3Mihai Beniuc (n. 20 noiembrie 1907, Sebis,, Arad -

d. 24 iunie 1988) a fost un poet, prozator s,i psiholog. Mi-

hai Beniuc este cunoscut n general ca poet proletcultist, alregimurilor comuniste din Romania, alaturi de autori ca A.Toma, Dan Des

,liu, Eugen Frunza, sau Maria Banus

,, ntre

alt,ii, urmarind cu interes direct

,iunile Partidului Comunist

Roman. A activat, de asemenea, ca psiholog (specialist npsihologia anima-lelor), profesor la Universitatea clujeana.Mihai Beniuc a fost ul lui Athanasie Beniuc s

,i al Vese-

linei. Urmeaza Liceul Moise Nicoara din Arad ntre 1921-1927, unde l are ca profesor de literatura pe profesorul Ale-xandru T. Stamatiad. Debuteaza n revista liceului, ½Labo-remus. Participa la cenaclul lui Victor Papilian.Licent

,iat n psihologie, lozoe s

,i sociologie al Univer-

sitat,ii din Cluj, n 1931. Dupa o specializare la Hamburg cu

J. von Uexkull n psihologia animalelor, a parcurs ierarhiauniversitara de la asistent la profesor universitar. Dupa ter-minarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, este conferent

,iar

la Facultatea de Psihologie din Cluj (ca specialist n psiho-logia animalelor) s

,i autorul unor volume de versuri (Cantece

de pierzanie, 1938, Cantece noi, 1940, Oras,ul pierdut, 1943),

privite de public s,i de critica literara cu nt

,elegerea s

,i sim-

patia cu care este privita arta naiva.Cariera dupa 1946

Adevarata sa cariera literara ncepe n 1946, cand pu-blica volumul intitulat Un om as

,teapta rasaritul, s

,i pleaca

n calitate de consilier cultural la Moscova. Dupa doi ani sentoarce n t

,ara s

,i se stabiles

,te la Bucures

,ti.

Intr-un articol publicat n revista Viat,a Romaneasca (nr.

3 din 1951), Mihai Beniuc, n calitate de pres,edinte al Uniu-

nii Scriitorilor din Romania, oferea denit,ia poetului realist-

socialist: Acesta trebuie sa e un lozof cunoscator al ce-lor mai nalte idei ale timpului [...], spre care au deschisdrum Marx, Engels,Lenin s

,i Stalin [...], un activist n slu-

jba respectivelor idei. Mihai Beniuc renunt,a la promovarea

cart,ii sale de versuri din 1951, ½Cantec pentru tovaras

,ul Gh.

Gheorghiu-Dej, s,i se reproleaza, ncepand sa scrie cateva

poeme pentru liderul comunist de atunci, Nicolae Ceaus,escu.

Publica n medie cate o carte pe an; s,i reediteaza unele

lucrari; altele i sunt traduse n strainatate.In 1965 este nlaturat din funct

,ia de pres

,edinte al Uniunii

Scriitorilor. Redevine profesor de zoo-psihologie, de dataaceasta la Universitatea din Bucures

,ti.

In ultimii ani de viat,a se stabiles

,te n vila sa din cartierul

Primaverii s,i s

,i continua activitatea de poet, pe formula

realismului socialist. Poemele sale se publica n principaleleziare s

,i reviste ale epocii.

Moare la 24 iunie 1988 s,i este nmormantat n Cimitirul

Evanghelic Luteran din Bucures,ti.

Avand n vedere ca anul acesta se mplinesc 110 de lanas

,terea lui Mihai BENIUC, redact

,ia revistei Cetatea cul-

turala a dat curs propunerii distinsului ei colaborator, dr.Mircea Mot

,, s

,i a inclus n sumarul lunii iulie 2017 acest gru-

paj de poeme din prima sa culegere publicata n anul 1938.


32

Cu Dumnezeu la cot

Cand voi izbi o data eu cu barda,Aceasta stanca are sa se crapeS,i va t

,as

,ni din ea s

,uvoi de ape!

Baiet,i, aceasta este arta!

Nu mai umblat,i mereu dupa exemple,

Exemplele-s facute pentru pros,ti,

Din serie de vrei sa te cunos,ti,

Fugi de carari s,i nu intra n temple.

Eu am luat-o fara drum n sus,Putet

,i veni pe urmele-mi deange;

Mai urc, s,i-mi vine cateodata-a plange

S,i ma-ndoiesc sub cruce ca Isus.

Vad, totus,i, cum n jurul meu tresalta

Izvoarele-nceputurilor snte,S,i suetul meu, amet

,it, se simte

Vecin egal cu umbra ceelalta.Aici, cu Dumnezeu la cot, n Fire,Minuni plapande plamadim din tina,Cioplim din bezna forme de luminaS,i nu dorim nici jertfa, nici iubire.

Iluzii trecatoare nu cunoas,tem,

S,tim noi Nimicul datator de friguri:

Odata ne va trece peste diguri,S,i-n van o sa-ncercam sa ne mai nas

,tem.

Dar Noaptea asta ce-o t,inem n brat

,a

S,i de calduri am vrut sa ne patrunda,

Pe veci de veci a devenit fecunda:Va nori viat

,a din viat

,a.

Intrare

Ca t,aranul printre snopi de grau

Voi intra masiv s,i greu n vreme,

Cu un car cat dealul de poeme,Murmurand o doina trist, molau.Nu-mi bat capul ce-or gandi vecinii,N-am cosit din holda lor un pai.Asudand sub ploile luminiiNumai anii mei mi-i secerai.O strujea de vis mi-a fost merinde,Un crampei de crez prin ndoieli.N-am pus pret

,vreodata pe spoieli,

Am cautat un razim doar n minte.Ca am fost s

,i beat din cand n cand,

Ori de vin , ori de femei,- se poate.Sunt aicea scrise-n carte toate.Una s

,tiu : Nu m-am supus la vant!

Vijelii, ispite au trecut

Cum trec vara norii peste bolta;Ploaia lor de mi-a cazut pe holda,Eu am ras domol, nu m-am temut.Toata vremea am ramas eu nsumi,Pe la port

,i domnes

,ti n-am fost milog,

N-am s,tiut s

,i nu s

,tiu sa ma rog,

Nici n-as,vrea s-auda alt

,ii plansu-mi.

Ca servind pe candida Minerva,Ori pe Venus, ori pe nu s

,tiu cine,

Cu vartute, harnic, plin de verva-Este drept, eu m-am servit pe mine.Nimenea sa nu ma-nvinuiasca:M-am iubit mai mult decat pe altul,Ori pe alta, martur, Preanaltul.Nici ei n-au s

,tiut sa ma iubeasca.

Dar n schimb dus,manii ca scaiet

,ii

Mi-au crescut pe t,arina tot timpul.

Prieteni am facut din ei cu schimbul,Sau gunoi, sa-ngras

,e huma viet

,ii.

Nici cu cerul n-am trait n pace.M-am luptat ades cu Dumnezeu.Azi e pace nsa:curcubeu.Domnul vede ce-am facut s

,i-i place.

Daca eu sunt mult,umit sau nu,

Nu e treaba s-o discut n rime.Ce sunt eu? Samant

,a din mult

,ime

Ce crescu atata cat putu.Sa ma bucur azi de rodul munciiCa nebunul Bibliei nu pot.Astfel chibzuind eu drept socot:Bucure-se de tristet

,ea-mi pruncii.

Sunt copilul unui neam sarac,Biet

,i romani ce scormonesc pamantul,

Vor sa-s,i faca mai comod mormantul,

Tarte-mi este neamul asta drag.Ei mi-au fost credint

,a-n toi de lupta.

Fiul lor, azi poate le sunt tatal.Aurul tristet

,ii mele iata-l:

Carne sunt din carnea voastra rupta!Pita, sare nu-mi punet

,i pe tava,

De-ale viet,ii-s plin cu prisosint

,a.

Mi-a ramas o singura dorint,a,

Una numai: cupa cu otrava.Nu va e suparare, deci,Ca nu stau sa va cinstesc banchetul;Tare-i obosit s

,i trist poetul,

Bajbaie prin negurile reci.Dar aicea-i cartea nazdravana,Cantece s

,i, mint

,ii, vin cu paine,

Pentru azi s,i pentru cei de maine.


33

Fie cea mai vesela pomana!

Jurnal

Cofetaria mica modesta ne primea.Era o zi tacuta, sub cerul alb ca sarea.Ploua domol...mai tare...s

,i iar nu mai ploua...

Us,or plutea pe lucruri tristet

,ea nepasarea.

-Sa ramanem prieteni!ai zis dojenitoare,S,i te mirai ca numai acuma nt

,eleg...

O, as, vrut atuncea ca dorul meu ntreg

Sa t,i-l topesc n valuri de lacrimi la picioare.

Dar tu mi-ai spus: Sa nu strici cu lacrimi prietenia.Eu am zambit -o oare deschisa pe ruini.S,i ma gandeam: tot una-i de razi, ori de suspini.

-Se-nvalmas,ea zbatuta o mare cu taria.

Greu departata luntre ma departa de t,arm.

Din panzele visarii mai sppanzurau crampeie.Nu mai avea nici cerul, nici marea ce sa-mi deie.Doar stanca nevazuta de care sa ma sfarm.Poate-am vorbit alene, privind afara vag:Voi colinda prin lume, ratacitor Peer Gynt,S,i-am sa revin, odata, cu plete de argint-

Ci Solveig n-o s-as,tepte pe cel ntors, cu drag.

S,i de-oi nchide ochii sa vad prin vremi pierdute,

S-or perinda nainte-mi tacutele naluci.Era o zi tacuta...Prin ceat

,a, lin, te duci,

Cand suna ceasul galben al undei revolute.Am nt

,eles din vreme ca nu am drept sa plang.

-Cad norii grei ca bulgari pe soarele apus.O seara de cenus

,a.Vad barda lunii sus,

As,tept pe t

,arm, iar valul se zbuciuma-n adanc.

-Apoi t,i-am spus, mi pare, ca vreau sa scriu o carte,

Altar de suferint,a s

,i viselor sicriu.

Un om va sta de veghe zidit n ea de viu,Stins masurand viat

,a s

,i nesupus la moarte.

Bland ncepus,i atuncea, cu ochii mustratori:

Tristet,ea ta ma doare, dar poate e mai bine

Sa mergi nainte singur s,i sa ma uit

,i pe mine.

Nu trebuie din piscuri n vale sa cobori!Tu es

,ti menit ca singur sa-t

,i faci n lume legi,

Te-nalt,i n zbor pe unde noi dibuim cu trepte.

De ce la ieslea clipei viat,a sa s

,i-o legi?

-Ulei curgeau pe rana cuvintele-nt,elepte.

Dar ploaia prinse iaras,i un scancet monoton;

Eu urmaream pe masa, n marmura, s,uvit

,a,

-Loc alb n fundul negru stand gata sa nghit,a-

Iar fumul de t,igara se risipea aton.

Intr-un tarziu, grabita, ai scos un tub de ruj,S,i-n timp ce n oglinda te potriveai discreta,

Eu nsemnam cadent,e pe margini de gazeta:

Era o zi tacuta, n luna mai, la Cluj...

Ultima scrisoare

Sfars,itul a venit fara de veste...

Esti fericita? Vad ca port,i inel!

Am int,eles. Voi trage dunga peste

Nadejdea inutila. Fa la fel!Nici un cuvant. Nu spune ca-i o forma.Cunosc insemnatatea ei deplin.S,tiu, voi avet

,i in viat

,a alta norma,

Eu insa -n fat,a normei nu ma nchin.

Nu te mai cant n versuri niciodata,In drumul tau nu am sa mai ies.Nu-t

,i fac repros

,uri, nu es

,ti vinovata

S,i n-am sa spun ca nu m-ai int

,eles.

A fost desigur numai o gres,eala

Putea sa e mult , nimic n-a fost.In ves

,nicia mea de plictiseala

Tot nu -mi inchipui ca puneai un rost.S,i, totus

,i, totus

,i, cateva atingeri

Au fost deajuns sa-mi deie amet,eli;

Vedeam vazduhul uturand de ngeri,Lumina-n seara mea de ndoieli.Cand degete de Midas am pus magic,Pe frageda int

,a ta de lut,

Suna in mine murmurul pelagicAl sntelor creat

,ii de-nceput.

Vedeam cum peste vremuri se inalt,a

Statuia ta de aur greu, masiv,Cum serioase veacuri se descalt

,a

S,i-ngenunchiate randuri submisiv

La soclul tau dumnezeiesc asteaptaSa le intinzi cu zambet linis

,tit

Spre sarutare adorata dreaptaNainte de-a te s

,terge-n innit.

O, de-am stat alaturi doar o ora,Ai ramas n auriul visCa o eterna, roza, aurora De nent

,eles, de nedescris.

Ireversibil s-a incheiat povesteaS,i nici nu s

,tiu de ai sa mai citesti

Din intamplare randurile- acesteaIn care- as

,vrea sa i ce nu mai es

,ti.

N-am sa strivesc eu visul sub picioare,N-am sa patez cu vorbe ce mi-i drag.As

, putut sa spun :½es

,ti ca oricare..."

Dar nu vreau in noroaie sa ma bag.De-ar mocirla -n jurul tau cat haul,Tu vei ramane nufarul de nea


34

Ce-l oglindes,te beat de pofte taul,

Ci-l t,ine candid amintirea mea.

Vei acolo neintinataTe voi iubi mereu, fara cuvant,S,i lumea n-o sa s

,tie niciodata

De ce nu pot mai mult femei sa cant.Acolo, sub lumina de mister,Scaldata -n apa visurilor lina,Vei sta iubita ca-ntr-un colt

,de cer

O stea de seara blanda s,i senina.

S,i cand viat

,ava rea cu tine,

Cand au sa te improas,te cu noroi ,

Tu fugi din lumea visului la mine,Vom acolo singuri amandoi.Cu lacrimi voi spala eu orice pata,Cu versuri nemaiscrise te mangai.In dulcea lor cadent

,a leganata

Te vei simt,i ca-n visul tau dintai.

S,i de va (cum simt eu de o vreme)

Sa plec de- aicea de la voi curand,Cand glasul tau vreodat-o sa ma cheme,Voi reveni la tine din mormant.Si dac-ar sa nu se poate trecePe veci pecetluitele hotare ,M-as

,zbate ngrozitor in t

,arna rece,

Plangand in noaptea mare, tot mai mare.

Nu ma vei uita

Te mariti, si stiu, vei naste prunci,Veti avea camin si alte cele.Dar asa frumoasa ca atunciCnd erai stapna vietii meleNu vei tu niciodata, Niciodata.Anii vor veni mereu siraguriCa soldatii la cazan amanzi.Din viata ta de miez si faguriN-o sa aiba Moartea nici un pranz.Poate doar o simpla, trista, cina,Trista cina.Ce batrna, palida si goalaVei ramne peste trei decenii!Sngele tau, astazi n rascoalaVa rece, rece. Doar vedeniiDespre tot ce-a fost vei mai avea,Mai avea.Ca strigoii vor veni la tineDin iubirea noastra nentamplataGandurile, visele haine.Nu ma vei uita tu niciodata;

Suetul cu altul ti-i zadarnicDarnic.Danseaza ursul romanescTeama de toamnaInima s

,i gandul meu se teme

Cand apar n toamna crizantemeS,i le duc cei vii la t

,intirim.

Inima s,i gandule, murim.

Scuipa galben pomii pe carare,Trece cu fanfara-o mormantare.

Iara zarile funebre

Flutura pe cer drapele negre.Unde sa ne-ascundem? Cras

,ma sura!

Cras,marit

,o, adu bautura!

Dar t,iganii taca azi chitic,

Nu mai vreau s-aud nimic, nimic!Nu-i destul ca-s

,i nstrunes

,te coarda

Inima-mi, s,i bate pe ea joarda,

Bate pan la sange joarda Mort,ii?

Cine hohotes,te-n pragul port

,ii?

Lasa, lasa, vantule, nu plange;Nucule, tu manile nu-t

,i frange;

Spus-am eu ca viat,a, as

,a cum e,

Nu e tocmai cum trebuie!

Plecare

Voi intra n apa fara fund,Apa-n cercuri s-o izbi de maluri;Lin apoi s-o-ntinde peste valuriPace-nalta: semn ca nu mai sunt.Salciile despletite vorPlange peste recile oglinzi;Luna nvelita ntr-un norTrist va cerne colb de aur stins.O sa verse cerul ploi de steleCe s-or stinge rand pe rand n apa,Iar prin vantul serii o sa-nceapaSa boceasca versurile mele.S,i va atata jale-n re,

S,i va atata plans s

,i geamat,

Frunzele s-or n nes,tire

Pomenindu-mi numele cu freamat.Numai peste re, n zenit,Va luci, superb nepasatoare,Solitara steaua ce-am iubit,Pururi mndra, nenduratoare


35

Camelia SILEA

PICTOGRAME

7sa ne asezam aici, i spuse el,si ochiul crestea rotund, eraumpreuna

n jurul lor cercul pazea samburele de iarba aruncatdin luna desenata aseara pe geam,apele se duceau chemandu-se ncet una dupa alta,jos o pisica birmaneza smotocea curcubeul facutghemla marginea asteptarilorfara frica. si-apoi,pasari albe n urma ciuguleau faramituri de feri-ciri. . .nu te mai gandi la asta, i spuse ea,n noaptea asta pamantul va face pace cu apele, savezi8lebada veni fericita spre margine.apa era limpede se vedeau pietrele.a ramas albastrul, mi spune, atata totalbastruln-am avut nicio coaja de paine sa-i damde unde stii ca era ea, l-am ntrebat.nu stiu,era ea.si-acum ce vei face, vei astepta?iarna nu te mai poti apropia, stii bineaici se opri c-un cascat.(lebada avea ochii verzi ca ea)9tacerease agata de scoici la reciftarziulinisteaconstruia nca un pod dinspre departerechinii batrani stiau ca pe acolotrecusera zeiiurma pasului lor norea gutuiispre rasarituri si ea i pareamai subtire ca iarba aceea albastru crescutan soarese desira-n sageti aramiismulgea n drumul ei cate-o zare strainasi ramanea npta adancn stern10

dansau n jurul lui nemarginirile,n ochi adanci de ape singuraticesi-n jurul lor crestea lumina.mainile ei l pieptanau n ecare anotimp,singuratatile se desirau si colindau oarbe,diminetile i gaseau alaturi razand de ei11nu se uita niciodata napoin-am sa te mai visez, si spunea, si taceaca o piatra de inima printre diamantecateodata radea cu pasi marunti pana la luna,asmutea cate-un cantec trist pe la porti de vis,lega, dezlega si lega cate sapte lacate,tot la a saptea poarta plangea noapteadezgolitade ecare rasarit.12nici nu mai stiu ce culoare are toamna asta printine, se gandeasau daca tacerea mai are ochii nchisi si euar trebui sa-i arat drumul spre soare.si nici nu stiu dac-as mai vrea sa audvalurile-ntr-o scoica sparta si-n jurul ei,atata nisip ca mi-e teama sa nu ma scurgvei trece cu gandul si pasii tai vor lasa iar urme. . .ar trebuit sa stiu ca nisipul nu e decatapa uscata purtata de vant,clepsidra spre ziuade dupa noapte.13si dunga aceea pornea de dincoloce frumos mi-am spus privind cu jind la eadoar camergea apoi nainte desenand muntiasta va mai atractiv am tras linie si am rasnumai uneori printre ei curgeau raurialteori duceam degetul la tampla apoias putea desena acolo porti marica doua brate ramase asteptandvorbele lasau goluri numai uneoriceasuri de-a randul tineam ochii strans nchiside teama rasariturilorsi tacerea cresta glasuri de pietrenumai uneori se mai auzeaun cantec


36

Dumitru T,IMERMAN

Cupa ngerilor

N-avem timp vesnicsa ne bucuram de Lumina ceaadevarata a INVIERII.Uneori,ne lasam cuprinsi de vraja male-

ca a ntunericului.Ne pare rau pentru cuvintele iesite din gura ca nisteserpi de foc.Uitam de noi nsine!Ne lasam purtati de valtorile vietii ademenitoare.Ne aplecam sub biciurile trairilor noastresi cadem ca spicele de grau lovite de grindina verii.Nu ne gandim la moarte, de parc-am nemuritori!Am vrea sa vedem dimensiunea celesta a Raiului.Ne-ndoim ca plopii fragezi n bataia vantului dina-intea furtunii.Uneori.Inaintea lui Dumnezeu ne desfatam n orgolii.Ne balacim n aparenta nemurire pamanteana.Sarim n sus ca niste cocosi de lupta nvinsi deneputinta zborului.Ingenunchem,Imblanziti de boli si suferinta crancena.Cu speranta vindicarii n suet ncepem sa credemn Dumnezeu.Cerem ndurare si ajutor nepamantesc.Cu glas mieros, altadata nemilos de bolovanos simanios.Fala si bogatiile se topesc atunci n ignorantanoastra disperata.Gustati si beti din cupa ngerilor!Din esenta legii celei noi!Din elixirul vietii divine.

Mi-am nmuiat pana de scris n esenta ne-muririi

si-am fost cutremurat de inegalabile frumusetinevazute.Am patruns n sfera ei cu grauntele meu de memo-riepentru a va scrie din partea cealalta a existenteiimateriale.Suete se scaldau n puritatea unui lac cristalinpentru a se debarasa de faramele de lut muritor.Iubiri netraite zambeau ca niste zane stralucitoare.

Peste ntinderi interminabile domnea pacea blandaasemenea somnului dulce asezat pe chipul unui co-pil.Din nepamant se-naltau spre nicaieri dorintemplinite.Destine frante se-nvarteau ametitor n hora bucu-riei renasterii.Plopii, stejarii, mestecenii, frasinii, salcamii sisalciile pletoase neresti stateau la taifas, n prea-jma unui castelconstruit din aluatul Luminii.Oamenii aveau corpuri translucide nconjurate cuaureole aurii.Fericirea domnea peste tot ca o reginambracata-n haina fara de durere.Feerii se scaldau n lacul beatitudiniidesprinse din izvoarele puritatii nepamantesti.Pe pamant rasar dorinte de puricarea suetelor bantuite de dureripentru a putea gusta din esenta inefabila a nemu-ririi.

Caldura iernii polare

Prin parul gelat zburda ganduri confuzeDin cerul iubirii cad fulgii dureriiRegrete ascunse raman n peluzeIn palate de gheata rasar jucarii

Florile sperantei zambesc timid la geamDorinte nascute sub sfera cea receLilieci electrizati se scalda-n balsamIn scorburi de tei furnicuta petrece

In ochii albastri se pierd pescarusiiSageti nevinovate tintesc amantulSarutul fugar l castiga supusiiLinistea trupului masoara neantul

Caisa desprinsa din pofta divinaCuvinte pier ca uturi rapiti de crivatSomnu-i leganat de valuri ce aninaBeatitudine desprinsa din rasfat

Afara din noi este iarna polaraUrsii ne iscodesc urmele pasilorLupii ne privesc din umbra cea amaraRochii stilate topesc gerul anilor.


37

Din odaia bunicii

Somnul se stinge n praful zapeziiCand lupii se pierd prin paduriDin vaile lumii coboara ieziiPe carari negre, prin hauri

N-am dorit s-alungam visele noptiiPe sei de cai albi spre ApusPrin tinda se joaca vioi nepotiiLumina pe capul supus

Vad stoluri de ciori usor zgribuliteZbor prin aer ncremenitFrigul se-asterne pe oale ciobiteBunicul e cald pomenit

Darele de fum se joaca prin aerCa niste zmei cu plete lungiFemeia toarce alene din caierProsoape brodate cu dungi

Cuvintele dorm peste ceasul de dorBatrani traiesc clipa vietiiPe fata iubirii din somn o adorAstept ndelung profetii.

Fata munteanului

Miresme de fan adie pe dealul slutitTalpile tale saruta pamantul aridIn minte rasare unicul gand ascutitSimtirea-i iubirea de jar n trupul timid

Salbatici ori nevazuti se nasc din porniriNu-i vantul pe drum si-n codru-i ascunsul culcusPe bluza de vara zburda albastre zvacniriGlasul tau canta pe struna unui vechi arcus

Trupul-viespe se zbate-n ritmul pasilorPrivirea te-alinta ncet, nespus de duiosDorinta vie urla-n coama copacilorGestul dorintei privirii e calm si sos

Ma-ncearca grele oprelisti, cu suliti de focMa tulburi amar cu linistea mersului tauUn zambet-pacat, neuitat, ma tine pe locFructul oprit, nedaruit, m-arunca n hau

Pe deal si-n padurea cu mure-i tare pustiu

Opreste-te-n brate duioase sa norestiIn creier se strecoara lin eternul... nu stiuPrin dor, prin minte, daca doresti, saruta-mi vesti.

Timpul acesta

se scurge prin veneca un accelerat ntr-o noapte pustie de toamna.Nici nu stiu daca e timpSau,daca,asa trebuie sa e ireversibilitatea virtuala.Ma doare trecutul mprastiat prin creier.Prezentul nici macar nu-l pot atinge.Viitorul doarme si se trezeste uneori n viseca dangatul unui clopot de seara.Aproape ca nu mai avem timp sa traim.Gandurile supravietuirii ne invadeaza linistea.Ne subjuga libertatea de a uitade nceput si de sfarsit.Nimeni dintre ai nostri nu stie.Ei au plecat!De parca nici n-ar fost!Numai noi stim,Pamantenii,cate ceva despre arborele vietii.½Fructul oprit n-a disparut din vaietele Regretelor.E mereu proaspat si mbietor.Porumbeii nu-l vor gusta niciodata.

Voi pluti

catre marginile pamantuluicu aripile poleite de lumina stelelor.Ma voi cufunda n lacul de apa tamaduitoarepentru a atinge dimensiunea sclipitoarea celor fara de durere.Navighez pe-ntinsele campiipline cu ori si copaci de catifea.Peste tarmul trecerii zboara pasari albeca spuma laptelui.Ma confesez n fata Luminiisi-a pescarusilor, care sageteaza aerul racorosal marii libertatii depline.

Ce zbor ne ridica

din mocirloase trairisemanate cu drame si conversatii contradictoriide parca s-ar ciocni doi nori,


38

doi zmei de hartie de proasta calitate?Gradinile noritedin saptamana Pasteluimi curata suetulde pacatele poverii lumesti.

Am sa navighez

catre o lume inefabila.Acolo, nu o sa ma puteti ucidecu dureroase cuvinte pamantesti.N-o sa ma puteti tintuin judecata voastra nedreapta.Voi naviga catre un taram,unde iubirea mea va norica un ghiocelscapat de sub zapada Durerii.Voi scruta patria ngerilor.

Despartirea din vis

Se scutura noaptea de diamantepicurate din galaxii.Prin iarba despartirii din visse strecoara boabede lacrimi ca niste spini.Pe buze rasar ntrebaridispersate de ndoieli.E noapte n somnsi-i zi n dorinta.Iertarea-i departesi-aievea-i repros.Nimic nu te-ntoarcedin drumul ales!Nici primul sarutdin prima iubire.Nici miereadin fructul nedespartirii!Doar,un val de iubire ramane-n trecutpe pleoapa ceasului.

Din legamant

Petale de crini sunt oriiparasiti pe bancheta din tren.In ochiul de veghe,din miez de legamant,rasare noua chemarefara cuvinte.

Primavara descatusatade lanturile ierniidintre noi doi.

Am crezut

Poate o sa ne rentalnim?Ce bucurie de copil mi bantuie prin suet?Cine esti de-mi luminezi mintea nevazuta?Era o noapte cu pere auriidaruite-n taina.Porumbei adormiti pe fragede crengi.A fost!Orologii rasuna tristla doua dimineata.A trecut groparul.Nimic nu mai e!Amintiri neiertatoare revin pe prispa casei.Batranii nu mai pufaiedin pipape scaune vechi strapunse de carii.Cartile de joc s-au risipit prin dulapul de zestre.Nici sarbatorile nu mai suntpuse la uscat pe sarma colorata.Vinul e dulce-acrisor!Rememorari sfredelesc singuratatea

Briciul

a ruginit pe braul cerdacului.Glasurile din hatisuri dorm.Sunt ale tatalui neobosit,ale fratelui sau urgisit.Padurea ma priveste nauca.Freamata ca o holda de porumb batrana.Praful de pe ulita s-a transformat n nori martieni.Buna dimineata!Laptele se scoace n oale de lut ars.Au ramas doar nmormantarile pestrite.Paianjenii astia ma leaga de sura cea veche.Un chiot de randunica.Serpii isca recitaluri de cotcodaceli.Ploaia despletesteParul alb.Gradini noresc dorinte.Moartea mi trece prin gand ca un fulger!E,dar nu mai e,cum a fost altadata!Copiii vor sti cum a fost?


39

Adrian BOTEZ

SFAT CU HRISTOS

ia un hoit si eu Parinte m-am gasit sa te-ndragescm-aplecai adanc n Duhu-mi si zarii ocean cerescsoare luna pasari stele mii stramosi sirag de razemi tes noua rugaciune si-mi astern taram de oaze

zdrentuit esti tot ca mine sangerat si rastignitdar n orice tragedie ai cladit sfant rasaritapa ciorilor bahlita tot asteapta sa m-adoarmadar n-am somn: din ciobul vietii ma-nvatasi cumsa fac arma

eu din rani si umilinte mpletesc fulger regescsi hulubii vin n palma-mi crinii nu se mai sfadescTu esti Fratele mai Mare Frumusete prin Durere

n cununa cea de cantec lacrima s-a-ntors putere. . .. . . zac pe patul suferintei trepte-n ceasuri putre-zindrana-n rana ne-ntalniram Print al Marelui Colind!

ROST RATACIT

trimisi varatic dupa Rost Stapanula fost uitat s'-ne-arate n vreo parte. . .acum iernatic nsailati tot Spanulranjeste-a agonic Rost si Carte

la ce-am tocit din temelie zarea?la ce-am trecut oceane peste munti?nici napoi la El cararean-o stim: Ochiul Stapan cum sa-L nfrunti?

din nisiparnita desert nvartejimte-ntrebi n van cu cale ce-ar fost sa mdar nestematele fantani zac tot sub lanturi

blesteme isc' vazduh n fel si chip de danturi. . .. . . Stapane Ti-am uitat si mugurii maniei:cum sa-mprim'varez un hoit dedat cersetoriei?

DISCURS (IN CURS) DESPRE MOARTE

n denitiv ce-imoartea asta de te tot dai cu capul deea din clipa n

clipa? cel putin de zece ori pe zi auzisoptindu-se clandestin sau dimpotrivaurlandu-se patetic emafatic si cu grimasemereu diferite - mpadurite pana lamuchia buzelor: moarte moarte moartemoarte. . .

e o chestie atat debanal de normala atat de stringent necesara cagospodinei ooala - cand s-a pomenit cu puzderie demusari dar la gatits-a-ntalnit cu lipsa si mai ales - cuzabava. . . - da e necesara va spun - precumpaiele sipleava - ntr-ogospodarie de om ntru alcatuirea unei case - vietisausindrom:

moartea e pauza de lucru eimperios - dusul pe care-l faci dupa ce airamat de dimineata si pana-n amurg nmizeriile creatiei dedemiurg

e veioza tihnita pe care ti-o puila capul patului (. . . tare ostenit dup-o zi descarbavnic ranit. . . ) veioza da - ca sadeslusesti ntunecimea adanca aslovelor dintr-o carte carenu-i lume nu-i ticalosie ori tradare debrume - ori crima cupretentii de scrima ci pur si simplu ecurata vestire . . . ecu totul altceva delocmucava

moartea e o truditoare cinstitavesnic ndragostita de ceea ceface si de cei cu caretemeinic - desface

moartea e dusca de apavie cu care-ti clatestigura n ecare dimineata spre a-tidetoxia organismul deziua trecuta si atat debenec pierduta


40

moartea te ia de dupa gat tovarasesteinsinuanta cumva sicocheta si te tot plimba printr-undincolo din crasma-n dugheana dar laplata nici vorba sa deschidaposeta si n general cand e vorba de murmurullumilor ea-i numaisoprana

. . .moartea sta cu mana-n manamea: cum as putea sazic ori scriu despreea o vorbarea?

ea e prototipul tuturornevestelor dinoricare lume si daca voi maiscrie mult voi scrie cuspume ca un ocean dat n focsi-mi voi face orisipeunde - un jalnicrenume ca un jucator de cartivesnic urmarit denoroc

. . . acum cand scriu aceste stihuri banale cuviu colorate papagale cerneale moarteapriveste la mineasa . . .moale. . . adica: las' ca te lecuiesceuderbedeule (. . . nerusinatfurisat ntre lume sivis - tracant mizerabil deparadis. . . ) - . . . da te lecuiesc eu acusica - dediscursuri lungi de totindiscrete laadresa Doamnelor Firiidin nsirate peste tot simisticepachete. . .

MISTICA IERNII (III) E VARA-N TOTMAI IARNA MEA. . .

e vara-n tot mai iarna mea difuzacaldura nu ajunge pan' la poliprin fraza vietii bazaie confuzao nota razvratita-ntre bemoli

copacii ard pe dinlauntru si s-afum'sub pres degeaba bajbai dupa cheietrecut-a-n zbor pe-aici vre o femeiedar n-am avut curajul sa-mi asum

degeaba-i vara pasari razletiteaduna nori sa plasmuiasca: plouas-au scurs fulgii-petale pe soptite

dar n-au lasat n urma cheagul pentru oua. . .. . . aici n suet fulgerele-ngheatasi niciun fruct de fulger nu s-agata. . .

NARCIS-CREATIA

se macereaza dintii apoi plouapeste batrani vulcani cresc alte orivisez cosmare-n toiul lumii nouavisez ca-i inutil mereu sa mori

toti nasturii-au cazut: un sacerdotcare din plictiseala se jupoaie:sub piele-i aer straveziu putin azotsi nicidecum copilul din copaie

sa vietuiesti? sa mori? sa-mbatranesti?e doar o piesa fara cap ori coadafara actori nseamna ca nu esti:

la ce mi-s buni toti zeii cu broboada?. . . Narcis-Creatia se-admira n oglinzi:dispar n-am pret n-ai deci pe cin' sa vinzi. . .

ASTEPTAND

canalii vesmantate-n nori caruntimaduvi ne sug: din duh din rug din muntipe urma lor alai cefalopodiclimbrici si rame zvarcolesc metodic

bat clopote-a pojar si-a navaliredar tara-aici e-a surzilor din rese scurg mai multe gadine cupdelaturi de crima-ademenesc aspde

numai Hristos din colt cam span de raidoineste trist tot mai si iarasi mai. . .snte Pastor cu suetul de naipogoara-n plaiul napadit de scai. . .. . . nadejdi n-avem decat n Zeul-Mag


41

ca va storc alaiul patrifag!

RUGACIUNE

de cand asteapta tara asta crai?de cand s-au naruit si nai si rai?durerea-aici i fara de-alinare. . . ca tot astepti mai arde-o lumanare. . .

se va ivi iarasi pe munti o oare?-va n Neam un mugur de scapare?de cand rugam - uitat-am rugaciuneaiar n gradini ranjeste spurcaciunea

o Doamne Hriste nu uita un Neamce-a fost el drept dar usuratic cam. . .iertare da-i fa-l iarasi straja Tie

ntemeiaza iar aici Imparatie. . .. . . stramosii vin la rugaciune toti cu Neam:ocean de lumanari s-aprind la rai n geam. . . !

SPANATIC GAND FARA TEMEI ORISART

spanatic gand fara temei ori sartmi pisageste soiul si-asa spartncep sa vad n vara turturi pe trifoinorocul s-a uscat - otreapa - pentru noi

nelinisti si dureri doar ploua-aicin rest pustiu si scorpii si furnici. . .cu seara vine falnic si noroiul:muntele scade creste musuroiul

nu-i soare nu e luna: nori de tina. . .un Domn si scutura si strai si vinaarunca-si din copita ncaltarea

si stinge-n ecare lumanarea. . .. . . dar eu pastrat-am 'nuntru o scanteiesi-o rog sa-mi arda-n orisice idee. . .

DORINTA DE DIMINEATA

pompandu-si ritmul cantului salbaticpasarile din copac nu ostenesc:e-atat de dimineata-n cer acvaticiar eu nvat sa nu ma plictisesc

as scrie-n stihuri mii de evangheliidaca oratoria lor ar pe rand:dar pasarile canta ntru arhangheliiiar nu pentru-un parlit de unde-cand

pacat ca soarele va rasariiar simfonia s-a zburataci:as vrea o purure mahmura dimineata

nu-nceapa raza-a re precupeata. . .. . . prea i-am lasat tiranica putere Luinsosand umil lauta stihului. . .

Zoe DUMITRESCU BUS,ULENGA

CONFESIUNEA UNEI DOAMNE 4

Cine a avut privilegiul sa o aiba profesoara deliteratura universala, la facultate spun despre ea:Era IMENSA! S

,i cinste ei ca a urcat, pe verticala,

spre Sus... S-a calugarit... A murit de put,in timp.

Zoe Dumitrescu Bus,ulenga (Maica Benedicta de la

Varatec)"Per total nu m-am gandit niciodata la mine. Nu

m-am socotit o persoana atat de importanta ncatsa ma privesc ca pe un obiect demn de contemplat.M-am vazut pe bucat

,i. Iar opiniile pe bucat

,i erau

foarte diverse, raportat la funct,ia pe care o indepli-

nea fragmentul acela din mine....Cand eram copil, eram foarte timida. Dupa

parerea mea eram s,i foarte cuminte. Ma socoteam

put,in nedreptat

,ita. In jurul meu erau copii foarte

frumos,i (veris

,oarele mele) care-mi dadeau complexe

nca de atunci. Cu vremea mi-au mai trecut com-plexele. De toate nu am scapat nsa nici pana azi.De cel mai grav, de timiditate, mai ales de timi-ditatea n public, nu m-am vindecai. In ntreagamea cariera universitara faceam puls peste 90 la -ecare curs s

,i la ecare seminar, ori de cate ori le

vorbeam student,ilor. S

,i aveam pana la s

,ase ore

pe zi. Eram ncles,tata, crispata, de ecare data.

Pe masura ce vorbeam, sub nraurirea ideilor carese succedau n mintea mea, aceasta stare se risi-pea. Tot din pricina concept

,iilor mele despre ce ar

trebui sa e noblet,ea unui "zic" nu m-am dus la

mare decat dupa 50 de ani, cand am zis ca nu maisunt femeie, sunt un obiect, deci ma pot expune.

4Material preluat de pe internet.


42

Am avut nsa s,ansa (consolarea mai degraba) ca

student,ii mei se atas

,au foarte mult de mine. Asta

era un medicament pentru complexele mele. Ina-intea sfars

,itului trebuie sa recitesc marile cart

,i ale

literaturii universale....Reus

,esc sa stabilesc foarte us

,or punt

,i de co-

municare cu oamenii. Vin nca la mine oamenifoarte tineri. Unii au legatura cu lologia, cei maimult

,i nu. Am legaturi foarte stranse cu Asociat

,ia

Student,ilor Cres

,tini Ortodocs

,i. In ultimii 4-5 ani

aproape ca m-am stabilit la Manastirea Varatec.Stau acolo cel put

,in opt luni pe an. Respir n

acel loc sacralitate. Vin tineri, s,i de la Teologie,

s,i calugari, s

,i ma viziteaza. Preocuparile mele au

ncetat sa mai e exclusiv literare, au devenit s,i

legaturi spirituale. Il caut pe Dumnezeu.....Cei care ma viziteaza acuml cauta s

,i ei. Unii,

dintre calugarii mai varstnici, dintre preot,i, L-au s

,i

gasit. Sunt pe calea unei nadejdi. As,a s

,i reus

,esc sa

ies din contingent. Altfel n-as,putea sa traiesc cu

us,urint

,a n atmosfera actuala. Pentru ca format

,ia

mea este de umanist, de carte, de cultura, as,a cum

o nt,elegeam pe vremuri noi, intelectualii. Aveam

nis,te modele, pe care am ncercat sa le urmam,

scara de valori era cumva xata. Traiam ntr-olume sigura, n masura n care cultul valorilor sta-bile t

,i poate da t

,ie sensul unei stabilitat

,i.

...Azi, pentru mine personal, pentru cei put,ini

ramas,i din generat

,ia mea, spectacolul lumii con-

temporane este dezarmant. Ma simt ntr-o marenesigurant

,a, pentru ca toata tabla de valori n care

am crezut s-a zguduit. N-as,vrea sa spun ca s-a s

,i

prabus,it. Suntemnsa nelinistiti, put

,in nedumeriti,

suntem si tristi; ceea ce se petrece pe planeta nu-tida senzatia unei linis

,tiri iminente. Ce se ntampla

acum seamana cu perioada prabus,irii Imperiului

Roman, dar acele zguduiri erau provocate de ve-nirea lui Iisus: era locuita o pseudo-spiri-tualitatecu spiritualitatea adevarata. Dar cine vine la noiastazi? Ai zice ca mai degraba vine Antihristul, nuMantuitorul.Nadajduiesc ca omenirea sa-s

,i revina din aceasta

clipa de orbire, care cam dureaza. Opere care nu semai citesc, lucrari muzicale care nu se mai canta......Exista s

,i o criza a culturii. Ma uit la pro-

gramele Universitat,ilor. Nu mai gasesc nici urma

de greaca, de latina. Respectul pentru clasici numai exista. Nu ne intereseaza trecutul, numai pre-zentul. Iar asta ne taie radacinile. O lume fararadacini este o lume fara morala. Se vorbes

,te put

,in

si despre intelectualii dintre cele doua razboaiemondiale. Sunt nume care nu se mai pronunt

,a,

opere care nu se mai citesc, lucrari muzicale carenu se mai canta. Exista un fel de indiferent

,a fat

,a

de trecut. Lumea a nceput sa uite sa vorbeasca,pentru ca nu mai cites

,te.

...Din fericire, mai sunt cat,iva scriitori din cei

vechi. Nu s,tiu n ce masura mai sunt ei produc-

tivi. Primesc foarte multe cart,i, mai cu seama po-

ezie. Sunt autori noi foarte tineri. Ma intreb nsade ce nu mai scriu cei vechi - D. R. Popescu, Bre-ban, Balait

,a. Acum apar nume noi. Se fac tot

felul de ciudat,enii n numele postmodernismului.

Am ncercat sa au ce este postmodernismul. I-amntrebat pe ei. N-au fost n stare sa-mi raspunda.E o arta din cioburi - totul este faramitat - mi s-aspus. Dar Spiritul are o facultate: aceea de inte-grare, de a face din fragmente o totalitate. Astaau facut clasicii. Azi am senzat

,ia ca traim procesul

invers - ne diseminam, ne risipim....Eu nu nt

,eleg un lucru: cand e atata frumuset

,e

ntreaga pe lume, cum pot sa ma duc sa ma uit la -rimituri, cand eu am bucuria integrala a frumuset

,ii?

S,i, daca faramit

,am frumuset

,ea, cum vom mai pu-

tea face drumul invers? Credet,i ca de la manele ne

vom mai putea ntoarce la Johann Sebastian Bach?...De la Freud ncoace s-a produs o mutat

,ie: s-a

pus sexul n locul capului. Asta e tristet,ea cea mai

mare. Vedet,i, la noi, la romani, exista o cuviint

,a.

Anumite cuvinte nu se pronunt,au - nu erau nis

,te

tabu-uri, dar exista o pudoare. Acum "cuviint,a",

cuvantul acesta, a disparut din dict,ionar.

...Nu am prejudecat,i de nici un soi, dar felul n

care ne purtam ucide frumuset,ea. "Trupul este

cortul lui Dumnezeu", a spus Pavel. Ce facemnoi cu el? l expunem, ca pe o bucata oarecarede carne. E cumplit. Cumplit e s

,i ceea ce s-a

ntamplat cu relat,iile dintre femei s

,i barbat

,i. Dupa

parerea mea, aici s-a savars,it o crima. Fiorul pri-

meintalniri, dragostea, as,teptarea casatoriei, toate

astea au disparut. Ce se ntampla cu noi? Eramun popor de t

,arani cu frica lui Dumnezeu. La sat

nca s-au mai pastrat bunele obiceiuri. Oameniinu sunt bantuit

,i de patima carnii care se expune.

Nu se vorbes,te urat, s

,i asta e bine. Mantuitorul

este n noi, e lumina necreata, s,i noi il pironim cu

ecare cuvant al nostru, rau sau murdar. ...Pen-tru mine, marea poezie a fost ntotdeauna baia defrumuset

,e n care m-am cufundat cand am avut ne-

voie de intrarea n alta dimensiune. Poezia t,ine,


43

dupa parerea mea, de partea cea mai ascunsa, ceamai intima a int

,ei noastre. Poezia echivaleaza

aproape cu o rugaciune. In poezie te cufunzi pen-tru a te ntoarce cu frumuset

,e. In rugaciune intri

pentru a te integra absolutului....Pentru ca intram n zona computerului, am

pierdut placerea de a citi. Umanismul culturii sesprijina pe lectura, nu pe imagini fugitive. Lecturat

,i lasa popasurile necesare pentru reect

,ie, pentru

meditat,ie. Pierderea obisnuint

,ei lecturii este peri-

colul cel mai mare care amenint,a planeta, pentru

ca slabes,te intelectul, puterea de gandire, s

,i te face

sa uit,i limba. Chiar s

,i eu, dupa ce am stat cinci

ani n Italia, la ntoarcere a trebuit sa pun manape Eminescu s

,i pe Sadoveanu, ca sa-mi refac limba.

...Moartea pentru mine nseamna eliberarea deacest trup. Trecerea n lumea celor vii. Lepadareaacestui trup vremelnic s

,i trecerean lumea celor vii.

Nadajduiesc.Daca merit. Asta numai Mantuitorul s

,tie."

Mircea MOT,

O INSPECTIUNE DIN MINISTER

½De unde stiu dumnealor ca sunt corect?(I.L. Caragiale - Inspectiune)

Pe la nceputul anilor 80, n primii mei ani denvatamant, n orasul industrial s- a raspandit zvo-nul ca a venit o brigada de inspectori din minister,care va controla cateva scoli din judet si, reste, sidin orasul nostru. Eramngrijorati n egala masurasi noi, profesorii, si directorul scolii. Ne gandeamca inspectia, care a dat ori dascalilor din toatetimpurile, cat de buni ar fost ei, ne va gasi panala urma niste nereguli, care amplicate, vor ajungela partid, si atunci vom bine ncondeiati pentrucine stie cat timp. Directorul nostru, n schimb,Ioan Luncanu, e n veci numele lui laudat, vorbacuiva, se temea ca nu cumva inspectia sa ocoleascatocmai scoala noastra, care trecea drept una dintrecele mai bune din municipiu.- Nu este drept ca inspectia din minister sa nu

vina si n scoala noastra, se lamenta directorul IoanLuncanu. Nu se poate sa ne ocoleasca tocmai penoi, care suntem o scoala pilot la nivel judetean.In ecare dimineata, Ioan Luncanu iesea n fata

scolii si se uita cu jind spre comitetul municipal de

partid, acolo unde stia ca trebuie sa se ntalneascadintr-o clipa n alta inspectorii din minister, ce sevor raspandi n scolile stabilite. El aase ca noi nusuntem vizati, dar astepta sa se intample totus

,i o

minune, care sa i abata pe inspectori din drumullor aprobat de conducerea judetului.Se ntorcea trist n cancelarie si se destainuia ce-

lor n care avea ncredere:- Daca la noi nu vin, cu siguranta e mana lui I.

sau D., care ma urasc de moarte pentru prestigiuldobandit cu atata truda!Aici directorul Ioan Luncanu gresea. I. si D. erau

directorii unor scoli la fel de bune ca a noastra siaveau tot interesul ca inspectia din minister sa necalce pe noi, nu pe ei.- Tovarase director, amndraznit eu, care se pare

ca ma bucuram de o oarecare simpatie din partealui, noi chiar avem emotii la gandul ca inspectia dinminister ar putea veni n scoala! Stiti...M -a privit cu multa ingaduinta:- Ce copil sunteti! Daca vin la noi n scoala doara

nu vor avea vreme sa va vada pe voi, profesorii!Cate am eu sa le arat, nici nu va puteti nchipui.Nu vor avea ei vreme sa asculte cate le pot eu spune!Apoi, intr-una dintre zile, chiar in prima pauza,

cand ne savuram cafeaua cu naut, vestitul ½neche-zol din acei ani, directorul a intrat furtunosn can-celarie:- O veste mare, iubitii mei! Vin! Doamne, ce

minune!Vin!Invatatoarele, care erau cadrele didactice recu-

noscute prin constiinciozitate, au palit.Lia Popiniuc a nceput sa planga.- Plangeti, tovarasa Popiniuc! Nu este deloc

rusinos sa plangi la o bucurie mare si curata.Directorului i curgeau si lui n voie lacrimile

pe obrajii proaspat barbierit,i, si el nici macar

nu ncerca sa si le stearga. Cu lacrimile peobraji, si-a ridicat incet privirile spre portretulConducatorului, de curand inlocuit, indca portre-tul celalalt, ½ntr-o ureche fusese scos, dupa cumfusese nlocuit si un portret mai vechi, unde con-ducatorul tarii avea o cravata cu niste modele ceaduceau a plachiuri, dusmanoasa aluzie la meseriace o avusese el nainte de a ajunge ul cel mai iubital poporului.- Vin, a murmurat el, uitandu-se la tablou. Apoi

cuvintele, pe care le-ar vrut memorabile i s-auoprit n gat, dar lacrimile i curgeau in voie, ntr-un subtil dialog cu lacrimile nvatatoarelor, care


44

ncepusera sa-si numere deja planurile de lectie.

La iesirea din cancelarie, directorul mi-a facutsemn sa-l urmez.

- Va rogsa ti si dumneavoasta prezent n scoalamaine la prima ora!

- Dar eu am ore doar de la zece!

M- a privit dojenitor.

- Dumneavoastra sunteti profesor de limbaromana! Va trebui sa scrieti procesul-verbal alntalnirii cu tovarasul director general DumitruPotanga! Domnia sa conduce bri-gada, a mai apu-cat sa spuna Ioan Luncanu, apoi glasul i s-a necatin lacrimi de emotie.

M-am ridicat.

- Mai e ceva foarte important! Cred cantelegeti,cu toate ca sunteti foarte tanar, ca veti martorulunui eveniment deosebit. Ceea ce veti scrie dum-neavoastra maine va face parte din istoria acesteiscoli.

M-am ndreptat spre usa.

- Stati putin!

Mi -a intins o cutie de carton.

- Pentru acest eveniment am cumparat un stilouchinezesc de calitate.

Stilourile chinezesti ½Hero cu penita de aur de14K erau un lux pe vremea aceea.

- Va multumesc, tovarase director! Va promitca voi scrie cu acest stilou s

,i cartea mea despre

Eminescu!

Ioan Luncanu a zambit ncurcat.

- Nu ati nteles! Cu acest stilou veti scrie doarmaine, numai pocesul - verbal. Atat! Apoi l vompune n vitrina din muzeul scolii. Asa va ramanepeste ani, cu cerneala uscata n pompa.

Mic si ndesat, directorul general Potanga a fostntampinat cu pine si sare de tanara nvatatoareLizica Petrut, cu o fusta mult prea scurta pentruconditia ei de cadru didactic, dar si pentru acelevremuri, ceea ce nu l-a indispus pe directorul gene-ral din minister. Dimpotriva.

A ciupit din painea de pe tava, a ciupit- o si peLizica de obrazul rumenit ca si painea, apoi a intratn directiune, dupa ce l-a convins pe instructorul dela municipiu ca se descurca si singur n scoala.

- Este profesorul nostru de limba romana, i-a ex-plicat Ioan Luncanu directorului din minister, carenu-si putuse explica prezenta mea n directiune.Dumnealui are misia sa consemneze n procesul -verbal discutiile cu dumneavoastra.

S-au asezat fata n fata, ca doi jucatori de sah.Miemi gasise directorul scolii loc la o masuta, chiarlanga usa, unde cu stiloul ½Hero n mana asteptamnceperea discutiilor, ncercand sa constientizez no-bila misiune de a cronicarul evenimentului.Directorul Potanga si-a deschis tacticos eleganta

servieta din piele de porc, din care a scos o agendala fel de eleganta. Din buzunarul hainei a scosapoi un stilou masiv, precis cu penita de aur, sprecare stilou meu ½Hero nu ndraznea nici macar sa-si ridice ochii. Directorul Ioan Luncanu ardea denerabdare.- Tovarase director, aratati-mi planul de munca

al scolii.Directorul general din minister a nceput sa ci-

teasca atent planul de munca la care Ioan Luncanulucrase aproape o luna.Toti profesorii scolii stiau cadirectorul scria planurile de munca retras n casa dela tara a socrilor sai, tocmai la D., sub munte. Lecerea selor decatedre si de comisii informari amanuntite, chiar

unor profesori, apoi ncepea sa scrie cu aerul ca lu-creaza la opera capitala a vietii sale, ceea ce nu eraprea departe de adevar. Ma suna de la D., uneoridupa miezul noptii, sa-mi ceara parerea n legaturacu sensurile unui cuvant, ori sa mantrebe daca miplace cutare gura de stil folosita. In general eradeosebit de atent la expresivitatea textelor sale.Directorul Potanga pare foarte multumit.-Va apreciez, tovarase director! Un material

foarte bun! Va rog sa-mi prezentati acum...- Un moment, tovarase director general! V-am

oferit planul de munca scris conformcerintelor ministerului nostru. Dati - mi voie sa

va ofer si un plan de munca al scolii dupa ostructura conceputa de noi. Am dorit sa m cre-

ativi, cum ne -o cereti intotdeauna, tovarasedirector general!Dosarul a fost citit cu ncantare de Potanga. Di-

rectorul din minister aprecia eforturile lui Ioan Lun-canu.- Foarte bine! Dati- mi acum informarea privind

activitatea educativa din scoala.Directorul general citea in timp ce sorbea din

ceasca de ceai de tei adusa de secretarascolii.Nu avea de ce sa e nemultumit, dar dadea

semne de oboseala.In ceea ce ma priveste, cu stiloul ½Heroeu con-

semnasem in procesul verbal cu delitate cuvintelelui Potanga si, reste, ale directorului nostru, am


45

notat de ecare data ½Potanga si sterge ochelarii,½tovarasul din minister tuseste ori ½P. soarbe ceaiulcu mult zgomot.- In regula. Vreau acum...- Tovarase director general, va rog sa-mi

ngaduiti sa va ofer si o alta varianta a acestui ma-terial, modelul conceput de scoala noastra.- Ma rog!Potanga nu era numai obosit. Dadea si usoare

semne de enervare, pe care eu le-amimortalizat cu chinezescul pus la dispozitie.De

altfel Ioan Luncanu avea grija sa-mi faca dincand in cand cate un semn, hai, i atent, scrie

tot in procesul -verbal.- Raportul privind disciplina elevilor!- Cum sa nu, l avem, douazeci de pagini, l-am

redactat la Sinaia, unde am fost specialn concediu.Potanga s-a declarat multumit si de acest ma-

terial. Era obosit fara ndoiala, dar el trebuia saverice toate documentele, indca el nsusi le ce-ruse celorlati din echipa ministerului sa faca acelasilucru.- Nu se poate sa nu vedeti si initiativa scolii, mo-

delul pe care noi dorim sa-l propunem ministeruluipentru a popularizat n intreaga tara, daca me-rita, reste!De la masa mea de langa usa priveam chipul lui

Potanga, pe care se citea limpede disperarea. Isipusese stiloul n buzunarul de la piept si nchiseseagenda.E limpede ca ar vrea sa plece, dar ca un omcorect ce era trebuia sa-si faca datoria.- Situatia ncadrarii, a gemut el. Vedeam ca face

un enorm efort sa citeasca dosarul.- Da.- Tovarase director general, faceti-ne cinstea sa

vedeti si propunerea scolii pentru modelul acesteisituatii. Fara sa mai astepte ncuviintarea direc-torului din minister, Ioan Luncanu i-a pus in fatavestitul lui registru cu evidenta personalului didac-tic din scoala. Pe ecare pagina directorul scrisesenumele nvatatorului sau al profesorului si tot fe-lul de informatii despre omul respectiv, ce pareauadunate dintr-un ½oracol, dintre acelea care circulaprintre elevi.Din caietul lui Ioan Luncanu puteai aa ce carti

citeste cadrul didactic respectiv, ce muzica i place,daca a lasat sau nu corigenti sau repetenti si asamai departe. Punctul tare al evidentei, mandria luiLuncanu, erau informatiile privind posibilitatea dea suplinit profesorul, daca cumva se mbolnavea.

Fiecarei foi a caietului i era atasata alta, careia, larandul ei, i se lipise o noua la, astfel incat evidentaecarui dascal se ntindea pe mai bine de un metru.Ioan Luncanu a vrut sa-i demonstreze lui Potangaecienta caietului sau. L-a deschis la prima la,Ardeleanu Mihai, desfacand foile una cate una, ast-fel ca registrul ramasese pe masa, iar eu, langa usa,tineam ultima foaie, pentru ca inspectorul sa poataurmari cele zece pagini.- Daca tovarasul profesor Ardeleanu, chimie,

necasatorit, iubeste muzica usoara si lmele dearta...- Va rog!- Daca lipseste lunea, poate suplinit de doua

tovarase profesoare din scoala noastra, care nu auore n acel interval. Daca una dintre ele nu estedisponibila, vine cealalta. Daca cumva si acestedoua tovarase se mbolnavesc, tovarasul ArdeleanuMihai...- De chimie, murmura Potanga.- Exact! Daca si acestea se mbolnavesc, Arde-

leanu poate suplinit de Toma Virgil de la scoalade alaturi. In cazul n care tovarasul Toma e ple-cat din localitate, Ardeleanu poate suplinit de to-varasa Margareta Petrimpoaca de la grupul scolar...- Daca nici tovarasa Margareta nu este disponi-

bila?Potanga devenise batjocoritor.- Nu e o problema. Atunci, uitati, tovarasul Ar-

deleanu poate nlocuit de inginerii Paraschiv, Du-lea si Mihaescu, ecare lucrand in alt schimb.Simteam cu satisfactie ca Ioan Luncanu a acu-

mulat puncte, l vedeam nvingator n confrunta-rea cu Potanga, dar eu voiam un K.O, ndca di-rectorul general era la capatul puterilor. Daca ar fost alaturi colegul Trandar precis am pariatamandoi pe Ioan Luncanu!Potanga a dat nsa semne ca si revine.- Abonamentele la ziare si reviste!Nu rezista niciun director la aceasta proba.Directorul scolii noastre, n schimb, s-a luminat.- Priviti, pe verticala avem numele cadrelor di-

dactice din scoala, iar pe orizontala absolut toateziarele s

,i revistele centrale, e un punct in dreptul

publicatiei la care tovarasul este abonat. Fireste,adauga cu emotie Luncanu, toti suntem abonati la½Scanteia batrana.Eram convins ca Potanga nu va rezista pana n

ultima runda.- Mda!


46

- Dar nu este numai atat, tovarase director gene-ral!- Ce Dumnezeu mai este?- Noi avem o evidenta la zi a articolelor din ziare

citite de ecare profesor, la zi e un fel de a spune, nacest moment stim situatia de ieri doar. Potangas-a dovedit de-a dreptul imprudent.- Adica?- Pana ieri, a deschis Luncanu registrul, pana

ieri...ia sa vedem, sa luam ziarul ½Scanteia, panaieri, deci, tovarasul profesor Ardeleanu Mihai des-pre care am mai vorbit...- O, nu, va rog!- Ardeleanu Mihai a citit cuvantarea Tovarasului

la mitingul din Capitala, pe urma articolul ½Subsemnul marilor mpliniri, de asemenea, ½Un om,o initiativa. Altul, tovarasul nvatator PetruBadescu a citit si a conspectat...- Destul! Ajunge!Temutul director general Dumitru Potanga este

la podea. Directorul nostru (mi place acum sa- lnumesc asa) l-a trimis la podea!La masa mea de langa usa, tinandn mana stiloul

½Hero fabricat de tovarasii chinezi, numar n gand: ½unu, doi...Directorul Potanga s-a ridicat, a bagat agenda

n servieta. Congestionat i-a suierat directoruluiLuncanu:- Plec!- Cum sa plecati?Cum sa plecati din scoala

noastra, cand avem atatea sa va aratam?

Nicolae BRANA - Rastignirea

Vasile MOIS,

PRIVIRE DE INFARCT *)

"Este imposibil sa suferi fara a face pe cineva saplateasca pentru asta; ecare nemult

,umire cont

,ine

deja o razbunare."Friedrich Nietzsche

In rarele momente de relaxare, lui Valeriu Mo-raru i placea sa se plimbe, mai ales noaptea, princentrul istoric al oras

,ului Baia Mare, care-l fasci-

nase dintotdeauna.Dacii au creat primele centre minere aurifere de

pe valea Sasarului. Mare parte din comoara luiDecebal a provenit din aceasta zona. Baia Marea fost atestata documentar, pentru prima oara, nanul 1329 sub numele Raul Doamnelor, (RivulusDominarum) ntr-un act al cancelariei regelui Ca-rol Robert de Anjou. Prin actul emis la data de20 septembrie 1347, acles

,i rege a acordat o serie

de privilegii, localitatea Baia Mare ind declarataoras

,liber regal. In anul 1446, domeniul Baia Mare

a devenit proprietatea lui Ioan de Hunedoara, careconstruies

,te, n centrul oras

,ului, catedrala Sfantul

S,tefan, din care se mai pastreaza turnul. Fiul lui

Ioan de Hunedoara, regele Matia Corvin, a con-struit ziduri de aparare, transformand Baia Marentr-o cetate medievala. Au urmat vremuri tulburi:ocuparea cetat

,ii de catre armata print

,ului Ioan Al-

bert al Poloniei, la 1490, pentru ca n anul 1526 sae trecutan proprietatea principelui Ioan Zapolya.Razboiul curut

,ilor a devastat oras

,ul s

,i i-a pauperi-

zat pe locuitorii sai. Horthy Miklos s,i-a luat titlul

de Baia Mare.Trecand pe langa Turnul S

,tefan, senatorul se opri

cateva clipe sa priveasca acest vestigiu, care-i amin-tea de gloria medievala a oras

,ului sau. Pe vremea

liceului, urcase de multe ori n pridvorul t,aranesc

al turnului, de unde se poate admira panoramaoras

,ului. Ce departe i se pareau vremurile cand

statea cu Olga pe o banca n apropierea turnului s,i

mancau, mpreuna, o nghet,ata la cornet! Atunci

li se parea ca toata lumea este a lor.... Dupa cerataci prin centrul vechi al oras

,ului, lua un taxi-

metru ca sa ajunga acasa, pe Dealul Florilor. Gasicasa pustie s

,i trista, as

,a cum era s

,i suetul lui. Nu-

mai batranul caine se bucura,de ecare data, candrevenea, ntampinandu-l cu privirea lui inconfunda-bila, as

,teptand o mangaiere. Ce mult s

,i-ar dorit


47

ca n us,a sa-l ntampine o ceata de copii galagios

,i!

Din pacate, copiii lui erau crescut,i de alte familii,

urmandu-s,i propriul lor destin.

Senatorul se dezbraca s,i intra sub dus

,ul scot

,ian,

la care nu renunt,a niciodata. Apa rece i biciui

t,easta s

,i-l scoase din amort

,eala, readucandu-i pofta

de viat,a. Se tranti pe pat s

,i, nainte de a adormi,

ncerca sa-s,i rememoreze, pentru a mia oara,viat

,a

lui zbuciumata...Dimineat

,a, telefonul t

,arai insistent:

- Alo!- Valeriu? Dormeai? Imi pare rau! Vocea incon-

fundabila a Olgai l trezi de-a binelea.- Acuma nu mai dorm, vorbesc la telefon...- Bine ca ai chef de glume! M-am gandit ca

vei acasa. Ziarele au publicat scandalul de laFDSN Baia Mare, legat de listele de candidat

,i pen-

tru alegerile parlamentare s,i chemarea ta la ordine

de catre.... de catre....nu mai s,tiu ce pres

,edinte al

partidului. Mergi de dimineat,a la s

,edint

,a?

- Nu, Olga. Intalnirea cu crocodilul ala o amdupa amiaza...- Inseamna ca de dimineat

,a es

,ti liber?

- In principiu...- Sot

,ul meu este de garda... m-am gandit ca...

- Vrei sa ne ntalnim?- Da, Valeriu, vreau sa ne ntalnim!- Unde?- Daca nu te deranjeaza, vin eu acasa la tine...n

10 minute. Sunt mbracata s,i iau un taximetru...

- Bine, te as,tept!

Cand Olga intra n casa lui Valeriu Moraru,avand n brat

,e un copil, senatorul simt

,i ca-l ia cu

les,in.- Doamne, Dumnezeule, ce supriza! Ia sa-l vedem

pe mos,tenitorul tronului! Valeriu l lua n brat

,e pe

micut,, fara nici o ret

,inere s

,i-l privi cu admirat

,ie.

Cat are?- Cinci luni s

,i cantares

,te 8 kg, se mandri Olga.

- Ce mananca?- Lapte praf, nu am avut piept sucient. Ai s

,tiut

ca am un copil?- Da, recunoscu Valeriu. M-am ntalnit cu Ma-

rika, vara-ta, pe aeroport, cand se ntorcea de labotez. Ce nume i-ai dat?- Florian.... Nu ma ntrebi de ce i-am pus acest

nume?- Prima data, te rog sa iei loc s

,i sa-mi spui cu ce

sa te servesc!- Ceea ce-mi doresc eu, nu-mi pot

,i tu oferi!

- De unde s,tii? Incearca!

- Valeriu, te rog sa nu ma provoci...! As,dori o

cafea tare, daca ai! Nu am avut timp sa-mi beau ca-feaua. In ecare dimineat

,a ma ocup, prima data, de

copil. Vali, m-am gandit sa-t,i spun atatea lucruri

s,i n prezent

,a ta ma pierd cu totul, am uitat...

- Olga, te rog sa iei loc unde vrei tu, t,i pregatesc

imediat cafeaua. Nu vrei s,i ceva de mancare?

- Poate mai tarziu. Vali, te deranjeaza daca staucu Florian n dormitor, pe patul tau?- Nu, din contra! Atunci, te rog sa te faci co-

moda! Pot,i sa te dezbraci s

,i sa-t

,i iei pe tine un ha-

lat decasa. Nu vreau sa-t,i s

,ifonezi taiorul... Olga

as,eza copilul pe pat, apoi, fara nici o ret

,inere se

dezbraca, s,i as

,eza hainele pe un fotoliu. In acel

moment, Moraru veni cu ces,tile de cafea aburinde

s,i ramase cu gura cascata n us

,a dormitorului.

- De ce faci mutra asta speriata? se amuza Olga.N-ai mai vazut o femeie goala?- Olga, arat

,i extraordinar, nu se vede ca ai

nascut, de aceea am ramas extaziat. Arat,i exact

ca n ziua n care te-am vazut goala, prima data.Moraru as

,eza tava pe noptiera s

,i se as

,eza pe pat.

Sunt foarte emot,ionat...

- S,tii bine ca nu te cred, dar mi cad bine compli-

mentele tale. Am vrut sa stam pe acest pat pentruca aici l-am conceput pe Florian. Olga prinse curaj.It

,i aduci aminte? Prives

,te-l pe Florian, seamana cu

tine perfect. Asta a fost dorint,a mea. Dumnezeu

a fost foarte darnic, m-a ascultat s,i mi-a facut pe

plac. Bunica s,i-a dat seama, din prima clipa, ca

Florian este copilul tau.- Te-ai ntalnit cu bunica?- Pe strada. Eram cu asta mic. A fost foarte bu-

curoasa ca avem un copil mpreuna. N-ai discutatcu ea?- Am sosit abia aseara, n-am apucat sa merg la

Murgeni.- Valeriu, vreau sa u foarte sincera cu tine! Intr-

un fel ma simt vinovata ca nu t,i-am spus, de la

nceput, cand am venit n casa la tine, ca vreauun copil. Mi-a fost frica, n-as

, suportat un refuz.

Am contat pe faptul ca faci alergie la prezervative.Asta a fost... S

,tii ce m-a determinat sa fac un copil

cu tine? Dorint,a sa ramana ceva dupa moartea

noastra, o dovada a dragostei mele eterne. Ea vadainui prin Florian s

,i prin descendent

,ii lui cat va

lumea s,i pamantul!

- Es,ti foarte romantica, Olga. Te-ai gandit la

toate consecint,ele?


48

- Cand am luat decizia sa am un copil cu tine, m-am hotarat sa nu ma intereseze nimic altceva decatcopilul meu. Copilul nostru, Valeriu! Din pacatenu l-am putut boteza Valeriu, as

,a cum mi-am dorit

s,i am ales numele mamei tale. Acuma nt

,elegi de

ce l-am botezat Florian? Ma uit la patul asta s,i-

mi aduc aminte ecare secunda. Aici s-a produsmiracolul. Daca s

,tiai ce urmaresc, ai mai facut

dragoste cu mine?- Olga, lasa-ma sa-mi revin, nca sunt uluit, min-

tea mea este n deriva. Bunica spunea ca un barbatcare face dragoste cu o femeie trebuie sa-s

,i asume

riscul s,i reponsabilitatea ca aceasta sa ramana gra-

vida. In acel moment eu nu m-am gandit, trebuiesa recunosc, nici la risc s

,i nici la responsabilitate.

Pur s,i simplu am fost luat de val. Mi-am dorit atat

de mult sa facem dragoste ncat pur s,i simplu nu

am mai rat,ionat. Asta nunseamna ca mi pare rau

pentru ceea ce s-a ntamplat. Ceea ce voi regretatoata viat

,a este ca nu am ramas mpreuna, ca nu

te-am luat cu mine la Bucures,ti...

- Iubitul meu, t,i aduc aminte ca tata nu ar fost

de acord niciodata sa ma casatoresc cu tine. Dacao faceam peste voia lui, s-ar ntamplat o marenenorocire. Nici nu ma pot gandi cat de rau erapornit mpotriva ta s

,i de ce ar fost n stare. Daca

plecam cu tine, n mod sigur astazi nu mai erai nviat

,a s

,i nu as

, avut cu cine sa fac un copil. Tu crezi

ca nu m-am gandit n tot,i aces

,ti ani la despart

,irea

noastra? N-a fost zi lasata de la Dumnezeu sa numa gandit la tine... Olgai lua capul lui Valeriunpalme s

,i-i spuse cu blandet

,e: ia-ma n brat

,e. Fara

sa stea pe ganduri, Valeriu se ntinse pe pat langaea.- Olga, este copilul langa noi!- S

,i ce daca? Tu mi-ai povestit ca, la t

,ara,

parint,ii leganau copilul cu piciorul, n timp ce-l

proiectau pe urmatorul. Florian este prea mic, nurealizeaza ce se ntampla n jurul lui. Problemaeste alta, suspina Olga. Barbatul meu nu s-a atinsde mine, de cand am ramas gravida. La doua lunidupa nas

,tere am avut ciclu s

,i cred ca mi-am revenit

complet. Am citit undeva ca n primele 6 luni dupanas

,tere pot

,i ramane gravida foarte us

,or. Nu vreau,

deocamdata, o noua sarcina, Florian este prea miciar eu nu mi-am revenit complet. Asta nunseamnaca nu ne putem juca put

,in, as

,a cum am facut-o s

,i

altadata, cand eram ntr-o perioada prohibita...Mi-a fost foarte dor de tine, i s

,opti Olga la ureche,

n timp ce-i scotea hainele lui Valeriu. Vreau sa

te fac sa te simt,i, din nou, bine cu mine... Dar,

ca de obicei, Olga se nerbanta s,i nu putu sa re-

ziste tentat,iei.Excitata peste masura, ngaima abia

s,optit: te rog sa te atingi put

,in de mine...! Sa ai

grija...! Ia-ma ncet, sa nu ma doara...! As,a.... of,

Dumnezeule, ce bine este....! Te roooog....ncet...!Nu te opriiii....! Olga nu se mai putea controla, s

,i

mus,ca buzele ca sa nu urle de placere s

,i sa sperie

copilul. Vali....pot,i intra put

,in mai tare....! Vreau

sa te simt,i s

,i tu bine, dar te rog sa nu termini n

mine... mai bine continuam altfel....!- Trebuie sa ne spalam, rupse tacerea Valeriu.

Hai sa facem un dus,mpreuna, ca pe vremuri! Ce

zici?- Vrei sa ma zapaces

,ti din nou? S

,tii bine ca nu re-

zist, cand te vad gol... mi aduc aminte de nebuniilepe care le faceam n baia garsonierei. Hai, lenes

,ule,

ridica-te din pat! Valeriu dadu drumul la apa caldasa curga peste spumant s

,i aproape imediat vana

se umplu de clabuci. A urmat o noua nebunie, opartida interminabila, de parca ar fost doi actoridintr-un lm pentru adult

,i. Intr-un tarziu, epuizat

,i

s,i sleit

,i de puteri, s

,i-au tras suetul la un mic dejun

consistent. Printre nghit,ituri, Valeriu o ntreba pe

Olga:- Nu te-a vazut nimeni cand ai venit la mine?- Nu cred. Am luat un taxi din piat

,a s

,i am co-

borat n capatul strazii.- Nu as

,vrea sa ai probleme... lumea este rea, iar

eu am foarte mult,i dus

,mani. Sot

,ul tau ce zice, cum

se comporta cu tine?- T

,i-am spus ca s-a comportat foarte frumos cu

mine, cand a aat ca sunt gravida. Dupa nas,tere s-

a mbatat porces,te zile n s

,ir. A protat de ocazie,

cu motivarea ca cinstes,te nas

,terea copilului. Vali,

eu nu fac pe mironosit,a, dar vreau sa-t

,i spun ca nu

am avut, practic, o viat,a intima cu sot

,ul meu. Cred

ca pot numara pe degetele de la maini de cate ori s-a atins de mine. Pana s

,i ideea ca trebuie sa dorm cu

el n acelas,i pat ma bloca. Imi gaseam de lucru ceva

ca sa nu ma culc deodata cu el. Probabil ca s,i-a dat

seama ca nu ma intereseaza deloc relat,iile intime,

ca am o repulsie fat,a de contactele zice s

,i nu a

fort,at niciodata nota. Probabil ca am acumulat

foarte mult,i hormoni, nu mi-e rus

,ine sa recunosc,

ajungand aproape la isterie. Uneori, cand eramn pragul nebuniei, ma gandeam atat de intens latine, ncat ajungeam la un orgasm eliberator, carema linis

,tea pentru o vreme. Ideea ca trebuie sa

fac, din nou, dragoste cu tine a devenit o obsesie.


49

Am calculat momentul ntalnirii noastre cu mareprecizie. Daca nu ajungeam atunci la tine n casa,eram hotarata sancerc de atatea ori pana reus

,eam.

Dupa ce m-am convins ca am ramas gravida cutine s

,i sarcina era bine xata, l-am provocat pe

sot,ul meu sa se apropie de mine. I-am repros

,at ca

mbatranim fara sa avem copii, dar a fost prea beatca sa nalizeze. Nici macar nu s

,i-a dat seama ca

nu m-a penetrat, a adormit nainte de... s,tii tu!

Iubitule, vreau sa mai facem un copil. Florian nutrebuie sa ramana singur, are nevoie de o surioarasau de un frat

,ior.

- Parint,ii tai ce zic?

- Mama s,i-a dat seama ca Florian este copilul

tau. A facut o scena de isterie, cand i-am spusverde n fat

,a nsa, n cele din urma, s-a calmat s

,i a

acceptat situat,ia. Tata nu s

,tie nimic, binent

,eles.

El se grozaves,te cu nepotul, ca s

,i sot

,ul meu, de

altfel. Fratele meu Mircea are doua fetit,e, Florian

este singurul baiat din familie. Bunica m-a ajutatsa o pun pe mama la punct...- Nu mai spune! A vorbit cu mama ta? Bunica

o cunoas,te foarte bine...

- Nu, draga. Bunica mi-a dat nis,te informat

,ii

mortale despre mama. T,ie nu t

,i-a spus nimic des-

pre tatal meu?- Ce sa-mi spuna? Ca ne-a nenorocit familia...

ne-a luat casa s,i ne-a deportat...

- Vali, tu m-ai iubi la fel de mult, daca ai aa caPaszka nu este tatal meu?- Ce-t

,i veni? Olga, tu es

,ti pusa pe s

,otii?Moraru

nu voia sa-i spuna ca s,tie ntreaga poveste.

- Nu, Vali. Bunica mi-a spus ca tatal meu esteun rus, Oleg, s

,oferul unui colonel, prieten cu tata,

care frecventa familia noastra. Mama a recunoscut, cand am ntrebat-o, ca a fost foarte ndragostitade el. As

,a se explica faptul ca eu nu seaman cu

nimeni din familie, sunt rusoaica, blonda cu ochialbas

,tri, de aceea mama m-a botezat Olga...

- Doamne, daca bunica s,tia, de ce nu mi-a spus

acest lucru la timp? In mod sigur,daca aa Pas-zka adevarul, ca nu es

,ti ica lui, nu-l mai interesa

soarta noastra! Ne-ar lasat n pace...- Vali, nu cumva sa te scapi sa vorbes

,ti cu ci-

neva despre povestea asta ca tata este n stare decrima s

,i acuma, la batranet

,e. Nu l-ar mai interesa

nimic altceva, decat razbunarea. It,i dai seama ce-

ar nsemna pentru un secui sa ae ca a crescut doicopii care nu sunt ai lui?- Cum doi copii?

- As,a bine, nici fratele meu, Mircea, nu este ul

lui Paszka!- Ceea ce-mi spui este incredibil, Olga! facu Mo-

raru pe naivul.- S

,i totus

,i asta-i adevarul! Mama mi-a recu-

noscut, dupa o partida de plans, ca Mircea esteul s

,oferului tatalui meu, de pe vremea cand era

primar. Spunea ca era foarte tanara, proaspatcasatorita s

,i individul i-a dat sa bea lichior pana

cand a amet,it-o, apoi a protat de ea. It

,i dai seama

ca am fost bulversata la aarea acestor ves,ti. Pe de

alta parte, am avut un atu n fat,a mamei, cand a

fost vorba de paternitatea lui Florian. Nu-mi puteacere socoteala, tocmai ea, o adulterina, pentru caam un copil cu barbatul pe care-l iubesc dintotdea-una.- Olga, am impresia ca suntem eroii unui ro-

man siropos, plin cu intrigi amoroase s,i evolut

,ii

neas,teptate. Bunica mi-a spus ca mama ta a su-

ferit foarte mult cand a fost arestat unchiul meu,Nicolae, care era iubitul ei. Inseamna ca l-a uitatrepede pe Nicolae s

,i...

- Nu, Valeriu, eu o nt,eleg pe mama. Paszka s-a

comportat, ntotdeauna, cu toata lumea, ca un dic-tator. A tratat-o pe mama foarte brutal, fara picde gingas

,ie. De aceea, cred ca mama a cautat ali-

nare n brat,ele unor barbat

,i care s-au comportat cu

ea frumos. Femeile sunt foarte complicate! Inimaare alte principii decat rat

,iunea!

- Incerc sa nt,eleg! Imi este greu sa pricep cum

nevasta unui personaj foarte important, primaruloras

,ului, face doi copii cu doi s

,oferi!

- Nu-i nimic surprinzator. Universul mamei erafoarte redus, statea toata ziua n casa, nu avea voiesa iasan oras

,nici macar pentru cumparaturi. Tata

o trata ca pe o sclava. Aprovizionarea era facuta decei doi s

,oferi, singurii barbat

,i care intrau n casa.

Tata a banuit ca Mircea nu este ul lui s,i de aceea

s,i-a ndreptat toata dragostea spre mine, tot o bas-tarda!- Ceea ce ma preocupa pe mine este viitorul nos-

tru. Cum crezi ca va cres,te Florian? Ce-i vei spune

cand va mare?- Adevarul, Valeriu, adevarul! Sunt convinsa ca

va nt,elege, fara multe explicat

,ii.

- S,i pana atunci?

- Pana atunci trebuie sa ne adaptam situat,iei!

Inca de cand am ramas gravida, m-am gandit ne-contenit la viitorul nostru. Avem o singura solut

,ie,

sa pastram taina! Oricare alta varianta ar


50

daunatoare, n primul rand pentru Florian. Pe eltrebuie sa-l protejam. As

,a cum ai recunoscut, tu

ai foarte mult,i dus

,mani s

,i nu vreau ca ul nostru

sa devina t,inta unor razbunari. Cea mai comoda

situat,ie este sa continam acreditarea ideii ca Flo-

rian este ul sot,ului meu, un anonim pe toate lini-

ile. El nu ne va face probleme niciodata, este inte-resat numai de bautura s

,i de aventurile cu asisten-

tele, ceea ce miemi convine. Pe mine ma preocupa,trebuie sa recunosc, altceva, sa-i facem lui Florianun frat

,ior sau o surioara. N-as

,vrea sa ramana

singur.t,i-am spus... Mai nainte am fost tentata sa-

l proiectam chiar azi, pe urmatorul mos,tenitor. Ma

mir ca am avut puterea sa ma opresc la timp. Inacele momente eram ntr-o alta lume, ntr-un extaztotal!- Olga, tu t

,i dai seama ce spui?

- Ce t,i se pare atat de ciudat? Mama are doi

copii cu barbat,i diferit

,i, nici unul cu sot

,ul ei. Eu

vreau sa am doi copii, cel put,in, cu acelas

,i barbat,

cu singurul meu iubit!- Micut

,ul a adormit, schimba Valeriu vorba. Uite

cat de linis,tit doarme!

- Simte instinctiv ca este ocrotit de tatal lui. Suntconvinsa ca vei avea grija de el, sangele apa nu seface. In orice caz, bunica a ramas topita cand l-avazut pe Florian, nu s-a putut dezlipi de el. Este ofemeie absolut extraordinara. S

,i-a pastrat lucidita-

tea s,i cumpatul n ciuda tuturor tragediilor pe care

le-a trait. Valeriu, ce t,i-a spus Marika despre mine

s,i despre copil?- Nimic deosebit, era cu sot

,ul ei, un italian mai

n varsta. Nu am discutat foarte multe, mi-a spusdoar ca a fost la botezul ului tau.- Am crezut ca t

,i-a povestit cine s

,tie ce baliverne.

La botez a stat langa madam Burtea s,i au vorbit tot

timpul, aruncandu-mi, din cand n cand, ochiadecurioase. Cum o cunosc eu pe javra asta, care l-a obligat pe Burtea sa o ia de nevasta, cred ca aubart despre noi pana cand au facut spume la gura.De altfel, vara-mea m-a ntrebat, n zeemea, cemai face prietenul meu, Valeriu Moraru. Mi-a pro-pus sa-i facilitez o ntalnire cu tine, daca tot n-amajuns n patul tau, deoarece barbatu-sau, italianul,esta un bos

,orog impotent s

,i ea este dispusa sa se

cupleze cu tine. Mi-a facut great,a discut

,ia cu ea,

a mbatranit urat. Probabil ca nu mai are trecerela barbat

,i s

,i sufera din cauza asta. It

,i amintes

,ti ce

ordinar s-a purtat la cabana Firiza? Era o cat,ea

n calduri. Madam Burtea s-a ngras,at, arata oribil

cu burdihanul ei imens, seamana cu o balena es,uata

pe un banc de nisip. Ea se grozaves,te ca es

,ti tatal

ului ei s,i nu se ses

,te sa o spuna n public.

- Olga, vrei sa reluam povestea asta la innit?Am avut impresia ca am lamurit-o odata.- Nu am lamurit nimic, Valeriu. Nu trebuie sa

te superi, nu t,i-am spus-o cu titlu de repros

,. S

,tiu

ca ai avut foarte multe amante, dar nu am nici undrept sa-t

,i cer socoteala, cu toate ca ma deranjeaza

foarte tare gandul ca ai facut dragoste s,i cu alte

femei. Important este ca avem un copil mpreuna,restul nu mai conteaza.- Nu ai nici un motiv sa o invidiezi pe nevasta

lui Burtea, nu cred ca ai vrea sa i n locul ei. Nu-i trebuie mai mare necaz decat faptul ca a ajunsgrasa ca o batoza. Cel put

,in Burtea nu are motive

sa e gelos, nevasta-sa nu mai este atractiva pentrualt

,i barbat

,i.

- Hai, sa nu mai discutam despre asta, mi pieretot cheful.- Tu ai nceput, t

,i amintes

,ti?

- Dobitocul de Burtea mi-a relatat cu lux deamanunte aventurile tale cu nepoata-sa, cu ju-decatoarea Emes

,e, s

,tiind ca nu-mi place sa aud

despre relat,iile tale cu alte femei. Cu o placere

abia mascata o caina pe nepoata-sa, prezentandu-o ca pe una dintre victimele tale. Tata i-a t

,inut

isonul, binent,eles, protand de ocazie sa te mai

blameze odata. Doamne, ce placere diabolica as,

avea daca m-as,putea plimba cu tine s

,i cu Florian

ca sa ma vada Paszka! I-ar crapa erea de furie s,i

de neput,int

,a. De multa vreme mi-a ncolt

,it n cap

aceasta dorint,a de razbunare, dar as

,tept sa mai

creasca Florian.- Ce vrei sa faci?- Cand va Florian mai mare s

,i se va vedea mai

bine ca seamana cu tine, i voi spune lui Paszka,privindu-l n ochi: uita-te la el, este ul lui ValeriuMoraru! Cred ca ar face infarct pe loc... Acestgand m-a motivat, n plus, sa am un copil cu tine.Tu nu-t

,i pot

,i imagina cat am suferit eu dupa ce

ne-am despart,it.

- Eu te cunosc foarte bine, Olga. Nu cred ca vei fericita dupa o astfel de confruntare. Mai repedesau mai tarziu, tatal tau va observa cu cine seamanacopilul s

,i-l va afecta mult mai mult ndoiala decat

certitudinea. Va erbe n suc propriu, cat va re-zista, dupa care t

,i va cere socoteala. In acel mo-

ment tu ar trebui sa-l las,i ntr-o ceat

,a totala, asta ar

adevarata razbunare. Indoiala i va roade suetul


51

as,a cum rugina macina erul sau ciroza catul. De

la ntalnirea din garsoniera, n-am stat niciodata cutatal tau fat

,a n fat

,a, nici nu-mi mai aduc aminte

cum arata.- Ambatranit rau de tot, nu numai zic... A fost

foarte afectat de caderea comunismului. Inainte derevolut

,ie a fost cineva, un om respectat s

,i temut.

Acum este un pensionar oarecare, pe care nimeni numai da nici doi bani s

,i asta l face sa sufere cumplit.

Mai nou are nis,te porniri nat

,ionalist-extremiste s

,i

rasiste. Ii uras,te pe romani, pe evrei s

,i pe t

,igani,

deopotriva, cu toate ca este iudeu la origine, s,tii

bine. Nu prea are cu cine discuta, ungurii l ocolesc,romanii nu l-au agreat niciodata iar activis

,tii de

partid se feresc sa apara n public. I-a ramas mamasac de bataie. Se cearta cu ea toata ziua, nimic nu-i face pe plac. Cu un cuvant, a devenit un omimposibil.- In ce relat

,ii a ramas cu fratele tau, cu Mircea?

- Frate-meu ne evita pe tot,i, s-a stabilit la

Bucures,ti s

,i n-a mai dat de cat

,iva ani pe acasa.

Nevasta-sa nu-i de acord sa-i primeasca pe parint,ii

mei n casa s,i nici sa vina la Baia Mare n vizita.

Mai mult de atat, le-a educat s,i pe cele doua fete

n acelas,i spirit, ele nici macar nu-s

,i cunosc bunicii.

Tata este furios s,i pentru faptul ca Mircea vorbes

,te

romanes,te n familie, cu nevasta s

,i cu icele sale.

Ar avut pretent,ia ca nepoatele lui sa vorbeasca

ungures,te.

*) Vasile Mois,: ½In spatele us

,ilor deschise, vol.

7 ½Fapte s,i idolatrie, cap.4

Nicolae GRIGORESCU - In fata portii

Cristina SAVA

Alexandru LE CITOYEN

ENTRE DEUX RIVAGES / INTRE DOUAT,

ARMURI

Alexandru Cetat,eanu,

membru fondator s,i

pres,edinte al Asociat

,iei

Canadiene a Scriitori-lor Romani, fondator alCenaclului literar ½Emine-scu al A.C.S.R. (2007),director al revistei ½Des-

tine Literare din Canada, distinsa personalitatea diasporei, promotor al mis

,carii literare de limba

romana din t,ara adoptiva, Canada, s-a nascut

n 7 iulie 1947, la Amarasti-Valcea. In 1984 s-astabilit la Montreal. Este absolvent al Facultat

,ii

de Electronica din cadrul Universitatii PolitehniceBucuresti. Din familia Costeanu, nume purtat demama scriitorului, si au radacinile personalitat

,i

marcante, precum Erou av. locotenent AlexandruCosteanu (Editorul revistei ¾ Cinema ¿ dinRmnicu Valcea n 1915!), profesorii universitariNicolae Costeanu (autorul primului tratat dechimie anorganica n limba romana) s

,i Gheorghe

(Gigi) Costeanu; generalul Vasile Costeanu, ing.Dr. Virgil Costeanu, actorul Dem Radulescus,i mult

,i alt

,i oameni remarcabili. Sensibilitatea

interioara amprenteaza vocat,ia de scriitor. Mari

prozatori romani, precum regretatii Fanus Neagu,Corneliu Leu, Cezar Ivanescu, Constantin Clisu,apoi Eugen Evu si Ioan Barbu, chiar si generaluldr. Vasile Candea, marele actor Mihai Malaimaresi altii, l-au ncurajat n arta scriitoriceasca,ndeosebi dupa publicarea cart

,ii ½Un roman n

Canada (1995). Pasionat de poezie, literatura,avand ca preferat

,i poetii Carolina Ilica, Cezar

Ivanescu, si Dumitru M. Ion, reus,es

,te sa adune

la un loc oameni de cultura romani, din Canada.In anul 2001 este ales presedintele AsociatieiCanadiene a Scriitorilor Romani care nsumeazaun numar impresionant de scriitori. Sub egida Edi-turii ½Academiei Internat

,ionale Orient-Occident,

s-a tiparit volumul de poezii ½De la Herodot cetire(2009), iar mai apoi volumul liric ½Entre deuxrivages / Intre doua t

,armuri (2011), la Editura

½Destine. Alex Cetat,eanu vizeaza o tehnicalitate


52

n maniera livresca, participand la simpozioaneinternationale, militand pentru ½nt

,elegere, unire,

adevar, prietenie s,i pace.

Volumul de poezii, bilingv, Entre deux ri-vages/ Intre doua t

,armuri, al lui Alexan-

dru (Alex) Cetat,eanu, redactor tehnic ind Valen-

tin Baciu, traducerea apart,inandu-i lui Constantin

Frosin, Cuvantul nainte semnat de poetul GeorgeFilip s

,i cu o remarcabila Postfat

,a a cunoscutului

ziarist, scriitor s,i om de cultura Roni Caciularu, re-

prezinta un impresionant grupaj de poeme, marcapostmodernista. Alex Cetat

,eanu, poet al exilului,

reitereaza dilema unui paradox: t,ara s

,i launtrul n

captivitate vs revendicare spirituala. Obsesia lo-cului autohton, a patriei atemporale, ½luat cu sine,n sine s

,i pentru sine, devine un loc locuit , cum

spune Rene Char, nt,elegand ca nu locuim decat

locul pe care l parasim (Sur la poesie).Ramane ntrebarea retorica - Nu e poetul n

cautarea ½locului, iar interpretul n comentariulacestei cautari (conform acelei Erorterung invocatede Heidegger) ? Se ntalnesc ei oare n acelasi locsau, mai degraba, n locul nsusi indicat de cautare?Se poate spune ca bucuria libertat

,ii depline se

mplines,te n vers, drept pentru care, existent

,ial

vorbind, patria launtrului nseamna pentru AlexCetat

,eanu solut

,ia unica s

,i controlabila a dorului

lasat n patria de-acasa. Nostalgia ori regretul sematerializeaza literar, poetul realizand un nou edi-ciu, cel poetic, ntr-o lume a versului, lipsita deprejudecat

,i. Tematica s-ar putea intitula sugestiv

½de unde ma trag s,i unde ma ntorc, unde la nive-

lul referentului se ntalnesc, ntr-un univers binestructurat si un limbaj al metaforei deschise, po-etul s

,i vizibilul vizabil: Amaras

,ti vs Canada, Acolo

- Gandurile mele, Golgota Juramant Ruga, De-alurile mele Liber, liber, liber, Dor de dor T

,ine-

mi, Doamne dorul Dor de pupaza s,i cuc, Nebunie

Latra cainii Fabula, Apollo, Sarac Intrebare,Scrisoare mamei, Fluviul St. Laurent Gasca depe St. Laurent Povestea unui caruj canadian,Cantec pentru Canada Iarna Canadiana, Internet Portocala, Dor de t

,ara Fiicele Tracilor, Cine

este fericit?, Cine a fost Dracula, oare? Hal-loween, Bujor, peony, pivoine, botan ..., Doamna Un s

,irag de perle, Homo hominis lupus, De la

Herodot cetire.Parafrazandu-l pe Gadamer, ½cuvantul interpre-

tativ nu are voie sa se instaleze n locul catre

care arata (H.G. Gadamer, Actualitatea frumo-sului, Ed. Polirom, Iasi, 2000, p. 12) s

,i atunci,

orice gandire critica trebuie sa se ndrepte catreun mai multal imaginii n care semnicantul trecenaintea semnicatului. Primul poem al volumului,aduce originarul la timpul unei spiritualitat

,i acute -

Amaras,ti, un nume ales parca, anunt

,and un destin

impregnat (cel al poetului) cu suferint,a n tacere,

cu deceptivitate s,i deceptivism, uneori, informeaza

cititorul despre poetul nascut n satul cu o lumecreionata n detalii, cu o anume verva, nsumandexultant

,a s

,i reverie (½Eu sunt oltean. Nascut n

Amarasti,/ Sat pitit undeva ntre dealuri,/ IntreValcea lui Anton Pan/ Si Dragasanii de legenda/Unde a vazut zorii/ Gib Mihaiescu./ Ce departemi se pareau/ Cele doua orase/ In care si aveaucurti si case/ Boierii!). Sentimentul autohton,unul de exaltare, cu valori culturale s

,i de legenda

autentica, este reprimat de cei cu un cinism ima-ginativ (½Amarastenii,/ Unii dintre ei comunisti,/Altii victime,/ Se zbateau an de an/ Intre saraciesi secete,/ .../). In centrul dezamagirii, chipulmamei anuleaza orice fat

,a a urat

,eniei unui sistem

atroce (½Cand pamantului i crapau buzele/ De do-rul ploii,/ Iar mama se chinuia/ Sa ma creasca!).Reversul iluziilor pierdute (½Peseana era Dunareamea./ Dealurile au fost Alpii mei./ Padurile as-cundeau toate misterele,/ Biserica nsemna pentrunoi/ Singurul templu,/ Mai maret si decat cel dinAngkor!) este evocat, n versurile poeziei cu titlusugestiv, Viat

,a mea n Canada, de altfel anunt

,ata

din poemul anterior (½Acum, ncotro sa mai plec deaici,din Canada,/ Unde soarta mi-a pus/ Fereastrasi casa?).Pe tonul rapsodului, Alex Cetat

,eanu motiveaza

alegerea facuta, incitand, oarecum, ironic-jovial, lameditat

,ie (½Daca plec din Montreal,/ Drumu-l bat

pana-n Quebec/ Lumea a uitat de cal,/ Diligentenu mai trec!)// Si ma-ntorc n Montreal/ In orasulideal!/ Prin La Tuque eu urc atent,/ Fiindca dru-mul nu e drept;/ Spre spital la Roberval/ Trec unmunte si un deal/ Si-o iau iar spre Montreal. Apoiplec pana-n Ottawa/ (Ca sa cantaresc ocaua!).//Din Noranda, curios,/ O sa merg un pic n jos/La Val d'Or si la Amos/ (Unde vara e fru-mos!) // Din Astbestos, drumul iar/ Ma va duce-nMontreal/Unde am sa hodinesc,/ Ca de maine iarpornesc./ Doamne, cand sa mai traiesc?/ Tot pedrum, pe drum, pe drum/ Si acasa nicidecum...)Versurile sprint

,are, specice cantecului popular, in-


53

clud o lume noua n care s-ar parea ca normalitatease ntoarce la liman, ca reiterarea anumitor locuri s

,i aici, credem ca ½spre spital este o trimitere

la locul ntalnirii cu chipul femeii - jumatatea po-etului - , iar invocarea de spat

,ii cu nume sonore

d`Or, Amos (½purtatorul de poveri) - nu estentamplatoare.

Pe un fundament imaginar/vizionar, gandurilepoetului ating simbioza profunda a vitalitat

,ii.

O conjugare a libertat,ii, n prima instant

,a, a

nengradirii vizibilului, nu fara o nota de nostalgie,asediaza retorica propriilor framantari (½Romaniasi Canada,/ Canada si Romania ... / Peste-Atlantic ma tot cheama/ Din Canada, tara mama./Unde-as , tot nu e bine;/ Ma framant - unde-i de mine?). Realitatea coples

,itoare proceseaza

melancolia existent,iala (½Sa ma-mpart n doua-as

vrea -/ Unde-i oare tara mea?/ De acolo, suntaici./ De aici, raman acolo./ Impartit n douatari,/ Intre doua departari.). Aceasta melanco-lizare ntr-o suita de ntrebari repetabile, un laitmotiv al lantrului propriilor nelinis

,ti, contureaza

ncercarea in-forma a ne-as,teptatului catre un mai-

profund-ca-sine. Se poate crede ca melancoliastructurala a lui Alex Cetat

,eanu, s

,i ascunsa uneori

sub o voita detas,are de prezumpt

,iile unui clis

,eu al

exilului, cauta un dincolo al numirii (½Ma-ntalnesccu toate/ gandurile mele/ Mult mai des si nca/tot mai des, mai des./ Si nu stiu: de vina/ daca-seu sau ele/ Sau doar timpul care/ crugul si-a pur-ces.// Mi se pun n cale,/ mi se-mpotrivesc,/ Mamping, m-apasa/ pe un tarm trecut./ Unde-mi esti,tu, viata,/ cand ai tras zavorul/ Sa te-ascunzi nmine/ si n nevazut?). Poetul exprima un din-colo al gandirii, un adanc al sinelui care naintede toate interiorizeaza alteritatea unui negandibilraportat la distanta, dar nu a separarii de indife-rent, ci a relat

,iei cu un altceva neasimilabil, po-

sibil necunoscut. In tehnica unei caligraeri nou-testamentare, poetul trece limita insurmontabilu-lui, printr-o cologvialitate cu deus absconditus, re-cunoscandu-s

,i starea de a (½Calea spre Golgota/

Ni s-a nspinat./ Viata e o cruce,/ Timp sacri-cat.// Gandul, totusi, nimeni/ Nu ni l-a schim-bat./ Ducem spre Golgota/ Unicul talant.). Dupao strategica detas

,are de cotidian, Alex Cetat

,eanu

s,i gases

,te resemnarea n spiritualitatea autohna

(½Am jurat sa nu ma doara/ Nici bataie si niciura,/ Nici minciuna mpotriva-mi./ Viata-i cumi-necatura.// De poveri si de-nvrajbeala,/ De tradari

si lasitate,/ Nici n cot sa nu ma doara./ Nici defrunza mea palita,/ Nici de varsta-mi troienita,/Nici de ura ce se-ndura,/ Nici de vesnicul com-plot,// Nu ma doara nici n cot./ Viata-i cumi-necatura.); alege calea notat

,iei, cu elemente de

umor us,or, eliminand din subconstient viziunea de-

ceptiva (½Doamne, fa sa crape/ Omul ce-a turbat./Doamne, fa sa piara/ Gandu-nversunat.// Hoarderosii nca/ Sunt la rasarit./ Unde esti tu, Doamne-/ Iar ne-ai parasit?// Fa ca sa dispara/ Hotiisi-agresorii./ Fie-le-mpotriva/ Apa, cerul, norii.//Tu le stii pe toate,/ Stii si ruga-mi mare -/ Faca tot ce misca/ Sa le stea n cale.// Toti poetiilumii/ Fie se viseze./ Fa ca versu-mi, Doamne,/Sa te-nmiresmeze.); mai mult, intuim un accenteminescian, raportat la contemporani, ca n celedin urma sa asistam, sa m martorii unei sub-tilitat

,i a devot

,iunii ntr-o metafora a ironicului

dus catre contemplativ (½Am plecat n lume/ Dinom bun, nebun./ Dorurile-n parga/ Cui sa i le-adun?// Am plecat de-acasa/ Alungat de rau./Unde-mi esti, padure/ A lui Dumnezeu?// Dealu-rile mele/ De la Amarasti/ Se-oglindesc n stele./Suete, traiesti?). Durerea existentiala, a doruluide acasa, primes

,te textura vervei ludice, o masca

a secventialului ironizat (½Din Canada, din Que-bec,/ Unde nopti si zile/ trec,/ Ma ntreb si maframant:/ Unde-i casa-mi pe pamant?// Am plecatdin tara mea/ Si nicicum n-o pot/ uita./ Am plecats-o duc mai bine,/ Dar pe-aici nu e de mine./ Totacolo, n Carpati,/ Dorul este dor de frati.).In vartejul unui montaj de stari n contratimp,

fara a se eschiva de frustrarile tristet,ii iremedi-

abile, Alex Cetat,eanu gases

,te, poematic, reme-

diul sublimarii suferint,ei suetes

,ti ntr-un frumos

suras al sensibilitatii sale interioare, seninatateaunui cuget curat, atingand libertatea acelui depas

,it-

atins (½Am reusit sa evadez / Din nchisoarea co-munista/ In anul lui Orwell, '84./ Coincidentaa coincidentelor,/ In anul '84 am scapat/ Dinpuscaria n aer liber/ Numita pe scurt RSR.//Eram tanar - ce fericire!/ Fratele cel Mare ma iu-bea./ Eu am vrut sa scap de dragostea lui./ Liber,n lumea larga./ Liber, liber.// Ce scumpa e liberta-tea!/ Mai scumpa decat aurul!/ Mai necesara decataerul!/ Mai calda decat caldura soarelui!/ Mai lu-minoasa decat lumina!// Ce scumpa e libertatea!).Cuvintele si lucrurile lui Alex Cetat

,eanu se aa

ntr-o continua mis,care, realizand transferul de la

invizibilul vizibil la vizibilul inteligibil, coborand


54

sensibilul, ntr-o ½rasucire sau ½torsionare (n sensplatonician), ca sa realizeze ceea-ce-se-manifesta lavedere deopotriva cu ceea-ce-se-ascunde n vedere.Printr-o geograe lirica a naturii autohtone, un

unic martor, dealul, respectiv dealurile mele (½Amplecat n lume/ Din om bun, nebun./ Dorurile-nparga/ Cui sa i le-adun?), suntem adus

,i n proxi-

mitatea noblet,ei lui Alex Cetat

,eanu, a inimitabilu-

lui dor de t,ara, dor de dor (½ Tine-mi, Doamne,

dorul/ Treaz si ne-ntinat,/ Da-mi sa beau usorul/Si mai da-mi putere/ Sa ma-ntorc n sat/ Undeam gustat/ Fagurii cu miere;/ Satul dintre dea-luri,/ Satul meu cu vie/ Unduita-n valuri/ Ca-ncopilarie;). Asediat pana la coples

,ire de dorul emi-

nescian s,i povestirile cu umor ale lui Creanga (Dor

de pupaza s,i cuc), poetul roman, printr-o lirica de

reect,ie, valorica elementele fabulei (Latra cainii,

Fabula) ori patrunde pe taramul legendelor (Fe-tele Tracilor), s

,i-mi pare ca ne-voit s

,i construies

,te

autoportretul spiritual (½Intr-o tara nevazuta/ Isiavea Apollo casa./ El traia cum se traieste/ In lu-mina ne-nteleasa.// Dar chemat a fost de Zeus/ Cedomnea peste Fiire/ Si s-a dus si-a luat Apollo/ Siporunca si menire.// Si le-a dus pe amandoua/ Innemaivazuta-i tara./ Lira lui si-acum ne-mparte/Leacuri care ne-noara). Se poate spune ca, laAlex Cetat

,eanu, ntr-o mediere inaparenta, ntr-o

poetica a spunerii, ecoul drumului durut, n chiarlitera poemului, atinge limita cuvantului ne-ajuns,urcat pana la sacralitatea acestuia.Intr-o atmosfera temperamentat-melancolica,

imaginarul poetic aduce n centrul atent,iei chipul

mamei, ntr-o scrisoare de o duios,ie ce trece ntr-

un dincolo de acum ca s,i de atunci, o candoare

predispusa la contemplat,ie (½Maicuta mea, ulcio-

rul tau/ In suet l-am purtat cu mine/ Sa sorbdin el prin tari straine,/ Cand de-ale tale suferinti/Stiau doar cetele de snti,/ Stia doar bunul Dumne-zeu/ De chinul tau, de dorul meu.// Stia doar bu-nul Dumnezeu/ Ce singura erai ramasa./ Doar Elte nsotea la masa,/ Iar eu eram asa departe/ Catntre nastere si moarte./ Stia doar bunul Dumne-zeu/ De dragul tau, de dorul meu.// Stia doar bu-nul Dumnezeu/ Ce drum de-ntoarcere avea/ Pen-tru acela ce lasa/ Si casa sa si tara sa,/ Stia si catendurai/ Si cate lacrimi tu brodai/ De dragul meu,de dorul meu.)Poetul re-scrie un jurnaln versuri, eclatant s

,i pe-

remptoriu, nelipsind Fluviul St. Laurent, Gasca depe St. Laurent, Povestea unui caruj canadian, s

,i, n

ntreaga aceasta poveste de viat,a, poetul ca s

,i psal-

mistul, pe acorduri de lira, aduce un Cantec pen-tru Canada, amintindu-s

,i de o Iarna Canadiana,

racordandu-se la vibrat,ia unui Internet ori la mi-

racolul unui fruct, Portocala ½marul de aur dinmitologia greaca s

,i, desigur, Cine a fost Dracula,

oare?, Halloween, Bujor, peony, pivoine, botan ...(½Au norit bujorii, in Canada/ Precum odini-oara-n Romania./ Au norit cu-atata amanare/Ca sa le-as

,tept mai mult magia.// I-am tot vi-

sat s,i i visez s

,i-acum/ Cum se ntorc mereu s

,i-

mi ies n cale/ In curtea mamei: ca-n copilaria/Care s-a dus venind din departare). Toposul re-veriei, pentru hommo religious poetul, reprezintao ntoarcere, macar cu gandul, la izvorul fascinantde tulburator al dorului de acasa. (½Azi sunt tanardoar cu gandul -/ Un sarac cu multe case/ Si ambani cat sa-mi ajunga/ Doua vieti si jumatate./Dar acasa nu-s niciunde./ Ce voi lua cu minemaine?/ Numai suet si pacate/ De n-or rataci siele/ Cum am ratacit o viata./ Ce voi lua maine cumine?) Ramane, dar retorica ntrebarilor metafo-rice (½Cel ce are milioane,/ Dar de boala-i chinuit,/Este oare ce ne pare:/ Om bogat si fericit?// Celce are sanatate/ Si cu tihna-i miruit/ Este oare cene pare:/ Om bogat si fericit?/ Cel ce bea si che-fuieste,/ Niciodata necajit,/ Este oare ce ne pare:/Om bogat si fericit?// Cel ce doarme fara grija/Somn adanc si mpacat,/ Este oare ce ne pare:/ Omcu suetul bogat?); discursul liric si are propria-ispeculat

,ie n el nsusi, fara a prelungi nsa agonia

int,ei fat

,a de int

,ialitate poetul transferandu-

s,i proiectul semantic ntr-un spatiu ce se vizeazade la sine, n ideaticul de a lasa sa se iveasca noilumi prin harul poeziei (Paul Ricœur, Ecrits etconferences).Racursiuri ale realismului, ce par rupte din or-

namentica existent,iala, amprenteaza o dilematica

a identitat,ii umane (½N-as

,vrea s-o vad pe-aceasta

Doamna,/ Nici s-o cunosc n-as,vrea vreodata./ N-

as vrea sa ma-ntalnesc cu Moartea/ Care n mana-i sort

,ile ne poarta.// Mai mult

,i prieteni s-au tre-

zit n casa/ Cu-aceasta Doamna nepoftita-/ Ea-nlumanarea viet

,ii le-a suat/ Stingandu-le-o ntr-o

clipita.// As,vrea cat mai tarziu sa vina,/ Cand

am sa u satul de viat,a,/ Dar nimeni pe pamant nu

s,tie/ Cand vine-aceasta Doamna-Hoat

,a.)Printr-un

exercit,iu de imaginatio, discursul metaforic al dua-

lului dat devine un intellectio al identitat,ii umanu-

lui, n sens kantian, poetul da de nt,eles reprimarea


55

rat,ionalului n irat

,ional, de drept, ind n nt

,elesul

lui Paul Valery (Morceaux choisis), ideea esteticaformata pe baza intuitiilor operante n imaginatie,s,i, daca ne este permis, monade ale cuvantului sa-cralizat.Ca ntr-o piesa de teatru, asistam la un nal de

volum, n care trairea acuta a personajului prin-cipal, cu o subtila ardenta imaginativa, stabiles

,te

limitele notei ironic joviale n imagini poema-tice, decupaje ale unor detalii n aparenta banale,cu accent ontic inedit (½Un s

,irag de perle,/ Fara-

asemanare-/ perla viet,ii-ntransul/ Este cea mai

mare.// Un s,irag de perle,/ Toate inegale-/ Doar

o perla neagra/ Ne tot sta n cale.// Un s,irag de

perle,/ Fara nceput-/ Dintre perle, una,/ Uite cas-a rupt.// Un s

,irag de lacrimi/ Ce s-au plans

candva-/ Una dintre ele/ A fost viat,a ta.). Alex

Cetat,eanu, LeCitoyen, cum l numes

,te G.F., en-

tre deux reivages, devine poetul unor confesiunilivres

,ti, unde sub inuent

,a unui ludic imprevizi-

bil, lasa loc reliefului irizant al construct,iei sale

launtrice, rentregind secvente ale viet,ii n metafore

revelatorii. Radiograa coerent,ei locului locuit de

gand circumscrie analiza realista a trairilor pe catde ascunse vederii, pe atat de ample ca rezonant

,a

psihologica. Filozoa de viat,a a poetului explo-

reaza posibilitat,ile s

,i s

,ansele de a depas

,i un rea-

lism eclectic s,i de a revela reexele iradiant ascunse

ale lucrurilor, exploateaza posibilitatile si sanseletraitului n imanenta care coboara revelatul la mo-durile existentei: eul revenit la sine, de la Herodotcetire.

Nicolae TONITZA - Baia Suzanei

Ionut,T,ENE

UNDE SUNT CENACLURILE DE ALTADATA?

CLUJUL ANILOR `90

Problema Clujului din ultimii ani, n urma uneidezvoltari social-economice fara precedent, deve-nind cel mai dinamic oras

,din Europa Centrala, este

ca s-a axat doar pe paradigma consumului de eve-nimente s

,i de cultura, s

,i nu, n principal, pe cea de

creator de cultura. S-a pus prea mult pret,pe masi-

care culturala n loc sa se lase loc excelent,ei. Clu-

jul ar trebui sa devina pe langa un consumator deevenimente culturale s

,i un creator de cultura. Para-

doxal, la capitolul poezie, Clujul la nceputul anilor1990 era mai creativ decat astazi n ciuda saracieis,i haosului social-educat

,ional s

,i politic din peri-

oada post-decembrista. De exemplu n anii 1991 s-a nint

,at celebrul cenaclu de poezie Zalmoxis de

la Casa de Cultura a Student,ilor, care a funct

,ionat

paralel fat,a de gruparea NU, cu origini de dina-

inte de 1989. Saptamanal ntr-o ncapere de la ul-timul etaj al cladirii construite de fostul rector C.Daicoviciu sentalneau cei mai avangardis

,ti poet

,i ai

urbei: Daniel Hoblea, Victor T,arina, Horia Munte-

nus, Dorin Cris,an, Alexandru Halmagean, Flavia

Teoc, Ionut,T,ene, Iulia Cibis

,escu, Daniel Nes

,iu,

Adrian Bumb, dar s,i prozatorul Alin Fumurescu

sau losoful peripatetic Ioan Viorel Badica.Cenaclu se desfas

,ura sub patronajul moral al lui

Teohar Mihadas,. S

,edint

,ele de cenaclu durau cateva

ore pana dupa miezul nopt,ii, la lumina unui neon

chior, cu participarea a zeci de student,i s

,i lideri

ai boemei locale. Dupa ce se ies,ea de la cenaclu,

acesta continua pe strazile Clujului, de multe oripana dimineat

,a, cu recitari de versuri avangardiste

sau la o bere, la Ema.Atunci s-au lansat cele mai fulminate volume

ale neo-avangardei ardelene, cu prezentari specta-culoase de carte la Libraria Universitat

,ii. Repede

a vazut lumina tiparului s,i publicat

,ia Zalmoxis,

care a facut istorie literara n capitala Ardealului.Dupa cat

,iva ani poetul Adrian Bumb, un stralucit

absolvent la losoe, a ntemeiat n alta sala a Ca-sei de Cultura a Student

,ilor cenaclul Ditamai Po-

ezia, care imita construct,ia la alt nivel a fostu-

lui cenaclu Flacara. La acest cenaclu se recitaupoezii s

,i se canta muzica folk la chitara pe versu-

rile cenaclis,tilor clujeni. Erau nis

,te seri lungi de


56

toamna sau iarna vrajite de sinergia poezie/ mu-zica. La acest cenaclu s-a armat poetul s

,i mai

tarziu losoful Alexander Baumgarten, care a s,i de-

butat cu volumul de versuri Ied.Poetul Adrian Bumb a publicat unul dupa altul

doua volume de versuri de referint,a pentru poezia

romaneasca care au facut valva n epoca: Ditamaipoezia s

,i Neopoesia. Paralel cu aceste doua ce-

nacluri ment,ionate funct

,iona n cladirea facultat

,ii

de lologie de pe str. Horea, cenaclul Echinox, nfruntea caruia s-a impus cu verva Adrian Suciu, dars,i Ioan Buteanu sau Anton Horvath.La acest cenaclu se prezenta s

,i Calin S

,tefanescu

pe atunci doar critic literar, nu cunoscutul realiza-tor de emisiuni TV de astazi. Prin 1994 membriicenaclului Zalmoxis au fost invitat

,i sa citeasca n

sanctuarul celor de la Echinox. T,in minte ce emot

,ii

ne-au ncercat atunci s,i cum ne-am duelat n ver-

suri. Cei de la Echinox aveau avantajul sprijinuluide la Uniunea Scriitorilor dar s

,i al profesorilor de

literatura.Adrian Suciu a debutat cu un volum de versuri

a carui prefat,a era scrisa de Mircea Muthu, o con-

rmare a valorii care l facea sacrosanct n ochiinos

,tri (E toamna printre femei s

,i n lume, versuri,

Ed. Echinox, Cluj, 1993).De altfel, la lansarea de la Libraria Univer-

sitat,ii au participat peste doua sute de student

,i sa-l

aclame pe poetul debutant foarte talentat s,i frumos

ca un efeb. Erau vremuri care n ciuda greutat,ilor

post-decembriste poezia s,i cultura reprezentau o

paradigman Cluj-Napoca, de care diriguitorii epo-cii t

,ineau seama s

,i o ncurajau. Rentoarcerea la

trairile lirice s,i avangardiste ale epocii ar foarte

greu astazi, pentru ca acestea faceau parte dinzeitgeist-ul s

,i farmecul timpului de haos social con-

trolat.Totus

,i nu ar imposbil macar sa se nint

,eze un

cenaclu al tinerilor poet,i clujeni, care sa s

,lefuiasca o

noua generat,ie lirica, care sa continue macar o parte

din crezurile poet,ilor milenaris

,ti post-decembris

,ti,

care au facut istorie n anii `90.

prof. Ioana RUSU

O CALATORIE INTERGALACTICA

Viitorul s,i schimbarile lui au constituit

ntotdeauna un miraj pentru oameni. Tocmaide aceea, aces

,tia, curios

,i din re s

,i atras

,i de

misterul viitorului, au ncercat sa ae raspunsuriadresand ntrebari divinitat

,ii, cercetand zodiile

ori ascultand legendele ghicitoarelor n bobi. Sa½vezi viitorul nu este doar apanajul misticilorsau al creatorilor de pelicule cinematograce, cia devenit o preocupare constanta a cercetatorilors,i a oamenilor de stiint

,a. Dar cea mai simpla

metoda de a(-t,i) vedea viitorul este sa-l imaginezi

prin intermediul literaturii. Au ramas n istorialiteraturii universale scriitorii care, n momentulpublicarii, au starnit valuri de polemici. Arhicu-noscut este cazul lui Jules Verne ce era consideratun avangardist, un futurist, un naiv, ba chiarnebun din cauza cart

,ilor care, n timp, l-au dovedit

un adevarat vizionar nzestrat cu o imaginat,ie

debordanta s,i un talent unic.

Un ½epigon al lui Jules Verne este Costantin Ha-ralambie Covatariu, un scriitor preocupat de viitor,des

,i experient

,a sa de viat

,a l recomanda drept un

½veteran al luptei cu misterele lumii. Cea mai re-centa aparit

,ie editoriala a acestuia se intituleaza,

exotic s,i incitant ½Zaedy s

,i a fost anticipata de scri-

eri precum: ½Uries,ii, ½Peripetiile regelui Caita,

½Magnolia, ½Salvatorul, ½Saturn, ½Piatra lunii,½Impreuna, n versuri poeziile: Zi pe Marte si½Multumesc soarelui.In esent

,a, povestea este clasica: n viitorul

ndepartat (anul 2222), din randul pamantenilorsupraviet

,uitori ai unui cataclism, se ridica un tanar

instruit, educat, ce reunes,te toate calitat

,ile ne-

cesare unui salvator al lumii. Apeland la vastaeducat

,ie, la instruct

,ia militara oferita de bunicul

lui, la nava sosticata s,i la ajutorul unor prieteni,

protagonistul Vezina reus,es

,te sa-s

,i ndeplineasca vi-

sul s,i sa salveze omenirea. Peripet

,iile prin care

trece, experient,ele pe care le are s

,i lumile pe care

le strabate vor face deliciul cititorilor.Daca tema centrala a romanului este clara s

,i

urmares,te ntr-o oarecare masura linia tehnologi-

ilor avansate s,i futuriste dar s

,i a declinului plane-

tei, lucrarea ascunde, dincolo de picanteriile uneicalatorii interplanetare, nis

,te teme subsidiare. Ast-

fel, legatura de sange, int,iala a scriitorului cu me-


57

leagurile moldave apare n tot ceea ce scrie, estes,i face Costantin Haralambie Covatariu. Tocmaide aceea o parte a act

,iunii se petrece n frumoasa

Bucovina, pe plaiurile Cristines,tilor (satul natal al

scriitorului) s,i ale Hert

,ei. Dincolo de frumuset

,ea

meleagurilor descrise, razbate dragostea fat,a de

graiul moldovenesc. Cand este ntrebat ce limbavorbes

,te, personajul principal raspunde: moldove-

neasca arhaica...cum sa n-o cinstesc? Cu ea n fas,a

m-am nascut, n patut,ul meu drag, leganat atat

,ia

ani de bunica mea. Uimitoare este abundent,a deta-

liilor tehnice (vezi descrierea navei cu care persona-jul calatores

,te prin univers) sau bogatele cunos

,tint

,e

din domeniul astronomiei sau zoologiei. Spre exem-plicare, am ales un fragment din descrierea pla-netei Sadness: maimut

,e urlatoare sau plangatoare

numite capucini care se hranesc n urma furtuluide pui s

,i oua, pe care-l opereaza n cuibul pasarilor

cand acestea sunt plecate dupa hrana pentru puiilor. Mult

,imea detaliilor legate de pregatirea mi-

litara a eroului (ce tradeaza detalii biograce dintineret

,ea autorului), descrierea amanunt

,ita bazata

pe unele date concrete, ce reies din ani de cercetari,a unor planete din afara sistemului nostru solar,scot n evident

,a un scriitor documentat, informat,

preocupat de ultimele descoperiri s,tiint

,ice s

,i teh-

nice.Dincolo de insolitele aventuri ale personajelor, ci-

titorul poate vedea preocuparea autorului pentrudiverse aspecte ale viet

,ii cotidiene: relat

,ia nepot-

bunic bazata pe sinceritate, corectitudine s,i seri-

ozitate. Daca Vezina este n conict cu tatal, debunicul sau l leaga multe amintiri s

,i experient

,e de

viat,a unice dar, mai ales, o relat

,ie de sange indes-

tructibila. Apar n text s,i simboluri literare clasice:

eroul care s,i primes

,te rasplata n urma depas

,irii

probelor dupa ce beneciaza de ajutorul prietenilor,izbavitorul care apare n persoana unei femei (in-vers decatn povestea biblica), apocalipsa care vineca urmare a comportamentului nesabuit al raseiumane. Interesanta este onomastica personajelorn acest roman: personajele au nume cu rezonant

,a

istorica: Deceneu, Vezina, Maruca. Il invitam pecititor sa cerceteze sursele de inspirat

,ie, aate un-

deva, n istoria departata a poporului roman... Darce impresioneaza de-a dreptul la aceasta scriere esteseria de desene aata la nalul cart

,ii. Desenele

apart,in autorului, sunt executate manual s

,i repre-

zinta diverse nave ce apar de-a lungul romanului.Este de remarcat migala cu care au fost trasate

contururile desenelor care nu sunt linii continue, cis,iruri de cercuri minuscule. In concluzie, CostantinHaralambie Covatariu propune cititorului o lecturainedita, incitanta, o opera SF completa: are aven-tura, propune tehnologii inovatoare, promoveazavalori locale s

,i, mai ales, ndeamna la munca asidua,

continua, spre atingerea idealurilor personale, lucrude care a dat dovada nsus

,i scriitorul prin prezentul

roman.

prof. Maria ANTOHI

O CARTE DESCHISA...

L-am cunoscut pe scriitorul Costantin Hara-lambie Covatariu n vara anului 2010, cand i-am napoiat manuscrisul romanului ½In mparatiapamantului, nsotit de cateva impresii despre vo-lum. Pe semne ca modestele mele cuvinte l-au sen-sibilizat si-n consecinta mi-a cerut acordul ca elesa constituie un ½Cuvant nainte la roman. M-amsimtit onorata, am acceptat si de atunci a nceputcolaborarea cu domnia sa. L-am perceput ca pe opersoana modesta, calda, cu un bun simt aparte,empatica, deschisa la dialog, cu multa ntelepciunesi experienta de viata. Un om extrem de intere-sant de tot ceea ce se cheama cunoastere, un ommarinimos, plin de iubire fata de semeni, calitatipe care le poti ntalni doar la marile personalitati.Toate aceste virtuti morale si-au pus pregnant am-prenta pe nestematele sale scrieri, unde se face me-sagerul celor care apara cu nversunare puritateaumana, viata cumpatata, echilibrul ecologic, iarmesajul ntregii opere se ndreapta spre o activi-tate creatoare sau spre apararea si conservarea va-lorilor morale si spirituale ale omului. Atasamentulafectiv fata de orizonturile copilariei este fantas-tic. Cuvantul Cristinesti apare ca o formula ma-gica. Este satul n care a vazut lumina zilei, estesatul n care a trait primaveri cu ori sau toamneruginii. Satucul acela ramane sacru, nentinat iargandurile si pasii copilului sarman, devenit acummatur se ntorc cu nostalgie aici, ca la un taram alfericirii plenare. Este spatiul mierlei, al ciocarliei,al privighetorii si al tuturor naripatelor pe care au-torul le cunoaste si le invoca n trecatoarele ceasuriale vietii. Insusi autorul arma: ½Locul unde te-ainascut si-ai facut primii pasi n lume, se cade a-ti icoana vietii, altfel, vei rataci bezmetic precum


58

neoamenii n timp din volumul cu aforisme ½Mi-nime decembrie 2010. Cristinesti, acest tinut mol-dav, ncarcat de simboluri si de legende, este spatiultuturor romanelor, inclusiv al ultimelor doua ½Za-edy si ½Glasul strabunilor, creatii de cu totul altafactura, anticipate, de altfel, de scrierile n proza½Uriesii, ½Magnolia, ½ Saturn, ½Peripetiile re-gelui Caita, ½Piatra lunii, ½Impreuna etc. Numi-am putut imagina ca scriitorul acela moralist,traditionalist si deopotriva modern, ajuns la varstasenectutii. Isi poate gasi incomensurabila forta dea calatori, fara pasaport, n spatii siderale, interga-lactice, acolo unde pamantul nu mai e pamant, lu-mina nu mai e lumina, plantele si animalele capatadimensiuni inimaginabile iar locuitorii sunt fapturiciudate, oripilante, teriante. Vezina, instruit sieducat ntr-un mod exemplar de bunicul sau Dece-neu, se lanseaza n Cosmos cu nava spatiala ½Da-cul, unde va ntalni locuri si inte imprevizibile pecare, datorita mult

,iplelor sale cunostinte, curaju-

lui si inteligentei sale, reuseste sa le domine. To-iagul cabalistic si cercul magic l-au ajutat sa iasacu brio din nenumarate situatii-limita. Se ntoarcevictorios n acelasi Cristinesti cu un imens bagajde informatii, dar si cu satisfactia descoperirii uneinoi planete ½Zaedy si astfel s-a materializat visulsau de a salva omenirea. In ½Glasul strabunilor,mpletirea dintre real si fantastic este mai multdecat evidenta. In prima parte a romanului, viatafamiliei Plamada se desfasoara pe un fagas normal.Gheorghies, fratii sai ca si comunitatea satului, ducmai departe, asa cum o dicteaza glasul strabunilor,ntelepciunea, obiceiurile, traditiile, precum si mo-dul exemplar de a trai, n spiritul cultului muncii, aladevarului si al onoarei. De la realitatile obiectiveale satului, autorul face un transfer neasteptat sprefantastic prin intermediul ului Aristitei; Luncan,nascut dupa moartea tatalui, ucis de cativa hotide cai pentru a-i lua banii obtinuti din vanzareaunui numar de cai. Luncan, dotat cu niste calitatizice, intelectuale si morale de exceptie, urmeazaScoala militara de jandarmi din Goldeni, pe careo absolva cu rezultate remarcabile. Se ntoarce laCristinesti, nsotit de Manuela iubita sa, pentru ao prezenta familiei. O furie nestavilita, precum sidorinta acerba de aarea ucigasilor tatalui sau, l-au nsotit toata copilaria si adolescenta. ½Va trebuisa rascolesc cerul si pamantul si spun rabufnirilelauntrice cuibarite adanc n elevul eminent al scoliidin Goldeni. Rentoarcerea n satul natal i ofera

prilejul de a sparge barierele viziunii de sub dealulHatti-Huci, loc pe care satenii l vedeau misteriossi de nepatruns, caci, acolo se auzeau voci sinis-tre, nfricosatoare si amenintatoare. Cu abilitatile-ide militar, calit la scoala vietii, Luncan, mpreunacu Manuela, patrund n acest loc, unde nimeni n-acutezat sa intre. Fantasticul i apare n toata di-mensiunea sa: ½un interior ce parea ruinele uneicivilizatie apuse cu mormane de vase sparte si oalede lut, caramizi dislocate din peretii unor locuinteparasite n fuga, ramasite de mbracaminte, cata-combe care demascau parasirea locurilor n urmaunui cutremur, un virus sau orice altceva care aprodus acel dezastru al locului aat ntr-o stare de-plorabila, obligand locuitorii sa se evacueze n regimde urgenta.Tabloul este completat cu roboti de dife-

rite marimi, Zombi muncind din greu, iar nntampinarea celor doi pamanteni apare pasarea-robot si omul Kaki pe nume Kabitunga de la carecei doi aa secretul pe care Luncan si l-a dorittoata existenta sa de pana acum. Cu ajutorul unoraparate de zbor invizibile, hotii au fost capturatisi transformati n zombi, spalandu-li-se creierii sicondamnati sa munceasca aici la extractia siliciu-lui, produs, indispensabil planetei ASTRED, loculde unde veneau aceste fapturi ciudate extrateres-tre. Tatalui i este nlocuit creierul compromis nurma loviturilor primite de la hoti si dus pe AS-TRED. Toate aceste informatii le aa de la Ka-bitunga cu care Luncan s-a nteles ntr-o coerentalimba romaneasca cu accente moldovenesti, dupacare este invitat sa urce mai multe nivele cu aju-torul unor lifturi, apoi intrari dotate cu robotoane,usi accesate de carduri, o adevarata lume cu o teh-nica ultraperformanta, cu un laborator de cerce-tare numit Caseiom, i conduc n spatiul unde seaa tatal sau. Tot acum aa ca legile care gu-verneaza aceasta planeta sunt dirijate de oamenitrecuti de un secol. Cu permisul Suprematoru-lui, parasesc planeta cu un aparat nchis ermeticmpotriva oricarui virus, pentru ca Terra este vi-ciata din pricina industrializarii. Tatal Gheorghiesajunge n sanul familiei, dupa o perioada nsa, sta-rea lui de sanatate intra n declin. Cum e resc,fantasticul continua prin moartea acestuia, apoirevenirea sa la viata printre cei vii, facilitata side cele doua obiecte autul fermecat si volfasto-vul, aparitia cailor, elemente ½programate parca,de glasul stramosilor ngemanat cu Divinitatea. In


59

viziunea autorului, contactul celor ce populeaza As-teredul cu Terra deja s-a nfaptuit. Noi le oferimsiliciu, acest produs vital planetei lor, iar rezidu-rile ramase n urma extractiei sunt mpinse cu unrobotanc spre denivelarile existente n vecinatateavizuinei. Deci nu suntem singuri n Univers. Fiinte,poate, mai inteligente decat noi, ne urmaresc sis-ar putea sa se decis sa stabileasca un con-tact cu noi, sau niciunul. Raspunsurile mult

,iplelor

ntrebari le vor da cu certitudine exploratorii viito-rului caci n nal autorul arma: ½De aceasta datagandurile mele se opresc n aceasta pagina, lasando portita deschisa viitorimii privind legatura cu alteplanete din Univers, ntr-o colaborare fructuoasa.Firul epic al naratiunii capteaza atentia lectoruluiprin noutatea viziunii, prin bogatia informatiilor,demonstrata stiintica, aidoma unui savant, prinabundenta termenilor tehnici si stiintici sau a unorcuvinte create chiar de autor. Frazele si pastreazacursivitatea, limpezimea iar plasticitatea imaginilorne conduce spre toate zonele existentei, astfel ca ro-manul cucereste orice categorie de cititor. ½Glasulstrabunilor se face auzit pretutindeni. Este pre-zent de la rul ierbii pana n ntinderea Veronei;este prezent n orice oare, piatra, n apele limpezisau nvolburate ale Basiului, n trilurile pasarilor,n truda taranului de pe camp, n caii familieiPlamada, n biserica satului, n verile toride sauiernile geroase, n razele generoase ale soarelui, nadierile vantului ca si-n traditiile mostenite din vre-muri ancestrale. Glasul strabunilor este testamen-tul sacru lasat de stramosi pentru ca mostenireamateriala si spirituala sa ramana nealterata si dusamai departe, n eternitate. E un glas imperceptibil,dar prezent n ecare bra a omului. Fiecare esteliber sa dea curs acestui glas. Vocea strabunilorse intersecteaza cu Divinitatea. Se spune ca omuleste anterior formei sale pamantesti si ca Divinita-tea ne-a oranduit o misiune n lume, un rost. Avemun destin scris deja, dar peste el se suprapune un altrost si acela tine de responsabilitatea noastra. Fap-tele noastre se scriu ntr-o ½carte si pe aceasta otransmitem urmasilor nostri. Este morala(mesajul)pe care romanul o transmite cititorului prin per-sonajul Luncan, a carui evolutie urmeaza drumuldestinului, dar si al verticalitatii si al inegalabilu-lui sau spirit constructiv, creator. Acest glas staneclintit si-n personalitatea scriitorului care se as-cunde cu modestien spatele mult

,iplelor sale scrieri,

oferindu-ne o lozoe ltrata prin materia de spirit

al personalitatii sale.

FESTIVALUL-CONCURS NATIONALDE CREATIE LITERARA½AVANGARDA XXII

Editia a XVI - a, Bacau, 24 - 26 septembrie2017

REGULAMENT

Fundatia Culturala ½Georgeta si Mircea Can-cicov organizeaza cea de-a XVI - a editie AaFestivalului-Concurs National de Creatie Literara½Avangarda XXII", manifestare care si propune sadescopere si sa promoveze creatori de poezie, prozascurta, teatru scurt, critica literara si eseu - tinerisi adulti, ncepatori si profesionisti -, cel mai bundebut n volum, cei mai buni poeti consacrati, ceamai buna antologie de autor, precum s

,i identica-

rea si promovarea celor mai valoroase reviste lite-rare si de cultura. De asemenea, initiativa Festi-valului si mai propune sust

,inerea valorilor auten-

tice bacauane prin acordarea Premiilor Anuale aleFundatiei ½Georgeta si Mircea Cancicov pentru Li-teratura, Cultura si Arte.

CONDITII DE PARTICIPARE

La aceasta competitie pot participa:

1. Creatori de poezie, proza scurta, teatru si cri-tica literara si/sau eseu, care:

• nu au depasit varsta de 47 de ani si nu audebutat editorial

• au debutat editorial n perioada 2016 sinu au depasit varsta de 47 de ani

• nu au depasit varsta de 65 de ani (scriitoriprofesionisti), precum si

2. Antologii de poezie (din creatia unui singur saua mai multor poeti), aparute n 2016

3. Reviste literare si de cultura aparute n anul2016

4. Creatori din domeniile literaturii, artelor sistiintei


60

DESFASURAREA CONCURSULUI

I. Concurentii care nu au depasit varsta de47 de ani, nu au debutat editorial si nu auprimit premiul de debut n volum n editiileanterioare vor expedia:

• un grupaj de 10 poezii,

• 3 lucrari de proza nsumand maximum 6 pa-gini ecare (Times New Roman, corp 12, la unrand, cu diacritice)

• 1 - 2 piese de teatru scurt (Times New Roman,corp 12, la un rand, cu diacritice)

• 2 lucrari de critica literara/eseu de circa 4-5 pagini (Times New Roman, corp 12, la unrand, cu diacritice).

Lucrarile vor editate n word, cu caracterTimes New Roman, corp 12, la un rand, cudiacritice.

Lucrarile vor purta un motto, iar sa autorilor(care va contine, n mod obli-gatoriu, o copiescanata a cartii de identitate, numele si prenu-mele, locul si data nasterii, profesia, locul demunca, adresa exacta, numarul de telefon xsi de mobil si adresa de e-mail) se va introducentr-un plic nchis, ce va avea acelasi motto cucel al lucrarilor.

• De asemenea, concurentii vor introduce n pli-cul mare un CD cu textele si sa autoruluiculese n word, cu fonturi romanesti (conditieeliminatorie!), o copie scanata a cartii de iden-titate, precum si doua poze color - una bust siuna n picioare, scoase cu aparat foto digital,la rezolutie maxima.

• Concurentii care au debutat editorial n anul2016 si nu au depasit varsta de 47 de ani vortrimite trei exemplare din cartea aparuta, unCD care sa contina: cartea n PDF, o copiescanata a cartii de identitate, un curriculumvitae si o fotograe.

• Poetii consacrati, care nu au depasit varsta de65 de ani, vor trimite minimum trei titluri decarti reprezentative, un CD cu cartea n PDF,o copie scanata a cartii de identitate, un cur-riculum vitae si o fotograe.

Acelasi lucru este valabil si pentru editorii(responsabilii, ngrijitorii) antologiilor care cu-prind creatiile mai multor poeti.

• Poetii profesionisti, care au publicat o antolo-gie din creatia proprie n anul 2016, vor trimitetrei exemplare din cartea respectiva, un CD cucartean PDF, o copie scanata a cartii de iden-titate, un curriculum vitae si o fotograe.

• Prozatorii, dramaturgii si criticii literari vortrimite o carte editata n anul 2016, n treiexemplare, un CD cu cartea n PDF, o copiescanata a cartii de identitate, un curriculumvitae si o fotograe.

• Directorii (redactorii-se) ai publicatiilor lite-rare si de cultura vor trimite cel putin trei nu-mere reprezentative aparute n cursul anului2016, un CD cu o copie scanata a cartii deidentitate, un curriculum vitae si o fotograe.

Nota: Continutul CD-urilor va transmis obliga-toriu si la adresa de e-mail:

[email protected]

Toate lucrarile vor expediate pana la data de17 august 2017 (data postei), pe adresa:

Directia Judeteana pentru Cultura Bacau,Strada 9 Mai nr. 33, etaj III, C.P. 600066,

cu mentiunea: ½Pentru Festivalul deCreatie Literara Avangarda XXII.

Concurentii premiati vor , n prealabil, anuntatitelefonic sau prin posta electronican vederea parti-ciparii la festivitatea prilejuita de acest eveniment.

Organizatorul va asigura transportul, masa si ca-zarea pentru invitati si laureati.

Manuscrisele, revistele, cartile si CD-urile nu senapoiaza.

II. Pana la data 17 august 2017, creato-rii din domeniile literaturii vor trimite prinposta sau vor depune la sediul DirectieiJudetene pentru Cultura Bacau:

• O carte de poezie editatan 2016 sau minimumdoua grupaje de poezie publicate n reviste li-terare anul trecut


61

• O carte de proza editata n 2016 sau minimumdoua proze publicate n reviste literare anultrecut

• O carte de critica literara editata n 2016 sauminimum doua articole publicate n reviste li-terare anul trecut

• Artistii plastici vor depune minimum treilucrari semnate n anul 2016. (Lucrarile se vornapoia autorilor)

• Dirijorii de orchestre sau coruri, solistii vocalisi instrumentisti, ansamblurile folclorice vordepune pe CD sau stik - minimum trei pieseprezentate la trei spectacole diferite n anul2016.

Lucrarile, nsotite de un CV, vor purtamentiunea: ½Pentru Premiile Anuale ale FundatieiCulturale Cancicov.

PREMIILE:

Pentru prozatorii consacrati, care nu au depasitvarsta de 65 de ani: Premiul de Excelenta pentrucea mai buna carte de proza a anului 2016

Pentru poetii consacrati, care nu au depasitvarsta de 65 de ani: Premiul de Excelenta pentrucea mai buna carte de poezie a anului 2016

Pentru dramaturgii consacrati, care nu audepasit varsta de 65 de ani: Premiul de Excelentapentru cea mai buna carte de teatru a anului 2016

Pentru criticii literari consacrati, care nu audepasit varsta de 65 de ani: Premiul de Excelentapentru cea mai buna carte de critica literara a anu-lui 2016

Pentru poetii care au debutat editorial n anul2016 si care nu au depasit varsta de 47 de ani: Pre-miul de Excelenta pentru cea mai buna carte de de-but a anului 2016

Pentru cea mai buna antologie (inclusiv de autor)de poezie a anilor 2016: Premiul de Excelenta

Pentru poetii care nu au debutat editorial si nuau depasit varsta de 47 de ani: Premiul de debut nvolum al Editurii ½Junimea Iasi

La aceasta categorie se vor mai acorda Premiile IIsi III, trei mentiuni, precum si premiile unor revisteliterare.

Pentru cea mai buna revista literara si decultura a anului 2016: Premiul de Excelentaal FUNDATIEI CULTURALE ½GEORGETA siMIRCEA CANCICOVPentru ntreaga creatie literara si/sau pentru

ntreaga activitate depusa la o revista literara side cultura, Juriul va acorda: Premiul ½OPERAOMNIA sau PREMIUL DE EXCELENT A

PREMIILE ANUALE ALE FUNDATIEICULTURALE ½GEORGETA SI MIRCEACANCICOV PENTRU LITERATURA,CULTURA, ARTE si STIINTE

In vederea stimularii si promovarii la nivel local,national si international a creatorilor bacauani dindomeniile literaturii, artelor si stiintei, juriul con-stituit va acorda:

• Premiul de Excelenta pentru cea mai bunacarte de poezie a anului 2016

• Premiul de Excelenta pentru cea mai bunacarte de proza a anului 2016

• Premiul de Excelenta pentru cel mai bun artistplastic al anului 2016

• Premiul de Excelenta pentru cel mai bun solist-vocal/instrumentist al anului 2016

Nota:

• Premiile vor acordate numai persoanelor pre-zente la festivitatea de decernare a acestora, cuexceptia cazurilor de forta majora.

• Manuscrisele, cartile, materialele, lucrarilesi revistele care nu ndeplinesc ntocmaiconditiile acestui Regulament nu vor intra nconcurs.

• Relatii suplimentare la telefon: 0334/405419sau la mobil: 0721/861045, respectiv la e-mail:[email protected]

Director Festival,Victor MUNTEANU


62

Joi 15 iunie, Sala festiva a Filialei Cluj-Napocaa Academiei Romane, orele 10-12ARHIVELE INSTITUT S

,I MUZEELE

ETNOGRAFICEModerator: Ion CUCEU

Sabina ISPAS -Arhivele etnograce s,i de fol-

clor n actualitatea istoricaIon CUCEU - Pas cu pas n construct

,ia

institut,ionala a Arhivei de Folclor a Acade-

miei RomaneIon TALOS

,- Institut

,ionalizarea s

,i

internat,ionalizarea cercetarii folclorice.

Apropieri ntre Arhiva de Folclor-Cluj, De-utsches Volksliedarchiv-Freiburg s

,i Centro

de Estudios Historicos-MadridNicolae CONSTANTINESCU - Actualitatea

unor vechi proiecte s,tiint

,ice

Tudor SALAGEAN - Muzeul Etnograc alTransilvaniei - strategii de dezvoltareCorina BEJINARIU - Rolul muzeului n cer-

cetarea si valorizarea patrimoniului etnogra-cValentin ORGA - Cercetarile Institutului de

Istorie Orala n lumea ruralaPauza de cafea 12:00 12:30

Joi 15 iunie, Sala festiva a Filialei Cluj-Napocaa Academiei Romane, orele 12:30 14CONTINUITATE S

,I REORIENTARE

CONCEPTUALAModerator: Elena BARBULESCU

Camelia BURGHELE - Casa, camin,locuint

,a, gospodarie: omul s

,i arhitectura

Elena BARBULESCU - Dincolo de povesteade boalaAdriana CUPCEA -Minoritat

,ile musulmane

din Romania s,i cercetarea lor

Joi 15 iunie, Biblioteca Arhivei de Folclor a Aca-demiei Romane, orele 12:30 14VALORIZAREA FONDURILOR

DOCUMENTAR-PATRIMONIALEModerator: Cosmina TIMOCE-MOCANU

Ioana REPCIUC - Valoricarea documente-lor etnofolclorice referitoare la teatrul cumas

,ti din Arhiva de Folclor a Moldovei s

,i

Bucovinei

Cosmina TIMOCE-MOCANU - Fondul decorespondent

,a al Arhivei de Folclor a Aca-

demiei Romane. Constituire, sistematizare,perspective de valoricareDaniela S

,ERDAN ORGA, Laura TROS

,AN, Da-

niela TOADER - Muzeul, factor de educat,ie s

,i

loc petrecere a timpului liberTOTSZEGI Tekla - Contribut

,ia cer-

cetatorului dr. Kos Karoly la cercetarea,selectarea s

,i transferarea n sect

,ia n aer

liber a Muzeului Etnograc al Transilvanieia unei gospodarii secuies

,ti reprezentative:

Imper, com. Plaies,ii de Jos, jud. Harghita.

Pauza de masa 14-15

Joi 15 iunie , Sala festiva a Filialei Cluj-Napocaa Academiei Romane, orele 15 18

SCRISOARE DESCHISA...5,

cu voia mea, de domnul prof.univ.dr. DANBRUDAS

,CU spre a citita n public la recitalul

de gala prilejuit de Edit,ia a XXVIII-a a Festivalu-

lui Eterna Epigrama,Cluj-Napoca, 23-25 iunie 2017

Stimat,i confrat

,i,

Bravi organizatori,Dragi clujeni,

Este al 16-lea an consecutiv de cand Fundat,ia

POPAS acorda Premiul Dimitrie Jega pentruepigrama la propunerea consilierului Ionel Iacob-Bencei.Prin acest gest simbolic,maestrul POPAS s

,i Ce-

naclul Ridendo din Timis,oara omagiaza n timp

personalitatea unui mare epigramist, iscusit con-ducator de cenaclu,omde mare caracter care n anul 1978 a scos din

buzunar 5.000 de lei(erau trei salarii bune) dandu-i

5Recent, am fost contactat, telefonic, de distinsul epi-gramist timis

,orean Ionel Iacob-Bencei care mi-a cerut sa-l

reprezint la edit,ia a XXVIII-a a Festivalului Eterna Epi-

grama, programata la Cluj-Napoca, n data de 23-25 iunie2017. In acest scop, l-am rugat sa-mi trimita materialelece urmau a oferite domnului Eugen Albu, pres

,edintele ce-

naclului Satiricon din Cluj-Napoca, unul dintre init,iatorii

acestui impotent festival. Dupa primirea lor am reus,it sa-mi

ndeplinesc misiunea ncredint,ata li am decis publicarea lor

n acest numar al revistei noastre.


63

studentului S,tefan Popa sa plece n Frant

,a pentru

o mare expozit,ie.

Atunci s-a armat, n plan extern, viitorul maes-tru.Cu regretul ca nu pot nmana personal premiul

i mult,umesc distinsului istoric prof. univ. Dan

Brudas,cu pentru complicitate s

,i bunele ocii.

Ii invit pe potrent,ialii carcotas

,i sa nu se ntrebe

de ce persoana de astazi nu a primit mai de-mult acest premiu, ca doar s

,tie toata breasla

de prietenia sa cu Bencei nca nainte de a secunoas

,te...Raspunsul este simplu: BENCEI n-are

veleitat,i de politician!!!

As,adar, Premiul Dimitrie Jega pentru epi-

grama, n acest an, se acorda... Doamnei... DOINAALBU, 100 de Euro, bani de pos

,eta/pentru o pen-

seta/sau un ruj /a la Cluj// drept rasplata pentrustoicismul de a sta alaturi de un dandy rasfat

,at,

care s,i acuma trage din biberon...palinca.

Pentru familia ALBU, o caseta cu o frumoasaicoana semnata POPAS, careia urmeaza ca preotulsa-i dea cu busuiocul de Sfanta Boboteaza sau sao duca beneciarul la Biserica pentru snt

,it de 6

august.In sfars

,it,o frumoasa diploma (se da citire

nregului text s,i se nmaneaza Print

,ului EUNGE-

NIU DE GEOAGIU) cu dedicat,ia:

Are EUGEN, mai frate,Diplome nenumarate...Zece kile jumatate,Ca le-a nramat pe toate.Deci s

,i noi, de asta-data,

i dam diploma-nramata.

ONORATA ASISTENT,

A,

Timis,oara, Clujul, Ias

,ul, Bras

,ovul, Sibiul s

,i alte

mari oras,e romanes

,ti au fost, sunt s

,i vor ramane

capitale ale culturii indiferent daca vor unii Hop-n-T

,ol sau Hop-n-Cizma.

Va felicit pentru organizare s,i mult

,umesc pentru

onoarea de a face parte din juriu.

AVIZ AMATORILOR

Epigramis,ti contemporani,

Nu-mi dat,i cadouri s

,i nici bani

Caci sunt BENCEI doar cand semnezS,i-s BEN...LADEN cand jurizez.

Semneaza: Marele perdant, Maestru-Senior, Ta-rabostes de Banat/Voievodatul 5

Robul lui Dumnezeu si al epigramei,Ionel Iacob-Bencei

Cluj-Napoca,Cires,ar- De Sanziene, 2017

FORUMUL CIVIC AL ROMANILOR DINHARGHITA SI COVASNA

Str. Miko Imre, Nr. 2, Sf. GheorgheTel./fax: 0267/313534

COMUNICAT DE PRESA

Forumul Civic al Romanilor din Harghita si Co-vasna, analizand cu responsabilitate situatia creataprin reluarea dezbaterii n Parlamentul Romaniei aproiectului legii Statutului minoritatilor nationalesi consecintele grave ce le-ar avea adoptarea lui nforma redactata de UDMR,si exprimangrijorareasi solicita atat partidelor din coalitia guvernamen-tala cat si celor din opozitie sa nu voteze acest pro-iect de lege n forma sa actuala.Rearmam punctul nostru de vedere, nsusit

de formatiunile politice si civice romanesti dinjudetele Covasna si Harghita prin Memorandumuldin 1.11.2005, conform caruia acest proiect de legeimpus de UDMR contravine agrant ConstitutieiRomaniei si dreptului international, urmarind in-troducerea n dreptul intern a drepturilor colectivesi a conceptului de autonomie culturala, nerecunos-cute de dreptul international, ind un demers legi-slativ incompatibil cu spiritul, valorile si tendinteleeuropene actuale care promoveaza interculturalita-tea, unitatea n diversitate si nu separatismul si se-gregarea pe criterii etnice. In forma sa actuala, nproiect, sunt utilizate unele sintagme inexistente nlegislatia europeana ca ½drepturi colective, ½comu-nitate nationala si sunt inventate unele institutiietnice cu atribute inerente statului, dar nu mino-ritatilor;Proiectul aat n dezbaterea Camerei

Deputatilor, urmareste n fapt reglementareadrepturilor persoanelor ce apartin minoritatiloretnice ca drepturi colective, teritorialitatea ca


64

element fundamental al exercitarii drepturilorcolective, delegarea competentelor autoritatiistatului la nivel central si local catre organe alesepe criterii etnice.In forma sa actuala proiectul de lege are drept

scop reglementarea statutului minoritatii maghiaren zonele n care aceasta este majoritara sau are opondere importanta si mai putin de a reglementacadrul national al ½problemei.Printre altele, proiectul ignora cu desavarsire

asigurarea protectiei persoanelor de nationalitateromana, aate n minoritate n ariile locuite pre-ponderent de minoritati nationale. Exemplul tipiceste Harghita si Covasna unde, daca s-ar adopta nforma actuala, proiectul ar duce la crearea de jurea unui stat n stat, guvernat de UDMR, ceea cecontravine tuturor legilor si conventiilor europene.Atunci cand vor vota, parlamentarii trebuie sa aiban vedere si efectele nefaste n climatul psiho-socio-cultural si uman pe care le-ar putea avea aproba-rea acestui proiect asupra romanilor din Covasna siHarghita, care se vad abandonati de statul roman siconsiderati ½pierderi colaterale, inevitabile, n pro-cesul de tranzitie si de integrare n Uniunea Euro-peana;La nivel national, unele dispozitii ale proiectu-

lui pot conduce, prin consecintele lor, la constru-irea unei realitati dominata de existenta separataa minoritatilor nationale, punctele de legatura din-tre acestea si populatia majoritara urmand sa ereduse la minimum.Proiectul introduce autonomia politica

sub forma autonomiei culturale; faptul caorganizatii ale minoritatilor nationale sunt inves-tite cu autoritatea publica are drept consecintadobandirea de catre acestea a caracteristiciloresentiale ale autoritatii politice statale.Aceasta prevedere, a delegarii competentelor

si autoritatii statului roman unor organizatii,asociatii sau altor organisme de natura exclusiv et-nica, este o idee cu consecinte sociale, culturale sipsiho-morale greu de evaluat. De fapt, n spateleautonomiei culturale se aa dorinta UDMRde a legaliza de jure autonomia teritoriala care functioneaza de facto n Covasna siHarghita - n conditiile dezinteresului auto-ritatilor statului roman care au abandonataceasta zona la cheremul acestei uniuni cul-turale, care, fara a avea macar statutul legalde partid politic, autoguverneaza perpetuu

dupa propriile interese etnocentriste, cu ig-norarea vointei si intereselor legitime ale co-munitatii romanesti.Proiectul UDMR este n esenta un atentat

la Legea fundamentala a statului roman, deaceea Forumul Civic al Romanilor din Harghita siCovasna, avand n vedere si analiza exceptionala aConsiliului Legislativ, precum si aCentrului Euro-pean de Studii in Probleme Etnice (CESPE), aatin subordinea Academiei Romane, atrage atentiaparlamentarilor sa nu se lase manipulati si sapriveasca n viitor, la interesele pe termenlung ale statului si poporului roman, supe-rioare ntelegerilor conjuncturale din timpulunui mandat electoral efemer.Actualul cadru juridic asigura pe deplin protectia

minoritatilor nationale, exercitarea nestinghe-rita a tuturor drepturilor identitare, culturale,educationale, la standarde superioare celor euro-pene. In aceasta situatie, cei care au nevoie deun cadru legal de protectie sub acest aspect suntromanii din zona, ce constituie o minoritate nume-rica supusa discriminarii si marginalizarii sub ½scep-trul UDMR, n mijlocul Romaniei.Aderarea la Uniunea Europeana nu este

conditionata de adoptarea acestui proiect delege nedrept si segregationist !Facem apel la toate fortele politice si civice

romanesti, din ntreaga tara si din Diaspora, saactioneze pentru sustinerea demersului nostru me-nit de a preveni legiferarea unui astfel proiectde lege contrar legislatiei europene si ConstitutieiRomaniei.

Sf. Gheorghe 7 septembrie 2006Vicepresedinte,

Av. Ioan Solomon

str. Miko Imre, nr. 2, mun. SF.GHEORGHE, jud. COVASNA, tel./fax:0267.313534 email: [email protected]. 19 / 12 04.2011


65

CONSIDERATII GENERALE SI APRE-CIERI ( OBSERVATII) PUNCTUALE RE-FERITOARE LA PROIECTUL DE LEGEPRIVIND STATUTUL MINORITATILORNATIONALE DIN ROMANIA

I. Consideratii generale referitoare la proiectulLegii statutul minoritatilor nationaleInca de la supunerea spre dezbatere publica a

proiectului Legii statutului minoritatilor nationale,reprezentantii societatii civile si ai principalelorpartide politice din judetele Covasna, Harghita siMures, precum si ai mediului academic, si-au ex-primat public dezacordul fata de adoptarea acestuiproiect de lege, subliniind consecintele grave ce le-ar avea adoptarea lui n forma propusa de UDMR.Din multitudinea demersurilor ntreprinse, n

acest sens, prezentam:- MEMORANDUM naintat la 1 no-

iembrie 2005, de catre reprezentantiiorganizatiilor civice si formatiunilor politicedin judetele Covasna si Harghita (Anexa nr.1);- Concluziile cercetarii sociologice

ntreprinse de Centrul European de Studiin Probleme Etnice (C.E.S.P.E.), din cadrulAcademiei Romane publicate, n iunie 2006, nstudiul intitulat ½ Aprecieri asupra proiectului delege privind statutul minoritatilor nationale dinRomania (Anexa nr. 2);- Comunicatul de presa al Forumul Civic

al Romanilor din Harghita si Covasna, din 7septembrie 2006 (Anexa nr. 3);- Apelul pentru apararea demnitatii

nationale al Forumului Civic al Romanilordin Covasna, Harghita si Mures, din 2 apri-lie 2011 (Anexa nr.4)

Analizele efectuate au avut la baza studierealegislatiei europene n materie, concluziile unor cer-cetari sociologice si pozitia principalelor segmenteale societatii civile romanesti si ale partidelor poli-tice din judetele Covasna, Harghita si Mures.Toate demersurile ntreprinse au pus n evidenta

faptul ca, autorii acestui proiect legislativ con-gureaza viitorul statut al minoritatilor etnicedin Romania pe cateva paliere dominante: regle-mentarea drepturilor persoanelor apartinand mino-ritatilor etnice ca drepturi colective; teritorialita-tea, ca element fundamental al exercitarii drepturi-

lor colective; delegarea competentelor autoritatilorstatului (la nivel central si local) catre organe alesepe criterii etnice.Prin prevederile sale, proiectul Legii statutului

minoritatilor nationale, va conduce la adancireainechitatilor si discriminarii la care sunt deja supusiromanii din Covasna si Harghita, care, de facto, -ind numeric minoritari, suporta toate avatarurilesituatiei de minoritari, fara a se bucura de jure deprotectia statutului juridic de care beneciaza toateminoritatile nationale.Obiectivul principal al proiectului de act legisla-

tiv l reprezinta obtinerea cu orice pret a autono-miei teritoriale pe criterii etnice a asa-zisului ½ TinutSecuiesc, obiectiv pentru care autonomia culturalaeste, dupa cum nu se sesc sa o declare, un pas de-cisiv.Printre aspectele prevazute n proiectul de

lege privind ½Statutul minoritatilor nationale dinRomania se regasesc o serie de concepte care,n eventualitatea adoptarii legii, ar facilitaseparatismul pe criteriu etnic, precum:- descentralizarea nvatamantului, ntr-o for-

mula care sa permita constituirea unui sis-tem paralel de nvatamant n limba ma-terna, scos practic de sub autoritatea sta-tului roman. Un rol important n acest sensl va avea Consiliul National al Autonomiei Cul-turale CNAC (autoritate administrativa auto-noma), care va avea puteri discretionare de decizien ceea ce priveste functionarea sistemului paralelde nvatamant n limba materna, gestionarea buge-tului si exercitarea controlului nanciar;- folosirea limbii minoritatii nationale (scris si

oral) n relatiile cu autoritatile administratiei pu-blice locale, n serviciile publice deconcentrate, pre-cum si n sedintele consiliilor locale si judetene;- autonomia culturala, prin care

reprezentantii minoritatilor nationale arurma sa capete competente decizionale nproblemele privind identitatea culturala,lingvistica si religioasa, prin consiliile alesede catre membrii sai. De asemenea, CNAC vaaviza numirea conducerii institutiilor publice decultura ale minoritatii nationale.Proiectul legislativ adopta un punct de ve-

dere centrat nu pe individ ci pe colecti-vitati, ½comunitatile nationale, abordare cecontravine normelor dreptului internationaln materie, ncalcand, totodata, ordinea juridica


66

constitutionala si valorile fundamentale ale statuluiroman. Nicio conventie internationala nu acordaminoritatilor etnice dreptul la autonomie sau laautodeterminare.Unele dispozitii ale proiectului pot con-

duce, prin consecintele lor, la construireaunei realitati dominata de existenta sepa-rata a minoritatilor nationale, punctele delegatura dintre acestea si populatia majori-tara urmand sa e reduse la minimum.

II. Aprecieri (observatii) punctuale:In textul proiectului de lege se regaseste

n repetate randuri notiunea de comunitatenationala ca sinonim pentru minoritate et-nica. Semnicatia acestei nlocuiri este aceea caseparatistii maghiari nu se considera o minoritate cio comunitate, un popor care traieste pe pamantulsau natal si care are dreptul la autonomie. Ra-portat la zona denumita ½ Tinutul secuiesc, ei nuse considera o minoritate nici din punct de vederenumeric. In plus, ½comunitatea presupune si unteritoriu, autodenirea n acest fel reprezentand unpas catre revendicare autonomiei teritoriale.- art. 7 al. (2) are o exprimare conditional

-optativa ambigua: ½ar putea victime.. lip-sind total un criteriu n baza careia sa intervinaobligatia autoritatilor romane de a lua ½masuri.Cand consideram ca o persoana ar putea vic-tima a amenintarilor sau actelor de discriminare?Daca este victima, avem deja legi si organisme caresanctioneaza asemenea fapte: art.317 si 324 dinCodul Penal, Ordonanta nr137/2000 privind pre-venirea si sanctionarea tuturor formelor de discri-minare.- art. 8 al. (2) en mod intentionat ambiguu, ast-

fel ncat masurile de discriminare pozitiva nu pot invocate si de romanii care sunt n minoritate nu-merica n anumite unitati administrativ teritoriale.In plus masurile respective se pot adresa inclusiv½unei comunitati ind astfel o legiferare a dreptu-rilor colective.- art. 11 se impune vointa UDMR n toate deci-

ziile ½autoritatilor competente... ½n toate proble-mele ce privesc drepturile persoanelor apartinandminoritatilor nationale. In plus nu se refera ladrepturile prevazute de prezenta lege, ci la ½toateproblemele ce privesc drepturile n general, decipersoanele apartinand minoritatilor nu se mai su-pun statului roman, ci UDMR.

- art. 13 al (1) are o exprimare (½poate avea caefect) care deschide calea pentru un sir intermina-bil si discretionar de acuze la adresa statului roman, iar dovada contrarie este o ½probatio diabolica .- art. 14 al. (2) aceleasi obiectii ca la art. 13,

respectiv poate invocat ca argument daca auto-ritatile romane ar decide reorganizarea teritorial-administrativa a Romaniei dupa criterii economiceetc., altele decat cel etnic (de exemplu constitui-rea unei regiuni de dezvoltare formata din Brasov,Harghita si Covasna poate interpretata ca o mo-dalitate de schimbare a proportiei etnice).- art.14 al. (4) si (5) instituie n sarcina statu-

lui roman obligatia de a ½asigura adica de a platipastrarea contactelor/legaturilor cu alte state, as-pect ce poate interpretat inclusiv din perspec-tiva faptului ca vizitele demnitarilor din Ungariasi programele guvernului de la Budapesta referi-toare la organizarea de excursii ale copiilor ma-ghiari vor platite de la bugetul Romaniei. Prac-tic se va impune statului roman sa ½garantezelegaturile cu Ungaria ½Politica nationala de laBudapesta urmand sa e inclusa astfel n legislatiaromaneasca.- Art. 15 nu precizeaza unde pot folosite sim-

bolurile nationale, practica demonstrand, n repe-tate randuri, cum simboluri secuiesti (de exempluldrapelul) sunt amplasate pe institutii publice dinjudetele Covasna, Harghita si Mures, desi secuii nusunt minoritate si nici natiune.Cap. II Sectiunea 1 este redundanta ind tratata

pe larg n noua lege a nvatamantului nr. 1/2011- Art. 16. al. (2) reglementeaza expres posibili-

tatea consiliilor locale de a acorda subventii de labugetul local scolilor particulare n limba materna.- Art. 16 al. (3) introduce notiunea de limba ma-

terna a unui cult religios, sintagma cult -limba-etnieconducand cu usurinta la maghiarizare prin inter-mediul cultului categoria cea mai expusa suntceangaii, dar se ncurajeaza si propaganda separa-tista si sovina n interiorul lacasurilor de cult (bla-marea casatoriilor mixte etc.).- Art. 17 instituie n sarcina statului roman

obligatia ½nvatarii limbii materne deci si dacaei nu vor, statul trebuie sa i oblige. Textul trebuiemodicat ½a) posibilitatea nvatarii...- Articolele 20 - 27 instituie n sarcina statului

roman o serie de obligatii care presupun costurinsemnate:

- Art 20, al. (4) autoritatile locale si centrale


67

trebuie sa sprijine nanciar institutiile culturale pu-blice si private ale minoritatilor.- Art. 21 subordoneaza UDMR viata culturala a

maghiarilor.- Art. 23 obligatii ale statului roman de a spri-

jini programe culturale si ½raspandirea/propagareavalorilor culturale si traditiilor minoritatilor: de ex:la anul standul Tinutului Secuiesc de la targul deturism va organizat/nantat de stat.- Art. 24 al. (2) Romania va reprezentata n

strainatate prin cultura maghiara, prin intermediulInstitutului Cultural Roman.- Art 25 statul e obligat sa acorde sprijin nanciar

mass-media n limba materna.- Art. art. 26 al. (2) la TVR si SRR conducerea

sectiilor de limba maghiara se numeste cu acordulCNAC (adica pe cine vor ei) si numai dupa consul-tarea UDMR.- Art. 27- statul roman trebuie sa asigure

receptionarea Duna TV, Hir Tv etc n Transilva-nia.- Art. 31 lit. (c) + art. 32 legile Romaniei se vor

publica si n limba maghiara si n limba a celorlalte19 minoritati- Art. 31, lit. (d+e) comunicarea actelor ad-

ministrative individuale, sedintele de consiliu local,examenul de permis auto, n limba materna.- Art. 33 obliga autoritatile sa faca actele de stare

civila cu nume maghiare, inclusiv a acelor etnicicare, din diverse motive, nu vor acest lucru. Legeanu da voie functionarului public sa scrie Andrei. Artrebui sa spuna ½la cerere.- Art. 36 functionarii, oterii, politistii, gre-

erii vor nvata, pe cheltuiala statului roman, limbamaghiara. Deci vom merge noi la scolile maghiarecaci noi trebuie sa stim aceasta limba, n timp ceei nu trebuie sa stie limba romana.- Art 37 doctorii si asistentele trebuie sa stie

limba maghiara. Despre cea romana nu se spunenimic.- Art. 38 diplome, procese verbale etc. se vor

emite n limba materna si vor recunoscute ca va-labile.- Art. 40 al. (1) deneste organizatiile gen

UDMR care pot participa la alegeri, asemeni unuipartid, si care sun persoane juridice de drept pri-vat (asta nseamnan primul rand ca reprezentantiiCurtii de conturi nu le mai pot controla). Legea14/2003 a partidelor politice art1- Partidele poli-tice sunt persoane juridice de drept public. Deci la

alegeri vom avea doua feluri de partide unele carese supun controlului statului roman si altele (aleminoritatilor) care nu se supun acestui control siregulilor prevazute n Legea 14/2003.- Art. 40 al. (3) UDMR si asigura monopolul

asupra minoritatii maghiare, n conditiile n carecriteriile impuse de acest articol fac aproape impo-sibil ca alte organizatii maghiare sa se mai poataninta

- Art. 40 al. (4) prin acest alineat si asiguracadrul legal pentru a atrage romii de partea lor (si-milar legii etno-business-ului din Ungaria)- Art 48 lit. (d) organizatiile-partid primesc bani

de statul roman- Art 48 lit. (e+f) organizatiile partid tre-

buie consultate de statul roman cand sunt numiticonducatori ai unor institutii/organe/autoritati pu-blice care se ocupa de minoritati. Si n comisiilemixte interguvernamentale (adica romano-ungare)aceste organizatii vor avea reprezentanti.lit. (g) organizatiile - partid vor avea de jure ca-

litate procesuala activa n orice cauza privind mi-noritatile.- Art. 49 al (2) stabileste controlul asupra acestor

organizatii n sarcina Aut. pt. Rel Interetnice ,denite tot de aceasta lege si nu statului roman.Capitolul IV Consiliul Minoritatilor Nationale

(CMN) UDMR si creeaza un organism de statDin nsarcinarea Consiliul Director al Forumului

Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si MuresDr. Ioan LacatusuAnexe:

Anexa nr. 1

Domnului Traian B ASESCU.PRESEDINTELE ROMANIEI

CAMEREI DEPUTATILORDomnului Presedinte Adrian N ASTASE,Grupului parlamentar al Partidului Conservator,Grupului parlamentar al Partidului Democrat,Grupului parlamentar al Partidului National Li-

beralGrupului parlamentar al Partidului Social De-

mocratGrupului parlamentar al Partidului Romania

Mare

PARTIDULUI CONSERVATOR,


68

Domnului Presedinte Dan VOICULESCU

PARTIDULUI DEMOCRAT,

Domnului Presedinte Emil BOC

PARTDULUI NATIONAL LIBERAL.

Domnului Presedinte Calin POPESCUTARICEANU

PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT,

Domnului Presedinte Mircea GEOANA

PARTIDULUI ROMANIA MARE

Domnului Presedinte Corneliu VADIM TUDOR

MEMORANDUM

Organizatiile civice si formatiunile politice sem-natare ale prezentului memorandum, dand ex-presie vointei si intereselor majore ale societatiiromanesti din judetele Covasna si Harghita, pre-cum si aspiratiilor legitime ale acesteia spre o bunaconvietuire interetnica n zona, prin asigurarea siaplicarea n spiritul dreptatii si echitatii, al norme-lor constitutionale si de drept international, a ca-drului legislativ care sa asigure egalitatea n drep-turi a tuturor cetatenilor romani care traimn acestareal, prin eliminarea discriminarilor pe criteriul et-nic si a tensiunilor generate de acestea,

Analizand cu responsabilitate situatia creataprin promovarea n Parlamentul Romaniei a pro-iectului legii Statutului minoritatilor nationale siconsecintele grave ce le-ar avea adoptarea lui nforma data de UDMR, va solicita sa luati act deurmatoarele:

1. Consideram ca acest proiect de lege impusde UDMR contravine agrant ConstitutieiRomaniei si dreptului international, urmarindintroducerea n dreptul intern a drepturilor co-lective si a conceptului de autonomie cultu-rala, nerecunoscute de dreptul international,ind un demers legislativ incompatibil cu spiri-tul, valorile si tendintele europene actuale carepromoveaza interculturalitatea, unitatea n di-versitate si nu separatismul si segregarea pecriterii etnice.

2. Adoptarea lui ar duce la adancirea inechitatilorsi discriminarii la care sunt deja supusi romaniidin Covasna si Harghita, care, de facto, indnumeric minoritari, suporta toate avatarurilesituatiei de minoritari, fara a se bucura de jure

de protectia statutului juridic de care bene-ciaza toate minoritatile nationale, confesio-nale, sexuale sau de alta natura.

3. Actualul cadru juridic asigura pe deplinprotectia minoritatilor nationale, asigurandmaghiarilor exercitarea nestingherita atuturor drepturilor identitare, culturale,educationale, la standarde superioare celoreuropene, reprezentantii acestora detinand nmod exclusiv la nivel local toate parghiile dedecizie n consiliile judetene, consiliile locale,primarii, prefectura, servicii deconcentrate dindomeniul educatiei, culturii, s.a., iar la nivelnational UDMR ind la guvernare, participala decizie, presedintele UDMR, n calitate deviceprim ministru coordonand tocmai dome-niile educatiei, culturii si integrarii eropenesi avand reprezentanti la nivel de decizie ncelelalte autoritati ale statului roman.

4. In aceasta zona ce se doreste a ½auto-nomizata, UDMR este perpetuu la guver-nare, promovandu-si nestingherit interesele.Cei care nu au nici un acces la decizie, ceidezavantajati si discriminati sunt romanii. Inaceasta situatie, cei care au nevoie de un ca-dru legal de protectie sub acest aspect suntromanii, ce constituie o minoritate numericasupusa discriminarii si marginalizarii n mij-locul Romaniei. Majoritatea articolelor dinproiectul de lege ofera UDMR legalizarea unorinstrumente de puricare etnica, inclusiv prinimpunerea cunoasterii limbii maghiare pentruocuparea unor functii publice.

5. Ne exprimam ngrijorarea fata de demersu-rile liderilor UDMR privind realizarea cu oricepret a autonomiei teritoriale pe criterii etnicea asa-zisului ½ Tinut Secuiesc, obiectiv pentrucare autonomia culturala este, dupa cum nuse sesc sa o declare, un pas decisiv, acestaasigurand cadrul institutional si functional alautonomiei teritoriale pe criterii etnice. Con-sideram ca acest demers, facut cu ignorareatotala a comunitatii romanesti, este un actnepermis de aroganta si sdare la adresa lo-cuitorilor care nu apartin etniei maghiare dinjudetele Covasna, Harghita si Mures si un atacla adresa unitatii nationale. Datele ultimuluirecensamant pun n evidenta faptul ca struc-


69

tura etnica a acestei zone este cu mult diferitafata de imaginea care s-a creat n timp, de blocmonoetnic maghiar. Astfel, n judetele amin-tite romanii reprezinta 36

6. Salutam si apreciem responsabilitatea, matu-ritatea politica si atitudinea proeuropeana decare a dat dovada Senatul Romaniei n abor-darea proiectului legii privind statutul mino-ritatilor nationale, initiat de UDMR

7. Avand n vedere cele de mai sus, complexita-tea problematicii si efectele grave pe care le-ar avea adoptarea acestui proiect de lege, soli-citam ca dezbaterea lui n Camera Deputatilorsa se faca n procedura normala si nu deurgenta, invocarea pretinselor solicitari ale Co-misiei Europene ind lipsita de temei (o intoxi-care a populatiei romanesti), raportul de moni-torizare neincluzand vreo recomandaren acestsens. Mai mult decat atat, Inaltul Comisarpentru Minoritati Nationale al OSCE, referitorla acest proiect de lege, a mentionat ca ½Auto-nomia culturala nu este o notiune universal ac-ceptata, nici n dreptul international, nici ncel comparat... Nu exista nici un drept ac-ceptat al autonomiei culturale din perspectivadreptului international si nici nu apare aceastanotiune n cadrul tratatelor internationale.Consideram absolut necesar sa se dea posibili-tatea dezbaterii aprofundate a proiectului si aamendamentelor grupurilor parlamentare, caresa faca posibila adoptarea unei reglementaricare sa exprime vointantregului electorat prinalesii sai n forul legiuitor al tarii.

8. Salutam recentele initiative legislative me-nite sa asigure exercitarea unor drepturi fun-damentale ale romanilor din Covasna si Har-ghita si atenuarea discriminarii la care suntemsupusi, dar solicitam initiatorilor consulta-rea reprezentantilor societatii civile romanesti,respectiv a Forumului Civic al Romanilor dinHarghita si Covasna, pentru perfectarea aces-tor demersuri legislative care sa creeze cadrullegal apt sa acopere problematica complexa ge-nerata de situatia noastra de minoritate nume-rica supusa discriminarii.

9. Speranta noastra sincera este ca tot mai multioameni politici, inclusiv Camera Deputatilor,

vor da dovada de aceeasi ntelepciune siresponsabilitate fata de valorile europene sinationale ca si Senatul Romaniei, punand in-teresele fundamentale ale statului roman maipresus de iluzoriile castiguri ale unor aranja-mentele politice conjuncturale si efemere.

10. Consideram legitima dorinta noastra caorice decizie care priveste soarta comunitatiiromanilor din aceste judete, sa e adoptata nu-mai prin consultarea reprezentantilor acestora.

In acest sens, solicitam Domnului TraianBasescu, Presedintele Romaniei, conducerii Par-lamentului Romaniei si selor partidelor parla-mentare destinatare ale prezentului memorandum,acordarea unor ntrevederi cu reprezentantii so-cietatii civile romanesti din judetele Covasna siHarghita n vederea gasirii unor solutii, inclusiv le-gislative, pentru problemele majore cu care ne con-fruntam.

Sfntu Gheorghe,1 noiembrie 2005


drd. Codrin MUNTEANU, presedinteLIGA CULTURAL CRESTINA ½ANDREI

SAGUNAav. Ioan SOLOMON, presedinte

DESPARTAMANTUL ASTRA COVASNA HARGHITA

prof. Radita ALBU, v. presedinteASOCIATIA CULTURALCRESTINA½JUSTINIAN TECULESCU, Covasna,

prof. Dumitru FURTUNA, presedinteASOCIATIA PEDAGOGILOR ROMANI DIN

JUDETUL COVASNAprof. Ligia GHINEA, presedinteASOCIATIA DE TINERET ½ECOU,

Sf.Gheorgheprof. Luminita CORNEA, presedinte

CENTRUL EUROPEAN DE STUDII COVASNA HARGHITA

dr. Ioan LACATUSU, directorFUNDATIA ½ADEVARUL HARGHITEI

prof. Mihai GROZA, presedinteFUNDATIA ½CUVANTUL NOU


70

prof. Gabriel FLORESCU, presedinteFUNDATIA ½MIHAI VITEAZUL

prof. Vasile STANCU, presedinteFUNDATIA CULTURALA ½MIRON CRISTEA

drd. Dorel MARC, presedinteFUNDATIA NATIONALA ½NEAMUL

ROMANESC,prof. Maria PELIGRAD, presedinte

ALIANTA D.A. - DREPTATE SI ADEVAR,Covasna

Dumitru MANOLACHESCU, purtator decuvant

PARTIDUL DEMOCRAT,organizatia judeteana Covasna, organizatia

judeteana Harghitaec. Gheorghe BACIU, presedinte ing.

Vasile MIHALCEA, presedintePARTIDUL LIBERAL

organizatia judeteana Covasna, organizatiajudeteana Harghita

dr. Adrian ZAHEU, presedinte dr. IonSANGEORZEAN, presedinte

PARTIDUL CONSERVATOR,organizatia judeteana Covasna organizatia

judeteana Harghitaec. Horea MUNTEAN, presedinte Ioan

COTFAS, presedintePARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT,

organizatia judeteana Covasna organizatiajudeteana Harghita

av. Adrian CASUNEAN VLAD, ec.Mircea DUSA, presedinte

presedintePARTIDUL ROMANIA MARE,

organizatia judeteana Covasna organizatiajudeteana Harghita

jr. Gica AGRIGOROAIE, presedinte ing.Ion TEOSLOVEANU, presedinte

PARTIDUL UNITATII NATIUNII ROMANE,organizatia judeteana Covasna

prof. Maria PELIGRAD, presedinte

Anexa nr. 2

Centrul European de Studii n ProblemeEtnice (C.E.S.P.E.)

Avand in vedere dezbaterea pe tema adoptariiunui act normativ referitor la reglementarea

statutului minoritatilor nationale din Romania,C.E.S.P.E formuleaza urmatoarele

APRECIERI ASUPRA PROIECTULUI DELEGE PRIVIND STATUTUL MINORITATILORNATIONALE DIN ROMANIA

I. Proiectul legii privind statutul minoritatilornationale si propune, potrivit autorilor sai, sareglementeze statutul juridic si drepturile mino-ritatilor nationale din Romania. Efectele saledepasesc nsa cadrul strict al drepturilor mino-ritatilor nationale; cel putin la fel de important,forma n care va adoptata legea (fara a nepronunta asupra necesitatii si oportunitatii uneiasemenea act normativ) va determina continutulsi modul de desfasurare a relatiilor dintre diferi-tele minoritati, dintre acestea si populatia majori-tara. Continutul proiectului reclama n mod ab-solut necesar o ampla dezbatere publica, dublatade eforturi stiintice de investigare a consecinteloraplicarii dispozitiilor sale. Este cunoscut faptul cantre dispozitiile unui act normativ si efectele saleconcrete distanta este uneori foarte mare; frecvent,n aplicarea actelor normative, ecienta legii estediminuata de aparitia unor efecte neasteptate, ig-norate (deliberat sau nu) n procesul de adoptarea legii. Data ind natura obiectului acestui proiectde lege problema consecintelor sociale este, din-colo de orice ndoiala, de o importanta capitala.Nu cunoastem sa existat o dezbatere publica pemarginea proiectului; credem ca este absolut ne-cesar ca societatea civila, ONG-urile minoritatilornationale dar si cele ale populatiei majoritare, insti-tutele de cercetare si universitatile sa e implicatentr-o ampla dezbatere pe marginea proiectului.

Plecand de la aceste considerente, Centrul Euro-pean de Studii n Probleme Etnice a realizat o cer-cetare cu caracter exploratoriu, principalul obiec-tiv ind acela de a evalua impactul aplicarii le-gii statutului (n varianta depusa n ParlamentulRomaniei) n zonele cu populatie multietnica. Cumresursele umane si nanciare de care dispunem sntlimitate, cercetarea a fost realizata n judetele Har-ghita si Covasna. In acelasi timp, consideram cavaliditatea rezultatelor cercetarii nu poate pusala ndoiala; caracteristicile regiunii, ndeosebi con-centrarea numerica a populatiei de etnie maghiarafac din aceasta zona ½spatiul ideal al aplicarii legiistatutului. Cu atat mai mult cu cat, principial, cre-


71

dem ca buna parte din economia textului va aveao existenta formala, ind imposibil de aplicat n½forma pura, ca urmare a faptului ca preconditiileesentiale (ndeosebi concentrarea unei minoritati peun teritoriu determinat) avute n vedere de catreinitiatorii legii nu sunt ndeplinite decat n cazulminoritatii maghiare, pe o arie geograca relativclar determinata.Cercetarea a fost proiectata ca un demers cali-

tativ, centrat pe evidentierea perceptiei relatiilorinteretnice, atat pe dimensiunea lor concreta, ac-tuala, cat si pe cea proiectiva. Conlocuirea unor co-munitati de origine etnica diferita presupune, din-colo de starea de fapt, si o permanenta negociere su-biectiva a raporturilor dintre ele, presupuneri si in-terpretari privind evolutia (numerica, profesionala,educationala, politica) a ecareia dintre ele.Analiza acestora s-a facut urmarind o serie de

dimensiuni pe care le putem considera ca extrem derelevante, fundamentale chiar, pentru problematicaurmarita. Enumeram, n cele ce urmeaza, acestedimensiuni:

• Memoria sociala si reorganizarea ei adminis-trativa

• Limba romana/materna n scoala,administratie si economie

• Identicarea locala si nationala a populatieijudetelor

• Romanii ca minoritate numerica n Harghita siCovasna. Perceptia atitudinii statului fata depopulatia romaneasca din zona.

• Perceptia comunitatilor asupra legii statutului.Conceptul de autonomie culturala.

In acelasi timp reiteram o parte din observatiiledeja prezentate la solicitarea Comisiei pentru Drep-turile Omului, Culte si Problemele MinoritatilorNationale a Camerei Deputatilor.

II. Obiectul proiectului de lege este, potrivitinitiatorilor sai, reglementarea statutului juridic sidrepturilor minoritatilor nationale din Romania.(art.1)In opinia noastra, autorii congureaza viito-

rul statut al minoritatilor etnice din Romania pecateva paliere dominante: reglementarea drepturi-lor persoanelor apartinand minoritatilor etnice ca

drepturi colective; teritorialitatea, ca element fun-damental al exercitarii drepturilor colective; dele-garea competentelor autoritatilor statului (la nivelcentral si local) catre organe alese pe criterii etnice.Primele doua elemente genereaza perceptia ca

proiectul de lege are drept scop reglementareastatutului minoritatii maghiare n zonele n careaceasta este majoritara sau are o pondere impor-tanta si mai putin de a reglementa cadrul nationalal problemei. Estimam ca aceasta perceptie estedeterminata ndeosebi de importanta teritoriului nredactarea dispozitiilor referitoare la utilizarea lim-bii n administratie si nvatamant, ½autonomia cul-turala si organele de exercitare a acesteia.Zona studiata de noi este una foarte sensibila din

acest punct de vedere. Raportul numeric dintremajoritate si minoritate este clar inversat n ariaHarghita-Covasna. Regiunea are un prol istoricsi cultural aparte, n buna parte ½construit, ½me-taforizat recent; din punct de vedere al structuriipopulatiei, n judetul Harghita ponderea populatieiromanesti este de 14,6Chestiunea statutului minoritatilor nationale

avand n aceasta zona conotatii atat istoricecat si teritoriale, comunitatea romaneasca localatinde sa perceapa legea statutului ca oicializare aparasirii zonei de catre Bucuresti. Ideea autono-miei culturale este perceputa de catre populatiaromaneasca ca autonomie teritoriala si politica; pefondul lipsei suportului statului roman si al apro-ximarilor mediatice referitoare la legea statutului,reactia romanilor din zona este una de neliniste singrijorare.

Pe langa factorii enumerati mai sus, aceste reactiisunt generate, n opinia noastra, si de faptul ca nuexista o dezbatere publica consistenta asupra pro-iectului de lege; credem ca aceasta dezbatere estenecesara ndeosebi pentru a armoniza asteptarilecomunitatilor din zonele cu populatie multietnica.Pe de alta parte, aceasta dezbatere este cu atat

mai necesara cu cat, dupa parerea noastra, losoaproiectului de lege este discordanta atat cu prac-tica si recomandarile europene cat si cu ConstitutiaRomaniei. Astfel, politica promovata de UniuneaEuropeana se bazeaza n primul rand pe protectiaculturii si a limbilor populatiilor minoritare; existao evitare constanta a termenului national n for-mularile din diferitele acte elaborate la nivelul or-ganismelor Uniunii Europene, drepturile persoa-nelor care apartin minoritatilor etnice neind re-


72

glementate n termeni colectivi. In mod evident,abordarea autorilor proiectului analizat este fun-damental diferita: desi uneori sunt folosite sin-tagme precum persoanele apartinand minoritatilornationale (art.4, al.1), intentia autorilor proiectu-lui este de a reglementa drepturile colective ale mi-noritatilor etnice concentrate in anumite zone.Principalul argument consta in modul in care

este construit articolul 13 din proiectul de lege. Laprima vedere scopul acestui articol este de a recu-noaste si garanta dreptul minoritatilor nationalede a trai pe teritoriul Romaniei (n formulareaproiectului . . . de a trai liber pe pamantul na-tal) (art13, al.1). Potrivit al.3 art.13, Este inter-zisa modicarea limitelor unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv a circumscriptiilor electoralen defavoarea ponderii minoritatilor nationale carelocuiesc n mod traditional n acestea. Cum su-veranitatea statului roman nu poate limitataaceasta teza este, n mod evident, ireconciliabila cudispozitiile Constitutiei. Pe de alta parte trebuiesubliniat faptul ca locuirea n mod traditional nanumite zone nu este nicidecum o caracteristica atuturor minoritatilor etnice din Romania; n ca-zul anumitor minoritati nationale putem observao concentrare ridicata a locuirii n anumite zone,nsotita de o anumita vechime a locuirii (cazul celmai sugestiv este cel al minoritatii maghiare); nalte cazuri, cum este cel al comunitatii roma, con-statam o dispersare ridicata a locuirii (ndeosebi nmediul urban) si o scazuta importanta a locuiriitraditionale n anumite zone. Preluand un textconstitutional, chiar autorii proiectului stipuleazan art.7 ca Toate persoanele sunt egale n fata le-gii si sunt ndreptatite fara nici o discriminare laprotectia egala a acesteia. Diferentele dintre mi-noritatile nationale n privinta dispunerii si den-sitatii locuirii pe teritoriul Romaniei fac inaplicabilacest principiu, formulat chiar de catre autorii pro-iectului. Credem ca reglementarea legala trebuie saurmareasca acele caracteristici comune tuturor be-neciarilor legii si nu elemente specice doar unoradintre acestia.

III. Una din temele centrale ale proiectului legiistatutului este tema nvatamantului n limba ma-terna. Comunitatea maghiara vede utilizarea limbiimaterne n scoala ca un element de facto, ind con-siderat ca un drept castigat. In consecinta, preocu-parea pentru reectarea acestui drept n lege este

redusa. Ceea ce pare important pentru membrii co-munitatii maghiare este nintarea n zona a uneiuniversitati cu predare n limba maghiara. Atitudi-nea pro autonomie, manifesta la buna parte a etni-cilor maghiari intervievati, se conjuga la multi din-tre acestia cu necesitatea, pe latura educationala,a unei universitati maghiare de stat n zona. Sentalneste o asemenea optiune si la persoane carealtfel nu sunt direct interesate sau vizate de pro-blematica studiilor universitare.Exista tendinta ca inclusiv familiile mixte sa va-

lorizeze mai degraba educatia n limba maghiara acopiilor, mai ales la baza ciclului de nvatamant.O problematica fundamentala a chestiunii

relatiilor interetnice n Covasna si Harghita tinede procesul segregarii. O parte a maghiarilorintervievati merg pe ideea necesitatii separariiinstitutiilor locale ntre maghiari si romani:Exista nsa o parte a populatiei maghiare lo-

cale care percepe segregarea de exemplu, ceaeducationala drept dezavantajoasa pentru ma-ghiari, n special pentru generatiile foarte tinere.Cunoasterea limbii romane este perceputa ca ne-cesara pentru succesul profesional n afara zonei zona nsasi ofera posibilitati limitate de dezvol-tare ncepand cu studiile universitare efectuate laBrasov, Bucuresti, Cluj, Craiova etc.In general, indiferent de etnie, subiectii

intervievati snt de acord cu faptul ca, ntr-ozona n care populatia maghiara este majori-tara este reasca organizarea nvatamntului si nlimba materna. In acelasi timp exista o anumitanemultumire a respondentilor romani n ceea cepriveste predarea disciplinelor n limba romana, ncadrul institutiilor cu predare in limba maghiara.Aceasta nemultumire, exprimata de membri ai co-munitatii romanesti, sugereaza caracterul formal alpredarii acestor discipline; n opinia respondentilor,studiul istoriei romanilor si al limbii romane consti-tuie discipline periferice n procesul de nvatamnt.Segregarea nvatamantului dupa criteriul limbii,

fenomen accentuat dupa 1990, a determinat ac-centuarea dicultatilor de comunicare si implicitdistantarea sociala a celor doua comunitati. Faraa pune sub semnul ntrebarii legitimitatea dreptu-lui minoritatilor etnice consideram ca studiul lim-bii romane n institutiile cu predare n limba ma-terna a minoritatilor trebuie sa se bucure de o aten-tie deosebita. Argumentul nu se rezuma doar lafaptul ca limba romana este limba ociala a sta-


73

tului ci si la observatia ca limba este principalulinstrument de participare la viata sociala. Necu-noasterea limbii romane limiteaza mobilitatea so-ciala a indivizilor, elementul de raportare devenindaproape exclusiv propria comunitate. La nivelulrelatiilor dintre grupurile sociale, lipsa instrumen-telor de comunicare are drept principala consecintatendinta de segregare, inclusiv in aspectele legatede viata cotidiana. Exista riscul congurarii uneirealitati sociale caracterizate prin lipsa legaturilororganice ntre membrii diferitelor comunitati etnicecare ocupa o anumita zona geograca, ntre acestiasi restul societatii. Cum educatia scolara consti-tuie una din componentele fundamentale ale soci-alizarii copiilor, credem ca este absolut necesar castatul roman sa ofere cadrul nvatamantului n lim-bile materne, acordndn acelasi timp o atentie spe-ciala promovarii nvatarii limbii romane si a istorieiromanilor n institutiile cu predare n alta limbadect romana. In acelasi timp, credem ca este im-portant can cadrul institutiilor cu predaren limbaromana sa e studiata civilizatia minoritatilor et-nice existente n zona respectiva. Principiul esen-tial n aceasta problema trebuie sa e, n opinianoastra, cel al cunoasterii, respectarii si valorizariimostenirii culturale a tuturor comunitatilor din zo-nele cu populatie multietnica.Subliniem faptul ca problema nvatamntului n

limba materna este deja reglementata n legisla-tia Romaniei; dealtel, proiectul analizat reia o se-rie de principii si institutii deja existente n legeanvatamntului. Proiectul cuprinde si o serie deelemente noi, unele dintre ele extrem de critica-bile. Astfel, se confera ½organizatiilor si asociatiilorminoritatilor nationale dreptul de a ninta, or-ganiza si de a asigura functionarea unitatilor siinstitutiilor de nvatamant particulare n limbamaterna, care, n conditiile legii, beneciaza desubventii din bugetul de stat sau bugetele lo-cale.(art.15, al.2) Pe langa faptul ca acordareaacestui drept pe baze etnice este discutabila, tex-tul este si neconstitutional. Potrivit Constitutiei silegislatiei n vigoare doar nvatamantul public estegratuit, nu si cel privat; daca suntem perfect deacord cu ideea ca statul roman trebuie sa sprijine,inclusiv nanciar, functionarea institutiilor publicede nvatamant n limbile materne, este la fel deevident ca institutiile particulare de nvatamant,e ele cu predare n limba romana sau n limbilematerne, nu pot functiona din fonduri publice. In

acelasi timp, credem ca, desi autorii proiectului nufac nici o referire, acestia au avut n vedere nu doarprincipiul etnicitatii ci si ndeplinirea standardelorde performanta pentru nintarea si functionareainstitutiilor de nvatamant, astfel cum sunt aces-tea denite n legislatia n vigoare. Credem ca oasemenea referire n cuprinsul legii este absolut ne-cesara, pentru a nu crea impresia ca functionareainstitutiilor de nvatamant n limbile materne ex-cede cadrul legal existent. Invatamantul constituieo problema de interes general si nu poate organi-zat decat pe baza acelorasi principii si standarde,indiferent de limba de predare.Un alt aspect criticabil se refera la garantarea

accesului ½minoritatilor nationale n nvatamntulde stat cu predare n limba materna la nivelul pre-primar, primar, gimnazial, de arte si meserii, liceal,postliceal, universitar si postuniversitar (art.16), nfunctie de ½cerinte sau de ½solicitari. Autorii pro-iectului nu lamuresc nsa ce neleg prin ½cerinte si½solicitari, dupa cum este neclar daca statul esteobligat sa ninteze clase si grupe distincte cu pre-dare n limba materna n institutiile de nvatamantcu predare n limba romana la toate nivelurile sausi va asuma obligatia de a ninta institutii dis-tincte, inclusiv la nivelul universitatilor si scolilordoctorale. Atragem atentia asupra faptului ca or-ganizarea claselor si a grupelor pe criterii etnice estedeparte de a o problema simpla. Segregarea pecriteriul limbii si apartenentei la o anumita mino-ritate etnica are implicatii nu doar de ordin tehnicci, mai important, la nivelul modului n care indivi-zii se raporteaza unii la altii. Prin consecintele sale,ea poate genera procese de discriminare si stigmati-zare, cu efecte dezastruoase asupra relatiilor dintreindivizi. Studiile centrate pe educatia copiilor romi(conform datelor recensamantului populatiei comu-nitatea roma este a doua ca pondere, dupa comu-nitatea maghiara nsa o serie de evaluari plaseazaaceasta minoritate etnica pe prima pozitie) au de-monstrat caracterul iluzoriu al convingerii ca gru-pele si clasele speciale cu predare n limba romaniar avea efecte benece n ceea ce priveste partici-parea scolara. Dimpotriva, acest tip de segregarea generat reactii de stigmatizare si discriminare, cuconsecinte negative asupra personalitatii copiilor.Solutia adoptata a fost aceea a predarii limbii sicivilizatiei minoritatii roma fara a izola copiii romin grupe si clase speciale.

O alta dispozitie criticabila se refera la obligatia


74

statului de a ½garanta posibilitatea sustinerii exa-menelor de specialitate, a celor de concurs pen-tru ocuparea posturilor vacante, a obtinerii grade-lor didactice, profesionale la toate nivelurile si adiferitelor titluri stiintice n limba materna, asi-gurandu-se, daca este necesar, traducerea (art.16,lit.e). Credem ca aceasta formulare excede cumult dreptul la identitatea etnoculturala. Per-fect justicabila atunci cand este vorba desprenvatamantul n limbile materne, ea devine ilo-gica atunci cand ne plasam n afara acestei ipo-teze. Pe langa dicultatile de ordin tehnic (teo-retic, pe langa ecare comisie ar trebui sa existetot atatia traducatori autorizati cate minoritati et-nice exista) nu ntelegem care este ratiunea pentrucare, de exemplu, un aspirant la postul de profe-sor ntr-o institutie de nvatamant cu predare nlimba romana ar trebui sa e evaluat ntr-o altalimba decat cea de predare. Aplicarea principiu-lui etnicitatii merge pana la obligativitatea numi-rii de directori si directori adjuncti apartinand mi-noritatilor nationale n unitatile de nvatamant ncare functioneaza si sectii de predare n limba mi-noritatilor nationale.(art.16, lit.g) Subliniem faptulca legislatian vigoare reglementeaza ocuparea pos-turilor de conducere n nvatamant prin concurs, nvreme ce autorii proiectului considera criteriul et-nic drept criteriu fundamental. Ne ntrebam cumvor aplicate aceste dispozitii n ipoteza unitatilorscolare cu populatie multietnica. Pe de alta parte,autorii proiectului nu fac nici o referire la ipotezasituatiei unitatilor scolaren care copiii romani suntminoritari.In ne, criticabil ni se pare si art.17, care intro-

duce obligativitatea ½consultarii si obtinerii ½avi-zului conform din partea ½reprezentantilor legi-timi ai minoritatilor nationale n problemele le-gate de functionarea unitatilor si institutiilor denvatamant de stat cu predare n limba materna.Formularea textului conduce la interpretarea con-form careia nu este vorba despre o simpla con-sultare ci de un veritabil transfer al autoritatiidecizionale catre ½reprezentantii legitimi ai mino-ritatilor nationale. Aceiasi ½reprezentanti legi-timi ai minoritatilor nationale sunt abilitati saninteze institutii de nvatamant de stat cu pre-dare n limba materna ...la toate nivelele si ntoate domeniile de specialitate, daca solicitarea estefundamentata pe un numar sucient de elevi saustudenti potentiali, conform legislatiei n vigoare.

Consideram ca adoptarea acestui articol contra-vine dispozitiilor constitutionale, autoritatea sta-tului neputand transferata, n tot sau n parte,nici unei persoane, organizatii, asociatii etc. Prin-cipiul consultarii partilor interesate este, desigur,rezonabil; formularea autorilor proiectului nu se re-zumansa la necesitatea consultarii ci conduce, princonsecintele sale, la un veritabil transfer de autori-tate publica.

IV. O problema importanta este problemaculturii minoritatilor nationale. Punctul nos-tru de vedere coincide, n general, cu cel al au-torilor proiectului de lege. Dreptul la proteja-rea si conservarea mostenirii culturale este din-colo de orice ndoiala: este asadar absolut rescca statului roman sa-i revina obligatii n sensulconcretizarii acestui drept. Consultarea obliga-torie a reprezentantilor legitimi ai minoritatilornationale ni se pare deasemenea legitima.Avem nsa rezerve n legatura cu dispozitiile

art.20 al.2 si 3, care introduc necesitatea avizu-lui conform din partea reprezentantilor legitimiai minoritatilor nationale n legatura cu ocupa-rea functiilor de conducere a institutiilor culturale.Dupa parerea noastra acestea trebuie ocupate prinrespectarea procedurilor legale deja instituite prinlegislatia statului roman.In schimb, ideea promovarii culturii mino-

ritatilor nationale. . . la un nivel cel putin egalcu ponderea ecarei minoritati nationale (art.23)ni se pare absolut inacceptabila; dimensionareapromovarii culturii dupa criteriul numeric nuare nimic n comun cu o veritabila acceptare aimportantei diveristatii culturale. Credem ca, in-diferent de numarul membrilor ecarei minoritatinationale, culturile acestora trebuie sprijinite si va-loricate n mod egal. Ierarhizarea culturilor esteo operatiune lipsita de orice fundament, dupa cumclasicarea culturilor minoritatilor etnice dupacriteriul numeric constituie o grava eroare. Dat -ind faptul ca notiunea de pondere semnicativaeste intens utilizata n tot cuprinsul legii fara a nsa explicitata, credem ca este necesara denireaacesteia ntr-o maniera neechivoca.

V. Atat comunitatea maghiara cat si cearomaneasca din Harghita Covasna percep zonaca ind ½acasa. Romanii au n primul randreferentialul cadrului national, percepandu-se ca


75

parte a etniei majoritare; maghiarii folosesc argu-mentul continuitatii comunitatii lor n zona, prin-cipalul cadru referential ind zona Ardealului. Me-moriile sociale ale celor doua comunitati par sa e,n jurul chestiunilor identitare, relativ greu de con-ciliat. Convietuirea presupune si mpartirea unuiteritoriu limitat dar purtator de simboluri pentrutoate partile implicate. Romanii si gestioneazaimaginea propriei comunitati asand simboluri spe-cice populatiei majoritare, simboluri de relevantanationala Mihai Eminescu, Stefan cel Mare, 1 de-cembrie 1918. Maghiarii apeleaza ori la simboluride relevanta generala pentru propria lor denirenationala, ori la simboluri extrase din prolul isto-ric secuiesc al zonei: Peto Sandor, respectiv sim-bolurile administrative cu vechime considerabila aleTinutului Secuiesc.Chestiunea fundamentala tine deci, sub acest as-

pect, de gestionarea spatiului simbolic local, ncare cele doua comunitati evolueaza. Fiecare din-tre grupuri si gestioneaza propria identitate prinapel la comunitatea mai larga cu care se identica(natiunea romana/natiunea maghiara) si la traditiastrict localizata zonal. Identicarea zonala pune co-munitatea romaneasca n dezavantaj, ea ind mi-noritara numeric si, prin contextul istoric, defavo-rizata n acest joc identitar prin faptul ca spatiulurban, cel generator de simboluri administrative, aapartinut altora. Comunitatile romanesti erau lo-calizate mai degraba n mediul rural, care nu sipoate proba legitimitatea istorica prin acte, simbo-luri etc., stiut ind faptul ca ca ruralul nu a excelatniciodata prin cultura scrisa si prin administratie.Puternica disproportie numerica dintre romani si

maghiari n zona Harghita-Covasna face ca limbautilizata n mod dominant sa e limba maghiara.Nu ne referim doar la interactiunile din viata pri-vata ci si la functionarea institutiilor adminis-trative. Cum numarul angajatilor romani dininstitutiile publice este extrem de redus, n contac-tele cu administratia limba romana este utilizatadoar de catre cei care nu cunosc limba maghiara.Spre deosebire de subiectii de etnie maghiara, careconsidera acest fapt ca absolut natural, subiectiide etnie romana percep aceasta situatie ca inaccep-tabila. Mai mult decat atat, exista perceptia canecunoasterea limbii maghiare constituie un obsta-col major nu numai n calea ocuparii unui post nadministratia publica ci si n cadrul societatilor co-merciale private. Gasirea unui loc de munca pare

sa depinda asadar de cunoasterea limbii maghiare.Buna parte a romanilor intervievati percep spatiullocal al afacerilor si administratiei ca ind segre-gat etnic si vad legea statutului drept una careva adanci segregarea de acest tip. In consecintasubiectii romani reclama masuri de care sa le ofere,indiferent de cunoasterea sau necunoasterea limbiimaghiare, posibilitatea de a utiliza limba romana.Credem ca unele dintre dispozitiile proiectului de

lege risca sa accentueze tensiunile existente pe mar-ginea utilizarii limbii, cu atat mai mult cu cat pro-iectul nu analizeaza si ipoteza n care o anumitaminoritate etnica este majoritara ntr-un anumitspatiu.O prima observatie se refera la modul n care a

fost formulata dispozitia art.30 litera a. Aceastase refera la folosirea limbii minoritatii nationale nscris si oral n relatiile cu autoritatile administratieipublice locale precum si cu serviciile publice decon-centrate. Se poate observa ca daca n dispozitiileurmatoare (literele b, c, d, e, f) este utilizataconjunctia si (inscriptionarea denumirii locali-tatilor. . . si n limba minoritatii nationale res-pective, organizarea unor cursuri. . . si n limbaminoritatii nationale respective etc), la litera aaceasta conjunctie lipseste, ceea ce conduce la in-terpretarea potrivit careia n unitatile adminis-trativ/teritoriale n care cetatenii apartinand uneiminoritati nationale au o pondere semnicativalimba utilizata n relatiile cu autoritatile este ex-clusiv limba minoritatii nationale.Referitor la dispozitiile art. 31 si 32, problema pe

care o ridicam este urmatoarea: cum se va procedacu traducerea actelor normative si cu numele carese scriu n alfabetul chirilic (rusi, ucrainieni, ruteni,sarbi, bulgari etc.)? In ceea ce i priveste pe evrei,se va tine cont de limba ebraica, de cea idis, sau dealtele?O a treia observatie se refera la dispozitiile

art.37, care confera dreptul reprezentantilor mi-noritatilor nationale de a elibera certicate si di-plome, fara a specica nsa sfera de acoperire aacestora. Dupa parerea noastra trebuie specicatasfera de competenta si genurile de activitati carepot certicate de catre organizatiile minoritatilornationale; acest drept nu poate atinge zone aatencompetenta exclusiva a autoritatilor statului, con-form legislatiei n vigoare.

VI. Asa cum am aratat deja, subiectii


76

intervievati, att maghiari ct si romani,au o imagine foarte neclara asupra legiistatutului. Proiectia asupra acestui act normativeste structurata mai degraba pe propriile asteptarisubiective (n cazul respondentilor de etnie ma-ghiara) sau nelinisti (n cazul romanilor), elementecare par sa se ntareasca mutual. Nota comuna aacestor proiectii este indistinctia dintre sensurileconceptelor de autonomie culturala, autonomieadministrativa si autonomie politica, sensul atri-buit conceptului de autonomie nglobnd elementeprezente n conguratia celor trei notiuni. Fara acunoaste propriu-zis textul proiectului, subiectiiintervievati, indiferent de etnie, par sa atribuieorganelor prin care se va exercita autonomia(fara a le putea nsa preciza n mod concret) odimensiune politica.Credem ca unele dintre dispozitiile care regle-

menteaza organele de conducere ale minoritatilornationale corespund acestei perceptii, dat ind fap-tul ca presupun un anumit transfer de autoritatepolitica. Potrivit proiectului, autonomia cultu-rala nseamna dreptul unei comunitati nationale dea avea competente decizionale cu valoare norma-tiva si administrativa n probleme privind identi-tatea sa nationala, culturala, lingvistica si religi-oasa, prin organe alese de catre membrii sai. (art55, al.1) In opinia noastra, dreptul la identitateculturala, lingvistica si religioasa este deja consa-crat n Constitutie si celelalte legi adoptate dupa1990. Modul n care autorii proiectului ntelegaceste drepturi este nsa fundamental diferit: Par-lamentul, guvernul, autoritatile statului n generalar urma sa delege competente unor organisme con-stituite exclusiv pe criterii etnice. Autonomia cul-turala, astfel cum este denita n proiect, pare sapresupuna n realitate o anumita autonomie po-litica, fapt care contravine nu doar dispozitiilorconstitutionale ci si reglementarilor europenen do-meniul minoritatilor etnice. Nu cunoastem nici unalt caz n care competente ale autoritatii publice sae delegate unor organisme de conducere ale unorcomunitati denite pe criterii etnice.Primul argument n sprijinul tezei potrivit careia

modul de denire a autonomiei culturale conduce,prin consecintele sale, la construirea unei veritabileautonomii politice deriva din modul n care esteformulat art.55, al.1. A avea competente cu va-loare normativa nseamna dreptul unor organe,alese pe criterii etnice, de a emite norme legale,

acestea urmand sa e aduse la ndeplinire inclu-siv prin intermediul structurilor proprii. Apareasadar un tip aparte de autoritate publica, alcarei fundament este de natura etnica. De alt-fel, autorii proiectului denesc aceasta creatie ntr-o maniera extrem de explicita: Organele ast-fel constituite dobandesc prin prezenta lege statutde autoritate publica. . . (art.55, al.2) Mai mult,acestor organe urmeaza sa li se delege de catreParlamentul Romaniei, Guvern sau autoritati pu-blice competente proprii(art.63, al.1) Delegareade competenta include si dreptul acestora de a sta-bili . . . taxe speciale, n conditiile legii pentru asi-gurarea functionarii institutiilor de drept public siprivat ale autonomiei culturale.(art.56, lit.j) Desisumele astfel obtinute vor alocate functionariiunor institutii fundamentate pe criterii etnice, dinformularea textului rezulta ca aceste taxe specialevor colectate de la toti cetatenii Romaniei.Proiectul introduce autonomia politica sub forma

autonomiei culturale; faptul ca organizatii ale mi-noritatilor nationale sunt nvestite cu autoritateapublica are drept consecinta dobandirea caracteris-ticilor esentiale ale autoritatii politice.

*

Asa cum am aratat, exista o necunoastereaproape deplina, n sensul propriu-zis al terme-nului, a continutului legii statutului minoritatilor,asteptarile n raport cu aceasta ind foarte subiec-tive si etnicizate.Tendinta populatiei maghiare de a soli-

cita sau de a considera ca dezirabil un ca-dru largit de autonomie desi, la nivel con-ceptual, autonomia este foarte greu de ar-gumentat si de detaliat de catre respondenti se leaga si de performantele economice side infrastructura reduse ale zonei. Existaun adevarat mit al autoadministrarii taxe-lor prelevate din zona, materializat n ideeaca, daca ar exista un cadru largit de autono-mie, o serie de fonduri provenite din judetelerespective nu s-ar mai pierde ci ar intra neconomia si infrastructura locala.Din acest punct de vedere, nu doar

populatia romaneasca traieste un anumitsentiment al pararsirii zonei de catre Bu-curesti (cu consecinta importanta a senti-mentului imposibilitatatii integrarii profe-sionale n absenta cunoasterii si/sau uti-


77

lizarii limbii maghiare). La nivel economic siadministrativ, ambele etnii reproseaza cen-trului lipsa unor politici adecvate zonei. Pro-movarea de catre Bucuresti a unor politicicare sa pastreze n echilibru drepturile mi-noritatilor cu cele ale romanilor minoritari,daca luam ca referential regiunea, corelatecu revitalizarea mediului economic si a in-frastructurii zonale ar desubstantializa mituldezvoltarii prin autonomie largita.Reamintim faptul ca reglementarile eu-

ropene promoveaza principiul sprijiniriidezvoltarii culturii minoritatilor dar nu ig-nora nici necesitatile de protectie a drep-turilor reprezentantilor populatiilor majo-ritare din zonele n care alte nationalitatisunt semnicative numeric. Dupa parereanoastra, practica statului roman n mate-rie de protectie si de respectare a dreptu-rilor minoritatilor etnice pastreaza un ra-port optim ntre prevederile Constitutieisi normele si practicile europene. Nici osursa internationala serioasa nu sustine can Romania legislatia nu permite, nu numaisupravietuirea, ci si promovarea si dezvol-tarea specicului identitar al minoritatilorapartinand minoritatilor nationale. Credemca aspectul cel mai semnicativ care tine deeventuala adoptare a acestei legi tine de mo-dul n care ea va interpretata si aplicata,n functie de contextele sociale concrete. Amprecizat deja ca o buna parte a formularilorarticolelor de lege sunt sucient de vagi pen-tru a avea un grad foarte mare de interpre-tabilitate. Riscul, din acest punct de ve-dere, este acela ca o atare lege sa nu claricesituatia careia i este adresata.Nu n ultimul rand reiteram observatia ca

unele dispozitii ale proiectului pot conduce,prin consecintele lor, la construirea unei rea-litati dominata de existenta separata a mino-ritatilor nationale, punctele de legatura din-tre acestea si populatia majoritara urmandsa e reduse la minimum. Credem ca, asacum patrimoniul cultural al minoritatilor et-nice este important pentru populatia majo-ritara, la fel de importanta este pentru mi-noritati cultura populatiei majoritare. Este,n opinia noastra, un aspect complet ignoratde catre autorii proiectului.

Procesele sociale, economice si politicecare au avut loc dupa 1990 au gene-rat, printre alte consecinte, si o anumitadistantare sociala ntre majoritari si minori-tari. Imbracand forme diverse, n functie decontextele sociale si economice concrete dinzonele cu populatie multietnica si de ponde-rea numerica a comunitatilor, aceasta marirea distantei sociale dintre majoritari si mi-noritari are, n mod cert, consecinte nega-tive asupra convietuirii. Credem ca actu-ala losoe a proiectului de lege privind sta-tutul minoritatilor risca sa agraveze aceastasituatie.

director C.E.S.P.E.Conf. Univ. Dr. Petronel Dobrica

Bucuresti, iunie 2006

Anexa nr. 3


Str. Miko Imre, Nr. 2, Sf. GheorgheTel./fax: 0267/313534

Comunicat de presa

Forumul Civic al Romanilor din Harghita si Co-vasna, analizand cu responsabilitate situatia creataprin reluarea dezbaterii n Parlamentul Romaniei aproiectului legii Statutului minoritatilor nationalesi consecintele grave ce le-ar avea adoptarea lui nforma redactata de UDMR,si exprimangrijorareasi solicita atat partidelor din coalitia guvernamen-tala cat si celor din opozitie sa nu voteze acest pro-iect de lege n forma sa actuala.Rearmam punctul nostru de vedere, nsusit

de formatiunile politice si civice romanesti dinjudetele Covasna si Harghita prin Memorandumuldin 1.11.2005, conform caruia acest proiect de legeimpus de UDMR contravine agrant ConstitutieiRomaniei si dreptului international, urmarind in-troducerea n dreptul intern a drepturilor colectivesi a conceptului de autonomie culturala, nerecunos-cute de dreptul international, ind un demers legi-slativ incompatibil cu spiritul, valorile si tendintele


78

europene actuale care promoveaza interculturalita-tea, unitatea n diversitate si nu separatismul si se-gregarea pe criterii etnice. In forma sa actuala, nproiect, sunt utilizate unele sintagme inexistente nlegislatia europeana ca ½drepturi colective, ½comu-nitate nationala si sunt inventate unele institutiietnice cu atribute inerente statului, dar nu mino-ritatilor;Proiectul aat n dezbaterea Camerei

Deputatilor, urmareste n fapt reglementareadrepturilor persoanelor ce apartin minoritatiloretnice ca drepturi colective, teritorialitatea caelement fundamental al exercitarii drepturilor co-lective, delegarea competentelor autoritatii statuluila nivel central si local catre organe alese pe criteriietnice.In forma sa actuala proiectul de lege are drept

scop reglementarea statutului minoritatii maghiaren zonele n care aceasta este majoritara sau are opondere importanta si mai putin de a reglementacadrul national al ½problemei.Printre altele, proiectul ignora cu desavarsire

asigurarea protectiei persoanelor de nationalitateromana, aate n minoritate n ariile locuite pre-ponderent de minoritati nationale. Exemplul tipiceste Harghita si Covasna unde, daca s-ar adopta nforma actuala, proiectul ar duce la crearea de jurea unui stat n stat, guvernat de UDMR, ceea cecontravine tuturor legilor si conventiilor europene.Atunci cand vor vota, parlamentarii trebuie sa aiban vedere si efectele nefaste n climatul psiho-socio-cultural si uman pe care le-ar putea avea aproba-rea acestui proiect asupra romanilor din Covasna siHarghita, care se vad abandonati de statul roman siconsiderati ½pierderi colaterale, inevitabile, n pro-cesul de tranzitie si de integrare n Uniunea Euro-peana;La nivel national, unele dispozitii ale proiectu-

lui pot conduce, prin consecintele lor, la constru-irea unei realitati dominata de existenta separataa minoritatilor nationale, punctele de legatura din-tre acestea si populatia majoritara urmand sa ereduse la minimum.Proiectul introduce autonomia politica

sub forma autonomiei culturale; faptul caorganizatii ale minoritatilor nationale sunt inves-tite cu autoritatea publica are drept consecintadobandirea de catre acestea a caracteristiciloresentiale ale autoritatii politice statale.Aceasta prevedere, a delegarii competentelor

si autoritatii statului roman unor organizatii,asociatii sau altor organisme de natura exclusivetnica, este o idee cu consecinte sociale, cultu-rale si psiho-morale greu de evaluat. De fapt,n spatele autonomiei culturale se aa dorintaUDMR de a legaliza de jure autonomia teritoriala care functioneaza de facto n Covasna si Harghita- n conditiile dezinteresului autoritatilor statuluiroman care au abandonat aceasta zona la cheremulacestei uniuni culturale, care, fara a avea macarstatutul legal de partid politic, autoguverneaza per-petuu dupa propriile interese etnocentriste, cu igno-rarea vointei si intereselor legitime ale comunitatiiromanesti.Proiectul UDMR este n esenta un atentat la Le-

gea fundamentala a statului roman, de aceea Foru-mul Civic al Romanilor din Harghita si Covasna,avand n vedere si analiza exceptionala a Consiliu-lui Legislativ, precum si a Centrului European deStudii in Probleme Etnice (CESPE), aat in sub-ordinea Academiei Romane, atrage atentia parla-mentarilor sa nu se lase manipulati si sa priveascan viitor, la interesele pe termen lung ale statului sipoporului roman, superioare ntelegerilor conjunc-turale din timpul unui mandat electoral efemer.Actualul cadru juridic asigura pe deplin protectia

minoritatilor nationale, exercitarea nestinghe-rita a tuturor drepturilor identitare, culturale,educationale, la standarde superioare celor euro-pene. In aceasta situatie, cei care au nevoie deun cadru legal de protectie sub acest aspect suntromanii din zona, ce constituie o minoritate nume-rica supusa discriminarii si marginalizarii sub ½scep-trul UDMR, n mijlocul Romaniei.Aderarea la Uniunea Europeana nu este

conditionata de adoptarea acestui proiect delege nedrept si segregationist !Facem apel la toate fortele politice si civice

romanesti, din ntreaga tara si din Diaspora, saactioneze pentru sustinerea demersului nostru me-nit de a preveni legiferarea unui astfel proiectde lege contrar legislatiei europene si ConstitutieiRomaniei.

Sf. Gheorghe 7 septembrie 2006

Vicepresedinte,Av. Ioan Solomon


79

Anexa nr.4

Forumul Civic al Romanilor din Covasna,Harghita si Mures (FCRCHM)

Apel pentru apararea demnitatii nationale alForumului Civic al Romanilor din Covasna,Harghita si Mures

Adunarea generala a Forumului Civic alRomanilor din Covasna, Harghita si Mures (FCR-CHM), care s-a desfasurat sambata 2 aprile 2011la Mircurea - Ciuc, a luat n discutie teme pre-cum stadiul adoptarii Proiectului legii statutuluiminoritatilor nationale si a Proiectului legii re-gionalizarii Romaniei, initiativele privind modi-carea legii alegerilor locale si generale, noile de-mersuri ale Consiliului National Secuiesc vizandinternationalizarea problemei obtinerii autonomieiteritoriale, implicatiile si consecintele aplicarii pre-vederilor Legii educatiei si ale prevederilor legii ma-ghiare privind acordarea dublei cetatenii etc.La Adunarea generala a FCRCHM au partici-

pat liderul grupului parlamentar al PSD din Ca-mera Deputatilor, Mircea Dusa, Titus Corlatean,presedintele Comisiei de politica externa a Senatu-lui, deputatul conservator Sergiu Andon, secretarulComisiei pentru drepturile omului. Florin Posto-lachi, deputat PD-L de Brasov, deputatul de Cova-sna Horia Grama, Victor Socaciu, deputat PSD deMures, Corneliu Grosu, senator UNPR de Mures,primari, alti invitati.Adunarea Forumului Civic al Romanilor din Co-

vasna, Harghita si Mures, desfasurata sub naltulpatronaj al IPS Arhiepiscop Ioan, presedintele deonoare al FCRHCM, a decis sa constituie un grupde actiune pentru apararea demnitatii nationale,format din politicieni si reprezentanti ai societatiicivile, care sa militeze pentru stoparea degradariiidentitatii nationale. Reprezentantii romanilor dincele trei judete si-au exprimat ngrijorarea fatade efectele unor actiuni organizate n 15 martie,de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, precum sifata de consecintele pe care le-ar avea adoptareaunor proiecte de legi n forma propusa de UDMRn principal proiectul Legii statutului minoritatilornationale si cel al regionalizarii Romaniei.Grupul de actiune pentru demnitatea nationala,

a carui nintare a fost ncuviintata de catre toti cei

prezenti, va milita pentru stoparea degradarii iden-titatii nationale si pentru realizarea unui echilibrun spatiul public.

Participantii la dezbateri au hotarat sa initiezeo actiune pentru apararea demnitatii nationale sipentru un echilibru national, pentru ca n ultimavreme, n aceasta parte de tara, s-au desfasuratunele actiuni care au adus o anumita atingere atatpoporului roman, cat si demnitatii nationale.S-a facut apel pentru apararea demnitatii

nationale si s- a solicitat crearea unui curent nParlamentul Romaniei, fara culoare politica, caresa mpiedice votarea unor legi care duc la pierdereaautoritatii statale n judetele Covasna, Harghita siMures.S-a precizat ca grupul de actiune pentru demni-

tatea nationala va face tot ceea ce i sta n putintapentru mentinerea unei stari de normalitaten Har-ghita, Covasna si Mures, unde etnicii maghiaridin Romania traiesc n majoritate, precizandu-seca normalitate nseamna convietuire multietnica sipluriconfesionala si nu o enclava etnica n inimaRomaniei.

Miercurea Ciuc, 2 aprilie 2011

Biroul de presa al FCRCHM

Ana ILIUT - La Scoala


cetatea cultural a · 2017-09-06 · a atenat mamei sale, oltea-maria. de la moartea lui alexandru...

Documents